Hughenotii In Franta, protestantii adepti ai lui Calvin (calvinistii) au fost numiti hughenoti.

Se pare ca denumirea acestora provine din cuvantul german Eidgenossen care inseamna uniti prin juramant. Nimeni nu stie cu exactitate ce erau acestia. Existau opinii foarte variate asupra identitatii hughenotilor. Un maresal francez, Gaspad de Saulx-Tavannes, credea ca acestia sunt in principal locuitorii oraselor, femeile, copii si vagabonzii; Jean Michieli, spion si diplomat venetian, zicea ca ei erau nobili de mai putin de patruzeci de ani; Blaise de Monluc, locotenent in Gasconia, ultracatolic, era de parere ca acestia erau functionarii coroanei din regiunea sa etc. Erezia hughenotilor a suscit un mare scandal, care arata ca va exista un cutremur social. In 1560, regele Carol XI I-a amnistiat pe protestanti, ceea ce insemna ca recunoaste esecul sau in represiunea legala a hughentoilor. Razboiul civil In 1561 hughenotii credeau ca victoria protestantismului in Franta era iminenta. In vara aceluiasi an ei cantau psalmi in toate orasele franceze. Multi dintre ei conduceau imprimeriile (ca Juan Crespin, in Paris), ca urmare literatura protestanta a fost raspandita rapid. De multe ori acele carti aveau un continut satiric opus bisericii catolice. Razboiul civil a izbucnit in 1562, cand principele din Cond a pus stindardul hughenot in Orleans, afirmand ca lupta era atat pentru a obtine libertatea religioasa, cat si pentru a pune in drepturi pe principii de sange. Jean Calvin l-a sustinut. Ana de Montmorency a condus fortele coroanei, cu ajutorul fiului ei mai mare, ultracatolicul duce de Guise. Familia Chtillon si fiul mai mic al Anei de Montmorency erau de partea hughenotilor. Desi s-au cautat multe justificari pentru acest razboi, el nu era decat o lupta pentru putere. Caterina de Medici - Regina mama a incercat sa solutioneze criza. A incercat sa ajunga la un acord cu zonele rurale. Dar nu a avut succes, iar englezii (care ii sprijineau pe hughenoti) si spaniolii (care invadau zonele protestante din Tarile de Jos) s-au vazut implicati si ei in razboiul civil. Batalia de la Dreux, in 1562, a fost castigata partial de ducele de Guise. Apoi Catalina a organizat pacea, raspunzand la unele dintre cererile hughenotilor. Intre 1564 si 1566 ea l-a dus pe regele Carol prin toata tara, pentru ca populatia sa aiba mai multa incredere in el. Intalnirea cu ducele de Alba a fost luata de hughenoti drept conspirare impotriva lor, si ca urmare razboiul a reinceput in 1567. Viloenta sectara - luptele de la Dreux, Jarnac si Montcontour au fost sigurele batalii campale din acest razboi. Acesta s-a desfasurat in special sub forma de mici violente care duceau la asasinate, sabotaje, etc. Aceste evenimente cresteau incontinuu ura dintre cele doua tabere.