ConstantinMunteanuMioaraDumitrascuAlexandruIliuta

ECOLOGIEIPROTECIACALITII MEDIULUI

Suport curs: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului Editura Balneara 2011

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei MUNTEANU, CONSTANTIN Ecologie i protecia calitii mediului / Constantin Munteanu, Mioara Dumitracu, Romeo-Alexandru Iliu. Bucureti : Editura Balnear, 2011 Bibliogr. Index ISBN 978-606-92826-9-4 I. Dumitracu, Mioara II. Iliua, Romeo-Alexandru 574 504.054

Published by Editura Balnear - http://bioclima.ro E-mail: secretar@bioclima.ro B-dul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucharest, Romania

CUPRINS INTRODUCERE............................................3 I.POLUAREAIPROTECIAMEDIULUI....................................4

1.Poluareaapei.............................................................................................................................4 2.Poluareaaerului.........................................................................................................................8 3.Poluareasolului........................................................................................................................12 4.Msurideprotecieacalitiiapelor.......................................................................................14 5.Msurideprotecieacalitiaerului.......................................................................................16 6.Msurideprotecieacalitiisolului.......................................................................................18

II.CONSERVAREABIODIVERSITII........................................................................................22
1.Monitorizareabiodiversitiilocaleizonale..........................................................................22 2.Analizareafactorilorcareduclamodificareabiodiversitii...................................................26 3.Protejareabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional.........................................................27 4.Analizareamodificribiodiversitiincazulunoraccidenteecologice..................................29 5. Promovarea conceptului de conservare a biodiversitii n concordan cu cel la nivel mondial........................................................................................................................................30

III.CHIMIAIBIOLOGIAAPELORNATURALE..........................................................................31
1.Moduldedesfurareavieiinapelenaturale.....................................................................31 2.Corelareaproprietilorfizicecuproprietilechimicealeapelornaturale...........................34 3.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale.................................................................................... 36 4.Protejareacalitiiapelornaturale..........................................................................................37 5.Msurtoriiobservaiihidrometrice..........................................................40

IV. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE ANTROPIZATE..........................................................................................................................42

1.Implementareaconceptuluidedezvoltaredurabiliagriculturecologic..........................42 2.Monitorizareaefectelorantropizriiasupraecosistemelornaturale......................................43 3.Evaluareaimpactuluiecologicalantropizrii..........................................................................45

V.GESTIONAREADEEURILOR................................................................................................47
1.Monitorizarearegimuluideeurilordinsectorulgospodrescipublic...................................47 2.Monitorizarearegimuluideeurilordinsectorulindustrial.....................................................49 3.Monitorizarearegimuluideeurilorpericuloase......................................................................50 4.Evaluareaimpactuluidepozitelordedeeuriasupramediului.................................................52

VI.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORNATURALE.....................................53
1.Recoltareaprobelordeapnvedereaanalizeifizicochimiceimicrobiologice....................53 2.Determinareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale.................................................................55 3.Determinareaindicatorilorchimiciaiapelornaturale.............................................................56 4.Msurarearadioactivitiiapelornaturale..............................................................................57 5.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaiapelornaturale.................................................58

VII.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAERULUI.....................................................60
1.Recoltareaprobelordeaer......................................................................................................60 2.Monitorizareacalitiiaerului.................................................................................................61 3.Prognozareadispersieipoluanilorinfunciedeevoluiaparametrilormeteorologici..........62

VIII.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIISOLULUI....................................................63
1.Interpretareacaracteristicilorsolului......................................................................................63

2.Determinareacaracteristicilorfizicealesolului.......................................................................64 3.Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului..........................................................65 4.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului................................................................66 5.Determinarearadioactivitiisolului.......................................................................................67

IX.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPEIPOTABILE............................................68
1.Interpretareaschemelordealimentarecuap.......................................................................68 2.Urmrireaprocesuluitehnologicdembuntireacalitiiapei...........................................70 3.Monitorizareacalitiiapeipeparcursulprocesuluitehnologic..............................................71

X.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORUZATE.............................................72
1.Supraveghereareeleidecanalizareaapeloruzate................................................................72 2. Urmrirea indicatorilor fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic....................................................................................................................................73 3.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare............74 4.Urmrireaindicatorilorbiologiciaiapeloruzateianmolurilor...........................................75 5. Aplicarea msurilor necesare pentru mbuntirea proceselor de autoepurare pe cursurile deap..........................................................................................................................................75

XI.INSTRUMENTESIINSTALATIIDELABORATOR..................................................................77 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................80 Listafiguri

Figura1.Smogul..................................................................................................................................10 Figura2.Poluareasolului......................................................................................................................13 Figura3.Schemauneistaiideepurareaapeimenajere....................................................................14 Figura4.Efectuldesera.......................................................................................................................19 Figura5.Formareaploiloracide............................................................................................................19 Figura6.Structuraatmosferei...............................................................................................................20 Figura7.Interpretareaconceptuluidebiodiversitate..................................................................23 Figura8.Categoriiledebioforme(dupaRaunkiaer).....................................................................25 Figura9.RezervatiilenaturaledinRomania........................................................................................27 Figura10.RezervatiaBiosfereiDeltaDunarii.............................................................................28 Figura11.DistributiarezervelordeapaalePamantului.......................................................................32 Figura12.Planariasp.,Naviculasp.,Myriophillumsp...................................................................... .36 Figura13.Stareaecologicaaapei....................................................................................................38 Figura14.Stareachimicaaapei....................................................................................................39 Figura15.Sondamecanic........................................................................................................41 Figura16.Figura16.VariaiatemperaturilorlasuprafaaPmntului................................................44 Figura17.Containerepentrucolectareadeeurilor..............................................................................48 Figura18.Recipientepentruincinerareidepozitareadeseurimedicale............................................49 Figura19.Autoclav,Balantaanalitica,pHmetrupentrusol.................................................................77 Figura20.Pipete,cilindriigradati,paharErlenmayer,pahareBerzelius...............................................78 Figura21.Biurete,palniidesticla,exicatoare.......................................................................................79

Listatabele
Tabel1.Ariiprotejatenlume,dupacategoriileUICN..........................................................................30 Tabel2.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale.....................................................................................37 Tabel3.Deseuripericuloase............................................................................................................ ..51 Tabel4.Principaleliiionidinapelenaturale..........................................................................................57

INTRODUCERE Pe masur ce omul a nteles c este parte din natur i c resursele Terrei sunt limitate, dar mai ales ca aceasta planet functioneaza ca un sistemi c dereglarile produse ntrun compartiment se transmit n ntreg circuitul, a crescut interesul i preocuparea pentruproteciamediuluiinconjuratorlatoatenivelurilesociettiiumane. Incepnd din anii '70, au aparut primele semnale, tot mai vizibile, ale dereglarilor aprute la nivelglobal:subtiereastratuluideozon,modificarileclimatice,ploileacide,poluareaapelor, aaeruluisiasolului. In acest context, pregatirea de specialisti cu inaltacalificareindomeniulProtectiei calitatii mediului este esentiala in vederea identificarii, nelegeriii gestionarii sustenabile a problemelordemediucucareneconfruntam. Tehnicianul ecolog desfasoara activitati de: recoltarea de probe (de sol, apa, aeri alte materiale) prin utilizarea instalaiilor i instrumentelor de teren si laborator specifice, participa la sau deruleaza activitati experimentale, incercari sau analize, urmareste si supravegheazaaparateledemonitorizareaafactorilordemediu,aaparatelordemasurarea poluariiaerului,apei,soluluisiefectueazadiagramedetranscrierearezultatelor,intretinesi repararaaparatelesiinstrumentelenecesarecercetariloretc. Suportul de curs, elaborat n concformitate cu Standardul de pregtire profesional "Tehnician ecolog si Protecia calitii mediului", 2005, nivel 3, este util celor care vor sa se instruiasca si sa aprofundeze cunostinte teoretice si practice pentru a activa in domeniul Protectiei mediului. In urma parcurgerii modulelor prevzute n standardul de pregatire profesionalsuntdobnditeurmatoarelecompetente: COMPETENETEHNICEGENERALE: IGIENAIPOTECIAMUNCIINDOMENIULPROTECIEIMEDIULUI MANAGEMENTULCALITIINDOMENIULPROTECIEIMEDIULUI OPERAIIDEBAZNLABORATOR ANALIZACHIMICCALITATIVICANTITATIV ANALIZAINSTRUMENTAL COMPETENETEHNICESPECIALIZATE: POLUAREAIPROTECIAMEDIULUI CONSERVAREABIODIVERSITII SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE ANTROPIZATE CHIMIAIBIOLOGIAAPELORNATURALE GESTIONAREA DEEURILOR, SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR NATURALE SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAERULUI SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIISOLULUI SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPEIPOTABILE SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORUZATE 3

 I. POLUAREA I PROTEC IA MEDIULUI 1.Poluareaapei CriteriidePerforman: Identificareasurselordepoluareaapelor Identificareaagenilorpoluaniaiapelor Interpretareamoduluidedispersieapoluanilorapelor Evaluareaimpactuluipoluriiapelorasupramediului Obiective: sidentificeageniipoluaniaiaeruluinfunciedesurseledepoluare sinterpretezemoduldedispersieaagenilorpoluani sevaluezeimpactulpoluriiaeruluiasupraorganismuluiumaniasupramediului Poluareareprezint totalitatea proceselor prin care se introduc n mediu, direct sau indirect, materie sau energie cu efecte duntoare sau nocive, care altereaz ecosistemele, diminueazresurselebiologiceipunnpericolsntateaomului
[latinesculpolluere=amurdriapngri,apolua]

Poluantul este un factor (materie sau energie), produs de om sau datorat unorprocese naturale, a crui prezen n mediu ntro cantitate care depete o limit care poate fi tolerat de una sau mai multe specii de vieuitoare, sau de ctre om, mpiedic dezvoltarea normalaacestora. Poluarea apei orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacteriologic a apei, peste o limit admisibil, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitatile umane, care o fac improprie pentru folosirea normal, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996). Apa este un element fundamental i indispensabil organismului uman i vieii pe Pmnt. Apa reprezint o resurs natural regenerabil, vulnerabil, fiind un factor determinant n meninerea echilibrului ecologic. Apa este una din substanele cele mai rspndite pe planeta Pmnt (7/10 din suprafata total a globului) formand unul din nveliurile acesteia, hidrosfera. PePmnt,apaexistnmaimulteforme: apsratnoceaneimri. apdulce o n stare solid, se gsete ncalotele polare, gheari, aisberguri, zpad, daricaprecipitaiisolide,sauninsoare. o n starelichid, se gsete nape curgtoare,stttoare, precipitaii lichide,ploi,iapefreaticesausubterane. apgazoasalctuindnoriisaufindifuzatnaer

Contientizarea crizei n ceea ce privete rezervele de ap, a condus la elaborarea unor strategii de gospodrire durabil: Directiva Cadru pentru Apa (DCA) 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European, care stabileste cadrul pentru politica comunitara in domeniulapeioabordarenoundomeniulgospodririiapelor. Aceast directiv presupune gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, avand ca scop atingerea starii bune a apelor pana in anul 2015 si definind apa ca pe un patrimoniu ce trebuieprotejat,tratatsiconservatcaatare. Tipuridepoluareaapei: 1. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera (cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta), cu litosfera(cndseproducedizolvarearocilorsolubile)icuorganismeleviidinap. 2. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor,reziduurilor,navigaieietc. nfunciedenaturapoluantului: 1.poluarefizic 1.1 termic deversarea n apele naturale a unor lichide calde utilizate ca refrigeratoare n diferite industrii (nuclear, metalurgie, siderurgie, centrale termice) sauaapelormenajere. 1.2 cu substane radioactive deeuri provenite din industria nuclear sau din depozitelederociradioactive 2. poluare chimic cea mai frecvent form de poluare; se produce cu o mare varietate desubstane,unelebiodegradabile,altelecugradridicatdepersisteninivelridicatde toxicitate. 2.1poluareacucompuiaiazotului(azotai,azotii,amoniac) 2.2poluareacucompuiaifosforului 2.3poluareacupesticide 2.4poluareacuprodusepetroliere 2.5poluareacuprodusetensioactive 3. poluare biologic cu microorganisme patogene de origine uman sau animal (bacterii,virui)sauaunorsubstaneorganicecarepotfermenta. Principalelemateriipoluante substanele organice de origine natural sau artificial, reprezint principalul poluant. Materiile organice consum oxigenul din ap, n timpul descompunerii lor, ntro msur mai mare sau mai mic, n funcie de cantitatea de substan organic evacuat, afectand organismele acvatice. Oxigenul este necesari bacteriilor aerobe careprinreactiideoxidareasubstanelorrealizeazaautoepurareaapei. o substaneorganicedeoriginenaturalsuntieiul,taninul,lignina,hidraiide carbon,biotoxinelemarineetc. o poluanii artificiali, care provin din prelucrarea diferitelor substane n cadrul rafinriilor (benzin, motorin, uleiuri, solveni organici etc.), industriei chimice organice i industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi halogenate,detergenietc.). 5

substanele anorganice (n suspensie sau dizolvate) sunt mai frecvent ntlnite n apele uzate industriale. Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr), clorurile, sulfaii etc.; pot determina creterea salinitii apelor, iar unele dintre ele creterea duritii. Prin bioacumularemetalelegreleauefectetoxiceasupraorganismeloracvatice. Principalelesursedepoluare 1.Sursedepoluarenaturale Sursele naturale de poluare ale apelor provoac modificri importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influennd negativ folosirea lor. Termenul de poluare a apei se refera la ptrunderea n apele naturale a unor cantiti de substane strine, care fac apele respective improprii folosirii. Sursele de poluare accidental naturale sunt n general rare, eledatorndusenspecialunorfenomenecucaractergeologic. Principalelecondiiincareseproducepoluareanaturalaapelorsunt: trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai) sau radioactive trecereaapelordesuprafaprinzonecufenomenedeeroziuneasolului prin intermediul vegetaiei de pe maluri, care produce o impurificare prin cderea frunzelorsauplantelorntreginap. 2.Sursedepoluareartificial 2.1 Apele uzate constituie principala surs de poluare permanent. Dup proveniena lor, existurmtoarelecategoriideapeuzate: o ape uzate oreneti, care reprezint un amestec de ape menajere i industriale, provenite de la gospodriile centrelor populate, precum i de la diferitele uniti industriale; o apeuzateindustriale,rezultatedinapelefolositenprocesultehnologicindustrial; o ape uzate de la ferme de animalei psri care, au n general caracteristicile apelor uzate oreneti, poluanii principali fiind substanele organice n cantitate mare i materialelensuspensie; o ape uzate meteorice, care nainte de a ajunge pe sol, spal din atmosfer poluanii existeni n aceasta. Aceste ape de precipitaii care vin n contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate sau al unor centre populate, n procesul scurgerii, antreneaz att ape uzate de diferte tipuri, ct i deeuri, ngrminte chimice, pesticide, astfel nct n momentul ajungerii n receptor pot conine un numr mare depoluani. o ape uzate radioactive, care conin ca poluant principal substanele radioactive rezultatedelaprelucrarea,transportuliutilizareaacestora; o apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conin impuriti deosebit denocivecumarfi:reziduurilichideisolide,pierderidecombustibil,lubrifianietc; 2.2 Depozite de deeuri sau reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde neraional amplasate i organizate: depozite de gunoaie oreneti i de deeuri solide industriale, n special cenua de la termocentralele care ard crbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la preparaiile miniere, rumegui deeuri lemnoase de la fabricile de cherestea, depozitele de nmoluri provenite de la fabricile de zahr, de produse clorosodice saudelaalteindustriichimice,precumiceledelastaiiledeepurareaapeloruzate. 6

1. Surse punctiforme (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de drenaj) suntcelecolectateintrunsistemdecanalizaresievacuateinreceptornaturalprinconducte saucanaledeevacuare. Apeledinsurseledeemisiepunctiformesepreteazaepurariisipot,deaceea,safieanalizate statistic. Poluantii acestor surse pot fi cuantificati si controlati inainte de evacuarea in receptor.Urmarireastatisticaasurselorpunctiformeintampinamaiputineproblemefatade ceaasurselordifuze. 2. Surse difuze de poluarereprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu descarca efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte localizate): Agriculturaprinngrasamintelechimiceutilizate. Agricultura, alturi de industrie reprezint principalele surse de poluare a soluluii apei prin utilizarea excesiv a ngramintelor, a pesticidelor, a apei de irigaie necorespunztoarecalitativicantitativetc. Ferme. In mediul rural cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrelelocalitatilordinzonelevulnerabile; Depunerileatmosferice; Materialeledeconstructii; Industria; Traficulauto; Asezarile umane din mediul rural si mediul urban, avand in vedere procentele mici de racordare a populatiei la reteaua de canalizare si la statiile de epurare. Gradul de racordarealocuitorilorechivalentilastatiiledeepurareinanul2005afostde34,9%, unuldincelemaimicicomparativcutarilecareauaderatlaUniuneaEuropeana. Dinpunctdevederealmoduluidepropagare,indiferentdegenezaacestora,sedifereniaz douacategoriidesursedifuze: Surselocalecorelatecusolulsiscurgerileprinantrenarecuprecipitatii,inapele de suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si ingrasaminteminerale. Surselelocaledepoluareaucaprovenientaurmatoarelegrupetinta: Populatiaceaneracordatalaunsistemcentralizatdecanalizare; Industria; Agricultura. Surse regionale si transfrontiere in aceasta categorie sunt incluse poluarile difuzetransmiseladistantafatadeloculdegeneza,prinaer,respectivdepunerile atmosfericelichidesisolide. Legislatia Legeaapelornr.107din25septembrie1996 Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr. 107/1996

2.Poluareaaerului Criterii dePerforman: Identificareasurselordepoluareaaerului Identificarea agenilor poluani ai aerului n funcie de sursele de poluare Interpretareamoduluidedispersieapoluaniloraerului Evaluarea impactului polurii aerului asupra organismelor vii si asupra mediului
Obiective: sidentificeageniipoluaniaiaeruluinfunciedesurseledepoluare sinterpretezemoduldedispersieaagenilorpoluani s evalueze impactul polurii aerului asupra organismului uman i asupra mediului

Aerul reprezint componenta de baz a atmosferei, nveli gazos ce nconjoar Pmntul pn la altitudinea medie de 3.000 km. Gazele care formeaz aerul atmosferic sunt: azotul n proporie de 79,2%, oxigenulcu 20,8% si intro proportie neinsemnata dioxid de carbon, amoniacivaporideap. Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziia normal a acestuia, care n funcie de concentraieitimpuldeaciuneprovoac tulburri n echilibrul natural, afectnd sntateai comfortul omului sau mediul de via al floreiifaunei. Sursele de poluare reprezint locul de producere i de evacuare n mediul nconjurtor a unoremisiipoluante. Dupnaturapoluanilor,emisiilepoluanteacesteapotfisubformdepulberiigaze,emisii radioactiveiemisiisonore. Dupprovenienapoluanilorsursedepoluaresuntnaturaleiartificiale 1. Sursele naturale produc o poluare accidental; sunt situate la distane mari de centrele populate. 1.1 Vulcanii pot polua atmosfera cu pulberi solide, gaze i vapori, substane toxice datorit coninutul lor mare de compui ai sulfului, ce rezult n urma erupiei i a pulverizrii lavei vulcanice n aer. Vulcanii activi polueaz continuu prin produse gazoaseemiseprincratericrpturi,numitefumarole. 1.2 Furtunile de praf provocate de uragane, cicloane etc. asociate cu eroziunea solului produc poluare atmosferic pe mari ntinderi, ce pot cuprinde mai multeri sau pot chiar trece de pe un continent pe altul. Pulberea poate fi ridicat pn la mare nlime i odat ajuns ntro zon anticiclonic, ncepe s se depun. Se estimeaz c n fiecare an atmosfera poart peste 30 de milioane de tone de praf. Circulaiaprafuluinatmosfer poatedurazecidezile. 1.3 Ceaa este frecvent n zonele situate n vecintatea oceanelori a mrilor, care aduc n atmosfera continental cristale de sare ce constituie nuclee de condensare a vaporilordeap.

2. Sursele artificiale sunt mai numeroasei cu emisii mult mai duntoare, totodat fiindi ntro dezvoltare continu datorat extinderii tehnologieii a proceselor pe care acestea le genereaz.Emitereanatmosferapoluanilorartificialisepoatefaceprindoumoduri. Principalelesurseantropicesunt: arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrieigospodrii procesele industrialei utilizarea solvenilor, de exemplu n industriile chimicei celeextractive agricultura tratareadeeurilor Poluanii cu impactul cel mai putenic asupra sntii sunt considerai: pulberile fine nsuspensieiozonul(lanivelulsolului)(eea.europa.eu). Tipuridepoluareaaerului 1. Poluareafizic 1.1 poluarea fonic este datorat emisiilor de sunete (oscilaii armonice)i zgomote (oscilaii nearmonice sau amestec de sunete discordante). Principalele surse de poluare fonic sunt: transporturile terestre i aeriene, antierele de construcii, complexeleiplatformeleindustrialeetc. Efecte: disconfort psihic sau tulburri neurovegetative, degradarea auzului i pierdereaauzuluinevroze,hipertensiune,tulburriendocrine. 1.2 poluarea radioactiv este datorat proceselor de emisiei propagare n spaiu a unorunde electromagnetice (razele X i radiaia gama) i radiaii corpusculare (radiaii alfa, beta, pozitronii neutroni), nsoite de transport de energie provenite din surse naturale (radiaia cosmic, rocii ape radioactive) sau articilale (extragerea i prelucrarea minereurilor radioactive, combustibilii nucleari, centralele nuclearo electrice,reactoareleiacceleratoareledeparticule,etc). Efecte:modificridenaturgenetic,afectndcromozomiiicodulgeneticetc. 2. Poluareachimic Principaliicompuipoluaniaiatmosferei: Compuii organici volatili: benzina, eterii de petrol, benzen, aceton, cloroform, esteri, fenoli, sulfura de carbon etc.) rezult din prelucrareaieiuluii a produselor petroliere, din composturile menajere, agricole sau industriale i din emisiile vehiculelor care folosesc motoarecuexplozie. Oxiziidecarbon: monoxidul de carbon provine din surse naturale: erupii vulcanice, incendii, descrcri electricei fermentaiile anaerobesauartificiale:ardereacombustibililorfosiliiarderile incomplete ale carburanilor n motoarele cu explozie. Efecte: afeciuni cerebrale, dereglri de sarcin, malformatii sau chiar decesul. Cele mai mari valori medii zilnice admisesuntde2mg/m3. dioxidul de carboneste principalul gaz care determin efectul de ser. Rezult din procesedecombustie79%,respiraiaplantelor17,8%,surseindustriale3%,alteprocese

naturale 0,2 %. Cantitatea totala de CO2 din atmosfera a crescut de la 1,29 ppm n perioada19651985,la1,5ppmntre1985i1995. Efecte: devine toxic pentru om n concentraii de peste 23 %i nociv la concentraii de peste2530%. Compuiisulfului:
dioxiduldesulfprovinedinardereacombustibililorfosiliiuneleprocesemetalurgice.

Efecte : >1,0 ppm, moartea tuturor plantelor, iar la om provoac iritaii ale aparatului respirator; n concentraii de 4 5 mg/m3, intoxicaii si decese la mamifere i om. n prezenavaporilordeapformeazacidulsulfuricdeterminndploileacide.
acidul sulfhidric (hidrogen sulfurat) provine din surse naturale i anrtificiale (n special din

industriapetrolier,petrochimic,etc). Efecte:aciunetoxicasupraomuluiianimalelor Compuiiazotului: oxiziideazot, celmaicunoscutesteNO2,careprovinedinardereacombustibililorfosilii emisiilemotoarelorcuexplozie.Contribuielaformareasmogului(Figura1).

Smogul este un amestec de cea solid sau lichid i particule solide rezultate din poluarea industrial, in special oxizi de azoti compuii organici volatili. Acest amestec se formeaz cnd umiditatea este crescut, iar condiiile atmosferice nu mprtie emanaiile poluante, ci din contr, permit acumularea lor lng surse. Smogul reduce vizibilitatea natural i adesea irit ochiiicilerespiratorii.

Figura1.Smogul

peroxiacetinitraii (PAN) se formeaz sub influena radiaiei solare i accelereaz procesuldeformareaozonuluintroposfer. Derivaiihalogenilorrezultdinactivitileindustriale.

10

clorulrezultdinelectrolizacloruriloralcaline,lichefiereaclorului,produciadeceluloz, hrtiei solveni organicii a pesticidelor organoclorurate. Este mai greu dect aeruli solubilnapiseconcentreazcuuurinnapropiereasolului Efecte: > 15 20 ppm, disfuncii ale aparatului respirator i iritaii severe ale mucoasei globuluiocular,etc. fluorulestefolositnindustriaaluminiului. Efecte: produce necroze foliare, defoliere, iar n concentraii de 60 100 ppb, moartea plantelor. 3. Poluarea biologic este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a unor germeni microbieni.In prezent, poluarea biologica bacteriologica, virusologica si parazitologica,areofrecventafoarteredusa. Moduldedispersiealpoluanilor Substantele poluante nu rmn la locurile unde sunt produse, ci, prin intermediul unor factori, sunt deplasate pe distante mai scurte sau mai lungi. Aflate n concentraie mare la sursa emitent, pe msur ce se deprteaz se mprtie i datorit unor fenomene fizice sau chimice, n anumite zone sau regiuni ele cad pe pmnt sau se descompun. Principalii factorimeteorologicicarecontribuielamicareapoluanilornatmosfersunt:temperatura, umiditatea,vntul,turbulenaifenomenelemeteorologice Emitereanatmosferapoluanilorartificialisepoatefaceprindoumoduri: organizat, prin canale i guri de evacuare cu debitei concentraii de impuriti cunoscuteicalculate neorganizat, prin emiterea poluanilor direct n atmosfer discontinuu i n cantitipuinsauchiardeloccunoscute. Vitezadedispersiedepindede: 1. caracteristicile fizice ale sursei (viteza i temperatura gazelor, nlimea coului de emisieidiametrulacestuia,caracterulstabilsaumobilalsursei,duratadeemisie); 2. caracteristicilechimicealeemisiei(concentraiapoluantuluiiniveluldetoxicitate); 3. factorinaturali:parametriimeteorologici(vitezaiduratavntului,umezealaaerului, precipitaiile atmosferice, presiunea aerului), relief (culoare de vale, zone depresionare,bariereleorografice)ideprezenaunorsuprafeempduritecapabile sreinparticuleisaneutralizezeunelegaze. Directiveeuropenedindomeniulcalitiiaerului Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea i gestionarea calitii aerului nconjurtor(Directivacadru); DirectivaConsiliuluinr.1999/30/ECprivindvalorilelimitpentrudioxiduldesulf,dioxidul deazotioxiziideazot,pulberilensuspensieiplumbuldinaerulnconjurtor; Directiva 2000/69/EC privind valorile limit pentru benzen i monoxidul de carbon din aerulnconjurtor; Directiva2002/3/ECprivindozonuldinaerulnconjurtor; Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul i hidrocarburile aromaticepoliciclicenaerulnconjurtor; 11

3.Poluareasolului CriteriidePerforman: Identificareasurselordepoluareasolului Identificareaagenilorpoluaniaisolului Interpretareamoduluidedispersieapoluanilorsolului Evaluareaimpactuluipoluriisoluluiasupramediului Obiective: sidentificeageniipoluaniaisoluluinfunciedesurseledepoluare sinterpretezemoduldedispersieaagenilorpoluani sevaluezeimpactulpoluriisoluluiasupraorganismuluiumaniasupra mediului Solul este reprezentat de stratul de la suprafaa scoarei terestre format din particule minerale, materii organice, ap, aer i organisme vii. Procesul de formare al solului (PEDOGENEZA) are loc sub influenta factorilor pedogenici: clim, microorganisme, vegetaie irelief. Poluarea solului orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a solului ca suportsimediudeviataincadruleosistemelornaturalesauantropizate. Principalelefunctiialesolului: producereadehran/biomas depozitarea,filtrareaitransformareamultorsubstane sursdebiodiversitate,habitate,speciiigene. servetedreptplatform/mediufizicpentruoameniiactivitileumane sursdemateriiprime,bazincarbonifer patrimoniugeologiciarheologic Solul este locul unde se intalnesc toti poluantii, pulberile din aer, gazele toxice transformate de ploaie in atmosfera, astfel ca solul este cel mai expus efectelor negative ale acestor substante. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandui spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide suntdepozitateprinaglomeraresaunumaiaruncatelaintamplarepesol. Solulpoatefipoluat: direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i pesticidearuncatepeterenurileagricole indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani "splai" din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Poluarea soluluieste strns legat de: poluarea atmosferei, hidrosferei, datorit circulaiei naturale a materiei n ecosfer. Metodele irationale de administrare a solului au degradat serioscalitatealui,aucauzatpoluarealuisiauaccelerateroziunea(Figura2). Principaleleprocesededegradareasoluluisunt: eroziunea

12

degradareamaterieiorganice contaminarea salinizarea compactizarea pierdereabiodiversitiisolului scoatereadincircuitulagricol alunecriledetereniinundaiile

Figura2.Poluareasolului

Tipuridepoluareasolului,dupanaturapoluantilor: biologic cu organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele sunt parte integranta din diferite reziduuri(menajere,animaliere,industriale); chimiccupoluantiinceamaimarepartedenaturaorganica.Importantaloreste multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, suferaprocesededescompunerecueliberaredegazetoxicesipotfiantrenatein surseledeapa,pecareledegradeaza; fizic care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisarimasive. Eroziunea solului este un proces geologic complex princareparticuleledesolsuntdislocate i ndeprtate sub aciunea unor factori externi, dintre care cei mai activi sunt apai vntul, ajungndnmarepartenresurseledeapdesuprafa. Legislaie Hotrre de Guvern nr. 1408 / 23.11.2007 privind modalitile de investigarei evaluare apoluriisoluluiisubsolului; HotrredeGuvernnr.1403/26.11.2007privindrefacereazonelorncaresolul,subsolul siecosistemeleterestreaufostafectate; 13

4.Msurideprotecieacalitiiapelor Criteriideperforman: Supraveghereaprocesuluideepuraremecanicaapeloruzate Supraveghereaprocesuluideepurarechimicaapeloruzate Supraveghereaprocesuluideepurarebiologicaapeloruzate Urmrireaaplicriilegislaieiinvigoareprivindproteciaapelor Obiective: sidentificeetapeleepurriimecanice sexplicerolulepurriichimice sdescrieprocesuldeepurarebiologic scunoascconinutullegislaiei Epurarea reprezint procesul complex de reinere i neutralizare a substantelor daunatoare dizolvate, n suspensie sau coloidale prezente n apele uzate industriale sau menajere n staii epurare pentru redarea lor n circuitul apelor de suprafaa la parametrii avizaidenormelenvigoare. Staiilor de epurare a apelor uzate au o schem de organizare asemanatoare, majoritatea fiind construite pe orizontal. Procesul de epurarea este realizat prin trei faze de epurare, mecanic, chimici biologic n vederea obinerii unui randament ridicat de ndeprtare a impuritilorexistentenapelerezidualebrute.Sedistingdoutreaptedeepurare:primar, mecanic, o treapt secundar, biologic i la unele staii i o treapta teriar biologic, mecanicsauchimic(Figura3). Epurarea mecanic are rolul de a reine substanele grosiere care ar putea nfunda canalele conductelor i bazinele existente sau care prin aciunea abraziva ar avea efecte negative asuprauvrajelor.

Figura3.Schemauneistaiideepurareaapeimenajere(duphttp://www.ecomagazin.ro)

Prin epurarea chimic sunt ndeprtate o parte din coninutul impurificator al apelor reziduale. Epurarea chimic prin coagulare floculare conduce la o reducere a coninutului

14

de substane organice exprimate n CBO5 (consum biochimic de oxigen) de cca. 20 30 % permind evitarea ncrcrii excesive a nmolului activ cu substan organic. Procesul de coagulare floculare const n tratarea apelor reziduale cu reactivi chimici, n cazul de fa, sulfat feros clorurati ap de var, care au proprietatea de a forma ioni comuni cu substana organica existent n ap i de a se aglomera n flocoane mari capabile s decanteze sub formdeprecipitat. Epurarea biologic const n degradarea compuilor chimici organici sub aciunea microorganismelor n prezena oxigenului dizolvat i transformarea acestor produi n substanenenocive. Instalaiideepuraremecanic: Grtarelerein corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn, textile, plastic, pietre etc.). De regul sunt grtare succesive cu spaii tot mai dese ntre lamele.Curareamateriilorreinutesefacemecanic. Siteleau rol identic grtarelor, dar au ochiuri dese, reinnd solide cu diametru mai mic. Deznisipatoarelesau decantoarele pentru particule grosiere asigur depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipuluii pietriului fini altor particule ce au trecut de site dar care nu se menin n ape linitite mai mult de cteva minute. Nisipul depus se colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu celerezultatedinetapeleanterioare,deoarececoninemulteimpuritiorganice. Decantoareleprimaresuntlongitudinalesaucirculareiasigurstaionareaapeitimp mai ndelungat, astfel c se depuni suspensiile fine. Se pot aduga n apei diverse substane chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun i filtre. Spumele i alte substane flotante adunate la suprafa (grsimi, substane petroliere etc.) se rein i nltur ("despumare") iar nmolul depus pe fund se colecteazinlturdinbazin(deexempluculameracloaresusinutedepodrulant) isetrimitelametantancuri. Aerotancurilesunt bazine unde apa este amestecat cu "nmol activ" ce conine microorganisme ce descompun aerob substanele organice. Se introduce continuu aerpentruaacceleraproceselebiochimice. Decantoarele secundaresunt bazine n care se sedimenteaz materialele de suspensie formate n urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest nmol este trimis la metantancuri iar gazele (ce conin mult metan) se folosesc cai combustibil deexemplulacentralatermic. Instalaiideepurarechimic: Gospodriadereactivi,cameradeamestec,cameradereacie,bazinelededecantare Instalaiideepurarebiologic: Peliculbiologicdinbiofiltre Biofiltrecufuncionarecontinusidiscontinu Epurarea cu nmol activ, bazine de aerare (aerotancuri), metode de aerare pneumatice,mecanicesimixte Legislaie Legea137/1995cap.III,seciuneaI 15

5.Msurideprotecieacalitiaerului performan: Criteriide Identificareametodelorimijloacelordepurificareaaerului Supraveghereametodelordereinereasuspensiilorsolidedin gazeledeardere Supraveghereaprocedeelordereducereaoxizilordeazotdingazele deardere Supraveghereametodelorpentrudesulfurareagazelordeardere Urmrireaaplicriilegislaieinvigoareprivindproteciaatmosferei. Obiective: sidentificemetodelesimijloaceledepurificareaaerului sexpliceprincipiulmetodelorfolosite scunoascconinutullegislaiei Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub limitelelegale,stabiliteprinstandard.Seutilizeaza2procedeedepurificareaaerului: - fizice,pecaleuscatsauumed - procedeechimice. 1. Prin procedeele fizice sunt ndeprtate substantele solide de diferite dimensiuni, substantele lichide si unele gaze continute n aer. Acest tip utilizeaza ca principiu de functionare: sedimentarea, schimbarea directiei gazelor, filtrarea si electrofiltrarea, aglomerareasisedimentarea,adsorbtiasiabsorbtia. 2. Procedee chimice: absorbtieiprinadsorbtie. prin spalare, prin reducere, prin separare, prin

Instalatiilesiaparateledeepuraresepotgrupaastfel: Instalaiidepurificaredirect Instalatii sau aparate de purificare care necesita un tratament al agentilornocivinaintedeepurare; Instalatiisauaparatecareutilizeazaambeleprincipiinacelasitimp. Dinpunctdevederealmediuluincarelucreazapotfi: Instalatiisiaparatecarelucreazanmediiumede; Instalatiisiaparatecarelucreazanmediiuscate. Dupamoduldeactionarepotfiaparatecarefolosesc: pentrumediiuscate:principiuldetentei,principiuldeimpact,socsiinertie,principiul centrifugal,mediifiltrante,principiielectrostatice pentru medii umede: spalatoare, filtreumede, epuratoare cu spuma, separatoare dinamice. Principaleleprocedeedepurificareaaeruluiaplicateindustrial Denoxareasaudenitrificarea,constainreducereaoxizilordeazot(NOsiNO2) Desulfurarea presupune combinarea de tehnici chimice separative (neutralizare) sau fizice (adsorbtia cu carbon activ), pentru a fixa sau a izola SO2,combinate cu tehnici separative mecanice, electrice, in strat poros sau hidraulice, pentru a recupera intro formamanipulabilachiarsipoluantiimaiizolat.

16

Purificarea uscata se bazeaza pe generarea si utilizarea unor forte speciale active mari,careactionandasupraparticulelor,provoacadecantarea(separarea)acestora din curentuldeaersaugaz Decantareabazata peutilizarea fortei gravitationale constituie principiul de functionare al camerelor si conductelor de desprafuire folosite, la procesarea emisiilorpoluantecarecontinparticulesolidemari(100200m). Decantareabazata peutilizarea fortei centrifuge. Sub actiuneaacesteia,particuladin praftindesaparaseascacurentulinitialdepoluant. Purificarea umed. Principiul acestei metode se bazeaza pe faptul ca, la contactul dintreparticula de poluant si picaturi sau suprafete de apa, sub actiunea unuia sau mai multorfactori fizici (socuri date de fortele inertiale,miscarea browniana, difuzia turbulenta etc.),particulele se umecteaza, "se scufunda" prin absorbtie in masa lichida si impreuna cuaceasta se separa/decanteaza din curentul gazos initial. Acest mecanism se desfasoara in instalatiiconventionale,laepurareaumedaaparticulelorrelativmari(peste3m). Metodeiutilajedereinereasuspensiilorsolidedingazeledeardere Camerele de linitire gravitaionale care funcioneaz pe pricipiul trecerii gazelor printrocamercuseciunefoartemare,cuvitezfoartesczut,unde,subaciunea gravitaiei,particulelededimensiunimaimarisesepardingaz. Cicloanele. Prin introducerea gazelor cu o vitez mare, acestea capt o micare elicoidal,iarparticulele,subaciuneaforeicentrifuge,suntseparatelangperetele ciclonului,dupcarecadnparteainferioarconicaacestuiadeundeseelimin. Filtreledinmaterialesemiporos(semipermeabile),dinmaterialeesutesaupaslprin care sunt trecute gazele ncrcate cu praf rein particulele de praf, gazul epurat trecand mai departe. Eficiena de reinere a acestor filtre este foarte ridicat, ns utilizarealorestelimitatlatemperaturiiunitireduse. Scruberele rein particulele prin splarea cu un lichid, apoi acestea sunt separate n decantoaresauseparatoarecentrifugale. Filtrele electrostatice sunt probabil cele mai potrivite pentru reinerea prafului, fiind utilizate atat pentru particule micronice, cati pentru cele mai mari atat la presiuni, umiditiitemperaturisczute,catipentruvaloriridicatealeacestora. Procedeedereducereaoxizilordeazotdingazeledeardere Tehnicile care mpiedic formarea de NOx n cantiti mari, au ca principiu arderea cu coeficieni de exces de aer foarte sczui. Una dintre metode const n montarea arztoarelorncolurilefocarelorastfelncataerulsecundardeardereicombustibilulsnu fieconinutenacelaijet.Jeturiledecombustibilsentalnesctangenialncentrulfocarului, formandozondearderecircular. Metodepentrudesulfurare: Compuii cu sulf existeni n atmosfer cuprind n principal H2S, SO2, SO3 i sulfai Pentru respectarea valorii admise a emisiei de SO2 este necesar implementarea unei tehnologii de reinere din gazele de ardere a SO2 cu o rat de desulfurare de minim 94%. Tehnologiile de ndeprtare a bioxidului de sulf cele mai modernei eficiente se aplic n zona de arderei depostardereacombustibililorfosilincazaneleenergetice.

17

Reducerea emisiilor de SO2 n zona de preardere constau n metode convenionale de curire fizici chimic a combustibilului. Se vor monta instalaii de desulfurare n zona de postardere folosind procedeul umed. Acest procedeu permite SO2 format n zona de ardere sparcurgtoateschimbtoareledeclduralecazanelorinumaidupaceeasfiereinut. El se poate combina cu diveri compui din cenu formnd depuneri sulfatice compacte care nrutesc schimbul de cldur, provoac coroziuneevilori uneori duc la spargerea evilor. Legislaie Legea137/1995cap.III,seciuneaa2a Activitatepractica Sarcinidelucru: Alegeiinstrumenteleidispozitivelederecoltareaprobelordeaer Determinaivolumeleprobelorfolosindinstrumentelespecifice Folosindformuleledecalculspecificeaplicaicoreciiledevolumpentruprobelerecoltate Etichetaiflacoanelecuprobe Intocmiifielederecoltareaprobelordeaer 6.Msurideprotecieacalitiisolului performan: Criteriide Identificarea distrugerilor provocate de ape i vnt i a celor biochimice. Supraveghereamsurilordeprevenireapoluriisolului. Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind protecia solului, a subsoluluiiaecosistemelorterestre. Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind regimul ngrmintelorchimiceialpesticidelor Obiective: sidentificedistrugerilesolului sdescriemsuriledeprevenireapoluriisolului scunoascconinutullegislaiei Elementelepoluantealesoluluipotfidenatur: biologic, reprezentate de organisme (bacterii, virui, parazii), eliminate de om i de animale,fiindnceamaimarepartepatogene chimic,nceamaimarepartedenaturorganic fizic care provoac dezechilibrul compoziiei solului: inundaii, ploi acide, defriri masive Efectemajorealepoluriisolului: efectuldeser

18

ploileacide degradareastratuluideozon Efectuldeser Efectul de ser este procesul de incalzire suplimentara a suprafetei terestre si atmosferei, datorat faptului ca aceasta din urma e transparenta pentru radiatia solara de unda scurta (vizibila) si, in mare masura, opaca pentru radiatia terestra de unda lunga (infrarosie). Atmosfera lasa radiatia luminoasa a Soarelui sa ajunga pe suprafata terestra, dar retine in mare parte radiatia calorica emisa de aceasta din urma, nelasando sa se piarda inspatialcosmic.
Figura4.Efectuldesera.

Cresterea efectului de sera al atmosferei rupe echilibrul schimbarilor de caldura, aceasta acumulanduseincantitatidinceincemaimariinatmosferasigenerandschimbareaclimei. Principalele gaze care produc efectul de ser sunt: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O), ozonul troposferic (O3), clorofluorocarburile (CFC). Creterea concentraieiacetorcomponentenatmosferducelacretereatemperaturiiterestre. Ploileacide Procesul de formare a ploilor acide ncepe cu emisia n atmosfer a poluanilor pe baza de azot i sulf (prin arderea combustibililor fosili (crbuni, benzin sau petrol etc) care, ajungnd n atmosfer se combin cu vaporii de ap i formeaz acizi: acid sulfuric (H2SO4), acid carbonic(H2CO3) i acidazotic(HNO3). Prin antrenarea particulelor pe baz de azot, acetia precipi odat cu ploaia i ajung s polueze nu numai aerul, dar i soluliapa(Figura5).
Figura5.Formareaploiloracide

19

Ploaiaacidreacioneazchimiccuoriceobiectcucareintrncontact.Aciziisuntsubstane chimice corozive. Aciditatea unei substane provine din abundena de atomi de hidrogen liberi n momentul n care substana este dizolvat n ap. Dac pHul scade sub 5,3 este considerat ploaie acid. Ploaia acida afecteaza toate formele de viata, calitatea soluluii a materialelor. Degradareastratuluideozon Ozonul se gaseste n partea superioara a atmosferei (in stratosfera) la o altitudine de 1050 km i actioneaza ca un scut, absorbiind radiaia ultraviolet culungimideund ntre 290320 nm (Figura 6). Aceste lungimi de und sunt d un toare vieii pentru c ele pot fi absorbite de acidul nucleicdincelule. Ozonul se formeaz prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. Figura6.Structuraatmosferei n anii 70 a fost decoperit n Antarctica o pierdere periodic a stratului de ozon din atmosfera i o gaur format deasupra acestei zone. Subtierea stratului de ozon pune in pericolexistentavieiipePmnt. Principaliiindicatoriaipoluariisoluluisunt: coninutuldeelemente,substane,microorganisme; depreciereacalitativicantitativarecoltelor; creterea cheltuielilor pentru meninerea recoltelor la parametrii anterioripolurii; cheltuielipentrulucrridedrenaj,antierozionaleetc.; restriciilaexportulunorproduse(legume,fructesaucerealecuuncontinutprea maredenitrati); restriciinutilizareafurajelordinterenurilecontaminatecuplumbetc. nfunciedeprocentuldereducereaproducieiagricole,solurileseclasificastfel: graddepoluare0 solpracticnepoluat(reducereaproducieisub5%); slabpoluat(reducereacu610%) mediupoluat(reducereacu1125%) puternicpoluat(reducereacu2650%) foarteputernicpoluat(reducereacu5175%) excesivpoluat(reducereapeste75%). ngrmintele folosite n agricultur sunt amestecuri de substane simplei/sau compuse, denaturorganicsaumineral,careseaplicsubformlichid,semifluidsausolidnsol, lasuprafa,saufoliarnscopulcreteriifertilitiisoluluiiaproducieivegetale. 20

Din punct de vedere al originii, ngrmintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) i organice (ex. ureaiderivaiiei),organicenaturale(careprovindinsectorulzootehnic),organicevegetale (care provin de la plante verzi: lupin, mazariche, latir, sulfina etc.; i plante uscate), bacteriene(nitragin,azotobacterin,fosfobacterinetc.). Organizaii: o naionaleAPM(AgeniaNaionalpentruProteciaMediului),MAPAM o internaionale UNESCO (United Nations Educational, Scinetific and Cultural Organization), FAO (Food and Agriculture Organization), AIEA (Association of International Education Administrators), OMS (World Health Organization), UICN(InternationalUnionforConservationofNature). Conveniiinternaionale o ConferinadelaStockholm1972 o ConveniadelaViena o ProtocoluldelaMontreal o ConveniaCadrupentruSchimbriclimatice1992, o ConferinadelaRiodeJaneiro1992 o ProtocoluldelaKyoto1997 Protocolul de la Montreal, este primul acord internaional din istorie pentru reglementarea regimului substanelor care diminueaz stratul de ozon; a fost semnat n 1987. De atunci, el a fost ratificat de 196 de ri. Obiectivul su este acela de a elimina treptat diverse substane cu potenial de diminuare a stratului de ozon (ODP), inclusiv CFC urile (clorofluorocarburile)i HCFCurile (hidroclorofluorocarburile). Acestea au fost folosite n mod obinuit ca aerosoli sau n aplicaii de refrigerare, de climatizarei de expandare a spumei. Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice- Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice stabilita in anul 1988 de Organizatia MeteorologicaMondialaimpreunacuProgramuldeMediualNatiunilorUnite. ProtocoluldelaKyoto Este un acord internaional privind reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser. Semnat n 1997 de ctre160 de ri. Unul dintre scopurile protocoluluieste ca statele semnatare sajungmpreun,pnn2012,launniveldeemisiideGEFcu5,2%maimicdectceldin 1990. Concentrarea asupra emisiilor poluante care provoac efectul de ser este determinat de faptulc,dinconsiderentedefizicacirculaieifluidelor,elenumaisuntoproblemlocal, nici mcar naional, ci afecteaz teritorii foarte ndeprtate geografic. Romnia, prin semnarea acestui protocol sa angajat voluntar s reduc emisiile la nivel naional care provoacefectuldesercu8%fadeemisiiledeacesttipcorespunztoareanului1990. AgeniaNaionalpentruProteciaMediuluiesteoinstituieaadministraieipublice centrale, aflat n subordinea Ministerului Mediului i Pdurilorcu competene n implementarea politicilor i legislaiei dindomeniul proteciei mediului, conferite n baza Hotrrii de Guvern Nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului i a instituiilor publice aflate n subordinea acesteia.

21

 II. CONSERVAREA BIODIVERSITII 1. Monitorizareabiodiversitiilocaleizonale CriteriidePerforman: Studiereaconceptuluidebiodiversitate Comparareatipurilordebiodiversitateiacaracteristiciloracestora Aplicareametodelordestudiuabiodiversitii Utilizareadeterminatoareloritruselordeteren Executareareleveelor Prelucrareadatelorobinute,nlaborator Obiective: scunoascnoiuneadebiodiversitate,atipurilordebiodiversitateiametodelorde studiuabiodiversitii demonstreazcunoatereanoiuniidebiodiversitate,atipurilordebiodiversitateia metodelordestudiuabiodiversitii sutilizezedeterminatoareleitruseledeteren,sexecutereleveeisprelucreze datelenlaborator Biodiversitatea [gr. bios = via; lat. diversitasatis= diversitate]. Aceste termen a fost folosit pentru prima dat n SUA, la primul forum american Forumul Naional de Biodiversitate (1986),termenatribuitluiE.O.Wilson,printelesociobiologiei. Biodiversitatea biologic [Convenia asupra Diversitii Biologice (CBD 1992)] reprezint variabilitatea organismelor vii, de orice origine, inclusiv ecosistemele terestre, marineialteecosistemeacvaticeicomplexeleecologicedincarefaceleparte. Factoricareduclapierdereabiodiversitiisuntcomplexe:distrugereahabitatelor,poluarea, supraexploatarearesurselor,despaduririle,eroziuneasoluluietc. Oabordareholistaaconceptuluibiodiversitatiipresupune(Figura7): 1. diversitatea sistemelor ecologice la diferite scari de spatiu si timp, care integreaza componentelefizicesibiologicealenaturii 2.diversitateaspeciilor(taxonomica) 3.diversitateageneticaincadrulpopulatiei/specieisiceainterspecifica diverisitateaorganizariisocialeapopulatiilorumaneprecumsidiversitateaetnica, lingvisticasiculturala Deoarece nu pot msurate toate aspectele biodiversitii, sunt utilizati indicatori, care sintetizeaz seturi de datetiini ce complexei adesea disparate ntrun mod simplui clar. Astfel, indicatorii biodiversitii constituie un instrument rapid i uor de utilizat pentru evidenierea i prezentarea tendinelor generale n ceea ce privete situaia biodiversitii. Indicidecaracterizareabiodiversitii

22

Numruldespecii(bogiadespecii)estecelmaisimpluindicatoralbiodiversitii, reprezentndnumruldespeciiidentificatnariastudiat.Acestindicatornureuetens ssurprindmoduldedistribuiealdiversitii.

BIODIVERSITATEA
b'DIVERSITATEA SPECIILOR

b.DIVERISTATEATAXONIMICA b'.Speciib''Taxonisuperiori a'DIVERISTATEAFORMELORDE ORGANIZARE SUPRAINDIVIDUALAAVIETII

aDIVERSITATEASISTEMELOR ECOLOGICE a'Diversitateaformelordeorganizare supraindividualaavietii a''Diversitateahabitatelor bDIVERSITATEATAXONOMICA cDIVERSITATEAGENETICA dDIVERSITATEAETNOCULTURALA

Figura7.Interpretareaconceptuluidebiodiversitate(dupVdineanuetal.,2004)

Indicele Simpson este un indice care ine cont nu doar de numrul speciilor ci i de proporia fiecreia. A fost prezentat de Simpson n anul 1949, n publicaiile de specialitate se prezint n general trei variante ale acestui indice: Indicele Simpson (D), Indicele de diversitateSimpson(1D),IndicelereciprocSimpson(1/D). Indicele ShannonWeaver este unul dintre cei mai utilizai indici, avnd originea n teoria informaiei (de aceea, uneori este citat drept indicele ShannonWiener). Msoar gradul de organizare/dezorganizarealunuisistemdat. Echitatea arat relaiile dintre abundenele speciilor n cazul unor abundene relative similareechitateavaaveaovaloareunitariarncazulncaremajoritateaindiviziloraparin uneisingurespeciieatindesprevaloareazero. IndiceleBrillouin IndiceleBergerParker IndiceleMcIntosh IndiceleMargalef IndiceleMenhinick CoeficientulGlisson 23

ncepnd din 2005, Comisia European colaboreaz cu Agenia European de Mediu pentru dezvoltarea unor indicatori europeni ai biodiversitii cunoscui ca indicatori SEBI 2010 pentru msurarea progreselor nregistrate n atingerea obiectivului de stopare a pierderii biodiversitiinEuropapnn2010. Cei 26 de indicatori SEBI au fost atent selecionai pentru a oferi o serie de informaii interconectate referitoare la diverse caracteristici ale biodiversitii. Unii indicatori urmresc direct impactul asupra unei componente a biodiversitii (de exemplu, abundenai distribuia anumitor specii), n timp ce alii reect principalele ameninri la adresa biodiversitii (de exemplu, tendinele speciilor alogene invazive), a utilizrii durabile aacesteia(deexemplu,cantitateadelemnmortdinpdure)sauaintegritiiecosistemelor. Indicatorii europeni ai biodiversitii (Monitorizarea impactului politicii UE n materie de biodiversitate) Situaiaitendinelecomponentelorbiodiversitii 1.Abundenaidistribuiaanumitorspecii(deexemplu,psri,uturi) 2.Evoluiasituaieispeciilorameninate 3.Evoluiasituaieispeciilorprotejatedeintereseuropean 4.Tendinealearieideacoperireaecosistemelor 5.Tendinealehabitatelordeintereseuropean 6.Tendinealediversitiigeneticeaspeciilordomestice(animale,culturi) 7.Ariiledeacoperirealezonelorprotejatedesemnatelanivelnaional 8.AriiledeacoperirealesiturilorNatura2000 Ameninrilaadresabiodiversitii 9.Niveluricriticealedepozitelordeazotexcedentare 10.EvoluiaspeciiloralogeneinvazivedinEuropa 11.Impactulschimbrilorclimaticeasupraspeciilorsensibilelatemperatur Integritatea,bunurileiserviciileecosistemelor 12.Indiceletrocmarinalapeloreuropene 13.Fragmentareazonelornaturaleiseminaturale 14.Fragmentareasistemeloruviale 15.Nivelulnutrienilordinapeledetranziie,decoastimarine 16.Calitateaapelordulci Utilizareadurabil 17.Zoneforestierecarebeneciazdemanagementsustenabil 18.Cantitateadelemnmortdinpduri 19.Bilanulazotuluinagricultur 20.Zonegestionatentrunmodcarepoatemeninebiodiversitatea 21.SituaiastocurilorcomercialedepetealeEuropei 22.Calitateaeuentuluiproveninddinfermelepiscicole 23.Amprentaecologicariloreuropeneasuprarestuluilumii Altele 24.Cereridebrevetbazateperesursegenetice 25.Finanareamanagementuluibiodiversitii 26.Sensibilizareaiparticipareapublicului Caracterizareastructuriihabitatelorsevafacecuajutorulreleveuluifitosociologiccarepoate fi definit ca metod de baz in studiul calitativ i cantitaiv al vegetaiei, constnd ntro succesiunedeobservaiiideterminri(mareamajoritateefectuatepeteren),finalizateprin

24

transpunerea grafic a ambianei ecocenotice dintro suprafa de prob (fragment) delimitatninteriorulindividuluideasociaie(fitocenozei)(Cristeaetal.,2004). n studiul i monitorizarea structurii calitative a habitatelor se va urmri evidenierea complexului de speciii a diferitelor grupe funcionale care caracterizeaz fiecare habitat n parte. Analiza structurii calitative se va face din prisma compoziiei floristice, a grupelor cenotice,astructuriindiferitecategoriidebioforme,degeoelemente,categoriiecologicei economice. Bioformele reunesc categoriile de plante care dei aparin la uniti taxonomice diferite, ca rezultat al evoluiei convergente n condiii de mediu aproximativ identice, au dobndit o serie de caractere i adaptri morfologice, anatomice i fiziologice asemntoare,careleoferavantajecompetitivenluptainterspecificinvalorificarea optimacondiiilorstaionale(Cristea1993;Cristeaetal.,2004)(Figura8).

Figura 8. Categoriile de bioforme (dupa Raunkiaer): 1 fanerofite; 2, 3 chamefite; 4 hemicriptofite; 5, 6 geofite;7,8,9hidrofite

Geoelementele reprezint categorii de specii vegetale, mai mult sau mai puin ndeprtatefilogenetic,carendecursulprocesuluidespeciaieauocupataceairegiune geografic (mai mult sau mai puin extins), urmnd apoi ci specifice de migraie i integrarecenoticnspredesvrireaarealeloractuale(Cristea1993). Releveul este metoda de baza in studiul vegetatiei si consta intrun inventar floristic (structura calitativa) al suprafetei de proba (al fitocenozei) completat cu informatii de ordincantitativ(abundentadominanta,frecventa),topografic,geomorfologic,pedologic, climatologic,economic,etc. Releveul fitocenologic reprezinta o lista floristica, realizata pe o suprafata de proba care oscileaza ca marime mai ales in functie de tipul fitocenozei (vegetatiei). Astfel in cazul stancariilor si gruparilor acvatice aceasta este de 1 25 m 2 (1x1 pana la 5x5 m), in studiul mlastinilor de 9 25 m 2 (3x3 m pana la 5x5 m (in cazul mlastinilor eutrofe, mai ales stufarisuri, papurisuri putand creste la 50m 2 ), iar al buruienisurilor de 6 25m 2 (2x3panala5x5m>pentruburuienisurilesegetalemarindusechiarla100m2).

25

Legislatie Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice i a habitatelornaturaledinEuropa.MonitorulOficialalRomnieinr.627/25.03.2003 Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conveniei privind Diversitatea Biologic; Monitorul OficialalRomnieinr.199/02.08.1999; Legea 137/1995 privind Protecia mediului (Legea mediului) Monitorul Oficial al Romnieinr.465/28.06.2002; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional, seciuneaIIIa,zoneprotejate.MonitorulOficialalRomnieinr.152/12.04.2000; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului (OUG) nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreiifauneislbatice. MonitorulOficialalRomnieinr.433/02.08.2001; Legeanr.451/2002 2. Analizareafactorilorcareduclamodificareabiodiversitii CriteriidePerforman: Evideniereafactorilorcareproducmodificrialebiodiversitii Compararea influenei diverilor factori asupra gradientului de biodiversitatealdiverselorzone Analizareaunorrezultateobinutepeteren Executareadereprezentrigrafice Obiective:
cunoatereanoiuniidefactoricaremodificbiodiversitatea cunoatereanoiuniidefactoricaremodificbiodiversitatea s determine factorii care modific biodiversitatea n diverse ecosisteme i s prelucrezedateleobinute

Cauzeleprincipalealepierderiibiodiversitiisuntdenaturaantropica:schimbareautilizrii terenurilor,fragmentareaidistrugereahabitatelor,schimbrileclimatice,speciilestrinei invazive, poluarea, globalizarea, comerul i consumul nedurabil, creterea demografic, conflictelesociale,rzboaieleetc.(Gilberticolab.,2006). Biodiversitateaesteesenialpentruserviciilepecareleofernatura:reglareaclimei,apai aerul,fertilitateasoluluiiproduciadealimente,combustibil,fibreimedicamente. Meninerea biodiversitii este necesar, nu numai pentru asigurarea vieiinprezent,dari pentru generaiile viitoare, deoarece ea pstreaz echilibrul ecologic regional i global, garanteaz regenerarea resurselor biologicei meninerea unei caliti a mediului necesare societii. Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Biodiversitateauneizonedestudiu:ecosistemdecmpie,pdure,lac,ru 26

3.Protejareabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional CriteriidePerforman: Implementarealegislaieinvigoarereferitorlaconservarea biodiversitiiiregimuluiariilorizonelorprotejate Studiereazoneloriariilorprotejatelanivellocalizonal Cunoatereamsurilordeprotecieabiodiversitiilanivelnaional Cunoaterearezervaiiloriariilorprotejatenaionale Obiective:

cunoatereanoiuniideprotejareabiodiversitiiialegislaieinvigoare cunoatereaformelordeprotecieabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional

RomaniadeineceamaimarediversitatebiogeograficdintretoatestatelemembrealeU.E: 5 regiuni biogeografice din cele 11 europene, aceasta aflanduse in majoritate intro stare favorabiladeconservare.

Figura9.RezervatiilenaturaledinRomania(http://rezervatiinaturale.host56.com)

Suprafata totala a ariilor protejate in Romania este de cca. 1.866.705 ha si acopera aproximativ7,83%dinsuprafatatarii: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii 576.216 ha, Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB Omul si Biosfera), Zona Umeda de Importanta Internationala (SecretariatulConventieiRamsar)siSitalPatrimoniuluiNaturalUniversal(UNESCO); 13 Parcuri Nationale 318.116 ha (e.g. Parcul National Retezat Rezervatie a Biosferei(ComitetulUNESCOMABOmulsiBiosfera); 27

Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MABOmulsiBiosfera); Parcul National Balta Mica a Brailei Zona Umeda de Importanta Internationala(SecretariatulConventieiRamsar). 13ParcuriNaturale772.128ha, 981RezervatiiNaturale179.193ha 28AriiSpecialedeProtectieAvifaunistica21.052ha.

Figura10.RezervatiaBiosfereiDeltaDunarii

O mare parte din teritoriul Romaniei este acoperit de reteaua comunitara de arii protejate Natura 2000: din cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in

28

Romania se regasesc 94tipuridehabitatedintrecare23suntprioritarelanivelcomunitarsi acarorconservareimpunedesemnareaunorAriiSpecialedeConservare(SAC). AufostdesemnatesituriNatura2000unnumarde: 108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) reprezentand aproximativ 11,89%dinteritoriulRomaniei; 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentand aproximativ13,21%dinteritoriulRomaniei. Pentru a stopa pierderea biodiversitii, trebuie reduse n mod semnificativ emisiile globale degazecuefectdeser.Principalelesursealegazelorcuefectdeser: arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrie igospodrii; schimbriprivitoarelaagriculturilautilizareaterenurilor,cumarfidefriarea; depozitareadeeurilor; utilizareagazelorindustrialefluorurate. Legislaie Legea nr. 137/1995, cap. III, seciunea 4 Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii Legea106/1996,Legea26/1996 4.Analizareamodificribiodiversitiincazulunoraccidenteecologice CriteriidePerforman: Evideniereacauzelorcareauconduslaaccidenteleecologice Analizarea efecteloraccidentelorecologiceasuprabiodiversitii Aplicareamsurilorconcretenecesarenvederearestabilirii biodiversitiinzoneleafectatedeaccidenteecologice Monitorizareazoneincaresaprodusunaccidentecologic Obiective:
scunoasccauzelorcareauduslaproducereaaccidentelorecologiceia msurilorcaretrebuiescluatepentrurestabilireabiodiversitiiecosistemelor afectate sntocmeascoanalizaaefectelorprodusedeaccidenteleecologiceasupra biodiversitiiicunoatemetodedemonitorizareaunorzonencaresa petrecutunaccidentecologic

Msurideprotecie: interzicereapunrii oprireadefririlor respectarearegimuluiderezervaietiinificiariestrictprotejat rempduriri repopulareaariilorafectatecuspeciiledisprute

29

 Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Identificareacauzelorpierderiibiodiversitatii Efectele Instruciunipentrucursant: Asiguraiv de indeplinirea condiiilor de protecia i securitatea muncii precum i de existena echipamentuluispecificdeproteciamuncii Rezolvaitoatesarciniledelucruinlimitatimpuluidelucruprecizat 5. Promovarea conceptului de conservare a biodiversitii n concordan cu cel la nivel mondial CriteriidePerforman: Implementarealegislaieinvigoarereferitorlaconservarea biodiversit iiiaregimuluiariilorizonelorprotejate Studiereazoneloriariilorprotejatelanivelmondial Cunoatereamsurilordeprotecieabiodiversitiilanivelmondial Obiective: scunoascnoiuneadeprotejareabiodiversitiiialegislaieinvigoare scunoascformeledeprotecieabiodiversitiilanivelmondial
Tabel1.Ariiprotejatenlume,dupacategoriileUICN
Pondere Categorii UICN Numar (%) Totalsuprafata (kmp) Pondere (%) Suprafatamedie (kmp) Pondere ntotal suprafataterestra (%)

la. Rezervatie naturala 4.395 l.b.Salbaticie 806 2. Parc national 3.386 3. Monument natural 2.122 4. Arie de gestionare 11.171 a habitatelor 5. Peisaj 5.584 terestru/marin protejat 6. Arie protejata 2.897 curesurse gestionate TOTAL 30.361

14 3 11 7 37 18 10 100

982.487 940.344 4.000.825 193.022 2.460.283 1.067.118 3.601.447 13.245.528

7 7 30 1 19 8 27 100

224 1.167 1.182 91 220 191 1.243 436

0,66 0,63 2,67 0,13 1,64 0,71 2,4 8,84

30

Activitate
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

ConveniadelaRiodeJaneiro ConveniadelaKyoto ConveniadelaRamsar Zoneprotejate:UICN,rezervaiifloristice,faunistice,peisagistice,geologice,mixte

Instruciunipentrucursant: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraiv de indeplinirea condiiilor de protecia i securitatea muncii precum i de existena echipamentuluispecificdeproteciamuncii Rezolvaitoatesarciniledelucruinlimitatimpuluidelucruprecizat

III. CHIMIA I BIOLOGIA APELOR NATURALE

1.Moduldedesfurareavieiinapelenaturale CriteriidePerforman: Comparareatipurilordeapenaturale Identificareafloreiapelorstttoareicurgtoare Identificareafauneiapelorstttoareicurgtoare Utilizareadeterminatoarelor Obiective: sidentificefloraifaunaapelorstttoareicurgtoare scomparetipuriledeapenaturale sutilizezedeterminatoarelepentruidentificarea floreiifauneiapelorstttoareicurgtoare Resurseledeaplanivelglobalsuntde1,37miliardekm3,dincare97,2%suntlocalizaten mari si oceane si 2,7 % n apele subterane si de suprafata. Resursele de ap pe glob sunt limitateidistribuiteneuniform,iarprinpoluarevolumullorsereduce(Figura11).

31


Figura11.DistributiarezervelordeapaalePamantului

Apainnaturexistsubformade: apedesuprafatacurgatoare(fluvii,rauri,pruri,etc) statatoare(mriioceane,lacuri,balti,mlatini) apasubterana(straturiacviferesiizvoare) A.Apeledesuprafa A.1 Apele curgtoare au caracter permanent i se deplaseaz de la de la izvor spre vrsareprintrodepresiunenumitalbie,subinfluenagravitaiei,caurmareadiferenei dealtitudine fa de nivelul mrii. Caracteristica principal a cursurilor de ap o prezint ncrcarea variabil cu materii n suspensiei substane organice, ncrcare legat direct proporionaldecondiiilemeteorologiceiclimatice. Pricipalii poluani ai apelor curgtoare: substane organice greu degradabile, compui ai azotului, fosforului, sulfului, microelemente (cupru, zinc, plumb), pesticide, insecticide organoclorurate,detergeni,compuidenaturbacteriologic,etc. Cursurile de ap (ruri, pruri, fluvii), sunt caracterizate, n general, printro mineralizare maisczut,sumasrurilormineraledizolvatefiindsub400mg/l:carbonai,cloruriisulfai de sodiu, potasiu, calciui magneziu. Concentraia ionilor de hidrogen (pHul) se situeaz n jurulvaloriineutre,fiindcuunpH=6,87,8. Disciplina care se ocup cu studiul apelor curgtoare se numete potamologie. Caracteristicile hidobiologice ale acetor ape sunt: adncimea, limea, debitul, viteza curentului,transportuldemateriale,repartizareazonalaunororganismeacvaticeetc. Organismeledinapelecurgtoareautendinadeaurcacontracurentuluicompensndastfel puterea desplare a apei n micare. Viteza curentului de ap influeneaz forma corpului organismeloracvatice. A 1.1 Rurile. Abundena organismelor este n strns dependen de viteza de curgere apei, temperatura apei i natura substratului; numrul de specii scade cu cretereavitezeiapei.Temperaturaapelorcurgtoarecretedelaizvorsprevrsare.

32

n cursul unui ru se difereniaz trei sectoare n funcie de viteza de curgere: superior,mijlociuiinferior. n funcie de caracteristicile hidromorfologice ale apei, n distribuia organismelor se distingdouzoneecologicedistincte(Papadopol,1978): zon cu ape mici i curent puternic, unde albia este format din rocidureiarbentalulestelipsitdemlpopulatcu organisme sesile, fixate pe substrat(biotectonizoobentos)icuspeciinectonicebunenottoare o zon cu ape mai adnci, curent mai slab, substrat bentonic moale i mobil format din nisip, unde se ntlnesc hidrobioni endobentonici, iarnpelagialsedezvoltorganismeplanctonice (productori, consumatori i reductori)alturidecelenectonice. Fitoplanctonul rurilior este reprezentat prin diatomee careconstituie peste 50% din fitoplancton, cloroficee,cianoficee,conjugateheterocontei dinoflagelate. n perioadele reci ale anului domin diatomeele dar odat cu creterea temperaturilorpredomin cloroficeeleicianoficeele. Dintre diatomee suntfrecventntlnitespeciialegenurilorMelosira, Asterionella, Cyclotella. Cloroficeele sunt reprezentate prin specii ale genurilor Pediastrum, Scenedesmus,Eudorina, iar cianoficeele prin specii de Microcystis, Anabaena,Aphanizomenon. Zooplanctonul din ruri este format din specii de rotifere din genurile Keratella, Poliarthra, Brachionus, cladocere din genurile Daphnia, Bosmina, Leptodora i copepodedingenurileEucyclops,Dioptomus,Mesocyclops. Petii din apele curgtoare au fost inclui n 5 grupe ecologice (dup Huet (1946), citatdePricope,2000): 1. salmonidetipicreofile,precumpstrvulilipanul 2. ciprinidereofiledeaperepeziprecumcleanul,scobarulimreana; 3. ciprinidedensoire:porcuorul,morunaul,roioara; 4. ciprinidedeapecalme,decmpie,cumsuntcrapul,pltica,linul; 5. rpitoridensoireaiacestora:bibanul,tiuca,ghiborul A 1.2 Prurile au ape limpezi, transparente, bine oxigenate care se caracterizeaz prinvitezmaredecurgere(56m/s),dardebitredus. A.2 Apele stttoare sunt localizate n depresiuni ale scoarei ce au luat natere sub aciuneaunorfactoriinternisauexterni. Lacurile se pot clasificadup criterii mai multe criterii: origine, regimul hidrologic, zongeografic,graduldemineralizare,graduldetrofie,graduldecolmatare. Dupgraduldemineralizarelacurilepotfi: dulci(salinitateasub0,5) salmastre(salinitateantre0,5i30), srate(salinitateantre30i40) hipersaline(salinitatepeste40) Factori care condiioneazviaa n ecosistemele lacustre sunt: rgimul hidrologic, dinamica apelor, regimul termic, lumina, chimismul apeii natura substratului bentonic. 33

Fitoplanctonul din lacuri este format din alge microscopice din ncrengturile Chlorophyta, Cyanophyta,Bacillariophyta i Pyrophyta. Fitoplanctonul din lacuri prezint o dinamic sezonier att ca numr de specii ct i ca abunden. Iarna datorit temperaturilor sczutei transparenei reduse se nregistreaz un minim n dezvoltarea fitoplanctonului, n timp ce n perioada cald maximum de dezvoltare depinde de grupul sistematic: diatomeele primvara i toamna, iar cloroficeele i cianoficeelevara. Zooplanctonul din lacuri este format din protozoare (ciliate), viermi (rotiferi) sicrustacee (copepode si cladocere) a populaiile de zooplancton din lacuri se observ o dinamic sezonier evident. Ating maximum de dezvoltare vara si minimumiarna. Plantele superioare din lacuri: papur (Typha sp.), stuf (Phragmites sp.), pipirig (Scirpus lacustris), rogozul (Carex riparia), iarba mlatinii (Juncus effusus), mana apei(Glyceriaaquatica)etc. B.Apelesubterane Apelesubteranesuntcaracterizate,ngeneral,printromineralizaremairidicat,coninutul n sruri minerale dizolvate fiind peste 400 mg/li format din: dicarbonai, clorurii sulfai desodiu,potasiu,calciuimagneziu. Concentraia ionilor de hidrogen se situeaz n jurul valorii neutre, corespunznd unui pH = 6,5 7. Dintre gazele dizolvate predomin dioxidul de carbon liber,coninutulnoxigenfiind foarte sczut sub 3 mg O2/l. n funcie de compoziia mineralogic a zonelor strbtute, apelesubteranepotconinecantitinsemnatedefier,mangan,hidrogensulfuratisulfuri, compuiaiazotuluietc. 2.Corelareaproprietilorfizicecuproprietilechimicealeapelornaturale Proprietile apelor naturale sunt determinate n primul rnd de substanele minerale, lichide,gazoaseiorganicensuspensiesaudizolvatecareprovindininteraciuneacomplex hidrosferatmosferlitosferorganismevii. CriteriidePerforman: Interpretarea unor rezultate privind compoziia chimic a apelor stttoareicurgtoare Executarea unor analize comparative a nsuirilor organoleptice a diverselortipurideapenaturale Executarea unor analize comparative a proprietilor fizice a diverselortipurideapenaturale
Obiective: sinterpretezerezultateprivindcompoziiachimicadiverselortipurideape naturale s execute analize comparative ale proprietilor fizice i nsuirilor organoleptice

34

Srurile dizolvate. Apele naturale conin cationi i anioni, din care 6 sunt elemente fundamentale care aparin tuturor apelor naturale: molecula de H2CO3 i ionii de HCO3, CO32, H+, OH, Ca2+, iar restul caracteristice fiecrui tip de ap: ionii de SO42, Cl, Mg2+, Na+, K+etc.Acesteelementenfunciedeconcentraialorconferapeiunanumitcaracter. Dintregazelesolubilenap,prezintimportanpentruproceseledetratareicondiionare a apelor industriale: oxigenul, dioxidul de carbon, amoniacul, hidrogenul sulfurat. Alte gaze, cum ar fi: oxizii de sulf (SO2 i SO3), oxizii azotului (NO i NO2 n special), HCl, HCN sunt specifice anumitor activiti industriale (energetic, siderurgie, metalurgie, industrie chimic). n apa subteran, dintre gazele dizolvate predomin dioxidul de carbon liber, coninutul n oxigenfiindfoartesczutsub3mgO2/l. n apa de ru, dintre gazele dizolvate sunt prezente oxigenul dizolvat, cu saturaie ntre 65 95%ibioxiduldecarbonliber,ngeneralsub10mg/l. pHul apelor naturale este cuprins ntre 6,5 8, abaterea de la aceste valori dnd indicaii asuprapoluriicucompuianorganici. Proprietifizicealeapei: Temperaturaapeivariaznfunciedeprovenienideanotimp.Temperaturanormal a apei este cuprins ntre 0 i 350C. Majoritatea proprietilor fizice ale apei variaz n funcie de temperatur. Temperatura variaza n functie de conditiile termodinamice ale regiunii in care are loc circulatia apelor subterane, de la 0 C, in regiunile cu zapezi persistente, la 100 C n regiunile vulcanice sau cu gheizeri si intre 520 C in conditiile climaticealelatitudinilormedii. Densitatea apei este masa cuprins n unitatea de volum. Crete de la 00C (d = 0,99987 g/cm3)la4oC(d=1g/cm3),apoiscade(ajungndla25oClad=0,99701g/cm3).Datorit acesteivariaiiadensitii,apaprezintproprietimecaniceunicefadealtesubstane ifavorizeazdesfurareavieiipefundulapelorchiariiarna. Transparena apelor n general depinde de cantitatea, natura i dimensiunea substanelor minerale aflate n suspensie sau dizolvate i este influenat mult de prezena vegetaiei acvatice. Apele naturale nepoluate snt aproape lipsite de culoare. Determinarea culorii apei ce conine o cantitate mare de substane suspendate se efectuieazdupceprobasefiltreazsaustnrepaosnumaimultde2ore. Viscozitatea apei are un minimum la presiuni nalte, fapt care se interpreteaz n sensul c apa are o organizare voluminoas cu legturi interne mobile care cedeaz eforturilor mecanice,dndunlichidmaimobil. nsuirileorganolepticealeapei: Culoarea apei se determin n comparaie cu etaloane preparate n laborator. Teoretic apa natural ntrun strat cu o grosime sub 5 cm este incolor, peste aceast grosimei dac n ap sunt substane solide dizolvate sau n suspensie, apa poate s aib diferite culorincepnddelaalbastrulaverdesaudelagalbenlacafeniu. Mirosul apei este clasificat n ase categorii, dup intensitate: fr miros , cu miros neperceptibil, cu miros perceptibil unui specialist, cu miros perceptibil unui consumator, cumirosputernicicumirosfoarteputernic.

35

Gustul apei depinde de prezena unor substane minerale n ap, a unor suspensii sau a unor gaze dizolvate. Se poate aprecia astfel: fr gust, gust foarte slab, gust slab, gust perceptibil, gust puternic, gust foarte puternic. Spre exemplu: daca apa are un gust dulceag nseamn ca ea conine substane organice i foarte puine sruri, cnd este srat nseamn c ea conine mult clorur de sodiu, cnd apa are un gust amar nseamnaceaconinesulfatdemagneziusauclorurdemagneziu. 3.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale CriteriidePerforman: DeterminareaindicatorilorbiologicipentruFe,Ca,H2S,NaCl Determinareaindicatorilorbiologiciaiimpurificriiorganice Corelarea indicatorilor biologici cu compoziia chimic a apelor naturale Determinareagraduluideeutrofizareaapelornaturale
Obiective: scorelezeindicatoriibiologicicucompoziiachimicaapelornaturale sdetermineindicatoriibiologiciigraduldeeutrofizarealapelornaturale

Calitatea apei i modificrile datorate diverselor forme de poluare influenteaz compoziia biocenozelor acvatice (tipi numr de organisme), iar acestea pot reprezenta un mijloc de a diagnosticacalitateaapei.Stabilireagraduluidepoluareauneiapesefaceprincompararea organismelor existente cu tabele standard cuprinznd grupe faunistice i numr de uniti sistematicedeorganismeindicatoaredeapcuratsaumurdar. Indicatoriibiologicireflectgraduldesaprobitateaapei,prinanalizaspeciilordeorganisme carepopuleazmediulacvatic. Indicatoribiologiciaiapelornaturale: pentruFe:Crenothrixpolyspora,Leptotrixochracea,Anthophysavegetans pentruCa:Elodeasp.,Myriophillumsp. pentruH2S:Beggiatoaalba,Metopussp. pentruNaCl:Naviculasp.,Nitzschiasp.,Artemiasalina pentru impurificarea organic specii ale genurilor: Paramoecium, Tubifex, Oscillatoria,Vorticella,Stentor,Cladophora,Elodea,Planaria,Perla,Rhyacophila

Figura12.Planariasp.,Naviculasp.,Myriophillumsp.

36

Tabel2.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale

Indicatorbiologic

Valori admise 110 lipsa 20 lips;seadmit exemplare izolaten funciede specie lipsa lipsa

Metodede analiz STAS 632990

Volumul estonului obinut prin filtrare prin fileu planctonic,cm3/m3 Organismeanimale,vegetaleiparticulevizibile cuochiullibe Organismeanimalemicroscopice,numr/dm3 Organismecareprinnmulireanmasmodific proprietileorganolepticesaufizicealeapei/100 dm3

Organismeindicatoaredepoluare Organisme duntoare sntii: ou de geohelmini, chisturidegiardia,protozoareintestinalepatogene 4.Protejareacalitiiapelornaturale

CriteriidePerforman: Implementareanoilorreglementriprivindcalitateaapelornaturale Gestionareazoneloracvaticeprotejate Monitorizareaspeciilorocrotitedinzoneleacvaticeprotejate Executarea unor teste ecotoxicologice pentru determinarea influeneipesticidelorasupraorganismeloracvatice
Obiective: s demonstreze c are cunotine referitoare la gestionarea i monitorizarea zoneloracvaticeprotejateiaspeciilorprotejate simplementezenoilereglementriprivindcalitateaapelornaturale s efectueze teste simple de ecotoxicolgie pentru de determinarea influenei pesticidelorasupraorganismeloracvatice

Politicaeuropeanadeprotectieacalitatiiapeidateazadinanii'70.PrimulProgramEuropean pentruProtectiaMediuluiafostlansatinanul1973,urmatdeunsetdereglementariprivind calitatea apei, respectiv Directiva Apelor de Suprafata, din 1975, si continuand cu Directiva Apei Potabile, din 1980. In 1997, Comisia Europeana propune Directiva Cadru pentru Apa, careintroduceonouaformulamanagerialadecontrolalcalitatiiapei. Calitatea apei se poate defini ca un ansamblu convenional de caracteristici fizice, chimice, biologice i bacteriologice, exprimate valoric, care permit ncadrarea probei ntro anumit categorie.

37

Caraterizareastariiapelor DirectivaCadruApdefinesteinArt.2stareaapelordesuprafatprin: stareaecologica stareachimica Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind definita in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice si fizico; chimice generale cu functie de suportpentrucelebiologice,precumsiprinpoluantiispecifici(sinteticisinesintetici). Caracterizarea starii ecologice (Figura 13) in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor 107/1996), se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv:foartebuna,buna,moderata,slaba,proasta.

Figura13.Stareaecologicaaapei

Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata, ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite in anexa IX si sub Art. 16(7), precum si subalteactelegislativeComunitarecestabilescastfeldestandarde.

38

Standardeledecalitatepentrumediu(EQS)suntdefinitedreptconcentratiiledepoluanti cenutrebuiedepasite,pentruaseasiguraoprotectieasanatatiiumanesiamediului.

Figura14.Stareachimicaaapei

In cazul corpurilor de apa subterana, Directiva Cadru defineste starea cantitativa, precum si starea calitativa. Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana sau utilizat Recomandarile ghidului European in domeniu, elaborat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile urmatoare: bilantul hidric conexiunea cu apele de suprafata influenta asupra ecosistemelor terestre dependentedeapasubteranintruziuneaapeisalinesauaaltorintruziuni. Delta Dunarii, cu o suprafata de 2.681 km2, este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede dinEuropa.DeltaDunriiaintratnpatrimoniulmondialalUNESCOn1991siesteclasificat ca rezervaie a biosferei la nivel naional n Romnia i caparc naionaln taxonomia internaionalaIUCN. FLORA:1.839specii FAUNA:3.541specii Zona cu valoare avifaunistic ridicat (colonii mono, polispecifice i individuale, locuri de aglomeraiepentruhrnireipopas,zonedecuibritaleunorspeciirare).Din331despecii de psri semnalate pe teritoriul RBDD, 320 sunt incluse n Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa adoptat la Berna (n 19 septembrie 1979), din care 229 n Anexa II (animale europene strict protejate), respectiv 91 n Anexa III (animaleeuropeneprotejate). Parcul Natural Lunca Muresului este situat n vestul Romniei, n judeele Aradi Timi. Are o suprafa de 17.455 ha i include zona ndiguit a Mureului; este o zon inundabil (o inundaie la fiecare trei ani) situat ntre digurile construite pe fiecare parte a ruluii ntre terasele nalte ale aceluiai ru.Lunca Mureului Inferior este un ecosistem tipic de zon umed cu ape curgtoarei stttoare, cu pduri aluviale, galerii de slciiiplopi,precumi zvoaieileauri de cmpie, important loc de cuibrirei pasaj pentru cca. 200 de specii de pasri,multedintreelefiindsubunregimstrictdeproteciepeplaninternaional. n cadrul Parcului Natural Lunca Mureului exist patru zone de protecie integral: Prundul Mare (717,9 ha), Pdurea Cenad (310,5 ha), Insula Mare Cenad (2,1 ha)i Insulele Igri (7,0 ha). Aceste zone sunt strict protejate, fiind interzise activitile de exploatare a resurselor naturale(http://www.luncamuresului.ro). Testeletoxicologiceinstrumenteprincaresepotidentificasiestimaefecteleprovocatede substante periculoase si prioritare/prioritar periculoase asupra organismelor acvatice; in functiededuratasiconcentratieseclasificain: 1. Testeledetoxicitateacutadauinformatii,petermenscurt,de4,8,12,24,48,72,96h, despre toxicitatea substantelor, in caz de poluare accidentala sau evacuare continua, asupra componentelor biologice acvatice afectate si contribuie la luarea unor masuri

39

imediate de protectie; Intoxicarile acute apar cand concentratia substantei toxice este maresisimptomeleapardupauntimpdecontactscurt; 2. Testele subcronice evidentiaza efectele substantelor asupra componentelor biologice acvaticepeuntimpmailung,respectiv7si10zile; 3. Testele cronice evidentiaza efectul ecotoxicologic de lunga durata, intre 30 de zile si 150dezile,alsubstanteiurmaritesiaflatainconcentratiisubletale,asupracomponentei biologiceinfunctiedecaracteristicilesubstanteiinvestigate; Metodologia de evaluare a impactului substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic stabileste efectul toxic al acestor substante asupra sistemelor biologice acvaticealgeverzi,dafnia,pestiicontine: A.Metodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasupraalgelorverzi; B.MetodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasupraDafniilor; C.Metodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasuprapestilor; D.Metodologiadedeterminareatoxicitatiicroniceasuprapestilor. Speciile precizate pentru testele de toxicitate sunt specii comune sistemelor ecologice acvaticedinRomania,astfel:algeverzidetipulScenedesmusquadricuada,Chlorellavulgaris. Reglementri:standardeISO,Legea107/1996 5.Msurtoriiobservaiihidrometrice CriteriidePerforman: Determinareavitezeidecurgereauneiapecurgtoare Determinareaadncimiiuneiapecurgtoare Determinareadebituluiuneiapecurgtoare
Obiective: sdescrieinstrumenteleimoduldelucrupentruefectuareamsurtorilori observaiilorhidrometrice

A. Viteza de curgere apei este variabila, fiind influentata de numerosi factori precum: forta gravitationala, cantitatea de apa care se scurge, de latimea si adancimile albiei, de panta acesteia,derugozitateapatului. Viteza apei poate fi definit ca distana parcurs de masa de ap n unitatea de timp, sau vectorul care indic intensitateai direcia de deplasare a particulelor lichide n micare. n seciunea transversal ea difer de la un punct la altul, n funcie de natura fundului, de configuraiairugozitateaalbiei,deadncimeamaseideapetc. Viteza curentului de apa se determina cu diferite dispozitive: prajina hidrometrica, tubul hidrometric,bastonulluiJens,moriscahidrometrica. In ultimii ani, in Europa Occidentala si S.U.A. sau dezvoltat dispozitive si metodologii perfectionatedemasurareavitezeiapeiraurilor:metodaADCP(bazatapeutilizareaenergiei acustice),sondeleelectromagnetice,aparateleacustice. Determinarea debitelor lichide ale raurilor se poate realize prin metode indirecte sau directe, in functie de precizia dorita, de caracteristicile scurgerii, de mijloacele tehnice. 40

Metodele directe permit determinarea debitului cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale, in functie de care se disting: metoda volumetrica, metoda chimica, metoda deversorilorhidrometrici. Morica hidrometrieste instrumentul cu care se msoar vitezapunctual a curentului de ap. O moric se compune din palet, corpul moritii i coada. Moritile pot nregistra viteze de la 0,05 la4 m/s. De obicei, fiecare moric are dou palete, cu sensibilitidiferite,unapentruvitezemiciialta,maipuinsensibil,pentruvitezemari. Msurarea cu flotori sau plutitori este cea mai simplinupresupune dect dotarea cu un ceas cu cronometru sau secundarcentral, posibilitatea de a msura o distan ntre dou repere de pemaliciva plutitori. Pentru msurare se alege un sector de albie rectiliniepeodistancaresdepeascdecelpuin35orilimeacursului. Deversori hidrometrici parte a unei construcii hidrotehnice care asigur scurgerea dirijat a surplusului de ap dintro amenajare hidrotehnic. Nivelul apei reprezint poziia suprafeei libere a apei rului raportat la planul zero al mirei (planul care trece prinlimitainferioaramirei). B. Adncimea apei ntro vertical reprezint distana pe vertical de la suprafaa apei pn la fundul rului. Pentru msurarea adncimilor se folosesc diferite utilaje n funcie de mrimeaadncimiloridelimeacursuluideap: Tijahidrometric,formatdintroeavmetaliccudiametrulde23cm,gradatdincm n cm, se folosete la efectuarea sondajelorhidrometrice, la rurile mici care nu au adncimi mai mari de 34m, la viteze care nu depesc 1,5 m/s. De regul, tija hidrometric gradat are la partea inferioar oplcu de10 x 10 cm pentru a se aeza binepefundianuintranml. La efectuarea citirilor, tija se ine vertical, iar nivelul suprafeei se apreciaz ct mai exact. n cazul n care la suprafaa apei se produc valuri, se face o citire lacreastavalului, una n depresiunea luii apoi se face media citirilor. Tija hidrometric poate fi format dintrun singur segment de 1,5 m sau din mai multe segmente care se nurubeaz unul naltulcndestenevoie. Sondamecanicestealctuitdintruntroliu, cablu i greutate de testare. Troliul este compus dintrun tambur pe care se nfoar cablul, un cadru de lemn cu un scripete fix aezat la captul unui bra i un contor pentru msurarea lungimii de cablu desfurat. Se folosete pentru adncimi i vitezemari(Figura15).

Figura 15. Sonda mecanic; 1greutate de lestare; 2 tambur;3cadrudelemn,4scripetefix;5contor;6manet.

C. Debitul de apa sau debitul lichid este parametrul hidrologic cel mai utilizat pentru a exprima scurgerea sistemelor fluviatile. El reprezinta cantitatea de apa care se scurge prin sectiuneaactiveaunuirauinunitateadetimp.

41

1.Implementeazconceptuldedezvoltaredurabiliagriculturecologic

IV. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE ANTROPIZATE

CriteriidePerforman: Cunoaterea necesitii aplicrii agriculturii ecologice i a conceptuluidedezvoltaredurabil Studiereaoriginiiidezvoltriiagriculturiiecologice Cunoatereaprincipiiloripracticiloragriculturiiecologice Contientizareaavantajeloragriculturiiecologice Cunoatereaposibilitilordeviitoraleagriculturiiecologice Obiective:
s defineasc conceptele de dezvoltare durabil, agricultur ecologic i a originii sdemonstrezeccontientizeazavantajeleiviitorulagriculturiiecologice

Necesitatea agriculturii ecologice: eecul agriculturii industriale, degradarea solurilor, poluareaapelor,contaminareacupesticide,contaminareacureziduuriagrochimice Practici pentru agricultura ecologica: sisteme de rotaie de lung durat, lucrri puin profunde, cultivarea de varietii soiuri locale, restaurarea vechilor practiciantierozive, fertilizareaorganic,luptanaturalmpotrivaparaziilor Avantaje: cheltuieli reduse, beneficii mai mari, calitatea produselor, stabilitatea produciei,eliminareapoluriigeneralizate Dezvoltareadurabilasiguranevoileprezentului,faraacompromitecapacitateageneratiilor viitoare de asi asigura propiile nevoi; este un proces in care exploatarea resurselor, directionarea investitiilor, orientarea dezvoltarii tehnologice si schimburile internationale sunt in armonie pentru a asigura nevoile si aspiratiile omului; un nivel optim al interactiunii sistemelor biologic, ecologic si social, realizat printrun proces dnamic si adaptiv al cererii si ofertei. Agricultura durabil:producie intensiv de produse competitive prin utilizarea tiinific, armonioas a tuturor componentelor tehnologice: de lucrrile solului, rotaia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor i duntorilor inclusiv prin metode biologice, la creterea animalelor, stocarea, prelucrareai utilizarea reziduurilor rezultate din activitile agricole etc., pentru realizrea unor producii ridicate i stabile n uniti multiltisectoriale (vegetaleizootehnice)(icpa.ro). Agricultura biologic:mediu intensiv i astfel mai puin agresiv n raport cu factorii de mediu, cu rezultatele (produse) agricole mai puin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ.nraportcumediulnconjurtoracestsistemestemaibinearmonizat,tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor i duntorilor sunt de preferin biologice, totui sunt acceptateidozeredusedengrmintemineraleipesticide(icpa.ro).

42

Agricultura biologic (ecolgic, organic, bioorganic, biodinamic) este considerat o soluie viabil, care rezolv impactul negativ al agriculturii asupra mediului i a calitii produselor.nacestsistemaltesubstaneorganiceimineralenaturalenlocuiescfertilizanii minerali,pesticidele,medicamenteleistimulatoriidecretere. Agricultura organic:se deosebete de cea biologic prin utilizarea exclusiv a ngrmintelor organice n doze relativ ridicate, aplicate n funcie de specificul local, cu predilecie n scopul fertilizrii culturilor i refacerii pe termen lung a strii structurale a solurilor, degradat prin activiti antropice intensivei/sau datorit unor procese naturale (icpa.ro). Masuridecombatareapoluariisolului Prevenirea i combaterea polurii solului presupune desfurarea lucrrilor i practicilor curente din agricultur i silvicultur n conformitate cu o serie de norme tehnice de protecieacalitiisolului.Lucrrileipracticilecurentedinagriculturisilviculturtrebuie ssedesfoarenconformitatecuoseriedenormetehnicedeprotecieacalitiisolului. Legislaieindomeniu HotrredeGuvernnr.1408/23.11.2007privindmodalitiledeinvestigareievaluare apoluriisoluluiisubsolului; Hotrre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 privind refacerea zonelor n care solul,subsolulsiecosistemeleterestreaufostafectate; Ordonan de urgen nr.68 28/06/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenireaireparareaprejudiciuluiasupramediului Originiidezvoltare:"AgriculturalTestament"A.Howard,politicaUE 2.Monitorizeazefecteleantropizriiasupraecosistemelornaturale CriteriidePerforman: Comparareamodificrilorclimaticelanivelmondial Studiereafenomenuluidenclzireglobal Studiereadistrugeriibiodiversitiilanivelmondial Studiereaefectuluizgomotelorivibraiilorasupraorganismuluiuman Obiective:
sdemonstrezecestecapabilsexplicecauzelecareduc lanclzireaglobal,i scompareefectelemodificrilorclimatice s demonstreze c contientizeaz efectele negative ale distrugerii biodiversitii ialezgomotelorivibraiilor

Schimbarile climatice au cauze naturale, dintre care cele mai des intalnite sunt: modificarile activitatii solare sau ale vitezei de rotatie a Pamantului, schimbarea axelor polare sau sunt atribuite direct sau indirect unei activitatilor omenesti care altereaza compozitia atmosferei la nivel global si care se adauga variabilitatii naturale a climatului: cresterea concetratiei gazelorcuabsorbtiemareindomeniulinfrarosualspectruluiradiativ. Schimbarea climei presupune orice modificare a climei n timp, datorat atat variabilittii naturalesaucarezultatalactivittiiumane. 43

Impactul schimbrilor climatice sunt reflectate in cresterea global a valorilor medii ale temperaturii aerului si apei oceanelor, topirea zpezii, gheturilor marine si ghetarilor continentali si cresterea global a nivelului mediu al mrii (IPCC Synthesis Report: Climate Change2007). Potrivit celui deal Patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice IPCC elaborat in anul 2007, activitatile umane ca arderea combustibililor fosili, schimbarea folosintei terenurilor, etc., contribuie semnificativ la cresterea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinandschimbareacompozitieiacesteiasiincalzireaclimei. Studiile mai recente confirm tendinta de crestere a temperaturii aerului la suprafata Globului cu 0.6C in ultimii 100 de ani (TAR Third Assessment Report, IPCC). Temperatura crestemairepedelapolidectlaEcuatorsimaimultnemisferanordicadectnceasudica; Cresterea nivelului mrii este corelat cu nclzirea global, avnd o rat medie de 1.8 mm (dela1.3la2.3)mmpeanntreanii1961si2003sioratmediedecresterede3.1mm(de la2.4la3.8mm)peanntre1993si2003. Diminuareasuprafeteloracoperitecuzpezisigheturiestedeasemenealegatdenclzirea global. Datele provenite de la satelitii meteorologici ncepnd cu anul 1978 arat c suprafata medie acoperit de gheat a Oceanului nghetat de Nord sa diminuat cu 2.7 % n timp de 10 ani, ritmul de scdere fiind mai accelerat n timpul verii, respectiv de 7.4% per decad. Schimbri importante au fost nregistrate si n cantittile de precipitatii czute n intervalul 19002005: cantittile de precipitatii czute au crescut semnificativ n prtile estice ale AmericiideNordsideSud,nnordulEuropeisinnordulsicentrulAsiei,ntimpcescderea lorafostresimtitnSahel,bazinulmriiMediterane,Africadesudsiuneleregiunidinsudul Asiei.Global,suprafeteleafectatedesecetseextindcontinuuncepnddin1970.

Figura16.VariaiatemperaturilorlasuprafaaPmntului

44

n decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8C la nivel global (Figura 16) i cu aproximativ 1C n Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (19952006) se numr printre cei 12 ani cu cea mai mare cldur nregistrat instrumental la suprafaa globului (din 1850). Fr o aciune global de limitare a emisiilor,IPCCse ateapt ca temperaturile globale s mai creasc cu 1,8 pn la 4,0C pn n 2100. Aceasta nseamn c creterea temperaturii ncepnd cu perioada preindustrial ar fi peste 2C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil s aib loc schimbri ireversibile i posibilcatastrofice. n ceea ce priveste fenomenele extreme de vreme, exist certitudini privind intensificarea activittii ciclonilor tropicali n Atlanticul de Nord ncepnd cu 1970 si temeri c acest lucru sentmplsinalteregiunioceanicepentrucarenuexistnsdatemeteorologicefiabile. nclzirea climei influeneaz fiziologia plantelor i animalelor, distribuia lor, fenologia i mecanismele de adaptare. Tendina de nclzire implic o extindere a arealului spre polii spre altitudini maimari. Spre exemplu,o eventual nclzire a climei cu 3C determin o modificare a izotermelor cu 300400 km n latitudine n zona temperati o urcare a lor cu 500mnspaiulmontan. Conform evalurilor de impact efectuate ntro serie deri europene, precumi cercetrii finanate de UE i de OMSEURO, se prevede c schimbrile climatice vor influena epidemiologiamultorboliicondiiidesntate. Schimbrile climatice afecteaza sntatea uman n mod direct n relaie cu efectele fiziologice ale cldurii i frigului si indirect prin modificarea comportamentelor umane (migraie forat, mai mult timp petrecut n exterior), creterea transmisibilitii bolilor cu transmitere prin alimente sau prin vectori sau alte efecte ale schimbrilor climatice, precum inundaiile. 3.Evalueazimpactulecologicalantropizrii CriteriidePerforman: Realizareaunuistudiudeimpact Cunoatereanoiuniideauditdemediu Efectuareaunoranalizederiscindustrialiurgenedemediu Urmrete aplicarea legislaiei n vigoare referitor laproteciaaezrilor umane Obiective:
s demonstreze c este capabil s realizeze un studiu de impact i o analiz de riscindustrialsauurgendemediu srealizezeunstudiudeimpactsauunauditdemediu

Studiile de impact asupra mediului(SI)sunt cerute de legislatia de mediu in vigoare in Romania si au structura definita de OM nr. 860/2002. SI au ca scop estimarea impactului asupra mediului generat de noi investitii si de modernizarea / retehnologizarea intreprinderilor/extinderea/dezafectareaunoractivitatiexistente.

45

Evaluarea impactului asupra mediului, finalizata prin elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, se efectueaza in faza de pregatire a studiului de fezabilitate a proiectului. In prezent, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza conform cerintelor din Anexa 2, Partea a IIa, a Ordinului MAPM nr. 863/2002. Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod corespunzator sipentrufiecarecaz,efecteledirectesiindirectealeunuiproiectasupraurmatorilorfactori: o fiinteumane,faunasiflora; o sol,apa,aer,climasipeisaj; o bunurimaterialesipatrimoniucultural; o interactiuneadintreacestifactori Etapele si procedura evaluarii impactului asupra mediului (EIM) sunt stabilite prin hotararea nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape, dupacumurmeaza: etapadeincadrareaproiectuluiinproceduradeevaluareaimpactuluiasupramediului; etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul asupramediului; etapadeanalizaacalitatiiraportuluiprivindimpactulasupramediului. Procedura este precedata de oevaluare initialaa proiectului realizata de catre autoritatile publicepentruprotectiamediuluiincareesteidentificatalocalizareaproiectuluiinraportcu ariilenaturaleprotejatedeinterescomunitar. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este condusa de catre autoritatile publice centrale sau teritoriale pentru protectia mediului, cu participarea autoritatilor publice centrale sau locale, dupa caz, care au atributii si raspunderi specifice in domeniul protectieimediului. Auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematic, documentat, periodic i obiectiv a performanei organizaiei, a sistemului de management i a proceselorelaboratepentruproteciamediului,cuscopulde: (i)afacilitacontrolulmanagerialalpracticilorcuposibilimpactasupramediului; (ii) a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor i intelor de mediualeorganizaiei,conformanexeinr. Cadefiniie,conformISO14010: Auditul de mediu este un proces metodici documentat de verificare a dovezilor de audit obinute i evaluate n mod obiectiv n vederea stabilirii dac activitile, evenimentele, condiiile, sistemul de management de mediu sau informaiile aferente acestor probleme sunt n conformitate cu criteriile de audit, rezultatele acestui proces fiind comunicateclientului. Legislaie Legea137/1995,cap.III,seciunea5 46

V. GESTIONAREA DEEURILOR

1.Monitorizeazregimuldeeurilordinsectorulgospodrescipublic Criteriideperforman: Identificareadeeurilorprovenitedinsectorulgospodrescipublic Controlul moduluidecolectare,transportsidepozitare Supravegherea procesului de valorificare a deeurilor din sectorul gospodrescipublic Obiective: s identifice conform criteriilor de performan deeurile din sectorul gospodrescipublic sa aprecieze conform criteriilor de performan modul de colectare, transport si depozitareadeeurilor s indice conform criteriilor de performan metodele de valorificare a acestor deeuri Deeuri:alimentare,combustibile,necombustibile,dindemolri,voluminoase Colectare:sortarea,stocareanpubele Transport:autogunoiere,vidanjoare Depozitare:pesol,rampeecologice,laagentuleconomic Valorificare: incinerare, compostare, producere de biogaz, reciclare hrtie, textile, metale,sticla Deeul este definit n anexa nr. 1 a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimuldeeurilor,aprobatcumodificriprinLegeanr.426/2001:cafiindoricesubstan, un material sau obiect aprut n urma unuiproces biologic (defecaie, excreie, respiraie, cderea frunzelor etc.) sau tehnologic (fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, splarea crbunilor etc.), care prin el nsui, fr a fi supus unei transformri,numaipoatefiutilizatcaatare. Gestionarea deeurilor consta in colectarea, transportul, tratarea, reciclareai depozitarea deeurilor.Dupprovenien,potfideosebiteurmtoareletipuridedeeuri: 1.Deeurimunicipaleiasimilabile,caresuntdeeurigeneratenmediulurbanirural.Ele suntgrupaten: 1.1 Deeuri menajere, provenite din activitatea casnic, magazine, hoteluri, restaurante,instituiipublice. 1.2Deeuristradale,specificefluxurilorstradale(hrtii,maseplastice,frunze,praf). 1.3 Deeuri din construcii i demolri, provenite din activitatea de construcii i modernizareaintreinereastrzilor 1.4Nmolorenesc,rezultatdinstaiiledetratareaapeloruzateimenajere. 2.Deeurisanitareprovenitedinspitale,dispensareicabinetemedicale. 47

3.Deeurideproducierezultatedinproceseletehnologiceindustrialesauagricole. Deeuriindustrialestocabile,pecarenormeleeuropeneleclasificn: Clasa1Deeuriindustrialepericuloase,darnetoxice,deexempluazbest. Clasa2Deeuriindustrialenepericuloaseinetoxice. Clasa3Deeuriinerte,deexempluceleprovenitedinconstrucii. Clasa4Deeuritoxice,deexemplucelemedicale,radioactive. Clasa 5Deeuri industriale produse n cantiti foarte mari, de exemplu cenuileprodusedetermocentralelecarefuncioneazpecrbune. Deeuriagrozootehnice,provenitedinagriculturi,nspecial,dinzootehnie Deeurispeciale,categoriencareintrexplozibiliiisubstaneleradioactive. Precolectareadeeurilor se refer la adunarea lor n diferite recipiente:couri de gunoi,pubele(pentru deeurile menajere) icontainere(pentru deeurile stradale i cele produsedeageniieconomici) Transportul deseurilor. Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care incepdupacolectareadeseurilorsiseincheiecupredareaacestoralainstalatiiledereciclare, trataresisaueliminareaacestora. Transportul deseurilor este de doua feluri: transport la distanta mica si transport la distanta mare. Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza transportulladistantamicalainstalatiadereciclaretrataresi/saueliminareadeseurilorcare se gaseste in apropiere sau la o statie de transfer. De la statia de transfer deseurile ajung printransportulladistantamarelaoinstalatiecentraladereciclare,trataresi/saueliminare. Dinpunctdevederealoriginiiialadministrriideeurilepotfi:urbanesiindustriale.

Figura17.Containerepentrucolectareadeeurilor

Activitileeconomicemarigeneratoarededeeurisunturmtoarele: industriaextractiv producereaenergiei metalurgie rafinareaieiului industriachimic industriademaini, produsemetalice agricultur,zootehnie

48

industriaalimentar

Figura18.Recipientepentruincinerareaidepozitareadeseurimedicale

2.Monitorizeazregimuldeeurilordinsectorulindustrial Criteriideperforman: Identificareadeeurilorprovenitedinindustrie Controlulmoduluidecolectare,transportsidepozitare Supraveghereaprocesuluidevalorificareadeeurilorindustriale Obiective:

sidentificeconformcriteriilordeperformandeeuriledinsectorulindustrial s aprecieze conform criteriilor de performan modul de colectare, transporti depozitareadeeurilor s indice conform criteriilor de performan metodele de valorificare a acestor deeuri

Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinadelucru:

Realizati un proiect pe tema Monitorizarea regimului deeurilor din sectorul industrialX(industrie:extractiv,energetic,metalurgic,rafinareaieiului,chimic, auto,alimentar,agricultur,zootehnie),tinandcontdeurmartoarelecoordonate:
Moduldecolectare:laagenieconomici Modalitateadetransport:auto,feroviar,navalsitransfrontalier Moduldedepozitare:pesol,laagentuleconomic Modul de valorificare: imprtiere pe sol, recuperare metale din zgur, pan, recuperare substane organice textile si hrtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in vedereareciclrii

49

3.Monitorizeazregimuldeeurilorpericuloase Criteriideperforman: Identificareadeeurilorpericuloase Controlulmoduluidecolectare,transportidepozitare Supraveghereaprocesuluidevalorificareadeeurilorpericuloase Urmrete aplicarea legislaiei n vigoare privind regimul substanelori deeurilorpericuloaseprecumiaaltordeeuri Obiective:
sidentificeconformcriteriilordeperformandeeurilepericuloase sapreciezeconformcriteriilordeperformanmoduldecolectare,transport idepozitareadeeurilor. sindiceconformcriteriilordeperformanmetodeledevalorificareaacestor deeuri

Deeuripericuloase:bifenilpolicloruraii,pesticide,lichiddefrn,nmoluri Deeurile periculoase conin constitueni cu proprietai explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corozive, infecioase, teratogene, mutagene, ecotoxice. Deseurilesuntpericuloasecaataresauncontactcualtesubstane. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutuluilorinsubstantetoxiceprecummetalegrele(plumb,cadmiu),pesticide,solventi, uleiuriuzate. In 2003, n Romnia, au fost identificate 145 de tipuri de deeuri periculoase, din totalul de 237 nscrise n Catalog European de Deseuri. Toate aceste tipuri au nsumat o cantitate generata de peste 2,2 milioane tone de deeuri, ceea ce reprezint3%dintotaluldeeurilor produsen2003,inclusivsterilulminier. Depozitarea deseurilor se poate face numai n spatii speciale. Depozitele de deseuri pot fi clasificatedupamaimultecriterii: dupatipuldeseului:depozitepentrudeseuriinerte,depozitepentrudeseuri nepericuloase,depozitepentrudeseuripericuloase,depozitepentrudeseuri radioactive. Depozitele pentru deseuri radioactive se executa in conformitate cu normele Comisiei Europene de control si activitatii nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane. Depozitelesubteraneserealizeazainmineabandonatesiconstauinbetonareamatricilorde inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor. Straturile de betonpentru inchiderea galerieisauaputurilorcugrosimede1m.Pentruasemeneadepoziteserecomandafolosirea betonuluifoartegreu. LaniveleuropeanexistaoStrategieprivindGestionareaDeseurilor,domeniureglementatde acquis prin Directiva 12CE din 2006, transpusa n legislatia romneasca. SistemeledecolectareselectivadiferadelastatlastatnUniuneaEuropeana. n functie de starea de agregare a deseului la depunerea in depozit: depozite cu deseurisolide,depozitecudeseuriinsuspensie,deseurilichide. Legislaie Legea137/1995Cap.II,seciuneaa2a 50

Tabel3.Deseuripericuloase(wikipedia.org). Simbol

Proprietate Explozive:substaneipreparatecarepotexplodasubefectuluneiscnteisaucaresunt maisensibilelaocurisaufrecaredectdinitrobenzenul. Oxidante:substaneipreparatecareproducreaciiputernicexotermencontactcualte substane,maialescusubstaneinflamabile. Foarteinflamabile:

substanelichideipreparatecareaupunctuldeaprinderesub21C(inclusivlichideextrem deinflamabile) substaneipreparatecaresepotnclziiapoisepotaprindencontactcuaerulla temperaturamediuluiambiantfrenergiesuplimentar substanesolideipreparatecaresepotaprindeuordupcontactulrapidcuosursde aprindereicarecontinusardsausseconsumeidupndeprtareasurseideaprindere substanegazoaseipreparatecaresuntinflamabilenaerlapresiunenormal substaneipreparatecarencontactcuapasaucuaerulumed,producgazefoarte inflamabilencantitipericuloase.

H1 H2

H3A

H3B H4 H5

Inflamabile:substanelichideipreparatecareaupunctuldeaprindereegalsaumaimare de21Cimaimicsauegalcu55C. Iritante:substaneipreparatenecorozivecare,princontactimediat,prelungitsaurepetat cupieleasaumucoasele,potcauzainflamaii. Nocive:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudacpenetreaz pielea,potconstituiriscurilimitatepentrusntate. Toxice:substaneipreparate(inclusivsubstaneipreparatefoartetoxice)care,dacsunt inhalatesauingeratesaudacpenetreazpielea,potproducevtmriserioase,acutesau cronicepentrusntateipotfichiarletale. Cancerigene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac penetreazpielea,potinducecancerulsaucretereaincideneilui. Corosive:substaneipreparatecarepotdistrugeesuturileviilacontactulcuele. Infecioase:substanecuconinutdemicroorganismeviabilesautoxineleacestoracare suntcunoscutecaproducndbolipentruomsaualtororganismevii. Teratogene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac penetreazpielea,potinducemalformaiicongenitaleneereditaresaucretereaincidenei acestora. Mutagene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac penetreazpielea,potproducedefectegeneticeereditaresaucretereaincideneiacestora. Substaneipreparatecareproducgazetoxicesaufoartetoxicencontactcuapa,aerulsau unacid. Substaneipreparatecapabileprinoricemijloace,dupdepozitare,sproducalt substan,careposedoricaredincaracteristicileprezentatemaisus. Ecotoxice:substaneipreparatecareprezintsaupotprezentariscuriimediatesau ntrziatepentruunulsaumaimultesectoarealemediuluinconjurtor.

H6

H7 H8 H9

H10

H11 H12 H13 H14

51

4.Evalueazimpactuldepozitelordedeeuriasupramediului Criteriideperforman: Identificareamodificrilordepeisajidisconfortvizual Controlulgraduluidepoluarealaerului Controlulgraduluidepoluarealapelordesuprafaisubterane Controlulmodificrilordefertilitateasolului Evaluareamodificrilordebiodiversitate Obiective:

sidentificemodificriledepeisaj s interpreteze gradul de poluare al aerului folosind indicatorii de calitate i buletinuldeanaliz s interpreteze gradul de poluare al apelor de suprafa i subterane folosind indicatoriidecalitateibuletinuldeanaliz s interpreteze fertilitatea solului folosind indicatorii de calitate i buletinul de analiz sapreciezeconformcriteriilordeperformanmodificriledebiodiversitate

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale,sunt: modificaridepeisajsidisconfortvizual; poluareaaerului; poluareaapelordesuprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. Proiectarea depozitelor trebuie sin cont de categoriai cantitatea de deeuri ce vor fi depozitate, de caracteristicile spaiului i de posibilitile de reconstrucie i utilizare a terenurilor pe care au fost amplasate depozitele. Alegerea amplasrii depozitelor se face pe baza unei analize ce cuprinde: criterii geologice, pedologice i hidrogeologice, climatice, economicei unele criterii suplimentare, criterii importantedinpunctdevederealreducerii impactuluiasupramediului Conform EEA (European Environment Agency), impactul depozitelor asupra mediului este reprezentatde: poluarea solurilor prin emisii de nutrieni, metale grele, compui toxici rezultai din levigatuldepozitelordedeeuri; reducereasuprafeelordeterendincauzaconstruciilordepozitelor; poluare prin emisiile de gaze cu efect de ser datorate att tratrii deeurilor din depozitcatirezultatedindiferitetehnicineconforme; poluarea apelor subterane datorate scurgerilor din depozitele de deeuri la care se adaugpoluareaterenurilorinvecinate; intensificareautilizriivehiculelormaripentrutransportuldeeurilor. Depozitarea deeurilor este cea mai poluant metod de gestionare a deeurilor, in ceea ce privete potenialul de nclzire globalGWP, potenialul de acidifierePA i potenialul de eutrofizare, att la nivel local, ct i la nivel global, deoarece genereaz emisii de diferite tipuri(CH4,H2S,HCl,NiPidiferiicompuianorganici)(Cherubinietal.,2008).

52

VI. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR NATURALE

1.Recoltareaprobelordeapnvedereaanalizeifizicochimiceimicrobiologice. CriteriidePerforman: Alegereadispozitivelordeprelevareaprobelordeap Preg tireadispozitivelordeprelevarepentruanalizamicrobiologic Recoltarea probelor de ap pentru analiza fizicochimic i microbiologic Conservarea, marcareaitransportulprobelordeap ntocmireabuletinuluideprelevare Obiective: spregteascdispozitiveledeprelevareaprobelordeap srecoltezeprobeledeap sconserve,smarchezeistransporteprobeledeap sntocmeascbuletinuldeprelevarepentruprobeledeap Dispozitive de prelevare: recipiente de sticl, polietilen, pompe, aparat de prelevare automat,recipientpentrurecoltarealaadncime. Probedeap:probesimple,probemedii,probedesuprafa,probedeadncime,probe pentrudeterminareaoxigenului Conservarea, marcarea, transportul reactivi de conservare unde este cazul, pstrarea la temperaturisczute,etichete;transportlzifrigorifice,auto. Buletin de prelevare: nume ap, zona de prelevare, punct de prelevare, data si ora, modul de recoltare, aspectul probei in momentul recoltrii, condiii meteorologice, moduldeconservare,numelepersoaneicareafcutrecoltarea. Recoltarea probelor de apa pentru analiza fizicochimica a apei, trebuie realizata astfel incat snumodificecompoziiaicalitileapei. Recoltarea probelor de apa pentru analiza fizicochimic se face n flacoane de sticl sau polietilen prevzute cu dop rodat sau nchise ermetic. Vasele de recoltare trebuie splate foarte bine pentru a ndeprta orice urm de substane organice sau alte impuriti care ar putea denatura compoziia probei. Splarea se face cu amestec sulfocromic i detergeni, apoiseclatescbinecuapadelarobinet,cuapadistilataibidistilatinfinalseusuc. Tehnica recoltrii probelor de apa. n momentul recoltrii, flaconul se va clati de 23 ori cu apa ce urmeaz s fie recoltat,apoiseumplecuapadeanalizatpanalarefuz,iardopulse vafixanaafelnctsnurmnbuledeaerninteriorulvasului. Modulcumsefacerecoltareaestenfunciedesursadeapa,astfel: din reeaua de distribuie apa se recolteaz dup ce sa curatat robinetul cu un tampon curat, att pe dinafara cat i pe dinuntru i apoi sa lsat s curg aproximativ5minapastagnatpeconduct; 53

n cazul distribuiei intermitente, o prob se va recolta la primul jet de ap, pentru a avea prima ap care circul prin robineti a doua prob se va lua dup doua ore de curgerecontinu; dinrezervoareledenmagazinare,probelesevorrecoltadelapuncteledeieire; din fntni cu extragerea apei prin pompare, probele de apa se recolteaz dup o pomparedeminim10min; din fntni cu gleata, recoltarea se face introducnduse gleata la 1030 cm sub oglindaapeiiapoisetoarnapanflaconulderecoltare; din apele de suprafa, recoltarea se face fixnd flaconul pe un suport special care i confer greutatea necesara pentru a ptrunde cu uurina sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei, unde este cea mai mare adncime, n amonte de orice influen a vreunui efluenti n aval, unde se realizeaz amestecul complet al apelreceptoruluicuefluentul; pentruapelerezidualeserecolteazprobeunice,mediiimediiproporionale. Transportul probelor de ap se va realiza n ambalaj izoterm care s le fereasc de socuri mecanice. Probelerecoltatevorfinsoitedeofiderecoltarecaretrebuiescuprind: Informaiigenerale: numeleiprenumelepersoaneicareafcutrecoltarea; localitateaidenumireasurseideap; data,orailoculundesafcutrecoltarea; scopulanalizei; pentruaparecoltatdinfntni: caracterulfntnii(publice,particulare,dacdeservetesaunumaimulte gospodrii); adncimeapnlaoglindaapeiigrosimeastratuluideappnlafundulfntnii; felulconstrucieiistareapereilorfntnii; dispozitivuldescoatereaapei(cumpna,roata,pompaetc.); distanafadesurseledeimpurificareposibile(grajduri,latrine,depozitedegunoi etc.)icumesteamplasatfntnafadesurseledeimpurificare(amontesauaval); dacapasetulburdupploi; pentruapadesuprafa: distanadelamalpnlaloculdeundesaluatproba; adncimeaapei; naturageologicaterenului; condiiilemeteorologicenmomentulrecoltriiicu5zilenainte; dac locul recoltrii este n amonte sau n aval de punctul de deversare a vreunui client; pentruapereziduale: sevaspecificafelulprobei(unic,mediesaumedieproporional); la denumirea locului de recoltare se va indica ntreprinderea, secia, efluentul general sauparial),teritoriultributarcanalizrii.

54

2.Determinareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale CriteriidePerforman: Caracterizareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale Determinareaindicatorilorfizici Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:

scaracterizezeindicatoriifiziciaiapelornaturale sefectuezedeterminareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale sinterpretezerezultateleanalizelor

Indicatorifizici aiapelornaturale. Turbiditatea Colmatarea Temperaturaapei Radioactivitatea Conductivitatea Concentraiaionilordehidrogen Determinarea temperaturii apei. Temperatura apelor de suprafa variaz n funcie de temperatura aerului, n timp ce temperatura apelor de profunzime este constant. Se determinacuajutorulunuitermometrugradatnzecimidegraddupintroducerealuinapa deanalizat. Materialnecesar:termometrugradatnzecimidegrad,unvasizotermde510litri. Moduldelucru:seintroducetermometrulnapadecercetaticitireatemperaturiise face dup 10 min fr al scoate din ap. Dac condiiile nu permit introducerea direct a termometrului la punctul de luare a probei de ap, se recolteaz un volum de510litridinapadeanalizatintrunvascaretrebuieprotejatderazelesolarein care se introduce direct termometrul, iar dup 10 min se face citirea temperaturii apei. Determinarea turbiditii apei. Turbiditatea apei este dat de particule foarte fine aflate n suspensie, care nu sedimenteaz n timp. Determinarea turbiditii se poate face calitativ, semicantitativicantitativ. Radioactivitatea apei este proprietatea acesteia de a emite radiaii permanente alfa, betasaugama. Concentraia ionilor de hidrogen. pHul apelor naturale este cuprins ntre 6,5 8. Concentraia ionilor de hidrogen din ap, reprezint un factor important care determin capacitatea de reactivitate a apei, agresivitatea acesteia, capacitatea apei de a constitui mediipentrudezvoltareadiferitelororganismeetc. Alcalinitateaapeiestedatdeprezenabicarbonailor,carbonailoralcalini,alcalinoteroii ahidroxizilor. Aciditateaapeiestedeterminatdeprezenabioxiduluidecarbonliber,aacizilormineralii a srurilor acizilor tari cu bazele slabe. Aciditatea surselor naturale de ap este foarte puin posibil,prezenaeiindicndopoluarecuapereziduale. 55

3.Determinareaindicatorilorchimiciaiapelornaturale CriteriidePerforman: Determinareaalcalinitiisiaciditii Determinareaindicatorilorregimuluideoxigen Determinareaindicatorilorregimuluidemineralizare Determinareaindicatorilorregimuluitoxic Utilizareatruselordeteren Interpretarearezultateloranalizelor Obiective: sdetermineaciditateasialcalinitateaapelor s efectueze determinarea regimului de oxigen, regimului de mineralizare, regimului toxic s utilizeze truseledeterenpentruap sexpliceimportanaindicatoriichimiciisinterpretezerezultateleanalizelor Indicatorichimiciaiapelornaturale I.Indicatoriairegimuluideoxigen.Oxigenulesteungazsolubildizolvatnapsubformde moleculeO2,carecondiioneazaexistenamariimajoritiaorganismeloracvatice.Apacare se afl n contact cu aerul atmosferic conine oxigen dizolvat, n timp ce apa subterana conine foarte puin oxigen. Solubilitatea oxigenului n ap depinde de presiunea atmosferic,temperaturaaerului,temperaturaisalinitateaapei. Coninutulnoxigenalapeirurilorprovinedin: reabsorbia oxigenului din atmosfer la suprafaa apei prin difuzie lent sau prin contactenergic fotosinteza consumulbiochimicdeoxigenpentrubiodegradareamateriilororganicepoluante. Dingrupuldeindicatoriaioxigenuluifacparte: oxigenuldizolvat(OD); consumulchimicdeoxigen(CCO); consumulbiochimicdeoxigen(CBO); carbonulorganictotal(COT); Oxigenul dizolvat (OD) este cel mai important parametru de calitate al apei din ruri i lacuri.. Coninutul de oxigen din apele naturale trebuie s fie de cel puin 2 mg/l, n timp ce n lacuri, n special n cele n care funcioneaz cresctorii de pete, coninutul de oxigen dizolvattrebuiesfiede815mg/l. Consumul biochimic de oxigen (CBO) reprezint cantitatea de oxigen, n mg/l, necesar pentru oxidarea substanelor organice din ape, cu ajutorul bacteriilor. Mineralizarea biologic a substanelor organice este un proces complex, care n apele bogate n oxigen se produce n dou trepte. n prima treapt se oxideaz n special carbonul din substratul organic (faza de carbon), iar n a doua faz se oxideaz azotul (faza de nitrificare). Din determinrile de laborator sa ajuns la concluzia c este suficient s se determine consumul deoxigendupcinciziledeincubareaprobelor(CBO5).

56

Consumul chimic de oxigen (CCO) Deoarece CBO5 necesit un timp de cinci zile pentru determinare, pentru a depi acest neajuns se utilizeaz metode de oxidare chimic difereniate dup natura oxidantului i a modului de reacie. Se utilizeaza dou tipuri de indicatori: CCOMn care reprezint consumul chimic de oxigen prin oxidare cu KMnO4 n mediu de H2SO4. AcestindicatorsecoreleazcelmaibinecuCBO5,cuobservaia csuntoxidatenplusicca3035%dinsubstaneleorganicenebiodegradabile. CCOCr care reprezint consumul chimic de oxigen prin oxidare cu K2Cr2O7 n mediu acid. Acest indicator determin n general 6070% din substanele organice,inclusivcelenebiodegradabile. Carbonul organic total (COT) reprezint cantitatea de carbon legat n materii organicei corespundecantitiidedioxiddecarbonobinutprinoxidareatotalaaacesteimaterii organice. Se utilizeaz pentru determinarea unor compui organici aromatici, a cror randament de oxidare nu depete 60% cu metodele prezentate anterior. Pentru determinareaacestoraseutilizeazoxidareacataliticlatemperaturiridicate(80011000C). II.Sruriledizolvateimprimaprincipalelecaracteristicialeapei.
Tabelul4.Principaleliiionidinapelenaturale

III.Reziduulfix reprezinttotalitateasubstanelordizolvatenap,stabiledupevaporarela 1050C,mareamajoritateaacestorafiinddenaturanorganic. IV. Indicatori biogeni: compui ai azotului amoniacul, nitriii i nitraii; compui ai fosforului. V.Indicatoriaicapacitiidetamponareaiapei 4.Msurarearadioactivitiiapelornaturale CriteriidePerforman: Caracterizarearadioactivitiiapelornaturale Utilizareaaparatelorpentrudeterminarearadioactivitiiapelornaturale Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:
scaracterizezeradioactivitateaapelornaturale sutilizezesondadescintilaiepentrudeterminarearadioactivitii sinterpretezerezultateleanalizelor

57

Radioactivitateareprezinttransformareaspontan a nucleelor instabile n alte nuclee, cu emisiaunorradiatiidetipalfa(),beta()saugama().Acestfenomenesteobservatattla izotopii instabili care se gasesc nnatur (radioactivitate natural) ct i ncazul ciocnirilor nucleareprovocate(radioactivitateartificial) Radioactivitateanaturalaestedeterminatedeprezentainsol,aer,apa,vegetatie,organisme animale a substantelor radioactive de origine terestra, existente in mod naturaldincelemai vechi timpuri. Radiatiilor emise de aceste surse naturale se adauga si radiatia cosmica extraterestra. Conform Raportului Comitetului Stiintific al Natiunilor Unite asupra Efectelor Radiatiilor Atomice(UNSCEAR)1993,surselenaturalederadioactivitatesunt: surse aflate in afara organismului uman: de origine extraterestra (radiatia cosmica); de origine terestra ( radiatiile emise de radionuclizii existenti in scoarta pamantului,inapa,inmaterialeledeconstructie,invegetatie) surse existente in interiorul organismului, reprezentate de radionuclizii patrunsi inorganismprininhalare,ingestiesiprinpiele. Principalelesursedepoluareradioactivartificialasunturmtoarele: accidenteleideeuriledelareactoarelenucleare; experieneleiaccidentelecuarmenucleare; tratamentelemedicaleceutilizeazradiaiisauradionuclizi diferiteactivitiprofesionale. Efectele produse de iradierea diferitelor corpuri(inclusiv a sistemelor biologice) pot fi caracterizate prin investigarea schimbrilor deproprietti (fizice, chimice, etc.) ale materialelorrespective,produsenurmairadierii. Principalelemetodededetectiearadioactivitatiipotfigrupatepeurmtoarelecategorii: Metode bazate pe fenomenul de ionizare produs de radiatii sau de schimbare a propriettilorelectriceamediuluisupusiradierii Metode bazate pe fenomenul de luminescent produs de radiatii (detectorul cuscintilatie) Metodepentruvizualizareatraiectoriilorparticulelor Metodefotografice 5.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaiapelornaturale CriteriidePerforman: Caracterizareaindicatorilormicrobiologici Determinareaindicatorilormicrobiologici Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:
scaracterizezeindicatoriimicrobiologiciaiapelornaturale sefectuezedeterminareaindicatorilormicrobiologiciaiapelor sinterpretezerezultateleanalizelor

58

n condiii naturale apa conine o serie de microorganisme care variaz ca numr, speciei provenien.Dupsemnificaiaimpurificrii,floramicrobiancaresegsetenappoatefi clasificatndoucategorii:floramicrobianproprieapei(floranatural)ifloramicrobian deimpurificare(denaturumansaunatural). Microflora proprie este format din microorganisme care au habitatul obinuit n api sol: coci, sarcine, bacili (Chromobacter sp., Achromobacter sp., B. subtilia, micoides, megaterium), diferii fungi i specii bacteriene cu rol n procesele naturale de degradare a substanelororganice. Indicatoriibacteriologi: Numrul total de germeni/ml ap reprezint numrul de bacterii saprofite, ce cresc pe medii simple, la 37 C. Este un indicator de orientare global, care apreciaz dac apa este poluat; gradul ei de poluare, nepermind evaluri asupra originii impurificrii. n scopul obinerii unor informaii mai precise, se pot face incubri paralele, la 37 Ci 22 C, iar raportul acestora permite orientativ, n funcie de predominan, diferenierea poluriiapeicumicroorganismesaprofitedeceledenaturumansauanimal. Germeniicoliformisuntconsiderai,nsensulcelmaigeneralaltermenului,indicatoride poluare cu flor intestinal. Bacteriile coliforme pot avea n totalitate origine intestinal i prezena lor n ap semnific existena posibil i a altor microorganisme intestinale patogenesaupotenialpatogene,deidupnumeroiautorisemnificaialornapeste nccontraversat.ncalitatedetestmaisigurdepoluarefecalfrecventseutilizeazE. Coli,acreiorigineintestinalnupoatefipuslandoial. Enterococii sunt bacterii de provenien tot intestinal, cu rezisten n ap mai redus dect a coliformilor i cu semnificaie similar. Prezena streptococului fecal confirm natura fecal a polurii. n analizele curente se calculeaz obligatoriu numrul total de germeni/mlap(incubaiila37C)inumruldebacteriicoliforme/lap. 59
Sarcinidelucru:

Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Realizaipreparatedinprobedeappentrudeterminareaindicatorilorbiologiciai apelornaturaleiagraduluideeutrofizare. Realizareapreparatuluimicroscopicdinapdelac Determinareaindicatorilorbiologici Realizareapreparatuluimicroscopicdinapdefantan Determinareaindicatorilorbiologici Realizareapreparatuluimicroscopicdinapderau Determinareaindicatorilorbiologici Corelarearezultatelorobinutecutipuldeap

VII. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII AERULUI 1.Recoltareaprobelordeaer Criteriideperforman: Alegereainstrumenteloridispozitivelorderecoltare Determinareavolumelordeaerrecoltate Aplicareacorecieidevolum Marcareainregistrareaprobelor Obiective: s identifice conform criteriilor de performan caracteristicile tehnice ale instrumenteloridispozitivelorderecoltare sefectuezeconformcriteriilordeperformanrecoltareaprobelordeaer scalculezeconformcriteriilordeperformanvolumuluneiprobede snregistrezeconformcriteriilordeperformanoprobdeaer Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: 1.Alegeiinstrumenteleidispozitivelederecoltareaprobelordeaer 2Determinaivolumeleprobelorfolosindinstrumentelespecifice 3Folosindformuleledecalculspecificeaplicaicoreciiledevolumpentruprobelerecoltate 4Etichetaiflacoanelecuprobe 5Intocmiifielederecoltareaprobelordeaer Instrumente, dispozitive: flacoane nchise, aspirator, conimetrul Zeiss, vase de sticli dematerialplastic Determinare:reometre,rotametre,gazometre Coreciedevolum:formuledecalcul

Instruciunipentrucandidat: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentuluispecificdeproteciamuncii Rezolvaitoatesarciniledelucruprevzuteintabelinlimitatimpuluidelucruprecizat

60

2.Monitorizareacalitiiaerului Criteriideperforman: Determinareapoluanilorcuaciuneiritant Determinareapoluanilorcuaciuneasfixiant Determinareapoluailorcuaciunesistemic Determinareapoluanilorcuaciunecancerigen Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:

sdetermineconformcriteriilordeperformandiferiipoluanidinatmosfer s explice conform criteriilor de performan principiile teoretice i practice care staulabazametodelordeanaliz Criteriideperforman: sinterpretezeconformcriteriilordeperformanrezultateleanalizelor

Poluanticuactiune: iritantanta are efecte iritative asupra mucoasei oculare si mai ales asupra aparatului respirator. In aceasta grupa intra pulberile netoxice, o suma de gaze si vapori ca bioxidul desulf,bioxiduldeazot,ozonulsisubstanteleoxidante,clorul,amoniaculetc. toxici cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Principalul poluant este oxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel oxigenarea singelui si transportul de oxigen catretesuturi. alergenici naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de unnumarfoartemaredealergiirespiratoriisaucutanate cancerigeni.Exista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etiologiciaicancerului. Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Realizarea unui proiect pe teme Identificarea poluanilor cu aciune iritant, poluanilor cu aciuneasfixiant,poluailorcuaciunesistemic,poluanilorcuaciunecancerigen Poluani cu aciune iritant: bioxid de sulf metoda nefelometric, bioxid de azot metoda spectrofotometric, amoniacul metoda spectrofotometric, pulberi sedimentabileiinsuspensie Poluanicuaciuneasfixiant:hidrogensulfuratspectrofotometric Poluanicuaciunesistemic:Pb,Hgmetodaspectrofotometriecuabsorbieatomic Poluanicuaciunecancerigen Interpretare Hidrocarburipoliciclicemetodacromatografic,arsenmetodaspectrofotometric Fiaderecoltare Indicatoridecalitateaaerului

61

3.Prognozareadispersieipoluanilorinfunciedeevoluiaparametrilormeteorologici Criteriideperforman: Stabilirea modului de dispersie a poluanilor n aer determinat de micrileaerului Stabilirea modului de dispersie a poluanilor n aer determinat de fenomenemeteorologice Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea poluanilornatmosfer Obiective:
sstabileascconformcriteriilordeperforman,moduldedispersieapoluanilor s explice conform criteriilor de performan fenomenele meteorologice care stau labazaprocesuluidedispersieapoluanilor s recunoasc conform criteriilor de performan fenomenele care produc stagnareapoluanilor

Factoriimeteorologicicareinfluenteazadispersiapoluanilornaersunt: Vantul este principalul factor care contribuie la dispersarea poluantilor inatmosfera. Difuziuneapoluantilorinatmosferaestedirectproportionalacuvitezavantului. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului, deoarece pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse, acestia se acumuleazainvecinatatealoculuideeliminaresiconcentratialorcrestecontinu. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura, miscare si frecare dintre straturile in miscare, a unor portiuni mici ale maselor de aer, caredeterminaocontinuastaredeagitatieinterna. Umiditateaaerului Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: Realizarea unui proiect pe tema Determinarea modului de dispersie a poluanilor n aertinandcontdeurmatoareleelemente:
Micrideaer:vnt,cureniascendeniidescendeni,instabilitateaatmosferic Fenomenemeteorologice:precipitaii,viscol,vijelie Fenomene ce produc stagnarea: cea, inversiuni termice in straturile inferioare ale atmosferei

62

VIII. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII SOLULUI 1.Interpretareacaracteristicilorsolului Criteriideperforman: Interpretareafenomenuluideformareapriimineraleasolului Interpretareafenomenuluideformareapriiorganiceasolului Identificarea principalelortipuridesol Corelareantreorganismeleviidinsoliproprietileacestuia Obiective: sinterpretezefenomenuldeformareapriimineraleasoluluiconformcriteriului deperforman s interpreteze fenomenul de formare a prii organice asoluluiconformcriteriului deperforman sidentificeprincipaleletipuridesol,conformcriteriuluideperforman scorelezeproprietilesoluluicuorganismeleviicaretriescnacesta Tipuridesol:cernoziom,brunrocat,brun,podzol,solonceac,solone,solaluvial,sol turbos Parte mineral: procese de dezagregare i alterare compoziie mineralogic roci magmatice,metamorfice,sedimentare Parte organic: descompunerea resturilor organice prin hidroliz, oxidoreducere i mineralizaretotaliformareahumusului Solul este reprezentat printro succesiune de strate (orizonturi) care sau format si se formeaza in permanenta prin transformarea rocilor si materialelor organice, sub actiunea conjugataafactorilorfizici,chimicisibiologici,inzonadecontactaatmosfereiculitosfera. Solul este un sistem heterogen, multifazic constituit dintro faza solida, scheletul mineral, o fazalichida,apasolutiiapoasealediferitelorsubstanteanorganicesidiversilorcomponenti biologicisiofazagazoasa,aerul. Solul reprezinta un amestec neomogen de substante minerale provenite din dezagregarea rocilorsioraganicerezultateinurmadescompuneriisubstanteiorganicemoarte. Clasificareasolurilor: TipulgeneticdesolunitateprincipalaintaxonomiasolurilordinRomania Taxoni SuperiorClasadesolInferiorVarietateadesol TipdesolSpeciadesol SubtipdesolFamiliadesol Variantadesol

63

Tipuridesoluri: Cernoziomuri; Soluri brun roscate si brune de padure (tipice sau podzolite, inclusiv podzoluri secundare); Soluri brune acide tipice sau podzolite (inclusiv podzolurile primare si solurile pajistiloralpine); Rendzinelepecalcaresipseudorendzinelepemarne; Solurilealcalinesisaline; Soluriledemlastina Ord.519 8 Aug. 2003 Ministerul Agriculturii, Padurii, Apelor si Mediului SISTEMUL ROMANDETAXONOMIEASOLURILOR(SRTSICPABucuresti). 2.Determinareacaracteristicilorfizicealesolului Criteriideperforman: Determinareaumiditiisolului Determinareacompoziieigranulometriceiatexturiisolului Determinareacapilaritiisolului Determinareadensitiiiadensitiiaparenteasolului Obiective:
sdetermineumiditateasolului,conformcriteriuluideperforman sdeterminecompoziiagranulometricitexturasolului sdeterminecapilaritateasolului,conformcriteriuluideperforman sdeterminedensitateaidensitateaaparentasolului

Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: 1. Determinai umiditatea solului (probe de sol, creuzet de porelan, spatul, balan, etuv, cletedelaborator) Aducereacreuzetuluilamasconstant Cantrireaprobeidesolumed Uscareaprobeidesolpanlamasconstant Cantrireaprobeidesoluscat Calcululumiditii 2. Determinarea compoziiei granulometrice i a texturii solului (prob de sol uscat, set de site,spatul,sticldeceas,balan) Cntrireaprobeidesol Cernereaprobeidesolprinsitecuochiuridincencemaimici Cntrirefraciunilordesol Calcululcompoziieigranulometrice

64

3.Determinareacapilaritiisolului(desol,tuburidesticl,spatul,stativ,vascuap) Umplereatuburilorcudiferitetipuridesol Fixareatuburilorinstativ,cucaptulinferiorinvasulcuap Msurareainlimiipanlacareseridicapainfiecaretub Apreciereacapilaritiifiecruitipdesol

4. Determinarea densitii i densitii aparente a solului (proba de sol, picnometru,

cilindrugradat,balan,spatul) Cntrireaprobeidesol Msurareavolumuluiprobeidesol Calcululdensitii

3.Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului Criteriideperforman: Recoltareaprobelordesolcuinstrumentespecifice ntocmireafieiderecoltareaprobelor Determinareareacieisolului Determinareagraduluidesaturaieasoluluicungrmintechimice Determinareagraduluideinfestareasoluluicupesticide Determinarea cantitativ a microelementelor i elementelor de ordin secundardinsol Interpretarearezultatelor Obiective:
srecoltezeprobedesol,conformcriteriuluideperforman sntocmeascfiaderecoltareaprobelor sdeterminereaciasolului sdeterminegraduldesaturaieasoluluicungrmintechimice sdeterminegraduldeinfestareasoluluicupesticide sdeterminecantitativmicroelementeleielementeledeordinsecundardinsol sinterpretezerezultateledeterminrilor

Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului
Probedesol:simple,medii,deadncime,desuprafa Fi de recoltare: numele i prenumele celui care recolteaz probele, data i ora recoltrii probelor, locul recoltrii probelor, tipul probei, condiii meteo n momentul recoltrii, scopul recoltrii Instrumente:sondaagrochimic Reaciasolului:pH,alcalinitate,aciditate ngrmintechimice:azot,fosfortotal,potasiu Microelemente:Mn Elementedeordinsecundar:Ca,Mg,Fe Interpretare:indicatoridecalitate

65

4.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului Criteriideperforman: Pregtireainstrumenteloriechipamentelorspecificenvederearecoltrii probelorianalizeimicrobiologice Recoltareaprobelordesolcuinstrumentespecifice ntocmireafieiderecoltareaprobelor Determinareamicroorganismelor Interpretarearezultatelor Obiective:

s pregteasc instrumentele i echipamentele specifice n vederea recoltrii probelorianalizeimicrobiologice srecoltezeprobedesol,conformcriteriuluideperforman sntocmeascfiaderecoltareaprobelordesol sdeterminemicroorganismeledinsol,conformcriteriilordeperforman sinterpretezerezultateleanalizelormicrobiologice

Indicatoriimicrobiologiciaisolului: o numrultotaldegermeni o numrulbacteriilorcoliforme o numrulbacteriilorsulfitoreductoare o numrulbacteriilortermofileetc. Serecomandcainterpretareavaloriinumruluitotaldegermeni: o solcurat<10000germeni/gsol; o solslabpoluat>10000germeni/gsol; o solpoluat100000germeni/gsol; o solfoartepoluat1000000/gsol Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului Pregtete:sterilizarecusoluii,prinflambare,nclzirelarou,nautoclav Probe:simple,medii,desuprafa,deadncime Instrumente:sondaagrochimic Fi de recoltare: numelei prenumele celui care recolteaz proba , datai ora recoltrii,locul recoltrii,tipulprobei,condiiimeteonmomentulrecoltrii,scopulrecoltrii Microorganisme:bacterii,ciuperci Interpretare:indicatoridecalitateasolului

66

5.Determinarearadioactivitiisolului Criteriideperforman: Recolteazprobedesol Msoarradioactivitateasoluluicuaparatespeciale Monitorizeaziinterpreteazrezultateledeterminrilor Obiective:

srecoltezeprobedesol,conformcriteriuluideperforman smsoareradioactivitateasolului,conformcriteriuluideperforman smonitorizezeiinterpretezerezultateledeterminrilor

Radioactivitatea (lat. radius = raz, radiaie) reprezint fenomenul de emisie spontan de particule subatomice i/sau radiaii electromagnetice (fascicole de fotoni) de ctre radionuclizi(atomicunucleuinstabil,careauproprietateadeasedezintegra). Probeledesolsuntrecoltatedinzonenecultivatedecelpuin10ani.Prelevareaprobelorde sol se efectueaz saptmnal, iar msurarea beta global a probelor se face dup 5 zile. Recoltarea probelor se execut cu sonde agrochimice. Sonda propriuzis este format dintro tij metalic prevzut, pe adncimea de 020 i 2040 cm, cu un canal n care se colecteazprobaodatcuintroducereasondeinsol. Adncimea de recoltare este diferit: 010 cm pentru puni i fnee, 020 cm pentru terenurilearabile,sereisolariii020cmi2040cmnplantaiiledepomiividevie. Poluarearadioactivaasoluluiestedeterminatadedepunerileradioactivesidepozitelepesol a reziduurilor cu continut bogat in izotopi. Cei mai preiculosi radionuclizi sunt cei cu viata lunga ca: strontiu 90 (26 de ani) si cesiu 137 (30 de ani), dar importanta au si iodul 131, ruteniu160sialtiiemisidereactoarelenuclearesicarecontribuilaradiatiagamaglobala. Strontiu radioactiv se concentreaza in sol in cantitate mai mare, ca urmare a precipitatiilor abundente. El este mentinut in straturile superioare prin forte electrostatice de unde este antrenatprinproceseledeeroziune. Recoltareaprobelordesolserealizeazacusondaagrochimica.Aceastaesteformatdintro tijmetalicprevzut,peadncimeade020i2040cm,cuuncanalncaresecolecteaz probaodatcuintroducereasondeinsol. Detectarea radiaiilor prin mijloace fizice este bazat pe efectele produse la interacia radiaiilorcusubstana,efectecarepotfi:electrice(ex.ionizareamediilorstrbtute),optice (scintilaii, luminiscena), chimice (influena cineticii reaciilor, radiocatalizarea lor), fotochimice(impresionareaemulsiilorfotografice)etc. Aparatespeciale: Contorul Geiger Muller este format dintrun cilindru din sticla (cu un strat conductor pe interior)sau metal(subtire) ncentrul caruia se un electron central (anod) din tungsten n interiorul caruia se afla un gaz cu molecule care au o afinitate slaba pentru electroni (heliu, neon,argonsiunamestecargon90%si10%alcooletilic). Detectorul cu scintilaie are la baz fenomenul de scintilaie a unui cristal sub aciunea radiaiilor.

67

IX. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APEI POTABILE 1.Interpretareaschemelordealimentarecuap Criteriideperforman: Identificareamodalitilordecaptareaapelornfunciedesursadeap Identificareamodalitilordestocareaapei Comparareadiferitelortipuridereelededistribuie Obiective:
sidentificemodalitidecaptareistocareaapei scomparediferitetipuridereelededistribuieaapei

A.Captareaapeidesuprafata Pentru captarea apei constructiile si instalatiile de captare se amplaseaza in amonte de asezarile omenesti, evitanduse pe cat posibil sursele de poluare. In functie de adancimea raului,captareasepoateface:inalbiarauluisauinmalulraului. Instalatiadecaptareaapeiinmalulrauluicuprindemaimulteelemente:priza,statii depompareapabruta,conducte.Prizelesuntconstructiiprevazutecu: ferestreptpatrundereaapei,cugrataredeprotectie,pentruaimpiedica patrundereacorpuriloradusedeapa; 2compartimenteunuldeprizaincareintraapasiunuldincareeaspirata apa de pompe. Intre cele doua componente este o sita prin care apa trece in compartimentuldincareeaspirata. Instalatia de captare a apei in albia raului cuprinde: crib din beton, ferestre (barbacane),sorb,conductadeaspiratierocipentrufixare. B.Captareaapeideadancime Captari orizontale drenuri. Drenul este tub din beton prevazut cu gauri =barbacane. Deasupra drenului se aseza filtre din nisip, pietris argila batuta pentru aimpiedicapatrundereaapeidesuprafata. Captari verticale puturi sapate sau forate , infipte. Puturile sapate cu sectiune circulara , 13m , diametru, cu gauri (barbacane) pentru patrunderea apei. La partea superioara se construieste camin de vizitare. Puturile infipte tuburi din metal, cu diametrumic. Rezervoarele pentru inmagazinarea apei asigura o rezerva de apa pentru compensatia variatiei de consum, pentru cazuri de avarii si pentru stingerea incendiilor Pot fi din beton armat,cilindrice,cu1sau2compartimente,cucameradevane. Instalatiidealimentarecuapaelementelecomponenete: Sursadealimentare Sistemuldecaptareaaapei Statiidepompare Statiidetratare Rezervoaredeinmagazinareaapei Retelededistributie

68

Schemageneralaauneialimentaricuapapotabila: sursadeapa Instalatiidecaptare instalatiidetratare apeducte statiidepompare rezervoaredeinmagazinare retelededistributie Rezervoaredeinaltime Casteluldeaparezervadeapa,asiguradebitulsipresiuneainreteauapublica.Este format din: instalatie de alimentare, de preaplin, golire, distributie, incendiu, instalatie de iluminat, scari de acces, paratraznet, cuva din beton, turn din beton. Se amlaseazadeobiceiinzoneindustriale. Schemededistributiearetelelordeapa Dupaformainplansedisting: reteleramificateprincareapacirculaintrosinguradirectie reteleinelarealcatuitedinbuclesauochiuriinchise,lacareapapoateajungedin celputindouadirectii retelemixtecuportiuniinelaresiportiuniramificate Amplasarearetelelorexterioaredealimentarecuapa Ingropate in sol sub adancimea de inghet stabilita pentru localitatea respectiva, distantele minime in plan orizontal si vertical precum si conditiile de amplasare la traversarisiincrucisaricualteretelesauobstacole.
conductelesevormontacupantade0,1%0,2% conductele se vor poza pe fundul santului care in prealabil a fost nivelat si prevazut cu un stratdenisipde15cm dupapozareaconducteispatilelibereramaseintretubsiperetelesantului vorfiumplutecupamantselectionat,apoiseadaugaunstratdenisipde15cm se vor lasa spatii intre extremitatiile tubului sau imbinari, pentru operatiile de proba si montariulterioare.

Ingropateincanaledeprotectie
cand terenul este sensibil la umezire si nu pot fi respectate distantele impuse fata de fundatiilecladiriilor(conformNormativuluiP777) candconducteledeapatrebuieprotejateimpotrivaactiunilormecaniceexterioare se evita amplasarea conductelor de alimentare cu apa rece in canale in care se monteaza si conductedeapacalda; seadoptasolutiadeseparareadouacompartimente.

Insubsolurilecladirilor

candcladirilesuntprevazutecusubsolurisaucucanalemedianecirculabile. laadaptareaacesteisolutiiconducteleseizoleazatermicpentruaseevitaincalzireaapeireci latraversarearosturilordetasareaperetilorsauafundatiilorcladirilorgolurilesuntmaimari decat diametrele exterioare ale conductelor cu 1015 cm ; etansarea golurilor se va face cu materialelastic. sevaasiguraaccesibilitateaconductelorpentruintretineresireparatiiintimpulexploatarii

Ingaleriisubteranevizitabile
in cazuri speciale: artere cu circulatie intensa, conditii de teren foarte dificile nevoie de supravegherefrecventasaudeinterventierapida.

Aerian

pe portiuni scurte ale retelei.In acest caz producatorul trebuie aiba bine precizatete conditiile de executie si exploatare.

sa

69

2.Urmrireaprocesuluitehnologicdembuntireacalitiiapei Criteriideperforman: Caracterizareaindicatorilordecalitateaapeipotabile Interpretareaschemelortehnologicedetratareaapelor Identificareaprocedeeloriinstalaiilordetratareaapei Obiective: scaracterizezeindicatoriidecalitateaiapeipotabile sinterpretezeschemeletehnologic sidentificeprocedeeleiinstalaiile Indicatori de calitate: proprieti organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice Procedeedetratareaapeifizicochimicesibiologice: Sedimentareadepunereasuspensiilormaimaride0,2mmindeznisipatoare Decantareadepunereasuspensiilormaimicide0,2mmindecantoare. TratareacucoagulantneutralizareaunorsubstantecusulfatdeAl. Filtrarea in bazine inchise sau deschise cu strat de filtrare din nisip. Apa circula de sus in jos. Dupa viteza de filtrare sunt filtre lente si filtre rapide. Pentru curatarea filtrelor se introduceapacuratadejosinsus. Dezinfectarea cu clor gazos, dioxid de carbon (CO2) si diversi compusi care pun in libertate clor in contact cu apa (substante clorigene) la care este absolut necesara cunoasterea cantitatii de clor eliberata (clor activ) pentru a putea fi folosita. Cantitatea necesara se stabilste prin determinarea clorului rezidual (care ramne dupa un contact de30minutecuapa)sialcaruilimitatrebuiesafiecuprinsaintre0,050,5mg/l. Reducerea duritatii apei precipitarea chimica: eliminarea din apa a unor substante dizolvatecafierul,manganul. Corectareaproprietatilororganoleptice. Moduldealcatuirealstatieidetrartareaapeidepindedetipuldesursadeapa,denaturasi concentratiaimpuritatilorceurmeazaafiinlaturate. Instalaiifolositelatratareaapei: deznisipatoare; decantoare; filtre Deznisipatoarele si decantoarele sunt bazine formate din mai multe compartimente: compartimentpentru intrarea apei, compartiment compartiment pentru linistirea apei si depunerea suspensiilor, compartiment pentru colectarea apeicurate. Depunerea suspensiilorsefaceprincaderelibera. Deznisipatororizontal:cameradelinistiresidistributieaapeibrute,baredelinistire, camera de depunere a nisipului, stavila la intrare, camera de colectare a apei deznisipate,stavilalaiesire,canaldegolire,stavilalagolire,gratar. 70

3.Monitorizareacalitiiapeipeparcursulprocesuluitehnologic Criteriideperforman: Recoltareaprobelordeapdindiferitefazealeprocesuluitehnologic Determinareaindicatorilordecalitateaiapeipotabile Interpretarearezultateloranalizelor Obiective: srecoltezeprobeledeapaacumprecizeazcriteriuldeperforman sdetermineindicatoriidecalitateaiapeipotabile sinterpretezerezultatulanalizelor Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: Urmretecalitateaapeipotabilelaintrareainstaierespectanturmtoareleetape: Recoltareaprobelordeapdindiferitefazealeprocesuluitehnologic Determinareaindicatorilordecalitateaiapeipotabile Interpretarearezultateloranalizelor Faze:intrare,ieirestaie,peparcursulprocesuluitehnologic, Indicatori:fizicochimici:pH,reziduufix,conductivitate,alcalinitateduritatetotal, calciu,magneziu,substaneorganiceoxidabile microbiologici:numrtotaldegermenila37C,numrprobabilde coliformitotali Interpretare:normeledecalitateinvigoare
Instruciunipentrucandidat: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentuluispecificdeproteciamuncii

71

X. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR UZATE 1.Supraveghereareeleidecanalizareaapeloruzate

Criteriideperforman: Interpretareauneischemedecanalizare Supraveghereacalitiiapeloruzateintrodusenreeauadecanalizare Determinareadebituluiapeloruzateimeteorice Supravegherea modului de exploatare i ntreinere a reelelor de canalizare Obiective:
sinterpretezeoschemadecanalizare sapreciezeindicatoriidecalitatepentruapeuzate scalculezediferitedebite s demonstreze c poate aprecia modul in care sa realizat exploatarea i ntreinereareelelordecanalizare

Apele uzate oreneti (STAS 184690) reprezint amestecul dintre apele uzate menajere, apele uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu api de canalizare i apele uzateindustriale,respectivagrozootehnicepreepuratesaunu,astfelnctcaracteristicilelor fizice,chimice,biologiceibacteriologicesrespectevalorileindicatenNTPA002/2002 (STAS184690).
Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcini delucru: Interpretarea uneischemedecanalizareutilizandurmatoareleelemente: Scheme de canalizare : Colectoare principalei secundare de ape uzate, colectoare de ape meteorice, gurdescurgere,gurdeevacuare,curbedenivel Sistem unitar, separativimixt Calitatea: Valori admise pentru temperatur, pH, cianuri, clor liber, hidrogen sulfurat i sulfuri, produse petroliere Debite: Debitul orarmaximalapelormenajere,industriale Can titateadeprecipitaiiatmosferice Expl oatarea: Controlul periodic calitativ i cantitativ al apelor uzate, Controlul exterior i interior alreelelordecanalizare ntre inerea: splarea, curirea canelor vizibile i nevizibile, desfundarea i repararea re elelordecanalizare Instruc iunipentrucandidat: Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentu luispecificdeproteciamuncii

72

2. Urmrirea indicatorilor fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic

Criteriideperforman: Interpretareauneischemedecanalizare Recoltareaprobelordeapdepeparcursulprocesuluitehnologic Conservarea,marcareainregistrareaprobelor Analizachimicaapeloruzate Obiective:

srecoltezeprobeninstalaiiledeepurareaapeloruzate sexecuteoperaiiledeconservareimarcareaprobelor scalculezediferitedebite sexecuteanalizele

La trecerea apelor uzate prin staii de epurare rezult: ape epurate si nmoluri. Nmolurile provenite din epurarea apelor uzate sunt sisteme coloidale complexe, cu aspectgelatinos,cucompoziieeterogen,careconin: particulecoloidale(d<1m) particuledispersate(d<1100m) materiinsuspensie polimeriorganicideoriginebiologic ap
Clasificareanmolurilor Dupproceseledeepurareaapeloruzate: nmolprimardintreaptadeepuraremecanic; nmolsecundardintreaptadeepurarebiologic; nmolmixtdinamesteculdenmolprimaridupdecantareasecundar; nmol de precipitare (chimic) din epurarea fizicochimic prin adaos de ageni de neutralizare,precipitare,coagularefloculare. Dup stadiul lor de prelucrare n cadrul gestiunii nmolurilor, acestea se pot clasifica n urmtoarelegrupe: nmolbrut(neprelucrat); nmolstabilizat(aerobsauanaerob); nmoldeshidratat(naturalsauartificial); nmoligienizat(pasteurizare,tratarechimicsaucompostare); nmolfixatprinsolidificarenscopulimobilizriicompuilortoxici; cenudinincinerareanmolului. Activitatepractica Recoltarea probelordenmol Marcarea inregistrareaprobelor Analiza chi micaaapeloruzatesinmolurilor 1. Recoltare manual folosind flacoane, cupa cu mner 2. Loc de recoltare: instalaii de fermentare. 3. Marcarea si nregistrarea: Fia de recoltare

73

3.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare Criteriideperforman: Recoltareaprobelordenmol Marcareainregistrareaprobelor Analizachimicaanmolurilor Obiective: srecoltezeprobeninstalaiiledeepurareaapeloruzate sexecuteoperaiiledemarcareinregistrareaprobelor sexecuteanalizele Indicatorifizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare: indicatorilor generali (umiditate, greutate specific, pH, raport mineralvolatil, puterecaloricetc.) indicatorilor specifici (substane fertilizante, detergeni, metale grele, uleiuri i grsimietc.) Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Stabilireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare Recoltareaprobelor:Probesimpleimedii Recoltaremanualfolosindflacoane,cupacumner Locderecoltare:instalaiidefermentare. Marcareasinregistrarea:Fiaderecoltare A nalizachimicaapeloruzateinmolurilor Aciditateai alcalinitatea, acizi volatili, coninutul de substane uleioasei grsimi, azotul, CBO5,pH,reziduu,umiditate,greutatespecific,substaneorganice,activitateanmolului, hidrogenulsulfurat. Instruciunipentrucandidat: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentuluispecificdeproteciamuncii 74

4.Urmrireaindicatorilorbiologiciaiapeloruzateianmolurilor
Criteriideperforman: Recoltareaprobelordeap Conservarea,fixareainregistrareaprobelor Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe baza indicatorilor biologici Obiective: srecoltezeprobeninstalaiiledeepurareaapeloruzate sdescrieoperaiiledeconservare,fixareinregistrareaprobelor sexecuteanalizele Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Stabilireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare Recoltareaprobelor:Probecalitativeicantitative Recoltarecufileuplanctonic,dragadebuzunariapuctoare,racloare Locderecoltare:deladeznisipatoare,separatoaredegrsimi,decantoare,biofiltre,bazine deaerare,platformedefiltrare,staiideclorinare,deversoare,canaleiconducte. Conservarea,fixarea,nregistrarea: Conservareachimiccualcooletiliciformol Fiaderecoltare Indicatori biologici Pentru fier i mangan, calciu, de salinitate, hidrogen sulfurat, de substaneorganice Instruciunipentrucandidat: Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena 5. Aplicarea msurilor necesare pentru mbuntirea proceselor de autoepurare pe cursurile de ap

Criteriideperforman: Recoltareaprobelordeap Caracterizareafenomenuldeautoepurare Identificarea factorilor principali care influeneaz capacitatea de autoepurare Aplicareametodelordembuntireacapacitiideautoepurare Obiective:
scaracterizezemecanismelecestaulabazafenomenelor sinterpretezefactoriicareinflueneazautoepurarea sdescriemetodeledembuntireacapacitiideautoepurare

75

Autoepurarea este un proces natural complex (fizicochimic, biologic si bacteriologic) prin care impurificarea unui rau, sau curs de apa in general, se reduce treptat in aval de sursa deimpurificare Autoepurarea se realizeaza prin indepartarea din masa apei a materiilor solide in stare de suspensie si prin transformarea unor substante pe cale chimica sau biochimica sub influentafactorilorfizici,chimicisibiologici. Factorii fizici. Principalii factori fizici sunt : procesul de sedimentare a suspensiilor, lumina, temperaturasimiscareaapei. Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte important in procesul d autoepurare a apelor,contribuinddirectsiindirectlacreareaconditiilordeviataaleorganismelor. Oxigenul este elementul cu cea mai mare importanta in procesul autoepurarii. De concentratia acestuia depind intensitatea proceselor de descompunere biochimica a materialelor organice, a oxidarii unor substante minerale si popularea cu organismeasistemeloracvatice. Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca urmare a proceselor de respiratie a organismelor acvatice, a proceselor de descompunere bacteriana, a materialelor organice si ca rezultat al oxidarii unor compusichimici,ca:hidrogenul sulfurat,clorurasisulfatulferos,sulfitiietc. Bioxidul de carbon acest gaz se afla in apa in stare libera si combinat sub forma de bicarbonat si carbonat de calciu. Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza sistemetamponcuomarecapacitatedeneutralizareaacizilorsiabazeloradusecu apeleuzate. Procesul de autoepurare mai este influentat si de alti componenti chimici ai apei, care contribuie la crearea conditiilor de viata ale organismelor acvatice sau favorizeaza unele reactii fizicochimice si biochimice: fierul, manganul, azotul, fosforul, sulful, siliciul, magneziul,potasiul,aluminiulsiuneleoligoelemente. Factoriibilogici.Organismeleacvatice,inspecialbacteriileaurolulprincipalinprocesulde autoepurare a apelor, restul organismelor, cu putine exceptii, continuand transformarile incepute de bacterii, eventual stimuland unele dintre ele. Din punct de vedere al nutritiei, bacteriileseimpartinautotrofesiheterotrofe. Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: 1.Definiiprocesuldeautoepurare. 2.Identificaifactoriiceinflueneazautoepurareadinurmtoarealistigrupaiiin funciedesurs. 3.Enumeraiprincipalelemetodedeimbuntireacapacitiideautoepurarea apeloricaracteristicilelor.

76

XI. INSTRUMENTE SI INSTALATII DE LABORATOR Pentru desfurarea lucrrilor practice n laborator, acesta trebuie dotat corespunztor cu aparate, instalaii i instrumente (ustensile) de laborator. De asemenea spaiul trebuie amenajatcumobilieradecvat: mese de lucru, de preferat acoperite cu faian sau alte materiale rezitente, prevzutecuinstalaiidegaz,prizedecurent,chiuvete scaunereglabile dulapuri rafturi, boxseptic,etc Aparatura Cuptorulelectric,folositpentrucalcinarenclzetepnla1000C Termostate,cutemperaturreglabil,pnla100C Etuvecutemperaturreglabil,pnla200C250C Autoclavepentrusterilizri Refrigeratoare Distilatoare pHmetru Aparateiinstrumentepentrumsurareatemperaturilor Aparateiinstrumentepentrucntrire

Figura19.Autoclav,Balantaanalitica,pHmetrupentrusol

Instalaiilenecesarepentrumajoritatealucrrilordelaborator: instalaiideapicanalizare instalaiidenclzire instalaieelectricpentruiluminatsiprizede220Vi380V instalaiidegazmetan instalaiidevid Instrumente(ustensile)delaborator 1.Vaseiustensiledesticlasuntcelemaipracticeicelmaifrecventfolositenlaboratoare datoritatranspareneiigreuttiilormici.

77

1.1 Eprubete au forma unor tuburi de sticl (gradate sau negradate) nchise la un captse folosesc pentru reaciile chimice; se umplu pn la jumatate, se agit prin scuturare sau cu o bagheta, la nclzire se inclini se manevreaz cu ajutorul unui clete de lemn evitanduse orientarea captului deschis catre operator sau persoaneledinjur. 1.2Pahareledelaboratorcarepotfidediferiteformeicapaciti: 1.2.1 cilindrice, paharele Berzelius, se folosesc pentru prepararea, ncalzirea, transvazarea solutiilor si a reactivilor lichizi, etc. ncalzirea reactivilor se poate facelaflacarapeositadeazbest. 1.2.2conicepahareleErlenmayer,potfiprevzutecudopdesticl.Sefolosescn specialpentruoperaiadetitrare. 1.3 Baloane de sticla pot fi cu fund rotund sau plat, cu gtul lung sau scurt, larg sau subtire, de forma sferica sau de par. se folosesc la fierberea soluiilor, colectarea unor filtrate, determinarea unor constante fizice.Baloanele cu fund rotund, pot prezentauntublateral,spreexemplubalonulWrtz.

Figura20.Pipete,cilindriigradati,paharErlenmayer,pahareBerzelius

1.4Pipeteauformdetuburidesticlsicapacitatidiferite,suntefilatelauncapatsi se folosesc pentru masurarea exacta avolumelor de lichide prin golire. lichidul se aspira cu ajutorul unei pere de cauciuc i se aspirp pna cnd ajunge deasupra gradatieidorite. 1.5 Cilindrii gradai sunt vase de form cilindric, gradate cu capacitati diferite utilizaipentrumasurareaaproximativaavolumelordelichide. 1.6 Biurete sunt niste tuburi de sticla gradate n cm3si submultiplii lor care prezinta la partea inferioara un dispozitiv de reglare a curgerii lichidului, clema,robinet de sticla sau plastic, sau cu bila.. Biureta se foloseste pentru masurarea exacta a volumelor de solutie sau pentru titrare. Se pastreaza si se utilizeaza fixate n stative metalice.

78

1.7 Sticlele de ceas sunt folosite pentru cntarirea substantelor solide stabile n conditiiatmosferice. 1.8 Baghete de sticlade diferite dimensiuni; se folosesc pentru agitarea si amestecareasolutiilor,ndepartareaprecipitatelordepeperetiipaharelor. 1.9 Plnii de sticla se folosesc pentru transvazari de lichide si solutii, ca suport pentruhrtiadefiltrulaoperatiadefiltrare.

Figura21.Biurete,palniidesticla,exicatoare

1. 10 Plnii de separare (de picurare) pot avea forme sferice, conice si cilindrice; suntfolositepentruextractiisiseparari. 1.11 Exicatoare sunt recipiente de sticl cu capac, prevazute cu o plac de portelan cu orificii, au n partea lor inferioara o substanta higroscopic (CaCl2, silicagel, H2SO4concentrat, Na2SO4anhidru)i sunt folosite la mentinerea substanelor solide nstareuscat. 1.12Sticleledereactivincaresuntdepozitatereactiviialtesubstane. 2.Vaseiustensiledeportelansuntmairezistentelatemperaturinaltedectceledesticla, dar prezint dezavantajul c sunt mai grele i nu sunt transparente. Cel mai des utilizate :suntbaghetele,capsulele,creuzetele,mojarele. 2.1Capsulelesefolosescpentruevaporarealichidelorlaunvolumredus 2.2Creuzeteleseutilizeazalacalcinareaprecipitatelor 2.3 Mojarelese folosesc pentru maruntirea diferitelor materiale solide cu ajutorul pistilului 3. Ustensile de laboratordin alte materiale: din metal, din lemn, din cauciuc, etc, care servesc la fixare, ca suport pentru diferitele instalaii. Cele mai des utilizate sunt: stative metalice, cleme, inele, mufe, clesti metalice, stative de lemn, metal sau plastic pentru eprubete,stativepentruuscare,trepiedemetalice,sitedeazbestetc.

79

BIBLIOGRAFIE
1.BERNSTEIetal.(2007).ClimateChange2007:SynthesisReport.IPCCPlenaryXXVII.Spain 2. BERNSTEI L. et al. (2007). "Climate Change 2007: Synthesis Report Summary for Policymakers." Pp.23inIntergovernmentalPanelonClimateChangeFourthAssessmentReport. 3.BRANFlorinaandILDIKOI.(2004).EcologieGenerala,EdituraASE,Bucuresti. 4.CRISTEAV.(1993).FitosociologieivegetaiaRomniei.UniversitateaBabeBolyai,ClujNapoca. 5. CRISTEA V.; GAFTA D.; PEDROTTI F. (2004). Fitosociologie. Editura PresaUniversitarClujean,Cluj Napoca. 6.CROITORUV.(1997).ChimieanaliticianalizetehnicemanualclaseleIXXI,EdituraDidactici Pedagogic.Bucureti. 7. CROITORU V. and CIMA R. (1979). Chimie analitic manual clasele IX X,Manual pentru licee de chimie industrial, metalurgie, materile de construcii, industrie alimentar, poligrafie, chimie biologie,fizicchimie,EdituraDidacticiPedagogic,Bucureti,1979 8.GAVRILESCUElena(2007).Sursedepoluaresiagentipoluantiaimediului.EdituraSitech.Craiova 9. GILBERT K., RIENTJES S. N. H. (2006). Why is it important? A guide for policymakers, ISBN10: 90 7676218X 10. IONAC Nicoleta, Sterie CIULACHE (2001). Evaluarea expunerii umane la aciunea poluanilor atmosferici, Comunicri de Geografie, vol. V, Editura Universitii din Bucureti, p 249257; ISSN 14535483 11. MANDACHE Andreea (2010). Depozitele de deeuri i impactul lor asupra mediului n Judeul Botoani.Bucuresti. 12.MOHANGh.andARDELEANA.(1993).Ecologieiproteciamediului,EdituraScaiul,Bucureti. 13.ROJANSCHIV.andOGNEANT.(1989).Carteaoperatoruluidinstaiidetrataresiepurareaapelor. Ed.Tehnica.Bucuresti. 14.ROJANSCHIV.,BRAN,F.,DIACONU,Gh.ProteciaiIngineriaMediului,EdituraEconomic,1997 15. SANDA V., LLERER Kinga and BURESCU P. (2008). Fitocenozele din Romnia. Ars Docendi. Bucureti.VADINEANU A. (2004). Managementul dezvoltrii. O abordare ecosistemic. Ars docendi. Bucureti. 16.URSOIUI.(2004).Analizaapei,EdituraPolitehnicaTimioara. *** GHID ECOLOGICCOLAR volumul I. POLUAREA AERULUI. Braov 2005. Coordonatori: Dan DINU VeneiaSANDU.Ghidrealizatncadrulproiectului:PENTRUUNAERMAICURAT. ***LarrouseFenomenealenaturii(2003).EdituraRAO. *** Standardul de pregtire profesional pentru "Tehnician ecolog si Protecia calitii mediului", 2005 ***http://www.madr.ro/pages/cercetare/ps_631_faza_1_2_3.pdf ***http://www.fonduristructuraleeuropene.ro/pndr/conservareabiodiversitatii.html ***http://www.scribd.com/doc/24019564/0HBSCurs341ApeCurgatoare ***http://www.luncamuresului.ro ***http://evaluareimpact.ro/ ***http://isb.curs.pub.roSURSEDERADIATIISITEHNICIDEPROTECTIE ***http://www.naturalist.ro/viatasisanatate/omulisidistrugesanatatea/ ***http://prjctromania.wordpress.com/2010/04/09/plouainfernaldeacid/ ***http://www.anpm.ro/files2/Capitolul%204%20%20Sol_20071121463562.pdf ***http://www.omg.ugal.ro/om/ro/personal/hm/desc/curs/Protectia%20mediului/5%20PROTECTIA %20SOLULUI.pdf ***http://www.eea.europa.eu ***www.sciencedirect.com ***http://www.mmediu.ro ***http://wikipedia.org

80

Constantin Munteanu

Mioara Dumitrascu

Alexandru Iliuta

Pe masur ce omul a nteles c este parte din natur i c resursele Terrei sunt limitate, dar mai ales ca aceasta planet functioneaza ca un sistem i c dereglarile produse ntr-un compartiment se transmit n ntreg circuitul, a crescut interesul i preocuparea pentru protecia mediului inconjurator la toate nivelurile societtii umane. Incepnd din anii '70, au aparut primele semnale, tot mai vizibile, ale dereglarilor aprute la nivel global: subtierea stratului de ozon, modificarile climatice, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului. In acest context, pregatirea de specialisti cu inalta calificare in domeniul Protectiei calitatii mediului este esentiala in vederea identificarii, nelegerii i gestionarii sustenabile a problemelor de mediu cu care ne confruntam. Tehnicianul ecolog desfasoara activitati de: recoltarea de probe (de sol, apa, aer i alte materiale) prin utilizarea instalaiilor i instrumentelor de teren si laborator specifice, participa la sau deruleaza activitati experimentale, incercari sau analize, urmareste si supravegheaza aparatele de monitorizarea a factorilor de mediu, a aparatelor de masurare a poluarii aerului, apei, solului si efectueaza diagrame de transcriere a rezultatelor, intretine si reparara aparatele si instrumentele necesare cercetarilor etc. Suportul de curs, elaborat n concformitate cu Standardul de pregtire profesional "Tehnician ecolog si Protecia calitii mediului", 2005, nivel 3, este util celor care vor sa se instruiasca si sa aprofundeze cunostinte teoretice si practice pentru a activa in domeniul Protectiei mediului.

Editura Balnear ISBN: 978-606-92826-9-4