Coordonator stiintific:

Doctorand :

Prof.Univ.Dr.VLADIMIR BELIS

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAR L DAVILA ! BUCURESTI CATEDRA DE MEDICINA LE"ALA

T#$a t#%#i d# doctorat :

PR BLEMATICA ACTUALA MEDIC ARMEL R DE F C SI E(PL 'IIL R.

& LE"ALA SI CRIMINALISTICA A

LE'IUNIL R SI TANAT "ENE'EI IN M RTILE VI LENTE PRIN ACTIUNEA

T#$a r#f#rat)*)i:

DESCRIEREA DIFERITEL R TIPURI DE ARME DE F C

Armele de foc reprezinta o categorie aparte de agenti vulneranti , urmele produse prin impuscare ocupind un loc deosebit in patologia generala si medico legala precum si in criminalistica. Definite ca agenti mecano dinamici , prin complexitatea de constructie si de actiune, armele de foc , mai ales cele de lupta , depasesc cu mult locul pe care acestea il ocupa in clasificarea curenta a agentilor etiologici. Spre deosebire de ceilalti factori mecanici ( de exemplu cei contondenti sau cei ascutiti ) , cu care , aparent prezinta inrudiri , mai mult de ordin theoretic , in ceea ce priveste consecintele , armele de foc se deosebesc fundamental de acesti agenti traumatici. Este vorba de componenta dinamica care intervine variat in actiunea acestor factori mai pr!cis, prin impuscare energia cinetica foarte mare, ca urmare a producerii sub presiune considerabila a gazelor , in arma de foc , este principalul vector al celorlalte componente de tragere, care actioneaza specific la nivelul tintei , deci al victimei.. "nda de soc , proiectilul , gazelle,particulele metalice, pentru a ne referi la armele moderne , fara a mai vorbi de particulele de pulbere , de fum si de flacara, in cazul armelor mai putin perfectionate, actioneaza specific si net diferentiat fata de ceilalti agenti mecanici. #e de alta parte evolutia munitiei, prin aceasta intelegind atit pulberea cit si proiectilul , au atins performante nebanuite , in ideea neutralizarii cit mai eficiente a victimei. $eziunile constatate la victima , de obicei la cadavru , reflecta in complexitatea lor , insasi complexitatea agentului causal. Datorita multiplelor sale caracteristici , leziunea produsa prin arma de foc pune rareori probleme de diagnostic diferential fata de alte leziuni traumatice dar avind in vedere atipiile , tot mai frecvent intilnite , in functie de perfectionarea armelor , leziunile de tip % clasic % tind sa devina o raritate , mai ales in ceea ce priveste particularitatile lor. &n consecinta sarcinile expertizei medico legale in a stabili sau a da indicatii asupra agentului causal si asupra impre'urarilor in care a avut loc tragerea devin din ce in ce mai dificile.

Arma de foc este un instrument mecanism ce foloseste pulberea exploziva a carei ardere creeaza ,datorita gazelor o presiune destinata sa arunce proiectilul , prin teava , cu o forta vie initiala foarte. )lasificarea armelor )lasificarea armelor comport* mai multe variante, +n func,ie de criteriile folosite. $egisla,ia +n vigoare- +mparte armele +n trei categorii(. arme interzise. arme a c*ror procurare, de,inere, port /i folosire sunt interzise persoanelor fizice /i 'uridice, cu excep,ia institu,iilor care au competen,e +n domeniul ap*r*rii, ordinii publice /i siguran,ei na,ionale /i care sunt prev*zute +n categoria A din anexa la $egea nr.(012(334 arme letale. arme prin a c*ror utilizare se poate cauza moartea ori r*nirea grav* a persoanelor /i care sunt prev*zute +n categoriile 56D din anex* arme neletale. arme destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement, confec,ionate astfel +nc7t, prin utilizarea lor, s* nu se cauzeze moartea persoanelor sunt asimilate acestei categorii /i armele vechi. De remarcat este faptul c* apartenen,a la una dintre aceste categorii determin* regimul 'uridic aplicabil pentru arma /i muni,ia aferent*. #e cale de consecin,*, cel care de,ine, poart*, folose/te, transport* sau realizeaz* orice opera,iune cu arme /i muni,ii, pentru a intra +n legalitate, trebuie s* urmeze procedurile stabilite prin $egea armelor /i muni,iilor /i prin 8ormele metodologice de aplicare a acesteia pentru fiecare categorie +n parte. 8erespectarea acestor proceduri conduce la aceea/i sanc,iune re,inerea unei infrac,iuni la regimul armelor /i muni,iilor pentru oricare dintre cele trei categorii de ame, indiferent de faptul c* pentru una dintre acestea procedura de intrare +n legalitate era una complex* sau extrem de simplificat*. Este l*udabil* op,iunea legiuitorului de a enumera +n anexa la lege +n mod detaliat armele /i muni,iile care se circumscriu fiec*rei categorii, tocmai +n ideea de a elimina orice confuzie pentru practicieni.

1 2

$egea nr. (012(334, art.( alin.(. 9n mod similar, exist* trei categorii de muni,ii corespondente celor trei categorii de arme (n.a.).

)a element de noutate, legiuitorul stabile/te dou* dintre criteriile criminalistice : de clasificare a armelor ca /i criterii legale4. a)din punct de vedere al destina,iei. arme militare 6 arme destinate uzului militar arme de ap*rare /i paz* 6 arme de foc scurte, omologate sau recunoscute +n condi,iile prev*zute de lege, destinate s* asigure ap*rarea vie,ii, integrit*,ii /i libert*,ii persoanelor fizice, precum /i bunurilor apar,in7nd persoanelor fizice sau 'uridice arme de autoap*rare 6 arme neletale scurte, special confec,ionate pentru a +mpr*/tia gaze nocive, iritante, de neutralizare /i proiectile din cauciuc, +n scop de autoaparare arme de tir 6 arme destinate practic*rii tirului sportiv, omologate sau recunoscute +n condi,iile prev*zute de lege arme de v7n*toare 6 arme destinate practic*rii v7n*torii, cu una sau mai multe ,evi, care folosesc muni,ie cu glon, sau2/i cu alice, omologate sau recunoscute +n condi,iile prev*zute de lege arme utilitare 6 arme destinate s* asigure desf*/urarea corespunz*toare a unor activit*,i din domeniile industrial, agricol, piscicol, medico6veterinar, al protec,iei mediului /i protec,iei +mpotriva d*un*torilor, precum /i desf*/urarea de c*tre societ*tile specializate de paz* a activit*,ilor de paz* a obiectivelor, bunurilor /i valorilor sau a transporturilor unor valori importante arme de asomare 6 arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la un /oc mecanic, +n scopul sacrific*rii ulterioare arme cu destina,ie industrial* 6 arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil /i care au aparen,a unei arme de foc automate arme cu tranchilizante 6 arme utilitare destinate imobilizarii animalelor prin in'ectarea de substan,e tranchilizante
3 4

)u utilitate practic* +n procesul identific*rii criminalistice prin determinarea genului, categoriei /i m*rcii armelor. $egea nr. (012(334, art. ( alin.: /i 4.

arme de panoplie 6 arme de foc devenite nefunc,ionale ca urmare a transform*rii lor de c*tre un armurier autorizat arme de colec,ie 6 armele destinate a fi piese de muzeu, precum /i armele aflate sau nu +n stare de func,ionare, care constituie rarit*,i sau care au valoare istoric*, artistic*, /tiin,ific*, documentar* sau sentimental* deosebit* arme vechi 6 arme letale produse +nainte de anul -;<< sau reproduceri ale acestora, destinate s* fie p*strate +n colec,ii arme de recuzit* 6 arme special confec,ionate, fabricate sau devenite inofensive ca urmare a modific*rii lor de c*tre un armurier autorizat, necesare activita*,ii institu,iilor specializate +n domeniul artistic. b)din punct de vedere constructiv. arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune 6 arme care, pentru aruncarea proiectilului, folosesc for,a de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate +ntr6o butelie recipient arme de foc scurte 6 arme de foc a c*ror ,eav* nu dep*/e/te :3 cm sau a c*ror lungime total* nu dep*/e/te =3 cm arme de foc lungi 6 arme de foc a c*ror lungime a ,evii sau lungime total* depa/esc dimensiunile armelor de foc scurte arme de foc automate 6 arme de foc care, dup* fiecare cartu/ tras, se re+ncarc* automat /i trag o serie de mai multe cartuse prin ap*sarea continu* pe tr*gaci arme de foc semiautomate 6 arme de foc care, dup* fiecare cartu/ tras, se re+ncarc* automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartu/e prin ap*sarea continu* pe tr*gaci arme de foc cu repeti,ie 6 arme de foc care, dup* fiecare foc tras, se re+ncarc* manual, prin introducerea pe ,eav* a unui cartu/ preluat din +ncarcator prin intermediul unui mecanism

arme de foc cu o singur* lovitur* 6 arm* de foc f*r* +nc*rc*tor, care este +nc*rcat* dup* fiecare tragere prin introducerea manual* a cartu/ului +n camera de +ncarcare sau +ntr6un l*ca/ special prev*zut la intrarea +n ,eav*. #e de alt* parte, literatura de specialitate 1 propune alte criterii de clasificare /i alte categorii de arme, dup* cum urmeaz*. a)dup* construc,ia canalului ,evii. 6 arme cu ,eava ghintuit* (prezint* o succesiune de plinuri /i goluri dispuse longitudinal pe canalul ,evii), specific* pu/tilor, pistoalelor, revolverelor 6 arme cu ,eava lis* (are pere,ii interiori netezi), specific* armelor de v7n*toare cu alice, de tip redus 6 arme cu ,evi combinate de tipul armelor de v7n*toare cu trei sau patru ,evi. b)dup* lungimea ,evii. 6 cu ,eava lung* (136;3 cm) ca, de exemplu, pu/ti, carabine 6 cu ,eava mi'locie ((3613 cm) 6 cu ,eava scurt* (:6(3 cm) ca revolverele /i pistoletele. c)dup* modul de func,ionare. 6 simple 6 cu repeti,ie, la care introducerea cartu/ului se face prin manevrarea +nchiz*torului dup* fiecare foc 6 semiautomate a c*ror +nc*rcare /i desc*rcare dup* foc se face cu a'utorul presiunii gazelor 6 automate cu o caden,* de tragere care poate a'unge la c7teva lovituri pe secund*. d)dup* calibru. 6 cu calibru mic (p7n* la =,:1 mm) 6 cu calibru mi'lociu (cuprins +ntre =,:160 mm) 6 cu calibru mare (peste 0 mm).

E.Stancu >)riminalistica?, vol.&, ed.a &&&6a, Ed.Actami, p.(;4 ).Suciu >)riminalistica, Ed.Didactic* /i #edagogic*, 5ucure/ti, -0<(,p. ::< @.A*celaru, >5alistica 'udiciar*?, A.&., 5ucure/ti, -0<(, p.(-

<

$a armele de v7n*toare , calibrul se apreciaz*, de regul*, dup* criteriul num*rului de alice fabricat dintr6un pfund englezesc (calibrul -( corespunde diametrului -;,1 mm). e)dup* muni,ia folosit*. 6 cu glon, (militare) 6 cu alice (de v7n*toare) 6 mixte. f) dup* modul de fabrica,ie. 6 arme de fabrica,ie industrial*, cu caracteristici tehnice proprii pentru fiecare model /i tip 6 arme de fabrica,ie me/te/ug*reasc*, vechi 6 arme de foc rudimentare, confec,ionate din materiale improvizate 6 arme de foc modificate prin retezarea ,evii /i a patului. g)dup* num*rul ,evilor. 6 arme cu o singur* ,eav* 6 arme cu dou* ,evi 6 arme cu trei ,evi dintre care dou* lise /i una ghintuit* (Drilling) 6 arme cu patru ,evi dintre care dou* lise /i dou* ghintuite (@ierling) Auni,ia +n raport cu destina,ia dat*, se clasific* +n. 6 cartu/e pentru armele militare . cu glon, greu, cu glon, u/or , cu gloan,e trasoare, cu cartu/e incendiare 6 cartu/e pentru armele de v7n*toare 6 cartu/e pentru armele sportive 6 cartu/e pentru armele speciale 6 cartu/e pentru armele de panoplie 6 cartu/e pentru armele ascunse, deghizate.. )onstructia armelor de foc . 5alistica 'udiciara se ocupa atit de armele de foc ca sistem de constructie si functionare, de uzura acestora , de munitia folosita etc., cit mai ales de fenomenele legate de tragere si urmele ce se formeza dupa aceea.

8umai cunoscind constructia armelor de foc si felul lor de functionare vom putea da o interpretare 'usta urmelor create de tragere si sa identificam armele de foc dupa urmele lasate pe elementele cartusului. Dintre partile componente ale armelor de foc , cele care au un rol determinant in tragere sunt . teava armei , mecanismul de percutie si mecanismul de alimentare. Teava armei de foc este un tub de otel strabatut de un canal , intre cele doua extremitati ale acesteia , gura tevii si culasa. &nteriorul canalului tevii se imparte in : zone principale . camera cartusului sau camera de detonare , in care se introduce cartusul inainte de tragere conul de fortare care uneste camera cartusului cu partea ghintuita a tevii si serveste la anga'area pregresiva a proiectilului in ghinturi , si partea ghintuita a tevii , care asigura imprimarea miscarii de rotatie a proiectilului , necesara pastrarii stabilitatii directiei acestuia in timpul zborului. Bhinturile se prezinta ca niste canale in forma de spirale taiate in peretele interior al tevii, a caror fata interioara se numeste fundul ghintului , peretii laterali se numesc limitele sau flancurile ghintului , iar spatial dintre ghinturi , cimpul ghinturilor. Clancul ghintului care suporta frecarea cea mai puternica a proiectilului si i imprima miscarea giratorie se numeste flancul de atac , iar flancul opus se numeste flancul liber. Bhinturile se caracterizeaza prin felul de taiere a profilului care poate fi dreptunghiular sau trapezoidal , prin orientarea lor , care poate fi dextrogira sau sinistrogira , prin pasul lor si unghiul de inclinare. "nghiul de inclinare a ghintului este unghiul format intre limita de atac si axa canalului tevii , iar lungimea pasului ghintului este data de lungimea pe axa a unei singure spirale. &ntre unghiul de inclinare a ghintului si lungimea pasului este o dependenta directa , doar ca unghiul de inclinare se apreciaza in grade , pe cind lungimea pasului in milimetri. Armele automate si semiautomate folosesc o parte din gazelle rezultate din ardere la reincarcarea armei. Aceste gaze ies din teava printr6un orificiu rotund sau ovalar , in dreptul caruia proiectilul se bombeaza putin , indicind astfel o caracteristica a armei care l 6 a tras. D importanta deosebita pentru tragere o au si cele doua orificii de la extremitatile canalului tevii. Drificiul de iesire a proiectilului trebuie foarte exact retezat pentru a nu

determina devierea directiei zborului si uneori chiar fragmentarea sau deformarea proiectilului. Al doilea orificiu este format de camera de detonare. $a pistolete trecerea dintre camera de detonare si partea ghintuita a tevii se face in mod treptat , la armele cu teava lunga, trecerea se face sub forma unui con, care in prima portiune are suprafata neteda , iar in a doua protiune incepe formarea ghinturilor. $a unele arme de foc conul detonatorului este prevazut cu niste santulete care asigura desprinderea mai usoara a tubului ars si care se imprima pe tub datorita presiunii gazelor. $a armele de foc cu teava lisa , deosebim formele . cilindrica conica si soc. Eeava soc are forma cilindrica pina aproape de gura tevii ( 1 cm. ) , apoi urmeaza o forma conica pina la -1 mm. de gura , apoi din nou cilindrica cu un diametru insa mai mic. Acest sistem mareste bataia snopului de alice , marindu i concentrarea. Mecanismul de inchidere si dare a focului prezinta mai multe variante dupa tipul si modelul armei. #eretele frontal al inchizatorului presind asupra fundului cartusului , in timpul exploziei suporta socul in recul al acestuia , imprimind pe capsa forma lighenasului. #ercutia se face dupa mai multe sisteme , si anume fie direct prin actionarea percutorului de catre arcul sau , fie prin actionarea percutorului printr6o piesa intermediara numita cocos , fie prin percutie mobila , percutorul fiind atasat la una din piesele mobile ale armei . #rin urma percutorului pe capsa se pot stabili pozitia si forma virfului acestuia. Mecanismul de scoatere si aruncare a tuburilor arse este format dintr6o gheara extractoare si un prag aruncator , numit si genunchiul e'ectorului. Elementele tragerii . $a tragerile cu armele de foc deosebim mai multe elemente , si anume . viteza proiectilului , traiectoria , forta vie a proiectilului , deviatia pe traiectorie , presiunea gazelor , reculul , puterea de patrundere si puterea distructiva a proiectilului. Viteza proiectilului depinde de cantitatea de incarcatura de pulbere,de calitatatea acesteia, de lungimea tevii armei si de greutatea proiectilului. @iteza de iesire a proiectilului pe teava se numeste viteza initiala , care la revolvere este de :33 m2s, la pistolete de 413 m2s, iar la carabinele militare de -(33 m2s. @iteza initiala a proiectilului va influenta o parte din celelalte elemente ale tragerii.

-3

Traiectoria este drumul parcurs de centrul de greutate al proiectilului in aer , de la iesirea din gura tevii armei de foc pina la punctual de oprire. Eraiectoria este influentata de forta de gravitatie a pamintului si de rezistenta aerului. Datorita actionarii acestor forte, viteza de miscare a proiectilului se micsoreaza treptat , coborind sub linia de aruncare in forma unei linii curbe , neuniforme, mai intinse in prima parte si mai curbata in partea a doua a miscarii. Dintre elementele traiectorii intereseaza indeosebi . linia de tragere si unghiul de tragere, punctual de incidenta, unghiul de incidenta si distanta de tragere. Bataia armei se caracterizeaza prin distanta la care poate fi trimis proiectilul tras.Deosebim bataia maxima, care corespunde cu punctual de cadere a proiectilului tras si bataia eficace, care corespunde cu distanta pina la care proiectilul isi pastreaza o parte suficienta din forta de patrundere si precizie in lovirea tintei. 5ataia eficace nu depaseste , in ma'oritatea cazurilor , 'umatate din bataia maxima a unei trageri. Presiunea este rezultata din extinderea gazelor provenite din aprinderea prafului de pusca , prezentind un maximum in camera de detonare sau imediat inaintea ei , a'ungind pina la :333 Fgf2cm(. Reculul este o miscare spre inapoi a armei in timpul tragerii si se datoreaza presiunii gazelor prin intermediul tubului asupra peretelui frontal al inchizatorului. Geculul depinde de raportul de greutate dintre proiectil si arma si de incarcatura de praf de pusca. Geculul este mai mic la armele automate, la care , partile mobile ale armei, in vederea reincarcarii , sunt puse in miscare tocmai de forta reculului. Geculul armei influenteaza si urmele digitale depuse pe arma, caci nu vor avea un aspect static la urmele formate prin simpla prindere a armei, ci un aspect dHnamic, datorita miscarii armei in mina tragatorului. Aceasta deosebire in ce priveste procesul de formare a urmelor de miini este importanta in cazurile cind se incearca simularea unei sinucideri, punind in mina victimei o arma cu urmele digitale ale acesteia. Energia cinetica sau forta vie a unui proiectil depinde de capacitatea de miscare a proiectilului si se calculeaza dupa formula . E I mv(2( unde E este energia cinetica, m este masa proiectilului si v este viteza in momentul respectiv.

--

Puterea de patrundere se apreciaza dupa spatial strabatut de proiectil intr6un material de o anumita densitate. Aceasta putere este in functie de energia cinetica a proiectilului in momentul lovirii tintei, de duritatea si forma proiectilului, de unghiul de lovire al acestuia si de densitataea materialului atins. $a viteze mari proiectilele patrund adinc in organismul uman, formind un canal relative drept , la viteze mici deviaza intr6un mod neregulat in raport de organelle atinse, iar la vitezele sub 13 m2s nu patrund in tesuturile moi ale organismului , producind doar simple echimoze. #uterea de distrugere a unui proiectil este data de viteza , de greutate , natura si forma sa. Astfel , proiectilele de plumb neimbracate in camasa si cele ci virful retezat au o putere de distrugere mai mare decit cele imbracate sau ascutite. $a atingerea unor oase in interiorul organismului, proiectilele cu viteza mare se rup , iar daca dau de organe cu substanta viscoasa sau lichida ( creier , vezica urinara , stomac plin ) provoaca explozia organului datorita presiunii hidrodinamice comunicata substantei in timpul patrunderii. Aunitia folosita de armele de foc . Diferitele cartuse folosite de armele de foc trebuie bine cunoscute, ele constituind , alaturi de urmele formate , in ma'oritatea cazurilor , singurele elemente ramase la locul faptei dupa folosirea unei arme de foc. )unoasterea acestor cartuse este insa indispensabila pentru expertul ballistician , in a'utorul caruia sunt intocmite atlase cu imaginea fotografica a aproape tuturor cartuselor folosite si descrierea caracteristicilor acestora. &n aceasta evidenta vor intra cartusele cu proiectil unic de toate calibrele si tipurile de fabricatie , cartusele cu alice si mitralii, diferitele cartuse cu destinatie speciala si cartusele cu fabricatie proprie. D prima impartire a cartuselor armelor de foc este aceea in cartuse pentru arme cu teava ghintuita si cele cu teava lisa. &ndiferent de forma si natura lor , cartusele au aceleasi elemente de baza.Aceste elemente sau parti componente sunt urmatoarele . 6 proiectilul metallic sau glontul este format din plumb , otel, sau incarcaturi speciale. #roiectilul va fi imbracat intr6o camasa metalica in intregime sau numai in parte , sau va fi necamasuit. $a armele de vinatoare , pe linga cartuse cu proiectil unic ( de exemplu proiectilul

-(

% 5renneF % ), in ma'oritatea cazurilor se folosesc cartuse cu proiectile multiple , numite alice sau mitralii 6 un tub metallic sau de carton , care contine incarcatura de pulbere si care in partea inferioara este prevazuta cu o margine sau un sant ce serveste la extractia tubului 6 capse , care in urma lovirii percutorului produc flama necesara aprinderii prafului de pusca. )artusele pentru armele de vinatoare cu teava lisa au ca elemente in plus . capacul sau rondela ,. )are acopera incarcatura de alice , si dopul sau bura , care separa alicele de praful de pusca. #roiectilele cartuselor pentru armele cu ghinturi sunt formate din plumb, otel acoperit cu plumb , cu plumb amestecat cu antimoniu etc. Aa'oritatea proiectilelor pentru armele cu ghinturi sunt camasuite, pentru a asigura o insurubare mai buna in forma elicoidala a ghinturilor.)amasuirea proiectilului asigura si o patrundere mai adinca fara sa provoace distrugerile proiectilelor semicamasuite. $a unele proiectile cu miezul de otel camasuirea se face cu anumite lacuri rezistente la temperatura din interiorul tevii armei. #roiectilele pentru armele ghintuite au intotdeauna un diametru ceva mai mare decit calibrul armei la care se folosesc. Datorita acestei diferente de diametru , proiectilele se insurubeaza mai pr!cis in ghinturi , aderind perfect la peretii interiori ai armei dupa care si adapteaza forma , folosind astfel efectul complet al gazelor din explozie. )a parti componente ale unui proiectil deosebim. 6 partea anterioara a proiectilului cuprinzind virful acestuia care asigura caracteristicile zborului.Aceasta parte nu se anga'eaza in ghinturile armei si se deformeaza cea dintai la contactul proiectilului cu un obiect dur 6 portiunea de ghida', formata din zona cilindrica a proiectilului care se insurubeaza in ghinturile armei, asigurind prin miscarea giratorie pastrarea directiei acestuia 6 directiei. portiunea codala si fundul proiectilului, subtiata la unele proiectile pentru a mari proprietatile balistice ale zborului , prin diminuarea virte'urilor de aer si asigurarea stabilitatii

-:

#roiectilele cu regiune codala se numesc % aerodinamice % si le intilnim la armele militare si la cele intermediare. "nele proiectile in regiunea de ghida' au unul sau doua 'gheaburi, fie pentru a asura prinderea proiectilului de tub, fie pentru a usura insurubarea proiectilului in ghinturi. $a unele proiectile de format mic necamasuite, 'gheabul din regiunea de ghida' contine un unguent pentru a micsora acoperirea cu resturi de plumb a canalului tevii. Tubul serveste la asamblarea partilor componente ale cartusului, iar in timpul tragerii opreste diri'area gazelor de explozie spre inchizator. "n tub poate fi confectionat din . metal, carton, sau material plastic, in forma de butelii sau de clindri,uniforrmi pe toata lungimea. #e partea de 'os a tubului se gaseste lacasul capsei , nicovala si orificiile de aprindere. "rmele formate de tubul ars sunt deosebit de caracteristice pentru mecanismul de functionare a unei anumite arme de foc. Capsa este dispozitivul pentru producerea flamei necesare aprinderii prafului de pusca. Ea este formata dintr6un invelis metallic care contine explozivi cu o mare sensibilitate la actiunile mecanice , termice sau electrice. )apsa este formata dintr6un perete de alama spre exterior si unul de staniol spre interiorul tubului. &n urma percutiei , peretele interior de staniol se sparge pe nicovala , explozivul se aprinde, iar flacara patrunde prin orificiile de aprindere la praful de pusca. $a cartusele mai vechi explozivii din capsa sunt formati din . fulminat de mercur amestecat cu antimonit, sare 5erthollet si sticla pisata. #entru ca reziduurile acestor substante au o actiune corosiva asupra armei de foc, in ultimul timp capsule se fabrica cu stibiat de plumb si azotat de bariu. Incarcatura de pulbere este formata din explozivi de azvirlire cu cele doua variante pulberea neagra sau cu fum si pulberea coloidala sau fara fum! #ulberea neagra este un amestec mecanic de azotat de potasiu ( salpetru ) , carbine de lemn si sulf. )u cit granulele acestei pulberi sunt mai fine , cu atit arderea se face mai complet , iar proiectilul capata o propulsie mai mare. Aceasta pulbere produce mult zgomot , mult fum si o cantitate mare de reziduuri nearse. Avind o mica forta de propulsie, se foloseste

-4

numai la cartusele unor revolvere de tip vechi, si in amestec cu pulbere fara fum, la armele de vinatoare. #ulberea coloidala sau fara fum are si ea doua variante . 6 pulbere pe baza de nitroceluloza formata din bumbac amestecat in acid azotic si acid sulfuric concentrate , transformata in granule prin gelatinizare. Corta exploziva a unui gram de nitroceluloza este de 0<33 Fg2cm:. 6 pulbere pe baza de nitroglicerina piroxilata, obtinuta prin vidarea glicerinei de apa intr6 un amestec de acid sulfuric si azotic concentrate. Corta exploziva a unui gram de nitroceluloza este egala cu -33;4 Fg2cm:. #ulberea fara fum este insolubila in apa, iar granulele au o marime uniforma si sunt de dimensiuni mici pentru a asigura uniformitatea arderii. Branulele la aceste tipuri de pulbere au forme diferite , comprimate, ca . paiete, lamele, discuri, cilindri, etc. #entru cartusele folosite la arme de foc cu teava scurta, cum sunt revolverele si pistoalele, se folosesc sorturi de pulbere coloidala care arde instantaneu, pe cind pentru cartusele armelor de foc cu teava lunga, pulberile vor avea forma cilindrica cu un singur canal sau mai multe pentru a arde treptat.