Posturi de o singura zi

Din cele mai vechi timpuri s-a pastrat obiceiul de a posti o zi inaintea unor sarbatori mai mari sau in unele zile care aminteau fapte sau evenimente triste din istoria sfanta a mantuirii, pentru ca astfel credinciosii, priveghind in post si rugaciune, sa intampine si sa serbeze cu vrednicie sarbatorile respective si sa participe in duh la suferintele pe care le comemoreaza acele zile.

Zilele separate de post din cursul anului bisericesc ortodox sunt urmatoarele :
a) Toate miercurile si vinerile de peste an (cu exceptia celor de harti), zile care amintesc intamplari triste din viata Mantuitorului. Intr-o zi de miercuri au luat carturarii si fariseii hotararea de a ucide pe Mantuitorul, iar intr-o zi de vineri au adus-o la indeplinire, prin judecarea, osindirea la moarte si rastignirea Mantuitorului. La pagani miercurea era inchinata lui Mercur ( ermes), zeul comertului, iar vinerea era ziua zeitei !enus ("frodita), zeita frumusetii si a amorului, sarbatorita la greco-romanii antici prin orgii si rituri imorale. #rin contrast, pentru a se feri de e$cesele paganilor si pentru a le combate, crestinii isi impuneau in aceste zile post si rugaciune in amintirea suferintelor Domnului pentru mintuirea noastra. %umai denumirile pagane ale zilelor respective s-au pastrat pana astazi. &unt anumite saptamani si perioade de timp din cursul anului bisericesc, in care, miercurile si vinerile sunt exceptate de la post, adica se face dezlegare deplina a postului, ingaduinduse mancarea de dulce (oua si branza pentru monahi, peste si carne pentru mireni), si anume ; - Miercuri si vineri in Saptamana Luminata (saptamana de dupa Pasti) , in care postul obisnuit se suspenda, pentru marea sarbatoare a invierii, a carei bucurie si stralucire nu trebuie intunecata prin post sau intristare ' - Miercuri si vineri in Saptamana dupa !usalii , care este de fapt o prelungire (dupaserbare) a marii sarbatori a #ogorarii Duhului &fant si totodata ultima din perioada #enticostarului. - Miercurile si vinerile din rastimpul dintre "asterea si#otezul $omnului , pentru ca postul contrasteaza cu bucuria celor doua mari sarbatori crestine ' - Miercuri si vineri din saptamana vamesului si a %ariseului (prima din perioada (riodului) si din saptamana numita a branzei. ) Toate aceste miercuri si vineri exceptate de la post se numesc, cu un termen popular, zile de harti, adica de dezlegare sau suspendare a postului, fiind notate cu aceasta denumire in unele calendare bisericesti. b) * alta zi izolata de post, din cursul anului bisericesc, este Sarbatoarea inaltarii S%intei &ruci ('( septembrie), in care postim, in orice zi a saptamanii ar cadea, deoarece ea ne aduce aminte de patimile indurate de Mantuitorul pe +ruce pentru mantuirea noastra si ne indeamna la pocainta si intristare. c) Ziua a)unului #obotezei (* ianuarie) - #ostul din aceasta zi e pastrat prin traditie, din vechime (secolele I!-!I), cand catehumenii care urmau sa primeasca botezul in seara acestei zile, trebuiau sa posteasca, pentru a se putea impartasi la liturghia credinciosilor, la care luau parte pentru prima data, dupa botez. "stazi crestinii postesc in aceasta zi pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita la "ghiazma Mare.

e) In unele pravile calugaresti, se recomanda, indeosebi vietuitorilor din manastiri, postul din zilele de luni, pe care il practica si unii dintre credinciosi mireni mai zelosi, dar care nu este obligatoriu pentru toti crestinii, ci ramine facultativ sau benevol. http:++,,,-crestinortodox-ro+.stazi/incepe/Postul/&raciunului0'1*0(**2-html Dezlegari de la post ,espectarea postului este o datorie a oricarui bun credincios, impusa de porunca a doua a -isericii. Insa nu trebuie sa uitam ca vechile dispozitii canonice, legate de durata, asprimea si obligativitatea diferitelor posturi de peste an, au fost formulate pentru credinciosi care traiau in alte vremuri si in conditii de viata cu totul deosebite de cele in care traiesc credinciosii de azi. De aceea, aplicarea lor integrala nu mai este astazi posibila ca in trecut. De altfel, hotararile canonice privitoare la posturi nu au caracter de dogma, adica nu trebuie privite ca niste reguli absolut neschimbabile si eterne, ci fac parte dintre normele bisericesti cu caracter moral-disciplinar, care au fost formulate de autoritatea bisericeasca in functie de nevoile, imprejurarile si evolutia vietii religioase-morale a credinciosilor. De aceea, &fantul &inod al -isericii *rtodo$e ,omane, tinind seama de principiul acesta al acomodarii normelor disciplinare-morale la nevoile timpului, in sedinta sa din ./ februarie 0123, a hotarat urmatoarele pogoraminte cu privire la respectarea posturilor in conditiile actuale 4 .- +opiii pana la implinirea varstei de / ani sa fie dezlegati de pravila postului, putand manca tot timpul anului orice fel de alimente. #- #entru copiii de la /-0. ani si pentru credinciosii de orice varsta, care sunt cuprinsi de slabiciuni si suferinte trupesti, pravila postului sa fie obligatorie numai in zilele urmatoare 4 a) (oate miercurile si vinerile de peste an, afara de acelea cand este dezlegare la peste ' b) #rima si ultima saptamana din &fantul si Marele #ost al #astilor si tot asa din postul +raciunului ' c) De la .5-.1 iunie, adica 2 zile din postul &fintilor "postoli #etru si #avel' d) De la 0-02 august (adica cele doua saptamani din postul "dormirii Maicii Domnului) ' e) "junul +raciunului, ajunul -obotezei, .1 august si 05 septembrie. &- #entru celelalte zile si saptamani din timpul marilor posturi bisericesti, copiii de la /-0. ani si credinciosii de orice varsta, care sunt suferinzi, sa fie dezlegati a manca 4 peste, oua, lapte si branza. http:++,,,-crestinortodox-ro+$ezlegari/de/la/post/345(-html

Posturile de mai multe zile "cestea sunt in numar de patru' ele stau in legatura cu sarbatorile mari din cele patru anotimpuri ale anului, si anume 4 a) #ostul %asterii Domnului (postul de iarna), b) #ostul #astilor sau #aresimile (postul de primavara), c) #ostul &fintilor "postoli (postul de vara), d) #ostul "dormirii Maicii Domnului (postul de toamna).

a) Postul "asterii $omnului (al &raciunului) a fost randuit de -iserica pentru a

pregati pe credinciosi spre cuviincioasa intimpinare si serbare a marelui praznic al nasterii cu trup a Mantuitorului. 6l aduce aminte crestinilor de patriarhii si dreptii din !echiul (estament, care au petrecut timp indelungat in post si rugaciune, in asteptarea si nadejdea venirii lui Mesia - Izbavitorul. #rimele mentiuni despre practicarea acestui post provin din secolele I!-!, de la 7ericitul "ugustin si episcopul Leon cel Mare al ,omei. La inceput unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamani ' unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor. &inodul local din +onstantinopol tinut la anul 0033 (sub patriarhul Luca +hr8soverghi) a uniformizat durata postului %asterii Domnului in -isericile *rtodo$e, hotarand ca toti credinciosii sa posteasca timp de 59 de zile, incepand de la '* noiembrie. Se lasa sec in seara zilei de 14 noiembrie, iar daca aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec? cu o zi mai inainte !ostul dureaza pana in seara zilei de "4 decembrie inclusiv "cest post ne aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele &inai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra ale (ablelor Legii.

b) Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii

Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale -isericii *rtodo$e ' de aceea in popor e numit, in general, #ostul Mare. 6l a fost randuit de -iserica pentru cuviincioasa pregatire a catehumenilor de odinioara, care urmau sa primeasca botezul la #asti si ca un mijloc de pregatire sufleteasca a credinciosilor pentru intampinarea cu vrednicie a comemorarii anuale a #atimilor si a Invierii Domnului' totodata ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile tinut de Mantuitorul inainte de inceperea activitatii &ale mesianice (Luca I!, 0-.), de unde i s-a dat si denumirea de #aresimi. In primele trei secole durata si felul postirii nu erau uniforme peste tot. "stfel, dupa marturiile &fantului Irineu, ale lui (ertulian, ale &fantului Dionisie al "le$andriei, unii posteau numai o zi (!inerea #atimilor), altii doua zile, adica !ineri si &ambata inainte de #asti, altii trei zile, altii o saptamana, iar altii mai multe zile, chiar pana la sase saptamani inainte de #asti' la Ierusalim, in sec. I! se postea opt saptamani inainte de #asti, pe cand in "pus in aceeasi vreme se postea numai patruzeci de zile. Incepand de la sfarsitul secolului al III-lea inainte, postul cel mare a fost impartit in doua perioade distincte, cu numiri diferite4 #ostul #aresimilor (#atruzecimii), sau postul prepascal, care tinea pana la Duminica 7loriilor, avand o durata variabila, si #ostul #astilor (postul pascal), care tinea o saptamana, adica din Duminica 7loriilor pana la cea a invierii, fiind foarte aspru. "bia in secolul al I!-lea, si anume dupa uniformizarea datei #astilor, hotarata la &inodul I ecumenic, -iserica de ,asarit a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi, desi deosebirile dintre -isericile locale asupra duratei si modului postirii au persistat si dupa aceasta data. Dupa disciplina ortodo$a, se lasa sec in seara Duminicii izgonirii lui "dam din rai (a lasatului sec de branza), si postim pana in seara &ambetei din saptamana #atimilor, inclusiv. Din cele mai vechi timpuri, postul #aresimilor a fost tinut cu multa rigurozitate. +anonul 31 apostolic osandea cu caterisirea pe slujitorii -isericii si cu e$comunicarea) pe credinciosii laici care n-ar fi respectat postul de miercuri si de vineri si pe cel al #aresimilor, neadmitand e$ceptii decat in cazuri de boala.

#entru a trezi sufletele credinciosilor si a le indemna la cainta si smerenie, -iserica a hotarat, prin canoanele 51 Laodiceea si 2. trulan, ca in timpul #aresimilor sa nu se savarseasca liturghie decat sambata, duminica si sarbatoarea -uneivestiri, iar in celelalte zile ale sapt:mani (de luni pana vineri inclusiv) sa se savarseasca numai Liturghia Darurilor mai inainte sfintite. &unt oprite, de asemenea, nuntile si serbarea zilelor onomastice in #aresimi. *dinioara chiar si legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit postului #aresimilor, interzic:nd toate petrecerile, jocurile si spectacolele din acest timp. #ostul propriu-zis al #aresimilor este precedat de cele trei saptamani introductive de la inceputul perioadei (riodului (incepand cu Duminica !amesului si a 7ariseului), care pregatesc treptat si prevestesc postul mai aspru, care incepe de la lasata secului. (oate serviciile divine din timpul #aresimilor sunt mai sobre decat cele din restul anului si indeamna la smerenie, intristare si cainta. 6ste timpul in care se spovedesc cei mai multi credinciosi, in vederea impartasirii din ziua #astilor, conform poruncii a patra a -isericii.

c) Postul S%intilor .postoli (popular 0 Postul Sanpetrului) , care precede

sarbatoarea comuna a &fintilor "postoli #etru si #avel (.1 iunie), este randuit de -iserica in cinstea celor doi verhovnici ai apostolilor si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante ( 7apte ;III, . si ;I!, .<). (otodata prin tinerea acestui post se cinstesc darurile &fantului Duh, care s-au pogorat peste &fintii "postoli la +incizecime si care se revarsa si peste -iserica, impartasindu-se din ele si credinciosii' de aceea in vechime acest post se numea #ostul +incizecimii. &e pare ca la inceput postul acesta era tinut numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a e$tins si la credinciosii din lume. &pre deosebire de celelalte posturi, care au o durata fi$a, postul &fintilor "postoli #etru si #avel are o durata variabila de la an la an, deoarece inceputul lui (fi$at apro$imativ prin sec. !I) este in functie de data variabila a #astilor. #ostul incepe luni dupa Duminica (uturor &fintilor si tine pana in ziua de .1 iunie (inclusiv, daca aceasta sarbatoare cade miercurea sau vinerea, dezlegandu-se in acest caz numai la peste si untdelemn). Durata lui este deci mai lunga sau mai scurta, dupa cum #astile din anul respectiv a cazut mai devreme sau mai tarziu.

d) Postul .dormirii Maicii $omnului 0 (popular al Santa0Mariei) , care

precede praznicului "dormirii Maicii Domnului, este randuit de -iserica spre aducerea aminte de virtutile alese ale &fintei 7ecioare si de postul cu care ea insasi, dupa traditie, s-a pregatit pentru trecerea la cele vesnice. +a vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durata ( #ostul %asterii Domnului, #ostul #astilor, #ostul &fintilor "postoli si #ostul "dormirii Maicii Domnului). *riginea lui trebuie pusa prin sec. !, cand cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat si cand sarbatoarea "dormirii ei a inceput sa primeasca o mai mare importanta. La inceput insa, nici timpul din an, nici durata si nici felul postirii nu erau la fel peste tot ' unii (in partile "ntiohiei) posteau o singura zi (3 august), altii mai multe zile (5 la +onstantinopol, = la Ierusalim) ' unii (in rasarit) posteau in luna august si de aceea postul era numit si postul lui "ugust, altii in septembrie (apusenii, cum fac si astazi), iar altii nu posteau deloc, socotind ca sarbatoarea "dormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viata pamanteasca la cea cereasca, unde sta in nemijlocita apropiere de 7iul ei iubit. Data si durata postului au fost uniformizate in toata *rtodo$ia abia in sec. ;II, la sinodul local din +onstantinopol, tinut

la 0033 sub patriarhul ecumenic Luca +r8soverghi, care a hotarat ca postul sa inceapa la ' august si sa dureze '( sau '* zile, pana la sarbatoarea .dormirii ('* august)Se lasa sec in seara zilei de #1 iulie, iar cand aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte ; de asemenea, postul se prelungeste si in ziua sarbatorii insesi, daca aceasta cade miercurea sau vinerea, facandu-se dezlegare la untdelemn, peste si vin #ostul &anta-Mariei este mai usor decat #ostul #astilor, dar mai aspru decat cel al %asterii Domnului si al &fintilor "postoli. (ipicul cel Mare si invatatura pentru posturi din +easlovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea si vinerea, pana la +easul I;, cand se consuma mancare uscata ' martea si joia se consuma legume fierte, fara untdelemn, iar sambata si duminica se dezleaga la untdelemn si vin. La 3 august (sarbatoarea &chimbarii la fata), in orice zi ar cadea, se face dezlegare la untdelemn, peste si vin, dar in #ravila Mare se da dezlegare la vin si untdelemn nu numai pentru sambete si duminici, ci si pentru marti si joi. In timpul acestui post se citesc in bisericile manastiresti, zilnic (alternativ), cele doua #araclise ale Maicii Domnului, din +easlov. La catolici postul &anta-Mariei se reduce la o singura zi 4 ziua ajunului sarbatorii (05 august). http:++,,,-crestinortodox-ro+Posturile/de/mai/multe/zile/3456-html

Postul &raciunului 0 Postul "asterii $omnului0 $ezlegari

Din punct de vedere al alimentatiei, este un post mai usor fata de cel al #astelui, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin. $stfel, pot fi mancat peste si preparate din peste in toate zilele de sambata si duminica cuprinse intre 4' noiembrie si 41 decembrie inclusiv, pe 4' noiembrie, de sarbatoarea Intrarii in biserica a Maicii Domnului, in zilele de praznuire a unor sfinti cu cinstire mai larga in toata lumea ortodo$a, precum 61 noiembrie (&f. "p. "ndrei), ( decembrie (&f. !arvara), * decembrie (&f. &ava), 3 decembrie (&f. %icolae), 5 decembrie (>amislirea &fintei 7ecioarei Maria), '7 decembrie (&f. +uvios Daniil &ihastrul), 41 decembrie (&f. Ignatie (eoforul). #ostul +raciunului este mai usor si datorita faptului ca sunt accesibile mai multe alimente, avand in vedere ca abia a trecut toamna si cele mai multe gospodine au umplut camarile cu zacusca sau alte alimente de acest gen. "fara de dezlegare la peste si produse din peste, in zilele mentionate mai sus poate fi consumat si vin si ulei. "bia dupa aceste 59 de zile de post si rugaciune, crestinii se pot bucura pe deplin de %asterea Domnului de pe .2 decembrie.

Postul &raciunului 0 Postul "asterii $omnului Postul &raciunului 0 Postul "asterii $omnului
(imp de 59 de zile, crestinii ortodocsi sunt in perioada de post a +raciunului. Din punct de vedere al alimentatiei, este un post mai usor fata de cel al #astelui, fiind mult mai multe zile in care poate fi consumat peste. "bia dupa aceste 59 de zile de post si rugaciune, crestinii se pot bucura pe deplin de %asterea Domnului.

Postul &raciunului 0 Postul "asterii $omnului are (1 de zile

"stazi incepe postul +raciunului si timp de 59 de zile, crestinii ortodocsi vor consuma numai produse de origine vegetala. #ostul +raciunului are 59 de zile, incepand la data de 02 noiembrie si se incheie pe .5 decembrie. &e lasa sec in seara zilei de 05 noiembrie (&f. 7ilip)' iar daca aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte.

8echimea Postului &raciunului 0 Postul "asterii $omnului

+a vechime, cele dintai mentiuni despre practicarea acestui post provin din secolele I!-!, de la 7ericitul "ugustin si episcopul Leon cel Mare al ,omei, care a rostit noua cuvantari despre acest post, numit postul din luna a zecea. Dar la inceput, crestinii nu posteau toti in acelasi fel si acelasi numar de zile. "sa, de e$., unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamani ' unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor. &inodul local din +onstantinopol tinut la anul 0033 (sub-patriarhul Luca +hr8soverghi) a uniformizat durata postului %asterii Domnului in -isericile *rtodo$e, hotarand ca toti credinciosii sa posteasca timp de 59 de zile, incepand de la 02 noiembrie.

Postul &raciunului 0 Postul "asterii $omnului0 !anduieli liturgice speci%ice

In timpul #ostului +raciunului incepand cu data de .0 noiembrie se introduc in cadrul slujbei ?treniei, +atavasiile %asterii Domnului, care se canta pana in data de <9 decembrie inclusiv. In aceasta perioada a #ostului +raciunului la +easuri si #avecernita nu cantam stihirile si nici troparele, ci toate sunt rostite. Daca ajunul +raciunului cade sambata sau dumnica, slujba +easurilor Imparatesti se muta in vinerea dinainte, aceasta zi devenind aliturgica. De asemenea daca ajunul +raciunului cade in zilele de luni pana vineri se va oficia in aceasta zi Liturghia &antului !asile cel Mare urmand ca in ziua praznicului sa se savarseasca &fanta Liturghie a &fantului Ioan @ura de "ur, pe cand daca ajunul va fi sambata sau dumnica, in ziua de ajun se va oficia Liturghia &fantului Ioan @ura de "ur iar in ziua +raciunului Liturghia &antului !asile cel Mare unita cu !ecernia
http:++,,,-crestinortodox-ro+.stazi/incepe/Postul/&raciunului0'1*0(**2-html

9elurile postului $isciplina bisericeasca privitoare la posturi- 9elurile postirii$in punct de vedere al %elului sau asprimii lui, postul poate %i de mai multe %eluri sau grade :
a) Postul integral (total) sau a)unarea propriu0zisa, care consta in abtinerea completa de la orice fel de mancare si bautura pe un timp anumit. 6$4 postul tinut de Moise pe muntele &inai. b) Postul aspru , in care se ingaduie numai consumarea de hrana uscata 4 paine, fructe uscate sau seminte, legume si apa. 6 postul pe care l-a practicat &f. Ioan -otezatorul in pustia Iordanului . c) #ostul comun sau obisnuit, in care se admite consumarea mancarurilor gatite din alimente de origine vegetala, e$cluzandu-se orice aliment de provenienta animala. d) #ostul usor, numit si dezlegare, in care se ingaduie consumarea pestelui si a vinului, precum si a untdelemnului, in perioadele cand e impus post aspru.

$in punctul de vedere al extensiunii postului (al numarului celor ce postesc in acelasi timp), postul poate %i : a) #ost general (obstesc), cand este tinut de -iserica intreaga ' b) #ost local (regional), cand este tinut numai de o parte a unei -iserici (o regiune, o eparhie, o localitate etc). "semenea posturi se practicau mai ales in trecut, cand erau randuite de conducerea -isericii pentru diverse motive (doliu general la moartea unei persoane importante, pentru indepartarea diferitelor calamitati naturale sau nenorociri etc.) ;
c) Postul particular (personal), tinut de fiecare credincios in parte, dupa nevoile sale proprii si in afara posturilor obstesti, prescrise de Biserica. Dupa durata (lungimea) lui, postul poate fi de doua feluri, si anume : a) Posturi de cate o singura zi ; b) Posturi de mai multe zile (posturi de durata).

http:++,,,-crestinortodox-ro+9elurile/postului/345'-html