BANII, MONEDA SI PIATA MONETARA Natura si functiile monedei Moneda constituie unul dintre instrumentele majore ale economiei

de piata.Exista o stransa interdependenta intre aria!ilele monetare si cele economice "consum,productie,in estitii#.De alt$el,politica economica nu poate $i conceputa in a$ara monedei.%antitatea de moneda $lata in circulatie,reparti&area si utili&area sa, exercita o in$luenta importanta asupra ec'ili!rului si cresterii economice. Pro!lematica monedei constitue, in !una masura, su!iecte contro ersate ale stiintei macroeconomice. In sens strict, moneda constituie an sam!lul mijloacelor de plata imediat utili&a!ile pentru e$ectuarea de re(lementari si acceptate intr)o anumita comunitate. Rolul monedei in economia contemporana este pus in e identa de $unctiile sale, a$late intr) un proces de de& oltare si di ersi$icare.Ast$el, sunt considerate ca $unctii clasice ale monedei* a#etalon al alorii sau unitate de cont. !#mijlocitor al sc'im!ului c# $unctia de re&er a" re&er a de aloare#. Inca din secolul al +,I)lea,rolul monedei asupra productiei si sc'im!ului de mar$uri a constituit su!iect de contro ersa.Anali&a di'otomica repre&inta caracteristica economistilor clasici si neoclasici.%on$orm acestei anali&e,cantitatile de mar$uri produse si sc'im!ate in economie sunt independente de $enomenele monetare si, prin urmare, exista doua s$ere distincte*s$era reala, in care se produc alorile si s$era monetara, in care se sta!ilesc preturile. In conceptia lui D.-ume, pentru ec'ili!rul pe termen lun(,o crestere a masei monetare antrenea&a cresterea proportional a preturilor. Anali&a caracteristica di'otomiei clasice este continuata in teoria neoclasica a ec'ili!rului (eneral "../alras#,ale carei enunturi principale pot $i sinteti&ate ast$el* 0. aria!ilele monetare nu exercita nicio in$luenta asupra cantitatilor sc'im!ate la ec'ili!ru1 2. ariatia cantitatii de moneda o$erita determina o ariatie proportionala a preturilor.Aceasta proportionalitate constituie ideea centrala a cantitati ismului. %u timpul, s)a do edit incoerenta a!ordarii di'otomice clasice, in locul acesteia economia monetara $iind a!ordata intr)o du!la perspecti a* a#accentul este pus pe caracterul patrimonial al monedei1 !#dimensiunea tran&actionala a monedei. Doctrina prin care cantitatea de !ani in$luentea&a ni elul pretului,dar nu are niciun e$ect asupra economiei reale este denumita in literatura de specialitate ca neutralitate a !anilor.Aceasta este doctrina economistilor clasici.Majoritatea economistilor moderni respin( di'otomia clasica.Tendinta de a considera moneda neutra continua si asta&i in cadrul adeptilor teoriei ciclurilor reale, care incerca sa ani'ile&e rolul monedei in explicarea ciclurilor economice. Pentru Mars''all si A.Pi(ou, moneda constituie un acti ,un element de patrimoniu al a(entilor economici, su!stitui!il cu alte acti e. %on$orm teoriei lui 3.M.4e5nes, moneda este direct inte(rata in $unctionarea economiei.6iind un instrument de politica economica, aceasta nu poate $i neutra.Ea indeplineste si $unctia de pastrare a a erii.Teoria 7e5nesista introduce un nou concept ,cel de 8pre$erinta pentru lic'iditati9. Monetaristii, in opo&itie cu 7e5nes, demostrea&a ca, cererea de moneda $iind sta!ila, orice ariatie a o$ertei de moneda se repercutea&a automat asupra cererii (lo!ale si, prin intermediul

sau, asupra enitului national nominal.Ei admit ca moneda in$luentea&a aloarea si structura productiei, modi$icand c'iar preturile relati e.Pentru M.6riedman moneda joaca un rol e$ecti asupra olumului productiei, dar numai pe termen scurt.In conceptia, exista deose!iri intre natura cererii de !ani a populatiei si cea a intrepreinderilor. Evolutia in fomele monedei.Sistemele monetare Moneda apare de timpuriu in istoria societatii omenesti.Initial era repre&entata de !unuri materiale" unelte, !unuri de consun, o!iecte pretioase#.Sc'im!ul este mijlocit ulterior de moneda metalica reali&ata din cupru, $ier si !ron&.Datorita proprietatilor lor, se (enerali&ea&a utili&area metalelor pretioase , a aurului si ar(intului, in calitate de moneda. Desi se considera ca denumirea (enerica de !ani desemnea&a di ersitatea !unurilor) mar$uri care au indeplinit rolul de ec'i alent (eneral, iar conceptul de moneda e identia&a cantitatea dintr)un anumit metal ce indeplinea rolul de etalon si mijloc de circulatie ,majoritatea autorilor sustin ec'i alenta acestora. Pro$esorul %ostin %. 4iritescu arata ca termenii de !ani si moneda nu sunt sinonimi.Spre deose!ire de !ani, moneda nu este un termen (eneric,ci se re$era la un anumit $el de !ani) si anume la piesele metalice de aloare proprie. .a incepul, aurul si ar(intul circulau su! $orma de lin(ouri.%atre anul :;; i.-r., acestea do!andesc (reutate si o $orma determinata, dand nastere la piesele metalice. In timpul Antic'itatii,piesele de metal au $ost !atute de autoritatile reli(ioase si statale care (arantau aloarea acestora) cu alte cu inte, titlul si (reutatea metalului continut.In E ul Mediu, su eranii au monopoli&at !aterea monedei. In aceste conditii, sc'im!ul de mar$uri este $acilitat de circulatia e$ecti a a monedelor metalice su! $orma pieselor de aur si ar(int.Ele au repre&entant $orma dominanta a mondei pana catre s$arsitul secolului al+,II)lea.Piesele de aur si ar(int incetea&a sa circule dupa Primul Ra&!oi Mondial.Odata cu aceasta,se inre(istrea&a un proces de demateriali&area a monedei, concreti&at in aparatia si extinderea treptata a circulatiei monedei de 'artie si a monedei scripturale. Pe masura aparitiei !ancilor, incep sa do!andeasca o anumita importanta semnele monetare de 'artie sau !iletele de !anca.%utimpul au $ost introduse re(uli si principii ale emisiunii $iduciare. In e olutia lor,!iletele de !anca au parcurs mai multe etape* a#In Antic'itate si in E ul Mediu, detinatorii de aur si ar(int primeau, in sc'im!, !ilete repre&entati e ale acestora. !#asi(urarea con erti!ilitatii !iletelor de !anca.Pentru a $i acceptate la plata, statul con$era !iletelor de !anca un curs le(al. c#!iletele de !anca necon erti!ile.In urma pro$undei cri&e economice din 0<2<)0<==, unele tari au instituit un curs $ortat al !iletelor de !anca 6unctionarea normala a sistemului monetar era asi(urata de reali&area ec'ili!rului dintre cantitatea de aur >moneda si necesarul de 'artie)moneda. Procesul de demateriali&area a monedei se a accentua odata cu apariatia monedei scripturale" !anii de cont #.Aceasta noua $orma de moneda apara la jumatatea secolului al+I+)lea in An(lia si a contri!ui la reducerea pieselor metalice in circulatia monetara.Banii de cont sunt trans$erati prin intermediu unor instrumente !ancare su! $orma de cecuri, iramente, e$ecte de comert,utili&ate pentru trans$erul !anilor intre conturi. In conclu&ie, in e olutia sa,moneda a parcurs mai multe etape si a cunoscut $ome ariate* a#piesele sau moneda di i&ionara1 !#!iletele de !anca sau moneda $iduciara"$iducia?incredere#1 c#moneda scipturala" depo&ite la edere#

d#moneda electronica. Numerarul "!ancnote si monede; si depo&itele !ancilor comerciale pastrate la !anca centrala " in contul re&e elor minime o!li(atorii# $ormea&a !anii primari sau !a&a monetara si costituie o creanta $ata de !anca centrala. Banii secundari repre&inta disponi!ilitatile la edere si constau in creante $ata de !ancile comerciale. Ba&a monetara si depo&itele la edere de$inesc masa monetara in sens restrans.Depo&itele la termen constutuie asa)numita c asi)moneda. %antitatea de moneda a$lata in circulatie su! aceste $orme determina masa monetara. Existenta monedei in $ome di$erite si a mai multor creatori de moneda a impus ela!orarea unor re(uli si norme pri ind incadrarea monedei in mecanismul (eneral de $unctionare a economiei.Asupra e olutiei lor si)au pus amprenta caracteristicile economiilor nationale in care au $unctionat. Tipurile de sisteme monetare se pot identi$ica pe !a&a mai multor criterii de clasi$icare.Ast$el, in $unctie de natura etalonului monetar, au existat* a#sisteme monetare care au a ut drept etalon metalul monetar"aur,ar(int#1 !#sisteme monetare !a&ate pe etalonul aur)de i&e1 c#sisteme monetare !a&ate pe etalonul putere de cumparare. Din punct de edere al $ormei dominante de moneda a$lata in circulatie,sistemele monetare au cunoscut urmatoarele tipuri* 0.Sisteme metaliste,caracteri&ate prin utili&area unuia sau a mai multor metale ca etalon monetar. 2.Sisteme cu !a&a metali&a si monede de 'artie, caracteri&ate prin circulatia concomitenta a monedelor metalice si !iletelor de 'artie carora le este asi(urata con erti!ilitatea in aur de catre !anca de emisiune. In $unctie de monul in care se e$ectua con erti!ilitatea !iletelor de !anca au existat* a#@old Specie Standard)!iletele de !anca erau con erti!ile in piese de metal etalon1 !#@old Bullion Standard)con erti!ilitatea !anilor de 'artie se e$ectua in lin(ouri si numai pentru sume importante,pornind de la un pla$on sta!ilit de autoritatile monetare c#@old Exc'an(e Standard)!anii de 'artie erau con ertiti intr)o de i&a straina, ea insasi con erti!ila in aur =.Sisteme monetare ametalice*!iletele de !anca necon erti!ile si moneda scripturala. Masa monetara.Cererea si oferta de moneda Masa monetara repre&inta ansam!lul mijloacelor de plata existente in economie la un anumit moment dat. Ea esta $ormata din disponi!ilitati monetare si disponi!ilitati c asimonetare..a randul lor ,disponi!ilitatile monetare cuprind* !iletele de circulatie, moneda di i&ionara in circulatie, depo&ite la edere "conturi ale particularilor si intreprindelor la !anca centrala, depo&ite in !anci, depo&ite in conturi postale, depo&ite de $onduri particulare la Te&aur#.In cate(oria disponi!ilitatilor c asimonetare se includ* conturi pe li!rete in !anci, depo&ite la termen la Te&aur, !onuri pe termen la Te&aur, depo&ite in aluta ale re&identilor. Disponi!ilitatile monetare se re$era la masa monetara concreti&ata in creantele la edere asupra !ancilor si Tre&oreriei. s$era de cuprindere a masei monetare este conditionata de modul in care este de$inita moneda, daca aceasta este pri ita ca un simplu mijloc de plata imediat sau este asimilata cu acti ele lic'ide.Masa monetara cuprinde monedele propriu)&ise, !iletele de !anca "!ancnotele# si depo&itele !ancare.Ea include un ansam!lu de mijloace de plata la care se pot aplica $unctiile traditionale ale monedei.

Structura masei monetare pune in e identa, in primul rand,etero(enitatea componentelor sale, datorita existentei mai multor creatori "emitenti# de moneda "Banca centrala ,Tre&oria pu!lica, !ancile comerciale#, ceea ce $ace posi!ila con ersia unei $orme de moneda in alta. In al doilea rand, structura masei monetare rele a caracterul complex si lipsa, in anumite ca&uri, a materialitatii componentelor sale. A(re(atele monetare se sta!ilesc pe !a&a re(ruparii, sta!ilita intr)un mod con entional, a tuturor acti elor in cate(orii mari care se includ unele in altele si care sunt sim!oli&ate di$erit. "M;, M0, M2, M=,MA ,.# unde M0?!ilete de !anca, moneda di i&ionra si depo&itele la edere"conturi in !anca# repre&inta masa monetara in sens strict1 M2?M0B conturile de economii si conturile pe li!rete la !anca1 M=?M2B depo&itele la termen, !onurile de casa si certi$icatele de depo&it1 .? M=B !onurile de Te&aur si titlurile comerciale emise de intreprinderi. Asadar, a(re(atele monetare constituie indicatori sintetici care re$lecta capacitatea de a c'eltui a a(entilor economici. Ele se caracteri&ea&a atat prin (radul di$erit de lic'iditate al componentelor lor, cat si prin caracterul lor aria!il.%a urmare a crearii unor acti e lic'ide, $rontierele dintre disponi!ilitatile monetare si cele nemonetare se modi$ica permanent. %onstruirea a(re(atelor monetare si a celor economice "produs national, enit national# permite determinarea unor indicatori importanti pentru anali&ele monetare si economice ca de exemplu, rata de lic'iditate a unei economii, care se determina prin raportarea di$eritelor a(r(ate monetare la PIB "produs intern !rut# Orice mecanism de creatie monetara presupune cerere si o$erta de moneda %ererea de moneda repre&inta cantitate de moneda pe care a(entii economici doresc sa o detina la un moment dat. Teoriile pri ind natura cererii de moneda se inscriu in caracteristicile marilor curente de (andire economica. Pre&entand moti ul sau de speculatie, 4e5nes descopera inad ententa a!ordarii di'otomice clasice.Teoria $riedmaniana a cererii isi propune re$ormularea teoriei cantitati e a monedei.In anul 0<CD, M. 6riedman rea$irma ca teoria cantitati a este o teorie a cererii de moneda si nu o teorie a pretului sau a enitului nominal. Totodata, sunt introduse doua noi elemente* pe de o parte, $actorii care in$luentea&a o$erta nu de ine niciodata in$init elastica in raport cu rata do!an&ii"alt$el spus, nu exista trapa de lic'iditate#. Anali&a monetara considera ca exista o cerere de moneda, al carei $undament il repre&inta dorinta de adispune de lic'iditate, adica o re&er a imediat mo!ili&a!ila. Atri!utul principal al monedei este lic'iditatea care decur(e din $unctiile pe care le exercita in cadrul sistemului economic. .ic'iditatea ".# con$era detinatorului de moneda un anumit pri ile(iu* posi!ilitatea de a ac'i&itiona !unuri si ser icii oricand si oriunde. Aceasta se a$la la ori(inea moti ului 8pre$erinte pentru lic'iditate9, care ser este ca $undament al cererii de moneda si la constructia unei cur!e a acestei cereri. Moti ele pre$erintei pentru lic'iditate explica cererea de moneda si $actorii care in$luentea&a aceasta cerere, precum si sensul in care ei actionea&a. 3.ME 4e5nes, autorul acestei anali&e, a ar(umentat ca cererea (lo!ala de !ani are doua componente principale* cererea de !ani pentru tran&actii".0# si cererea speculati a pentru !ani ".2#.In consecinata, .?.0B.2. Prima componenta .0, repre&inta cntitatea de moneda necesara a(entilor economici pentru mo!ilul enitului si a$acerilor, precum si pentru mo!ilul precautiei.%ererea de !ani pentru tran&actii este direct proportionala cu ni elul eniturulor "F#1 cu cat este mai mare

ni elul eniturilor, cu atat mai mare a $i cererea de !ani pentru tran&actii.Aceasta componenta acererii de !ani se poate exprima prin relatia* .0?.0"F#, unde .0E;. %ea de)a doua componenta,.2, repre&inta cererea de moneda in scopuri speculati e si depinde de ni elul ratei do!an&ii* cand rata do!an&ii este mare, cererea speculati a pentru !ani este mica si in ers..2?.2"i#, cu .2G;. Re&ulta ca relatia care exprima cantitatea de moneda ceruta de ine* Dupa 4e5nes, di ersi autori "in special M. 6riedman# au insistat asupra $aptului ca cercetarea de moneda nu este in$luentata numai de enit si rata do!an&ii.Aceasta a condus la reali&area unei $unctii a cererii mai (enerale. In realitate, a(entii economici sta!ilesc propri cerere de moneda tinand cont si de alte $orme posi!ile ale acti elor lor* pre$erintele or depinde de randamentele acestora si de casti(urile respecti e. Ast$el, cererea de moneda intr)o perioada data a $i in $unctie de* a# enituri1 !# ni elul (eneral al preturilor* cererea de moneda este direct proportionala cu ni elul preturilor c# rata do!an&ii si randamentul actiunilor* cu cat ni elul acestora a $i mai ridicat, cu atat a $i mai redusa cererea de moneda. O$erta de moneda repre&inta cantitatea de moneda pusa la dispo&itia utili&atorilor prin sistem !ancar.In le(atura cu posi!ilitatea de a controla o$erta de moneda exista puncte de edere di$erite.Ast$el, anali&a macroeconomica admite, ca ipote&a, ca o$erta de moneda este per$ect controlata de autoritatile monetare. In acest ca&, se spune ca moneda este exo(ena. Pro!lema caracterului endo(en sau exo(en al creatiei monetare caracteri&ea&a de&!aterile monetare actuale* a#scoala !ancara aprecia&a creatia monetara ca endo(ena* aceasta nu poate $i excesi a si este conditionata de ne oile acti itatii economice si de preturi1 !# scoala circulatiei, de orientare cantitati ista, considera creatia monetara ca exo(ena si in$lationista1 c#scoala !ancii li!ere propune eliminarea !ancii centrale si a monopolului sau, este in numele e$icacitatii concurentei !ancare. Pentru 3. M. 4e5nes, creatia monetara , a$lata la ori(inea o$ertei de moneda, este exo(ena1 cantitatea de !ani emisa depinde de deci&iile autoritatiilor !ancare sau sttale si nu de ne oile economiei. O$erta si cererea de moneda se con$runta pe piata monetara. Punctul de intersectie a cur!elor o$ertei si cererii de moneda determina cantitatea care se sc'im!a in situatie de ec'ili!ru si pretul de ec'ili!ru "rata do!an&ii#.E ident, ec'ili!rul acestei piete se a modi$ica in $unctie de e olutia cererii si o$ertei de moneda. In ca&ul in care autoritatile monetare promo ea&a o politica restricti a, rata do!an&ii de ec'ili!ru are tendinta de crestere, in conditiile reducerii cantitatii de moneda. %rearea de moneda constituie o modalitate de $inantare a economiei nationale. Hnii economisti deose!esc creatia de emisiunea monetara.Se considera ca se inter ine numai atunci cand moneda trece din sistemul monetar care a creat)o la a(enti nemonetari. Emisiunea presupune o indatorare a sistemului monetar in ansm!lul sau $ata de a(entii nemonetari. %rearea de moneda asi(ura necesitatile de lic'iditati ale a(entilor economici.Ea se reali&ea&a in interiorul sistemului $inanciar pe !a&a unor mecanisme speci$ice si consta in trans$ormarea de creante asupra a(entilor ne!ancari"creante asupra strainatatii, creante asupra economiei, creante aspra Tre&oreriei pu!lice# in mijloace de plata imediat utili&a!ile. Pe lan(a rolul traditional de pastrare a disponi!ilitatilor !anesti existente in economie, !ancile au do!andit pri ile(iul de a crea moneda prin intermediul creditelor. Sursa de creare a monedei o repre&inta des$asurarea mai multor tipuri de operatii*

0.%redite acordate a(entilor economici Bancile participa la crearea monedei prin intermediul creditului.Intr)o operatie de credit, unitatea !ancara creditea&a contul !ene$iciarului si pune ast$el la dispo&itia sa moneda scipturala. 2.6inantarea ne oilor statului %rearea monedei este, in primul rand, re&ultatul creditelor acordate statului de catre !anca centrala, institutiile de credit si Tre&oreria pu!lica. =.Ac'i&itii de de i&e straine In urma exportului, a(entii economici nationali primesc de i&ele altor tari, pe care le depun la !anci.In sc'im!ul acestora !anca centrala creditea&a contul !ancilor intermediare, ceea ce conduce la plasarea pe piata a noi cantitati de masa monetar.Dimensiunile acesteia sunt conditionate de situatia !alantei de plati. In conclu&ie, crearea monedei este asi(urata de trei cate(orii de a(enti* !ancile, !anca central si Tre&oreria pu!lica.Operatiile de credit reali&ate prin !anci repre&inta sursa majora a crearii monedei. In procesul crearii monedei este implicata si !anca centrala.Ea creea&a doua cate(orii de moneda* a#moneda $iduciara, deoarece detine monopolul emisiunii de !ilete de !anca1 !#moneda scripturala, atunci cand trans$orma o creanta in mijloace de plata "moneti&area unei creante#. In $ine, ultima institutie care creea&a moneda este Tre&oreria pu!lica.Aceasta repre&inta a(entul $inanciar al statului, la ni elul sau colectandu)se eniturile pu!lice si reali&andu)se c'eltuielile.Repre&inta totodata, un !anc'er al statului. Tre&oreria creea&a moneda di i&ionara si moneda scripturala. Anali&a anterioara pune in e identa $undamentarea crearii monedei pe trans$ormarea creantelor in mijloace de plata.%ontrapartidele monedei repre&inta deci ansam!lul creantelor care au permis crearea monedei pe parcursul unei perioade. %reantele asupra economiei, creantele asupra Tre&oreriei si creantele asupra stainatatii repre&inta contrapartidele masei monetare1 ele indica deci ori(inea masei monetare. Posi!ilitatile de creare a monedei prin intermediul !ancilor sunt totusi limitate. Ele pot crea moneda numai daca dispun de acti e in moneda centrala si de un cont creditor la !anca centrala.Acest cont poate $i alimentat cu surse pro enind de la alte !anci sau de la !anca centrala.Totodata, !ancile comerciale tre!uie sa tina cont si de rata de pre$erinta a a(entilor economici pentru detinerea de !ilete, adica proportia din cantitatea de moneda pe care acestia doresc sa o detina su! $orma de !ilete de !anca. Atunci cand !ancile comerciale nu dispun de su$iciente resurse proprii,se pot re$inanta pe piata monetara.In principal, aceata presupune acceptul !ancii centrale de a re$inanta o parte a creantelor detinute de catre !anci,adica se preia in contul sau unele dintre aceste creante si sa credite&e in contrapartida contul !ancilor. Banca centrala poate actiona in sensuri di$erite asupra !a&ei monetare1 pentru a $a ori&a crearea monedei ea poate spori posi!ilitatile de re$inantare, permitand !ancilor sa o!tina !iletele necesare1prin limitarea posi!ilitatilor de re$inantare se poate,dimpotri a, $rana crearea de moneda.In primul ca&, $acilitand re$inantarea !ancilor, se o$era mai multe lic'iditati si are loc reducerea ratei do!an&ii1 in ca&ul reducerii o$ertei de moneda, rata do!an&ii a creste. In calitate de institut de emisiune, !anca centrala are rolul de a $urni&a moneda economiei.Aceasta o$erta de moneda se reali&ea&a prin intermediul a doua cate(orii de operatiuni* a# de credit, din care $ac parte creditul pentru sectorul pri at "a ansuri asupra $ondurilor pu!lice si rescontul# si pentru sectorul pu!lic "su!scrierea !onurilor de Tre&orerie#1 !# de an&are)cumparare, numite si 8open)mar7et9 si operatiuni asupra de i&elor straine.In plus, tre!uie mentionat rolul coe$icientilor de re&er a ai !ancilor de depo&it.

Rescontul
Banca pri ata care a scontat o scrisoare de sc'im! si care se a$la in di$icultati de lic'iditate are posi!ilitatea de a o pre&enta !ancii centrale in scopul de rescontare. Banca centrala poate remite in sc'im! !ilete corespun&ator sumei inscrise, diminuata cu un procent care repre&inta rata de rescont.Rescontul permite, asadar, !ancilor de depo&it sa se alimente&e cu !ilete ale !ancii centrale.De notat ca politica de rescont are du!lu e$ect* a# pe de o parte, e$ectul)cantitate asupra stocului (lo!al de moneda1 !# pe de alta parte, modi$icarea ratei do!an&ii in economie, care are ea insasi repercursiuni in materie de economisire si in estitii. Subscrierea bonurilor de Trezorerie Pentru a raspunde ne oilor de lic'iditate si de credit ale statului,!anca centrala poate inter eni prin ac'i&itionarea directa de titluri pe termen scurt emise de (u ern. Politica de open-market !ceasta politica presupune operatii, e$ectuate prin intermediul !ancii centrale, de an&are si cumparare a o!li(atiunilor emise de stat, e$ectuate direct cu alte !anci sau indirect cu pu!licul, prin intermediul !ursei de alori.Atunci cand cumpara ,!anca centrala lanse&a lic'iditati in circuitul economic, in sc'im!ul titlurilor pe care le plateste la pretul pietei.Daca an&atorul de o!li(atiuni este o !anca pri ata, are loc cresterea incasarilor si expasiunea monedei !ancare.In ca&ul in care an&atorul este un particular, expansiunea monetara este de natura $iduciara, in masura in care !iletele nu sunt introduse in sistemul !ancar.Operatiunile de 8open)mar7et9 au si ele un du!lu e$ect* a#e$ectul)cantitate, mani$estat prin sporirea de masa monetara in circulatie in ca&ul ac'i&itionarii de titluri si prin restran(erea masei monetare in ca&ul an&arii de titluri de catre !nca centrala1 !#e$ectul)pret, mani$estat prin ariatia ratei do!an&ii.O ac'i&itie masi a de titluri determina o crestere a pretului acestora si reducerea ratei do!an&ii.In ers, atunci cand !anca centrala inde titluri, se promo ea&a o politica de crestere a ratei do!an&ii pe piata. "peratiuni asupr devizelor straine Pe pietele de sc'im!, !ancile centrale pot cumpara sau inde moneda straina. aceste operatiuni, care au cel mai adesea ca scop sa in$luente&e cursul monedei nationale, au ca e$ect cresterea sau diminuarea emisiunii monetare. Modificarea rezervelor minime obli#atorii Manipularea oe$icientilor acestor re&er e constituie un instrument important pentru determinarea o$ertei (lo!ale de moneda. Anali&a mecanismelor de punere in circulatie a monedei e identia&a caracteristicile comportamentului !ancar si creatiei monetare, precum si interactiunea pietelor de credit cu moneda centrala.%reatia monetara si o$erta de credit repre&inta un proces unitar.In cadrul acestui proces se a$la !ancile comerciale, deoarece acestea inter in simultn pe piata monetara si pe piata creditului.Rolul lor consta in procurarea resurselor necesare constituirii si distri!uirii creditului. Hn alt instrument de control al crearii monedei il repre&inta incadrarea creditului. Prin aceasta masura se asi(ura o re(lementare directa a sumei creditelor autori&ate.Aceasta $orma de control direct presupune adoptarea unor norme de crestere a creditului pe o perioada determinata.Tre!uie tinut cont de $aptul ca nu intotdeauna incadrarea creditului repre&inta un instrument de control e$icace si ca acesta poate antrena e$ecte per erse asupr economiei. Se poate conclu&iona ca !anca centrala joaca un rol esential, dar, indirect, in crearea de moneda, prin alimentarea !ancilor cu moneda centrala.Prin aceasta, !anca centrala re(lea&a cresterea masei monetare. $aloarea si puterea de cumparare a monedei

Teoriile pri ind rolul monedei in $unctionarea economiei au in edere,in primul rand, in$luenta exercitata asupra olumului productiei si ni elului preturilor.In acest sens, este recunoscuta teoria cantitati a a monedei "!anilor#, con$orm careia ariatiile cantitatii de moneda a$lata in circulatie determina ariatii ale ni elului (eneral al preturilor. Adesea,paternitatea teoriei cantitati e a monedei a $ost atri!uita lui 3ean Bodin, care explica in anul 0CD: cresterea preturilorin Europa prin a$luxul metalelor pretioase din .umea Noua. Teoria cantitati a a monedei $ormulata de clasici sustine ca productia si ocuparea $ortei de munca sunt determinate de aria!ile reale ale economie, precum munca si capitalul. Teoria cantitati a a !anilor "monedei# este cunoscuta prin doua ariante* tran&actionala si a enitului.3. 6is'er a de& oltat ecuatia prin disocierea numeralului a$lat in circulatie de moneda scripturala, luand in considerare ite&a de circulatie di$erita pentru aceste componente ale masei monetare.In aceste conditii,ecuatia de ine* M,BMI,I?PT unde* MI?moneda scripturala1 ,I? ite&a de circulatie a!anilor scripturali. %ererea de moneda "Mc# a $i Mc?PTJ,I ,arianta eniturilor a $ost ela!orata de A. Mars'all si A. %. Pi(ou de la Hni ersitatea %am!rid(e si are $orma* M?4F, unde 4?constanta care repre&inta parte din enitul nominal mentinuta su! $orma de !ani1 F? enitul national exprimat in preturi curente. Principala deose!ire dintre cele doua ariante consta in su!stituirea alorii tran&actiilor !anesti"PT# cu enitul national reali&at "F#. Teoria 7e5nesiana $ormulea&a critici se ere la adresa neutralitatii monedei, pe care o considera o aria!ila esentiala care conditionea&a acti itatea economica. In teoria cantitati a re$ormulata, masa !aneasca este considerata o marime exo(ena, sta!ilita de autoritatile monetare. Sta!ilire alorii o$iciale a monedei era de competenta autoritatilor monetare ale statului si capata $orma alorii paritare.In conditiile amintite, aloarea paritara era de$inita prin cantitatea de metal pretios sta!ilita de le(e sa indeplineasca $unctia etalon monetar. ,aloarea reala a monedei exprima puterea sa de cumparare si este data de starea economiei din care pro ine.,aloarea monedei repre&inta puterea sa de cumparare si este data de cantitatea de !unuri si ser icii care poate $i c'i&itionta cu o anumita suma de !ani su cu o unitate monetara.