Notiuni generale despre cele 7 Laude bisericesti

Biserica aduce prinosul su de slvire, laud i mulumire lui Dumnezeu, printr-o serie de slujbe care se svresc n fiecare zi (in minastiri si catedrale) sau cel putin in fiecare sarbatoare din bisericile de enorie) si care se numesc in eneral, cu un termen consacrat, cele apte Laude. !le sint urmtoarele" a) Vecernia (slujba de seara) b) Pavecernita sau dupa-cinrea (ru aciunea de dupa cina sau dinainte de culcare) c) Miezonoptica (ru aciunea de la miezul noptii) d) Utrenia (slujba de dimineata) e-#) $rele sau %easurile, in numar de patru (&, &&&, '& si &(), adica ru aciunea de la inceputul celor patru sferturi ale zilei) *irul lor incepe cu 'ecernia, adica slujba de seara, pentru ca, precum am vazut, Biserica crestina a mostenit din 'ec#iul +estament, intre altele, si traditia de a socoti incepulul zilei litur ice sau bisericesti nu de la miezul noptii, ca in viata civila, ci cu seara) De aceea, in ,ineie, $ctoi#, +riod si -enticostar, lauda litur ica ai fiecarui sfant sau a fiecarei zile bisericesti incepe cu slujba de seara, adica cu 'ecernia) .r#iepiscopul /imeon al +esalonicului aseste acestui fapt si o e0plicatie simbolica" 1&ncepem cu 'ecernia laudele sfintilor si ale praznicelor, ca si cum acestia ar vietui ca ziua cu lumina darului lui Dumnezeu si ca sfarsindu-si viata in lumea aceasta intr-o zi) %u sufletele, ei sunt in lumina cea neapusa, iar cu trupurile sint inca tinui de moarte, asteptand ziua de apoi - cea neinserata, cand potrivit fa duintei, vor invia impreuna cu noi, spre a primi acolo starea cea desavirsita impreuna cu trupul2) Pentru ce sint apte Laude bisericesti? De ce li se spune acestor slujbe cele sapte Laude? !le sunt defapt opt, dar 3trenia si %easul & se socotesc de obicei amindoua ca o sin ura 4auda, asa ca raman sapte) De ce s-a fi0at numarul 4audelor zilnice la sapte, iar nu mai multe sau mai putine5 /e stie ca la vec#ile popoare din $rientul .propiat, ca asiro-babilonenii, si apoi si la evrei, numarul sapte juca un rol insemnat, ca simbol in viata reli ioasa) .stfel, zilele creatiei lumii erau socotite sapte (comp) si &es)) (((&, 6-67)8 sapte zile avea si saptamina (erau si saptamini de luni si de ani, vezi 4ev) ((')8 sapte brate avea sfesnicul din %ortul marturiei si sapte candele ardeau deasupra, ca simbol al plinatatii dumnezeiesti (&es) ((', 96 s)u))8 sapte zile stateau painile punerii inainte la altar8 sapte zile tinea sarbatoarea -astilor sau .zimile (4ev) ((&&&, : s)u)), etc) (vezi si in ;oul +estament, .poc) ', 6, si '&&&, s)a)) De la evrei a mostenit si Biserica crestina numarul de sapte al slujbelor sau momentelor din zi, in care ea se simte indatora ca sa-si aduca aminte de Dumnezeu, sa-4 slaveasca, sa-& multumeasca si se roa e, dupa cuvintul -salmistului" 1De sapte ori pe zi +e laud Doamne, pentru judecatile +ale cele drepte2 (-s) %('&&&, 6:)) 4itur istii ortodocsi pun de obicei numarul acesta simbolic in le atura si cu cele sapte daruri ale /fintului Du#, deoarece ru aciunea este privita in viata reli ioasa crestina, ca un dar sau o roada a /fintului Du#) Temeiurile biblice si religioase ale instituirii laudelor bisericesti -entru fiecare din aceste 4aude asim, de altfel, temeiuri scripturistice in te0tele 'ec#iulul +estament si mai ales in psalmi) .stfel, 'ecernia, 3trenia si ru aciunile din timpul

zilei (%easurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintelor -salmistului" </eara si dimineata si la amiaza ma voi ru a si voi stri a si !l va auzi lasul meu< (-s) 4&', l=)) ,ai ales ru aciunea de dimineata este amintita des, in multe locuri din psalmi" 1Dimineata vei auzi lasul meu, &mparatul meu si Dumnezeul meu))) Dimineasa voi sta inaintea +a si ma vei vedea> (-s) ') ?-9)) . se vedea pentru aceasta mai ales psalmii de 6a inceputul 3treniei" -s) 4(&&,68 4@(('&&,6:) %omp) si -s) %('&&&,6:78 s)a))) %it priveste -avecernita, adica ru aciunea dinainte de culcare, si ,iezonoptica sau ru aciunea de la miezul noptii, sint si ele amintite si practicate de -salmist"1/pala-voi in toate noptile patul meu, cu lacrimile mele voi uda asternutul meu>> (-s) '&, a)8 sau"1in miezul noptii m-am sculat sa +e slavesc, pentru judecatile +ale cele drepte2 (-s) %('&&&,? s)a)) &n afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele sapte 4aude zilnice are si anumite intelesuri istorice sau simbolice; ele sint puse adica in le atura cu unele evenimente sau momente din istoria sfanta a mintuirii, pe care le comemoreaza zilnic sau le simbolizeaza, improspatindu-le astfel in amintirea noastra si facindu-ne sa ne aducem aminte totdeauna de ele) !le corespund totodata unei nevoi psi#olo ice, a credinciosilor (indeosebi a celor mai zelosi), de a-si aduce aminte necontenit de Dumnezeu si a & se ru a in momentele mai importante ale fiecarei zile din viata noastra reli ioasa) .tit scopul particular cat si intelesurile istorico-simbolice ale fiecarei slujbe in parte vor fi aratate, mai pe lar , la capitolele respective8 aici le vom enunta numai pe scurt, pe toate laolalta).stfel" Vecernia se aduce ca o multumire la sfirsitul zilei, pentru ca am ajuns cu bine la apusul soarelui si ca am adau at inca o zi la varsta noastra) !a ne aduce totodata aminte si de rasti nirea si punerea Domnului in mormint, care a avut loc spre seara) Pavecernita este slujba prin care cerem de la Dumnezeu ajutor si paza pentru trecerea in pace a noptii care incepe, ru andu-4 sa ne dea odi#na netulburata si sa ocroteasca somnul nostru de primejdii, de naluciri si de ispitele pacatelor, care ne pindesc mai ales noaptea, din intuneric) !a ne duce cu andul la moarte - noaptea vietii - care este inc#ipuita prin intunericul noptii si pentru care ne ru am lui Dumnezeu sa ne ajute a o intampina pre atiti si fara teama) ;e aduce aminte totodata de coborarea la iad a ,antuitorului, cu sufletul si cu Dumnezeirea, spre a slobozi pe cei din veac le ati) Miezonoptica sau ru aciunea de la miezul noptii, este e0presia nevointei mona#ale si pustnicesti a prive #erii (slujbei de noapte) si totodata simbol si imitatie a laudei necurmate pe care in erii o aduc pururea lui Dumnezeu, in ceruri) !a ne aduce totodata aminte de inceputul patimilor Domnului (prinderea 4ui in radina A#etsimani si aducerea la judecata) dar si de &nvierea 4ui, precum si de judecata din urma) Utrenia e0prima primele anduri ale sufletului credincios, indreptate catre Dumnezeu, dupa scularea din somnul noptii, cuprinzand multumirea pentru trecerea in pace a noptii si ru aciunea pentru trairea cu folos si cuviinta a zilei care incepe) !a ne aduce aminte de patimile indurate de Domnul, de la miezul noptii pana la ziua (ducerea 4ui de la .na la %aiafa, scuiparile si lovirile etc))) Ceasurile de rugaciune (&, &&&, '& si &() cuprind ru aciunea adusa lui Dumnezeu in momentele cele mai de seama ale zilei (inceputul zilei, al doilea sfert din zi, miezul zilei si ultimul sfert al zilei), simbolizand astfel lauda necurmata pe care -uterile ceresti o aduc lui Dumnezeu in tot timpul) Bevenind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei trei, ele au si un simbolism trinitar, e0primind lauda neincetata adusa de Biserica pamanteasca /fintei +reimi si aducandu-ne aminte totodata, de evenimentele din istoria patimilor Domnului, intamplate la ceasurile respective (judecata in fata lui -ilat si osandirea la moarte, rasti nirea si moartea pe cruce)) %easul &( inc#eie serviciul divin public al fiecarei zile litur ice, care incepe cu 'ecernia si se termina cu %easul al noualea)

/erviciul divin zilnic al celor sapte 4aude este completat, desavarsit si incununat de slujba !intei Liturg"ii, care se savarseste dupa %easul '&, sau de #bednija in zilele in care nu se savarseste /finta 4itur #ie) mpartirea (gruparea) Laudelor bisericesti dupa momentele din zi cand se savarsesc .stfel, dupa timpul din zi, in care se savirsesc, slujbele care alcatuiesc serviciul divin public al unei zile litur ice se pot imparti in trei cicluri sau rupe, formate fiecare din cite trei slujbe, si anume" Ciclul intai, in care intra %easul al noualea, 'ecernia si -avecernita, alcatuieste ru aciunea de seara8 Ciclul al doilea, in care intra ,iezonoptica, 3trenia si %easul intai, alcatuieste ru aciunea de noapte si dimineata8 Ciclul al treilea, in care intra %easul al treilea, %easul al saselea si 4itur #ia (sau $bednita, in zilele in care nu se face 4itur #ie), alcatuieste ru aciunea din timpul zilei) Aruparea aceasta a slujbelor zilnice intr-o tripla triada de slujbe, adica in trei etape sau momente de ru aciune din cursul zilei, formate fiecare din cate trei slujbe, are si o semnificatie trinitara" ea s-a facut pe de o parte in cinstea si spre slava /fintei +reimi, iar pe de alta, dupa asemanarea celor noua cete in eresti, impartite in triade de cite trei cete, care lauda necontenit pe Dumnezeu si pe care Biserica le imita in acest c#ip) &n practica, acolo unde se savarsesc zilnic toate cele sapte 4aude, adica la minastiri si la catedralele episcopale, ciclul al doilea se impreuneaza de obicei cu ciclul al treilea8 toate slujbele din aceste doua cicluri se savarsesc adica in timpul diminetii, una dupa alta, fara pauze sau intreruperi) 4a bisericile de mir - cu rare e0ceptii - nu se mai savarsesc, de fapt, decat cele trei mai principale dintre ele, adica 'ecernia, Utrenia si Liturg"ia, si numai in zilele de sarbatoare) De fapt, numai pentru savarsirea acestor trei slujbe zilnice este absoluta nevoie de prezenta preotilor si a cantarejilor, ele fund alcatuite mai ales din cantari, pe cand restul color sapte 4aude, fiind alcatuite aproape numai din citiri, se pot citi si fara preoti, c#iar afara din biserica, de catre fiecare crestin la el acasa sau de catre calu ari in c#ilia lui) &mportanta si intietatea acestor trei sfinte slujbe, fata de celelalte, reiese si din aceea ca ele sin ure se incep si se termina in altar, adica in partea cea mai dinauntru si cea mai sfinta a bisericii8 celelalte se savarsesc in intre ime fie in naosul, fie in tinda sau pronaosul bisericii) 4a slujba 'ecerniei si a 3treniei s-a aplicat, de altfel, indeosebi, calendarul ortodo08 in randuiala lor a intrat cea mai mare parte a poeziei imno rafice crestine, adica acele cintari (canoane, condace, tropare, sedelne, svetilne si sti#iri), in care imno rafii sau poetii crestini lauda si preamaresc pe sfintii sau evenimentele sarbatorite in fiecare zi litur ica8 te0tele acestor cantari, care variaza de la zi la zi, alcatuiesc cuprinsul de azi al ,ineielor, al $ctoi#ului, al +riodului si al -enticostarului) -articiparea la cele trei slujbe zilnice principale constituie o datorie sau o obli atie litur ica minimala a fiecarui credincios mirean, pe cand participarea la celelalte, obli atorie pentru mona#i, este facultativa pentru credinciosii mireni" 1$rice credincios este dator sa asculte ne resit aceste slujbe (adica 'ecernia, 3trenia si 4i)tur #ia), iar pentru celelalte sa se in rijeasca pe cat ii va sta in putinta2 De aceea, in studiul separat al fiecarei laude bisericesti, vom starui ceva mai mult asupra 'ecerniei si 3treniei si vom trece mai repede peste randuiala si e0plicarea -avecernitei, a ,iezonopticii si a %easurilor)

CAP storia Laudelor bisericesti! "ormarea serviciului divin public al #isericii

$! Caracterul nocturn al serviciului divin public in #iserica primara /erviciul divin public al primelor comunitati crestine (epoca /fintilor .postoli) se savarsea noaptea, si anume in noaptea de sambata spre duminica, precum reiese, de e0emplu, din descrierea activitatii /fintului .postol -avel la +roia (Capte ((, a-66) si din scrisoarea pro ())))5

%! "i&area numarului de azi al Laudelor bisericesti (sec! ' s!u!) %onsacrarea oficiala ca servicii divine publice si, deci, obli atorii, a orelor de ru aciune din timpul zilei, alaturi de cele din serviciul de noapte, s-a facut in cursul jumatatii a doua a secolului al &'-lea) $rele de ru aciune din timpul zilel, care pana aici constituiau o problema de pietate irndividuala, devenise acum o porunca valabila pentru toti credinciosii) 4a aceasta a contribuit, in cea mai mare parte, influenta crescanda a mona#ismului asupra vietii reli ioase a laicilor) /e stie ca vec#ii asceti din timpul primelor trei veacuri crestine traiau in eneral in mijlocul lumii, sub numele de solitari sau asceti si fecioare, ducand o viata de infrinare si de continua ru aciune8 ei alcatuiau un fel de stare sau cate orie intermediara intre clerici si laici) /e intele e ca zelul lor pentru ru aciune, mult mai mare decat al laicilor, era pilduitor si molipsitor pentru multi dintre laici) Dar incepand din epoca de pace a Bisericii, in viata vec#ilor asceti se intimpla o sc#imbare fundamentala) !i parasesc de aici inainte lumea, pentru a se retra e in pustie, punand temelia vietii canonice si eremitice (idioritmice), pentru a se putea astfel consacra mai usor si mai deplin desavarsirii spirituale, prin asceza si neincetata ru aciune) &n bisericile lor se indeplinea in c#ipul cel mai complet si mai ri uros, ba c#iar cu prisosinta, pravila de ru aciune zilnica a carei practica insa ei o aduceau de fapt, dupa marturia /f) 'asile cel ,are, tot din bisericile de enorie, de unde proveneau) -resti iul mona#ismului a facut ca bisericile manastiresti sa devina apoi e0emple si modele in aceasta privinta, mai intii pentru bisericile catedrale (din orase) cu cler mai numeros si apoi si pentru bisericile de enorie) %el mai mult a contribuit la eneralizarea serviciului 4audelor bisericesti, asa cum se oficia in minastiri, /f) 'asile cel ,are, prin $egulile sale pentru viata mona#ala, in care el enumera si considera obli atorii pentru toti crestinii nu numai 4audele e0istente pana atunci, ci si altele noi, care se dezvoltasera intre timp in serviciul manastiresc, e0punand si temeiurile sau motivele lor biblice si disciplinare sau morale) !l enumera in plus" ru nciunea din amur sau de la inceputul noptii, cea de la %easul al &(-lea si cea de la sfirsitul zilei sau 'ecernia, cea de la miezul noptii si ru aciunea de dimineata, care se facea dupa revarsatul zorilor (deosebita de 3trenie), inainte de %easul al treilea) Bu aciunea aceasta de dimineata, de care vorbeste /fintul 'asile, nu poate fi altceva decat %easul &, dupa care veneau %easul al &&&-lea,

al '&-lea si al &(-lea, precum si ru aciunea de seara ('ecernia), mai dinainte cunoscute si practicate8 ru aciunea din amur sau de la inceputul noptii (la care se citea psalmul (%) nu e altceva decat -avecernita, cea de la miezul noptii e ,iezonoptica, iar cea din zorii zilei 3trenia) &ar cum in c#ip practic %easul & nu putea fi oficiat decat unit cu 3trenia, adica dupa ea, ca si azi, putem spune ca spre sfarsitul secolululi al &'-&ea, asim deja inc#eiat numarul de sapte 4aude, preconizat de lasul -salmistului (-s) %('&&&, 6a:" 1De sapte ori pe zi +e laud, Doamne, pentru judecatile +ale cele drepte), numar la care Biserica a ramas si pe care 6-a consacrat oficial in cele din urma, adic" a) %easul al &(-lea 6?, e) 3trenia -cu %easul 6, b) 'ecernia, f) %easul al &ll-lea si c) -avecernita, ) %easul -all '&-lea) d) ,iezonoptica, Dupa cum se vede, toate aceste slujbe si-au luat denumirea dupa momentul din zi in care se savarseau la inceput in manastiri, mpacand astfel, pe de o parte, recomandarea apostolica de a se ru a neincetat (& +es) ',67), pe de alta, datoria mona#ilor de a lucra zi si noapte, dupa pilda /f) .p) -avel (&& +es) &&&,D), se ajun e la implinirea idealului muncii si ru aciunii continue, carora se vor consacra vietuitorii manastirilor de obste) Banduiala serviciului divin zilnic din minastirile /f) 'asile a fost adaptata apoi de minastirea /f) /ava de lan a &erusalim, care a dat $rtodo0iei rasaritene, dintre calu arii ei, teolo i si imno rafi ilustri, ca /f) /ofronie al &erusalimului, /f) &) Damasc#inul, %osma de ,aiuma (ale caror imne si ru aciuni au contribuit mult la dezvoltarea cultului ortodo0 in eneral si indeosebi a serviciului 4audelor zilnice) Din manastirile savaite, randuiala aceasta a trecut mai tirziu (secolele '&&&-&() in cele sludite, din jururl %onstantinopolului, infiintate sau or anizate de cei doi frati " +eodor si losif /tuditul, dintre care, al doilea a ajuns mai tarziu episcop al +esalonicului) $ ultima faza de dezvoltare, in care se ajun e aproape la randuiala de azi, capata serviciul 4audelor zilnice in minastirile din .t#os, incepand din sec) (, cand /f) .tanasie .tonitul fondeaza (in =a9) ,area 4avra) De aici, datorita mai ales e0pansiunii panortodo0e a marii miscari spirituale a isi#asmului, randuiala s-a intins si s-a eneralizat in mindstirile din Balcani, prin traducerile slave ale cartilor de slujba datorate patriar#ului !ftimie al Bul ariei (sec) (&'), in cele din tarile romane, prin calu arul ;icodim si mitropolitul .ntim %ritopulos, iar in Busia prin mitropolitul Ari ore (%iprian) +amblaic, recunoscut in 69=E ca mitropolit al intre ii Busii) Aeneralizarea tuturor celor sapte 4aude in pravila sau canonul oficial de slujba a Bisericii nu s-a facut dintr-o data peste tot) %ompletarea numarului 4audelor bisericesti si eneralizarea lor in practica tuturor bisericilor manastiresti si de enorie se datoreste nu numai influentei mona#ismulul, precum am spus, ci si ierar#ilor, care, fiind recrutati in eneral dintre mona#i si avand stranse le aturi cu acestia, erau un fel de e0ponenti ai vietii mona#ale in mijlocul lumii si cautau a impune astfel, si bisericilor de mir, randuiala de slujba cu care erau obisnuiti in minastiri) Definitivarea si uniformizarea randuielii de slujba a celor /apte 4aude, care au intrat in cuprinsul cartii de sujba numita %easlov sau #rologion, a fost realizata, in sfirsit, prin tiparirea acestei carti, incepand cu editiile slave de la sfirsitul sec) (' (%racovia 6:=6 si 'enetia 6:=9) si cea reaca de la inceputul sec) ('& ('enetia 6FE=)) &n .pus introducerea si eneralizarea %easurilor zilnice de ru aciune s-a facut sub influenta $egulilor mona#ale ale /f) loan %assian, or anizatorul mona#ismului apusean din Aalia si ale /f) Benedict de ;ursia) 3n rol important avusese de asemenea, inca mai dinainte, /f) .mbrozie, episcopul ,ilanului, care a introdus acolo, cel dintai, modul de cantare anti!onica a psalmllor si a imnelor noi in cursul 4audelor bisericesti, ca mijloc de lupta impotriva ereziei ariene)

$ dezvoltare mai noua a serviciului %easurilor din manastiri o reprezinta ,ezorele (,ecapca) sau Mijloceasurile (ru aciuni care se citesc numai in minastiri, intre %easuri) si #bednija sau Prinzinda (ru aciunea de la amiaza)) &n ceea ce priveste elementele constitutive care au intrat treptat in randuiala slujbei 4audelor din %easlovul ortodo0 (ru aciuni, lecturi biblice, cantari etc)), acestea vor fi aratate mai departe, la studiul separat al fiecarei 4aude (cap) %storie si si&bolis& sau e'plicare(. -recum se va vedea din capitolele urmatoare, randuiala de azi a 4audelor noastre biserieesti este rezultatul unei evolutii dinamice si continue, la care au contribuit toate epocile istoriei bizantine, cu centrele, personalitatile si curentele teolo ice cele mai importante ale vietii lor spirituale, in necontenita miscare si prefacere) &nfluente multiple la ori ine, in care se amesteca substanta spirituala a cultului sina o al cu elemente ale cultului Bisericilor celor mai vec#i din &erusalim si .ntio#ia, cu specificul ascetic al manastirilor /f) 'asile din %apadocia, alcaluiesc nucleul ori inar al acestor slujbe, la care apoi, mari ierar#i si teolo i, ca /f) /ofronie al lerusalimului, mari intemeietori si or anizatori de obsti mona#ale, ca /f) /ava, /f) +eodor si &osif /tuditul si /f) .tanasie .tonitul, sau smeriti mona#i, ca /f) !frem /irul ori /f) &oanic#ie cel ,are, ba c#iar si simpli laici, martiri, ca /f) ,ardarie si /f) !vstratie, si-au adau at partea lor de contributie, cu ru aciuni si imne ramase in intrebuintare pana azi in randuiala acestor slujbe)