Lucrari de laborator la Rezistenta materialelor

- semestrul II -

1. Incercarea de rezistenta la forfecare a sarmelor metalice 2. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvte cu crestaturi in U si V 3. Analixa experimentala a tensiunilor prin metoda fotoelastimetriei. Determinarea coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor 4. Analiza experimentala a starilor de tensiune in elemente de rezistenta utilizand traductori rezistivi

10.03.2003 Lucrarea 1 Incercarea de rezistenta la forfecare a sarmelor metalice

Scopul lucrarii Determinarea rezistentei la forfecare r si a rezistentei la rupere la tractiune !r a unor sarme de otel si a unor sarme de aluminiu" prelucrarea statica a valorilor ! r si r si determinarea raportului valorilor medii ale tensiunilor de rupere #$ r%!r. &onsideratii 'enerale Incercarea se aplica metalelor cu o rezistenta la tractiune ! r()00 *pa. +entru executarea incercarii se foloseste un dispozitiv de forfecare, a carui sc-ema este prezentata in fi'ura.

unde. /1, /2 0 falci de prindere 1 0 epruveta 2 0 falca de taiere d 0 diametrul sarmei

r =
Fmax 2 Fmax = Sf d 2

1pruvetele folosite vor fi 3ucati de sarma de Al de acelasi diametru d(4 mm si lun'ime totala 4t52)0 mm, taiate din acelasi colac de sarma. 4a fel sunt si epruvetele din sarma de otel. *aterialul epruvetei Al 8l d01 4 4 Diametre 6mm7 d02 d901 d902 4 4 4 4 4 4 d0 4 4 S0 12,): 12,): 83s.

*aterialul ;r. crt epruvetei 1 2 Al 3 4 ) 1 2 8l 3 4 )

Incercarea la forfecare <max > ri= r?2 ri ri= r 1000 3A.B 3.44 11.B3 AC0 3B.: 2.24 ).01 C)0 2A.B =:.): 43.03 A00 3).B =1.44 2.0C A)0 3C.B 1.44 2.0C A)00 3CB.2 =2B.3 B0.0A 11000 43C.A 31.) AA2.2) 11000 43C.A 31.) AA2.2) 10000 3AB.1 =B.2: :B.22 A))0 3B0.2 =2:.2 :B:.44

Incercarea la tractiune <max S0 @mi 1000 12.): CA.:1

C2)0

12.):

)CC.22

24.03.2003

Lucrarea 2 Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestaturi in U si V

Scopul lucrarii Aprecierea tenacitatii metalelor in conditii de viteza de deformare mare, de temperatura si de stare de tensiuni triaxiala. Aprecierea tenacitatii se face pe 3aza rezilientei #&U in cazul epruvetei cu crestatura in U, caracteristici mecanice de incovoiere prin soc #V la epruvete cu crestaturi in V. &onsideratii 'enerale Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestaturi in U si V constituie incercarea cea mai uzuala pentru aprecierea comportarii tenace sau fra'ila a unui material. Desi printr=o asemenea incercare nu se o3tin caracteristici de material, ea continua sa ramana una dintre cele mai raspandite incercari. Incercarea consta in ruperea unei epruvete simplu rezemata printr=o lovitura aplicata pe partea opusa crestaturii. +entru e evita incovoierea axului de suspensie al pendului cat si vi3ratiile ciocanului dupa soc este necesar ca punctul de aplicare al socului sa coincida cu centrul de percutie 8 al pendulului situat la distanta l fata de axa de rotatie. Distanta dintre ener'iile potentiale ale ciocanului pendul in pozitia initiala si finala, constituie ener'i consumata pentru ruperea epruvetei.
W = W0 W f = G > H h? H = l + l sin> A0? = l >1 cos? h = l l cos = l >1 cos ? W = Gl >cos cos? W = G1l1 >cos cos? V1 = 2 gH = 2 gWa G

a$10"a1$C.A"3$10"31$B"<$11

;r. Dip *aterial epruvetei crestatura 1 84 V

Sectiunea in planul de simetrie al crestaturii acx3 S0 Bx10 0.B

1ner'ia consumata la rupere 300= 110$1A0

#&U%#V individual 23C.) media 23C.)

Aria Aria rupturii rupturii Durata cristaline ;r. Sa'eata fi3relor Vm soculu epruvetei f i Sd$S0= af%3f Sf Sf 1 ).4C 22 4.02 0.AB :3.2 1:.B

&r CA

<3 21

31 B

D 20

C.04.2003 Lucrarea 3 Analiza experimentala a tensiunilor prin metoda fotoelasticimetriei. eterminarea coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor
Scopul lucrarii Determinarea prin fotoelasticimetrie a coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor intr=o epruveta cu concentrator solicitata la inovoiere pura. &onsideratii 'enerale <otoelasticimetria este o metoda optica de analiza experimentala a starii de tensiune din elementele de rezistenta solicitate. *etoda se 3azeaza pe proprietatea de 3irefri'erenta accidentala a unor materiale transparente, omo'ene si izotrope din punct de vedere optic in stare nesolicitata, care devin 3irefri'erente cand sunt supuse unei stari de solicitare. *etoda fotoelasticimetriei permite sa se determine experimental atat valorile tensiunilor principale !1 si !2 cat si directiile acestor tensiuni principale.
= max = n
4 36 a a r r a a a + > 1?arctg 7 r r r

d$) mm" -$4) mm" m$4E14 #'" F$:EB" d9$C mm" - 1$30 mm" m$4EB #'" r$12,) mm" a$1) mm" F$2E3 G 120 *$11B G 141:0 Hz$d-2%: 1:BC.) !max$*%Hz B.3A1 8rdinul 3enzii din fi3ra extrema F 3 8rdinul 3enzii din fi3ra extrema F ) Valoarea 3enzii !0$!max%F 2.CAC &oeficientul concentrator de tensiuni I!$ I! teoretic !max%!n 0.A:)

*$11B G

Hz$d-21%:

!max$*%Hz

!max$F !0 13.AB )

120

141:0

10)0

13.4B)

21.04.2003 Lucrarea ! Analiza experimentala a tensiunilor prin metoda traductorilor rezistivi

Scopul lucrarii Determinarea, prin tensometrie electrica rezistiva, a repartitiei tensiunilor pe sectiunea transversala a unei 3are drepte solicitata la intindere excentrica, respectiv in sectiune transversala periculoasa a unei 3are cur3e si compararea rezultatelor cu cele calculate teoretic. &onsideratii 'enerale tensometria electrica rezistiva este o metoda de masurare indirecta a deformatiilor de la suprafata unui corp solicitat, cu aJutorul unui traductor rezistiv care transforma variatia de dimensiune in variatia unei marimi electrice. traductorul rezistiv se compune dintr=un fir metalic foarte su3tire lipit sau in'lo3at intr=un material elecroizolant. <irul este asezat ca in fi'ura, pentru ca la o rezistenta mare, ceea ce necesita evident lun'ime mare, dimensiunea l 0 sa fie cat mai mica. rezistenta electrica a acestor traductoare are de re'ula valori cuprinse intre )00 si 1000 K. Draductorul se lipeste pe suprafata piesei ale carei deformatii su3 actiunea incercarilor, dorim sa le masuram. Datorita deformatiei piesei, suprafata li3era a acesteia poate suferi lun'iri sau scurtari, ceea ce conduce la modificarea lun'imii firului si determina variatia rezistentei electrice a traductorului, deoarece @$Ll%S.

A$42B mm2 &$B.) mm r i z$A:.4 mm2 ;r. &analul traductor nr. activ 1 1 2 0 29 2 3 0 39 3 4 0 49 4 ) ) Scara de masurare 1000 1000 1000 1000 1000 Diviziunea la instrumentul indicator <0$0 <1$20 #; <2$0 n0 n1 n2 0 A)0 0 0 )00 0 0 2)0 0 0 0 0 0 =12) 0 Alun'irea MN A)0 )00 2)0 0 =12)

< 20 20 20 20 20

Draductorul activ nr. a3scisa P 1 1C 2 0 29 11.) 3 0 39 0 4 0 49 =11.) ) =1C

Mx :10 )00 2)0 0 =12)

!x$ Mx1 12B.1 10) )2.) 0 2:.)

!9x 11:.:) A4.01 4:.:B =0.:)4 =23.31:

O x x 100 x

A.C 11.) 12.) 100 12.)