Comunicarea si viata sociala la animale

Asigurarea unitatii si securitatii grupului presupune numeroase forme de comunicare intre indivizi. Dintre acestea, cel mai des intalnite sunt cele sonore, chimice si de comportament. Intre tipurile de limbaj prin care comunica animalele se numara: limbajul sonor manifestat prin semnale acustice sau ultrasunete; limbajul chimic folosit pentru marcarea teritoriului, se utilizeaza ca substante de recunoastere saliva, urina, fecalele; limbajul cromatic (masti, vesminte aposemantice, haine de nunta); limbajul gestual (parade, dansuri nuptiale, limbajul dominantei sisupunerii); limbajul tactil e teriorizat prin prin contacte directe (atingeri, frecari, izbiri usoare, pipairi) intre fiintele vii sau anumite organe(antene, mandibule) ; limbajul luminos limbajul definit prin impulsuri electrice produse de organe electrogene; limbajul imitativ caracterizat de capacitatea anumitor animale de a!si schimba culoarea sau de a lua forma unor obiecte ori animale din mediul inconjurator.

"imbajul cromatic
In lumea pasarilor intalnim cele mai numeroase e emple de colorit viu. In majoritatea cazurilor, culorile galben, oranj sau rosu (culori aposemantice) se datoreaza prezentei in penaj a pigmentilor de natura carotenoidica ( antofile, carotene), compusi ce sunt preluati din hrana. #oloritul cenusiu, negru sau cafeniu are la baza pigmentul numit melanina. $asarile cu penaj e uberant prefera riscul de a fi ochite de catre pradatori pentru un premiu cu adevarat important: castigarea unui partener de reproducere. %asculii pasarilor!paradisului din &oua 'uinee imbina coloritul viu al penajului cu un dans nuptial elaborat. $aunul si fazanul sunt doua dintre pasarile cu penaj viu colorat, ametitor. %aestrii jocurilor de culoare, ai camuflajului in lumea vie, cameleonii si cefalopodele, desi indepartate din punct de vedere filogenetic, au (ales) acelasi principiu al schimbarii de culoare. In ambele cazuri, tegumentul acestor animale are mai multe straturi de celule specializate, ticsite de pigmenti (cromatofore). Adoptarea unor culori inchise (negru sau cafeniu) este un advertisment pentru rival, in vreme ce culorile intense, verde aprins sau roz, dar si modele multicolore e prima intentia de a parea atragator in fata femelei. "a moluste schimbarea culorii corpului are atat semnificatie de comunicare intraspecifica, in timpul imperecherii sau pentru advertizarea unui rival, cat si una de camuflaj. Auselul (*egulus regulus) detine recordul celei mai mici pasari de pe meleagurile noastre, este cu adevarat o pasare liliputana ! cea mai mica zburatoare eurasiatica, din +pania pana in ,aponia. #uloarea de fond este un verzui mai intens pe spate, laturile cozii -i aripi. 'u-a, pieptul -i abdomenul sunt de un cafeniu! cenu-iu pl.cut. $ete negre /mpodobesc aripile -i coada. #apul de culoare cenu-ie este /mpodobit cu o pata de un galben viu, /ncadrat. de doua benzi laterale negre, contrastante. Dar /ntreaga spectaculozitate a au-elului se dezl.n0uie odat. cu venirea prim.verii.

#antecul sau zglobiu inveseleste padurea de brad.%asculul i-i /nal0. coroana aurie, se umfl. /n pene cu aripile r.sfirate -i /ndep.rtate de trup, 0op.ie pe loc, joac. /n toate direc0iile, se fr.m1nt. /n jurul 2domni0ei2 abia mai mari dec1t un timbru po-tal. 3a e o cochet. f.r. pereche. Ademene-te -i /ndeamn. ca o autentic. maestr. a seduc0iei, chiar dac. nu are dec1t c1teva grame. 4l cheam., dar /l respinge, /l a010., dar se fere-te, /l ispite-te, dar, /ntr!un final, /l r.spl.te-te. 3 ista o salamandra siberiana(56nobius 7e6serhingii), care traieste in preajma #ercului $olar. 3 emplarele acestei specii au, adesea, pielea viu colorata, mai ales in perioada de imperechere, cand masculii capata o stralucitoare haina de nunta.

"imbajul sonor
$asarile, la fel ca oamenii, respecta regulile gramaticale. Acesta este concluzia unui nou studiu. "Cinteza bengalez are propriile norme, cunoscute sub numele de sintax," spune 8entaro Abe de la 9niversitatea 86oto din ,aponia. "Pasarile cntatoare au o capacitate spontan de a procesa structuri sintactice n cantecele lor", adaug. el. De-i multe animale, inclusiv c1inii, papagalii -i maimu0ele sunt cunoscute pentru modul /n care interpreteaz. construc0iile gramaticale -i recunosc cuvintele oamenilor ca pe obiecte individuale, Abe spune c. numai cintezele au dovedit c. au o forma de gramatic. /n enun0urilor lor. #u toate acestea, mul0i speciali-ti sunt de p.rere c. -i balenele arat. prin c1ntecele lor c. au aceast. capacitate. 'lasul cocosului de fazan este un tipat, care poate fi auzit seara cand se urca in arbori pentru dormit, dimineata in zori cand coboara, ori de cate ori se considera amenintat de vreun pericol si in perioada de imperechere. :emela scoate si ea un ticait usor, iar in copac se urca fara sa dea glas. ;arsierul filipinez (;arsius s6richta) este un lemurian nocturn din sud!estul Asiei, de marimea unui soarece, cu ochii foarte mari, care sa hraneste cu soparle si insecte.3l produce unele din cele mai inalte frecvente cu ultrasunete din regnul animal, dincolo de pragul auzului uman. #omparabile cu sunetele scoase de lilieci si delfini, care sunt utilizate in principal pentru ecolocatie, tarsierul le foloseste insa ca mod de comunicatie. +uieraturi puternice se aud noaptea pe pantele impadurite ale %untilor <irunga = teritoriul hiraxului de copac, de marimea unui iepure. Aceste animale galagioase ies din vizuini in special dupa lasarea serii; (vocabularul) lor include semnale de pericol, strigate de chemare si chitaituri de delimitare teritoriala. Ariciul dungat, numit teretec, care traieste numai in %adagascar, adulmeca rame in botul sau lung. +pinii ascutiti il protejeaza, dar constituie totodata un mijloc de comunicare, animalul inducandu!le o vibratie sonora.

"imbajul gestual

Dans aerian: <ulturul cu cap alb este o pasare destul de (galagioasa), manifestarile sale vocale fiind percepute, mai ales in perioadele nuptiale sau de imperechere. Acesta are loc in lunile noiembrie = decembrie si impune un complicat ritual. $artenerii zboara mult timp impreuna, se urmaresc in coborari vertiginoase, pornesc uimitoare balete aeriene, cu figuri de mare diversitate si o gratie desavarsita. $e sol, femela este cea care deschide (balul); ea inainteaza spre mascul, acesta se inclina, bate din aripi si isi etaleaza penele cozii. Apoi femela se apleaca in fata masculului, poate in semn de acceptare. ;ot acest ritual este insotit de emisii vocale. <ocalizele masculului sunt diferite de cele ale femelei. Dupa numai sase zile, femela depune unul = trei oua, care sunt clocite pe rand de cei doi parteneri.

$asarile flamingo se imperecheaza tot timpul anului, dar mai cu seama dupa ploaie. 3le isi continua saptamani intregi dansul de curtare, construind apoi impreuna colonii imense de cuiburi in namol. $asarile sunt dispuse sa se inmulteasca doar in colonii mari unde se simt in siguranta.Din ouale depuse, unul sau doua de fiecare cuplu, o luna mai tarziu ies puii. Dupa o saptamana petrecuta in cuib, puii cenusi, pufosi se aduna in (crese) uriase, in care parintii vin pentru ai hrani cu (laptele) rosiatic din gusa. $ana cand incep sa zboare, pe la varsta de >> saptamani, puii sunt amenintati de pradatori precum vulturii! pescar. Autor : #ojocaru Adriana Daniela ?ibliografie : ! revista ;erra %agazin, numarul >@ (>AB) , >> (>CD) si > (>A>);
! !

<iata sociala:

Descoperiti minunile lumii, 3ditura *eaderEs Digest, ?ucuresti, @BBC http:FFGGG.descopera.roFnaturaFH>>AACC!cele!mai!mici!pasarele! din!romania http:FFGGG.descopera.roFdneGsFHIB@CAJ!au!aparut!primele!dovezi! care!arata!ca!limbajul!pasarilor!contine!reguli!gramaticale