Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dac n timpul copilriei prinii sunt cei care iniiaz efectiv copilul n stabilirea relaiilor n familie, extinse apoi la grupul de joac, n timpul adolescenei prinii nu mai reuesc s supravegheze minorii dect cu mare dificultate. n copilrie procurarea de jucrii, alimentaia, curenia, conversaia reprezint apanajul exclusiv al adultului. n adolescen, tinerii aspirnd la un alt statut dect cel de copil" se mpotrivesc dorinei prinilor de a nu ntrzia, de a avea grij deosebit pentru studiu, de a nu intra n relaii cu persoane ru intenionate, periculoase, de a nu-i crea i adopta modele facile". Prinii vorbesc i transmit enorm copilului n perioada micii copilrii, ei nva efectiv s vorbeasc, s participe la dialog. Copiii pun ntrebri la care prinii ncearc s rspund, ei ar trebui s ofere rspunsuri ct mai adecvate dezvoltrii psihice a copilului. n adolescen, centrul de greutate al comunicrii se deplaseaz de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi i prieteni. n perioada furtunoas, frumoas i tumultuoas, plin de mari inegaliti psihosociale, tnrul devine un veritabil participant la dialog, de multe ori fr s comunice nimic adultului i cel mai adesea prinilor.
De exemplu, dac prinii ntreab un adolescent despre compania lui, ei dorind s-i arate de fapt afeciunea, conversaia putea arta cam aa:
Printele (mama ori tata): Unde ai fost?", De unde soseti acum?" Adolescentul: Afar", De afar" Printele: Ce mai facei voi cnd v ntlnii?" Adolescentul: Nimic" Printele: Ai fcut bine c ai ieit cu prietenii la discotec?" Adolescentul: Nu" .
Se degaj cteva idei principale pentru stilul n comunicare prini/copii, pentru nelegerea profund a perioadei adolescenei:
abordare permisiv, egalitar a adolescentului fa de una autoritar, de respingere; n alte condiii minorii nu ezit s spun c prinii uit c au fost i ei tineri" i nu i cunosc limitele". Comportamentul prinilor caracterizat prin cldur afectiv, rsplata acordat pentru merite. Aceasta are consecine favorabile n achiziionarea de ctre adolescent a unor itemi structurali ai personalitii lui, a independenei de a avea o identitate, auto-evalurii etc.
Baietii-adolescenti cred ca cele mai multe conflicte ce apar in relatia lor cu parintii sunt pe tema religiei, dar si a alcoolului; in cazul relatiei mama-fiu alcoolul este principalul vinovat in declansarea conflictelor.
Fetele considera ca in relatia cu tatal lor apar neintelegeri cand se discuta despre alcool si despre experienta sexuala. Relatia cu mama devine conflictuala daca se discuta despre alcool si despre iesirile nocturne.
Din cele mentionate pana acum se remarca faptul ca ALCOOLUL este o cauza comuna a mai tuturor conflictelor - din perspectiva adolescentilor.
Alcoolul se mentine drept cauza frecventa a dezacordului dintre adolescenti si parinti, atunci cand sunt solicitati parintii sa-si spuna punctul de vedere.
Parintii par la fel de deranjati de alcool, pe cat sunt deranjati de iesirile nocturne ale copiilor lor.
Desigur, alcoolul si iesirile nocture nu ar fi singurele cauze ale conflictelor dintre parinti si copii. Multi dintre adolescenti au probleme cu parintii din cauza anturajului in care umbla, de cele mai multe ori acesta nu fiind tocmai unul bun. De obicei intrand intr-un astfel de anturaj, copiii incep sasi petreaca noptile in cluburi sau discoteci, sa lipseasca de acasa mai multe zile fara a-si anunta parintii, sa fumeze, sa se drogheze etc, ceea ce duce la COFLICTELE CU PARINTII.
Roioru Alexandra
profesor de matematic LT Spiru Haret grad didactic unu