Burebista Primul organizator al statului dac

Burebista, rege dac (70-44 i.e.n.). "Ajuns in runtea neamului sau care era isto!it de razboaie dese, getul Burebista s-a inaltat atat de mult "rin e#ercitii, abtinere de la !in si ascultare ata de "orunci, incat in cati!a ani a aurit un stat "uternic si a su"us getilor cea mai mare "arte din "o"ulatiile !ecine, ajungand sa ie temut c$iar si de romani", ast el sintetizeaza %trabon din Amaseia, geogra si istoric grec, care isi redacta o"era la "utin tim" de la dis"aritia lui Burebista, "ersonalitatea conducatorului dac. &ai dis"unem ce-i dre"t, de marturiile lui %trabon si ale lui 'ordanes. (el dintai s"une des"re intemeietorul statului dac ca era )barbat get* , dar aceasta in ormatie nu ne "ermite nici macar sa stabilim mai "recis originea lui Burebista, caci geogra ul din Amaseia, ca multi alti autori greci ii numeste )geti* si "e locuitorii din interiorul arcului car"atic. (at des"re 'ordanes, el staruie mai mult asu"ra "ersonalitatii marelui "reot +eceneu decat asu"ra regelui.&ai dis"unem de caracterizarea "e care i-o ace lui Burebista e"igra a dion,so"olitana in cinstea lui Acornion, dar aceasta se re era nu atat la "ersonalitatea regelui, cat la rezultatul actiunilor sale "olitice si militare. -rebuie sa recunoastem, asadar, ca iz!oarele antice nu ne dau nici un el de in ormatii directe des"re omul Burebista, des"re trasaturile sale izice si morale. .ste neindoielnic ca a"roa"e "atru decenii din istoria +aciei au ost marcate de "ersonalitatea lui Burebista si ca o "arte din o"era in a"tuita de el i-a su"ra!ietuit, in luentand e!olutia ulterioara a statului dac "ana in momentul cuceririi /omane. +ar este tot atat de sigur ca Burebista a ost "rodusul e"ocii sale, ca realizarile lui s-au intemeiat "e anumite conditii istorice reale si "e anumite cerinte obiecti!e ale societatii dacice. +es"re amilia lui Burebista nu se stie absolut nimic, desi multa !reme s-a crezut ca o inscri"tie greceasca, decretul in cinstea lui Acornion din +ion,so"olis, l-ar mentiona "e tatal regelui. Acest )tata* era un "ersonaj im"ortant si "uternic, caci el se do!edeste ca"abil sa-i scuteasca "e cetatenii din +ion,so"olis de ce!a, "robabil de un tribut. A lat initial in fruntea unei formatiuni statale locale, Burebista, om de stat inzestrat cu remarcabile calitati de organizator, strateg militar si di"lomat, reuseste sa uni ice ormatiunile "olitico-militare geto-dace din s"atiul car"ato-dunareano-"ontic sub autoritatea sa si sa "una ast el bazele unui

referat.clopotel.ro

"uternic regat cu centrul, "robabil, in Podisul -ransil!aniei. 'n intreaga sa actiune, Burebista a ost s"rijinit de marele "reot +eceneu, colaboratorul si s etnicul cel mai a"ro"iat. /eorganizat de Burebista, care "utea, "otri!it a irmatiilor aceluiasi %trabon, sa mobilizeze o armata de 000.000 de lu"tatori, se im"une la jumatatea secolului '. i.e.n. ca "rinci"ala orta "olitica si militara din .uro"a (entrala si de la +unarea de 1os. /azboaiele "urate de Burebista dez!aluie si alta latura a "ersonalitatii sale. /aida inc$eiere !ictorioasa a cam"aniei im"otri!a celtilor ne indeamna sa credem ca o ensi!a regelui a constituit o sur"riza "entru acestia. Pe de alta "arte, o inscri"tie 2istriana lasa sa se inteleaga ca Burebista stia sa organizeze un asediu de lunga durata, iar cucerirea litoralului Pontic do!edeste ca zidurile masi!e de "iatra ale cetatilor grecesti nu constituiau "entru el un obstacol de netrecut. 'n s arsit, nici un iz!or nu s"une ca Burebista ar i "ierdut !reo batalie si cu atat mai "utin !reu! razboi. -otul indre"tateste concluzia ca regele dac a ost si un mare comandant militar. Politica externa: Politica e#terna a statului lui Burebista, deosebit de acti!a si indrazneata, este indre"tata s"re redobandirea !ec$ilor tinuturi dacice si s"re contracararea "ericolului e#"ansiunii romane ce se contura "e intreaga linie a +unarii. Pe plan militar primele mari aciuni l gsesc pe Burebista atacnd n 74 sudul Dunrii n aliana cu scordiscii pe care ns mai apoi din cau a unor nenelegeri i nimice!te. "n #urul anului $% nimice!te celii boi !i taurisci in fruntea crora se afla &ritasiros. 'ai apoi intre anii (()4* cucere!te ntregul litoral pontic ntre +lbia !i ,pollonia. Pe plan diplomatic duce tratati-e cu Pompeius cruia i !i ofer a#utor militar !i care -orbe!te n faa .enatului roman de un prieten personal /poate Burebista0. Probabile legturi diplomatice are cu dalmaii cnd s)ar fi putut amesteca n rscoala acestora pe malul ,driaticii. .e presupun legturi !i cu 'idridates 12 3upator de!i puin probabile. Primul obiceti! il constituie, in jurul anului 30 i.e.n., inlaturarea su"rematiei celtice din reg. +unarii &ijlocii. Am"loarea si !igoarea acestui e ort militar, "recum si succesul sau gasesc ecou si in iz!oarele istorice care consemneaza com"leta nimicire a triburilor celtilor boii a lati sub conducerea lui (ritasiros, "recum si a celor taurisci4 in urma acestei !ictorii, $otarele a"usane ale /egatului dac sunt i#ate "e +unarea &ijlocie si &untii %lo!aciei. 'n rangerea ulterioara a scordiscilor, triburi celtice din zona de !arsare a -isei in +unare, aduce siguranta rontierei de sud-!est a +aciei si desc$ide "ers"ecti!a organziarii de incursiuni in sudul +unarii, in &acedonia si 'll,ria, creind "remisele stabilirii $otarelor
referat.clopotel.ro

meridionale ale regatului lui Burebista "e linia &untilor Balcanici. 'n anii 55-46, atentia lui Burebista se indrea"ta s"re rasarit, unde, du"a in rangerea lui &it$radates 7' .u"ator, regele Pontului, /oma reusise tem"orar, in urma cam"aniei lui &. -erentius 7arro 8ucullus, din anii 7097:, sa-si e#tinda autoritatea as"ura oraselor grecesti !est-"ontice. -riburile bastarnilor si sarmantilor de la est de +acia si din regiunile nord"ontice sunt in rante, Burebista im"unand a"oi autoritatea statului dac coloniilor grecesti de "e litoralul se"tentrional si a"usean al &arii ;egre, de la <lbia, a lata la gurile Bugului, si "ana la A"ollonia, situata "e tarmul gol ului Burgas in -racia. <rase care s-au o"us, "recum <lbia, 2istria si &esambria, sunt asediate si luate cu asalt, su erind gra!e distrugeri si iind obligate sa acce"te a"oi garnizoane dacice. Burebista ajunge ast el "sta"anul tinuturilor de dincolo si de dincoace de +unare", de!enind "cel dintai si cel mai mare dintre regii din -racia", cum il numeste o inscri"tie greaca contem"orana. A lat la a"ogeul "uterii, Burebista este "e "unctul de a inter!eni in razboiul ci!il dintre (aesar si Pom"ei din statul roman, trimitand in "reajma bataliei de la P$arsalos (46), la cel din urma, ca sol, "e Acornion din +ion,so"olis. 'n rangerea si moartea lui Pom"eius &agnus ac ca o erta de alianta a lui Burebista sa nu se materializeze. 7ictorios in razboiul ci!il, (aesar "regatea, se "are, o cam"anie indre"tata im"otri!a ri!alului sau din (ar"ati. +u"a asasinarea lui (aesar in =orumul din /oma, are loc si dis"aritia !iolenta a lui Burebista, !ictima "robabil a unui com"lot al aristocratiei se"aratiste. %tatul intemeiat de el se destrama initial in 4, a"oi in 5 "arti, intr-una dintre acestea mentinandu-se la "utere +eceneu. Politica 2nterna 4nificarea tuturor dacilor sub acest regat uria! a a-ut loc pe mai multe planuri: ) militar: cu o oaste, dup i -oare de 5%%.%%% de osta!i bine antrenai fi ic !i tactic, cifra plau ibila dac ne gndim c a i se cunosc sute de localiti geto) dacice !i c armata a a-ut !i elemente strine. ) social: cel mai probabil c n a#utorul lui Burebista a -enit marea ma#oritate a comailor dar putini pileai mprt!indu)i -isul. ,ici ar trebui menionat !i numrul populaiei: dac la un lupttor se considera patru necombatani re ulta o populaie de circa un milion de oameni. ) administrati-: Burebista conductorul suprem care con-inge cu mai mult sau mai puin for, Deceneu este cel care con-inge cu blndee !i inteligen, iar curtea competent i a#ut pe cei doi s)!i pun planurile n aplicare.
referat.clopotel.ro

) economic: bate moneda pentru c cea existenta de-ine insuficient comerului care atinge cote uria!e, fapt susinut cu certitudine de ar6eologie. ) #uridic: se redactea -estitele belagines. ) moral)religios: oamenii sunt adu!i la o -ia dup norme morale a-angardiste implementate n mare parte cu a#utorul religiei. &apitala Pentru a susine ipote a mea m -oi referi la un scurt pasa# din decretul d7onisopolitan /din rndul $0 n care ni se spune c ,cornion nefiind mulumit cu ntre-ederea cu tatl lui Burebista, pleac la 8drum lung8 pentru a)l ntlni pe regele nsu!i. &e drum mai lung fa de D7onisopolis poate fi dect unul pn la &oste!ti9 2at cum au stat poate lucrurile: Burebista cu o oaste de luat n seam pleac din ,rgeda-a cu gndul la locurile de lng +r!tie. .e stabile!te la cea mai mare cetate de la acea or de lng +r!tie: la &oste!ti de unde -a acti-a un timp. &onstruie!te apoi .armi egetusa. ,!adar &oste!ti a fost o capital temporar, .armi egetusa una ideologic, religioas, pe msura regatului nfptuit de marele rege !i un refugiu suprem. +ricum regele sigur era ne-oit s circule nencetat astfel capitala fiind unde era regele. .farsitul &are a fost sfarsitul lui Burebista> :tirile despre acest e-eniment ne lipsesc cu des-r!ire, se poate specula doar, probabil un asasinat ntre anii 44)45 ntr)o 8re-olt de palat8. ,dica potri-it lui .trabon, el ;a pierit din pricina unei rascoale mai inainte ca romanii sa apuce a trimite o armata impotri-a lui<.=u se poate spune cu preci ie nici cine au fost con#uratii. .)ar putea ca inlaturarea lui Burebista sa fi fost pusa la cale c6iar de romani. .)a formulat si ipote a ca, deoarece politica lui Burebista ameninta sa im"inga +acia intr-un con lict cu /oma, inasusi +eceneu l-ar i inlaturat "e acela al carui "rinci"al consilier si colaborator usese atatia ani "entru a inaugura o noua "olitica.

Prin marturire a"telor sale, Burebista a"are ca o "ersonalitate com"le#a. .l a ost intemeitorul statului dac, uni icatorul"e "lan "olitic al
referat.clopotel.ro

lumii geto-dacice, creatorul sistemului de orti icatii din &untii <rastiei, a"aratorul inde"endentei +aciei, regele care a inteles comandamentele !remii sale si care a stiut sa gaseasca mijloacele cele mai "otri!ite "entru a-si atinge sco"urile "olitice. 'ntr-un cu!ant, el trebuie "ri!it ca un om "olitic clar !azator si ca un mare comandant, iar e"oca sa ca una din cele mai im"ortante din trecutul istoric al "o"orului nostru.

;...Burebista, getul, luand conducerea "o"orului sau a ridicat "e

oamenii acestia ... asa incat in cati!a ani, a intemeiat o mare sta"anire si a su"us getilor a"roa"e "e toti !ecinii4 ba era de mare "rimejdie si "entru romani, "entru ca trecea +unarea ara sa-i "ese de nimeni si "rada -racia "ana in &acedonia si in 'liria, iar "e (elti cei ce se amestecasera cu tracii si ilirii i-a "ustit cu totul...* Autori? Bic$mann .liza, @eorgian 8ucia 'storia Antica, "ag. :5A, .ditura +idactica si Pedagogica Bucuresti, anul :B66. 2adrian +aico!iciu Portrete dacice, "ag. A0-65, .ditura &ilitara Bucuresti, anul :6B4.

%=A/%'-...........

referat.clopotel.ro