Predica rostita de catre PF Parinte Patriarh Teoctist la Sfanta Liturghie a Sarbatorii Sfantului Grigorie Teologul, ocrotitorul spiritual al Seminarului

Teologic Liceal Ortodox "Nifon Mitropolitul" din ucuresti

O sarbatoare in biserica noastra insemneaza inainte de toate intalnirea noastra cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui. Aceasta intalnire cu Dumnezeu este totodata si o traire a invataturii lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, reprezinta realizarea unitatii noastre sufletesti, a unitatii de credinta cu Biserica noastra, cu Creatorul ei, Domnul nostru Iisus Hristos, care prin Du ul Sfant, la Cincizecime, a intemeiat pe pamant Biserica lui Hristos. !otdeauna in cuvintele sale domnul Iisus Hristos repeta cu foarte multa dra"oste si caldura, spunand# $Biserica mea pe care nici fortele iadului nu o vor darama$, asa incat, atunci cand ne aflam in ea mai ales, dar si%atunci cand purtam in "andul si in sufletul nostru, atat Biserica, cat si invatatura ei, frumusetile ei, si atunci traim nespus de frumos toata atmosfera sufleteasca pe care o creeaza si o sarbatoare ca aceasta, o sarbatoare bisericeasca le"ata de istoria, de stradaniile Bisericii, dintotdeauna de a pre"ati slu&itorii ei, dupa c ipul si asemanarea Sfintilor parinti, ale"andu%i din cei multi, rand pe rand, pe cei mai cunoscuti, pe cei mai folositori dintre Sfintii 'arinti, care cu viata lor, cu dra"ostea lor au continuat si au zidit Biserica pe 'amant.

(u numai Biserica cea vazuta care este plina de ar si de adevar prin tot ceea ce vedem noi in Biserica si prin tot ceea ce auzim, dar si purtand "ri&a Bisericii celei dinlauntrul nostru, fiecare fiind c ip purtator al c ipului lui Dumnezeu) c iar daca nu suntem preoti sau ar ierei, purtam in sufletul nostru c ipul si stralucirea 'rea Sfintei !reimi, a Bisericii celei din Ceruri pe care ne straduim ca s%o aducem pe 'amant, s%o aducem in familia

noastra, in societatea noastra, s%o aducem pentru a ne fi calauza si adapost in toate vremurile vietii noastre. Asa au procedat Sfintii 'arinti, in conditii mult mai "rele decat noi, ca Sfantul Ierar *ri"orie !eolo"ul care l%a marturisit pe Hristos % asa cum foarte frumos a predicat tanarul elev al Seminarului acestuia % in conditiile vitre"e pe care le strabateau si ei in viata lor, ei n%au renuntat nici o clipa la a slu&i Biserica si a birui pe cel rau, pe cel viclean, prin iubire, prin iertare, prin rabdare si prin nade&dea Invierii celei de apoi. De aceea, o sarbatoare ca aceasta, care ne aduce in suflete aceasta nespusa panoplie de frumuseti ale Bisericii Ortodo+e, adau"am si noi, pentru ca suntem ortodocsi din mosi stramosi, prin istoria noastra, fiind Biserica apostolica. In timpul cand marele *ri"orie !eolo"ul rostea celebrele predici care i%au dat denumirea de !eolo" % al doilea mare teolo" al Bisericii noastre % in timpul acela, stramosii nostri, aici, pe vatra noastra stramoseasca, zideau biserici, puneau temelii la biserici, se botezau, se cununau, acesti stramosi daco%romani din Sc,tia Mica mai intai, si%apoi ceilalti din cuprinsul tarii noastre, a tarii de atunci, a Daciei fericite de%atunci, unde numele lui Hristos se slavea, se traia, se cunostea, cum ne marturisesc multele si frumoasele marturii, nu numai din ar iva nesfarsita, nepretuita a pamantului nostru stramosesc, dar si din celelalate provincii, ca e+istau sfinti si e+istau credinciosi si lucrare bisericeasca. Spun acestea, iubitii mei frati si surori in Domnul, pentru ca sa ne acumulam rezerve de lucrari in aceasta perioada in care am intrat noi acum ca europeni, dupa forma si dupa le"iuiri, dar dupa sufletul nostru si dupa marii nostri inaintasi invatati, romanii au fost dintotdeauna europeni, ca tara de cultura latina a fost sinteza dintre Apus si -asarit, din multe puncte de vedere, care a fost marturisita si recunoscuta de autoritatile cele mai inalte si ale teolo"iei si ale istoriei si ale celorlalte fiinte din lume. Suntem, asadar, purtatori de valori si numai purtatori de valori prin scolile noastre teolo"ice .Seminarii si /aculati de !eolo"ie0, caci dintru inceputurile noastre, prin institutiile care au definit identitatea poporului roman si tara noastra -omania, credinta ortodo+a a fost aceea din care au izvorat valorile ortodo+iei si stiinta teolo"iei, pentru ca teolo"ia este stiinta traita in Dumnezeu si e+primata in Dumnezeu, cum invata Sfintii 'arinti, si in ru"aciune. A te ru"a, spun ei, Sfintii 'arinti, insemneaza a sta de vorba cu Dumnezeu. Care dintre marile reli"ii ale lumii, dinainte de Domnul nostru Iisus Hristos, putea sa a&un"a la aceasta "andire de apropiere cu Dumnezeu, de a sta de vorba cu Cel (evazut, Creatorul Cerului si al 'amantului si care si%a dat pe 1nicul Sau /iu apoi, ca sa ia c ipul nostru, ca noi sa luam c ipul Sau si lucrarea Sa2 % si de aceea scolile noastre de invatamant au avut un rol e+traordinar de mare, nu numai din punctul de vedere al istoriei, al culturii, al unitatii si al identitatii noastre nationale, caci fiecare popor isi are identitatea sa. Si acum cand, cum aminteam mai inainte, suntem europeni, suntem prin identitatea noastra, prin demnitatea noastra, prin cultura noastra, prin cinstea noastra, prin desc iderea noastra la valorile universale % si nu e+ista valori universale lipsite de valoarea vesniciei care e valoarea dumnezeiasca % credinta, aceasta identitate o aducem noi romanii) si lucrul acesta il marturisesc fratii nostri care sunt raspanditi de la un capat la altul al lumii, nu numai in 3uropa dar si in celelalte continente, care nu s%au multumit numai sa fie credinciosi si marturisitori ai credintei, dar sa aiba si lacasuri de cult, sa aiba preoti, sa aiba, de asemenea, ierara i. 3i marturisesc cu cata atentie si bunavointa au desc is ei drumul nostru, al celor de%acasa, in 3uropa. Dar as adau"a la aceasta ca Biserica noastra a facut parte, a fost fondatoarea institutiilor fundamentale ale

crestinatatii, cum este Consiliul Mondial al Bisericilor, cum este Conferinta Crestina a Bisericilor 3uropene unde Cortina de /ier nu e+ista atunci. Si cand 'atriar ul nostru de vie memorie % care%si duce asteptarea la Invierea cea de Apoi, aici in mormantul acesta %, Iustinian Marina, a strabatut 3uropa, atunci in 4567, cu o dele"atie din care faceau parte cei mai ilustrii ierar i, preoti ai bisericii noastre de talia parintelui 'rofesor Staniloaie, am avut cinstea atunci, ca sa fac parte si eu din dele"atia in care erau si inalti ierar i, asa incat vedeti ce perspective foarte frumoase avem, si ce temeiuri avem ca sa prindem cura& sa aratam lumii valoarea credintei noastre ortodo+e, care dintre reli"iile lumii, este cea mai apropiata de sufletul, de fiinta umana, pentru ca omul este inzestrat de Dumnezeu cu valori de la nasterea sa. Dar cu cat aceste valori capata mai mult spatiu in sufletul omului, cu atat omul este superior. (%avem a ne in"ri&ora de nimic. Daca ne amintim de cei 87 de ani de dictatura necrutatoare % numai cei care am trait si am slu&it Biserica in acele decenii stim prin cate "reutati am trecut % si ne amintim cum 'atriar ul, care ne aude acum, a reusit sa dea &os de pe frontispiciul acestei cladiri $secera si ciocanul$, caci atunci cand a fost ales a "asit aici ocupat, si era ocupata si inc isa biserica. Si a rezolvat problema aceasta, si iata, acum a iesit o pepiniera dintre cele mai frumoase a Bisericii noastre, aici la -adu 9oda, cu manastire, cu seminar teolo"ic, cu profesori, cu tineri care ne fac cinste in toate institutiile crestine din afara, care ne aduc si ne%au adus contributia lor la situatia de a fi primiti in randuiala popoarelor europene. 9alorile noastre, identitatea noastra stau in aceasta frumusete a ortodo+iei. (u se poate concepe tara romaneasca fara 9oronet, fara Manastirea -amet, care la 4:6; adapostea acolo un ar ipastor, pe ar iepiscopul * elasie, sau fara !ismana, cu vrednicul de pomenire Sfant Cuvios (icodim, autorul acelei Biblii pe care a scris%o el atunci .primul !etraevan" eliar slavon0. Iata, in ce consta identitatea noastra< De aceea noi, si nu e nimic spus formal, marturisim ca ne doare &ena cu care privesc unii icoana in scoala. Daca%i scoala romaneasca, daca%i scoala bisericeasca, daca%i scoala crestina, icoana face parte din identitatea noastra nationala si este un semn reli"ios, care nu e+clude pe altele, pentru ca ortodo+ia nu a fost e+clusivista in toata istoria celor doua mii de ani, ci dimpotriva. Si de aceea icoana reprezinta fiinta noastra, noi insine suntem icoanele. Cei care scriu impotriva icoanelor, c iar ei sunt icoane pentru ca sunt ziditi, creati de Dumnezeu si tot omul creat de Dumnezeu este dupa c ipul si asemanarea lui Dumnezeu, are icoana in sufletul sau si este el insusi icoana, precum Domnul Hristos a spus# $Cine M%a vazut pe mine, a vazut pe !atal Meu$. Asa incat, este o mare invatatura pe care, iata, o "asim e+pusa si marturisita si slavita printr%un ram ca acesta. 'arinte director, te felicit, te fericesc pentru munca pe care ai depus%o, pentru darul pe care l%ai avut, darul rabdarii si%al intele"erii, darul nade&dii cu care te%au imbratisat binevoitorii pe care i%ai amintit aici cum ne%au imbratisat si pe noi 'atriar ia, si toate bisericile noastre pana astazi< (e bucuram de cinste, de tratament frumos, dar datoria noastra de slu&itori ai Bisericii este aceea ca noi sa nu dezmintim invatatura noastra, sa nu tradam invatatura noastra, sa nu ne fie frica de aina pe care o purtam, vesmantul pe care%l folosim, de locul in care ne aflam si sa nu ne fie rusine ca ne adresam unii altora. Biserica ne face robi ai lui Dumnezeu si folosim cuvantul acesta si la Botez si la Cununie, robii lui Dumnezeu. (oi suntem cu adevarat robii lui Dumnezeu, slu&itorii Bisericii cu credinciosie. Iata unde ne%a adus aceasta rabdare< /iecare preot la locul lui< Ma bucur ca aici vad mai multi preoti decat altadata, protopopi cum ati auzit.

Avem seminarii si in manastiri, cu aceleasi rezultate frumoase, si facultati de !eolo"ie, ai caror profesori sunt si ei aici) ca e o frumusete de a slu&i Biserica ortodo+a, in oricare timp< Cand esti stapanit de "andul ca slu&esti pe Hristos Mantuitorul nostru si Biserica intemeiata de 3l, reusesti si faci ceea ce se cuvine sa faci pe caile cele mai frumoase, mai pilduitoare, pentru societatea noastra. Si in sfarsit, tin sa te felicit pentru cuvantul tanarului elev, probabil ca e in anul 9, dar foarte frumos, ce e+emplu de cuvant< Se vede ca in Seminar se studiaza, se lucreaza, se citeste ca sa rosteasca un tanar, liber si in fata noastra a tututror atat de clar, sa%i faca portretul atat de fidel Sfantului Mare 'arinte *ri"orie de (azianz, o bucata de vreme 'atriar al Constantinopolului, este un merit deosebit si va felicit pe profesori si pe fratia ta si pe el< O publicam pe primele pa"ini ale revistelor noastre. Iubiti frati si surori in Domnul si dra"i elevi, din cele ce am spus pana acum cred ca va ramane vie misiunea pe care o avem noi, clerul, in aceste vremuri de loc si"ure) Invatatura Domnului Hristos si atitudinea noastra cere multa nade&de in Dumnezeu, in primul rand i se cere mult spirit de daruire preotului, de daruire pentru biserica. Avem 487 de biserici noi care%s facute pana acum si altele care se zidesc acum, caci aproape in fiecare saptamana 'rea Sfintiti 'arinti pun cate o piatra de temelie si nu trebuie sa abuzam de evlavia credinciosilor ci dimpotriva, sa%i respectam si mai mult. Sfantul Sinod obli"a pe preotii de paro ie sa lucreze cu Consiliul si cu Comitetul paro ial. (imic sa nu faca preotul sin"ur< !ot, pan"arul si Sfintele Ierur"ii si Sfintele !aine sa fie savarsite cu frica de catre preoti. Avem contributia credinciosilor % asa se numeste % si la Cununie si la Botez si la toate sa luam aminte, sa nu impunem &u"uri. $(u puneti &u" altora$, spune Sfantul Apostol 'avel, $cand nu l%ai purtat pe al tau$. !rebuie sa purtam &u"ul unii altora. Si eu sunt dator ca sa vestesc totdeauna preotilor Hotararile Sfantului Sinod care a otarat# Consiliul 'aro ial, Comitetul 'aro ial, al doilea or"an pentru a&utorarea Sfintei Biserici cu care preotul neaparat, daca nu la doua saptamani, in fiecare luna sa aiba cu ei consfatuiri si sa arate situatia Bisericii. (u in"adui, cand apar cazuri rare, si nu%mi ti neste odi na mie, atunci cand vad la televizor neintele"eri datorate banilor. /oarte urat pentru noi, pentru preoti, ne trebuie corectitudine ca pentru Dumnezeu< Daca esti corect cu Sfintele !aine cand le savarsesti, cu Sfintele Ierur"ii din Biserica, esti neaparat obli"at tu ca preot sa fii corect si cu credinciosii si cu ce aduc credinciosii, lumanarile, alte contributii, alte a&utoare care sunt semne ale credintei si contributiei lor care ne sfintesc si pe noi si pe ei. Avem inca "reutati in sectorul acesta si mai ales in Bucuresti. 'entru ca v%am vazut pe multi preoti aici si le foloseste si la elevi si la profesorii de teolo"ie pe care i%am vazut aici prezenti folosesc acest prile& si fac un apel calduros ca in anul in care am intrat sa punem un inceput bun. La fiecare paro ie, parintilor protopopi, sa fie tinuta evidenta aceasta a Consiliului, a Comitetului paro ial< Cand a fost cineva c emat la Cancelarie, la noi, cu doi consilieri, aceia auzind de preturile pe care preotul in cauza le%a stabilit, nu stiau nimic. Daca in fata

noastra nu stiau, atunci ce%o mai fi acolo2 De aceea colaborarea credinciosilor in ortodo+ie este o indatorire si o valoare pe care in acelasi timp nu o au alte biserici. (oi traim cu poporul, "anditi%va la preotii din satele mici, din catune, care cu "reu reusesc sa se descurce cu resursele lor. (u mai facem slu&ba 9ecerniei, de e+emplu. S%au dat atatea circulare in Bucuresti. 3 de datoria noastra sa facem Sfanta Litur" ie cu slu&ba 9ecerniei in a&un, neaparat. Or aceasta nu se mai face< Asteptam numai prezenta credinciosilor, oarecum cu un interes. (u trebuie sa fie asa< 'e primul plan trebuie sa fie slu&irea Sfantului Altar, slu&irea credinciosilor si "ri&a mereu ca noi sa nu fim sminteala pentru ei, pentru preoti. De aceea aceasta e de mare folos si pentru studenti si pentru profesorii de la Seminar si pentru profesorii de la /acultatea de !eolo"ie unde voi fi prezent, cu a&utorul lui Dumnezeu, la $Sfintii !rei ierar i$, la Biserica Sfanta 3caterina. Iata aici este o atmosfera, parintilor si fratilor, deosebita pentru ca aici se lucreaza in Du ul lui Hristos, cu adevarat, si al sfintilor lui Dumnezeu. 3ste o unitate permanenta pentru care trebuie sa ne ru"am Sfantului *ri"orie de astazi, sa ne ru"am si Sfantului Ierar (ectarie, /acatorul de minuni, caci ei au trecere in fata lui Dumnezeu, sa ne a&ute tuturor ca noi sa cinstim increderea aceasta de a avea o biserica ortodo+a in 3uropa % asa cum sunt ierar ii nostri si preotii din lume si din 3uropa. Cu aceste "anduri, va multumesc pentru rabdare, ca m%ati ascultat si cu nade&dea pe care o are Semanatorul care imprastie cu darnicie ca macar unele dintre seminte sa cada in locul cel bun si sa aduca roade insutite, ma ro" sa ne a&ute Dumnezeu sa ne bucuram si de acestea. Amin.