Tipuri de manipulare prin televiziune

Manipularea prin imagine Manipularea prin filmare Manipularea prin montaj Manipularea prin comentariul din off Manipularea prin paginatie Manipularea prin omisiune Manipularea prin zvonuri mediatice Manipularea prin cenzura Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind" Manipularea prin charisma Manipularea prin jurnalisti Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare

Elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune

Manipularea opiniei publice intr-un talk-show, dezbatere, documentar, ancheta in scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lungi si intrun spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc. Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul diverselor productii de televiziune: a)Moderatorul b)Compozitia platoului c)Scenariul (discutiei/emisiunii)

Moderatorul
Primul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare, deoarece moderatorul impune subiectul/tematica de

discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc). Studii facute de sociologi au demonstrat faptul ca, de multe ori, moderatorul, autodefinindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. Moralismul moderatorilor este in multe cazuri discutabil. O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp; el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai cand se ajunge in miezul problemelor, astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii. Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la talk-show-uri, numarul de relatii cu VIP-uri etc), cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut, chiar daca este expert intr-un domeniu, este mai mare.

Compozitia platoului
Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Exista indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. Modul in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor. Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor Compozitia platoului ar trebui, teoretic, sa ofere imaginea unui echilibru democratic intre parti. Uneori insa, dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza Dreapta si Stanga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti), se produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari, distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori.

Scenariul

Scenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei poate fi afectata, incorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealalta optiune nu este, insa, lipsita de riscuri; in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii, discutia poate sa devieze intr-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului in limitele politetii

Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare

Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul, mesajul, starea sufleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. Informatiile legate de aceasta comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanele publice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi, fie politicieni, vedete de cinema sau de televiziune). Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si negocieri sunt vocea, privirea, gesturile, pozitia corpului (postura), distanta si buzele. Desi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non-verbale deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. Vocea se compune din 3 elemente esentiale, care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim: -ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid) -volumul (care poate varia de la mic la mare) -tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav).

Impactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, insa au impact mai scazut fata de celelalte elemente; tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie; simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control. Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul, intuitia, "al 7-lea simt", presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. Metalimbajul permite indivizilor sa ii

manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. In conversatiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune, ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat sumar Un element de o mare importanta intr-o dezbatere televizata il reprezinta forma si caracteristicile mobilierului din studio. Jocul de putere cu scaune dintre moderator-invitati

Exemple de manipulare prin mass media n modernitate si n contemporaneitate sumar Remodelarea gndirii n sistemele totalitare (Revolutia Franceza, regimurile comuniste, regimul nazist) - cai de a controla mintile oamenilor: Controlul comunicatiilor umane - att a informatiilor primite din exterior, ct si a intracomunicarii (situatii disonante cognitiv) Manipularea mistica - crearea unei aure mistice n jurul grupului conducator, cultul personalitatii Cerinta de puritate - delimitarea stricta ntre pur si impur, ntre bine si rau Cultul confesiunii - confesiunea purifica sufletul stiinta sacra - aura de sacralitate n jurul dogmelor de baza ale ideologiei totalitariste Remodelarea limbajului - condensarea ntregii complexitati a problematicii umane ntr-un nr redus de categorii, strict delimitate, curatate de nuante - limba de lemn Doctrina mai presus de oameni - ideologia ca adevar absolut

Delimitarea sociala - mpartirea indivizilor in doua categorii distincte : cei al caror drept de a exista este recunoscut si cei care nu au nici un drept Remodelarea individului se realizeaza prin: Remodelarea comportamentului Restructurarea gndirii Redefinirea structurii emotionale Spalarea creierului Dezghetarea - distrugerea totala a vechiului element de identitate - prin hipnoza, confuzie etc. Schimbarea - inocularea nouii identitati - ritualizare, dorinte de a fi asemanator etc. Renghetarea - fixarea noii personalitati Programarea neuro-lingvistica - prin mesaje subliminale, manipulari subtile Strategii de influenta cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei

Exemple actuale de manipulare prin mass media n Romnia Greva profesorilor din noiembrie 2005 - unele posturi TV si o anumita parte a presei Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO

nca din anul 1986 un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevat urmatoarele fapte si anume ca doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile iar 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba. Un sondaj similar, realizat cu 3 ani mai tarziu (1989), a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza ca doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv; 44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva; peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict; doar 33% erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice; iar 77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea.