FAMILIA IN DOUA OPERE LITERARE STUDIATE

Atat Marin Preda, cat si Ion Creanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. In toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori inexistente. Daca familia din Humulesti apartine secolului XIX, cea din Campia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii". Cand vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii, remarcam o unitate in familia lui Nica: tatal - Stefan a Petrei-, mama - Smaranda-, si ce sapte copii, dintre care sunt amintiti viitorul Ion Creanga si Zahei. In schimb, Marin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui Ilie Moromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie - Nila, Achim si Paraschiv -, iar al doilea grup din sotia actuala, Catrina, si copii ei, Tita, Ilinca si Niculae. Nici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. In "Amintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate, respect reciproc. Atomosfera creata este una placuta, in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. In "Morometii" relatiile sunt tot timpul tensionate, uneori violente. Este subliniata lipsa afectiunii. Comunicarea intre membri este privita ca fiind un chin, o nevoie si nicidecum o placere. Imaginile create de aceste doua familii sunt veridice. Ele prezinta oamenii asa cum sunt, cum calitati si cu defecte. Stefan a Petrei este tipul tatalui autoritar, stalp al casei, protector, gospodar, conservator, pragmatic, dar si indulgent cu copii sai. Ilie Moromete este si el autoritar, dar este adeseori ironic, detasat de ceilalti membrii ai familiei; unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ. Cu trecerea timpul el se interiorizeaza, dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii, fiind considerat "filozoful satului". Portretul Smarandei este unul divinizat, in care capata o aura de sfant. Ea este inclinata spre latura spirituala, ocupanadu-se de educatia copiilor. Asemeni ei, si Catrina este o fire credincioasa, numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. De asemenea, sotia lui Iliei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta, nereusind insa sa-si impuna punctul de vedere. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". In "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii, lipsita de orice griji, traind intr-o inocenta completa.Ei sunt nazdravani, tinandu-se de glume, si se joaca tot timpul. Cei in "Morometii" sunt munciti, maturizati mult prea repede, vicleni, plini de ura, needucati. De asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. Din cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. Asemanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. Stefan este negustor si cizmar, pe cand Ilie este agricultor. Ambele mame sunt casnice, iar situatia copiilor este total diferita. Relatia cu familia extinsa este si ea complet diferita. In "Morometii" este una rece, gasim putine informatii, cu o singura exceptie: Ga Maria, sora lui Ilie. Ea reprezinta factorul instigator, find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei Moromete. In "Amintiri din copilarie" relatiile sunt afective. Un exemplu este David din Pipirig, bunicul lui Nica, care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. De asemenea, si matusa Marioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii extinse. Familia lui Stefan a Petrei este respectata in sat, ambii

parinti fiind priviti cu respect. Cu aceiasi ochi va fi privit si Nica, dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "Hristos a inviat" la biserica. Familia Moromete nu avea un rol pste medie, numai Ilie afirmandu-se pe plan social. Ion Creanga zugraveste o lume in care habitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector, pe cand Marin Preda reda o lume brutala, plina de griji si nevoi. Ambii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes, si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori, pe cand mamele (Catrina si Smaranda) fac tot posibilul ca Niculae, respectiv Nica, sa aiba parte de cea mai buna educatie. Concluzia acestui eseu este ca ambele opere literare, "Morometii" de Marin Preda si "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga, ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti, sub toate aspectele. Imaginile create de aceste doua familii sunt veridice. Ele prezinta oamenii asa cum sunt, cum calitati si cu defecte. Stefan a Petrei este tipul tatalui autoritar, stalp al casei, protector, gospodar, conservator, pragmatic, dar si indulgent cu copii sai. Ilie Moromete este si el autoritar, dar este adeseori ironic, detasat de ceilalti membrii ai familiei; unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ. Cu trecerea timpul el se interiorizeaza, dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii, fiind considerat "filozoful satului". Portretul Smarandei este unul divinizat, in care capata o aura de sfant. Ea este inclinata spre latura spirituala, ocupanadu-se de educatia copiilor. Asemeni ei, si Catrina este o fire credincioasa, numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. De asemenea, sotia lui Iliei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta, nereusind insa sa-si impuna punctul de vedere. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". In "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii, lipsita de orice griji, traind intr-o inocenta completa.Ei sunt nazdravani, tinandu-se de glume, si se joaca tot timpul. Cei in "Morometii" sunt munciti, maturizati mult prea repede, vicleni, plini de ura, needucati. De asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. Din cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. Asemanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. Stefan este negustor si cizmar, pe cand Ilie este agricultor. Ambele mame sunt casnice, iar situatia copiilor este total diferita. Relatia cu familia extinsa este si ea complet diferita. In "Morometii" este una rece, gasim putine informatii, cu o singura exceptie: Ga Maria, sora lui Ilie. Ea reprezinta factorul instigator, find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei Moromete. In "Amintiri din copilarie" relatiile sunt afective. Un exemplu este David din Pipirig, bunicul lui Nica, care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. De asemenea, si matusa Marioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii extinse. Familia lui Stefan a Petrei este respectata in sat, ambii parinti fiind priviti cu respect. Cu aceiasi ochi va fi privit si Nica, dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "Hristos a inviat" la biserica. Familia Moromete nu avea un rol pste medie, numai Ilie afirmandu-se pe plan social. Ion Creanga zugraveste o lume in care habitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector, pe cand Marin Preda reda o lume brutala, plina de griji si nevoi.

Ambii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes, si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori, pe cand mamele (Catrina si Smaranda) fac tot posibilul ca Niculae, respectiv Nica, sa aiba parte de cea mai buna educatie.

Romanul tradiional zugrvete o lume omogen i raional, n care valorile obtei se dovedesc n stare s le integreze pe cele individuale, morala tuturor triumf de obicei asupra moralei unui singur" (N. Manolescu - Arca lui Noe"). Publicat n foileton n 1894 i n volum n 1906, romanul Mara" este un roman social, obiectiv, realist, tradiional. Tema romanului este prezentarea vieii lumii ardeleneti situate ntre Lipova i Arad, ntre sfritul secolului al XlX-lea i nceputul sec. al XX-lea. Considerat de G. Clinescu aproape o capodoper, acest roman are ca subtem familia, De tip monoparental, familia Marei este constituit din mam i doi copii: Persida i Tric: Mara, srac, vduv cu doi copii, srcuii de ei, dar tnr i voinic i harnic i Dumnezeu a mai lsat s aib i copii. La rndul su, romanul Moromeii" estre, aa cum sugereaz titlul, romanul unei familii. Ilie Moromete are statutul de pater familias" (este capul familiei), fiind foarte autoritar. Structurat n dou volume (primul publicat n 1955, iar al doilea n 1967), romanul Moromeii" are ca tem prezentarea lumii rurale n conflict cu timpul care, la nceput, avea cu oamenii nesfrit rbdare". Satul din Cmpia Dunrii este reprezentat, n miniatur, prin imaginea familiei lui Ilie Moromete. Aceasta este format din: tatl autoritar, soia supus - Catrina, copii din prima cstorie: Paraschiv, Nil, Achim i ceilali: Tita, Ilinca, Niculae. In viziunea lui Slavici, Mara reprezint prototipul femeii puternice, asemenea Victoriei Lipan din romanul Baltagul" de M. Sadoveanu. Este autoritar, harnic, credincioas: Muiere, mare, sntoas, greoaie i cu obrajii btui de soare, de ploi i de vnt. Mara st ziua sub atr, n dosul mesei pline de poame i de turt dulce". Mara este responsabil de soarta copiilor ei, care are contiina datoriei, este mndr de Persida i de Tric: Tot n-are nimeni copii ca mine!" Este muncitoare, calculat, preocupat excesiv de agonisirea banilor, acest personaj fiind construit din lumini i umbre, ntruct este caracterizat de *...+ propoziia aceea de zgrcenie i de afeciune matern, de hotrre brbteasc i de sentiment al slbiciunii femeieti"(G.Clinescu). Persida este *...+ o Mar juvenil, pe cale de a lua cu vrsta obiceiurile i nfirile mamei sale." (N. Manolescu) Tric este ambiios, cinstit, perseverent, respectndu-i linia destinului, ajungnd maestru cojocar n breasla lui Bocioac. Dac Mara este autoritatea nsi, familia fiind coordonat pe linie feminin, n romanul lui Marin Preda, Ilie Moromete este situat n centrul acesteia (el se afl la mas deasupra tuturor"), iar n jurul lui graviteaz celelalte personaje. Imaginea familiei este construit pe baza unor conflicte centrale: cel dintre Ilie Moromete i Catrina (pentru c nu-i ine promisiunea fa de soie referitoare la ntocmirea actelor pe cas); cel dintre Ilie Moromete i Niculae (determinat de perceperea diferit a nevoii de a studia), dintre acesta i fiii lui care vor pleca la Bucureti, abandonnd viaa satului. Comunicativ n rndul stenilor, dar necomunicativ n familie, Ilie Moromete este adeptul unei mentaliti conservatoare, opuse mentalitii fiilor si, ceea ce ilustreaz conflictul dintre generaii. Tierea salcmului, secvena antologic n acest roman, este determinat de nevoia familiei de a-i achita datoriile, fapt neles numai de Moromete. Scena de inspiraie biografic, anun destrmarea familiei, ntruct salcmul este un centru al lumii, respectiv al familiei (axis mundi").Destrmarea

familiei nate o dram a personajului care devine un introvertit, se izoleaz, cutnd un refugiu salvator. In mod similar, Mara nu comunic n familie, nu este preocupat de dorinele copiilor, nu este o mam apropiat, ci, dimpotriv, are o autoritate de tip masculin. Familia este construit pe legi nescrise, stricte, de natur moral, iar nerespectarea acestora aduce cu sine sancionarea. Scriitor moralist, Slavici i pedepsete personajele pentru nerespectarea unor legi morale i sociale ce susin i asigur un echilibru interior al societii. nclcarea lor atrage cu sine un dezechilibru ce desfiineaz unitatea i armonia. Fiind un roman de formare (bildungsroman"), opera urmrete, prin derularea faptelor, maturizarea celor doi copii. Astfel, Persida, nclcndu-i destinul i, de asemenea, legile morale i sociale, se cstorete cu Nal, formnd o nou familie. Spre deosebire de familia Marei, care respect canoanele societii, familia Persidei s-a format pe baza libertii individuale, n ciuda diferenelor etnice i religioase dintre cei doi. Iubirea a fost principiul fondator, dar fora destinului i cea a legii morale se dovedesc mai puternice, intransigente. Naterea copilului este un factor de echilibru ce determin recuperarea armoniei familiale. In concluzie, familia lui Moromete s-a destrmat din cauza inexistenei unui ideal comun, iar cea a Marei s-a reconstituit prin intermediul Persidei ns, nerespectarea legilor nescrise ale societii determin sancionarea, dezechilibrul familie. Din punct de vedere artistic, cele dou romane aparin aceluiai curent literar, respectnd principiile estetice ale realismului, tehnicile narative utilizate sunt tradiionale, iar viziunea asupra lumii este moralizatoare, avnd ca scop susinerea unui principiu ordonator de via. Acesta se defineste ca un ax ce sustine o existenta ancestrala a individului:"Colectivitatea face legea pe care individul e tinut sa o respecte" (N.Manolescu).KK