SERVICII SOCIALE ADRESATE VARSTNICILOR

Cu cat oamenii imbatranesc, cu atat spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobandind o infatisare mai organica. S-ar zice aproape ca pentru spirit, timpul este o dimensiune a intineririi. Lucian Blaga

Persoana varstnica - in conformitate cu art. 1 din Legea nr.17/2000, este persoana care a implinit varsta legala de pensionare. Odat cu fenomenul general de mbtrnire a populaiei societatea va trebui s fac fa unui numr crescut de pensionari, unui numr crescut de persoane care triesc singure, unui numr crescut de vrstnici de sex feminin, incapacitii familiei de a-i rezolva singur problemele legate de ngrijirea acelor membri aflai la vrste naintate, nevoii crescute de servicii sociale i medicale destinate ngrijirii personale. Problemele specifice persoanelor vrstnice reprezint puncte de interes major pentru societatea actual, ceea ce a condus de-a lungul timpului la identificarea unui set de probleme specifice vrstei naintate. Odat cu integrarea n Uniunea Europen, la 1 ianuarie 2007, Romnia a nceput un proces continuu de schimbare a politicilor, obiectivelor, principiilor si reglementrilor comunitare n toate domeniile, n vederea asigurrii unei dezvoltri socio-economice de tip european si reducerea ct mai rapid a disparitilor semnificative fa de cele existente la nivelul statelor membre ale UE. n acest context nu au ntrziat s apar schimbri i n domeniul protec iei sociale a persoanelor vrstnice, insa, serviciile sociale nc se confrunt cu o serie de dificulti, majoritatea dintre ele resimindu-se n calitatea acestora, dei au existat schimbri majore, att la nivel legislativ, ct i n punerea n practic a majorit ii prevederilor. Una din provocrile crora trebuie s le fac fa un sistem de servicii sociale, se refer la capacitatea de a asigura servicii de ngrijire, suficiente i de calitate, apte s rspund nevoilor unui numr crescut de persoane vrstnice. De asemenea, trebuie luat n considerare i aspectul legat de schimbrile de atitudine n cadrul familiei, disponibilitatea copiilor de a avea grij de generaiile mai vrstnice reducndu-se continuu. Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr 17/2000 prin care se stabilesc serviciile sociale asigurate persoanelor varstnice la domiciliu, in institutii

rezidentiale, centre de zi, cluburi pentru varstnici, camine de batrani, apartamente si locuinte sociale. Beneficiarii masurilor de protectie sociala sunt persoanele varstnice care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
y

nu au familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare; nu au locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii; nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare; nu se pot gospodari singure sau necesita ingrijire specializata; se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice. Aceste persoane beneficiaza, cu consimtamantul lor de urmatoarele servicii:

y y

ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu; ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice, ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale. Fa de instituiile publice, care ofer numai ngrijiri de tip rezidenial (cmine pentru

persoane vrstnice) sau servicii de tip cantin de ajutor social, asociaiile i fundaiile dezvolt uniti de asisten social att cu caracter rezidenial ct i cu caracter rezidenial temporar, n centre de zi, sau la domiciliul persoanelor asistate. Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice in camine sunt:
y

servicii sociale, care constau in: ajutor pentru menaj, consiliere juridica si administrativa, modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psihoafectiva; servicii sociomedicale, care constau in: ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale, asigurarea unor programe de ergoterapie; sprijin pentru realizarea igienei corporale; servicii medicale, care constau in: consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata, servicii de ingrijire-infirmerie, asigurarea medicamentelor, asigurarea cu dispozitive medicale, consultatii si ingrijiri stomatologice.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:

y

servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei. Serviciile comunitare de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali. servicii socio - medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate; servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale. Situaia persoanelor vrstnice aflate n imposibilitatea de a se gospodri singure,

complet lipsite de ngrijirea familiei i de asistena la domiciliu pe care ar trebui s le-o asigure autoritile locale, a devenit alarmant n Romnia. Pe fondul unor reglementri permisive i confuze, numrul persoanelor angajate n calitate de ngrijitori la domiciliu pentru persoanele vrstnice a devenit extrem de redus, acoperind doar aproximativ 15% din necesar. Aceast situaie se datoreaz, n principal, att remuneraiei sczute oferite ngrijitorilor la domiciliu, ct i limitelor bugetelor locale din care, n conformitate cu Legea nr.17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor vrstnice, trebuie finanate cheltuielile necesare pentru asigurarea ngrijirii la domiciliu. Finanarea activitilor de ngrijire la domiciliu a btrnilor exclusiv din bugetele autoritilor locale, fr a implica bugetul de stat, a demonstrat dou deficiene majore:
1. Resursele bugetare ale autoritilor locale sunt, cu extrem de rare excepii, insuficiente

pentru a garanta asigurarea unui numr suficient de ngrijitori la domiciliu;

2. Diferenele de resurse ntre bugetele locale creeaz discrepane majore privind cantitatea

i calitatea serviciilor de asisten furnizare n localitile din Romnia. n localitile n care bugetele locale sunt mai mari i mai bine administrate, serviciile de ngrijire la domiciliu sunt mai numeroase i mai eficiente dect n localitile lipsite de resurse. Astfel, persoane care i-au achitat similar datoriile de cetean i contribuabil beneficiaz diferit de serviciile de ngrijire la care sunt legal ndreptii.

Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali. Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale. Dreptul la asistenta sociala in caminele pentru persoane varstnice se stabileste pe baza anchetei sociale cu respectarea criteriilor stabilite in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice (H.G nr.886/2000) si se aproba de catre: primar - pentru institutiile de asistenta sociala aflate in administrare; directorul general al directiei generale de munca solidaritate sociala si a familiei - pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane care au primit transferuri din fonduri gestionate de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei. In situatia persoanelor varstnice dependente, colectivul se va completa in mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective. Asistenta sociala pentru persoana varstnica se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice Persoanele varstnice care beneficiaza de serviiciile oferite de caminele pentru persoane varstnice si care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin. Caminele pentru persoane varstnice sunt organizate in baza Legii nr.17/2000 pe sectii pentru:
y y y

persoane dependente; persoane semidependente; persoane care nu sunt dependente; Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile locale si/sau

judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii (Legea 17/2000 - Republicata), in functie de gradul de dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice locale.

Dreptul la serviciile de asistenta sociala inceteaza daca nu mai sunt indeplinite conditiile pentru acordarea acestora. Daca perioada in care asistenta sociala a persoanelor varstnice este temporara, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenta sociala se suspenda prin decizie motivata a celui care a stabilit dreptul. La incetarea suspendarii reluarea acordarii serviciilor sau prestatiilor de asistenta sociala se face pe baza de ancheta sociala. Ansamblul serviciilor sociale pentru persoanele vrstnice sunt relativ puine, att ca varietate ct i ca numr. Aceste servicii sunt promovate de organizaii neguvernamentale, de biserici/culte religioase serviciile publice (preponderent rezideniale) fiind n general asimilate celor pentru persoane cu handicap. Multe dintre nevoile de suport, n special cele de asisten social, comunitar, la domiciliu, ngrijirea btrnilor bolnavi etc., au fost acoperite doar formal, prin msuri legislative, fr acoperire n realitate, cu deosebire n mediul rural. Lipsa de acces a vrstnicilor la serviciile sociale sporete ansele acestora de a intra n categoria sracilor. Pentru o evolu ie rapid i eficient n domeniul asisten ei sociale a vrstnicilor, Romnia va trebui s se orienteze ctre o abordare global a fenomenului de mbtrnire, prin creearea unui mecanism na ional capabil s coordoneze politicile sociale, s monitorizeze toate ini iativele majore, s ncurajeze ac iunile de cercetare n domeniul mbtrnirii, s modernizeze sistemul de culegere a datelor, s prevad resurse financiare corespunztoare i nu n ultimul rnd, s prevad resurse umane suficiente i calificate.