Proiect la geografie

Efectuat de Petcu Alexei Braniste Daniela

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Pozitia fizico-geografica Factorii determinanti Factorul de nuantare Clima Vegetatia si adaptari Lumea animala si adapatari Tipuri de sol Degradarea mediului.

Bazinele oceanice constituie 70% din suprafata Pamantului. In linii generale, acestea reprezinta un mediu omogen in care se imbina trei componente naturale: apa, relieful si vietuitoarele. Cele trei tipuri principale de medii ce pot fi gasite in marele bazine acvatice sunt: mediul litoral, mediul pelagic, mediul abisal.

 Mediul

Litoral

Situat in zonele de self, unde exista conditii favorabile de lumina aerare a apei si o diversa lume organica.

Mediul

Pelagic

Departe de tarm, stratur superior al apelor oceanice, in care lumine si aerul patrund datorita valurilor oceanice. In cadrul acestui mediu, se separa subtipurile cu caracter zonal: polar,temperat, tropical si regional.

Mediul

Abisal

Ocupa cea mai mare parte din Oceanul Planetar, caci se intinde pe fundul marilor si oceanelor pe campiile abisale. Acest mediu este lipsit de lumina, are presiuni si salinitate ridicata, iar temperaturile joase sunt proportionale cu adancimea marita.

Adancime relativ mica.

Climatul temperat oceanic

1.

2.
3. 4. 5.

veri racoroase cu temperaturi sub 22C Iernile sunt blande Temperaturile medii anuale 10-15 C Precipitatii abundente tot anul (aproximativ 750-1000) Bat vanturile de vest si alizeele

 Vegetatia

in mediul acvatic este una extrem de variata si difera in dependenta de gradul de salinitate, presiune, adancime si apropiere de tarm.

Planctonul constituie hrana de baza a multe specii de vietuitoare marine. Traieste la adancimi nu prea mari,si se hraneste prin procesul de fotosinteza.

Acesasta grupa cuprinde pestii solzosi, care pentru reproducere migreaza in apele dulci.

Pesti rapitori si agresivi. Langimile lor variaza de la 2 pana la 12 m, iar greutatea poate ajunge la 8 tone.

 In

zona abisala sunt prezente campiile si glacisurile abisale,, acestea sunt prezente la adancimi extrem de mari.

Apa menajer, apa industrial i produsele chimice folosite n agricultur, cum ar fi ngrmintele i pesticidele sunt principala cauz a polurii apelor. n Statele Unite, 37% din lacuri i estuare i 36% din ruri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n rile n curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajer este aruncat n ruri i golfuri, crend un risc major pentru sntatea uman. ngrmintele chimice cum ar fi fosfaii i nitraii folosii n agricultur sunt vrsate n lacuri i ruri. Acestea se combin cu fosfaii i nitraii din apa menajer i mresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajung "sufocant" din cauza algelor care sunt n descompunere i care epuizeaz oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea petilor i a altor forme de via acvatice. La sfritul anilor '90 n apele dintre Golful Delaware i Golful Mexic au murit mii de peti din cauza dezvoltrii unei forme toxice de alge numit Pfisteria piscicida. Se crede c motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost saturarea cu ap a terenului agricol, excesul de ap ajungnd n ruri i apoi n mare, fosfaii i nitraii ajutnd dezvoltarea algelor. Inundaiile duc pesticidele toxice i deeurile urbane i industriale n lacuri i ruri.