Portretul lui tefan cel Mare n cronica lui Grigore Ureche

Letopiseul rii Moldovei al lui Grigore Ureche ndeplinete funcia esenial a povestirii, de rememorare i de recuperare a timpurilor trecute !nvoluntar, n una din marile intuiii critice, George "linescu i fi#a trsturile foarte moderne ale narativitii$ %re sensul o&iectivitii '() *ste evoluionist n istorie, n sensul &iologic, admi+nd c orice naie ,a-i am -ice civili-aie. are o nceptur, un adaos i o scdere /inenteles e providenialist, i descoperim chiar idei politice Unul din primele portrete din literatura rom+n repre-int primul portret literar al at+t de cunoscutului domnitor 0tefan cel Mare reali-at de cronicarul Grigore Ureche 1n-estrat fiind cu darul de povestitor, G Ureche este ntemeietorul portretisticii n literatura rom+n veche 1n virtutea talentului su, el selectea- figurile domnitorilor sau a &oierilor, le ierarhi-ea-, le d contur propriu, pun+nd alturi de trsturile fi-ice i anecdote2nsuiri de caracter definitorii *figia lui 0tefan cel Mare, modelul clasic, este reali-at din linii simple, dovedind o incontesta&il art de portretist, de altfel istoria literar i2a reinut o &un parte din portrete drept model Glorific+nd eroul care a dat Moldovei sta&ilitate i independen, Ureche concepe povestirea din c+teva momente$ mpre3urrile morii domnitorului, portretul acestuia, sentimentele poporului la moartea lui 0tefan, aprecieri asupra vremii i intrarea lui n legend 45ost2au acestu 6tefan voda om nu mare la statu, manios si de gra&u varsatoriu de sange nevinovat7 de multe ori la ospete omoria fara 3udetu %mintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stiia a2l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai La lucruri de ra-&oaie mester, unde era nevoie insusi se viriea, ca va-andu2l al sai, sa nu sa indaraptie-e si pentru aceia raru ra-&oiu de nu &iruia 6i unde &iruia altii, nu perdea nade3dea, ca stiindu2sa ca-ut 3os, sa radica deasupra &iruitorilor Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, /ogdan voda, urma lui luasa, de lucruri vite3esti, cum se tampla din pom &un, roada &una iase !ara pre 6tefan voda l2au ingropat tara cu multa 3ale si plangere in manastire la 8utna, care era -idita de dansul %tata 3ale era, de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s2au scapatu de mult &ine si de multa aparatura "e dupa moartea lui, pana asta-i ii -icu sveti 6tefan voda, nu pentru sufletu, ce iaste in mana lui 9umne-eu, ca el inca au fostu om cu pacate ci pentru lucrurile lui cele vite3esti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia l2au agiunsu 5ost2au mai nainte de moartea lui 6tefan voda intr2acelasi anu iarna grea si geroasa, catu n2au fostu asa nici odinioara si decii preste vara au fostu ploi grele si povoaie de apa si multa inecare de apa s2au facut 8ortretul fcut de Grigore Ureche lui 0tefan cel Mare are rolul de a emoiona cititorul, pentru a2i pre-enta acestuia figura cele&rului domnitor ntr2un mod c+t mai somptuos "u toate c Ureche nu a fost contemporan cu voievodul, informaiile acestuia fiind culese din puinele i-voare scrise din acea perioad i din tradiiile i legendele e#istente, cronicarul este n msur s fac chiar o caracteri-are fi-ic a acestuia ca fiind 4om nu mare de statu, trstura care contrastea- cu caracteri-area moral a persona3ului istoric 1n aceast a doua o&servaie se reflect concepia feudal fa de domnii autocrai *ste &ine cunoscut ignorana pe care o avea 0tefan cel Mare n faa marii &oierimi7 poate de aici pornete nemulumirea cronicarului,

nemulumire care2l determine s2l numeasc pe erou 4om a(i de gra&u varsatoriu de sange nevinovat La reali-area letopiseelor, cronicarii i2au cules informaii din i-voare scrise, rom+neti sau strine, dar pentru persona3e istorice mai apropiate, au folosit i tirile provenite din tradiia popular sau din propria amintire 9intre ei, cel mai preocupat de tradiiile populare a fost :eculce care scrie i ;o sam de cuvinte; despre voievo-i, &oieri sau rani, ;ce sintu aud-ite din om in om, de oameni vechi si &atrani, si in letopisetu nu sintu scrise; La nivel fonetic o&servm manifestarea lim&ii n su&stana ei sonor, prin sunete cu ton solemn 1n fragmentul lui Ureche gsim cuvinte e#presive prin prin sunete i volum sonor, cum sunt statu, vrstoriu, 3udeu, neleneu, ndrptie-e, scpatu, agiunsu :ivelul le#ical2semantic este cel la care sensul apare n legtur cu e#presia acestuia, su& forma semnului lingvistic, manifestat n cuv+nt, dar i n construcii mai largi, sintactice chiar "onstruirea sensului este un proces, semantica demonstrea- c un cuv+nt nu are sens n afara conte#tului su, iar actul lecturii, descoperirea unui te#t, este o colectare de operaii semantice ,"onstana /ar&oi. <esursele e#presivitii sunt redate de nuanele arhaice i regionale ale cuvintelor :ivelul structurii morfologice vi-ea- forma rar a cuvintelor, pre-ena pre-entului narativ care confer te#tului aspect etern, istorici 9e asemenea, se remarc multitudinea ad3ectivelor care a3ut la conturarea portretului domnitorului 1n ceea ce privete nivelul sintactic, topica n fragmentul citat este li&er i o&iectiv, urm+nd logica g+ndirii o&inuite dintr2o lim& dat