MIRODENII

Menta busuiocul nimfelor

Una dintre cele mai cunoscute plante medicinale este menta (Mentha piperita), cunoscuta si sub numele de izma, izma creata, canfor, ninta de camfor, ninta rece. I se spune piperita, adica iute, piperata, datorita ustului si mirosului intepator care se pot simti daca tulpina sau frunzele sunt taiate. !e spune ca numele acestei plante "ine de la nimfa Mintha, persona# mitolo ic traitor in paduri, care a fost pedepsita de $eus si transformata in floare. Nimfele sunt reprezentate de multe ori in desenele antice purtand pe cap coronite de menta ca semn al dra ostei, asa cum astazi busuiocul simbolizeaza acelasi lucru in satele romanesti. Menta era cunoscuta ca planta condimentara si medicinala inca din %ntichitate, romanii si recii o foloseau mai mult in bucatarie, in "reme ce e iptenii au pus&o in fruntea listei de remedii botanice, folosind mai ales uleiurile in care macerau menta

'lanta condimentara Menta este bo ata in "itaminele (, D, in calciu, ma neziu, zinc si mai ales in uleiuri eterice care se asesc in concentratia cea mai mare in flori si frunze. %ceste uleiuri sunt alcatuite mai ales din mentol si acesta este cel care da in principal ustul atat de placut, iute, racoritor al preparatelor la care se foloseste menta. (u menta se prepara sosuri, salate, deserturi si bauturi racoritoare. Multe lichioruri, creme si bomboane sunt aromate cu menta. %tat de mult folosita uma de mestecat este in principal aromata cu menta. !e prepara oteturi si uleiuri aromate cu menta, iar acestea se folosesc la aromarea salatelor, a salatelor de fructe sau a deserturilor cu fructe de "ara. )runzele proaspete de menta sunt foarte des utilizate la decorarea unor preparate din paste sau le ume, a sucurilor, sosurilor si supelor de rosii. (ombinatia de menta si rosii este specifica bucatariei mediteraneene, este una dintre cele mai racoritoare si este recomandata mai ales in zilele toride.

!os de menta

* + lin uri cu "arf frunze proaspete de menta * + albenusuri * +,,ml lapte zeama de lamaie * sare, piper, zahar

*- lin ura unt * . lin urite

!e fierbe laptele si se toarna peste frunzele de menta. !e acopera "asul si se lasa ., de minute la infuzat. %poi se strecoara. !e topeste untul si se adau a pe rand albenusurile, amestecand mereu, pentru a obtine o compozitie omo ena. %cest sos se prepara in doua "ariante/ dulce sau sarata. 'entru "arianta dulce, se adau a putin cate putin laptele si sucul de lamaie, amestecand mereu pentru omo enizare si pentru a nu se prinde sosul de "as. !e lucreaza la foc mic. !e indulceste dupa ust. !e fierbe sosul pana cand se in roasa si a#un e la consistenta dorita. 0a final, se adau a putin piper care 1trezeste2 aroma mentei. !osul dulce astfel preparat se foloseste la in hetate, salate de fructe, budinci. !e ser"este in castroane decorate cu frunze de menta. 'entru "arianta sarata, se elimina zaharul din reteta si sosul se condimenteaza doar cu sare si piper, dupa ust. 0a "arianta sarata se pot pastra frunzele de menta, taiate foarte marunt. !osul astfel preparat se foloseste mai ales la paste, dar poate insoti si preparatele si salatele cu rosii.

3n hetata de menta 4 portii & +, minute 5 4 ore con elare * 4 albenusuri * - l lapte * 6 lin uri frunze "erzi de menta * -7, zahar * .7,ml frisca !e taie frunzele de menta foarte marunt si se oparesc cu lapte clocotit. !e acopera "asul si se lasa la racit. !e freaca albenusurile cu zaharul pana cand se obtine o compozitie spumoasa. %ceasta se dilueaza cu laptele racit. !e pune "asul din nou la foc si se amesteca mereu pentru a nu se prinde compozitia de "as. (and compozitia s&a in rosat suficient, se ia "asul de pe foc si se continua amestecarea inca 7 minute. !e lasa 7 minute sa se mai raceasca si apoi se adau a frisca. !e amesteca pentru omo enizare si se pune la con elat pentru cel putin 4 ore. !e ser"este in hetata in cupe ornate cu frunze "erzi de menta.

Otet si ulei aromat !e pun + lin uri frunze de menta sau, si mai bine, + plante de menta(tulpina, frunze si flori), intr&o sticla. 'este acestea se toarna otet de mere sau ulei de masline. !ticlele se tin -, zile in loc insorit, apoi se strecoara lichidele si se depoziteaza in sticle de culoare inchisa. Otetul si uleiul aromat se folosesc la aromarea salatelor si a deserturilor.

Menta & remediu antic 'artea aeriana a mentei & tulpina, frunzele si florile & se foloseste in scopuri medicale, de mii de ani. Romanii sustineau ca menta purtata in coronite pe cap, mai ales atunci cand este inflorita, pro"oaca buna dispozitie, o stare psihica poziti"a si odihneste mintea. 'liniu cel 8atran purta tot timpul o astfel de coronita de menta pe cap.

Menta are rol antiseptic, di esti", antiinflamator si dezinfectant al intre ului sistem di esti". Din menta se prepara ulei, otet si tinctura, infuzii, macerate sau decoct.

Ulei si otet de menta 3n concentratie mare, uleiul de menta are rol anesteziant, de aceea se foloseste pentru masarea fruntii, cefei si tamplelor in caz de mi rene si ameteli, sau dureri de dinti.

'entru a improspata aerul din incaperi, se pune un "as cu apa fierbinte in care se toarna cate"a picaturi de ulei de menta. 'uneti cate"a picaturi de ulei de menta pe becurile reci. (and le "eti aprinde, aroma de menta se "a raspandi in toata casa.

Otetul aromat cu menta are si proprietati medicinale, fiind folosit la comprese care, aplicate pe frunte, inlatura starile de rau in caz de ripa, si durerile de cap.

(ate"a picaturi de ulei sau otet de menta, luate pe un cubulet de zahar, alun a starea de indispozitie si oboseala. Uleiul de menta calmeaza intepaturile de insecte. 'lanta uscata sau "erde alun a tantarii si parazitii.

9inctura de menta !e umple o sticla cu frunze si tulpini de menta, taiate marunt sau zdrobite. Nu se indeasa plantele in sticla. !e toarna alcool dublu rafinat peste plante si se lasa la intuneric -, zile. Din cand in cand se a ita sticla. Dupa acest timp se strecoara si se poate folosi, luata in ceai sau apa pentru calmarea tulburarilor astro& intestinale(diaree, "oma, reata, balonare, colici, dischinezie biliara, into:icatie) 3n caz de raceli, astm, bronsite, sinuzite se pot face inhalatii cu tinctura de menta pusa in apa clocotita. Desfunda sinusurile, calmeaza tusea si rela:eaza respiratia.

%lifie cu menta !e incalzeste .,, untura proaspata si se pun in ea + & 6 lin uri frunze "erzi de menta. (and untura incepe sa clocoteasca, se ia "asul de pe foc, se acopera si se lasa la racit pana a doua zi. % doua zi se incalzeste din nou untura, se strecoara printr&o sita fina in cutii mici de plastic si se lasa la racit. %lifia astfel preparata are efect antibacterian, dezinfecteaza ranile si ulceratiile pielii si a#uta la calmarea durerilor reumatismale. Ro:ana %08U

Salvia

Salvia este originara din zona mediteraneana unde mai poate fi gasita si n stare salbatica. Este cultivata n toate tarile Europei ca planta medicinala si condimentara. Este o planta iubitoare de lumina si daca este semanata ntr-un loc luminos si ferit de curenti de aer, poate sa ajunga pna la 50-80cm naltime. re flori albe sau albastrii-violete si frunze acoperite cu un puf argintiu. ! se spune popular si jales, salvir sau serlai. "espre virtutile tonice si diuretice ale salviei se vorbea nca din ntic#itate. $a vremea aceea salvia era socotita drept cea mai vindecatoare planta din cte se cunosteau si se foloseau pentru tratarea bolilor. Se pare ca si numele acestei plante este de origine latina si s-a format de la %salvare& ' a salva, a vindeca, a tamadui. (n Evul )ediu, salvia a nceput sa fie tot mai des folosita si n alimentatie, pentru aromarea preparatelor. *rintre alte scrieri vec#i despre aceasta planta, s-a pastrat si o reteta de ulei aromat cu salvie, care se folosea la salate, dar si ca leac pentru tratarea ranilor si a altor afectiuni ale pielii. stazi, salvia se foloseste att pentru aromarea si condimentarea mncarurilor, ct si ca planta care vindeca sau amelioreaza anumite boli.

*entru aromarea mncarurilor se folosesc frunze de salvie, fie proaspete, fie uscate si maruntite. +runzele se recolteaza numai n vremea amiezii, cnd soarele este foarte puternic si nainte ca sa fie desc#ise florile, cnd sunt doar mbobocite. (n acest moment al zilei, sub influenta directa a soarelui, n frunze se gaseste o mare concentrare de uleiuri volatile, care dau un gust usor amar. ,ontinutul de uleiuri volatile este mult mai mare n planta proaspata dect n cea uscata. Salvia se foloseste foarte mult n bucataria mediteraneana, la aromarea sosurilor pentru paste, n supe de legume sau amestecata n diferite sortimente de brnzeturi. !talienii o folosesc la aproape toate preparatele din ficat, fie de vita, fie de porc sau pasare. "e asemenea, se ntlneste ntotdeauna cnd mncarea se prepara din carnuri grase de gsca sau porc. -aiata marunt se presara pe felii de pine prajita pe care se ntinde maduva fiarta de vita. romeaza si compozitiile din care se prepara crnatii de vara, dar si umpluturile pentru legume .dovlecei umpluti, flori de dovleac umplute, vinete umplute, sarmale vegetariene etc./. deseori, frunzele de salvie plutesc n coc0teil-urile de vara sau orneaza salatele de fructe. (n Sudul !taliei frunzele de salvie se amesteca n aluatul din care se fac pinici si turte aromate, n sezonul cald. -ot n !talia un vec#i proverb spune ca n mncarea n care pui ceapa, e bine sa pui si-o frunza de salvie, pentru ca cele doua plante si %cresc& una alteia aromele. ,u frunze de salvie se pot prepara uleiuri si oteturi aromate care pot fi folosite apoi n sezonul rece. Se lasa la macerat frunzele 10 ' 15 zile n ulei sau otet si se agita zilnic sticla n care se

pun. Se strecoara si se depoziteaza n sticle de culoare nc#isa, n loc uscat, ferit de lumina directa.

Salvia ' panaceu traditional

%Sa-ti scoti palaria cnd treci pe lnga salvie2&, spun batrnii din satele de munte, care folosesc planta pentru a trata multe boli.

!nfuzia de salvie *este 1 lingura planta uscata se toarna 350ml apa clocotita. 4asul se acopera si se lasa 15 ' 30 de minute, apoi se strecoara. !nfuzia obtinuta se bea cte putin, n cteva ore. Este indicata n tratarea #ipertensiunii, a starilor de agitatie, insomnie si transpiratie nocturna. juta la descongestionarea ficatului, veziculei biliare si rinic#ilor. ,almeaza durerile si tulburarile gastro-intestinale, avnd si un rol usor antibiotic. ,almeaza tulburarile de menopauza si andropauza. E5tern, infuzia de salvie se foloseste pentru tratarea ranilor si infectiilor pielii, n caz de acnee sau ten gras ' seboreic. Se spala fata cu infuzie rece de salvie sau se aplica pe fata, pentru 60 de minute, comprese nmuiate n infuzie de salvie. ,u infuzie de salvie se face gargara pentru calmarea durerilor de gt si a infectiilor tra#eobron#ice. !nfuzia de salvie scade secretia lactata, de aceea nu este indicata femeilor care alapteaza.

lifia de salvie (n 350g untura topita se pun 300g flori si frunze de salvie si 50g ceara de albine. Se lasa sa dea un clocot si apoi se ia vasul de pe foc, se amesteca pentru omogenizare si se lasa sa se raceasca pna a doua zi. doua zi se pune din nou vasul pe foc si se ncalzeste doar, pentru a putea strecura alifia printr-o sita deasa. Se depoziteaza n cutiute cu capac, care se tin la frigider. lifia de salvie se foloseste pentru tratarea ranilor infectate, a durerilor reumatismale sau datorate spondilozei.

%4inul& de salvie *este 5 linguri frunze uscate de salvie se toarna 1 l vin de tara. Se lasa la macerat 10 zile si n acest timp se agita zilnic. poi se strecoara si se depoziteaza n sticle de culoare nc#isa. Se iau cte 1 ' 3 linguri din acest preparat, dupa mncare, pentru ridicarea tonusului, n caz de surmenaj fizic sau intelectual, n astenii.

-inctura de salvie

(ntr-o sticla de 1 l se pun frunze si flori de salvie, fara a le ng#esui. *este acestea se toarna alcool dublu rafinat. Se lasa la macerat 10 zile, dupa care se strecoara si se depoziteaza n sticle de culoare nc#isa. -inctura se foloseste pe cataplasme aplicate pe rani infectate, dar si pentru masarea pielii capului, pentru ntarirea radacinii firului de par.

"espre salvie 7 8n medicina populara frunzele de salvie se folosesc si pentru tratarea animalelor domestice. "ecoctul foarte concentrat din frunze uscate de salvie se foloseste empiric n tratarea muscaturilor de animale salbatice, si mai ales de nevastuica. ,u decoct caldut se spala rana de mai multe ori pe zi. Se pot aplica pe locul muscaturii si cataplasme nmuiate n decoct. 7 ,u decoct din frunze uscate de salvie se vindeca si ranile provocate de #amuri sau juguri, loviturile superficiale, infectiile pielii, zonele infectate acoperite cu par.

Leusteanul

9uruiana de lungoare sau frunza dragostei cum i se mai spune in unele sate, datorita proprieta:ilor sale afrodisiace, leusteanul este o planta condimentara folosita inca de pe vremea romanilor. Este originara din zona )editeranei, unde mai creste si astazi in stare salbatica si se int;lneste in toate :arile Europei si in sia, fiind folosita at;t in bucatarie, c;t si in medicina tradi:ionala. <leiurile volatile e5trase din leustean se folosesc in industria cosmetica, la prepararea cremelor si a parfumurilor.

+runzele de leustean si radacinile contin un ulei volatil .compus din cumarine, terpineol, za#aruri/ care da o aroma deosebita preparatelor culinare= supe, ciorbe, m;ncaruri scazute, salate, bauturi racoritoare si dulci .unele lic#ioruri se parfumeaza cu frunze, tulpini si petioluri de leustean/. *entru gustul sau picant, dulce - amarui se foloseste mult si in industria conservelor.

-ulpinile si frunzele se pot adauga in sosuri, la fripturi de peste, pasare, la m;ncaruri din legume sau orez.

<n desert foarte aromat si racoritor .unii nutritionisti ar spune ...si afrodisiac/ se poate prepara daca se taie in rondele petioluri proaspat recoltate si se acopera cu za#ar sau miere. *este ele se poate pune frisca.

+runzele tinere si petiolurile fragede se pot folosi la aromarea aluaturilor pentru pizza, tarte sarate sau aperitive,

Leac renumit Pentru prepararea unor leacuri in medicina populara se folosesc radacina, tulpina, frunzele si semintele de leustean. Pentru aceasta, recoltarea se face numai pe vreme insorita, partile plantei fiind uscate la umbra.

Infuzia cu frunze de leustean Se toarna 350ml apa clocotita peste 1 lingura frunze uscate. Se acopera vasul si se lasa 10 - 15 minute, dupa care se strecoara si se bea. Se beau 3 cani pe zi pentru tratarea urmatoarelor afectiuni= #ipertensiune, tuse convulsiva, edeme cardiace si renale, indigestii. !nfuzia de leustean ajuta foarte mult in caz de into5icatii alcoolice si tabagice.

Infuzia cu seminte *este 1 lingurita seminte de leustean se toarna 350ml apa clocotita. Se acopera vasul si se lasa 10 - 15 minute, apoi se poate bea. *reparatul este indicat ca stimulent cardiac si calmant in cazul tulburarilor premenstruale si de premenopauza. re rezultate foarte bune in inlaturarea crizelor de spasmofilie. juta la eliminarea pietrelor biliare si renale.

Decoctul din radacina de leustean >adacina se recolteaza numai din al doilea an de vegetatie, in sezonul cald, se spala, se taie in f;sii si se pun la umbra la uscat. Se macina apoi cu r;snita electrica si pulberea obtinuta se depoziteaza in pungi de #;rtie. Se fierbe 1 lingurita pulbere de radacina in 350ml apa timp de 15 minute, la foc mic. Se strecoara si se beau 6 pa#are pe zi, inainte de masa, din decoctul astfel preparat. juta la tratarea #ipertensiunii, a tusei rebele, a cistitei si a tulburarilor digestive, mai ales a aerofagiei si a balonarilor. "ecoctul astfel preparat este sedativ, diuretic si antibacterian. *us in apa de spalare, intareste radacina parului.

Decoctul din radacina de leustean si otet *este 1 lingurita pulbere de radacina se toarna 350ml otet de vin rosu clocotit. mestecul se fierbe apoi 15 minute. Se lasa la racit si se foloseste la frectionarea zonelor dureroase, a inc#eieturilor si articulatiilor atinse de reumatism.

"ecoctul din seminte, radacina de leustean si cimbrisor Se oparesc cu 1 litru apa 3 linguri pulbere de leustean, 3 linguri seminte de leustean si 3 linguri cimbrisor uscat. mestecul se fierbe 35 de minute si apoi se adauga in apa de baie a copiilor slabi, lipsiti de pofta de m;ncare, convalescenti si debili.

Tinctura din radacina si frunze 1 lingura pulbere de radacina si 1 lingura frunze uscate zdrobite de leustean se acopera cu 100ml alcool alimentar. *reparatul se face intr-o sticla sau borcan de culoare inc#isa. Se tine 10 zile in loc uscat si racoros, agit;ndu-se din c;nd in c;nd. "upa acest timp se strecoara si se beau c;te 30 de picaturi de 6 ori pe zi, pentru tratarea #ipertensiunii si ca diuretic. juta la eliminarea pietrelor de la rinic#i si creste pofta de m;ncare, fiind un foarte bun tonic aperitiv.

Pulberea din radacina uscata *entru tratarea tulburarilor nervoase, a starilor de agitatie si isterie se ia c;te 1 lingurita de pulbere din radacina de leustean, inainte de mesele principale ale zilei.

Cataplasme cu frunze proaspete de leustean +runzele recoltate dimineata, se spala si se suprapun peste rani greu vindecabile, ulceratii, alte afectiuni ale pielii. Se acopera cu un tifon steril si se lasa cataplasma sa actioneze c;teva ore, dupa care se sc#imba.

Nuca Macadamia

"esi colonizarea de catre britanici a ustraliei a inceput in 1?88, nucile macadamia au fost @descoperite& abia in 18?5 de catre +erdinand von )Aler, directorul Bradinii 9otanice din )elbourne si de Calter Dill, directorul Bradinii 9otanice din 9risbane. ,ei doi isi desfasurau cercetarile in Eord-Estul ustraliei, de-a lungul >;ului *ine c;nd au int;lnit un arbore de 30 metri inaltime, necunoscut botanistilor europeni. Eucile pe care aborigenii le numeau dintotdeauna

0indal 0indal, au primit un nume nou, in onoarea lui Fo#n )acadam, secretarul !nstitutului +ilosofic din 4ictoria. *e la inceputul secolului al GG-lea a inceput cultivarea nucilor macadamia in scop comercial in ustralia, dar americanii, cu un simt olfactiv mult mai bine dezvoltat c;nd vine vorba de bani, i-au aclimatizat imediat in DaHaii pun;nd astfel bazele unei afaceri cu multe zerouri. stazi, desi multa lume crede ca nucile macadamia isi au originea aici, acestea devenind ingredient @traditional& in bucataria #aHaiana, australienii au recuperat startul pierdut si au redevenit producatorul numarul unu in lume, inaintea altor tari la fel de @intreprinzatoare& precum !srael, frica de Sud, Ienia, )e5ic, 9razilia sau Buatemala. Jdata sparta coaja foarte dura, nuca, asemanatoare cu o aluna obeza de padure, are o oferta de nerefuzat= ?3K grasimi ' sursa unui gust dulce-untos deosebit si a unei fragezimi nemaiint;lnite la concurentele sale, dar, in acelasi timp, si a unei portii serioase de calorii.

Desi pietricica folosita la constructia drumurilor de macadam trebuie sa aiba exact dimensiunea nucii macadamia, intre cele doua nu exista absolut nici o legatura asa cum am fi tentati sa credem. Cu mult mai timpuriu, drumul de macadam poarta numele inventatorului sau, inginerul scotian John Loundon McAdam, nascut in 17 !" # $rin pra%ire gustul nucii devine mult mai puternic. &drobit mare poate fi folosit in loc de pesmet la orice pan'" # La m(ncaruri se asocia)a perfect cu piersica sau nectarina, la dulciuri cu banana si ananasul" # *rebuie pastrate in frigider pentru a nu se rance)i" # $entru c(ini sunt toxice, induc(ndu+le apatie, tremur, anxietate, voma, fara a se cunoaste cau)a. Susanul

)olosit in (hina inca de acum 7.,,, ani la fabricarea cernelii, susanul nu lipseste nici din papirusul de ., metri, "echi de +.7,, de ani, descoperit de e iptolo ul ;erman Ebers, ce contine lista tuturor condimentelor folosite in epoca. 'lanta tropicala erbacee, se culti"a intensi" in tari precum/ 9urcia, India, U anda, 'a<istan, cele mai mari e:portatoare fiind

!udan si Ni eria. )lorile albe sau roz formeaza un mic ciorchine iar semintele, in functie de "arietate, pot fi albe, rosiatice, maronii sau ne re, toate a"and un continut ridicat de ulei. ;ustul de nuca, foarte putin amarui, de"ine foarte intens atunci cand semintele sunt coapte sau pra#ite. Desi hal"aua din tahan disparuse pe la mi#locul anilor =>, (mama inca isi mai tine atele in cea mare, rosie si nasturii in cea mica "erde), toate produsele a"and ca baza susanul se asesc astazi si la noi, incepand cu ?susanele? sau hal"aua si incheind cu uleiul chinezesc sau orientalul tahini, despre care am "orbit de#a intr&un numar trecut. 'aneul cu sau din susan probabil ca multi dintre "oi l&au incercat, ornamentul cozonacilor e la indemana oricui, chifle cu susan a mncat toata lumea, asa ca, in cele ce urmeaza, "om incerca cite"a retete rapide, unele de post, carora susanul le da un alt ust.
Un sos legendar, Worcestershire

!storia timpurie a celui mai raspandit sos de pe mapamond, dupa sosul de soia, a fost inventata in scop publicitar. *entru ca place oricui, de la prima intalnire, parintii sai domnii $ea si *errins au fost feriti de orice repros. "ulce-acrisor-sarat, placut astringent si discret, dar persistent picant, sosul Corcesters#ire si-a inceput e5pansiunea mondiala cu aproape doua secole in urma. stazi, inconfundabila sticluta cu gat lung si etic#eta portocalie cu grafica retro nu lipseste din nici un supermar0et sau restaurant care se respecta. Eumele marcii este dat de cei care au inventat sosul= $ea L *errins. $egenda avea sa fie insa conturata abia de cat,re urmasii lor. ni de zile consumatorii au crezut ca povestea este strict autentica, datorita abundentei detaliilor, pana cand un angajat al fabricii engleze a dezvaluit public adevarul. Se spunea ca, prin 1860, ca sotia lordului )arcus SandMs, e5-guvernatorul 9engalului, s-ar fi intors la sfarsitul mandatului cu o reteta de currM. J gasise in sertarul defunctului ei unc#i, Sir ,#arles, cel ce fusese sef al Fustitiei din !ndia. 4oi, cititorii fideli, stiti ca in !ndia, pana sa fie NstandardizatN pentru englezi, currM insemna mancare picanta iar mi5tura de condimente putea avea sute de variante. "eci, Sir SandMs s-a prezentat cu reteta la farmacia celor mai cunoscuti c#imisti din Corcester solicitndu-le un condiment sub forma de pulbere pentru propriul consum. 8nsa amestecul de otet de malt, za#ar, melasa, sos de soia, ansoa .2/, tamarind, ceapa, sare, boia si inca niste ierburi secrete, amestec ce trebuia des#idratat, avea un gust oribil. !deea a fost abandonata. ,ativa ani mai tarziu, domnul $ea sau domnul *errins, cotrobaind prin magazie, da peste un borcan care scapase de curatenie. Busta din nou preparatul si... stupoare2 -impul facuse ca ingredientele sa se macereze si aromele sa se intrepatrunda, rezultanta fiind acea aroma delicata ce avea sa razbata pana in zilele noastre. $ea si *errins se #otarasc sa produca miraculosul condiment, in caz ca vor putea sa refaca din memorie reteta. *entru a crea o aura de mister, pe ambalajul de #artie tiparit cu antetul farmaciei ce imbraca in 1868 primele sticlute de sos Corcesters#ire produse in serie aparea si o precizare= Nreteta unui nobil din regiuneN. ceasta NdiscretieN a functionat ani de zile, pana cand succesorii

celor doi s-au #otarat sa NdezvaluieN numele nobilului= Sir )arcus Sandis. mai trecut mai bine de un secol pana cand istoricii cei sceptici s-au facut auziti datorita noilor mijloace de comunicare in masa= Eu a e5istat nici un lord )arcus Sandis care sa fi fost vreodata guvernator in 9engali. *ana atunci, producatorii nu s-au dat in laturi de la a imbogati zestrea istorica a sosului lor. u fost dovezi NcerteN ca in urma escavatiilor din orasul australian -e Cairo a fost gasita o sticluta marca N$ea L *errinsN, ingropata, odata cu eruptia vulcanului in 188OP un e5plorator britanic a vazut o sticluta pe masa unui calugar tibetan din orasul interzis $#asaP o alta sticluta a fost semnalata intr-un restaurant in Siberia lui Stalin, probabil pe vremea cand se descoperise ca merge de minune si la 9loodM )arM. ,ert este ca astazi numai in nglia se produc peste 35 de milioane de sticlute sub marca N$ea L *errinsN, pe langa cele produse de alti francizori raspanditi pe cele cinci continente si pe langa replicile produse de multe alte companii. Curry coktailul hindus

Numele an lo&indian al acestui amestec de mirodenii s&a nascut printr&o confuzie a colonistilor britanici care si&au inchipuit ca termenul <ari desemneaza misteriosul condiment ce da aroma aparte, deosebita cu totul, a mancarurilor bastinasilor. %m putea spune ca en lezii au fost hindusi in eroare. De fapt, in limba 9amil, <ari sau <aaree desemna la modul eneral orice mancare picanta. 3n scrierile astronomice indiene "echi, amestecul de condimente se numea aram masala si putea contine, in functie de re iune si statutul social al consumatorului intre -4 si ., de in rediente. )iecare familie a"ea propria reteta 1secreta2 care "aria de la un fel de mancare la altul. 'rin secolul al @AIII& lea o anumita mi:tura de condimente, ata preparata, de"ine populara printre colonistii britanici/ boia de ardei, seminte de coriandru, chimen, seminte de schinduf, boabe de mustar ne ru, piper ne ru, turmeric (sau curcuma), himbir. %ceasta este formula de baza a ceea ce azi se numeste, inclusi" in India, currB. 3n functie de continutul de piper si boia acesta poate fi iute, mediu sau dulce. 3n India, 'a<istan, Nepal sau (hina se mai pot alatura compozitiei si scortisoara, usturoiul, tamarindul, cardamonul, cuisoarele, semintele de telina, marar sau fenel, sofranul, precum si niste seminte cu nume mai e:otice precum/ urad dhal, mun dhal, channa dal. ) !chinduf C 9ri onella faenum& raecum. Este o planta mediteraneana aromata ce se culti"a si la noi insa doar in #udetele (onstanta si 9ulcea. !chinduful da mirosul principal al <urrB&ului si aduce putin a zahar ars. ) 9urmeric C (urcuma domestica. 1E:ista o le uma care are toate proprietatile sofranului

inclusi" mirosul si culoarea, dar nu este sofran.2 spunea Marco 'olo despre praful obtinut din rizomii eli ibili ai acestei plante.
Macul

NUME !"#N$C/ 'apa"era somniferum %#M$L$#/ 'apa"eraceae #L"E NUME/ Opium poppB/ )r. pa"ot somnifere, oeilletteD !p. adormideraD It. 'apa"eroD In. <us&<us, <hus&<hus Documentele si urmele asite En ;recia %ntica demonstreaza clar faptul ca se cunosteau inca din "echime proprietatile medicinale si narcotice ale macului. )olosit cu moderatie, opiumul aducea pe "remuri o mare alinare in caz de dureri. %sa se e:plica de ce comertul cu mac s&a dez"oltat foarte mult, aducFndu&le ne ustorilor care&l "indeau bo atii imense. 'apa"era somniferum Enseamna samFnta cu efect sedati", de somnifer, efect ce apare mai ales daca semintele necoapte de mac sunt zdrobite #roma !emintele au un miros placut si cGnd sunt atite, de a#a un miros apropiat de cel al nucilor. ;ustul este de asemenea, asemanator cu al nucilor. Macul in bucatarie !emintele de mac sunt foarte mult folosite En %sia, mai ales in India, unde sunt zdrobite si folosite drept condiment la aproape toate sosurile care insotesc le ume. De asemenea, mai sunt folosite si la prepararea unor sortimente de pGine, turtite si lipii. Macul poate sa intre in compozitia unor mFncaruri, alaturi de alte in rediente sau este folosit doar pentru ornare. !i in patiseria europeana macul este folosit mai ales in retete cu preparate specifice sarbatorilor de iarna. ;ustul macului este asociat adesea cu rulada sau cozonacul de (raciun. Hn ;ermania si in Iarile Nordice semintele de mac sunt folosite foarte mult ca in rediente in retetele de pGine, pra#ituri, biscuiti si placinte. !emintele de mac oparite cu lapte si Endulcite cu miere pot fi folosite ca umplutura pentru pra#ituri si clatite.

!emintele uscate se pot adau a la salate sau la prepararea unor mGncaruri, cum ar fi cele cu cartofi, rosii si alte le ume. &ro'rietati medicale Uleiul din seminte de mac este folosit ca ulei de pictura. !emintele sunt folosite la prepararea unor siropuri cu care se trateaza raceala. !e spune ca infuzia din seminte de mac calmeaza durerile de dinti si urechi. &astrare Este bine ca pentru orice preparat sa se foloseasca seminte cFt mai proaspete. !emintele de mac "echi au ust amar si rGnced. De aceea, este indicat sa cumparati doar atGt cGt este necesar pentru prepararea retetei pe care ati ales&o. !emintele trebuie pastrate Entr&un recipient etans, la racoare, in loc Entunecat, dar nu mai mult de cGte"a saptamGni. Catina alba

E5trem de rezistenta la conditiile de mediu, nepretentioasa fata de solul in care creste, catina este arbustul care inveseleste dealurile litorale, luncile si muntii, cu fructele ei portocalii. *e cat de modest este arbustul, pe atat de valoros este fructul= boabele de catina sunt o adevarata comoara de vitamine si minerale. ,ontin proteine, calciu, betacaroten, fosfor, magneziu, fier, vitaminele ,, 9, * si E. "atorita acestor calitati, catina este recomandata.atat pentru copii cat si pentru adulti/ in anemie, oboseala, avitaminoze, reumatism, ulcere, senilitate, alergii, arsuri, convalescente, boli grave, cancere, afectiuni dermatologice, ginecologice, #epatice si circulatorii. *entru tratamente se pot folosi fructele, consumate in stare proaspata, uscate, congelate sau in amestec cu miere. "e asemenea, se prepara infuzie, decoct, macerat sau siropuri, gemuri, dulceturi. J mare valoare terapeutica are uleiul e5tras din fructele ajunse la maturitate. ,nfu)ia din boabe de catina *este 3 linguri fructe uscate sau proaspete se toarna 500ml apa clocotita. 4asul se acopera timp de 60 de minute si apoi se poate bea infuzia. Este folositoare pentru tratarea bolilor #epatice, dermatologice, in anemii si reumatism.

Decoct din boabe de catina Peste 2 linguri de boabe de catina se toarna 500ml apa clocotita. Se fierbe timp de 10 minute si apoi se lasa o ora in vas acoperit. Se strecoara si se bea caldut. Este indicat in tratarea hepatitelor si a anemiilor puternice. De asemenea, are un rol deosebit in tratarea asteniilor, a starilor de oboseala fizica si psihica. Macerat de boabe de catina in miere Se culeg boabele de catina de pe crengute, se curata de eventualele frunze si gunoaie si se pun intr-un vas in care se adauga miere de albine, cat sa acopere boabele. Se amesteca in fiecare zi, timp de 1 saptamana in vas, dupa care vasul se poate tine la frigider, pana la consumarea intregii cantitati de preparat. 4asul trebuie sa fie din sticla sau portelan, in nici un caz din metal. "e asemenea, se va lua din preparat numai cu lingurita din plastic, sticla sau lemn. cest preparat este indicat in tratarea anemiei copiilor. Se administreaza cate 1 lingurita de preparat in fiecare dimineata. -leiul de catina Se prepara din fructe proaspete, bine spalate. $a 150g fructe proaspete maruntite se adauga 150ml ulei de floarea soarelui. Qi mai potrivit este uleiul pur, virgin, de masline. -imp de 6 saptamani se tine vasul la temperatura camerei si se agita de cateva ori pe zi. "upa acest interval de timp, se zdrobesc boabele si se pun din nou in ulei. Se lasa inca doua zile la lumina si in loc calduros si apoi se transfera cu grija in alt vas partea de deasupra a uleiului care este limpede. Este bine sa se foloseasca vase de sticla. 9or#otul ramas se poate usca si se foloseste la prepararea infuziei vitaminizante. <leiul de catina este indicat in prevenirea imbatranirii premature, in boli oncologice, in tratarea bolilor de piele.e5tern/, a iritatiilor provocate de arsuri, insolatii, e5puneri la substante to5ice. >anile greu vindecabile se acopera cu cataplasme inmuiate in ulei de catina si se observa vindecarea rapida. <leiul de catina este tot mai folosit in ultima vreme si pentru producerea unor creme si preparate cosmetice impotriva imbatranirii pielii si a atenuarii ridurilor. Susanul

Denumirea botanica/ !esanum indicum )amilia / 'edaliaceae

Numele de susan a fost pentru prima oara EntGlnit En forma sesemt Entr&o Ensemnare descoperita de e iptolo ul erman Ebers pe un papirus ce dateaza apro:imati" din anul-J,, E.(hr. Nu se stie si ur daca susanul este ori inar din %frica sau din India, dar cert este ca semintele acestei plante pretioase au a#uns si En (hina unde au fost primite cu mare interes. %cum aproape 6,,, de ani, chinezii ardeau uleiul de susan pentru a obtine o funin ine, folositoare la fabricarea cernelii, iar semintele si uleiul mai fin, albui, erau folosite En bucatarie. !crierile "echi atesta faptul ca susanul era cunoscut si En !iria si Mesopotamia, iar 'liniu cel 8atrGn pomeneste despre culturile de susan din ;recia si din %sia. !e mai stie ca, atunci cGnd au fost Embarcati pe drumul scla"iei, ne rii din %frica au luat cu ei seminte de susan En %merica (si acestea au a#uns pGna En Indiile de Aest), crezGndu&le aducatoare de noroc. Cultivarea !usanul este o planta tropicala anuala, Enalta de apro:imati" -.Jm. 'rezinta inflorescente de culoare roz&alb si frunze cu perisori, ce adesea erau folosite En medicina stra"eche la infuziile pentru calmarea durerilor de ochi. Recoltarea se face astfel/ plantele se taie si se a ata cu coada En sus si cu inflorescenta En #os, pGna cGnd semintele se usuca si cad sin ure, putGnd fi astfel culese. %cestea sunt mici, plate si o"ale. 'ot fi de culoare rosie, albena, maro sau nea ra. Daca sunt deco#ite, se obser"a ca miezul are o culoare crem. !emintele albe sunt cele care se asesc de obicei En "Gnzare, dar se comercializeaza si susanul ne ru, neco#it. De asemenea, se prepara spre "Gnzare si susan ata pra#it care are o culoare albui&Enchis. !usanul este culti"at En multe tari/ India, (hina, 8urma, Me:ic, 'a<istan, 9urcia, U anda, !udan si Ni eria. (ea mai mare parte din product ia fiecarei tari este pastrata pentru consumul propriu. !udanul si Ni eria sunt e:portatorii mondiali principali de susan. Hn tara noastra se culti"a pe suprafete mici de teren, mai ales En partea sudica a tarii, En (onstanta, 9eleorman, Ialomita, ;iur iu. #roma si savoarea Hn ciuda continutului bo at En ulei, susanul nu are o aroma puternica. %tunci cGnd este pra#it Ensa, aroma lui de"ine mai intensa. U( medicinal !usanul este folosit En fabricarea la:ati"elor, ca emolient si En compresele Encalzite, care calmeaza durerile musculare si articulare. 'entru ca uleiul de susan nu muce aieste foarte repede, este folosit En producerea lubrifiantilor, a sapunului, a produselor cosmetice. Materia ramasa dupa presarea uleiului este plina de proteine si este comestibila. U( culinar Uleiul de susan este un in redient important En atit. 'rin presare la rece se obtine un ulei cu ust foarte fin, de culoare alben&deschis, care este folosit En alimentatie, En industria conser"elor, la fabricarea mar arinei si a produselor de cofetarie si patiserie. 'rin presare la cald se obtine un ulei Enchis la culoare, care se foloseste la fabricarea sapunului, a

indi oului si a hGrtiei. Din semintele macinate se obtine o pasta uleioasa de culoare albuie numita tahini folosita la prepararea unei specialitati orientale numita hummus. 'asta tahini se amesteca bine cu suc de lamGie si usturoi pisat si se un e pe pGinea pra#ita, ser"ita ca aperiti" sau la picnic. Hn E:tremul Orient susanul este foarte popular si foarte des folosit En bucatarie. Uleiul este adeseori ada u at pentru a da aroma mGnca rurilor. (re"etii sunt dati prin seminte de susan Enainte de a fi pra#iti. !emintele mai pot fi ada u ate peste merele coapte, sau merele lazurate En caramel. (u susan se condimenteaza mGnca rurile de peste si unele sosuri. ;omasio este o specialitate #aponeza compusa dintr&un amestec de seminte de susan si sare, folosita ca si condiment pentru salate. !emintele de susan sunt foarte des presarate deasupra pGinii, a biscuitilor si a altor produse de patiserie si panificat ie, En Entrea a lume. Hn 9urcia din susan se fabrica hal"aua.

Cimbrul

Hnca din antichitate cimbrul a fost culti"at En zona mediteraneeana. Mai EntGi au fost descoperite si apreciate "irtutile medicale ale plantei si abia apoi aceasta a fost folosita En astronomie ca planta aromata, condimentara. Soiuri de cimbru) Cimbrul comun, de c*m' (Thymus vulgaris) are frunze mai lun i, cu mar inile rasucite, pe fata inferioara, scurtpa roase si cu un miros usor amar. (reste spontan En zona Mediteranei. I se mai spune si cimbru de iarna sau nemtesc, fiind culti"at mai ales En Aestul Europei si En 9arile Nordice. 9ulpina lui este mai roasa decGt la celelalte soiuri si poate creste pGna la Enaltimea de 6, C 7,cm. %re flori mici, roz, care pornesc de la subsuoara frunzelor. Cimbrul de gradina (Satureja hortensis) are frunze o"ale, lanceolate, cu mar inea Entrea a. !e aseamana cu cimbrul comun, dar nu creste atGt de Enalt ca acesta. )lorile sunt mici, albe&rozalii. I se mai spune si lamGita, lamGioara si era deosebit de apreciat En E"ul Mediu, mai ales En bucatariile manastiresti. %cest soi de cimbru se foloseste la aromarea mGncarurilor si se adau a numai dupa ce mGncarea este atita. Daca se adau a Enainte, En

timpul fierberii, pra#irii, de a#a ust si miros amare care nu sunt apreciate. (imbrul de radina este raspGndit azi pe tot lobul si folosit peste tot En astronomie. Cimbrul salbatic, cimbrisorul, iarba cucului sau tam*ita (Thymus serpyllum) creste mai ales En zonele montane, aride, pe soluri pietroase, nisipoase. %re ne"oie de mult soare, de aceea prefera pasunile alpine. Este raspGndit En toata Europa si folosit peste tot atGt En astronomie, cGt si En medicina populara si cosmetica traditionala. %re tulpini fira"e, care nu depasesc -, C -7 cm Enaltime si frunze mici, o"ale sau alun ite. )lorile sunt roz& "iolete si au un miros foarte iute si puternic. Cimbrul +n bucatarie (imbrul, indiferent de sortiment, este folosit la aromarea, condimentarea si conser"area mGncarurilor. !e foloseste la mGncaruri reu di erabile, cum ar fi cele de fasole, mazare, "arza, linte, "Gnat. (imbrul este de nelipsit la aromarea mezelurilor si a preparatelor traditionale din carne de porc. !e foloseste si la preparate din carne de "ita, pasare si peste. Hn zonele montane, cu a#utorul cimbrisorului se prepara un sos deosebit de aromat care se foloseste la fripturi de porc sau "ita. !osul de cimbrisor se prepara dupa reteta sosului bearnez pe care am dat&o En nr. din luna iulie .,,6, pa . K-, al re"istei noastre. (imbrul se foloseste la aromarea salatelor de le ume. !alata de sfecla coapta, aromata cu cimbru si chimen pisat este delicioasa. Untul de "erdeturi se prepara din unt de casa En care se amesteca plante taiate cGt mai fin/ frunze de papadie tinere, frunze de usturoi salbatic, leurda, untisor, cimbru. Hn stare proaspata cimbrul se potri"este cu preparate din oua (omleta, ochiuri), salate de rosii, brGnzeturi. (imbrul este folosit, de asemenea, pentru aromarea lichiorurilor de casa.
Leusteanul

!e crede ca leusteanul este ori inar din 'ersia si ca a fost aclimatizat, cu multa "reme En urma, mai EntGi En sudul Europei. E utilizat En astronomie Enca din antichitate, fiind unul dintre cele mai folosite condimente din bucataria romana. De aceea, cei ce "or sa

ateasca mGncaruri traditionale din timpul Romei antice trebuie sa aiba neaparat la EndemGna leusteanul. %stazi, leusteanul este folosit En continuare En !udul si (entrul Europei, dar si En !candina"ia. !crierile "echi atesta faptul ca En zona %lpilor si En sudul ;ermaniei se stia despre leustean Enca din E"ul Mediu timpuriu. 'e la anul J,,, (arol cel Mare, re ele )rantei, a dat un edict, numit (apitulare de "illis "el curtis imperii (aroli Ma ni En care a enuntat un numar mare de le i administrati"e, En special unele cu pri"ire la a ricultura, En imperiul sau. 0a finalul documentului el face o lista de o suta de plante culinare si medicinale pe care supusii lui erau datori sa le culti"e En radinile de pe lGn a case. 'rintre ele era trecut si leusteanul. E:ista si zone En care leusteanul nu este popular, fiind putin EntGlnit sau chiar deloc. Hn multe re iuni insa leusteanul este socotit o planta ma ica si foloseste la multe ritualuri care au rolul de a spori dra ostea. I se si spune 1 betisorul dra ostei2, 1floare de lin oare2 sau 1floarea dra ostei2. ,n bucatarie %roma lui caracteristica se potri"este cu oteturile aromate si cu muraturile. Mai mult, carnea de "ita este deseori asezonata cu frunze de leustean. Hn bucataria italieneasca, unde leusteanul este culti"at din timpuri stra"echi, este des folosit, mai ales En re iunea 0i uria. De leustean e ne"oie En primul rGnd la prepararea salatelor, a sosurilor de tomate, adeseori En combinatie cu ore ano, pentru aromarea ciorbelor, supelor, a pastelor, sosurilor, marinatelor, precum si a unor preparate cu brGnzeturi. De asemenea, este un condiment important in prepararea lichiorurilor si a conser"elor. 0eusteanul este una din multele plante aromatice care, En afara culti"arii En radina, creste si En salbaticie. Era culti"at pe "remuri En aceeasi maniera ca si telina, dar aceasta l&a Entrecut, fiind azi folosita mai mult. &lanta de leac Hntrea a planta are si "irtuti medicale. Este bo ata En "itamina ( si contine multe minerale lucru cunoscut En "echime de marinarii care, atunci cGnd "eneau din calatoriile lun i de pe mare, mGncau leustean fiert pentru ca sufereau de scorbut si de alte a"itaminoze. 0eusteanul este diuretic, stimuleaza pofta de mGncare si rabeste di estia, calmeaza colicile si este eficient in into:icatiile cu tutun si alcool. )runze )runzele se recolteaza cGnd e soare puternic, dar se usuca la umbra. Din frunze se prepara infuzie (. lin urite de frunze uscate la .,,ml apa clocotita, se lasa acoperit "asul -7 minute). Infuzia se bea calda pentru tratarea hipertensiunii, a tusei con"ulsi"e si a retentiei de apa En tesuturi). !e beau . cani pe zi. )runzele proaspete de leustean se pun pe rani si ulceratii ale pielii si rabesc "indecarea acestora, fiind antiseptice. De asemenea, leusteanul este folosit pentru calmarea musca& turilor de insecte/ se freaca bine locul afectat cu cGte"a frunze proaspete stri"ite En mGna. 8orsul de tarGte de porumb En care s&au macerat, la rece, frunze de leustean era socotit pe "remuri de catre tarani un remediu si ur Empotri"a muscaturilor de sarpe. !e punea o cataplasma Enmuiata En borsul cu leustean, pe locul muscat. Infuzia de frunze de leustean En zer cald este folosita En !cotia ca pur ati" pentru "itei.

Semintele Infuzia de seminte de leustean (- lin urita de seminte la .,,ml apa clocotita, se lasa En "as acoperit -7 minute, apoi se strecoara) este utila En ameliorarea tulburarilor menstruale, En colici si pentru stimularea sistemului ner"os. -adacina Radacina are proprietati aromate si carminati"e, fiind administrata En cazul unor afectiuni uterine si ner"oase. Decoctul din radacina de leustean scade tensiunea si este e:pectorant. Hn cazul unor tulburari cardiace si En isterie se ia de + ori pe zi cGte un "Grf de cutit de radacina de leustean macinata fin. Din radacina rasa ori uscata si macinata fin, peste care se toarna rachiu de fructe sau cereale se obtine o tinctura diuretica din care se pot lua cGte 7, de picaturi pe zi En mai multe reprize. 9inctura foloseste in afectiuni ale inimii. Decoctul de radacina macinata pusa la fiert En otet de mere (- lin urita radacina la .,,ml otet) este folositor En calmarea durerilor reumatice, daca se fac cu el frectii pe locul afectat.
#rdeiul iute

%rdeiul iute, (hilli, este cel mai popular condiment al tuturor timpurilor. De&a lun ul "remii, oriunde a fost folosit, el a transformat bucatariile, aducGnd ust deosebit si sa"oare. Hn bucatariile din %merica 0atina, %sia, %frica si Orient ardeiul iute sau chilli, cum este deseori EntGlnit En cartile de bucate, este un condiment foarte des folosit, daca nu chiar abuzi". !e presupune ca denumirea de chilli deri"a de la un cu"Gnt "echi indian & t:ile. !e pare ca planta este ori inara din Me:ic. (ele mai "echi Ensemnari despre chilli s& au asit En scrierile antice descoperite En mormintele din 'eru. (ristofor (olumb care se afla En cautarea piperului En 10umea Noua2 a descoperit ardeii iuti si a obser"at ca sunt 1chiar mai iuti decGt piperul2. El a purtat condimentul En calatoriile sale prin %frica, India si En Orient unde acesta a de"enit indispensabil bucatariilor. )aptul ca semintele de chilli pot fi pastrate .&+ ani a fa"orizat raspGndirea acestuia. %rdeii iuti au un efect chimic asupra or anismului efect, pe care unii El apreciaza mai mult decGt altii. Dupa ce ai ustat

prima data si ai trecut de pra ul En care lacrimezi si Eti "ine sa scuipi, aroma ardeilor iuti poate sa ti se para placuta si chiar ademenitoare. %rdeii iuti sunt bo ati En "itamina (, ei stimuleaza apetitul si se spune ca racoresc corpul, facGnd persoana ce&i consuma sa transpire. Efectul de racorire induce si o stare de calm si de blGndete. Dupa consumare, pentru a reduce iuteala din ura, se poate consuma lapte sau iaurt, En nici un caz apa sau bere. Cultivarea %rdeii iuti fac parte din familia cartofilor, a tomatelor, a "inetelor si a matra unei. )amilia ardeilor iuti este foarte "ariata/ cuprinde apro:imati" -7, de tipuri. 'lanta este asemanatoare cu un tufis, creste la o Enaltime de pGna la ,,4 m are flori albe care produc fructele C ardeii iuti. %cestia au o forma foarte "ariata. 'ot fi lun uieti (caBenne), mici si lun uieti (numiti ?ochi de pasareL), mari, EncGt sa poata fi umpluti, sau mici cGt un hia. (el mai iute soi de ardei este habanero. 'lanta de ardei iute creste EncepGnd de la ni"elul marii pGna la altitudinea de -J,,m si nu este pretentioasa. %rdeii de culoare "erde sunt Enca necopti, fiind lasati sa se coaca timp de apro:imati" 6 saptamGni. %rdeii iuti copti pot de asemenea a"ea culori "ariate EncepGnd de la portocaliu& alben pGna la maro Enchis, mo" sau ne ru. Hn prezent, India este tara cu productia si e:portul cele mai mari de ardei iuti, ea asi ura o buna parte din totalul ardeilor de pe piata mondiala. !uprafetele imense pe care ardeii iuti sunt lasati sa se usuce reprezinta un punct de atractie turistica pentru cei ce "iziteaza sudul Indiei. 9hailanda, Me:ic, Maponia, 9urcia, Ni eria, Etiopia, U anda, NenBa si 9anzania sunt, de asemenea, mari producatoare si e:portatoare de ardei iuti. (ei mai populari chilli me:icani sunt serrano, #alapeno si poblano. %roma si sa"oarea Iuteala prezenta En ustul ardeilor este datorata capsaicinului. Iuteala nu pro"ine, cum multi cred, din seminte, ci, mai ales, din pielita interioara de care sunt prinse semintele. Iuteala ardeilor este masurata En unitati !co"ille EncepGnd de la , pGna la +,,.,,, &ma:imum atins En cazul ardeiului habanero. 'entru a simplifica lucrurile, s&a introdus o scara de la , la -,. U( culinar %roma deosebita a ardeilor iuti a re"olutionat atitul En foarte multe tari, En special En cele tropicale. %cestia au de"enit de nelipsit pentru mGncaruri precum cassa"a En %merica de !ud si En %frica, orezul En India, pastaile si fasolea En Me:ic. Este un in redient de baza pentru mGncarurile me:icane chilli con carne si 9e:&Me:. 9oate sosurile currB din 9hailanda, Malaezia si Indonezia sunt facute din ardei iuti. )oarte multe retete chinezesti si #aponeze depind de ardeii iuti. %cestia au un rol important si En bucatariile En care nu sunt foarte frec"ent utilizati. (el mai bun e:emplu il asim in retetele de paste italienesti, la care se adau a des ardeii iuti sau sos pro"enit din ardei iuti. %rdeii iuti sunt folositi pentru a da sa"oare mGncarurilor si En restul Europei. 'roduse obtinute din ardei iuti 'iperul de (aBenne %cesta este un praf foarte fin obtinut inclusi" din pielita si din semintele ardeiului, acestea facGndu&l foarte iute. Din acest moti" este folosit in doze foarte mici. Numele pro"ine de la re iunea ori inara ardeiului/ re iunea (aBenne din ;uBana )ranceza. %rdeii folositi astazi la prepararea piperului de (aBenne pro"in din India, Maponia si %frica de Est. %cest piper este folosit ca si condiment pentru mGncarurile

pe baza de brGnza sau oua, este adau at de asemenea si En sosurile currB. 'udra de chili Este mai dulce decGt piperul de (aBenne, este preparata din ardei cu o iuteala mult diferita Entre ei. (ele mai multe pudre de enul acesta sunt combinate cu usturoi, ceapa, ore ano si chimion, En special En %merica. %ceasta pudra se foloseste la prepararea celebrei chilli con carne. Daca pudra este Enchisa la culoare, atunci putem fi si uri ca En componenta ei s&a folosit si soiul ancho chilli. 'entru cele mai bune rezultate, este recomandat sa "a faceti dumnea"oastra pudra si nu sa o cumparati din ma azin. !coateti semintele din ardei, uscati&i si apoi macinati&i cGt mai fin. !osul chili !osul 9abasco sau chilli este de pro"enienta nord americana, produs din ardeii tabasco sau cone, acestia fiind foarte iuti. %rdeii macinati se amesteca cu otet, sare iar apoi sunt pusi la pastrat En recipiente din lemn de ste#ar pentru cGti"a ani. Multe insule din arhipela ul (araibian au propriul lor stil de a preapara acest sos, Ensa toate "ariantele pornesc de la aceasta reteta de baza. %cest sos se foloseste En cantitati foarte mici. !osul 9abasco este folosit la prepararea coc<tail&ului 8loodB MarB. 'asta de chili 'asta de chilli se aseste de "Gnzare En ma azine. Daca "reti Ensa sa o preparati dumnea"oastra nu trebuie decGt sa curatati ardeii de seminte si sa&i puneti Entr&un mi:er de bucatarie Empreuna cu o ceapa. 'asta ramGne proaspata la fri ider timp de o saptamGna iar daca este pastrata Entr&un borcan bine si ilat, poate fi pastrata timp de 4 luni. %rdeii pisati %rdeii trebuie pisati cu tot cu seminte si pielita. Rezultatul obtinut poate Enlocui pudra de chilli. Sugestii de 're'arare si 'astrare %rdeii iuti pot fi taiati En su"ite si pusi la pastrare Entr&un borcan plin cu ulei de masline. Mai pot fi adau ate condimente dupa bunul plac. %lta su estie de preparare este fierberea ardeilor timp de ., de minute pGna se Enmoaie. %poi acestia sunt buni pentru a fi transformati Entr&un piureu ce poate fi pastrat la fri ider timp de un an. 'entru a obtine un otet cu aroma de chilli, umpleti o sticla cu ardei iuti, adau ati otet pGna la umplere, si ilati, iar dupa . saptamGni otetul poate fi consumat. Hnaintea macinarii ardeilor En "ederea obtinerii pudrei, acestia pot fi usor pra#iti Entr& o ti aie. %tentie Ensa, caci daca ardeii se ard, ustul lor "a fi amar. %rdeii mai mari pot fi umpluti cu carne, orez sau alt amestec de le ume. %tentieO De fiecare data cGnd lucrati cu ardei iuti, nu puneti mGna la ochi, la nas sau la ura. Dupa prepararea ardeilor, spalarea mGinilor si a tacGmurilor cu care ati lucrat este obli atorie. De asemenea, cei care au pielea sensibila pot sa poarte mGnusi de cauciuc cGnd prepara ardei iuti.

.afinul

Dafinul este socotit copac al soarelui si simbol al pacii. Hn E"ul Mediu, dafinul era recomandat Empotri"a 1tuturor relelor satanice ce pot salaslui asupra omului2. Renumitul botanist 'ar<inson, din secolul al @AII&lea, lauda foarte mult calitatile frunzelor de dafin/ 1frunzele de dafin nu trebuie sa lipseasca din nici o ospodarie sau radina, ele ser"esc la atit, la confectionarea ornamentelor, pot fi, de asemenea, comercializate, cu un profit bun, si sunt bune pentru bolna"i.2 )runzele de dafin erau folosite En Roma %ntica la ornarea coroanelor de lauri purtate de toti Emparatii si eroii. (a toate plantele care ramGn "erzi iarna, dafinul sau laurul, cum i se mai spune, se asociaza cu simbolismul nemuririi. 'oate de aceea romanii au facut din laur emblema loriei, fie ca ea "enea prin puterea mintii, a armelor sau a calitatilor fizice deosebite. E:ista in "remurile acelea, de asemenea, o superstitie... Oamenii credeau ca dafinul Ei prote#eaza Empotri"a ful erelor. Hn ;recia %ntica, celebra prezicatoare 'itia mesteca frunze de dafin Enainte de a&si pronunta profetiile si ardea frunze si ramurele de dafin pentru a&i afuma pe cei care asteptau prezicerile sale. (ei care obtineau de la 'itia un raspuns fa"orabil la Entrebarile pe care le puneau, se Entorceau acasa Encununati cu frunze de dafin. !tapGnul dafinului era considerat zeul %polo. 'opoarele din %frica de Nord fac din frunzele de laur talismane ocrotitoare ce Endeparteaza puterile raufacatoare. Hn zilele noastre, cGsti atorul premiului ;rand&'ri: de )ormula - este incununat cu o coroana facuta din frunze de dafin. De asemenea, cGsti atorii diferitelor premii si concursuri poarta numele de 1laureati2, aceasta denumire pro"enind de la coroana de lauri data poetilor En Roma si ;recia antica. O utilizare mai ciudata a frunzelor de dafin este aceea de a Endeparta insectele daunatoare diferitelor culturi. )runzele se Enfasoara pe un suport de lemn care se asaza Entre straturi, realizGndu&se ceea ce popular se cheama 1sperietoare de ciori2 Cultivarea Dafinul este ori inar din Orientul Mi#lociu, dar este raspGndit En toate zonele mediteraneene Enca din antichitate. )lorile de culoare albena sau "erde deschis spre alb nu sunt foarte mari, sunt reu de obser"at, ele produc un fruct de forma unei bobite de

culoare mo" Enchis, cu o sin ura samGnta. %rborele de dafin poate a#un e la o Enaltime de -7m, dar de cele mai multe ori este culti"at sub forma unui tufis putin mai Enalt. %lteori este culti"at En scop ornamental si aran#at ca atare. #roma )runzele de dafin raspGndesc un miros puternic, Entepator, a"Gnd un buchet cald si aromat care se simte imediat ce frunzele sunt rupte. (Gnd sunt uscate, frunzele Esi pastreaza aroma puternica, putGnd fi folosite oricGnd. )runzele de dafin pot fi procurate uscate sau "erzi, dar si sub forma de praf (frunze macinate), acesta din urma Ensa Esi pierde aroma foarte repede. &astrarea )runzele de dafin trebuie uscate Encet, dupa ce sunt culese, ferite de razele solare, pentru a retine uleiul aromat. Daca acestea nu sunt culese la timp, se usuca pe crean a, strGn Gndu&se. Hn lipsa unui borcan sau a unei cutii, frunzele pot fi puse la pastrare Entr&un caiet sau o carte. )runzele mai mari, care sunt mai Enchise la culoare si lucioase, trebuie lasate mai multe zile la uscat. %stfel le dispare ustul amar, aroma pastrGndu&se. U( medicinal Dafinul este le endar En ceea ce pri"este calitatile sale medicinale. )runzele au calitati diuretice, di esti"e si astrin ente, fiind En acelasi timp si un stimulent al apetitului. %cidul obtinut din frunze Endeparteaza tGntarii si fluturii de noapte. Uleiul de dafin e:tras din arborele de dafin ce creste En "estul Indiei este folosit En parfumerii si la fabricarea romului. U( culinar )runzele de dafin sunt un in redient 1obli atoriu2 la prepararea bulionului. De asemenea, sunt un component esential pentru multe sosuri cum ar fi/ bPchamel, sosul de pGine sau pasta de tomate. Dafinul este folosit En Entrea a lume En bucatariile clasice sau contemporane. Este folosit pentru a aroma orezul, orice fel de carne si En special carnea de pasare, mGncarurile pe baza de le ume, mGncarea din fructe de mare. Nu poate lipsi din sosul "Gnatoresc cu lamGie si din compozitia cGrnatilor. 'oate fi adau at En supe si sotP&uri, En marinatele pentru carne, Entre in redientele Ensirate pe fri arui, asezat En ta"a Enainte de a pune mGncarea la cuptor sau En borcanele cu muraturi. )runzele de dafin sunt folosite chiar si la prepararea unor dulciuri, En special la creme, Ensa doar pentru a da aroma, fiind Endepartate inainte de consumare. Deoarece este amar la ust, dafinul se dozeaza cu ri#a. 0a mGncarurile fierte nu se lasa mai mult de -7 & ., de minute, la muraturi se pun - & . frunze de borcan.
Chimenul

(himenul are o lun a si fascinanta istorie. Era cunoscut Enca de acum 7,,, de ani, mari cantitati de chimen fiind asite En piramidele e iptene. Romanii il foloseau pentru aromarea si conser"area carnii. (himenul este amintit si En 8iblie, unde se po"esteste cum se treiera cu a#utorul unor nuiele. %ceasta practica se mai foloseste si En ziua de azi En estul Meditaranei. 9heophrastus, un renumit filosof si botanist rec, spunea/ Q(himenul trebuie blestemat En timp ce este semanat, pentru ca recolta sa fie bo ata1. Hn timpurile stra"echi, chimenul era un simbol al lacomiei si al ticalosiei. (iudat Ensa, En timpul E"ului Mediu, aceasta semnificatie a"ea sa se schimbe, chimenul de"enind un simbol al credintei. Hn ;ermania, unde chimenul este un condiment foarte popular, e:ista obiceiul ca mirii, la nunta, sa poarte la ei seminte de chimen, pentru a&si arata fidelitatea unul fata de celalalt. Cultivarea (himenul este o planta mica, anuala, erbacee, creste pGna la o Enaltime de .7&+,cm. Este ori inara din tarile din estul Mediteranei si din nordul E iptului, dar En prezent se culti"a si En alte tari din Europa, En Maroc, Iran, 9urcia, India, (hina si En %merica. (himenul creste cel mai bine En zonele Ensorite cu ploi putine. )lorile mici, de culoare roz sau alba, cresc En inflorescente asemeni celor mai multor plante din familia Umbelliferae. Recoltarea se face la apro:imati" 6 luni de la semanare. !emintele mici, En forma de baca, au K mar ini si o culoare maro& albuie. E:ista un sortiment de chimen ne ru ce creste numai En Iran. !emintele sunt mai mici si au o aroma mai dulce. (himenul ne ru este uneori confundat cu ni ella, un alt condiment, care En bucataria indiana mai este numit si piperul ne ru. #roma (himenul are o aroma puternica, dulce, cu o usoara tenta amaruie si picanta. ;ustul amarui&picant este o particularitate specifica. (Gnd este folosit En combinatie cu coriandrul, ustul amarui dispare. Este recomandata pra#irea chimenului Enainte de macinare, astfel el "a prinde o aroma calda, asemanatoare nucilor, ustul nu "a mai fi atGt de aspru. (himenul ne ru are o aroma mai dulce, mai delicata decGt semintele albe. U( culinar

%"Gnd En "edere aroma sa puternica, chimenul este cel mai des folosit En bucatariile picante, puternic condimentate, de e:emplu En bucataria indiana, En Orientul Mi#lociu, En nordul %fricii si En bucataria Me:icana. (himenul este un condiment de baza En ma#oritatea sosurilor picante din India. Este folosit ca si condiment pentru supe, salate de "arza, sfecla, chifle, po aci, pGine, ostropel, En mGncarurile marocane pe baza de carne de miel si la condimentarea carnii En Me:ic, la mGncaruri precum chilli con carne. 'e lGn a aroma putin amaruie, chimenul da o aroma usoara mGncarurilor atunci cGnd este folosit. (himenul ne ru este folosit cel mai des la mGncarurile indiene pe baza de orez. %cest condiment este foarte utilizat, de altfel, si En bucataria ermana, En mGncaruri, la prepararea muraturilor si a cGrnatilor sau pentru condimentarea renumitei brGnze Munster. (himenul este utilizat si En Olanda, tot pentru condimentarea brGnzeturilor, dupa retete stra"echi, medie"ale. U( medicinal (himenul este cunoscut drept un stimulant al apetitului si este folosit la calmarea durerilor de stomac, Empotri"a flatulentei si a diareei. Este cunoscut drept bun alacto o (mareste secretia lactata). Mai este folosit si En medicina "eterinara, iar uleiul de chimen este folosit En fabricarea parfumurilor.

$enibaharul

Denumire stiintifica/ 'imento officinalis sau Eu enia 'imenta Mai este cunoscut si sub numele de 'iper de Mamaica sau 'imento. Descriere Ienibaharul este un fruct uscat asemanator piperului. Ienibaharul are un ust ciudat, En care se re asesc usturile mai multor condimente, cum ar fi cuisoarele, scortisoara, piperul ne ru, ienuparul si fructele de padure. %rborele de ienibahar a#un e la apro:imati" ., de metri Enaltime si face parte din familia MBrtaceae. Este culti"at En Insulele "estice ale Indiei si En %merica de !ud, dar cel mai mult este culti"at En Mamaica, unde s&a adaptat perfect En pamGnturile calcaroase de lGn a mare. Mai este culti"at si En %merica (entrala si En statele din #ur, dar mai mult de #umatate din productia de ienibahar de pe piata mondiala "ine din Mamaica, unde arborii producatori sunt atGt de numerosi,

EncGt En zonele muntoase formeaza ade"arate paduri, care sunt atent En ri#ite. .escriere Ienibaharul este un fruct uscat asemanator piperului. Ienibaharul are un ust ciudat, En care se re asesc usturile mai multor condimente, cum ar fi cuisoarele, scortisoara, piperul ne ru, ienuparul si fructele de padure. %rborele de ienibahar a#un e la apro:imati" ., de metri Enaltime si face parte din familia MBrtaceae. Este culti"at En Insulele "estice ale Indiei si En %merica de !ud, dar cel mai mult este culti"at En Mamaica, unde s&a adaptat perfect En pamGnturile calcaroase de lGn a mare. Mai este culti"at si En %merica (entrala si En statele din #ur, dar mai mult de #umatate din productia de ienibahar de pe piata mondiala "ine din Mamaica, unde arborii producatori sunt atGt de numerosi, EncGt En zonele muntoase formeaza ade"arate paduri, care sunt atent En ri#ite. %rborele de piper de Mamaica Encepe sa faca fructe dupa ce a#un e la "Grsta de + ani. )lorile apar En lunile iunie, iulie si au ust si sunt repede Enlocuite de fructe sub forma de bobite. ;ustul si aroma se pierd daca se deco#esc fructele. %cestea sunt culese En lunile iulie si au ust, cGnd a#un la marimea ma:ima, Ensa Enainte de a se coace si de a se deco#i. Daca fructul apuca sa se deco#easca, uleiul aromat se scur e, fructul nemaiputGnd fi folosit En bucatarie. )ructele sunt culese rupGnd cren uta de care este le at buchetul, manunchiul de bobite. %cestea sunt apoi Emprastiate si lasate la soare si la aer pentru cGte"a zile, dupa care se scutura de pe cren ute si sunt ata pentru ambalare si e:portare. 8obitele sunt uneori uscate En cuptoare, dar metoda uscarii lor la soare este cea mai buna, prin aceasta rezultGnd cele mai bune produse, desi dureaza mult, apro:imati" -. zile, si este Entr&un fel riscanta. )ructul trebuie tot timpul pazit, mai ales noaptea si En zilele ploioase, ca sa nu se umezeasca. (uloarea "erde a fructelor se schimba Entr&un rosu maroniu cGnd acestea sunt uscate. Daca fructul este lasat sa se coaca prea mult, el pierde aproape toate calitatile lui aromatice, prinde un ust dulcea si o culoare "iolet spre ne ru. )ructele ce se asesc En comert sunt sub forma unor bobite mici cu diametrul putin mai mare decGt al piperului, au o suprafata aspra si prezinta uneori coronita ramasa de la flori. )ructul are doua camarute separate, En care se asesc seminte de forma unor boabe de fasole. (eea ce intereseaza in mod deosebit la ienibahar este uleiul "olatil, prezent Entr&un procent de +&6,7 R En seminte. %cesta se obtine prin distilare. 'oate a"ea o culoare alben&rosiatica, dar cu trecerea timpului culoarea se Enchide. %re un miros aromat, placut, similar cu cel al uleiului de cuisoare, datorita prezentei eu enolului En compozitie. ;ustul este picant, Entepator. %re o usoara reactie acida. Este solubil En alcool. U( culinar si medicinal Ienibaharul este folosit din cele mai "echi timpuri ca si condiment & bobitele se adau a la sosul sau la praful currB si la "inul fiert. Este popular pentru ustul sau aromat, usor dulce si cald. Este foarte bun de asemenea ca tonic sau ca a ent de aromare. !e foloseste la prepararea sosurilor, a saramurilor si pateurilor. Da aroma preparatelor din peste, din carne tocata si salatelor din le ume proaspete sau fierte. Este Entotdeauna prezent En amestecul de condimente folosite la prepararea mezelurilor si a marinatelor. Uleiul

asemanator cu cel de cuisoare este ocazional folosit En medicina si uneori En parfumarea sapunurilor si a altor produse cosmetice. Uleiul de ienibahar si apa de ienibahar (uleiul de pimento si apa de pimento) erau prezente inca de acum un secol En farmaciile din %n lia si !U%. %pa de pimento se mai poate asi Enca En farmaciile en lezesti si este ceruta pentru calmarea si usurarea di estiei. Ienibaharul este unul din in redientele 9incturii de ;uaic, care este un foarte bun carminati". Uleiul aromat de ienibahar este folosit Empotri"a flatulentei. (Gte"a picaturi luate cu ceai sunt suficiente. %pa de ienibahar si uleiul sunt folosite si pentru tratarea crizelor de isterie. !e folosesc si Empotri"a indi estiei. Ienibaharul este utilizat si En tratarea reumatismului/ un e:tract facut din boabele fierte si macinate se Entinde pe o pGnza si se aplica pe zona cu dureri. Contrafacerea Ienibaharul este uneori folosit pentru contrafacerea pudrei de cuisoare. !i ienibaharul este Ensa contrafacut prin folosirea asa&numitului Qpiper de 9abasco1, ce este mai usor de asit, mai ieftin, dar si mai putin aromat. 'entru contrafacerea ienibaharului se mai folosea En trecut condimentul american numit Qbenzoin1.

Sofranul

Numele de sofran pro"ine din cu"Gntul arab Qza=faran1, care inseamna alben & culoarea sacra aleasa de calu arii budisti pentru pelerinele lor. !ofranul este foarte scump, in primul rGnd pentru ca se cule e manual si apoi pentru ca e ne"oie de .,,.,,, de flori pentru a obtine 67, de firisoare de sofran. !ofranul a fost recunoscut ca medicament si condiment inca din %ntichitate, fiind foarte apreciat de romani si reci. !e spune ca unul dintre cei mai e:tra"a anti conducatori ai Romei, pe nume Selio abalus, obisnuia sa faca baie in apa aromata cu sofran. (omerciantii arabi au introdus sofranul in !pania, unde a fost imediat adoptat in multe retete si de aici acesta s&a raspGndit in bucatariile tuturor tarilor mediteraneene. Hn E"ul Mediu sofranul a a#uns in Marea 8ritanie, unde se culti"a mai ales in re iunea Esse:, orasul !affron Talden fiind principalul centru de comercializare a acestui condiment. 'rimii culti"atori de sofran din Marea 8ritanie erau numiti Qcro<ers1.

Cultivarea 'lanta (rocus sati"us de la care se recolteaza sofranul este o planta perena ce infloreste toamna, din familia irisului. )lorile au fiecare cate + stamine de culoare portocalie roscata, care sunt e:act firisoarele de sofran. %ceste stamine sunt de fapt sofranul. Ele sunt uscate incet pe niste site, la caldura mica. In ziua de azi, cel mai bun sofran se produce in Aalencia sau in 0a Mancha, re iuni din !pania. !e mai obtine sofran, de asemenea, si in ;recia, 9urcia, Iran, Maroc si Nashmir. #roma !ofranul are o aroma calda ce dureaza. )olositi sofranul cu masura altfel riscati ca aroma sa fie foarte puternica si neplacuta. U( culinar %preciat pentru aroma, culoarea stridenta si pentru delicatetea sa, sofranul este socotit drept o delicatesa in bucatarie. Este folosit pentru a da aroma mancarurilor mediteraneene pe baza de orez, mancarii, ori inare din !pania, numita paella, italienescului risotto sau cator"a mancaruri indiene. 8ouillabaisse, celebra supa din fructe de mare se aromeaza cu sofran. %cest condiment se mai foloseste si la prepararea dulciurilor/ orez in lapte, budinca, pra#ituri. !unt renumite o oselele cu sofran sau painea cu fructe uscate si sofran, care se face mai ales in prea#ma sarbatorilor de iarna. !ofranul este unul dintre condimentele folosite la prepararea celebrului lichior (hartreuse. U( medicinal !ofranul este folosit si la prepararea unor sedati"e, pe post de antispasmodic si impotri"a flatulentei. Mai este folosit la producerea parfumurilor si a unor cosmetice, precum si a "opselelor. In anumite re iuni de pe lob este considerat afrodisiac. .e'o(itarea !ofranul se pune la pastrat cel mai bine in"elit intr&o folie de celofan, in spatii aerisite, ferite de lumina solara. ,nlocuitori ai sofranului !unt mai multe condimente care ar putea inlocui sofranul in lipsa acestuia, cum ar fi/ turmericul sau sofranul indian. 9urmericul nu are insa mirosul atat de fin si culoarea asa de stralucitoare ca ade"aratul sofran. !ofranul me:ican sau sofranul salbatic poate inlocui si el, in unele preparate, sofranul ade"arat, dar nu are toate calitatile acestuia.

Cuisoarele

(uisoarele au fost cunoscute si folosite din cele mai "echi timpuri, mai ales de catre populatiile din zonele calde. 'e "remuri, cuisoarele nu erau folosite la prepararea alimentelor. 'opulatia din insulele Moluce a"ea obiceiul sa planteze cGte un pom de cuisoare de fiecare data cGnd se nastea un copil. Daca, la "remea potri"ita, copacul Enflorea, era un semn bun pentru destinul acelui copil. 9ot En acele re iuni, copilului nou nascut i se le a la Gt un colier de cuisoare, despre care se spunea ca&l prote#eaza de spiritele rele si de boli. (uisoarele au fost folosite ca medicament, En (hina, Enca din anul + E.Sr. Demnitarii care El "izitau pe Emparatul chinez trebuia, Enainte de a intra la acesta En audiente, sa mestece cuisoare, atGt pentru Emprospatarea respiratiei, cGt si pentru a elimina e"entualele Gnduri malefice. %stazi, eu enolul care este e:tras din cuisoare se foloseste la fabricarea pastei de dinti si a altor produse cosmetice. Cultivarea (opacul de cuisoare, care face parte din familia MBrtaceae, este ori inar din insulele Moluce, din arhipela ul Indonezian. %re o coroana bo ata, cu frunze aromate. 'Gna En secolul al @AIII&lea arborele de cuisoare era culti"at e:clusi" En aceste insule. )rancezul 'ierre 'oi"re, care a adus scortisoara din insulele !eBchelles, a adus si seminte de cuisoare En Mauritius si a Enceput culti"area lor. (opacii s&au adaptat repede aici, Enflorind si dGnd roade bo ate. Hn continuare, arborele de cuisoare a fost culti"at si En $anzibar, si En 'emba, pe coasta de est a %fricii. %ceasta re iune este En prezent prima En topul producatorilor de cuisoare. %rborii de cuisoare a#un pGna la -.m Enaltime. Mu urii neEnfloriti ai arborelui sunt recoltati numai dupa ce arborele atin e "Grsta de 4&J ani. Recolta poate "aria de la an la an, En unele cazuri fiind abundenta, alteori e:trem de saraca. (uisoarele sunt culese cu mGna, pentru a nu se deteriora. Din mu urii roz care nu sunt culesi rasar floricele mici si mo". Mu urii prind o culoare maro Enchis cGnd se usuca. 'rocesul de uscare nu trebuie rabit, altfel cuisoarele de"in prea uscate, fra ile, "este#ite si umflate. #roma %propiindu&te de un arbore de cuisoare, poti simti mirosul picant, Entepator. (uisoarele au o aroma picant&dulcea a si puternica.

U( culinar (uisoarele sunt incluse En multe amestecuri de condimente, inclusi" En clasica combinatie chinezeasca de 7 condimente, En multe din sosurile picante orientale si indiene. Hn Europa se foloseste ca si condiment la muraturi, la "in fiert si la prepararea pGinii si a altor produse de patiserie. (uisoarele Entre i se folosesc pentru a da sa"oare pestelui fiert si sosurilor. Reprezinta o e:celenta arnitura pentru sunca fiarta si #ambon. (uisoarele sunt deseori asociate cu merele. Mer En e:celenta combinatie cu sosurile de mere, tartele, placintele si budincile pe baza de mar. !unt folosite, de asemenea, pentru a condimenta pra#iturile, biscuitii, turta dulce si orice tip de budinca. U( medical Uleiul de cuisoare, care este e:tras din mu uri, din frunze si din tulpina, este foarte folositor, fiind un puternic antiseptic si conser"ant. !e foloseste la fabricarea pastelor de dinti, a apelor de ura si a altor preparate medicinale destinate dezinfectiei. !e mai foloseste si En tratarea balonarii, a colicilor, indi estiei si En combaterea returilor si a starii de "oma. O compresa cu ulei de cuisoare En cazul unei dureri de dinti este foarte utila. .e'o(itarea Este recomandat sa cumparati cuisoare Entre i, nefarGmitate sau zdrobite. %cestea trebuie pastrate Entr&un loc racoros, ferite de lumina puternica. Daca doriti sa cumparati pudra ata macinata, este recomandat sa cumparati En cantitati mici, cGt folositi o data, pentru ca aroma si culoarea se pierd foarte repede.
Nucsoara / Myristica fragrans

Nucsoara este un fruct asemanator nucilor noastre, dar mai mic. % fost folosit Enca din "echime, de pe "remea romanilor, drept condiment sau aromatizant al Encaperilor. )umi atiile cu nucsoara erau la mare moda En "remea aceea. Multa "reme portu hezii au fost aceia care au detinut monopolul comertului cu nucsoara. %sta s&a EntGmplat si datorita faptului ca ei au tinut secret locul de unde adunau aceste fructe. Hncetul cu Encetul Ensa, olandezii au preluat de la portu hezi titlul de ==carausi ai marilor== si au de"enit

furnizori de condimente pentru Entrea a Europa. Nucsoara era foarte scumpa si se asea destul de rar, mai ales ca olandezii au restrictionat aria de crestere a arborelui de nucsoara la doua insule din arhipela ul Mauritius. (u toata ri#a lor de a controla scoaterea fructelor de nucsoara din aceste insule, au fost pacaliti de pasari care au dus En cioc fructele pe insulele En"ecinate si astfel condimentul acesta a de"enit mai popular. 'e la ->,,, la 0ondra se "indea cu K, de silin i #umatatea de <ilo ram de nucsoara. Dar asta numai dupa ce (ompania 8ritanica a Indiilor de Est a initiat culti"area nucsoarei si En 'enan , !in apore, India, !ri 0an<a, precum si En Insula ;renada. Cultivare %rborele de nucsoara este "esnic "erde si se crede ca este ori inar din Insula 8anda din %rhipela ul Molucelor. (reste pGna la Enaltimea de -Jm si face fructe numai dupa -7&., de ani de la plantare. 'roduce cam -7,, C .,,, de fructe pe an. )ructul arborelui de nucsoara se aseamana cu caisa si, cGnd este copt, se desface si lasa sa cada niste sGmburi care sunt tocmai nucsoarele pe care le folosim drept condiment. Nucsoarele sunt acoperite de niste fibre roscate C portocalii care se desprind de pe fruct, atunci cGnd sunt uscate, si se folosesc tot ca si condiment, fiind la fel de aromate ca si nucsoara. Nucsoara +n bucatarie Nucsoara are un ust placut, aromat, dulce si din acest moti" are multe Entrebuintari culinare. Nucsoara este cunoscuta drept condiment foarte important, de nelipsit En bucatariile clasice. Hn Malaezia, coa#a nucsoarei este uscata, cristalizata si "Gnduta drept una dintre cele mai deosebite delicatese. Nucsoara se foloseste pentru a da aroma sosurilor pe baza de lapte, mai ales a sosului 8echamel. Este utilizata la aromarea carnii din care se fac cGrnati. Da ust deosebit supelor de le ume, mGncarurilor din peste, fructe de mare sau cre"eti si este potri"ita En orice preparat ce contine oua. !e poate pune si En cremele cu lapte, En budinci, En pra#iturile cu brGnza, la tartele cu citrice. Aeti obtine muraturi cu ust deosebit, foarte fin, daca "eti adau a si nucsoara Entre in rediente. Nucsoara intra En combinatie perfecta cu arniturile pentru paste. !e poate adau a la spanac, rosii, an hinare, sparan hel, la brGnzeturi, pasta de tomate, sau la sosurile pentru peste si pui. Este e:celenta En sosurile cu brGnza, En preparatele din conopida, lGn a carnea de miel sau cu ciuperci. !e foloseste mult si la preparatele de cofetarie si patiserie. Este un condiment traditional pentru pra#ituri, turta dulce si biscuiti. 'utina nucsoara adau ata la compozitia unei placinte cu cirese sau mere da un ust cu totul deosebit acesteia. 'entru a obtine tuica, rachiu, lichior mai parfumate puneti En sticle cGte o nucsoara. Nucsoara este astrin enta, stimulatoare si afrodisiaca. Uleiul de nucsoara se foloseste En industria cosmeticelor, fiind foarte parfumat. Cel mai ra'id desert

'resarati nucsoara macinata pe felii de portocale tinute Enainte la rece si "eti obtine un minunat desert racoritor 8autura En"ioratoare %mestecati Entr&o cana - lin ura de cacao, . lin uri de miere si - lin urita nucsoara rasa. 9urnati peste acest amestec lapte fierbinte En care ati fiert . cuisoare si o bucatica de scortisoara.
0himbirul / 1ingiber officinale

;himbirului i se mai spune Q himber1 sau Q in er1 si se pare ca numele lui "ine din limba sanscrita. % fost folosit drept condiment din cele mai "echi timpuri. Hl cunosteau "echii reci, care&l numeau Qzin iberi1, dar a fost des folosit si En bucataria romanilor. De fapt, acestia din urma l&au luat cu ei En toate re iunile stapGnite si sunt astfel cei care au raspGndit himbirul En Entrea a Europa, dupa ce a fost adus din %sia de catre arabi. 9ot arabii l&au dus En Estul %fricii, En timp ce En Aestul continentului ne ru a a#uns ratie portu hezilor care cautau En"ersunati, prin sec. al @III&lea, drumuri spre Orient. !paniolii l&au dus En 0umea Noua si in Indiile de Aest. El a Enceput sa fie culti"at Enca din sec. al @A&lea si En Me:ic si Mamaica, a#un Gnd la acea data sa fie, dupa piper, cel mai raspGndit condiment folosit En alimentatie. Hn tara noastra, himbirul a fost mult folosit En bucataria domnitorului (onstantin 8rGnco"eanu, alaturi de multe alte mirodenii e:otice. I se spunea, dupa cum atesta cronicile, in embre. %stazi, rizomii de himbir se pot asi la orice supermar<et si tot mai multi sunt cei care se intereseaza de calitatile acestui condiment.