Comunicarea Si Imaginea Unui Partid Politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic
Comunicarea i imaginea unui partid politic
Introducere CAPITOLUL 1- Organizaia 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. Definiii ale organizaiei Scopul organizaiei Caracteristici ale organizaiei Funciile organizaiei
Cuprins -
CAPITOLUL 2 - Partidul politic 1.5. 1.6. 1.!. 1.#. 1.%. Conceptul de partid politic artidul politic ca organizaie articularit"ile partidului politic ca organizaie $ipologia partidelor politice Funciile partidelor politice
CAPITOLUL 3 - Comunicarea organizaional 3.1. Conceptul de co&unicare 3.2. 3.4. 3.5. rocesul de co&unicare 'odele ale co&unic"rii Funciile co&unic"rii 3.3. For&e ale co&unic"rii
CAPITOLUL 4 - . Imaginea unui partid politic 4.1. I&aginea (i i&agologia 4.2. )eprezent"rile sociale 4.3. $ipologia i&aginilor 4.4. De la reprezent"rile sociale la i&aginea pu*lic" a partidului politic
Bucureti 2000
CAPITOLUL
- Opinia pu!lic "i pu!licul unui partid politic
5.1. $ipurile (i structurile de pu*lic 5.2. u*licul (i i&aginea partidului politic ca organizaie 5.3. u*licul intern (i i&aginea organizaional" 5.4. u*licul e+tern (i i&aginea organizaional" CAPITOLUL # - $elaiile pu!lice - principalul in%trument de ge%tionare a imaginii unui partid politic 6.1. Conceptul de relaii pu*lice 6.2. Structura departa&entului de )elaii u*lice 6.3. lanul de )elaii u*lice 6.3.1. lanul pentru &ass- &edia 6.3.2. u*licitatea (i i&aginea pentru un politician 6.4. ,-aluarea i&aginii unui partid politic 6.4.1. 'etodologia e-alu"rii i&aginii pu*lice .n &ass - &edia 6.4.2. /lte instru&ente de e-aluare 0n loc de concluzii 1i*liografie
Bucureti 2000
CAPITOLUL 1 ORGANIZAIA 1&1& 'e(iniii ale organizaiei

0n esen" organizaia este un siste& social .n care (i prin care oa&enii interacioneaz" pentru realizarea unor scopuri co&une. /ltfel spus2 organizaia i&plic" o for&" distinct" de corelaii at3t .ntre oa&eni (i scopuri2 c3t (i .ntre oa&eni (i structuri 4.n calitatea acestora din ur&" de parte esenial"2 definitorie a siste&ului5. /ceast" for&" distinct" de corelaie nu este altce-a dec3t procesul de co&unicare2 fie c" apare .ntr-o for&" siste&ic"2 for&al" 6 siste&ul de co&unicare al unei organizaii2 fie c" apare ca factor de coeziune al unei organizaii .n consolidarea structurii infor&ale2 prin inter&ediul sc7i&*ului de &esa8e dintre &e&*rii acesteia. Cea &ai uzitat" definiie a organizaiilor este cea care se funda&enteaz" pe i&aginea clasic" a organizaiilor2 (i anu&e cea a identific"rii organizaiei cu un organis& social .nte&eiat cu scopul e+plicit de realizare a unor o*iecti-e specifice. /cest tip de raportare la organizaii este specific a*ord"rii raionaliste (i de(i e+ist" un nu&"r &are de definiii date din aceast" perspecti-"2 .n fond esena este aceia(i9 :rganizaia este ; un siste& de acti-it"i sau fore a dou" sau &ai &ulte persoane2 coordonate con(tient< 4 C7ester 1arnard2 1%3#2 apud D.S. ug7 et al.2 1%#52 pag 6#5. 1 ; :rganizaiile sunt unit"i sociale 4 sau grup"ri u&ane5 construite (i reconstruite .n &od intenionat pentru a ur&"ri o*iecti-e specifice< 4 /&itai ,tzioni2 1%642 apud =.).Scott2 1%%#2 p. 255. 2 : organizaie reprezint" ; coordonarea planificat" a acti-it"ilor unui nu&"r de oa&eni pentru realizarea unor scopuri sau eluri co&une2 e+plicite2 prin di-iziunea &uncii (i acti-it"ii (i printr-o ierar7ie de autoritate (i responsa*ilitate.< 4,.>. Sc7ein2 1%##2 p.155. 3 ;
1 2
entru &ine organizaiile .nsea&n" aciunea colecti-" de ur&"rire
a unei
&isiuni co&une2 o &odalitate &ascat" de a spune c" un &"nunc7i de oa&eni se adun"

Mihaela l!"ceanu# Organizaiile i cultura organizrii# $d% &rei# 'ai 1(((# pag% )* '+idem# pag ), ) '+idem# pag% ), Bucureti 2000
su* un se&n distincti-? pentru a produce un oarecare produs sau ser-iciu.< 4 >. 'intz*erg2 1%#%2 p.25 4 /utorii &enionai de(i au dat definiii diferite organizaiilor2 con-erg .n su*linierea c3tor-a ele&ente co&une9 :rganizaiile sunt grupuri de persoane ce acioneaz" .n -ederea atingerii unor scopuri co&une2 la for&ularea c"rora au participat2 .n care se reg"sesc scopurile indi-iduale (i cu care se identific"@ 'odalitatea de atingere a scopurilor organizaiei se face prin acti-it"i co&une (i coordonate ale &e&*rilor organizaiei@ /ceast" &odalitate de aciune deter&in" (i .n acela(i ti&p necesit" e+istena unei structuri for&ale care constituie infrastuctura oric"rei organizaii. 0n concluzie rele-ant" pentru te&a acestei lucr"ri &i se pare enunarea unei definiii ; de lucru< 5dat" organizaiilor .ntr-o for&ul" de(i e+tre& de si&pl" departe de a fi si&plist"9 ; : organizaie este un siste& structurat de interaciune a oa&enilor .n scopul realiz"rii unor o*iecti-e co&une (i specifice.<
6
1&2& )copul organizaiei

Scopul organizaional reprezint" .ns"(i raiunea constituirii (i e+istenei organizaiilor. Si&pla e+isten" a scopului2 de(i este e+tre& de necesar"2 nu este (i suficient". entru ca scopul s" fie atins2 el tre*uie s" fie un scop general2 co&un tuturor &e&*rilor organizaiei. $ransfor&area scopului general .n rezultate practice finale presupune9 Aarania e+istenei unor p"ri co&une se&nificati-e .ntre scopurile indi-iduale2 .ntre interesele (i aspiraiile indi-izilor care alc"tuiesc organizaia@ acest i&perati- este aplica*il at3t &o&entului de .nceput al unei organizaii2 c3t (i &o&entelor ulterioare din e+istena organizaiei.
'+idem# pag ), '+idem# pag% ). , '+idem# pag% ). Bucureti 2000
0n cazul partidelor politice2 acest i&perati- se traduce pentru .ntreaga perioad" de e+isten" a partidului politic .n progra&ul politic2 .n ideologia .&p"rt"(it" de toi &e&*rii partidului. /t3t pe parcursul e-oluiei unei organizaii (i2 &ai ales2 atunci c3nd organizaia .(i &odific" 4total sau parial5 scopul general2 se i&pune ca &e&*rii organizaiei s" participe la re&odelarea (i redefinirea scopului organizaional2 drept condiie a p"str"rii con-ergenei scopurilor indi-iduale .n cadrul scopului general. 0n cazul partidelor politice lipsa unei astfel de con-ergene deter&in" cel &ai adesea sciziuni .n cadrul partidului. Bu &ai puin i&portant" este &odalitatea de realizare practic" a corespondenei dintre scopul general (i scopurile indi-iduale. 0n acest sens este necesar ca for&ularea scopului general s" fie ;tradus"< .n for&e accesi*ile indi-izilor din organizaie@ .n acest &od scopul general2 p"str3ndu-(i esena se &ultiplic" .n scopuri specifice2 accesi*ile tuturor &e&*rilor organizaiei 4 .n ulti&" instan" fiec"ruia C.n parte5. Dac" accept"& ideea c" scopul e+istenei oric"rui partid politic este cucerirea puterii2 ; traducerea< scopului general .n for&e accesi*ile este reprezentat" de &odalit"ile de ;.&p"rire< a puterii2 de identificare a funciilor conferite de deinerea puterii (i atri*uirea lor unui nu&"r restr3ns de &e&*rii din elita partidului@ &odalitatea .n care sunt ;transfor&ate< scopurile generale p3n" la identificarea cu ulti&ul &e&*ru sau si&patizant al partidului const"2 .n cele din ur&" tot .n .&p"rt"(irea aceleia(i ideologii2 ca (i desf"(urarea unui .ntreg arsenal persuasi- cu rolul de a &enine constant nu&"rul &e&*rilor (i al si&patizanilor. /cest ;efort< nu este unul constant2 &anifest pe toat" durata deinerii puterii2 ci este unul periodic2 identific3ndu-se cu perioadele de ca&panie electoral"2 c3nd &e&*rii de r3nd (i si&patizanii de-in i&portani pentru -otul lor.
1&3& Caracteri%tici ale organizaiei

Bucureti 2000
Indiferent de scopul pe care .l au sau de structura for&al" care le define(te toate organizaiile se caracterizeaz" prin e+istena ur&"toarelor ele&ente9 $oate organizaiile sunt alc"tuite din indi-izi@ /cti-it"ile2 succesele sau insuccesele &e&*rilor organizaiei se reflect" .n perfor&anele organizaiei@ $oate organizaiile au o*iecti-eD scopuri 6 inte clare de atins. F"r" acestea e+istena organizaiilor ar fi lipsit" de sens@ erfor&ana oric"rei organizaii este rezultanta su&ei perfor&anelor indi-iduale ale &e&*rilor organizaie2 prin perfor&ana indi-idual" .neleg3nd &"sura .n care fiecare &e&*ru al organizaiei contri*uie la atingerea scopurilor sau o*iecti-elor acesteia@ Bici o organizaie nu poate e+ista f"r" &oti-aie 6 perse-erena .n &unc"2 diri8area efortului (i a co&porta&entului spre o*inerea unor rezultate (i atingerea unor scopuri@ 'e&*rii organizaiei au o -iziune co&plet" asupra rezultatelor pe care tre*uie s" le o*in" (i asupra c"rora s"-(i diri8eze eforturile. Con(tieni de consecinele atingerii rezultatelor2 ei cap"t" o &ai &are siguran" (i .ncredere .n ceea ce fac@ :*iecti-ele organizaiei se constituie .n factori &oti-aionali pentru &e&*rii acesteia.
1&4& *unciile organizaiei

I&portana pe care o au pentru o organizaie funciile pe care acesta le .ndepline(te a fost identificat" de $alcott arsons2 care considera c" organizaiile sunt siste&e sau &ai *ine zis su*siste&e cu funcii definite2 ale siste&ului social ce le .nglo*eaz". ,le au acelea(i propriet"i for&ale ca (i celelalte siste&e sociale2 c7iar dac" sunt concepute .n scopul atingerii unor scopuri anu&e. Funciile organizaiei9 Funcia de reproducere a nor&elor (i -alorilor 6 define(te orient"rile funda&entale ale organizaiei care au rolul de a c"l"uzi acti-itatea &e&*rilor acesteia@ Funcia de adaptare 6 &o*ilizeaz" resursele necesare .ndeplinirii scopurilor ur&"toare ale organizaiei@
Bucureti 2000
Funcia de e+ecuie 6 se identific" cu aciunile concret prin care este atins scopul organizaiei@ Funcia de integrare 6 ur&"re(te pe de o parte ar&onizarea diferitelor ele&ente ale organizaiei2 iar pe de alt" parte i&plicarea (i loialitatea &e&*rilor s"i. un3nd accentul pe funciile organizaiei2 $alcott arsons realizeaz" o analiz" a
!
instituiilor care se spri8in" pe ; un &odel teoretic a*stract<. angrena8ele de *az" ale acesteia. inserate. <#
;:rganizaiile sunt
concepute dup" &odelul societ"ii9 ele reproduc structura societ"ii (i constituie ractic2 organizaiile sunt ni(te &ici insule co&plet rupte unele de altele2 ci particip" .&preun" la funcionarea societ"ii .n care sunt
CAPITOLUL 2 PARTIDUL POLITIC

.
Claudette /a0a1e# Sociologia organizaiilor# $d% Polirom# 'ai 1((2# pag%)'+idem# pag%)* Bucureti 2000
2&1& Conceptul de partid politic

/l"turi de instituiile gu-ern"rii2 partidele politice prin faptul c" .ntrunesc caracteristicile definitorii ale instituiilor politice - sunt ele&ente de *az" ale siste&ului politic. artidele politice sunt co&ponente funcionale eseniale .n siste&ul politic2 instituii sau structuri ale uni-ersului politic ce s-au dez-oltat ca ur&are a e+tinderii -otului uni-ersal (i a prerogati-elor parla&entare. artidul politic este ;Copilul legiti& al &oderniz"rii politice prin inter&ediul de&ocraiei reprezentati-e.< % En nu&"r i&portant de autori apreciaz" c" partidele ar fi su*siste&ul cel &ai dina&ic al siste&ului politic2 deoarece asigur" leg"tura .ntre instituiile gu-ern"rii (i societatea ci-il"2 fiind anga8ate .ntr-o co&petiie desc7is" - spre deose*ire2 de pild"2 de instituiile 8udec"tore(ti2 care se &enin la distan" de confrunt"rile politice. )e&arc3nd aceast" deose*ire2 Da-id /pter definea plastic recepti-itatea partidelor la desf"(urarea tuturor e-eni&entelor din c3&pul social9 Fdac" 8ustiia este oar*"2 partidele au oc7i (i la ceaf"F. 1G Definirea partidelor politice necesit" g"sirea acelor caracteristici care le confer" specificitatea .n raport cu alte &oduri de asociere. 0nc" de la sf3r(itul secolului al HIIIIlea2 p"rintele conser-atoris&ului ,d&und 1urJe a dat o pri&" definiie a partidului politic2 ca instru&ent necesar al gu-ern"&3ntului li*er9 F artidul este un corp 4grup5 de oa&eni unii pentru a pro&o-a2 prin eforturile lor co&une2 interesul naional2 pe *aza unui principiu particular asupra c"ruia sunt cu toii de acord.<
11
De &enionat faptul c"
pentru acea perioad" 2 esena partidelor era identificat" .n co&ponenta ideologic"2 apreciindu-se ca definitoriu faptul c" respecti-ele grupuri .&p"rt"(esc acelea(i principii politice. Definiia dat" de 1en8a&in Constant .n 1#162 tipic" perioadei restauraiei2 pune accentul pe doctrin"2 fiind prea larg". FEn partid este o reuniune de oa&eni care profeseaz" aceea(i doctrin" politic"F12. 0n definiia lui >ans Kelsen accentul cade pe
(
irgil M!gureanu# Studii de sociologie politic, $d% Al+ator"# Bucureti 1((.# pag% 2-1 3a4id Apter# Introduction to Political Analysis# Cam+ridge Ma""# 5inthrop Pu+li"her" 'nc%#1(..# p%1*. 11 $dmund Bur6e# citat 7n Pierre A4ril# Essais sur les partis# /%8%3%9%# Pari"# 1(2,# p%10
10 12
Ben:amin Con"atant# citat 7n 8eorge oicu# Pluripartidismul# $d% All# Bucureti 1((2# pag% ** Bucureti 2000
organizare .n raport cu scopurile9 F artidele sunt for&aiuni ce grupeaz" oa&eni de aceea(i origine pentru a le asigura o influen" -erita*il" asupra gestion"rii afacerilor pu*liceF.13 /ceast" definiie este &ult &ai co&plet" fa" de cea a lui Constant2 .ns" -ala*il" doar pentru statele li*erale de p3n" .n pri&ul r"z*oi &ondial. 0n fapt ;-ala*ilitatea< unei definiii .n funcie de situarea ei .n conte+tul istoric a fost sesizat" (i de Aeorges 1urdeau. /utorul &enionat considera .n acest sens c" este zadarnic s" pretinzi a da o definiie precis" noiunii de partid politic2 dac" nu o situezi preala*il .ntr-o epoc" (i .ntr-un &ediu politic (i social dat. considerente 1urdeau
14
ornind de la aceste
aprecia c" un partid politic este Fgrupul de indi-izi care2
pro&o-3nd acela(i punct de -edere politic2 face efortul ca acest punct de -edere s" influeneze un nu&"r c3t &ai &are de cet"eni2 ur&"rind .n acela(i ti&p s" cucereasc" puterea sau2 cel puin2 s" o influenezeF. 15 Aio-anni Sartori ridic" unele o*iecii la definirea realist" a partidelor politice. entru el2 acestea nu tre*uie (i nu pot s" ur&"reasc" doar cucerirea puterii2 ci tre*uie s" gu-erneze dup" aceea2 fapt ce presupune aplicarea unui anu&it progra& politic. )ealitatea politic"2 .ndeose*i cea european"2 de&onstreaz" c" gu-ern"rile unui singur partid sunt rare2 iar realizarea coaliiilor presupune negocierea soluiilor progra&atice2 fapt ce confer" progra&ului politic o foarte &are i&portan" .n e+ercitarea funciei gu-erna&entale a partidului. $ot Aio-anni Sartori a c"utat (i o definiie &ini&al" a partidului politic2 care s"-l deli&iteze de alte grupuri care se &anifest" .n sfera politicului9F un partid este orice grup politic care prezint" candidai .n alegeri (i este capa*il s"-i plaseze2 prin alegeri2 .n funcii pu*liceF.16
2&2& Partidul politic ca organizaie
1) 1-
8io4anni Sartori# Teoria democraiei reinterpretat, pag%,2 ;4idiu &r!"nea, Probleme de sociologie politic# $d% Politic!# Bucureti 1(.*# pag%10, 1* '+idem 1, 8io4anni Sartori# op% cit% pag% ,Bucureti 2000
Feno&enul apariiei partidelor politice este un feno&en social fapt pentru care .nc" de la .nceput partidele au reprezentat ;o*iectul de cercetare predilect (i aproape e+clusi- al sociologilor<.
1!
Constituind o*iect de studiu al sociologiei a*ordarea /stfel c" de-a lungul
partidului politic ca organizaie a ap"rut ca feno&en firesc.
secolului nostru au fost nu&eroase .ncerc"ri de corelare a di&ensiunilor ideologice cu cele organizaionale. Din perspecti-a istoriei g3ndirii politice ro&3ne(ti2 este re&arca*il" concepia lui Di&itrie Austi potri-it c"reia Fpartidul politic este asociaia li*er" de cet"eni2 unii .n &od per&anent prin interese (i idei co&une2 de caracter general2 asociaie ce ur&"re(te .n plin" lu&in" pu*lic"2 a a8unge la puterea de a gu-erna pentru realizarea unui ideal etic social .< 1+0n fapt definiia dat" de sociologul ro&3n realizeaz" un ;tip ideal de partid<.1% Identificarea partidului cu grupul social reprezint" una din &odalit"ile de a*ordare sociologic" a partidelor politice 9 >.F. Aosnell ; partidul poate fi considerat ca un tip de grup social2 interesat &ai cu sea&" .n controlul social e+ercitat prin gu-ern< &enine controlul unei organizaii corporati-e.<
21 2G
Carl L.
Friedric7 ; un grup de fiine u&ane2 sta*il organizate2 cu scopul de a-(i asigura (i /*ordarea din punct de -edere sociologic a partidelor politice2 presupune respectarea unui set de criterii ela*orat de Losep7 la 1. organizarea dura*il" 2. organizarea co&plet" 3. -oina deli*erat" de a e+ercita .n &od direct puterea 4. -oina de a c"uta spri8in popular ri&ul criteriu2 organizarea dura*il" are .n -edere durata de -ia" a partidului politic care tre*uie s" fie &ai &are dec3t acti-itatea politic"2 dec3t -iaa creatorului s"u. /cest criteriu difereniaz" partidele politice de grupurile de susinere parla&entar" a &inisteria*ililor2 pe de o parte2 iar pe de alt" parte2 partidele politice construite2 structurate2 .n 8urul unei personalit"i. De altfel acest criteriu este cel &ai greu de .ndeplinit.
1. 12
alo&*ara (i 'Mron =iener. 22
/ceste criterii identificate de autorii &eniona(i se refer" la9
8eorge oicu# op% cit% # pag% *3imitrie 8u"ti# <Partidul politic< 7n Sociologia militar. unoatere i aciune !n ser"iciul naiuni '% <Cunoatere<# Bucureti# Fundaia =egele Mihai# 1(-,# p%2,2 1( irgil M!gureanu# Studii de "ociologie politic!# $d% Al+atro"# Bucureti 1((.# pag% 2-* 20 >%F% 8o"nell# citat 7n ;4idiu &r!"nea# op% cit% pag% 10( 21 Carl 9% Friedrich# citat 7n ;4idiu &r!"nea# op% cit% pag% 10( 22 9o"eph /a Palom+ara# M1ron 5iener# citai 7n 8eorge oicu# op% cit% pag ,* Bucureti 2000
10
/l doilea criteriu sociologic 6 organizarea co&plet" are .n -edere organizarea orizontal" (i -ertical" a partidului2 (i anu&e e+istena organizaiilor locale (i a conducerii operati-e2 capa*il" s" r"spund" tuturor circu&stanelor. ot e+ista partide cu o &ini&" organizare pe orizontal"2 care - la li&it" - s" nu ai*" organizaii locale2 .ns" nu pot e+ista partide doar cu organizare local" - pe orizontal" - (i lipsite de organizare pe -ertical". /l treilea criteriu se refer" la necesitatea e+istenei -oinei conduc"torilor locali (i centrali de a cuceri (i influena puterea. $oc&ai aceast" condiie difereniaz" partidele politice de grupurile de interes (i grupurile de reflecie. 0n fine al patrulea criteriu 6 -oina de a c"uta spri8in popular - presupune e+istena spri8inului cet"enilor - .n special prin -ot - fa" de un partid politic@ cu alte cu-inte reprezentati-itatea partidului respecti-. /(adar2 pornind de la criterii enunate2 un partid politic este2 din punct de -edere sociologic2 acea asociaie a c"rei durat" de -ia" tre*uie s" o dep"(easc" pe cea a creatorului s"u2 care tre*uie s" fie organizat at3t orizontal2 c3t &ai ales -ertical2 ai c"ror conduc"tori s"-(i doreasc" cucerirea sau influenarea puterii politice2 (i care s" *eneficieze de spri8inul cet"enilor. En alt ele&ent pe care politologii preocupai de definirea partidului politic ca organizaie l-au pus .n e-iden" a fost procesul de co&unicare2 identificat ca funcie &a8or" a partidului politic. entru Sig&und Beu&ann partidul reprezint" ; -eriga de leg"tur" dintre gu-ern (i opinia pu*lic". Deoarece de&ocraiile reprezint" pira&ide construite de 8os .n sus2 leg"tura dintre conduc"tori (i adepii lor de-ine o necesitate .n cadrul &i(c"rii .n a&*ele sensuri2 specific" de&ocraiei. Funcia &a8or" a partidului este aceea de a asigura ca aceste linii de co&unicare s" r"&3n" desc7ise (i clare. /ceasta face ca .ntr-o de&ocraie reprezentati-" partidele2 dac" nu (i gu-ernani2 s" de-in" cel puin organizaii de control asupra acti-it"ii o&ului.< 23 ; artidul politic este organizaia .nc7egat" a forelor politice acti-e ale societ"ii2 preocupate de controlul asupra puterii gu-erna&entale (i care lupt" desc7is pentru c3(tigarea &aselor2 lupt" .n care se .ntrec cu o alt" grupare sau cu &ai &ulte grup"ri a-3nd concepii diferite@ ca atare2 el reprezint" acea -erig" &are care leag" forele sociale (i ideologiile de instituiile
2)
Sigmund Neumann# citat 7n irgil M!gureanu# op% cit% pag% 2-2 Bucureti 2000
11
gu-erna&entale oficiale i le anga8eaz" .n acti-itatea politic"2 .ntr-un cadru &ai larg la co&unit"ii politice.< 24
2&3& Particularitile partidului politic ca organizaie

/*ordarea sociologic" a partidelor politice nu reprezint" .n fapt dec3t conse&narea unei realit"i e+istente care nu face dec3t ;s" traseze un gen pro+i& de altfel foarte larg pentru conceptul de partid politic<.
25
artidul politic este indu*ita*il din punct de -edere sociologic o organizaie2 dar el *eneficiaz" de anu&ite caracteristici care .i confer" acea diferen" specific" ce .l departa8eaz" de alte organizaii sociale. /ceste caracteristici se refer" la di&ensiunea ideologic"2 di&ensiunea organizaional" (i di&ensiunea teleologic". Di&ensiunea ideologic" a unui partid politic se refer" la faptul c" nu pute& -or*i de un partid f"r" a-l corela cu un proiect de factur" doctrinal" ce poate &erge de la o for&" ap"s"tor ideologic" p3n" la una prag&atic" 2accentuat te7nic"2 cu un funda&ent doctrinal a*ia o*ser-a*il. Da-id >u&e .n lucrarea ,ssaM on arties 1!6G sesiza acest lucru apreciind c" progra&ul politic 8oac" .n faza iniial" a unui partid un rol deter&inant pentru coagularea indi-izilor2 dar c" acesta trece cu ti&pul pe un loc secund2 locul pri& fiind ocupat de di&ensiunea organizatoric"2 de i&perati-ele de ordin grupal. De unde (i cea de-a doua caracteristic" a unui partid politic (i cea &ai i&portant" 9 di&ensiunea organizaional". Da-id >u&e situeaz"2 datorit" la*ilit"ilor caracteristicilor doctrinare .n pri& planul definirii partidelor criteriul for&al sau organizaional. ;:rganizaia este2 structural2 partidul .nsu(i2 a*sen" ei coincide cu dispariia acestuia< 26 'o*ilitatea structural" (i organizaional" a partidului e+ist" fire(te i&pus" (i de i&perati-ele stratar7ice2 de e+igenele co&petiiei2 adesea c7iar de cerinele ;pieei< politice (i de strategiile electorale2 dar ;structura organizaional" a partidului r"&3ne &ereu2 ca o constant" lucru ce nu se poate susine despre doctrin" care la rigoare2 poate fi suspendat" din punct de -edere prag&atic f"r" ca e+istena partidului s" sufere<.2!
22*
'+idem# pag%2-8eorge oicu# op% cit% pag% *2, 8eorge oicu# op% cit% pag *( 2. '+idem Bucureti 2000
12
'aurice Du-erger2 tri*utar for&aiei sale sociologice2 apreciaz" criteriul organizaional ca fiind esenial pentru definirea partidelor politice. ; artidele actuale se definesc nu at3t prin progra&ul lor sau prin clasa aderenilor lor2 c3t prin natura organiz"rii lor9 un partid este o co&unitate cu o structur" particular"2 partidele &oderne se caracterizeaz" .nainte de toate prin anar7ie.< 2# Ce-a de-a treia caracteristica2 cea teleologic" este considerat" a fi esenial" pentru oricare partid politic deoarece sintetizeaz" at3t di&ensiunea ideologic"2 c3t (i cea organizaional". Di&ensiunea teleologic" e+plic" raiunea de a fi a partidelor politice 9 accesul la gu-ernare2 cucerirea puterii. I&portana acestei caracteristicii a fost sesizat" de nu&ero(i autori .ntre care9 )o*erto 'ic7els 6 ;orientarea general" a politicii partidelor2 fie su* aspectul ei personal fie i&personal2 este lupta pentru putere.<
2%
'a+ =e*er 6 ;:*iectul s"u este de a asigura puterea pentru conduc"torii s"i .n s3nul unui grup instituionalizat .n scopul realiz"rii unui ideal sau o*inerii de a-anta8e &ateriale pentru &ilitanii s"i.< participe la e+erciiul ei.<
31 3G
'aurice Du-erger 6 partidele ;au ca o*iect direct s" cucereasc" puterea sau s" )aM&ond /ron 6 partidele sunt ;grup"ri -oluntare &ai &ult sau &ai puin organizate2 care pretind .n nu&ele unei anu&e concepii despre interesul co&un (i despre societate2 asu&area singure sau .n coaliie2 a funciilor de gu-ernare.<
32
Aeorge Ioicu ;En partid politic se distinge de orice alt" organizaie social" 6 fa&ilie2 (coal"2 atelier2 grup de interes2 grup de aciune ci-ic"2 ar&at"2 *iseric" (a&d 6 prin aceea c" el pretinde puterea2 .ncredinat c" poate gu-erna ara singur sau 6 dac" astfel nu se poate 6 .n coaliie cu alte partide.<
33
Di&ensiunea teleologic" este ec7i-alent" cu scopul organizaiei. : alt" co&ponent" a diferenei specifice a fost identificat" de )o*erto 'ic7els prin ;legea de fier< a partidelor politice pe care o define(te astfel ; legea sociologic" funda&ental" care st"p3ne(te ine+ora*il partidele politice poate fi for&ulat" astfel9 organizaia este sursa de unde se na(te do&inaia ale(ilor asupra aleg"torilor a
22 2(
Maurice 3u4erger# citat 7n 8eorge oicu# op% cit% pag ,0 =o+erto Michel"# citat 7n 8eorge oicu# op% cit% pag ,) )0 Ma? 5e+er# citat 7n 8eorge oicu# op% cit% pag ,) )1 Maurice 3u4erger# citat 7n 8eorge oicu# op% cit% pag ,) )2 =a1mond Aron# citat 7n 8eorge oicu# op% cit% pag ,)) 8eorge oicu# op% cit% pag ,Bucureti 2000
1)
&andatarilor asupra &andatailor2 a delegailor asupra celor care deleag". Cine zice organizaie zice oligar7ie.< 34 /ltfel spus orice partid politic produce .n &od natural o oligar7ie *irocratic"2 caracterizat" la -3rful organizaiei de un cerc interior .nc7is de lideri profesioni(ti2 cerc practic ina&o-i*il. En alt punct de -edere aparine lui S. ,lders-eld care concepe un &odel stratar7ic al partidelor politice. /cest &odel organizaional a*ordeaz" partidele politice ca siste&e desc7ise u(or de penetrat at3t la ni-elul inferior c3t (i la cel superior2 cu o structur" sla*" (i o coeziune sc"zut". ; En partid este o structur" de pri&ire desc7is"2 per&ea*il" nu nu&ai la *az" ci (i la -3rf2 gri8ulie s" atrag" categorii sociale &arginale (i doritoare s" le ofere un &i8loc de acces la centrele sale de decizii eseniale2 o posi*ilitate de pro&o-are .n cadrul structurii sale. En partid este de ase&enea &ai degra*" o structur" de control NN stratar7icOO dec3t o structur" de autoritate de tip elitist.< 35 Diferenele pri-ind natura organiz"rii .n definiiile date de cei doi autori constau .n tipul de partid la care fac referire. /stfel .n -re&e ce definiia lui 'ic7els este -ala*il" pentru partidele e+tre&iste2 care se organizeaz" para&ilitar sau partide &ici controlate de unu sau c3i-a lideri2 definiia lui ,lders-eld este caracteristic" pentru de&ocraiile conte&porane2 pentru c" realitatea pro*eaz" c" orice partid este interesat s"-(i ad8udece personalit"i din diferite do&enii ale -ieii sociale care s" le confere pe de o parte un capital real 6 pentru e+pertiz"2 negociere2 strategie sau capital si&*olic 6 prestigiul social. /*ordarea partidului politic ca organizaie structurat" a fost realizat" (i de 'aurice Du-erger - ; artidele actuale se definesc &ult &ai puin prin progra&ul lor sau prin calsa aderenilor lor2 dec3t prin natura organiz"rii9 un partid este o co&unitate cu o structur" particular". anato&ia lor.<
36
artidele &oderne se caracterizeaz" .nainte de orice prin
Sociologul francez a sesizat e+istena unor cercuri concentrice care .n
funcie de raza lor2 dar in-ers proporional ;&"soar" gradul de participare (i solidaritate9 e+ist" &ai .nt3i cercul larg al si&patizanilor care sunt fa-ora*ili partidului2 aduc3ndu-i c3teodat" spri8inul lor2 dar care r"&3n .n afara organizaiei (i a co&unit"ii de partid5 apoi2 i&ediat 2 inclus .n aceasta cercul aderenilor4&e&*rii de partid de r3nd5 care
))*
=o+ert Michel"# citat 7n 8eorge oicu# op% cit% pag%,0 S% $lder"4elt citat 7n 8eorge oicu# op% cit% patg%,1 ), Maurice 3u4erger citat 7n irgil M!gureanu# op% cit% pag 2-) Bucureti 2000
1-
include la r3ndul lui cercul &ai redus al &ilitanilor 4 for&at din cei care-(i asu&" lupta partizan"5 (i 2 .n fine2 cercul cel &ai restr3ns cel al propagandi(t%ilorDliderilor 4 co&pus2 .ntr-un fel2 din profesioni(ti politici ai partidului5. Din perspecti-a poziiei (i dup" ni-elul de apartenen" la un partid 2 se pot distinge cercuri .nc" &ai concrete9 lideri2 per&aneni2 &ilitani2 adereni2 si&patizani2 electori. /ceste cercuri difer" de la un partid la altul2 .n funcie de tr"s"turile specifice ale fiec"rui partid politic. Pegat de aceast" distincie a diferitelor cercuri de apartenen" la un partid este (i aceea a diferitelor cercuri care lupt" pentru putere .n interiorul for&aiunii9 cercul gu-erna&ental 4.n condiiile .n care partidul se afl" la putere5 cercul parla&entar 4c3nd partiduol are reprezentare parla&entar"52 cercul partizan 4;&a(ina<2 aparatul cu personalul adiacent52 cercul local. 3! /li autori au identificat alte caracteristici ca fiind proprii partidelor politice. entru /ntonio Ara&sci e+istena unui partid este condiionat" de trei ele&ente funda&entale9 1. un ele&ent difuz de oa&eni co&uni2 &edii a c"ror participare -ine din disciplin" (i fidelitate@ 2. ele&entul pe plan naional al unui ansa&*lu de fore@ )% un ele&ent &ediu care leag" pri&ul ele&ent de al doilea2 le pune .n contact. 1. partidul este o asociaie@ 2. partidul e+pri&" (i pro&o-eaz" interesele unui grup @ 3. caracterul organizat @ 4. presupune ela*orarea unui progra& cu o*iecti-e i&ediate @ 5. sunt principalele &i8loace de a for&a conduc"torii@ 6. lupt" pentru e+ercitarea puterii.
3#
0n opinia lui :-idiu $r"snea tr"s"turile definitorii ale unui partid politic sunt9
2&4& Tipologia partidelor politice

; Sintag&a de ;partid politic< este destul de la+"2 de interpreta*il"2 de a&*i-alent"2 de polise&ic"<2 aprecia Aeorge Ioicu .n lucrarea Pluripartidismul392 &oti). )2
8eorge oicu# op% cit% pag%.0-.1 Antonio 8ram"ci# citat 7n irgil M!gureanu# op% cit% pag% 2-)( 8eorge oicu# op cit% pag% *, Bucureti 2000
1*
pro*a*il pentru care nu&"rul definiiilor date acestui concept2 ca (i cel al tipologiilor este foarte &are. /le+is de $oQue-ille2 considera c" ; artidele sunt un r"u inerent gu-ern"rii li*ere<4G2 clasific3ndu-le .n partide &ari (i partide &ici dup" criteriul principiilor pe care se .nte&eiaz" (i al &oralit"ii politice .;Bu&esc &ari partide pe acelea care sunt legate &ai &ult de principii2 dec3t de consecinele lor@ &ai &ult de idei (i nu de oa&eni. 0n general2 aceste partide au tr"s"turi &ai no*ile2 pasiuni &ai generoase2 con-ingeri &ai reale2 o co&portare &ai sincer" (i &ai .ndr"znea" dec3t celelalte. Interesul particular2 care .n toate pasiunile pu*lice 8oac" rolul cel &ai i&portant se ascunde aici cu &ai &ult" a*ilitate su* -"lul int4eresului general@ uneori iz*ute(te c7iar s" se fereasc" de pri-irile celor pe care-i .nsuflee(te (i .i deter&in" s" acioneze. artidele &ici n-au2 .n general2 un crez politic. Cu& nu se si&t .n"late (i susinute prin &ari o*iecti-e2 caracterul lor este &arcat de un egois& care se etaleaz" cu ostentaie .n fiecare din aciunile lor. 0nfl"c"rarea lor este .ntotdeauna rece@ li&*a8ul e -iolent2 dar de&ersul e ti&id (i nesigur. 'i8loacele pe care le folosesc sunt &esc7ine ca (i scopul pe care (i-l propun.<
41
,fectele sociale ale acestor partide sunt diferite ;'arile partide r"scolesc societatea2 cele &ici o agit"@ unele o sf3(ie2 celelalte o corup@ pri&ele o sal-eaz" pun3nd-o uneori .n &i(care2 celelalte o tul*ur" .ntotdeauna f"r" folos<.
42
'aurice Du-erger este sociologul care a realizat o tipologie a partidelor lu3nd .n consideraie &ai &ulte criterii. En pri& criteriu .l reprezint" geneza partidelor. 0n funcie de acest criteriu sociologul francez identific" partide de creaie interioar" (i partide de creaie e+terioar". :riginea2 interioar" sau cea e+terioar" a partidelor politice se refer" la societatea politic"2 respecti- la societatea ci-il". En al doilea criteriu luat .n consideraie .l reprezint" structura de cadre2 identific3nd partide de cadre 4 .n care include (i partidele prezideniale5 (i partide de &as". artidele de cadre 6 ; nu intesc s" grupeze un c3t &ai ridicat nu&"r de adereni2 ci s" reuneasc" nota*ili9 calitatea lor este &ai i&portant" dec3t cantitatea< 43@ partidele de &ase 6 caut" s" .nregi&enteze adereni pe care s" .i supun" unei educaii politice puternice ; aderenii sunt deci &ateria .ns"(i a partidului2 su*stana aciunii sale.<
-0 -1
44
Ale?i" de &oc@ue4ille# #espre democraie !n America, "ol. $# $d% >umanita"# Bucureti 1((*# pag%2)2 '+idem# pag% 2)( -2 '+idem# pag% 2)( -) Maurice 3u4erger# citat 7n 8eorge oicu# op% cit% pag% 2. -i+idem Bucureti 2000
1,
'odul de -otare este un al treilea criteriu ce st" la *aza clasific"rii f"cute de 'aurice Du-erger2 .n funcie de acesta identific3nd partide suple 4 nu au o disciplin" de -ot5 (i partide rigide 4 au o disciplin" se-er" de -ot5@ partidele de cadre sunt rigide2 iar partidele de &ase sunt suple@ e+ist" .ns" (i e+cepii nu&eroase. ornind de la tipologia realizat" de Du-erger2 :tto Kirc7ei&er a propus un nou tip de partid catc7-all- partM. /ceste partide nu sunt partide de reprezentare indi-idual" (i nici partide de &are integrare social"2 precu& partidele de &ase. ,le sunt &ai degra*" partide interclase2 foarte eterogene din punct de -edere sociologic2 (i *ine.neles f"r" o identitate ideologic" precis" sau &ai e+act unic". 'eritul identific"rii acestei categorii rezid" .n faptul c" rele-" caducitatea a(a - ziselor partide de clas". Lean C7arlot pornind de la Du-erger (i de la Kirc7ei&er propune la r3ndul lui ur&"toarea clasificare a partidelor politice 9 1. partide de nota*ili 2. partide de &ilitani 3. partide de aleg"tori Cli-a8ul st3nga 6dreapta a reprezentat pentru Francois Aoguel un criteiru de calsificare al partidelor politice. /ceast" clasificare a partidelor .n partide de dreapta sau partide de st3nga2 s-a f"cut prin raportarea la e-eni&entul din Frana anului 1!#% c7estiunea procedural" pri-ind nu&"rarea -eto-ului regal2 clasificarea reflect3nd atitudinea partidelor fa" de ordinea e+istent". Dreapta a&*iioneaz" la prezer-area (i ad&inistrarea ordinii e+istente (i st3nga o contest" cer3nd sc7i&*area social". Daniel Pouis Seiler consider" c" patru cli-a8e stau la *aza ar*orelui genealogic al partidelor 9 1. proprietari D&uncitori 2. ur*anDrural 3. *iseric"D stat 4. centruDperiferie Iirgil '"gureanu consider" c" .n constituirea (i e+istena oric"rui partid se reg"se(te de fiecare dat" un ele&ent predo&inant care per&ite o departa8are a partidelor politice .n cinci &ari categorii9 1. partide ideologice 2. partide personale 3. partide istorice
Bucureti 2000
1.
4. partide de tendine 5. partide de interese Din .ncruci(area tendinelor socio-politice care se &anifest" dup" realizarea re-oluiei industriale (i a re-oluiei naionale au rezultat noi cli-a8e .ntre partide. Caracteristica acestora este2 .n opinia aceluia(i autor2 di&inuarea factorului ideologic (i tipologiile partidiste &ultidi&ensionale. /stfel din .ncruci(area celor dou" a+e 1 -ertical" 4 centru 6periferie5 (i 2 orizontal" 4 teritorial funcional"5 .n cadrul unei elite naionale sta*ilite2 Stein )oJJan sta*ile(te patru cli-a8e funda&entale ale partidelor2 care iau na(tere .n ur&a opoziiilor dintre 9 1 posedani 6 neposedani 4 partide *urg7ezeD partide &uncitore(ti52 2 *iserica 6 stat 4 partide religioase - partide seculare52 3 centru -periferie 4 partide centraliste 6 partide autono&iste52 4 rural - ur*an 4 partide agrariene - partide ecologiste 6 partide ur*ane5. 45 : sintez" a contri*uiilor tipologice de la Du-erger la Daniel Pouis Seiler a fost realizat" de Aeorge Ioicu2 (i redat" sintetic su* for&a ur&"toarei sc7e&e nr 5 9
46
-ezi figura
Creaia interioar! Creaia parlamentar! Creaia preAidenial!
Creaia e?terioar!
Partidul 9e0er"onian
PALIER I
Partide de cadre "uple rigide
Partidul 9ac6i"onian
Partide de ma"! "uple Partide de militani rigide Partide de 12 integrare
PALIER II
-* -,
irgil M!gureanu# op% cit% pag% 228eorge oicu# op% cit% pag% (2
Partide de nota+ili
Partide de Bucureti aleg!tori 2000 Partidul main!
PALIER III
Figura nr. 5
2& & *unciile partidelor politice

Cele &ai &ulte lucr"ri de politologie for&uleaz" ur&"toarele funcii pentru partidele politice 4! 9 for&ularea de o*iecti-e (i scopuri - care .(i g"se(te e+presia .n ideologiile pe care partidele le susin. /ceast" funcie s-a di&inuat .ntr-o oarecare &"sur" .n a doua 8u&"tate a secolului nostru. roliferarea a(a-nu&itelor partide Fcatc7-allF2 (i caracterizate .ndeose*i prin reducerea considera*il" a di&ensiunii ideologice clase sociale sau categorii specifice2 este considerat" si&pto&atic".
preocuparea recrut"rii &e&*rilor din ansa&*lul populaiei (i nu din r3ndurile unei e de alt" parte2 .ns"2 poate fi supus" ateniei o sc7i&*are a &odului de raportare al partidelor fa" de ideologii9 acestea sunt luate .n considerare &ai puin su* aspectul lor a*stract2 (i &ai &ult .n leg"tur" direct" cu aciuni (i politici concrete .n diferite do&enii. Din acest punct de -edere se poate -or*i despre cre(terea preocup"rii &a8orit"ii partidelor politice pentru organizarea de conferine2 congrese2 con-enii2 ca &odalit"i de dez*atere a direciilor de aciune2 a o*iecti-elor (i scopurilor ur&"rite2 a &i8loacelor de realizare a acestora2 care - de o*icei - iau for&a unor progra&e. agregarea (i articularea intereselor- care presupune identificarea2 .n &ultitudinea de interese indi-iduale2 a unor ele&ente co&une2 accepta*ile de
-.
c"tre &a8oritatea
ernon Bogdanor ed%# <&he Blac6Bell $nc1clopaedia o0 Political 'n"titution"<# ;?0ord# NeB Cor6# Blac6Bell =e0erence# 1(2.# p%-12 Bucureti 2000
1(
&e&*rilor sau susin"torilor partidului2 respecti- for&ularea (i ap"rarea acestor interese .n faa instituiilor gu-ern"rii. Ri aceast" funcie are un caracter e-oluti-. 0n &od tradiional partidele -izau articularea (i susinerea intereselor anu&itor categorii sociale (i a populaiei din anu&ite zone geografice - a(a nu&itele Ffief-uriF *eneficiind de susinere considera*il" din partea acestora. Declinul unor ase&enea leg"turi a deter&inat cre(terea co&ple+it"ii funciei la care ne referi&9 partidele tre*uie s" ai*" .n -edere o ga&" &ult &ai larg" a intereselor2 fiind ne-oite s"-(i coreleze aciunile cu cele ale diferitelor grupuri ce le e+pri&" (i susin. socializarea (i &o*ilizarea politic" ce -izeaz" cunoa(terea (i .nsu(irea de c"tre oa&eni a anu&itor tradiii (i co&porta&ente politice2 precu& (i sti&ularea particip"rii lor la -iaa partidelor2 ca &e&*ri &ilitani2 ca si&pli &e&*ri2 ca suporteri sau &"car ca si&patizani. Dac" se are .n -edere tendina de sc"dere a nu&"rului aderenilor partidelor politice2 precu& (i di&inuarea relati-" a particip"rii la -ot a cet"enilor2 se poate susine (i declinul acestei funcii. Din ce .n ce &ai des se afir&" c" rolul tradiional al partidelor .n acest sens a fost preluat2 .n parte2 de &ass-&edia. Cu toate acestea2 participarea cet"enilor la procesul electoral r"&3ne principala p3rg7ie prin care se perpetueaz" siste&ul politic (i se realizeaz" transferul puterii. recrutarea2 for&area (i susinerea liderilor politici - i&plic" identificarea potenialilor conduc"tori2 aducerea lor .n atenia pu*licului2 susinerea lor .n ca&paniile electorale2 respecti- .n ocuparea funciilor pu*lice. 0n pofida contest"rilor -enite din partea independenilor2 care se anga8eaz" pe cont propriu .n confruntarea electoral"2 aceast" funcie a partidelor politice nu nu&ai c" se perpetueaz"2 dar de-ine din ce .n ce &ai pregnant". En aspect se&nificati- este acela c"2 .n &ai &ulte siste&e politice2 este necesar un lung (i co&ple+ proces de testare .n acti-itatea de partid2 .nainte ca o persoan" s" fie considerat" apt" pentru a accede .n Felita gu-ernant"F2 adic" poziiile superioare din instituiile gu-ern"rii2 .ndeose*i cele e+ecuti-e. : alt" clasificarea funciilor partidelor politice este cea realizat" de Iirgil '"gureanu9 4# 1. de ela*orare de doctrine2 ideologii (i progra&e politice@ 2. de e+ercitare a puterii politice@
-2
irgil M!gureanu# ;p% cit% pag% 2,) - 2.2 Bucureti 2000
20
de control (i critic" asupra puterii e+ecuti-e (i legislati-e. /nt7onM King a f"cut o analiz" e+7austi-" a funciilor partidelor politice2 identific3nd (ase tipuri funda&entale9 1. structurarea -otului@ 2. integrarea (i &o*ilizarea &arelui pu*lic@ 3. recrutarea liderilor politici@ 4. organizarea gu-ern"rii@ 5. deter&inarea politicilor pu*lice@ 6. coalizarea intereselor. >. 'erJl a propus regruparea (i redefinirea acestora .n alte (ase categorii funcionale9 1. recrutarea (i selectarea personalului conduc"tor apt pentru posturile gu-erna&entale@ 2. conceperea progra&elor (i politicilor pentru gu-ernare@ 3. coordonarea (i controlul organelor gu-erna&entale@ 4. integrarea societar" prin satisfacerea (i concilierea cererilor de grup sau prin asi&ilarea unui siste& co&un de credine sau de ideologie@ 5. integrarea social" a indi-izilor prin &o*ilizarea spri8inului lor (i prin socializare politic"@ 6. funcia de contra-organizaie. /ceste funcii sunt ideale2 ele put3ndu-se e+ercita doar parial sau c7iar de loc. Funcia depista*il" la fiecare caz este cea de &ediere. ,a apare2 cel puin din perspecti-a sociologiei2 ca fiind cea &ai i&portant"2 .ntruc3t partidele sunt -erita*ile relee pentru -oina politic" a societ"ii sau a unor seg&ente sociale precu& co&unit"ile religioase sau etnice. /ceast" funcie este congruent" cu funcia constituional" sau constituant" pe care un partid politic o .ndepline(te .ntr-un siste& politic. 4%
-(
8eorge oicu# ;p% cit% pag%22-2) Bucureti 2000
21
CAPITOLUL 3 COMUNICAR A ORGANIZAIONAL! 3&1&Conceptul de comunicare

0nc" din antic7itate co&unicarea ca (i politica au constituit acti-it"ile predilecte (i poate cu cele &ai surprinz"toare rezultate ale grecilor. /&*ele acti-it"i au percepute de antici ca ele&ente funda&entale al e+istenei u&ane. Cu 25GG de ani .n ur&"2 prin secolul I ..>r.2 .n Arecia /ntic"2 &ai .nt3i .n Siracuza (i apoi .n /tena2 cet"enii li*eri r"sturnau regi&urile tiranice (i sta*ileau
Bucureti 2000
fost
22
pri&ele reguli de con-ieuire de&ocratic". Pegile acelor -re&i stipulau ca fiecare cet"ean s" fie propriul s"u a-ocat (i s"-(i pledeze singur cauza .n procese2 indiferent dac" era acuzat sau 2 di&potri-"2 acuzator. Pocul acestor pledoarii .l reprezenta agora2 iar pledoariile se susineau pu*lic .n faa a zeci sau c7iar sute de 8urai. /ceia dintre cet"eni care st"p3neau arta co&unic"rii con-ing"toare se afir&au &ai u(or .n societate (i .(i ap"rau &ai *ine interesele. 0n plus2 ei puteau de-eni (i c7iar de-eneau lideri politici2 &ilitari sau religio(i2 do*3ndind pe aceast" cale noi pri-ilegii. Succint spus co&unicarea2 arta de a co&unica era instru&entul cel &ai la .nde&3n" (i cel &ai eficient al anticilor pentru a accede la putere. rezentul nu ofer" o -iziune esenial diferit"9 locul de&ocraiei antice a fost luat de de&ocraia &odern"2 locul cet"eanului din agora 4 cetatea greac" nu se poate co&para cu statele conte&porane su* raportul .ntinderii teritoriului5 l-au luat instituiile2 scopul cet"eanului antic de a accede la puterea politic" a de-enit .n prezent raiunea e+istenei partidelor politice. Ri totu(i .n tot acest proces e-oluti- pute& -or*i de o real" constant" 6 co&unicarea. Co&unicarea 2 arta de a st"p3ni cu-3ntul2 instru&entul persuasi- cel &ai eficient a fost (i este apana8ul at3t a celor care acced la putere c3t (i a celor care dein puterea. ,ti&ologic cu-3ntul Sco&unicare< pro-ine din li&*a latina Sco&&unis< care .nsea&n" Sa pune de acord<2 Sa fi .n leg"tura cu< sau Sa fi .n relaie<2 dar ter&enul circula .n -oca*ularul anticilor (i cu sensul de Sa trans&ite si celorlali<2 Sa .&p"rt"(i ce-a celorlali<. De(i ter&enul este de origine latin"2 pri&ele preocup"ri pentru co&unicare le-au a-ut grecii. entru ace(tia2 arta cu-3ntului2 &"iestria de a-ti construi discursul si de a-l e+pune .n agora era o condiie indispensa*ila statutului de cet"ean2 cea &ai la .nde&3n" &odalitate de a face politic". /ceasta cu at3t &ai &ult cu c3t accesul la funciile pu*lice ale cet"ii era accesi*il oric"rui cet"ean grec prin tragere la sori. De ase&enea de&ocraia atenian" stipula prin legile sale dreptul cet"enilor greci de a se reprezenta pe ei .ns"(i .n faa instanelor de 8udecat"2 S/p"rarea lui Socrate< fiind un e+e&plu eloc-ent .n acest sens. Indiferent2 de (colile de g3ndire c"rora le aparin sau de orient"rile .n care se .nscriu2 toate definiiile date co&unic"rii au cel puin ur&"toarele ele&ente co&une9 co&unicarea este procesul de trans&itere de infor&aii2 idei2 opinii2 p"reri fie de la un indi-id la altul2 fie de la un grup la altul@ co&unicarea este un atri*ut al speciei u&ane@ nici un fel de acti-itate2 de la *analele acti-it"i cotidiene si p3n" la acti-it"ile co&ple+e
Bucureti 2000
2)
desf"(urate la ni-elul organizaiilor2 nu pot fi concepute .n afara procesului de co&unicare. Co&unicarea2 afir&a Ioan Dr"gan2 Sa de-enit un concept uni-ersal si atotcuprinz"tor pentru ca NN totul co&unic"OO<. 5G
3&2& Proce%ul de comunicare

Ce este co&unicareaT ,ste o .ntre*are la care au .ncercat s" ofere r"spuns toi autorii literaturii de specialitate. Definiiile sunt nu&eroase si diferite2 dar toate con-erg spre a su*linia rolul i&portant pe care organizaia .l 8oac" .n realizarea acestui proces. L.S.Ian Cuilen*urg2 : Sc7olter2 A.=.Boo&en definesc co&unicarea ca fiind Fun proces prin care un e&i"tor trans&ite infor&aii receptorului prin inter&ediul unui canal2 cu scopul de a produce asupra receptorului anu&ite efecteF. 51 /ltfel spus2 fiecare proces de co&unicare are o structura specifica reprezentata de un anu&e tip de relaie dez-oltat" de trino&ul e&i"tor 6 &esa8 - receptor. Cea &ai si&pla sc7e&a a structurii procesului de co&unicare a fost propusa .nc" din anul 1%34 de Karl 1u7ler2 .n lucrarea FDie Spac7t7eorieF 4figura nr.15.
mesaj
2. Emitor
1.
Receptor
feed-back
Figura nr.1 Elterior2 )o&an LaJo*son2 ur&"rind sc7e&a lui Karl 1u7ler2 dez-olta structura procesului de co&unicare2 ad"ug3ndu-i .nc" 4figura nr.25. trei co&ponente9 cod2 canal2 referent
*0 *1
'oan 3r!gan# Paradigme ale comunicrii de mas# $d% an"a# Bucureti 1((,# pag%. 9%9% Cuilen+urg# ;% Scholten# 8%5% Noomen# %tiina comunicrii# $d% >umanita"# Bucureti 1((2# pag%2Bucureti 2000
2-
'i8loace $mi!tor Scop CodareDDecodare Figura nr.2 )elaia de co&unicare se realizeaz" astfel9 e&i"torul trans&ite un &esa8 intr-un anu&it cod 4li&*a85 c"tre receptor2 care -a iniia o aciune de decodare a &esa8ului ce i-a fost trans&is. /cest &esa8 este constituit intr-un anu&e cod care tre*uie sa fie co&un celor doi parteneri aflai .n contact. 0ntre ,&i"tor si )eceptor are astfel loc un transfer care realizeaz" ele&entul co&un al infor&aiei. Infor&aia pleac" de la ,&i"tor si de-ine infor&aie pentru )eceptor. /t3t ,&i"torul2 c3t si )eceptorul sunt entit"i orientate c"tre un scop. ,&i"torul are scopul de a oferi2 receptorul are scopul de a recepta. Cu& a& &ai spus2 trans&iterea &esa8ului se realizeaz" .ntr-un anu&e cod. 0ntre &esa8 si cod e+ista o anu&ita discrepan". /stfel2 .n -re&e ce &esa8ul se caracterizeaz" prin coeren"2 cursi-itate2 claritate2 fiind deter&inat de loc2 de ti&p2 de starea psi7ica a ,&i"torului2 codul e fi+2 in-aria*il2 a*stract2 redus la un nu&"r destul de &ic de se&ne. Pa r3ndul lor L.L.Ian Cuilen*erg2 :.Sc7olten si A.=.Boo&en realizeaz" un F&odel funda&ental al procesului de co&unicareF 4figura nr.35 x e&i"tor codare y canal x+z decodare z x' receptor efect =eceptor contactDcodDli&*a8
zgo&ot de fond Figura nr.3
Bucureti 2000
2*
entru FcitireaF acestuia2 autorii &enionai ofer" ur&"toarea e+plicaie9 Fdac" un e&i"tor dore(te (i trans&ite infor&aia 4+5 unui receptor2 infor&aia tre*uie s"fie inteligi*il". ,&i"torul tre*uie s"-si g"seasc" cu-intele2 s" se e+pri&e. entru a se face .neles2 oral sau .n scris2 el tre*uie s"-(i codeze &esa8ul2 s" foloseasc" coduri. :dat" codat2 &esa8ul este transpus .n se&nale 4M5 care pot str"*ate canalul spre receptor. )eceptorul tre*uie s" decodeze &esa8ul transpus .n se&nale (i s"-l interpreteze 4+U5. 0n fine2 co&unicarea poate fi .ngreunat" de un surplus nerele-ant de infor&aie 4z5 sau de zgo&otul de fond 4noise54...5. )eu(ita .n co&unicare i&plica .ntr-o &"sur" oarecare izo&orfis&ul dintre 4+5 si 4+U52 receptorul acord" &esa8ului o se&nificaie 4+U5 care e aceia(i ca (i pentru e&i"tor 4+-+U5. /cela(i &odel indic" .ns" (i i&pedi&entele2 pentru ca izo&orfis&ul s" se realizeze9 pot inter-eni erori de codare sau de decodare2 precu& (i zgo&otul de fondF.52 En &odel &ai ela*orat de structur" a procesului de co&unicare2 dar care ur&"re(te .ndeaproape &odelul propus de )o&an LaJo*son2 este cel realizat de )odica (i Dan C3ndea .n lucrarea FCo&unicarea &anagerial"F 4figura nr.45. Conte+t Figura nr.4 lim+a:e Me"a: mediu - canale $mitent filtre zgo&ot filtre 3e"tinatar
lim+a:e Feed-+ac6 zgo&ot mediu - canale Conte+t
*2
'+idem# pag%2* Bucureti 2000
2,
ornind de la aceast" structur" a co&unic"rii o*ser-"& c" orice proces de co&unicare se desf"(oar" astfel9 e+ist" cine-a care iniiaz" co&unicarea2 ,&itentul2 (i altcine-a c"ruia .i este destinat &esa8ul2 Destinatarul. /cest &esa8 este .n opinia celor doi autori o co&ponent" co&ple+" a procesului de co&unicare2 datorit" faptului c" presupune etape precu& codificarea (i decodificarea2 presupune e+istena unor canale de trans&itere2 este influenat de dependena &odului de recepionare a &esa8ului2 de deprinderile de co&unicare ale ,&itentului (i Destinatarului2 de conte+tul fizic (i psi7osocial .n care are loc co&unicarea. 'esa8ul poate fi trans&is prin inter&ediul li&*a8ului -er*al2 ne-er*al sau para-er*al . Se i&pune o prezentare succint" a fiec"reia din aceste concepte. /stfel2 li&*a8ul -er*al reprezint" li&*a8ul realizat cu a8utorul cu-intelor. Pi&*a8ul ne-er*al este li&*a8ul care dec3t cu-3ntul 4gesturi2 &i&ic" etc.5. Pi&*a8ul para-er*al este o for&" a li&*a8ului ne-er*al2 o for&" -ocal" 2 reprezentat" de tonalitatea (i infle+iunile -ocii2 rit&ul de -or*ire2 &odul de accentuare a cu-intelor2 pauzele dintre cu-inte2 ticurile -er*ale. 0n cadrul procesului de co&unicare realizat de fiecare indi-id ponderea cea &ai i&portant" o deine2 .n &od surprinz"tor2 li&*a8ul ne-er*al2 55V2 datorit" faptului c" acest tip de co&unicare este deose*it de su*til (i de co&ple+2 a-3nd un grad redus de con(tientizare. Pi&*a8ul ne-er*al este ur&at de cel para-er*al cu 3#V (i de li&*a8ul -er*al cu nu&ai !V. 0n cele ce ur&eaz" -o& prezenta ele&entele co&ponente ale procesului de co&unicare9 feed-*acJ-ul2 canalele de co&unicare2 &ediul co&unic"rii2 *arierele co&unicaionale. Feed-*acJ-ul este un &esa8 specific prin care ,&itentul pri&e(te de la Destinatar un anu&it r"spuns cu pri-ire la &esa8ul co&unicat. Canalele de co&unicare reprezint" ,+ist" dou" tipuri de canale de co&unicare9 1. canale for&ale2 presta*ilite2 cu& organizaie@ 2. canale nefor&ale sta*ilite pe relaii de prietenie2 preferine2 interes personal. ar fi siste&ul canalelor de raportare dintr-o Fdru&urileF2 Fc"ileF ur&ate de &esa8e. folose(te alt" &odalitate de e+pri&are2
Bucureti 2000
2.
Canalele de co&unicare au un suport te7nic reprezentat de toate &i8loacele te7nice care pot -eni .n spri8inul procesului de co&unicare9 telefon2 fa+2 calculator2 tele+2 &i8loace audio--ideo. 'ediul co&unic"rii este influenat de &odalit"ile de co&unicare2 e+ist" &ediu oral sau &ediu scris. Filtrele2 zgo&otele2 *arierele reprezint" pertur*aiile ce pot inter-eni .n procesul de co&unicare2 pertur*area &esa8ului trans&is poate a-ea o ase&enea intensitate .nc3t .ntre acestea (i &esa8ul pri&it s" e+iste diferene -izi*ile. natur" intern" - factori ertur*aiile pot fi de fiziologici2 percepie2 se&antic" 2 factori interpersonali sau
intrapersonali (i de natur" e+tern" - care apar .n &ediul fizic .n care are loc co&unicarea 4poluare fonic" puternic" 2 .ntreruperi succesi-e ale procesului de co&unicare5. 0n procesul de co&unicare *ariera reprezint" orice lucru care reduce fidelitatea sau eficiena transferului de &esa8. 0n funcie de caracteristicile pe care le au *arierele pot fi clasificate .n *ariere de li&*a82 *ariere de &ediu2 *ariere datorate poziiei e&i"torului (i receptorului2 *ariere de concepie. Doctor Peonard Saules2 de la Arand Sc7ool of 1usiness2 Eni-ersitatea Colu&*ia2 consider" c" .n procesul de co&unicare e+ist" ur&"toarele *arierele de li&*a89 acelea(i cu-inte au sensuri diferite pentru diferite persoane@ cel ce -or*e(te (i cel ce ascult se por deose*i ca preg"tire (i e+perien" @ starea e&oional" a receptorului poate defor&a ceea ce aceasta aude@ ideile preconcepute (i rutina influeneaz" recepti-itatea@ dificult"i de e+pri&are@ utilizarea unor cu-inte sau e+presii confuze. 1arierele de &ediu sunt reprezentate de9 cli&at de &unc" necorespunz"tor 4poluare fonic" ridicat" 5@ folosirea de supori infor&aionali necorespunz"tori@ cli&atul locului de &unc" poate deter&ina anga8aii s" -(i ascund" g3ndurile ade-"rate pentru c" le este fric" s" spun" ceea ce g3ndesc. oziia e&i"torului (i receptorului .n co&unicare poate2 de ase&enea2 constitui o *arier" datorit" 9
Bucureti 2000
22
de9
i&aginii pe care o are e&i"torul sau receptorul despre sine (i despre interlocutor@ caracteriz"rii diferite a situaiei .n care are loc co&unicarea de c"tre e&i"tor (i receptor@ senti&entelor (i inteniilor cu care interlocutorii particip" la co&unicare. : ulti&" categorie o constituie *arierele de concepie2 acestea fiind reprezentate e+istena presupunerilor@ e+pri&area cu st3ng"cie a &esa8ului de c"tre e&i"tor@ lipsa de atenie .n receptarea &esa8ului@ concluzii gr"*ite asupra &esa8ului@ lipsa de interes a receptorului fa" de &esa8@ rutin" .n procesul de co&unicare. De(i .&*rac" for&e diferite constituind reale pro*le&e .n realizarea procesului
de co&unicare2 *arierele nu sunt de nee-itat2 e+ist3nd c3te-a aspecte ce tre*uie luate .n considerare pentru .nl"turarea lor9 planificarea co&unic"rii@ deter&inarea precis" a scopului fiec"rei co&unic"ri@ alegerea &o&entului potri-it pentru efectuarea co&unic"rii@ clasificarea ideilor .naintea co&unic"rii@ folosirea unui li&*a8 adec-at. rocesul de co&unicare2 este2 prin ur&are2 un proces co&ple+ care are o serie de caracteristici2 .ntre care9 - orice proces de co&unicare are o tripl" di&ensiune9 co&unicarea e+teriorizat" 4aciunile -er*ale (i ne-er*ale o*ser-a*ile de c"tre interlocutori52 &etaco&unicarea 4ceea ce .nelege& noi dincolo de cu-inte5 (i interco&unicarea 4co&unicarea la ni-elul sinelui5@ - orice proces de co&unicare se desf"(oar" .ntr-un conte+t2 adic" are loc .ntr-un anu&e spaiu psi7ologic2 social2 cultural2 fizic sau te&poral2 cu care se afl" .ntr-o relaie de str3ns" interdependen" @
Bucureti 2000
2(
- procesul de co&unicare are un caracter dina&ic datorit" faptului c" orice co&unicare odat" iniiat" are o anu&it" e-oluie2 se sc7i&*" (i sc7i&*" persoanele i&plicate .n proces@ - procesul de co&unicare are un caracter ire-ersi*il2 .n sensul c" o dat" trans&is un &esa8 el nu &ai poate fi FopritF .n Fdru&ulF lui c"tre destinatar.
3&3& *orme ale comunicrii

Co&unicarea este un proces deose*it de co&ple+2 ce .&*rac" for&e diferite. : rele-are a &ultitudinii for&elor co&unic"rii deter&in" identificarea unui nu&"r de criterii ce stau la *aza realiz"rii unor astfel de clasific"ri. En pri& criteriu luat .n clasificarea for&elor co&unic"rii .l constituie &odalitatea sau te7nica de trans&itere a &esa8ului2 identific3nd2 dup" Ioan Dr"gan2 co&unicarea directa2 .n situaia .n care &esa8ul este trans&is uzit3ndu-se &i8loace pri&are- cu-3nt2 gest2 &i&ic"@ si co&unicarea indirecta2 .n situaia .n care se folosesc te7nici secundarescriere2 tip"ritura2 se&nale trans&ise prin unde 7ertziene2 ca*luri2 siste&e grafice etc. 0n cadrul co&unic"rii indirecte distinge& intre9 co&unicare i&pri&ata 4presa2 re-ista2 carte2 afi(2 etc.5@ co&unicare .nregistrata 4fil&2 disc2 *anda &agnetica etc.5@ co&unicare prin fir 4telefon2 telegraf2 co&unicare prin ca*lu2 fi*re optice etc.5@ co&unicare radiofonica 4radio2 $I2 a-3nd ca suport undele 7ertziene5.4 0n funcie de &odul .n care indi-idul2 sau indi-izii2 participa la procesul de co&unicare identific"& ur&"toarele for&e ale co&unic"rii9 co&unicare intrapersonal" 4sau co&unicarea cu sinele@ realizat" de fiecare indi-id .n forul s"u interior5@ co&unicarea interpersonal" 4sau co&unicare de grup@ realizat" .ntre indi-izi .n cadrul grupului sau organizaiei din care fac parte@ .n aceasta categorie intra si co&unicarea desf"(urata .n cadrul organizaiei5@ co&unicarea de &asa 4este co&unicarea realizata pentru pu*licul larg2 de c"tre instituii specializate si cu &i8loace specifice5@ En alt criteriu .l reprezint" &odul de realizare a procesului de co&unicare2 .n funcie de relaia e+istent" .ntre indi-izii din cadrul unei organizaii2 identific3nd astfel9
Bucureti 2000
)0
co&unicare ascendenta 4realizata de la ni-elele inferioare ale unei organizaii c3tre cele superioare5@ co&unicare descendenta 4atunci c3nd flu+urile infor&aionale se realizeaz" de la ni-elele superioare c"tre cele inferioare5@ co&unicare orizontal" 4realizat" .ntre indi-izi aflai pe poziii ierar7ice si&ilare sau intre co&parti&entele unei organizaii .n cadrul relaiilor de cola*orare ce se sta*ilesc intre acestea5.
3&4& ,odele ale comunicrii

Considerat" acti-itate specific" fiinei u&ane ca actor social2 co&unicarea a fost redescoperit" de Rcoala de la alo /lto care a opus un &odel social celui *e7a-iorist (i celui ling-istic. ;Co&unicarea nu &ai poate fi conceput" dec3t ca un siste& cu &ulte canale la care actorul social particip" .n fiecare &o&ent fie c" o -rea sau nu. 0n calitate de &e&*ru al unei anu&ite culturi2 el face parte din feno&enul co&unic"rii a(a cu& &uzicianul face parte din orc7estr". <53 Rcoala de la alo /lto prin reprezentanii s"i 4AregorM 1ateson2 )aM 1irdW7istell2 aul =atzlaWicJ 2 ,rWing Aoff&an5 reg3nde(te procesul de co&unicare .n ter&enii unei noi realit"i sociale. )ealitatea social" este a ordinii ce atri*uie se&nificaii2 care la r3ndul lor sunt produsul interaciunii (i al co&unic"rii. En alt &odel rele-ant pentru co&unicarea organizaional" este &odelul sociologic al co&unic"rii. /cest &odel a fost for&ulat de Ailles =illet2 sociologul canadian apreciind c" ceea ce nu&i& fapte sociale nu e+ist" .n afara co&unic"rii. ,l arat" 9 ; ,ste e-ident c" pentru a alc"tui o societate anu&ite procese de co&unicare sunt necesare. Boi -or*i& adesea despre societate ca (i cu& ar fi o structur" strict"2 definit" prin tradiie2 dar .n realitate nu e+ist" ni&ic din toate acestea@ este -or*a &ai cur3nd de o reea e+tre& de co&plicat" de .nelegeri2 pariale sau co&plete2 .ntre &e&*rii organizaiilor de toate &"ri&ile (i de toate gradele de co&ple+itate? pe care presa o .nt3lne(te prin toate ra&ificaiile sale. Societatea nu este o su&" strict" a inteniilor sociale dec3t .n aparen"2 .n fapt este fiecare zi ani&at" sau reafir&at" prin
*)
8heorghe &oma# Te&nici de comunicare# $d% Artprint# Bucureti 1(((# pag 1Bucureti 2000
)1
acte creatoare de co&unicare .ntre indi-izii care o co&pun? :rice sc7e&" cultural"2 fiecare act de co&porta&ent social i&plic" co&unicarea2 e+plicit sau i&plicit.<
54
3& & *unciile comunicrii

Indiferent .ns" de for&a pe care o .&*rac" sau de particularit"ile pe care le are co&unicarea ca proces .ndepline(te un nu&"r de funcii. ). LaJo*son identifica (ase co&ponente ale actului co&unicaional 4 e&i"torul2 receptorul2 &esa8ul2 canalul2 codul2 referentul 52 consider3nd ca fiec"reia dintre aceste co&ponente ii corespunde o anu&ita funcie. /utorul &enionat considera ca fiecare din cele (ase co&ponente enu&erate genereaz" c3te o funcie2 fiecare funcie fiind la r3ndul ei centrat" pe un ele&ent9
Referent Funcie referenia
!esaj Funcie poetica Emitor funcie e%presi$ Receptor Funcie conati$
"ana Funcie fatic
"od Funcie meta i#$istic

Figura nr.555 Funcia referenial" este funcia ce st" la *az" pentru cea &ai &are parte a &esa8elor prin folosirea cu frec-en" relati- &are a persoanei a III- (i a pronu&elui de&onstrati- 4acela2 aceea 2 el ea5. /ccentul este pus pe refereni.
***
'+idem# pag% 1. 'oan 3r!gan# Paradigme ale comunicrii de mas# $d% an"a# Bucureti 1((,# pag 20 Bucureti 2000
)2
Funcia e+presi-" este funcia care e+pri&" i&presii2 tr"iri2 st"ri afecti-e2 senti&ente &anifest3ndu-se su* for&a pronu&elui la persoana I (i a inter8eciilor. /ccentul .n procesul de co&unicare cade pe e&i"tor (i se recunoa(te .n 8udec"ile asupra coninutului &esa8ului. Funcia conati-" este funcia ce presupune 8udec"i prin care se ur&"re(te atragerea (i &eninerea ateniei receptorului2 &oti- pentru care accentul cade pe receptor Funcia fatic" este funcia ce -izeaz" .n principal canalul de trans&iterea infor&aiei2 const3nd toc&ai .n sta*ilirea &eninerea sau .ntreruperea contactului fizic (i psi7ic cu receptorul. Funcia &etaling-istic"2 este funcia orientat" pe cod2 const3nd .n ela*orarea (i e+plicarea ter&enilor pe care e&i"torul crede c" receptorul nu .i cunoa(te. Funcia poetic" este funcia .n care rolul predo&inant re-ine &esa8ului 2 construciei rit&ice (i ling-istice a acestuia. 0ntre aceste funcii se sta*ile(te o relaie de interdependen" deose*it de puternica ceea ce face ca adeseori sa fie greu de identificat fiecare dintre ele2 &ai cu sea&a c3nd -or*i& de diferenierea ele&entelor e+presi-e de cele refereniale. Co&unicarea este un proces co&ple+ ce a produs (i necesitat a*ord"ri pluri-2 &ulti- (i interdisciplinare. /specte aparent disparate ale co&unic"rii frac o*iectul unor in-estigaii din perspecti-e diferite .n teoria infor&aiei2 teoria co&unicaiei2 teoria co&unic"rii sociale2 teoria organizaiilor2 sociologie sau politologie. Co&unicarea este astfel o*iect de studiu de sine st"t"tor dar .n acela(i ti&p parte a o*iectului de studiu a unei linii largi de discipline .ntre care se nu&"r" (i politologia 6 co&unicarea politic" sau teoria organizaiilor 6 co&unicarea organizaional".
CAPITOLUL 4 IMAGIN A UNUI PARTID POLITIC 4&1& Imaginea "i imagologia
Bucureti 2000
))
/ de-enit aproape un truis& faptul c" o&enirea intr"2 .ncep3nd cu sf3r(itul acestui secol2 .ntr-o nou" epoc" - epoca infor&aional". Sintag&e ca societate infor&aional"2 r"z*oi &ediatic2 epoca infor&aiei sunt din ce .n ce &ai frec-ent -e7iculate. En nu&"r i&presionant de studii surprind aceast" realitate2 dez-olt3nd noi concepte (i teorii confor&e cu aceast" etap" a o&enirii. erioada actual" - .n care Fi&aginea a de-enit un ali&ent cotidian al sensi*ilit"ii2 al inteligenei (i ideologiei noastreF 56 - a&plific" (i faciliteaz" cre(terea e+ponenial" a utiliz"rii &i8loacelor de aciune asupra reprezent"rilor oa&enilor2 &erit3nd pe deplin caracterizarea de Fci-ilizaie a i&aginiiF pe care i-o face )ene >uMg7e. $r"i&2 a(adar .ntr-un uni-ers alc"tuit din i&agini. I&aginea a& putea spune f"r" e+agerare gu-erneaz" realitatea social politic". I&aginea (i &odulC .n care este gestionat" ea stau la *aza ascensiunii sau c"derii partidelor politice. Ce este .ns" i&agineaT Ri care este rolul ei .n sc7i&*"rile adeseori spectaculoase de pe scena politic"T 0n societ"ile &oderne i&aginea nu &ai este doar un e+erciiu2 ci (i un produs al artei. 0ntr-o &"sur" din ce .n ce &ai i&presionant" ea face parte arsenalul de *az" al &i8loacelor de co&unicare .n &as". 0n sens larg i&aginea se&nific" o reflectare senzorial" a unui o*iect .n con(tiin" su* for&a unei senzaii2 percepii sau reprezent"ri 5!. 0n sens restr3ns i&aginea este definit" drept reprezentarea sensi*il" sau ta*loul &ental concret2 rezultat al reflect"rii senzoriale a o*iectelor (i feno&enelor 5#. 0n funcie de analizor2 de organul de si& pot fi deose*ite i&agini -izuale2 auditi-e2 tactile2 sinestezice2 gustati-e2 olfacti-e. Conceptul imagine este utilizat de aproape trei decenii de -oca*ularul co&ercial pentru a defini repre"entarea pe care un indi-id2 grup social sau seg&ent de populaie (i-o for&eaz" despre un produs sau ser-iciu2 o &arc" sau o organizaie. Conceptul imagine de marc# s-a r"sp3ndit2 practicienii utiliz3ndu-l2 prin generalizare2 pentru a dese&na toate celelalte for&e de i&agine. ute& aprecia c" i&aginea unui partid politic este reprezentarea care s-a for&at ca o su&" de credine2 atitudini2 opinii2 pre8udec"i2 e+periene sau presupuneri 4a(tept"ri52 .n r3ndul unor grupuri de persoane sau .n cadrul opiniei pu*lice asupra partidului politic ca organizaie sau asupra liderilor s"i.
*, *.
din
9ac@ue" $llul# </a parole humiliee<# Pari"# p%* Mic dicionar enciclopedic# Bucureti# $d% tiini0ic! i $nciclopedic!# 1(2,# p%2)*2 3icionar de 0iloAo0ie# Bucureti# $d% Politic!# 1(.2#p%)-Bucureti 2000
)-
rin reprezentare .nelege& aciunea de a reprezenta (i rezultatul s"u2 reproducere2 .nf"i(are a unui lucru@ reproducere .n con(tiina o&ului a o*iectelor (i feno&enelor care au acionat anterior asupra si&urilor sale@ i&agine senzorial" concret" a feno&enelor lu&ii e+terioare. Cu toate c" preocuparea pentru gestionarea propriei i&agini dateaz" din cele &ai -ec7i ti&puri2 (tiina care se preocup" de studiul i&aginii s-a conturat ca disciplin" (tiinific" a*ia .n ur&" cu un deceniu. I&agologia este o (tiin" socio-u&an" de grani"2 interdisciplinar"2 ce se for&eaz" la confluena psi7o-sociologiei2 filosofiei2 pare&iologiei2 antropologiei2 logicii2 se&ioticii2 &arJeting-ului2 filologiei2 ecologiei u&ane 2 co&unic"rii. ,ste o (tiin" a realit"ii pe care o g"si practic .n toate do&eniile. Dicionarele ne ofer" .ns" o definire destul de li&itat"2 situ3nd i&agologia .ntr-unul sau altul dintre do&eniile (tiinifice. Confor& dicionarului de psi7ologie2 FI&agologia este un do&eniu al psi7o-sociologiei care se ocup" cu studierea (tiinific"2 &ultidisciplinar"2 a percepiei2 opiniei2 atitudinii2 8udec"ii (i i&aginii glo*ale 4reprezentare2 confor& studiilor lui Serge 'osco-ici5 pe care (i-a for&at-o .n decursul ti&pului o co&unitate etnic" naional" asupra altei 4altor5 naiuni sau naionalit"i2 su* influena contactelor directe2 prin reprezentani2 dar &ai ales prin inter&ediul produselor cultural-ideologice larg r"sp3ndite de c"tre &i8loacele de co&unicare .n &as". Pipsa unei definiii pentru aceast" disciplin" nu reduce .ns" cu ni&ic i&portana pe care i&agologia o are pentru e+istena .ns"(i a unui partid politic2 cu at3t &ai &ult cu c3t sonda8ele din )o&3nia ulti&elor alegeri pun .n e-iden" un lucru surprinz"tor9 electoratul fidel unui partid este din ce .n ce &ai redus2 nu&"rul partidelor care c3(tig" un nu&"r i&portant de -oturi e+clusi- pe perioada ca&paniei electorale este din ce .n ce &ai &are. 0n concluzie este greu de g3ndit un partid politic care -rea s" cucereasc" puterea f"r" o ec7ip" al c"rei rol precis deter&inat este toc&ai acesta al gestion"rii felului .n care i&aginea acelui partid politic este reflectat" de for&atorii de opinie.
4&2& $eprezentrile %ociale

I&aginea nu poate e+ista f"r" reprezentare2 ea este .ns"(i produsul reprezent"rii. $oate interaciunile u&ane2 fie c" apar .ntre doi indi-izi sau .ntre dou" grupuri2 presupun reprezent"ri. For&ele principale ale a&*ientului psi7ic (i social sunt Bucureti )*
2000
fi+ate .n ase&enea reprezent"ri2 iar noi .n(ine sunte& &odelai .ntr-o anu&it" &"sur"2 .n funcie de acestea. Indi-izii (i grupurile2 departe de a fi receptori pasi-i2 g3ndesc pentru ei .n(i(i2 produc (i co&unic" per&anent propriile reprezent"ri (i soluia la .ntre*"rile pe care ei .n(i(i (i le adreseaz". )eprezent"rile sociale ale indi-izilor (i grupurilor au i&pact decisi- asupra relaiilor sociale2 asupra alegerilor2 asupra ascensiunii sau c"derii partidelor politice. Scandalul Costea este un e+e&plu pentru aceast" afir&aie. A3ndit ca un scenariu i&agologic ce ar fi putut afecta DS)-ul ca partid fa-orit .n cursa pentru alegerile parla&entare2 cazul Costea a de&ontat nu at3t &itul Iliescu 6 o& cinstit2 c3t &itul 'ele(canu 6 un altfel de pre(edinte 4 ter&enul de altfel tri&i3nd la 'ele(canu ca figur" a unui regi& al -iitorului2 un 'ele(canu care prin funcia (i acti-itatea desf"(urat" .n -ec7iul regi& nu a f"cut dec3t s" asigure )o&3niei o i&agine *un" .n :ccident. /cesta este pro*a*il (i &oti-ul pentru care construirea i&aginea lui 'ele(canu ca pre(edinte a de*utat prin ie(iri .n e+terior5. Scandalul Costea a deter&inat .ns" crearea la ni-elul opiniei pu*lice unei i&agini al unui 'ele(canu care nu nu&ai c" era departe de -ec7iul regi&2 ci c7iar se identifica cu scandalurile de corupie de atunci. :a&enii o*i(nuii analizeaz" lu&ea social" (i c7ir (i pe ce politic" pe *aza unor infor&aii de8a distorsionate de reprezent"ri Fsuprai&puseF o*iectelor (i persoanelor. /ceast" Fsuprai&punereF este generat" de o anu&it" predispoziie genetic"2 de i&aginile (i o*i(nuinele do*3ndite .n ti&p2 de a&intirile conser-ate2 de categoriile conser-ate (i de categoriile culturale din care face& parte. care se realizeaz" .n ti&p. entru )o&3nia pretenia de sc7i&*are &a8or" .n siste&ul reprezent"rilor cu caracter politic al populaiei2 pare cu at3t &ai utopic" cu c3t populaia de -3rsta a treia 4G-5G de ani cu ni-el de preg"tire &ediu (i nu nu&ai2 produs ale educaiei regi&ului co&unist nu are un &ini& de educaie .n ceea ce pri-e(te o gu-ernare de&ocratic"2 iar populaia t3n"r" produs al regi&ului de&ocratic actual ;*eneficiaz"< de aceia(i caren". Cultura ci-ic" ca disciplin" inclus" .n planul de .n-""&3nt pentru clasele I- HII apare a*ia din anul 1%%6. /stfel c" aprecieri de genul ;parla&entarii -or*esc prea &ult acolo la arla&ent< nu par de loc surprinz"toare. /ceasta cu at3t &ai &ult cu c3t i&aginea pe care o are populaia despre partidele politice se reg"se(te .n asocierea acestora cu ni-elul de trai din ce .n ce &ai sc"zut.
Bucureti 2000
rocesul de
sc7i&*are a &entalit"ii colecti-e generatoare de astfel de reprezent"ri este un proces
),
Serge 'osco-ici5% consider" c" pute& -or*i de o natur" *i-alent" a reprezent"rilor. 0n pri&ul r3nd ele con-enionalizeaz" o*iectele2 persoanele (i e-eni&entele cu care ne afl"& .n interaciune2 le confer" o for&" precis"2 le localizeaz" .ntr-o categorie (i le i&pun2 gradual2 drept &odel de un anu&it tip2 destinat (i .&p"rt"(it de un anu&e grup de persoane. 0n al doilea r3nd reprezent"rile sunt prescripti-e2 adic" ni se i&pun cu o for" irezisti*il" /ceast" for" este rezultatul co&*inaiei dintre o structur" prezent"2 c7iar .nainte ca noi s" .ncepe& s" g3ndi& (i o tradiie care ne i&pune ce ar tre*ui s" g3ndi& 'osco-ici face dou" o*ser-aii9 1. )eprezent"rile sociale ar tre*ui -"zute ca un &od specific de .nelegere (i co&unicare. FIno-aiaF ti&pului nostru este liantul dintre li&*a8 (i reprezentare. /cu&2 li&*a8ul non-er*al - &ate&atic (i logic - a .nlocuit unele cu-inte cu se&ne2 iar propoziiile cu ecuaii. Pu&ea e+perienei (i a realit"ii noastre s-a desco&pus .n dou"2 iar legile care gu-erneaz" lu&ea cotidian" nu au o relaie e-ident" cu legile care gu-erneaz" lu&ea (tiinei. 'osco-ici se refer" e+clusi- la reprezent"rile sociale care aparin lu&ii &oderne2 care nu au a-ut -re&e s" se sedi&enteze pentru a de-eni tradiii i&ua*ile. I&portana reprezent"rilor sociale este .ntr-o continu" ascensiune2 direct proporional" cu eterogenitatea (i fluctuaia siste&elor unificate2 (i cu sc7i&*"rile pe care acestea tre*uie s" le efectueze pentru a r"&3ne i&portante .n cotidian2 pentru a de-eni parte a realit"ii co&une. $endina a fost accelerat" de dez-oltarea &ass-&edia2 &ultiplic3nd sc7i&*"rile (i argu&ent3nd necesitatea e+istenei unei leg"turi .ntre (tiinele a*stracte (i credine2 pe de o parte2 (i acti-it"ile noastre concrete ca indi-izi sociali2 pe de alt" parte. $r"s"tura specific" a reprezent"rilor este c" F.ncorporeaz" ideiF2 dar nu cunoa(te& &ecanis&ul care Ftransfor&" &etalul din care sunt construite ideile noastre .n aurul realit"iiF.6G )eprezent"rile refac con(tiina colecti-" (i .i confer" for&"2 e+plic3nd o*iectele (i e-eni&entele astfel .nc3t de-in accesi*ile fiec"ruia (i coincid intereselor i&ediate. $oc&ai de aceea 'osco-ici consider" c" Fscopul tuturor reprezent"rilor este de a face ce-a nefa&iliar sau c7iar nefa&iliaritatea .ns"(i2 fa&iliar4"5F.
*(
Serge Mo"co4ici# <Fenomenul repreAent!rilor "ociale<# 7n 4ol% <P"ihologia cDmpului "ocial% =epreAent!rile "ociale<# $d% tiini0ic! i &ehnic!# Bucureti #1((* ,0 Serge Mo"co4i4i# op%cit%p% 21 Bucureti 2000
).
)eprezent"rile sociale sunt generate de dou" procese9 ancorarea i o$iecti%icarea.61 /ncorarea este procesul care transfer" ce-a str"in (i pertur*ator .n siste&ul nostru particular de categorii (i co&par" acest ele&ent cu paradig&a unei categorii considerat" potri-it". / ancora .nsea&n" a clarifica (i a nu&i ce-a. :*iectificarea este un proces .n care ceea ce p"rea a*stract pentru o generaie de-ine concret pentru cea care .i succede2 sau ceea ce este nefa&iliar (i neperceput de o generaie2 de-ine fa&iliar2 percepti*il (i e-ident pentru ur&"toarea. : analiz" a ceea ce a .nse&nat li*ertatea pentru ro&3ni .nainte de 1%#%2 a ceea ce a reprezentat ea dup" 1%#% (i a ceea ce reprezint" ea pentru cet"eanul )o&3niei anului 2GGG este rele-ant" pentru acest proces. / o*iectifica .nsea&n" a descoperi calitatea iconic" a unei idei sau fiine i&precise2 care reproduce un concept printr-o i&agine. /ncorarea (i o*iectificarea sunt c"i de a trata &e&oria. ri&a o ine pe cea de a doua .n &i(care deoarece2 fiind orientat" c"tre interior2 introduce (i e+trage o*iecte2 persoane (i e-eni&ente pe care le clasific" dup" tip (i le etic7eteaz" printr-un su*stanti-. /l doilea ele&ent2 fiind &ai &ult sau &ai puin orientat spre alii2 e+trage concepte (i i&agini din &e&orie (i le reproduce .n lu&ea e+terioar"2 pentru a transfor&a lucrurile pe care -re& s" le cunoa(te&2 .n ce-a de8a cunoscut. )eprezent"rile deri-" din ce-a pree+istent. otri-it lui 'osco-ici se poate -or*i de dou" tipuri de cauzalit"i9 62 pri&ar" (i secundar". 0n opinia sa cauzalitatea pri&ar"2 de care depinde& .n &od spontan2 ine de finalit"i2 pentru c" reaciile noastre se produc .n cea &ai &are &"sur" .n co&pania altor oa&eni2 sunte& confruntai cu inteniile (i scopurile celorlali2 pe care nu .ntotdeauna le .nelege&. Cauzalitatea secundar"2 care nu este spontan"2 se refer" la tot ceea ce ne face s" eli&in"& p"rile de intenie (i responsa*ilitate ale aciunilor (i feno&enelor lu&ii e+terioare2 (i s" le -ede& doar ca date e+peri&entale ce tre*uie studiate i&parial. Deci2 o tendin" de acu&ulare a infor&aiei care poate fi do*3ndit" printr-o clasificare .ntr-o anu&it" categorie2 identificarea cauzelor (i e+plicitare. )eprezent"rile nu tre*uie -"zute .n nici un caz doar pre sau antico&porta&entale2 ci ca re-elator al aspectului si&*olic al relaiilor noastre (i al uni-ersurilor consensuale .n care dori& s" tr"i&. )eprezent"rile sociale se constituie ca un &od de interpretare a realit"ii cotidiene2 o for&" de cunoa(tere structurat" diferit de cunoa(terea (tiinific" (i care se
,1 ,2
Serge Mo"co4i4i# op%cit%pp%2.-22 Serge Mo"co4i4i# op%cit%p%)) Bucureti 2000
)2
constituie plec3nd de la e+perienele zilnice (i de la &odelele de g3ndire (i receptare trans&ise prin educaie2 tradiie (i co&unicare social". Deci2 reprezent"rile sociale sunt *i-alente2 se prezint" .ntotdeauna cu dou" faete9 aceea a i&aginii (i aceea a se&nificaiei care-(i corespund reciproc2 .n sensul c" fac s" corespund" unui sens o i&agine (i oric"rei i&agini - un sens. ,le constituie o for&" particular" a g3ndirii si&*olice2 fiind .n acela(i ti&p i&agini concrete -izualizate direct2 (i tri&iteri la un siste& de raporturi care acord" o se&nificaie &ai larg" acestor i&agini concrete.
4&3& Tipologia imaginilor

0ntr-o co&unitate e+ist" un fond co&un de i&agini2 iar influenarea &e&*rilor acesteia se poate realiza prin ela*orarea (i i&punerea de noi i&agini. De aici rezult" uria(a for" de influen" pu*lic" a i&aginii. 0n )o&3nia2 e+periena de&ocratic" de nu&ai 1G ani2 a deter&inat e+istena unui fond co&un de i&agini politice destul de s"r"c"cios2 fond .n care s-au i&pus (i .n .ncerc" s" se i&pun" i&agini politice noi. En lucru pare .ns" e+tre& de i&portant *rutalitatea cu care s-a operat .n .nlocuirea unei i&agini politice cu alta (i persistena acestei i&agini la ni-elul &entalului colecti- .n special din &ediul rural ro&3nesc. /stfel pentru o perioad" i&portant" la ni-elul &entalului colecti- i&aginea lui Ceau(escu a fost .nlocuit"2 (i ni&ic &ai &ult cu cea a lui Iliescu2 c"ruia i-au fost asociate toate atri*uiile pe care le-a presupus regi&ul Ceau(escu. 'ai &ult aceast" su*stituire de i&agini a fost a(a de puternic" .nc3t (i azi .n unele zone ale )o&3niei .n care &ass-&edia p"trunde cu greu oa&enii .nc" &ai cred c" Iliescu este pre(edinte .nc". En alt e+e&plu de su*stituire a unei i&agini politice cu alta a fost aceea a su*stituirii i&aginii lui Ion Iliescu cu cea a lui Iasile Pupu. Iliescu2 acela care a dat p"&3ntul oa&enilor2 a fost .nlocuit cu Iasile Pupu. Bu&"rul "ranilor ro&3ni cu reale posesiuni funciare .nainte de colecti-izare era destul de redus2 astfel c" desfiinarea C/ -urilor dup" 1%#% a fost &odalitatea prin care s-a redat .ntr-ade-"r p"&3ntul oa&enilor2 (i nu Pegea Pupu care .n fapt nu a f"cut dec3t s" dea unei p"turi e+tre& de reduse de fo(ti proprietari ceea ce le-a aparinut. 'odul .n care aceast" i&agine a fost pro&o-at" este .ns" re&arca*il 6 apariia pe postul de tele-iziune a lui Iasile Pupu .n costu& popular al"turi de un nu&"r de pretin(i "rani .&*r"cai .n acelea(i costu&e populare a a-ut .ns" rolul de a asocia pe Iasile Pupu cu realul reprezentant al Bucureti )(
2000
intereselor "ranilor. S-a 0nt3&plat ea+ct ceea ce spune un slogan pu*licitar ; i&aginea conteaz"<. /ceast" i&agine care .ntr-ade-"r conteaz" a f"cut ca ceea ce li&*a8ul de specialitate nu&e(te imagine de marc s" se su*stituie treptat FreputaieiF unei instituii2 organizaii2 unui produs sau ser-iciu. Speciali(tii .n pu*licitate au .neles de &ult rolul deter&inant 8ucat la ni-el co&ercial de Fi&aginea de &arc"F. 0n ulti&ele decenii .n plan internaional acest lucru a fost .neles (i de speciali(tii .n &arJeting politic care ;-3nd< o&ul politic (i partidele a(a cu& -3nd un produs. /sist"& la dez-oltarea -ertiginoas" a unui nou tip de pu*licitate9 pu*licitatea politic"2 care cel puin .n )o&3nia se face de acelea(i &ari fir&e care se ocup" de pu*licitatea co&ercial". ,ste (tiut faptul c" .n ca&pania electoral" pentru funcia de pri&ar al 1ucure(tiului. Sorin :prescu a *eneficiat de ser-iciile fir&ei de pu*licitate (i ad-ertsinig Da-id :gil--2 dup" cu& ca&pania lui C"lin C"t"lin C7iri" a fost realizat" de nu &ai puin fai&oasa fir&" Sacci X Sacci. 0n &od firesc e+ist" &ai &ulte categorii de imagine a unei organizaii: i&aginea organizaiei .n ansa&*lu2 i&aginea produselor sau a ser-iciilor oferite2 i&aginea &anagerilor2 i&aginea unui ser-iciu din cadrul organizaiei2 autoi&aginea personalului respecti-ei organizaii2 i&aginea liderului despre cei din su*ordinea sa (i despre rezultatele acti-it"ilor acestora. rin analogie2 din perspecti-a a*ord"rii partidelor politice ca organizaii -or*i& de i&aginea unui partid politic .n ansa&*lul lui2 i&aginea liderilor partidului2 autoi&aginea &e&*rilor partidului2 i&aginea liderilor despre cei structura de partid 2 despre acti-i(tii partidului (i despre rezultatele acti-it"ilor acestora. Deose*it de se&nificati- este pentru partidelor politice feno&enul de transfer de i&agine a liderului asupra partidului2 (i cel &ai frec-ent a i&aginii partidului .n procesul de lansare de noi lideri. :rice i&aginea poate fi .ns" defor&at" at3t poziti- c3t (i negati-2 poate fi apropiat" de realitate2 distal" (i pro+i&al"2 -irtual"2 su*li&inal" etc. 0n acela(i ti&p poate e+ista o reprezentare general" a organizaiei2 a partidului ca organizaie (i nu&eroase su*-i&agini. entru partidele politice este i&portant" aceast" alternan" a i&aginilor cu su* i&aginile .n funcie de grupurile int" -izate. : i&agine se for&eaz" progresi- (i are un caracter esenial&ente su*iecti- (i psi7ologic. Studiile .n r3ndul electoratului au ar"tat c"2 de cele &ai &ulte ori2 cei care sunt fideli unui anu&it partid nu .l pot deose*i de altul cu ddoctrin" sau si&*ol
Bucureti 2000
-0
ase&"n"tor (i c" de regul"2 ei -oteaz" o anu&it" Fi&agineF. De aceea se poate aprecia c" *"t"lia .ntre i&aginile pe care partidele le ofer" populaiei este cel puin la fel de i&portant" ca aciunile concrete ale acestora. )aportat" la percepia realit"ii de c"tre un indi-id sau un grup social2 i&aginea oric"rei organizaii2 (i .n &od i&plicit (i cea a unui partid politic2 se realizeaz" .n dou" c3&puri9 un c&mp al 'i"i$ilit#(ii pro)imale ne&i8locite2 .n care realitatea este perceput" .n &od direct2 prin si&uri2 acest fapt se realizeaz" pe spaii reduse pentru c" depinde de poziionarea indi-idului .n siste&ul social (i de siste&ul de referin"2 (i un c&mp al 'i"i$ilit#(ii di*tale2 &ediate2 care .l dep"(e(te pe pri&ul2 inaccesi*il .n &od direct2 dar accesi*il prin inter&ediul unui &i8loc 4&edia5. 0n seria acestor &edia2 &i8loacele de co&unicare .n &as" ocup" un loc central2 dar .n acela(i ti&p nu pot fi e+clu(i ali &i8locitori .ntre care cei &ai i&portani sunt for&atorii de opinie. ,i pot fi &ultiplicatori de i&agine poziti-" sau negati-"2 fapt ce ar tre*ui s" deter&ine organizaiile2 (i .n special partidele politice2 datorit" faptului c" i&aginea acestora este cea &ai e+pus" opiniei pu*lice de c"tre &ass-&edia2 s" adopte politici coerente de i&agine .n raport cu (i prin inter&ediul acestora. Construcia reprezent"rii - at3t .n cazul -azi*ilit"ii pro+i&ale c3t (i a celei distale - se realizeaz" prin raportarea o*iectului sau su*iectului percepiei la siste&ul de referin" al persoanei sau grupului care realizeaz" aceast" percepie. Fiecare dintre noi are un siste& de referin" care - .n opinia sociologului /*ra7a& 'oles - este for&at din toate conceptele de *az" rezultate din prelucrarea cuno(tinelor acu&ulate .n de cursul -ieii (i reinute .n &e&orie2 din opinii p"strate2 din pre8udec"ile pe care ni le-a& for&at. C7iar dac" nu con(tientiz"& faptul2 acest siste& de referin" ne deter&in" s" a-e& o anu&it" i&agine despre un su*iect2 el put3nd fi co&parat cu un ecran pe care se reflect" direct sau &ediat feno&ene e+terioare2 infor&aii sau decizii cu care sunte& confruntai. /ceast" &odalitate de construire a reprezent"rilor la ni-elul fiec"rui indi-id sau a grupului duce la apariia unor i&agini ale partidelor politice sau ale clasei conduc"toare ce par de-a dreptul 7ilare2 dar a c"ror e+plicaie se reg"se(te .n .ns"(i procesul prezentat. /socierea2 de e+e&plu2 la ni-elul opiniei pu*lice din )o&3nia a instituiei pre(edintelui cu factorul de luare a deciziilor (i de i&ple&etare a acestora .n toate seg&entele -ieii sociale este rezultatul toc&ai acestui proces.
Bucureti 2000
-1
Su+iect 7n di"cuie
;pinie
/cest ecran este &ai &ult sau &ai puin dens2 &ai ordonat sau &ai dezordonat2 &ai *ogat sau &ai s"rac2 .n funcie de cuno(tinele acu&ulate2 de ni-elul intelectual2 de gradul de cultur" (i de e+periena persoanei respecti-e. 0n &o&entul .n care sunte& confruntai cu o Fsituaie-sti&ulF2 aceasta se reflect" .n siste&ul propriu de referin"@ .n ur&a prelucr"rii ei rezult" o opinie2 o atitudine2 .n general o Fi&agineF ce deter&in" o aciune. 0n acest proces sunt i&plicate dou" categorii de factori9 cei interni2 deter&inai de siste&ul propriu de referin" (i caracteristicile proprii unei persoane2 precu& (i factorii e+terni 4infor&aiile pri&ite recent pri-ind o situaie concret"2 ce pot fi .nt"rite de argu&ente ce ne sunt adresate su* diferite for&e5. 0n cazul for&"rii i&aginii despre un partid sau lider politic factorii e+terni au o i&portan" colosal"2 ei fiind .n ulti&" instan" cei care i&pun o anu&it" i&agine. 0n c3&pul -izi*ilit"ii pro+i&ale persoana sau grupul sc7e&atizeaz" realitatea (i e+trage din aceasta ceea ce are rele-an" pentru propriul siste& de referin". 0n c3&pul -izi*ilit"ii distale percepia este realizat" de c"tre &edia. ,a e+trage din realitate acele fapte care corespund propriilor siste&e de referin". 'edia2 aido&a o*ser-atorului din c3&pul -izi*ilit"ii pro+i&ale recreeaz" realitatea2 dar spre deose*ire de acesta2 &ultiplic" realitatea nou creat" (i o distri*uie grupurilor consu&atoare de realit"i &ediate. /ria de acoperire a cererii de realitate &ediat" poate -aria de la c3te-a persoane 4.n cazul relat"rii unor indi-izi despre organizaia care face o*iectul reprezent"rii5 la &ilioane de persoane 4c3nd &edia este &ass-&edia cu grad ridicat de difuzare (i satisfacere a cererii de realitate &ediat"5
Bucureti 2000
-2
'edia are capacitatea de selectare a e-eni&entelor2 iar i&aginea destinat" consu&atorului de realitate &ediat" nu este controlat" de acesta2 ci .i este i&pus". ,-ident2 .n condiiile pluri-alenei &edia2 este la .nde&3na consu&atorului de realitate &ediat" posi*ilitatea de a alege. /cest fapt deter&in" speciali(tii .n gestionarea i&aginii unui partid s" identifice (i s" desc7id" toate canalele de co&unicare pentru ca reprezentarea pe care ace(tia o construiesc (i o difuzeaz" s" a8ung" la pu*licul int". /cest lucru este la .nde&3na celor care gestioneaz" i&aginea unui partid politic .n special pe perioada ca&paniei electorale. I&aginea se paote construi (i .n ti&p iar .n realizarea ei relaiile pu*lice dein rolul predo&inant. I&aginea de care se *ucur" un anu&it partid politic este (i rezultatul relaiei pe care acest partid o are cu &ass-&edia. En partid care (tie s"-(i organizeze conferinele de pres"2 care (tie s" respecte 8urnali(tii2 care r"spunde cu curtoazie (i onoreaz" toate in-itaiile f"cute de &edia2 care reu(e(te s"-(i atrag" de partea sa un nu&"r i&portant de ziari(tii2 este un partid care (tie s"-(i construiasc" i&aginea. Ceea ce este de ase&enea i&portant este i&aginea pe care partidul reu(e(te s" o i&pun" pu*licului9 un partid care apare unit .n toate situaiile2 este un partid care nu are dec3t de c3(tigat. /ceast" reflectare a coeziunii partidului .n e+terior are rolul de a c3(tiga electorat . En partid .n care liderii fac declaraii contradictorii2 .n care liderii -or*esc &ai &ult .n nu&e personal2 dec3t .n nu&ele partidului2 nu face dec3t s" se i&pun" opinie pu*lice ca un partid sla*. $ot .n c3&pul -izi*ilit"ii distale e+ist" posi*ilitatea producerii reprezent"rii o*iectului f"r" acoperire sau cu acoperire faptic" parial". /ceasta este i&aginea -irtual" utilizat" pentru &anipularea infor&aional-i&agologic". 0n acest sens Ca&elia 1aco( noteaz"9 F uterea de decizie asupra &ass-&edia poate s" deter&ine i&i+tiuni flagrante .n interpretarea realit"ii2 .ntruc3t nu tre*uie uitat c" i&aginea reprezint" un punct de -edere asupra realit"ii. )ealitatea descris" prin i&agine nu se suprapune realit"ii ca atare2 ci este un punct de -edere asupra acesteia. Faptul a generat .n plan teoretic o serie de analize2 de la Daniel 1oorstein la )ene 1erger sau LacQues ,llul2 pri-ind relaia dintre realitate (i !alsa realitate create de i&aginile -e7iculate de &ass&edia. /ceast" !als realitate care se su*stituie realit"ii este punctul de -edere al unei co&unit"i sau a unei p"ri a co&unit"ii respecti-e2 sau2 pur (i si&plu2 atitudinea unui realizator. Ri aici apare una din consecinele cele &ai i&pre-izi*ile2 pentru c" &ass&edia pot fi folosite .n scopul e-ident de a i&pune un punct de -edere asupra realit"ii2
Bucureti 2000
-)
un anu&e &ecanis& de aciune 4e+e&plul propagandei sauD(i al pu*licit"ii5F. 63 0n fapt acesta este do&eniul de aciune la celor care gestioneaz" i&aginea unui partid politic. )e-enind la aspectele teoretice despre i&agine2 s" not"& c" aceasta poate fi di-ersificat" sau &ai puin di-ersificat".
imagine di4er"i0icat!
imagine puin di4er"i0icat!
Diferena dintre cele dou" tipuri de i&agine este f"cut"
.n funcie de
caracteristicile de calitate ale acestor co&ponente2 care pot fi nu&eroase (i di-erse. Cu c3t dispune& de &ai &ulte infor&aii despre un produs2 o organizaie2 cu at3t i&aginea pe care o -o& o*ine -a fi &ai di-ersificat". /cest fapt tre*uie luat .n calcul de c"tre speciali(tii .n gestionarea i&aginii organizaiilor2 care s" ofere .ntr-o for&" atracti-"2 accesi*il" (i -ariat" infor&aii2 date despre organizaie2 produse sau ser-icii. 0n cazul unui partid politic lucrurile stau .ns" altfel. Speciali(tii au o*ser-at c" pentru un partid este &ai a-anta8os ca datele (i infor&aiile oferite s" fie unitare2 rezu&ate la c3te-a ele&ente caracteristice2 definitorii care s" se i&pun" .n i&aginea opiniei pu*lice (i care s" per&it" asocierea clar" a acelui partid cu o anu&it" i&agine. I&aginea organizaiei poate fi2 de ase&enea2 distinct" sau (tears" 4neclar"5.
imagine di"tinct!
imagine tear"!
Cu c3t i&aginea unei organizaii se -a distinge &ai &ult de celelalte i&agini si&ilare2 cu at3t -a fi &ai FpersonalitateF. De aceea strategiile de i&agine
,)
Camelia Baco# <=olul imaginii a"upra mentalit!ilor colecti4e<# 7n <Societate i cultur!<# nr%)E1((2# p%2) Bucureti 2000
--
tre*uie s" corespund" anu&itor &odalit"i de asigurarea a construirii (i dez-olt"rii unei reprezent"ri distincte (i fa-ora*ile unei *une percepii. Construirea unei i&agini esto&pate este fa-ora*il" partidelor &ici care se folosesc de se&ne (i si&*oluri sae&"n"toare cu cele ale unor partide &ari pentru a o*ine -oturi de la electoratul acestora. En e+e&plu .n acest sens .l reprezint" ca&pania desf"(urat" .n 1ucure(ti de Iiorel Pis. : parte i&portant" a electoratului Con-eniei l-a -otat pe Iiorel Pis pentru c" .nc" .l &ai asocia pe acesta cu Con-enia De&ocratic"2 &ai ales c" afi(ele folosite de acest candidat erau acelea(i din ca&pania din 1%%# cu e+cepia siglei a produs (i .n cazul ca&paniei desf"(urate de Aeorge artidului Boua Aeneraie care era oricu& insignifiant" .n structura afi(ului. En feno&en ase&"n"tor s"dure ale c"rui afi(e erau conta&inate at3t din punct de -edere cro&atic 2 c3t (i su* aspectul ariei se&antice de cele ale lui Iaru8an Iosganian 4 culoarea do&inant" pentru a&*ele afi(e 6 negru 2 &esa8ul trans&is ; :rdine (i *ani pentru 1ucure(ti<2 ; "dure 6 .&potri-a dezordinii (i a s"r"ciei<5. I&aginile unor organizaii sunt co&ple&entare2 .ntre ele se for&eaz" (i funcioneaz" efectul >/PP:2 astfel .nc3t i&aginea unui produs2 a unei persoane se e+tinde (i asupra i&aginii de &arc" a organizaiei2 iar2 la r3ndul lor2 acestea se e+tind (i asupra i&aginii de ar". De aceea sunt reco&andate politici instituionale adec-ate. /cest feno&en este cu at3t &ai e-ident pentru partidele politice. En e+e&plu .n acest sens .l reprezint" DS) .n 1%%2 c3nd partidul a *eneficiat de capitalul i&aginii lui Ion )' 6ul sunt partide care *eneficiaz" de i&aginea Iliescu2 dup" cu& /p)-ul sau .l reprezint" cazul 1"sescu9 0n cazul
liderilor lor. En e+e&plu deose*it de rele-ant pentru ceea ce .nsea&n" efectul de 7allo D-ul nu a a-ut dec3t de c3(tigat ca i&agine (i i&plicit ca .n care acest principiu al co&ple&entarit"ii nu electorat de pe ur&a -ictoriei lui 1"sescu .n 1ucure(ti. funcioneaz"2 poate ap"rea Fefectul contrastF generator de 7allo negati-9 " imagine de marc negati# sau " imagine depreciat a unui partid #a genera " extindere a imaginii negati#e asupra pers"anel"r din structur$ la !el " imagine deteri"rat a un"r mem%rii marcan&i ai partidului p"ate a!ecta imaginea de acestuia ca "rganiza&ie. I&aginea despre o organizaie sau despre un partid politic ca organizaie poate a-ea o tripl" di&ensiune9 1. ' imaginea perceput2 care corespunde reprezent"rilor principale cu pri-ire la o organizaie2 la un partid 2 prezente la un &o&ent dat .n cadrul populaiei@
Bucureti 2000
-*
2. - imaginea dorit2 articulat" confor& o*iecti-elor -izate .n leg"tur" cu respecti-a organizaieD partid care se traduce .n a(tept"rile electorale2 e+pri&ate procentual2 pe care le are acel partid@ 3. ' imaginea pre%upu%2 care este propria percepie despre i&aginea de care cred .n special liderii organizaieiD partidului c" se *ucur" aceasta. Din punct de -edere structural2 i&aginea pu*lic" a unei organizaii (i .n &od i&plicit a unui partid politic poate fi conceput" ca un &odel ato&ar2 .n care nucleul2 cuprinz3nd atri*utele nodale2 sau cele ale c"ror -izi*ilitate (i se&nificaie social" sunt foarte pregnante2 deter&in" nota (i organizarea .ntregii i&agini. Dac" nu&"rul atri*utelor cu -izi*ilitate ridicat" (i .nalt se&nificati-e2 adic" al conceptelor-c7eie2 este redus2 pute& -or*i despre o imagine (ocalizat iar dac" nucleul cuprinde &ai &ulte atri*ute nodale2 atunci imaginea e%te di%per%at.
Mai multe concepte deri4ate
concepte deri4ate
Fn concept cheie
Mai multe concepte cheie
i&agine focalizat"
i&agine dispersat"
C3nd i&aginea cuprinde atri*ute cu coninut di-ergent ea este definit" ca fiind am!igu2 iar dac" aceste atri*ute se reg"sesc .n nucleu2 i&aginea este am!i-alent sau !ipolar.
autoritar
conciliant
=$F;=M'S& 3$M;C=A&
=$F;=M'S& 3$M;C=A&
AN&'=$F;=M'S& AF&;='&A=
Bucureti 2000
-,

antire0ormi"t conciliant
r!A+un!tor
capa+il
incapa+il
i&agine a&*igu"
i&agine *ipolar"
Identificarea noiunilor c7eie din structura reprezent"rilor specifice din diferite do&enii de acti-itate per&ite speciali(tilor ela*orarea de strategii coerente (i funda&entale de .&*un"t"ire a i&aginii organizaiilor. 0n pri-ina structurii i&aginii reprezent"rii2 deose*irea dintre atri*utele nodale (i periferice are la *az" se&nificaia structural" difereniat"9 a*sena unuia dintre ele&entele nodale sc7i&*" se&nificaia de ansa&*lu a i&aginii2 .n ti&p ce a*sena unuia dintre ele&entele periferice nu &odific" structura glo*al". Bucleul i&aginii se caracterizeaz" prin sta*ilitate (i per&ea*ilitate redus"2 fiind &ai puin suscepti*il la sc7i&*"ri2 spre deose*ire de stratul periferic2 a c"rui per&ea*ilitate este ridicat" (i .n consecin"2 e+istena atri*utelor periferice este te&porar" (i insta*il". )eferindu-se la ele&entele co&ponente ale structurii reprezent"rii2 LeanClaude /*ric64 ar"ta9 F:rice reprezentare este organizat" .n 8urul unui nod central2 care este ele&entul ei funda&ental2 c"ci el deter&in" .n acela(i ti&p se&nificaia2 c3t (i organizarea reprezent"rii. Bodul central sau nodul structurant asigur" dou" funcii eseniale9 " !unc&ie generati#9 este ele&entul prin care se creeaz" sau se transfor&" se&nificaia celorlalte ele&ente constituti-e. ,ste lucrul prin care aceste ele&ente cap"t" un sens2 o -aloare@ " !unc&ie "rganizat"ric9 nodul central deter&in" natura leg"turii lor .ntre dou" reprezent"ri2 este ele&entul unificator (i sta*ilizator. ,l constituie ele&entul cel &ai sta*il al reprezent"rii2 care .i asigur" perenitatea .n conte+te &i(c"toare (i e-oluti-e. Ia fi .n reprezentare ele&entul care -a rezista cel &ai &ult sc7i&*"rii. :rice &odificare a sa antreneaz" o transfor&are co&plet" a reprezent"rii. Din perspecti-a gestion"rii i&aginii pu*lice a partidelor2 identificarea acestui nod central per&ite sta*ilirea o*iecti-elor de co&unicare a i&aginii2 fie .n
,-
9ean-Claude A+ric# <=epreAent!rile "ocialeG a"pecte teoretice<# 7n 4ol%<P"ihologia cDmpului "ocial% =epreAent!rile "ociale<# Bucureti# $d% tiini0ic! i &ehnic!# 1((*# p%1)2 Bucureti -. 2000
pri-ina destructur"rii unei reprezent"ri negati-e a partidului2 fie din perspecti-a consolid"rii reprezent"rilor poziti-e. /cela(i studiu65 e-ideniaz" organizarea ele&entelor periferice .n 8urul nodului structurant2 ele afl3ndu-se .n relaie direct" cu acesta2 adic" prezena2 ponderea2 -aloarea (i funciile lor sunt deter&inate de c"tre nod. Dac" nodul este esenial&ente nor&ati-2 siste&ul periferic este &ai degra*" funcional2 per&i3nd ancorarea reprezent"rilor2 la realitatea de &o&ent. ,le&entele periferice sunt &ai suple2 &ai fle+i*ile2 partea -ie2 &o*il" a reprezent"rii2 interfaa dintre nodul central (i situaia concret" .n care se ela*oreaz" reprezentarea. ,le rein (i selecteaz" infor&aiile2 for&uleaz" e-alu"ri2 ela*oreaz" stereotipuri (i credine@ .ndeplinesc prin ur&are2 o funcie de concretizare e+pri&3nd prezentul2 e+periena su*iecilor2 caracteristicile situaiei. /lt" funcie este cea de reglare a siste&ului central fa" de constr3ngerile (i caracteristicile situaiei cu care se confrunt" siste&ul periferic2 prote8eaz" se&nificaia central" a reprezent"rii2 pune &ereu .n discuie cauza nodului central2 .n funcie de noile infor&aii2 e-eni&ente (i situaii a*sor*ite. Din constatarea c" siste&ul periferic per&ite &odularizarea indi-idual" a reprezent"rii2 Lean-Claude /*ric e+trage (i o a treia funcie9 ela*orarea reprezent"rii indi-idualizate2 integrarea istoriei proprii a su*iectului2 a e+perienei sale personale. 0ntr-un studiu asupra aspectelor periferice ale reprezent"rii C. Fla&ent 66 insist" asupra co&unic"rii continue centralitate-periferie (i asupra posi*ilit"ii ca ansa&*lul periferic2 de(i gestionat de nodul structurant s" .ncorporeze (i s" acioneze unele infor&aii din conte+t care s" conduc" .n cele din ur&" la o restructurare sau la o ruptur" a realului2 la o sc7i&*are a coninutului reprezent"rii. Dac" ele&entele periferice sunt proe&inente2 atunci ele intr" .n interaciune cu Fcentralul tradiionalF2 propun3nd un nou centru2 .nc" utopic dar capa*il s" induc" o sc7i&*are. Condiia este apariia unui ele&ent str"in care s" se .ncrusteze pe o reprezentare social" *ine sta*ilit". (istemul central leg"tura cu (istemul peri!eric &e&oria - integreaz" e+perienele (i
C/)/C$,
,* ,,
9ean-Claude A+ric# op%cit%p%1-1-1-2 C% Flament# <Structure et dinami@ue de" repre"entation" "ociale"<# 7n 4ol% </e" repre"entation" "ociale"<# PFF# Pari"# 1(2(# pp%20--21( Bucureti 2000
-2
)IS$ICI
colecti-" (i istoria grupului istoriile indi-iduale - consensual - define(te suport" eterogenitatea o&ogenitatea grupului - sta*il - coerent - rigid - rezistent la sc7i&*are - genereaz" se&nificaii ale reprezent"rii - deter&in" organizarea grupului - -aria*il - suport" contradiciile - suplu - sensi*il la conte+tul &ediat per&ite adaptarea la realitatea concret" per&ite diferenierea coninuturilor
FEBCYII
- prote8eaz" siste&ul central Pa ni-elul i&aginii unui partid politic relaia nucleu periferie .n c3&pul reprezent"rii acestei i&aginii la ni-elul opinie pu*lice este e-ident" .n i&pactul negatipe care orice peri&are a i&aginii organizaiei centrale .l are asupra filialelor locale2 .n -re&e ce orice peri&are a i&aginii unor filiale de la ni-el local ale unui partid politic au un efect &ini& asupra i&aginii partidului .n totalitatea sa.
4&4& 'e la reprezentrile %ociale la imaginea pu!lic a partidului politic

Co&porta&entul u&an se desf"(oar" .ntr-un c3&p social .n care fiecare indi-id ia drept o*iect al cunoa(terii (i aciunii alte persoane2 (i este luat2 la r3ndul s"u2 drept o*iect de cunoa(tere de c"tre acestea2 ei de-enind astfel .nlocuitori (i parteneri de interaciune. Capacitatea unui partener de a se adapta la cel"lalt depinde de corectitudinea cu care percepe (i e-alueaz" &odul .n care apare F.n oc7iiF interlocutorului. Ceea ce se presupune c" .ntre cei doi s" se deruleze un ciclu de interaciune2 .n cursul c"ruia unul .l &odific" pe cel"lalt2 percepe efectele pe care le-a a-ut asupra acestuia (i se adapteaz" la acest partener &odificat (i .n care2 de acu& este el .nsu(i i&plicat. De aici (i i&portana pe care oa&enii politici tre*uie s" o acorde electoratului2 speciali(tii .n creare de i&agine fiind preocupai din ce .n ce &ai &ult de a crea oa&eni politici2 &odele co&porta&entale .n care s" se reg"seasc" cet"eanul o*i(nuit. Cu c3t un cet"ean se reg"se(te .ntr-o personalitate politic"2 cu c3t &esa8ul pe care o&ul politic .l trans&ite corespunde a(tept"rilor cet"eanului2 .ncadr3ndu-se .n siste&ul acestuia de -alori (i reprezent"ri2 cu at3t (ansele acelui o& politic de a fi ales sunt &ai &ari.
Bucureti 2000
-(
0n actul de co&unicare interpersonal" partenerii se anga8eaz" cu .ntreaga lor personalitate. Dac" accept"& &odelul de interaciune al lui Locari2 o*ser-"& c" infor&aiile despre ace(tia se structureaz" .n &ai &ulte sectoare sau FzoneF
'magine teriar! Hampli0icat! "au 7ngu"t!I
/.
'magine 0otogra0ic!
'magine "ecundar! Hadaptat!I
)"na desc*is conine infor&aii pe care le acu&ul"& con(tient de-a lungul -ieii (i dori& s" le .&p"rt"(i& prin inter&ediul co&unic"rii2 indiferent ce for&" .&*rac" aceasta - a&intiri2 e+periene co&une etc. )"na ascuns reprezint" coninutul infor&aional de a c"rui e+isten" sunte& con(tieni2 dar pe care nu dori& s"-l rele-"& celorlali - date2 e-eni&ente .n care a& acionat .ntr-un &od care nu concord" cu siste&ul de reguli (i nor&e al grupului2 .n general acele infor&aii care nu concord" cu i&aginea pe care dori& s" o trans&ite& celui cu care interrelaion"&. )"na "ar% are un coninut de care nu sunte& con(tieni2 dar pe care interlocutorii pot s"-l -ad"2 (i .n funcie de care .(i regleaz" propriul co&porta&ent. /ici sunt stocate senti&ente2 reacii2 tr"s"turi pe care nu le recunoa(te& ca fiind ale noastre2 pe care a& fost condiionai s" le respinge&2 co*or3ndu-le .n incon(tient. /cesta este terenul pe care tre*uie s" acioneze cei care gestioneaz" i&aginea unui partid politic. /nalize serioase asupra co&porta&entului electoratului sunt deose*it de i&portante pentru ela*orarea unui anu&e tip de &esa8. )"na necun"scut cuprinde date despre noi2 de care nici noi nici ceilali nu sunte& con(tieni - senti&ente2 i&pulsuri2 aptitudini etc. co&plet necunoscute2 care se &anifest" .n &o&ente cruciale.
Bucureti 2000
*0
0ntr-o pri&" faz"2 interaciunea .ntre indi-izi se &anifest" la ni-elul zonei desc7ise. Fiecare ofer" celuilalt o FfotografieF2 o i&agine prin care se prezint" nu a(a cu& este el de fapt2 ci a(a cu& ar -rea s" fie perceput de c"tre ceilali. 0n ela*orarea ei intr" .n funciune reprezent"rile sociale e+istente la ni-elul grupului social respecti-2 deoarece fiecare participant la actul de co&unicare -a .ncerca s" se .ncadreze2 pe c3t posi*il2 .n para&etrii de a(teptare ai celuilalt. e &"sur" ce fiecare dintre ei -a pri&i infor&aii despre persoana cu care co&unic"2 -a .ncepe s" le e-alueze2 raport3ndu-le la o scal" de -alori proprie. ,-aluarea -a fi co&pletat" de date o*inute din zona oar*" de c"tre fiecare su*iect. /cestea sunt .n per&anen" co&parate cu infor&aiile trans&ise con(tient de c"tre interlocutor (i2 .n funcie de sensurile pe care le d" co&porta&entului partenerului2 .(i adapteaz" conduita fa" de el. )eprezent"rile refereniale ale actorilor sociali sunt relati- sta*ile (i se constituie ca puncte de reper prin inter&ediul c"rora ace(tia percep (i interpreteaz" realitatea social". Intr" .n categoria criteriilor at3t sc7e&e cogniti-e (i e-aluti-e c3t (i nor&e2 -alori2 stereotipuri2 pre8udec"i etc. Din ele deri-" sensurile pe care indi-idul le confer" infor&aiilor pri&ite. Spre deose*ire de refereniale2 care au un grad sta*ilitate ridicat2 sensurile sunt conte+tuale. 0n funcie de e-oluia celor dou" co&porta&ente2 infor&aii din zona ascuns" -or trece .n cea desc7is" (i se -or constitui .n &esa8e noi2 sau di&potri-"2 c3&pul zonei desc7ise se -a &ic(ora2 o parte din coninutul lui trec3nd .n cel opus. Zona necunoscut" are o contri*uie ce-a &ai li&itat" la actul co&unic"rii2 dar dac" .n anu&ite situaii particip" la ela*orarea &esa8ului2 coninutul ei poate s" deter&ine o de-iaie *rusc" a co&porta&entelor interlocutorilor. Dar co&unicarea nu se li&iteaz" nu&ai la di&ensiunea interpersonal". Fiecare indi-id este parte co&ponent" a unui grup social2 .n care posed" un anu&it status c"ruia tre*uie s" i se confor&eze2 adopt3nd un rol corespunz"tor. De fapt2 dac" accept"& punctul de -edere e+pri&at de 'ead2 societatea &odern" este o societate de statusuri sociale2 .n care fiecare persoan" ur&"re(te s" ocupe o anu&it" poziie2 iar rolul pe care-l 8oac" nu este dec3t un set de descrieri nor&ati-e prin care se asigur" .ndeplinirea funciei poziiei sociale ocupate (i recunoa(terea de c"tre ceilali a acesteia. Interpretarea rolului respecti- .n cadrul colecti-it"ii -a deter&ina reacia acesteia fa" de actor - apro*ati-" sau nu2 .n funcie de distana dintre nor&" (i realitate. De aceea pentru a-(i p"stra poziia .n cadrul societ"ii sau pentru a accede la
Bucureti 2000
de
*1
o alta considerat" de el &ai fa-ora*il"2 indi-idul -a tre*ui s" se raporteze .n per&anen" la ceilali2 .ncerc3nd s" a&elioreze2 s" poziti-eze reacia lor fa" de propria persoan"2 ceea ce presupune &ai &ulte faze9 1. anticiparea a(tept"rilor colecti-it"ii@ 2. con(tientizarea reprezent"rilor sociale .n funcie de care se contureaz" a(tept"rile respecti-e@ 3. e-aluarea propriei i&agini a-ute de c"tre ceilali &e&*ri ai societ"ii@ 4. c"utarea unor &i8loace de &odificare a acestei percepii pentru ca i&aginea s" fie c3t &ai aproape de referenialele se&nificati-e social2 &odificarea percepiei sociale tre*uie s" fie &ane-rat" astfel .nc3t s" creeze i&presia c" este rezultatul iniiati-ei colecti-it"ii (i nu a su*iectului. Din aceast" perspecti-" a& putea defini conceptul de imagine pu$lic# ca un ansam%lu de cun"+tin&e atitudini +i c"mp"rtamente rezultate din percep&ia +i e#aluarea unui indi#id grup sau institu&ie ,n spa&iul pu%lic prin rap"rtarea in!"rma&iil"r la " gril de re!erin& speci!ic unui spa&iu s"cial dat. I&aginea pu*lic" fiind rezultatul unui flu+ infor&aional *idirecional continuu .ntre indi-id (i societate2 se for&eaz" indiferent de prezena sau a*sena unei preocup"ri a su*iectului pentru propria i&agine. 0n societatea &odern"2 circulaia infor&aiei se poate asigura prin co&unicare direct"2 dar cea &ai &are parte a ei este -e7iculat" prin inter&ediul &i8loacelor de co&unicare .n &as". /cestea 8oac" un rol deose*it .n for&area sau defor&area unei i&agini2 deoarece nu se li&iteaz" la a fi purt"tor2 ci .(i asu&" (i funcia de creare de infor&aie. /ceasta2 odat" a8uns" .n spaiul social2 este e-aluat" (i interpretat" pe *aza acelora(i &ecanis&e2 f"r" s" &ai intereseze sursa de e&isiune. 0n acela(i ti&p &ass-&edia este (i receptor de infor&aie2 aplic3nd grile e-aluti-e (i interpretati-e proprii asupra datelor culese. /cestea au la *az" tot reprezent"ri sociale colecti-e2 pentru ca interpretarea s" fie credi*il" la ni-elul co&unit"ii. Bu sunt puine situaiile .n care i&aginea oferit" de &ass&edia are at3ta for" de sugestie .nc3t este acceptat" de co&unitate 4dup" un nu&"r de repet"ri52 pro-oc3nd c7iar &odific"ri ale nucleului central al unei reprezent"ri sociale. ro*le&a modi%ic#rii imaginii este dificil"2 deoarece presupune o aciune con(tient" (i organizat" de influenare a opiniei pu*lice la ni-elul reprezent"rilor colecti-e. entru ca sc7i&*area s" fie real"2 ea ar tre*ui s" se fac" la ni-elul nucleului central. Dar este greu de p"truns p3n" la el2 deoarece inter-ine funcia de ap"rare a
Bucureti 2000
*2
zonei periferice. De aceea pri&ele transfor&"ri tre*uie operate aici2 dac" nu a-e& la dispoziie un instru&ent care s" produc" ruptura -iolent" (i total" a structurii reprezent"rii. ,ste &ai dificil s" se sc7i&*e o reprezentare deoarece presupune penetrarea unei structuri de8a constituite (i .nlocuirea ei cu o alta dec3t s" se creeze una nou" sau s" se consolideze una de8a e+istent"2 ceea ce ar .nse&na doar for&area (i co&pletarea unei reele periferice .n 8urul unui nucleu. / doua dificultate o reprezint" spaiul pe care tre*uie realizat" &odificarea. Pa ni-elul unei societ"i inter-ine pro*le&a &i8loacelor de co&unicare. /& con-enit c" &ass-&edia este produc"toare (i purt"toare de i&agine2 deci poate s" fie (i &i8loc de influenare (i transfor&are a ei. Ceea ce nu&i& &i8loc de co&unicare .n &as" nu este o noiune a*stract"2 ci dese&neaz" diferite instituii 4presa2 radio2 tele-iziune etc.5 .n care persoane specializate produc (i e&it .n spaiul pu*lic diferite &esa8e. ersona8ul care dore(te s"-(i &odifice i&aginea -a interrelaiona cu aceste persoane pentru a le furniza infor&aii despre sine 4de &enionat c" furnizarea nu se face .ntotdeauna .n &od con(tient de c"tre persona852 ceea ce i&plic" tot contacte Fface-to-faceF 0n continuare -o& analiza mecani*mul %orm#rii imaginii unui actor politic +indi'id *au organi"a(ie, -n *pa(iul pu$lic. I&aginea actorului politic este rezultatul unei interpret"ri generate de situaii percepti-e -a. directe - generate de .nt3lnirea cu alte persoane din spaiul social2 acestea fiind personalit"i politice sau f"c3nd parte din pu*licul larg@ -%. indirecte ' atunci c3nd .ntre e&i"tor (i receptor se interpune o alt" persoan"@ -c. prin intermediul mass'media - ceea ce ne scoate din spaiul -izi*ilit"ii pro+i&ale (i ne tri&ite .n cel al -izi*ilit"ii distale. Datele pot fi o*inute pe toate cele trei c"i (i apoi corelate. En creator de i&agine -a tre*ui s" .(i construiasc" astfel strategia .nc3t toate cele trei di&ensiuni s" fie luate .n calcul2 s" nu fie contradictorii 2pentru c" altfel efectul -a fi a&*iguu.
Bucureti 2000
*)
Flu? de in0ormaie Flu? de retroaciune
AC&;=F / P;/'&'C
MASS -M$3'A
0n toate cele trei cazuri2 persona8ului politic lanseaz" o i&agine pri&ar". /supra acestei i&agini inter-in .ns" un nu&"r i&portant de factori ce au rolul de a o &odifica. 1. /ctor politic 4indi-id D organizaie5 - pu*licul larg 4/ ---- 5 I&aginea final" se co&pune din ele&ente lansate .n c3&pul pri&ar care sunt interpretate .n funcie de reprezent"rile sociale e+istente la ni-elul indi-izilor (i grupurilor. ,&i"torul tre*uie s" fie con(tient de -arietatea grilelor interpretati-e (i s" .ncerce o acordare a &esa8ului pentru ca acesta s" fie e-aluat poziti- de receptori. )elaia fiind retroacti-"2 e+ist" posi*ilitatea e-alu"rii de c"tre actorul politic a &odific"rilor care s-au produs .n perceperea sa de c"tre pu*lic. Sonda8ele de opinie2 .n &"sura .n care sunt ela*orate2 aplicate (i e-aluate corect2 sunt instru&ente destul de sigure de acu&ulare a infor&aiilor de acest fel. 2. /ctor politic 4indi-id D organizaie5 - actor politic 4indi-id D organizaie5 4/1 ---- /25
Bucureti 2000
*-
0n principal2 co&unicarea .ntre actorii politici se refer" la pro*le&e de interes pu*lic2 asupra c"rora tre*uie s" se e+pri&e. 0n &"sura .n care opiniile sunt ase&"n"toare2 i&aginea unuia despre cel"lalt se -a poziti-a. C3nd apar dezacordurile2 i&aginea final" -a fi distanat" de cea pri&ar"2 .n sens negati-. 0ntr-o ca&panie electoral"2 gradul de negati-izare a i&aginii unui actor politic despre cel"lalt se poate &"sura prin -irulena atacurilor practicate2 &ai ales .n faza final"2 a confrunt"rilor. )iscul este .ns"2 ca dup" un ase&enea dialog2 .n faa pu*licului larg2 a&*ele i&agini s" se deterioreze. 0n &"sura .n care aceste atacuri sunt .ns" *ine for&ulate (i *ine direcionate (i e+ploateaz" un feno&en social sau econo&ic cu ur&"ri dezastruoase pentru populaia ele pot &odifica nu&ai i&aginea celui asupra c"rui se r"sfr3ng atacurile. En e+e&plu .n acest sens .l reprezint" ca&pania desf"(urat" de $raian 1"sescu .n 1ucure(ti .n pri&ul tur c3nd atacurile sale siste&atice (i deose*it de -irulente .ndreptate .&potri-a lui C7iri"2 atacuri care au e+ploatat c"derea FBI 2nu au f"cut dec3t s" deterioreze constant (i ire-ersi*il i&aginea acestuia din ur&"2 finaliz3ndu-se cu eli&inarea din cursa pentru turul II a lui C7iri" .n fa-oarea lui 1"sescu. 3. I&aginea &ediat"9 actor politic 4indi-id D organizaie5 - inter&ediar pu*lic 4/ ---- I ---- 5 /pariia unui actor inter&ediar duce la &odificarea i&aginii prin suprapunerea de grile de interpretare (i e-aluare. Cu c3t -erigile inter&ediare se .n&ulesc2 cu at3t defor&area este &ai -izi*il". 0n acela(i ti&p2 rolul inter&ediarului poate fi (i de poziti-are2 c3nd este purt"tor secund de i&agine. En persona8 cu o i&agine pu*lic" definiti-at" - un actor recunoscut2 un o& de (tiin" etc. - poate transfera din ea asupra actorului politic .n &o&entul .n care el apare l3ng" acesta ca susin"tor. 0nt3lnirea final" dintre Sorin :prescu (i Iiorel Pis .n alegerile locale din 1%%#2 .n e&isiunea lui 'i7ai $atulici este un e+e&plu .n acest sens2 a&*ii candidai la fotoliul de pri&ar fiind susinui de nu&eroase personalit"i ale -ieii social-culturale (i artistice. /cest tip de ca&panie a fost practicat (i .n alegerile din 2GGG2 c3nd .n e&isiunea se caut" pri&ar candidaii au -enit .nsoii de personalit"i ale -ieii cultural artistice. 4. I&agine creat" prin inter&ediul &ass-&edia9 organizaie5 - &ass-&edia - pu*lic 4/ ---- '' ---- 5
Bucureti 2000
actor politic 4indi-id D
**
I&aginea &ediatic" conine at3t reflect"ri ale i&aginilor pri&are lansate de actorul politic 4(tiri2 i&agini2 inter-iuri etc.5 c3t (i interpret"ri ale acestora2 pe *aza grilelor de e-aluare proprii fiec"rui &i8loc de co&unicare .n &as". 0n pri&a situaie a-e& de-a face cu o cale direct"2 .n sensul c" pu*licul ia contact cu e-eni&entul f"r" s" inter-in" .n &od e+plicit reprezent"rile specifice &edia. Dar (i aici e+ist" posi*ilit"i de distorsionare a i&aginii9 selecia i&aginilor2 &odul .n care se preg"te(te cadrul pentru inter-iu2 &i8loace te7nice folosite pentru trans&isie2 poziionarea (tirii .n pagina de ziar pot fa-oriza sau nu i&aginea actorului politic. 0n a doua situaie2 i&aginea final" este .n &od -izi*il &odificat" de inter&ediar2 co&entariile put3nd direciona .ntr-un sens sau altul percepia pu*licului. /cesta nu are cu& s" -erifice -aliditatea infor&aiilor dec3t .ntr-o foarte &ic" &"sur"2 (i atunci ceea ce conteaz" nu &ai este realul ci -erosi&ilul. De fapt2 i&aginea final" se construie(te pe acesta din ur&". Din acest &oti-2 &ass-&edia sunt considerate o for" care nu tre*uie negli8at" 4Fa patra putere .n statF52 *a di&potri-"2 .n ca&paniile electorale.
CAPITOLUL OPINIA PU/LIC! 0I PU/LICUL UNUI PARTID POLITIC &1& Tipurile "i %tructurile de pu!lic
/preciat" .n trecut drept un ele&ent decorati- al feno&enalit"ii sociale2 opinia pu*lic" (i-a ar"tat i&portana .n geneza (i structurarea acesteia odat" cu i&punerea &odelului pluralist de gestionare a puterii2 .n societ"ile &oderne. ornind de la faptul c" .n spatele fiec"rui cu-3nt se ascunde o concepie despre lu&e2 opiniile e+pri&" criteriile de selecie a &ultitudinii de &esa8e care indi-idualizeaz" o&ul .n orizontul s"u e+istenial. ,ti&ologic2 opinia pro-ine de la latinescul /"pini"/ care deri-" de la FopinariF - a for&ula o p"rere2 (i este e+presia unei aprecieri su*iecti-e fa" de o situaie pro*le&atic". :pinia sa constituie .ntotdeauna ca e-aluare2 apreciere2 -alorizarea unui fapt2 feno&en2 e-eni&ent2 a unei idei din actualitate. Su* aspect psi7ologic2 opinia a fost studiat" ca Fe+presie a &anifest"rii (i anga8"rii personalit"iiF. 0n ur&a studierii aderenei la diferite idei .ntr-un anu&it spaiu social e+pus opina*ilului2 s-a constatat c" opinia pu*lic" reflect" tendina su*iectului spre
Bucureti 2000
*,
confor&is&2 aceast" atitudine de-enind condiia general" a opiniei. C"ut3nd s" fie re&arcat" ca o persoan"2 indi-idul este tentat s" apar" ca toat" lu&eaF. ,l este l"udat pentru confor&is&ul s"u2 aceast" laud" fiindu-i pre (i scop. 0n psi7ologia social" opiniile sunt definite ca Fe+presii -er*ale ale atitudinilor socialeF2 feno&ene prin care indi-idul Fopineaz" .n funcie de nor&ele (i -alorile grupului social c"ruia .i aparine sau la care se raporteaz" nu&ai .n relaie cu ali indi-iziF. )elaiile interindi-iduale2 .ntre (i inter- grupale reprezint"2 din aceast" perspecti-"2 *aza for&"rii (i -e7icul"rii opiniilor. :pinia pu*lic" define(te2 a(adar2 &i8locul de -alorizare selecti-" a feno&enalit"ii sociale pe coordonatele unei actualit"i pro*le&atice. Deopotri-" apreciat (i te&ut cu aceea(i sinceritate2 pu*licul r"&3ne o -aria*il" parial controla*il" .n toate e&oiile cu a&plitudine (i i&pact se&nificatiasupra spaiului social glo*al. rin pu$lic12 se .nelege Fcategoria sociologic" (i statistic" ce dese&neaz" o colecti-itate de persoane2 puin nu&eroas" sau foarte nu&eroas"2 concentrat" sau dispersat" spaial2 o&ogen" sau eterogen" din diferite puncte de -edere 4se+2 -3rst"2 grad de instrucie2 profesie2 apartenen" politic"2 &ediul de re(edin" etc.5 care are .ns" co&un un centru de interes sau infor&aii identice (i si&ultane la un &o&ent datF. 0n opinia lui Austa-e Pe 1on2 secolul nostru a desc7is Fera &uli&ilorF. 6# /naliz3nd &odific"rile co&porta&entale ale indi-idului aflat su* influena grupului2 el a e-ideniat faptul c" .n &uli&e predo&in" afecti-itatea (i suscepti*ilitatea2 co&porta&entul colecti- al &uli&ilor fiind preponderent iraional. De aceea &uli&ile sunt gregare2 iar Fpsi7ologia &uli&ilor nu se poate defini prin constante -alorice sau co&porta&entale2 &uli&ea r"&3n3nd e&ina&ente spontan" (i conc7is" de credine pasagere lipsite de o funda&entare logic". $ropis&ul s"u fa" de z-on sau fa" de sugestie constituie esena dina&icii sale interne (i-i e+plic" circu&stanialitatea a+iologic". Credulitatea (i ata(a&entul episodic fa" de &esa8e sau persoane aflate te&porar .n topul unor se&nificaii de interes general reflect" alte faete ale &uli&ii .n ipostaza sa acti-".
,. ,2
JJJ<3icionar de p"ihologie "ocial!<# Bucureti# $d% tiini0ic! i $nciclopedic!# 1(21# p%208u"ta4e /e Bon# <P"ihologia mulimilor<# Bucureti# $d% Anima# 1((1 Bucureti 2000
*.
/*ord3nd aceea(i pro*le&atic" .n condiiile dez-olt"rii &ass-&edia2 Aa*riel $arde ar"ta c" &uli&ea este Fgrupul social al trecutuluiF2 6% prezentul (i -iitorul spaiului social aparin3nd Fpu*liculuiF2 prin care .nelegea Fo for&aie spiritualizat"F. 0n prezent a fost a*andonat" ideea unui pu*lic o&ogen .n fa-oarea unei realit"i incontesta*ile9 aceea a pu*licurilor. $recerea de la singular la plural se&nific" logica &i(c"rii istorice ire-ersi*ile2 .n care pluralis&ul real al opiniilor -alorice creeaz" seg&ente de opinie diferite .n co&pati*ilitate cu di-ersitatea real" a gestion"rii efecti-e a deciziei la ni-elul e+igenelor lu&ii .n era infor&aional". Piteratura de specialitate face distincia .ntre ur&"toarele tipuri de pu*lic9 !G pu!licul de ma% rezultat al unui larg interes2 resi&it .n toate seg&entele de opinie2 pentru receptarea &esa8elor. Caracteristica acestei categorii de pu*lic este co&unitatea de interes2 nu co&unitatea aprecierii unani&e a &esa8elor@ pu!licuri di%per%ate9 -alorizeaz" di-ergent &esa8ele@ pu!licuri concentrate: -alorizeaz" relati- si&ilar &esa8ele2 dar (i coopereaz" .ntre ele pentru cre(terea autorit"ii sursei care e&ite respecti-ele &esa8e@ pu!licuri omogene9 -alorizeaz" con-ergent acela(i tip de &esa8 (i &anifest" o frec-en" ridicat" .n receptarea &esa8elor@ pu!licuri eterogene9 rezult" din agregarea unor seg&ente de opinie relati- ecletice2 interesate constant de un anu&e gen de &esa82 dar care .l -alorizeaz" sensi*il diferit@ pu!licuri locale: deter&inate pe criterii e+clusi- spaiale@ pu!lic participant: se afir&" prin participarea ne&i8locit" la aciune@ pu!lic receptor: cu o atitudine preponderent pasi-" .n raport cu &esa8ele@ pu!lic mondial: rezultat din trans&isiile .n direct de la diferite &anifest"ri. Dup" gradul de instituionalizare a sursei de &esa82 .nt3lni& aciune. pu!licuri pa%i-e "i pu!licuri apreciati-e& 0n pri-ina structurilor de pu*lic distinge& /01 pu!licul general: seg&ente de opinie care susin principiile (i ideile general -e7iculate .ntr-un spaiu social dat@
,( .0
pu!licuri
organizate (i pu!licuri neorganizate. Dup" tonusul ci-ic al particip"rii - pu!licuri de
8a+riel &arde# </Kopinion et la 0aule<# Pari"# F%Alcan# 1(22# p% ' te0an BuA!rne"cu# <Sociologia opiniei pu+lice<# Bucureti# $d% 3idactic! i Pedagogic!#p%20 .1 'oan 3r!gan# <;pinia pu+lic!% Comunicarea de ma"!<# Bucureti# $d% tiini0ic! i $nciclopedic!# 1(20# p%10) Bucureti 2000
*2
pu!licul particular: un seg&ent specializat al opiniei pu*lice caracterizat prin interese (i .&p"rt"(ind acelea(i -alori@ pu!licul %pecial: e+plic" eterogenitatea co&unit"ilor care .&p"rt"(esc -alori co&une .ntr-un do&eniu distinct al spaiului social. Co&unitatea social" ca faz" ele&entar" a socialului2 societatea - ca faz" superioar" - se .nte&eiaz" pe o co&unitate de opinii referitoare la aspectele eseniale ale -ieii de grup. Cercet"rile de teren au e-ideniat faptul c" relaia nu este direct"2 ci &ediat" de &ai &ulte conte+te condiionale2 opiniei pu*lice fiindu-i caracteristic" o relati-" independen" fa" de structura (i dina&ica structural" a grupurilor. 0n acest sens2 F. $onnies rele-a .n 1%22 e+istena &ai &ultor straturi se&antice .n interiorul conceptului de opinie pu*lic"9 - un c"ngl"merat de sentimente 2 dorine 2 intenii difuze (i &anifeste care dau coninut co&un unei -oine specifice fiec"rei co&unit"i sociale .n sensul larg al ter&enului. /cesta este stratul &oti-aional al structurii spaiului social@ - stratul pri#at generat de opinia pu*lic" lipsit" de .nse&n"tate de ordin principal. Pa acest ni-el cu prioritate a*solut" proieciile su*iecti-e (i a(tept"rile celor care nu pot dep"(i si&ul co&un .n e-aluarea feno&enalit"ii sociale@ ' ni#elul e#enimen&ial2 care cuprinde acel palier ce confer" -aloarea social" (i politic" referenial" opiniei pu*lice2 at3t pentru pu*licul respecti- c3t (i pentru .ntreaga co&unitate social"@ ' ni#elul c"nsistent al opiniei pu*lice2 care define(te Fagreg"rile de opiniiF rezultate din con-ingerea indi-izilor c" senti&entul do&inant .n r3ndul unei co&unit"i le este co&un. Confor&itatea opiniilor .(i are originea2 de cele &ai &ulte ori2 .n factorii care polarizeaz" atitudini (i interese relati- si&ilare sau co&une2 f"r" -reo dependen" e+plicit" de configuraia structurii sociale2 fapt ce confir&" relati-a independen" a structurii opiniei pu*lice fa" de structura social".
&2& Pu!licul "i imaginea partidului politic ca organizaie

0n cazul unui partid politic pu*licul se poate .ncadra .n ur&"toarele trei &ari categorii9 al partidului
Bucureti 2000
*(
al partidului 4partidelor5 contracandidate al ni&"nui /ceast" clasificare nu e+clude .ns" suprapunerea celorlalte clasific"ri2 .n sensul c" 2 de e+e&plu .n cadrul pu*licului unui partid pute& s" -or*i& de pu*lic local2 de un pu*lic participant2 sau de pu*lic de aciune. I&portante .n clasificarea f"cut" sunt2 pentru cei care gestioneaz" i&aginea unui partid politic2 ulti&ele dou" categorii de pu*lic. Din acestea2 pu*licul contracandidatului se .&parte 2 la r3ndul s"u .n dou" categorii9 recupera*ili (i irecupera*ili. Irecupera*ililor nu i te adresezi pentru c" nu -or -ota niciodat" cu tine. )ecupera*ilii sunt cei care -oteaz" cu partide apropiate ca ideologie2 deci tre*uie f"cui s" .neleag" c" nu tre*uie s"-(i risipeasc" -oturile2 partidul t"u este &ai i&portant 6 .n aceast" strategie se .nscrie ca&pania .nceput" de D i&ediat dup" c3(tigarea alegerilor .n 1ucure(ti de c"tre $raian 1"sescu 2 ca&panie prin care se .ncearc" o*inerea de -oturi de la electoratul DS). $ot .n categoria recupera*ililor se .nscriu (i cei ne&ulu&ii de partidele contracandidate2 pentru atragerea acestora tre*uind speculate erorile f"cute .n e+erciiul funciunii 6 pe acest aspect s-a desf"(urat strategia la locale a /p)2 partid de*utant .n alageri (i care a atras atenia toc&ai asupra erorilor f"cute de CD)2 (i a faptului c" ei sunt un ; altfel ; de partid care face un ; altfel de politic"<. u*licurile ni&"nui2 sunt ale ni&"nui pentru c"9 nu (tiu 4-otant a&orf2 cu ni-el cultural (i de instruire sc"zut2 nu are 7a*ar de politic"5 nu le pas" 4dep"rtai de politic"@ foarte indi-idualizai@ sau rezultatul unei e+perieneDdeza&"giri personale5. ,ste categoria de pu*lic care necesit" un efort du*lu9 o dat" s"-l faci s"-i pese (i a doua oar" s"-l faci s" -oteze partidul t"u (i nu altul 4cu alte cu-inte Fsingurul partid care &erit" este...F5. nu &ai are .ncredere .n procesul alegerilor .n sine2 .n ceea ce reprezint" el 4o categorie foarte &are (i foarte i&portant" de pu*lic5. Ca&pania lui 1"sescu .n 1ucure(ti pentru turul II al alegerilor locale a a-ut un &esa8 adresat toc&ai acestei categorii ; Cu ce te alegi dac" nu -oteziT< - asociere de cu-inte care poate fi tradus" prin ; Bu -otezi - nu alegi2 .i la(i pe ali s" aleag" pentru
Bucureti 2000
,0
tine.< 1una gestionare a i&aginii a deter&inat nu nu&ai c3(tigarea alegerilor2 ci (i cre(terea prezenei la urne fa" de turul I cu 5 procente. /ceast" categorie de pu*lic este cea care 7ot"r"(te soarta alegerilor. C7eia ca&paniei electorale o reprezint" atragerea acestei categorii2 iar o alt" c7eie a ca&paniei o reprezint" p"strarea -otanilor proprii. ,ste categoria de pu*lic care tre*uie p"strat2 tre*uie sti&ulat2 (i tre*uie FeducatF astfel .nc3t s" nu resping"D.ndep"rteze celelalte pu*licuri 4poteniale -otante5 entru a atrage aleg"torii poteniali2 tre*uie difereniate acele grupuri la care -re& s" a8unge&. Cu &esa8e generale2 prin postere2 re-iste2 *ro(uri te poi adresa tuturor aleg"torilor. Cu acti-it"i &ai focalizate (i pliante speciale2 .ndreptate spre grupurile int"2 poi atinge grupe de populaie difereniate9 "rani2 fe&ei2 -3rstnici2 locuitori din anu&ite zone etc. : i&portan" deose*it" o au sonda8ele de opinie pre&erg"toare unei ca&panii electorale pentru a afla e+act ce a(teapt" di-ersele categorii de pu*lic de la organizaia2 partidul pe care .l reprezini. En sonda8 de opinie *ine f"cut .i poate spune e+act ce dore(te pu*licul s" aud" (i s" -ad" la partidul t"u. De ase&enea tre*uie luat" decizia dac" punctele tari ale ca&paniei -or fi .ndreptate spre consolidarea spri8inului de8a e+istent sau spre atragerea de noi adepi. /cest lucru depinde2 .ntre altele2 de poziia electoral" din &o&entul respecti-9 dac" partidul c3(tig" FterenF .n sonda8e2 atunci este natural c" forele se -or concentra pe atragerea de electorat 4este un (tiut faptul c" aleg"torii -oteaz" cu Fc3(tig"toriiF@ cu c3t Fcre(teF &ai &ult .n sonda8e2 (i acestea sunt f"cute pu*lice2 cu at3t (ansele de atragere a electoratului sunt &ai &ari5. Dac" spri8inul este fluctuant2 re.nt"rirea electoral" -a fi pri&a gri8" a partidului. Co&unicarea tre*uie adaptat" grupurilor int" alese. 0ntotdeauna se -or identifica (i studia su*iecii i&portani2 de notorietate local"2 din grupurile int"2 sau tipul de acti-it"i cel &ai atracti- pentru aceste grupuri2 pro*le&ele specifice2 reprezentati-e pentru grupul respecti-2 situaii2 pro*le&e2 e-eni&ente care au creat i&presii puternice la ni-elul grupului2 iar candidaii -or face apel la ele .n .nt3lnirile directe. ,ste foarte i&portant ca un partid politic s" c3(tige .n interiorul siste&ului .n care funcioneaz". Enul din ele&entele lanului de )elaii u*lice este for&ularea grupurilor int". entru un partid politic2 acestea ar putea include consilii or"(ene(ti2 alte partide politice (i &ass-&edia.
Bucureti 2000
,1
Arupurile int" ale )elaiilor u*lice9 &e&*ri electorat propriu posi*ili aleg"tori aleg"torii indeci(i consilii or"(ene(ti regionale grupuri regionale organizaii di-erse9 anga8ai patroni enoria(i fe&ei tineret studene(ti cet"eni de onoare case de *"tr3ni (i pentru .ngri8ire &edical" "rani -oluntari &inorit"i etnice -3nz"tori en-gros etc. /sociaii pentru9 &ediu sigurana traficului educaie cet"eni de onoare sporturi cultur" &inorit"i etnice
Bucureti 2000
,2
grupuri religioase /lte asociaii profesionale etc.
&3& Pu!licul intern "i imaginea organizaional

si7ologul >arrM Pe-inson susine c" FFiecare organizaie are o i&agine. Enica .ntre*are este dac" aceasta are i&aginea pe dore(te s" o ai*".F Pe-inson e+plic" (i de ce9 FFreud arat" c" indi-izii din orice organizaie coezi-" se identific" cu ego-ul ideal 4stereotipul ideal5 al (efului lor. e &"sur" ce organizaia se e+tinde (i se &aturizeaz"2 acest ego tinde s" de-in" aspiraia colecti-" a acestor oa&eni. si7ologii din industrie cunosc de &ult ti&p c" oa&enii2 dac" pot alege2 nu -or lucra pentru o organizaie c3nd ei nu sunt de acord cu i&aginea acesteia2 autoi&aginea (i ego-ul ideal al acesteiaF. !2 entru ca &e&*rii s" reacioneze .ntr-un fel la idealul organizaional2 idealul despre sine tre*uie definit2 co&unicat (i .neles. 'ulte instituii nu au .ncercat -reodat" s"-(i defineasc" cu acuratee un ideal2 iar rezultatul este adesea o reacie frag&entat" fa" de instituie2 politici (i produsele sale. 0n ceea ce pri-e(te partidele politice idealul este clar identificat cu o*inerea puterii dar2 (i fi+area acestui ideal ar tre*ui s" in" sea&" de ele&ente ca di&ensiunea partidului2 politica de aliane2 fi+area unui ter&en pentru atingerea o*iecti-elor2 o*iecti-e i&ediate (i o*iecti-e de perspecti-". Dificultatea real"2 totu(i2 nu este for&ularea unui ideal2 ci de a fi la .n"li&ea acestuia. C3nd o organizaie2 .n cazul de fa" un partid e(ueaz" .n a aciona consistent 4potri-it5 pentru atingerea idealului proiectat2 nu nu&ai &e&*rii2 dar at3t pu*licul s"u c3t (i co&unitatea sunt deziluzionai. ro*le&a este aceea c" .n ti&p ce pu*licul .(i -a .ndrepta atenia2 si&patia c7iar2 spre alte progra&e din alt" parte2 &e&*rii .(i e+pri&" deziluzia .n &od diferit2 &ai ales dac" circu&stanele econo&ice nu le per&it s" p"r"seasc" organizaia. Dac" r"&3n2 ei -or fi adesea &arcai de senti&ente de depresie2 apatie2 alienare (i furie pe fa". 0n cazul unui partid politic acestea pot sta la *aza sciziunilor de &ai t3rziu. Enit"ile de &"sur" utilizate de Pe-inson pentru a .nte&eia i&aginea unei organizaii sunt ur&"toarele9 - 0eea ce !ace - a(a cu& se -ede .n produsele (i ser-iciile sale (i .n felul cu& .(i trateaz" &e&*rii 4Foa&eni capa*ili (i &aturiF5@
.2
>arr1 /e4in"on# <>oB &o Fndetermined an ;rgani"ation<# Pu+lic =elation 9ournal# 22# nr%10# octo+er#1(,,# pp%22%2Bucureti 2000
,)
- 0e spune prin intermediul c"municrii cu anga1a&ii 4Frug"&inte (i persuasiuneF sau Fdefinierea de co&un acord a pro*le&elor co&uneF5 (i cu&p"r"torilor s"i 4Fcine-a care s" fie atras prin propuneri ce dep"(esc posi*ilit"ile realeF sau Fa fi p"c"lit printrun Ua&*ala8U construit cu inteligen"F5@ ' 0e cred "amenii c tre%uie s !ie aceasta$ De(i &odul2 cel &ai *un de a afla ce g3ndesc pu*licurile .l constituie cercetarea (tiinific"2 se pot utiliza2 de ase&enea2 (i c3te-a -ntre$#ri in%ormale.: 1. Dac" o organizaie are o i&agine2 este ea la .n"li&ea acesteiaT Sau spune una (i face altaT 2. Dac" e+ist" o i&agine2 &e&*rii ei se ridic" la .n"li&ea acesteiaT Sau e+ist" cerine conflictuale2 reco&pense &ici sau alte &oti-e care .i .&piedic"T 3. C3nd tre*uie sc7i&*at" i&aginea2 &e&*rii sunt a8utai s" fac" sc7i&*area prin inter&ediul unui &anage&ent participati-T 4. Dac" nu e+ist" o i&agine distinct" a organizaiei2 sunt de dorit confuziile2 identificarea li&itat" (i -alorile disparateT u*licurile interne sunt2 cel &ai pro*a*il2 cele &ai sensi*ile la &odul .n care o instituie este prezentat" pu*licurilor e+terne deoarece2 ca parte a acelei instituii2 ego-ul lor este i&plicat. Drept ur&are2 pu*licurile interne au cea &ai &are credi*ilitate printre pu*licurile e+terne2 deoarece se presupune c" ei sunt cei &ai *uni cunosc"tori ai ade-"rului despre organizaia din care fac parte. Dar2 .n &ulte cazuri2 din cauza unei proaste co&unic"ri interne2 presupunerea se do-ede(te a fi fals". Speciali(tii .n gestionarea i&aginii organizaiei .(i concentreaz" atenia asupra pu*licurilor interne pentru a le p"stra i&plicate (i infor&ate2 deoarece ele sunt -ocile pe care pu*licurile e+terne .(i doresc cel &ai &ult s" le aud" (i s" le cread". I&aginea unui partid unit2 .n care &e&*rii i&portani ai partidului co&unic" .n acela(i &od despre partid are un i&pact deose*it de puternic asupra pu*licului e+tern. 0nelegerea faptului c" fiecare persoan" ce poate fi descris" ca Fpu*lic internF poate a-ea un potenial rol2 poate fi de a8utor e+perilor .n .ndeplinirea sarcinilor specifice. u*licurile interne pot ser-i foarte *ine .n pri&a linie a luptei pentru o *un" i&agine pu*lic". Cea &ai *un" &odalitate de a se atinge acest o*iecti- este aceea ca liderii partidului s"-i fac" pe &e&*rii s" se si&t" i&plicai. Arunig susine c" persoana i&plicat" .ntr-o situaie caut" infor&aii2 (i c" persoana &oti-at" s" co&unice ce-a .n
Bucureti 2000
,-
leg"tur" cu o anu&e situaie este2 de ase&enea2 &oti-at" s" dez-olte soluii la situaia respecti-".
&4& Pu!licul e1tern "i imaginea organizaional

u*licurile e+terne nu sunt proprietatea e+clusi-" a -reunei organizaii sau a -reunui partid. :rice audien" e+tern" poate de-eni o audien" int"2 su*iect al co&unic"rii. Studierea acelora ce pot constitui pu*licurile e+terne poate a8uta la e-itarea gre(elii de a considera audienele e+terne ca Fpu*lic de &as"F. Bu e+ist" ce-a ce poate fi definit ca Faudien" de &as"F. u*licurile e+terne cuprind seg&ente de populaie &ai &ari dec3t pu*licurile interne2 dar niciodat" audienele e+terne nu por fi g3ndite ca o F&as"F confuz"2 cu neputin" de descris. !3 u*licurile e+terne pot fi2 de e+e&plu2 locuitorii unui ora( care susin un partid politic En pu*lic e+tern poate fi un ad-ersar cu& ar fi2 de pild"2 &ilitanii pentru dezar&area nuclear". /&*ele tre*uie a-ute .n -edere .n planificarea (i .n strategiile de i&agine. C3nd pu*licurile e+terne au percepii si&ilare asupra a ceea ce este o organizaieDpartidului politic (i asupra a ceea ce ar tre*ui s" fie2 i&aginea respecti-ei organizaiiDrespecti-ului partid politic este acceptat" ca serioas". / fi serioas" .nsea&n" a fi consec-ent". Dificult"ile apar c3nd dou" profile se suprapun2 iar liniile nu sunt ar&onioase. De e+e&plu pu*licul dore(te ca un partid s" prezinte anu&ite progra&e de protecie social" pentru pensionari2 tineret (i (o&eri2 .n ti&p ce acesta propune doar unele strategii de aciune pri-ind prote8area (o&erilor. )ezultatul nu este corespunz"tor a(tept"rilor. Araficul lui Pe-inson arat" c" o organizaie2 .n cazul nostru un partid politic2 este un &i+a8 dintre ceea ce face acesta (i ceea ce doresc oa&enii s" fie acesta. Dac" corespund2 i&aginea este consonant".
Programe propu"e Co"t 3orinele "ociet!ii
.)
>arr1 /e4in"on# op%cit%p%22 Bucureti 2000
,*

Programe "ociale Pen"ionari
u*licurile e+terne au percepii asupra identit"ii organizaiei (i adesea aceste percepii difer" de la pu*lic la pu*lic. u*licurile interne sunt sensi*ile (i afectate de identitatea organizaiei de care aparin. 2dentitatea "rganiza&iei este suma tutur"r !act"ril"r care de!inesc +i pr"iecteaz ce este " "rganiza&ie +i ,nc"tr" se ,ndreapt a!acerile sale stitlul de c"nducere p"liticile +i practicile de c"municare n"menclat"rul c"mpeten&ele di!eren&ierea c"mpetiti# +i prezentare #izual . Confor& lui Step7en DoWneM!4 identitatea este esena unei organizaii. ,l consider" c" organizaiile &oderne au o*ligaia s" se redefineasc" (i s"-(i proiecteze i&aginile din ti&p2 datorit" sc7i&*"rilor se&nificati-e de natur" econo&ic"2 te7nologic" (i de&ografic" ce au loc cu &ediul afacerilor. ,l constat"9F Identitatea organizaiei este de a(teptat s" defineasc" (i s" proiecteze cu acuratee2 intelegi*ilitate (i dura*ilitate .n ti&p - esena acelor co&panii care au -ocaie asupra -ieuirii (i a cre(terii. e l3ng" aceasta2 organizaia tre*uie s" procedeze astfel .ntr-un &ediu ce de-ine cu ade-"rat econo&ie &ondial" (i pia" internaional" co&petiti-". /cele co&panii care .(i co&unic" identitatea cu &are for" prin eli&inarea confuziei din r3ndul consu&atorilor (i c3(tigarea credinei audienelor c7eie2 sunt cele care2 -or prospera .n noua ordineF. DoWneM consider" c" organizaiile tre*uie s"-(i ree+a&ineze identitatea .n ur&"toarele circu&stane9 C3nd percepia pu*lic" a co&paniei nu reflect" realitatea. Er&ele gre(elilor de &anage&ent2 c3(tigurile s"race2 pro*le&ele de &ediu (i altele pot a-ea un i&pact negati-. C3nd co&petitorii se &i(c" cu .ncetineal" .n construirea (i proiectarea cu claritate (i eficien" a i&aginii proprii. 0n acest sens identitatea este oportun" (i poate de-eni2 ea .ns"(i2 un a-anta8 .n co&petiie. C3nd fore e+terne2 cu& ar fi un nou co&petitor2 deter&in" &odificarea 4sau .nl"turarea5 unor pre-ederi legislati-e sau noua identitate a unui co&petitor e+istent necesit" contra-&"suri de identitate.
.-
Stephen 3oBne1# <Corporate 'dentit1K" =ole in economic =eco4er1<# P=SA NeB"letter# 11# nr%--*# aprilEma1 1(2)# p%1 Bucureti 2000
,,
)ee+a&inarea i&aginii organizaiei 2 a partidului politic ca organizaie constituie o *un" oportunitate de a .nelege &ai *ine natura pro*le&elor cu care se confrunt" aceasta. :rice partid politic ca organizaie este un siste& aflat .n per&anent" interaciune cu &ediul e+terior. Ca rezultat al acestei interaciuni2 partidul se adapteaz" la cerinele &ediului2 pe de o parte2 .ncerc3nd2 pe de alt" parte2 s"-(i p"streze identitatea - ceea ce .l deose*e(te de celelalte partide cu care se afl" .n co&petiie..
CAPITOLUL # R LAIIL PU/LIC 3 PRINCIPALUL IN4TRUM NT D G 4TIONAR A IMAGINII UNUI PARTID POLITIC #&1& Conceptul de relaii pu!lice
)elaiile pu*lice reprezint" cea &ai eficient" &odalitate prin care se poate gestiona i&aginea unui partid politic. Conceptul de relaii pu*lice este sugesti- prin .ns"(i asocierea ter&enilor. /stfel c"2 .n ceea ce pri-e(te corelarea2 nu&ele poate spune totul. 0n ce pri-e(te &eninerea relaiei2 gri8a siste&atic" pentru aceast" &eninere2 deci2 a(a cu& spune /sociaia Internaional" pentru )elaii u*lice9 F.nelegere2 si&patie (i spri8inF pro&o-ate .ntre o organizaie (i pu*licul s"u. /cest lucru se .nt3&pl" pe dou" a+e9 intern"2 .n cadrul organizaiei2 (i e+tern"2 cu grupuri din afara organizaiei. )elaiile pu*lice se refer" .ntotdeauna la ceea ce ar putea fi nu&it Fco&unicare strategic"F. Strategic" deoarece are .ntotdeauna de-a face cu politica atent construit". Co&unicare2 .ntre o organizaie2 un partid politic (i pu*licul acesteia@ .ntre partid (i societate@ .n cadrul partidului@ .ntre partid (i alte tipuri de organizaii.
Bucureti 2000
,.
Co&unicarea se e+plic" pe sine. :a&enii tre*uie s" organizeze. Iar relaiile pu*lice ar putea fi nu&ite organizarea co&unic"rii unei organizaii. :rganizarea co&unic"rii .ntr-o organizaie2 (i cu at3t &ai &ult .ntr-un partid politic2 tre*uie s" se desf"(oare .ntr-un &od structurat (i planificat. ,a tre*uie s" decurg" din politica organizaiei (i s" se potri-easc" strategiei generale a acesteia. De ase&enea2 tre*uie prote8at" (i culti-at". /cest lucru cere efort2 iar efectele sale depind de cooperarea tuturor &e&*rilor organizaiei. 3ela&iile pu%lice exist pentru a ,n#&a "rganiza&iile +i ,n special partidele cum s se c"mp"rte 2 deoarece toc&ai acest lucru este de dorit prin co&unicarea cu pu*licul. rin aceasta -re& s" spune& c" o *un" .nelegere cu toate grupurile este foarte i&portant" pentru un partid politic. I&aginea se for&eaz"2 .nt3i (i .nt3i2 prin e+perien"2 &ai &ult dec3t prin infor&are (i pro&o-are. Ri ce e+peri&enteaz" oa&eniiT Co&porta&entul2 .n pri&ul r3nd. : organizaie2 sau un partid politic2 se 8udec" dup" co&porta&entul s"u (i dup" cu& acioneaz" liderii2 politicienii (i &e&*rii societ"ii i&plicai. Definiia dat" de /sociaia Internaional" pentru relaii pu*lice9 /3ela&iile Pu%lice sunt " !unc&ie a managementului cu caracter c"ntinuu plani!icat prin care "rganiza&iile +i institu&iile pu%lice sau pri#ate caut s c4+tige +i s men&in ,n&elegerea simpatia +i spri1inul acel"ra prin care sunt sau p"t !i pre"cupa&i s e#alueze "pinia pu%lic despre sine pentru a'+i c"rela pe c4t p"si%il pr"priile p"litici +i pr"ceduri pentru a realiza prin in!"rmare plani!icat +i larg rsp4ndit " c""perare mai pr"ducti# +i " ,ndeplinire mai e!icient a interesel"r l"r "%i+nuite./ C3te-a din caracteristicile enunate prin aceast" definiie ar tre*ui e+plicate &ai pe larg9 - c"ntinu +i plani!icat - nu .nt3&pl"toare2 ci planificat"2 regulat"2 continu" (i cu o politic" structurat" - a(a ar tre*ui s" fie ca&pania i&ple&entat" pentru construirea unei i&agini solide a unui partid. I&agine care tre*uie realizat" pe tot parcursul e+istenei acelui partid politic (i nu nu&ai2 a(a cu& se .nt3&pl" cel &ai adesea doar pe perioada ca&paniilor electorale. - spri1in - relaiile pu*lice nu sunt un scop2 o finalitate .n sine2 ci2 pur (i si&plu2 un &i8loc de a c3(tiga spri8inul. )elaiile pu*lice culti-" *unele contacte2 care n-ar e+ista altfel. olitica relaiilor pu*lice este de ase&enea deri-at"9 relaiile pu*lice se identific" cu organizaia2 dar o (i critic" - at3t intern c3t (i e+tern - pentru a-(i &enine relaia cu e+teriorul.
Bucureti 2000
,2
- "rganiza&ii +i institu&ii - organizaia este un siste& .n cadrul tuturor celorlalte feluri de siste&e societale (i2 .n acela(i ti&p2 e dependent" de ele. )elaiile pu*lice s-au n"scut toc&ai din aceast" dependen". - grupuri de interes - sau grupurile int" - .&p"rind pu*licul .n grupuri2 aleg"tori .n general - sunt acele grupuri din societate de care aceasta depinde (i care sunt capa*ile s" critice (i s" 8udece organizaia. Diferena .ntre grupurile de interes (i grupurile int" este c" pri&ele e+ist" oricu&2 iar pe celelalte i le alegi. )elaiile pu*lice sunt un instru&ent al politicii2 rezult3nd .ntr-un plan2 .ntr-o strategie. Structurarea politicii este o pro*le&" de planificare pe ter&en lung2 o c7estiune de perse-eren" - nu de luni2 ci de ani. lanul de lucru - planul relaiilor pu*lice - const" .n principal .n eforturi pe ter&en scurt2 care pot fi F.&*og"iteF2 potri-indu-se astfel .ntr-un plan ela*orat. )elaiile pu*lice2 at3t intern 4.n cadrul organizaiei52 c3t (i e+tern 4.ndreptate spre grupurile int"5 s" ur&eze un flu+ .n dou" sensuri2 *azat pe interes reciproc.
#&2& )tructura departamentului de $elaii Pu!lice

0nainte ca o organizaie sau un partid s" .nceap" acti-it"ile de relaii pu*lice2 ea ar tre*ui s" .(i deter&ine intele (i &odul cu& dore(te s" (i le ating". /cest o*iecti- se realizeaz" prin inter&ediul sonda8elor de opinie2 care tre*uie s" sta*ileasc" foarte clar2 .ntre altele (i care este pu*licul int"2 care este pu*licul fidel2 unde se g"sesc zonele cu electorat sla* sau di&potri-" care sunt zonele cu electorat fidel. Bu&ai pe *aza unor astfel de infor&aii se poate sta*ili apoi strategia de relaii pu*lice. racticile de lucru siste&atic .n relaiile pu*lice (i trans&iterea infor&aiilor sunt indispensa*ile pentru *una funcionare a unui partid politic. lan de )elaii aspectele sale. /cest pas este ec7i-alent cu .ntre*area dac" scopurile partidului se potri-esc cu relaiile pu*lice sau cu trans&iterea infor&aiilor. lanul &ai conine (i puncte de control. .ncorpor"& perioadele de e-aluare2 pentru c" un *un
Bucureti 2000
rin alc"tuirea unui
u*lice se pot sta*ili siste&atic liniile politicii partidului su* toate
entru noi aceasta .nsea&n" s" lan de )elaii u*lice tre*uie ,(
e-aluat pe parcurs2 nu doar la final2 i&aginea partidului tre*uie corectat" pe *aza acestor e-alu"ri per&anent2 astfel .nc3t partidul s" creasc" (i nu s" scad" .n sonda8e. /cest siste& strict (i aceast" organizare a co&unic"rii sunt e+act ceea ce caracterizeaz" corporaiile de relaii pu*lice. 0n )o&3nia un departa&ent de relaii pu*lice pentru orice fel de organizaie2 inclusi- pentru un partid politic poate a-ea ur&"toarea structur"9
3'=$C&;=
B'=;F/ A3M'N'S&=AL'$ ' =$SF=S$ P=
S$C=$&A=
;P$=A&;= CA/CF/A&;= C;MFN'CA=$ S;C'A/M =AP'3M
B'=;F/ S&=A&$8'' $ A/FA=$A 'MA8'N''
B'=;F/ 'NF;=MAL'' PFB/'C$ ' M;N'&;='NA=$ A MASS-M$3'A
B'=;F/ =$/AL'' CF C;MFN'&A&$A ' 'NF;=MA=$ ON M$3'' 'N&$=NAL';NA/$
B'=;F/ 'NF;=MA=$ 'N&$=NM
Ref *irou 4 ) Ref *irou sau sociologie5 Specialist strategii ) i&agine de (i co&unicare9 Specialist infor&aii pu*lice
Ref *irou
Ref *irou
Specialist organizaii politice apolitice2
cu ,ditor infor&ati(i
*uletin
gu-erna&ental
Bucureti 2000
.0
pu*lic" ,-aluator de Specialist i&agine pu*lic" infor&aii pu*lice
lideri
de Speciali(ti .n .ndeplinirii deciziilor conducerii organizaiei ) .n
opinie ) Speciali(ti pentru infor&area &edii internaionale (i editori .n pentru de presa redactat" li&*i circulaie internaional"
&onitorizarea
,ditor
re-ista
presei 2 *uletin se&nalate pu*licaii specializate
Bucureti 2000
.1
0n situaii de criz" de i&agine sau pentru organizarea unor e-eni&ente deose*ite 4ca&panie electoral"5 departa&entul se poate transfor&a .n centru de pre*# i in%ormare (i are ur&"toarea structur"9
$F C$N&=F 3$ P=$SM ' 'NF;=MA=$ S$C=$&A=
;P$=A&;= CA/CF/A&;= C;MFN'CA=$ S;C'A/M =AP'3M H0a?-modemI
Compartiment de pre"!
Compartiment de producie
Compartiment admini"trati4
e0 de compartiment e0 compartiment de producie Speciali"t P= analiAa pre"ei ) "pecialiti redactare pre"! i imprimate Specialiti pre"! internaional! 2 "pecialiti 4ideo - 0oto Speciali"t programare i acti4it!i cu pre"a 1 "peciali"t primire i acreditare Aiariti 1 "peciali"t primire i acreditare Aiariti e0 compartiment admini"trati4
2 "pecialiti 4ideo - 0oto ) traduc!tori
Speciali"t 7n"oire
'P
1 "peciali"t documentare 2 "pecialiti re"ur"e P= i mar6eting
Num!rul nece"ar de cola+oratori ocaAionali 1 "peciali"t 7n comunicaiiG calculatoareG tele0onie etc%
#&3& Planul de $elaii Pu!lice

Co&ponentele unui plan de relaii pu*lice sunt9 planificare2 progra&area2 alc"tuirea *ugetului (i e-aluarea. En plan sc7e&atizat2 de *az"2 are ur&"toarea structur"9
Bucureti 2000
.2
identificarea iniial" a pro*le&ei@ cercetarea intern" (i e+tern"@ for&ularea definiti-" a pro*le&ei@ for&ularea scopurilor@ for&ularea concis" a strategiilor alternati-e2 inclusi- a *ugetelor preli&inare@ deter&inarea grupurilor de interes (i grupurilor int"@ strategie2 opiuni2 i&ple&entare@ tactici de plan (i finalizarea *ugetului@ e+ecutarea@ e-aluarea rezultatelor 4la sf3r(itul perioadei de planificare2 c3t (i .n toate fazele planului5. 5xplicarea planului de %az Identificarea iniial" a pro*le&ei - c3nd o persoan" care se ocup" de relaii pu*lice .ntr-o organizaie este confruntat" cu o .ntre*are sau cu o pro*le&"2 c7estiunea este2 de fapt2 dac" este o pro*le&" .ntr-ade-"r. /naliza . pri&ul pas este analiza detaliat" 4intern" (i e+tern"5. /ceasta ar putea fi o analiz" a puteriiDsl"*iciunilor 4de e+.9 Cu& pri-esc &e&*rii (i electoratul un partid politicT Care sunt punctele sla*e (i care sunt cele tariT Care sunt factorii de sti&ulare (i care sunt cei de li&itareT Cu& se poate c3(tiga spri8in (i cu& se pot atrage oa&eniiT5 For&ularea definiti-" a pro*le&ei - .n acela(i ti&p2 de-ine clar ce -or oa&enii s" realizeze2 iar scopurile 4&"sura*ile[5 pot fi for&ulate. For&ularea scopurilor2 strategiei2 *ugetului2 grupurilor de interes - sunt a(ternute pe 73rtie principalele puncte de g7idare .n di-erse strategii 4fiecare cu *ugetul2 grupul de interes etc.52 din care se poate face o selecie. :a&enii aleg strategia (i i&ple&entarea definiti-e. I&ple&entarea - sta*ilirea tacticilor ce -or fi aplicate (i finalizarea *ugetului. '"ri&ea *ugetului este o condiie li&it" i&portant"2 deter&in3nd oa&enii s" aleag" o anu&it" tactic". ,-ident c" lucruri ca recla&e .n ziare locale (i regionale
Bucureti 2000
.)
sau pe canale &edia noi2 ori ca accesul la postul $I local sau2 c7iar2 recla&a pe auto*uze2 cost" *ani. /(adar 2 *ugetul tre*uie sta*ilit .n faza strategic". ,ste foarte i&portant ca FtrezorierulF s" in" cont de orice &odificare a proiectului2 pentru ca dac" este necesar - operaiunile s" fie oprite la ti&p. ,-aluarea - ulti&ul pas .n planul de *az"2 de(i e-aluarea anterioar" este (i ea posi*il" (i c7iar dezira*il"2 pentru c" e-aluarea poate pre-eni repetarea acelora(i gre(eli. Din p"cate2 .n practic"2 e-alu"rii nu i se acord" atenia cu-enit".
Ca&pania per&anent" este scopul planului rela(iilor pu$lice9 s" ofere infor&aie structurat" despre poziia partidului2 despre i&plicaiile acestuia (i despre reprezentanii s"i.
#&3&1&Planul pentru ma%%-media

C3nd se aleg canalele de trans&itere a infor&aiilor este i&portant s" se alc"tuiasc" un &i+a82 un *un F&edia-&i+F. Se poate trasa un plan &edia din infor&aiile e+istente .n planul de relaii pu*lice. De&ersul include un plan .n care toate posi*ilele opiuni pentru &edia sunt c3nt"rite una .&potri-a celeilalte2 dup" criteriul9 cu& se atinge efectul &a+i& dorit2 folosind &ediaT /legerea canalului2 folosirea lui2 conceptul creati- (i i&ple&entarea tactic"2 cerute pentru a face acest plan operaional2 pot fi realizate folosind un plan de relaii pu*lice. 0n aceast" aciune se poate considera consu&atorul confruntat cu o &uli&e de Fpurt"tori de co&unicareF. Bu se cunoa(te dec3t un &ic nu&"r dintre ace(tia. En (i &ai &ic nu&"r poate produce -reo i&presie. : singur" recla&" nu poate sc7i&*a inteniile sau aciunile. Sarcina celui ce face planul &edia este s" opereze o selecie .ntre toi purt"torii de recla&" 4e+isteni sau ine+isteni52 care - .ncadr3ndu-se .n *ugetul disponi*il - s" poat" duce &esa8ul recla&ei c"tre int"2 .n &odul cel &ai con-ing"tor (i plin de succes. /legerea se poate face .ntre &ai &ulte &edia9 presa scris" 4ziare naionale2 regionale2 de opinie2 re-iste cu specific di-ers etc.5@ e&isiuni radio sau t-@ recla&e@
Bucureti 2000
.-
cine&a@ recla&a .n e+terior2 de la postere (i recla&a pe tra&-aie2 auto*uze p3n" la a-ion. /(adar o &uli&e de opiuni. Cercet"rile pri-ind audiena net"2 a-3nd .n -edere &ultiplicarea din pres"2 tre*uie puse .n *alan" cu foloasele &ultiplic"rii2 care2 .n sc7i&*2 pot &"ri frec-ena. : alt" cantitate &"sura*il" este nu&"rul lo-iturilor .n grupul int"2 pe care le d" un canal2 .n co&paraie cu altul. /ceasta este partea cantitati-". Intr" .n 8oc (i coninutul cantitati- al planului &edia. Ludecarea &ediului .ncon8ur"tor9 atitudinea staff-ului editorial (i al celui de pu*licitate2 &"ri&ea pu*licaiei2 calitatea tip"riturii2 folosirea culorilor2 relaia dintre i&agine (i te+t2 stilul pu*licaiei etc. sunt factori care tre*uie luai .n considerare c3nd se face alegerea. Ca (i .n cazul planului de relaii pu*lice e-aluarea unui plan &edia este i&perati-". ,ste i&portant s" analiz"& cu& reacioneaz" alii la eforturile organizaiei. De fapt2 care este diferena .ntre un plan de relaii pu*lice (i un plan &ediaT Planul de relaii pu!lice entru o a*ordare siste&atic" a relaiilor pu*lice (i a &uncii pro&oionale2 cercetarea2 analiza (i scopurile *ine for&ulate sunt eseniale pentru ela*orarea strategiei organizaiei. e scurt9 cercetarea2 analiza2 scopurile2 strategia (i *ugetul for&eaz" ingredientele planului de relaii pu*lice. entru a realiza o*iecti-ele propuse .n planul de relaii pu*lice tre*uie alc"tuit planul &edia. Doar atunci -a fi .nf"ptuit" o ca&panie &edia de succes. Planul media Cele &ai i&portante .ntre*"ri dintr-un plan &edia sunt9 /supra c"ror grupuri int" ne concentr"&T Ce canale -o& folosiT Ce &i8loace a-e& sau pute& o*ine2 pentru a alc"tui o ec7ip" *un"T 0n ce pu*licaii ne face& recla&aT Io& folosi accesul la posturile locale de radio (i tele-iziuneT u*licitate gratuit"T /(adar2 .ntr-un plan &edia se aleg canalele de trans&itere a &esa8elor partidului politic. : ca&panie &edia *un" nu .nsea&n" neap"rat o &uli&e de *ani (i
Bucureti 2000
.*
energie. ,ste -or*a doar despre trans&iterea unui &esa8 aleg"torilor (i &e&*rilor2 printr-o co&unicare eficient"2 prin &ass-&edia. De aceea este i&portant de (tiut cu& funcioneaz" di-erse &edia. Folosirea nediscri&inatorie a canalelor co&port" riscuri &a8ore. /(a ce-a se face .ntr-o &anier" direcionat" (i *ine g3ndit". $re*uie puse &ereu .ntre*"rile9 FCe doresc s" spun aleg"torului prin acest canalTF2 FCine este receptorulTF2 F0&i d" acest canal suficiente ocazii de a-&i trans&ite &esa8ulTF. '"ri&ea zonei de atins poate -aria se&nificati-2 depinz3nd de tipul de ca&panie (i de regiunea care tre*uie acoperit".
#&3&2&Pu!licitatea "i imaginea pentru un politician

'uli politicieni sunt preocupai de i&aginea lor9 &ai este ea co&petiti-"2 &ai este F.n regul"FT ,i .neleg prin aceasta Fta*loulF pu*licului sau al grupului de interes despre ei. : i&agine proast" poate duce la pierderea de putere2 iar aceasta este cel &ai r"u lucru de i&aginat de politicieni. I&aginea se co&pune din senti&ente2 e&oii2 i&presii2 asocieri *azate pe e+periene2 cuno(tine sau idei. Dar i&aginea este doar o fa" a &edaliei. )e-ersul ei este i&aginea politicianului despre el .nsu(i sau despre partid. /(a-nu&ita imagine de sine. Dac" aceast" i&agine de sine este poziti-" sau negati-" depinde2 .n parte2 (i de &esa8ul pe care-l poart" politicianul. 'esa8ul este produsul2 inta partidului. /(adar2 politicianul tre*uie s" posede o po-este puternic"2 credi*il"2 cu o posi*ilitate &are de realizare. Dac" &esa8ul penetreaz" *ine2 acesta are un efect poziti- asupra i&aginii politicianului. Diferena dintre imaginea de *ine (i identitate const" .n aceea c" .n ti&p ce i&aginea de sine este i&aginea pe care politicianul o are despre sine 4sau despre partid5@ i&aginea este ideea pe care pu*licul o are despre politician 4sau despre partid52 iar identitatea este ceea este de fapt partidul2 .n special din punct de -edere cultural (i co&porta&entul asociat al tuturor celor afiliai la partid2 ca (i al organizaiei .ns"(i. Dac" .ntre i&aginea de sine (i i&agine apare o diferen"2 .nsea&n" c" este ce-a neclar .n pri-ina F.nelegerii &utualeF2 cu alte cu-inte e+ist" o gre(eal" fie .n prezentarea politicianului2 fie a partidului. Cu& se re&ediaz" gre(ealaT 1. 0nt3i de toate2 politicianul tre*uie s" sta*ileasc" dac" i&aginea de sine este *un"2 dar FprodusulF pe care-l -inde2 nu. Dac" -ina este a produsului 4partid sau politician5 ce-a tre*uie sc7i&*at2 pentru c" un produs prost nu se poate -inde oric3t de *un ar Bucureti .,
2000
fi
)-ul. I&aginea tre*uie s" corespund" cu g3nduri (i aciuni reale. Besinceritatea
este cel &ai aspru sancionat" la un politician de c"tre electorat. 2. Dac" i&aginea de sine este for&ulat" (i produsul este *ine -"zut de c"tre partid2 atunci este necesar" o in-estigare a i&aginii pe care o au grupurile de interes despre politician sau partid. ,ste i&portant s" se fac" o distincie pentru c" fiecare grup -ede lucrurile .ntr-o alt" lu&in". Cu& se face o astfel de in-estigareT 0n pri&ul r3nd studiind toate contactele cu pu*licul (i cu organizaiile. Dac" reaciile arat" c" oa&enii nu sunt *ine infor&ai sau c" au o i&presie fals" despre partid2 atunci -ina nu tre*uie dat"2 .n &od ar*itrar pe ziar2 ci pe .ns"(i conducerea partidului. 0n al doilea r3nd2 c7estionarea direct" a grupurilor de interes cu care se sta*ile(te un contact pe o te&" specific"2 poate oferi o -iziune &ai clar" a i&aginii pe care o au oa&enii. 0n al treilea r3nd2 cine-a ar tre*ui s" supra-eg7eze grupurile de interes. 3. /l treilea pas este confruntarea i&aginii de sine cu i&aginea. 0n cazul .n care apar discrepane2 tre*uie c"utate cauzele. Cauzele ar putea consta .n sc7i&*"ri de procedur"2 ori .n alte zone2 precu& pu*licitatea. entru ca i&aginea de sine (i i&aginea s" corespund"2 eforturile ar tre*ui concentrate pe aspectele unde decala8ele sunt &ai &ari. Dac" efortul depus nu este destul de &are2 se poate o*ine e+act efectul opus. Iat" c3te-a dintre caracteristicile poziti-e (i &ai puin poziti-e ale unui politician9 Calit#(i fora de con-ingere o i&presie a&ical" o apariie pl"cut" (i *ine .ngri8it" *un orator2 o *un" prezen" capa*il s" co&unice idei capa*il s" spun" FnuF direct decis s" cread" .n scopurile sale organizat s" se .neleag" *ine cu &ass-&edia onest (i sincer De%ecte o &anier" indecis" (i
necon-ing"toare prea detaliat2 prea insistent o figur" de&n" de &il"2 departe de a fi real" un prost ascult"tor un ascult"tor prea selectite&pera&ent fier*inte plictisitor D prea -or*"re lipsa .ncrederii .n sine lipsa de idei (i de planuri rece conser-ator2 nedesc7is sc7i&*"rii ..
Bucureti 2000
capa*il s" co&unice direct &esa8e dificile Fiecare politician prezint" tr"s"turi de pe a&*ele liste. /ceasta nu .nsea&n" c" ele Ffac (i desfacF un politician. olitica (i pu*licitatea2 politica (i pro&otion-ul &erg &3n"-n &3n". : decizie *enefic"2 dar care apare negati-at" .n pres" este o pu*licitate inaccepta*il". 'ai ales .n ti&pul ca&paniei este foarte i&portant ca partidul s" apar" .ntr-o lu&in" fa-ora*il". Iat" care sunt cele zece FporunciF din pu*licitate9 1. Dai-i pu*licit"ii locul s"u de drept. 0n organizaie9 se -a ocupa cine-a .n &od special de pu*licitate (i de infor&are .n consiliu2 ca&panie sau faciune de ec7ip". 0n progra&9 se -a nota cu regularitate despre pu*licitate. 0n *uget9 *una pu*licitate cost" *ani2 dar este o in-estire solid". : politic" financiar" solid" nu poate trece peste aceast" pro*le&". 2. Facei .n &od siste&atic din pu*licitate ordinea zilei. Fiecare &i(care politic" tre*uie s" se asocieze cu pro*le&a -alorii sale pu*licitare. Fiecare politician tre*uie s" se concentreze pe pu*licitate .n *unele sale contacte cu presa2 *unele sale perfor&ane2 sfaturi (i Fantrena&enteF atente. u*licitatea este *aza succesului pentru fiecare organizaie.
3. Folosii &etodic pu*licitatea. Se alc"tuie(te un plan &edia. Se deter&in" &ai .nt3i9 scopul 4de e+. c3t &ai &ulte infor&aii posi*ile5@ grupurile int"@ resursele 4financiare (i u&ane5@ opiunile &edia pe care le a-ei la dispoziie. Se alc"tuie(te2 apoi2 un orar2 indic3nd ce acti-it"i pu*licitare -or fi preluate. 4. Culti-ai *unele relaii cu presa. /ceasta poate fi f"cut" prin p"strarea contactului regulat cu 8urnali(tii. Se reco&and" telefoanele sau -izitele regulate2 c7iar dac" nu este perioada Bucureti .2
2000
ca&paniei.
resa -a fi ur&"rit" .ndeaproape pentru a se sta*ili stilul c"rui
8urnalist este con-ena*il partidului. \ 6ect"rul principal ,ntr'" campanie elect"ral este mass'media. ,ste foarte i&portant ca &esa8ul trans&is de partid prin &ass-&edia s" fie poziti-2 (i pentru aceasta tre*uie culti-at" *una relaie cu presa. : relaie proast" cu presa 4arogan"2 o*oseal" etc.5 deter&in" o reacie .n oglind"9 -or fi (i 8urnali(tii la fel c3nd -o& a-ea ne-oie de ei. Biciodat" politicianul nu tre*uie s" spun" /Presa este de #in7/. :rice ie(ire .&potri-a presei poate declan(a o ade-"rat" sinucidere politic". 4Iezi -irulena atacurilor lui Cristian $udor opescu asupra pre(edintelui Constantinescu2 ca ur&are a unei astfel de declaraii. /ceasta .n condiii .n care ziaristul este un susin"tor al CD)-ului (i al pre(edintelui5. $oate acestea .n ciuda faptului c"2 .n )o&3nia2 se consider" 4sau se afir&"5 c" nu poi a-ea o pres" fa-ora*il" dec3t dac"9 ori o cu&peri2 ori o (anta8ezi[] 5. Folosii--" de pu*licitatea gratuit". 'ane-rele politice sunt interesante pentru pres". Lurnali(tii scriu *ucuro(i (i prolific despre acestea oferind astfel Fpu*licitatea gratuit"F. Bu cost" ni&ic (i pot fi .n a-anta8ul partidului pentru c" sunt prezentate corect prin co&unicate de pres"2 conferine de pres" inter-iuri. 6. Dai articole-co&unicat c3nd a-ei nout"i. S" fie scurte (i la o*iect. Infor&aia cea &ai i&portant" 4c3nd2 unde2 cine2 ce (i de ce5 -a fi plasat" la .nceput. Dac" este posi*il2 -or fi incluse (i fotografii. %GV dintre oa&eni nu pri-esc dec3t fotografiile (i titlurile. ,ste necesar &aterial supli&entar .n ti&pul .nt3lnirilor9 o copie a discursului2 date anterioare despre -or*itor (i despre su*iect2 fotografii .n plus. Se -a ela*ora (i propriul co&unicat pentru a-l trans&ite ziari(tilor a*seni. !. :rganizai conferine de pres"2 dac" -rei ca presa s" -" pun" .ntre*"ri. En co&unicat sau o conferin" de pres" pot fi utilizate .n &od fle+i*il2 depinz3nd de caracterul (tirilor. C3te-a dintre situaii sunt9 prezentarea unei platfor&e electorale2 a unui candidat2 a unor planuri politice sau a unui politician cunoscut care are de relatat fapte noi cu i&pact asupra opiniei pu*lice. #. Concentrai--" asupra unui canal cu audien" larg" (iDsau cu profil *un. /stfel de canale pot fi9
Bucureti 2000
.(
circulare 4sunt citite intensi-5 *uletine de (tiri ale asociaiilor profesionale sau co&erciale 4au un profil *un@ inter-iurile sau recla&ele .n astfel de pu*licaii sunt foarte eficiente5 e&isiuni pe canale regionale (i locale 4posturile regionale de radio (i tau o audien" &ult &ai larg" dec3t ec7i-alentul s"u naional. Interesul e &are doar .n acti-it"i regionale5 %. /sigurai--" c" pu*licitatea se consolideaz" de la sine. uterea pu*licit"ii st" .n repetare. Bu este de negli8at nici recla&a Fdin gur" .n gur"F. Contactele personale eficientizeaz" eforturile pu*licitare. :a&enii -or -or*i despre aceasta. ,ste la ordinea zilei. /stfel se o*ine un Fefect .n -aluriF. 1G. Cerei infor&aii sau sfaturi de la departa&entul de pro&o-are 4pro&otion5 al partidului.
#&4& 2-aluarea imaginii unui partid politic

,-aluarea2 ca (i cercetarea2 este o etap" de in-estigare care const" .n decelarea (i &"surarea efectelor produse de procesul de co&unicare. 0n e-aluarea acti-it"ii de i&agine2 specialistul .n relaii pu*lice ur&"re(te &ai &ulte direcii9 e-aluarea ni-elului de .ndeplinire a o*iecti-elor progra&ului@ e-aluarea strategiei@ e-aluarea procesului de co&unicare@ e-aluarea sincron" (i diacron" a i&aginii reflectate .n &ass-&edia (i a reprezent"rilor pu*licului int"@ e-aluarea gradului de integrare (i a &odului de funcionare a ec7ipei de relaii pu*lice.
#&4&1& ,etodologia e-alurii imaginii pu!lice 3n ma%% 4 media

:pinia pu*lic" nu este unitar". entru un seg&ent de pu*lic2 su*iectul FHF poate fi entru alt seg&ent de pu*lic2 dia&etral entru pri&ul seg&ent 20 co&petent2 dina&ic2 cura8os2 c7aris&atic etc.
opus2 el poate fi inco&petent2 &oale2 fricos2 f"r" c7aris&".

Bucureti 2000
percepia este Fsu*iectul H este *un 4acceptatDaccepta*il5F2 pentru cel de-al doilea2 percepia este Fsu*iectul H nu este *un 4inacceptatDinaccepta*il5F. Bu&i& calit"ileDnoncalit"ile circu&scrise celor dou" percepii 4FH este *unF (i FH nu este *unF5 indicatori de imagine. Cele dou" percepii 4cu indicatorii de i&agine circu&scri(i5 le -o& grupa .ntr-un ta*el di7oto&ic9 Indicatori poziti-i 56 e%te !un5 Co&petent dina&ic cura8os c7aris&atic Indicatori negati-i 56 nu e%te !un5 inco&petent &oale fricos f"r" c7aris&"
0ntre cele dou" e+tre&e sunt &ulte nuan"ri. De altfel2 aceste nuan"ri se reg"sesc la seg&entele sociale de interes. ,le pot fi cuantificate (i reprezentate prin diagra&e de analiz" sincron" (i diacron". Dar2 pentru aceasta2 tre*uiesc criterii dup" care se acord" puncta8ele diferitelor opinii. Dar2 dat fiind faptul c" opiniile sunt e+tre& de fluctuante2 sunt e+pri&ate &ai -e7e&ent (i nu .ntotdeauna concordante cu credinele (i atitudinile funda&entale ale purt"torului de opinie2 puncta8ul acordat -a .nregistra o &ar8" relati- &are de toleran"Dsu*iecti-is&. /cest tip de &"surare se aplic" articolelor de pres" (i opiniilor e+pri&ate de liderii de opinie. Yin3nd cont de aceste precauii2 s" ad&ite& ur&"toarele criterii de cuantificare a indicatorilor de i&agine 4nu&ii .n continuare coe%icien(i de imagine59 4-45 ad8ecti-e scandaloase la adresa su*iectului FHF apelul la te&e co&pro&i"toare aprecieri dure co&entariu e+tre& de acid la adresa unor fapte sau declaraii ale su*iectului FHF conflict intern 4c3nd su*iectul FHF este o instituie5 4-35 aprecieri depreciati-e de tipul Fpierde -re&ea cu replici (i contrarepliciF i&plic"ri ale su*iectului FHF .n scandaluri pu*lice2 f"r" a fi parte
Bucureti 2000
21
opinii de genul Fapatie general"F 4-25 calo&nii declaraii dure ale su*iectului FHF la adresa colegilor presiuni asupra instituiei 4-15 aprecieri de genul Flucreaz" su* se&nul WeeJ-end-uluiF relat"ri ironice 4G5 (tiri pur infor&ati-e pro*le&e din afara intereselor pro+i&e ale opiniei pu*lice 4^15 4^25 articole de genul Fse lini(tesc apeleF2 Fse si&te o dez&orireF co&entare poziti-" a e+perienei unor &e&*ri ai organizaiei
4sau a su*iectului FHF5 4^35 e-idenierea unui discurs *un &anifest"ri organizate (i care s-au *ucurat de o larg" audien" 4^45 eficien"Dco&peten" articole care reflect" o acti-itate intens" inter-iuri *une 4.n presa ostil"5 poziii fer&e .n pro*le&ele de interes naional. 'edia arit&etic" a coeficienilor de i&agine zilnic" deter&in" coeficienii de i&agine s"pt"&3nali9 CIS _C IZ DBa unde9 CIS CIZ Ba _ coeficient de i&agine s"pt"&3nal _ coeficient de i&agine zilnic _ nu&"r de articoleDs"pt"&3n"
Bucureti 2000
22
e *aza calculului coeficienilor de i&agine2 indicatorii de i&agine se distri*uie .n ur&"torul ta*el de analiz" sincron"9 Indicatori poziti-i Cuanti(icare ^4 ^3 ^2 ^1 G -1 -2 -3 -4 co&petent dina&ic cura8os c7aris&atic ---- inco&petent &oale fricos f"r" c7aris&" grafic rezultat .n ur&a sonda8ului de opinie pe seg&entul FMF de Indicatori negati-i
populaie 4percepia actual" a seg&entului FMF asupra su*iectului FHF5 -------........... i&aginea indus" de presa nefa-ora*il" ni-elul de a(teptare a seg&entului FMF de la su*iectul FHF i&aginea indus" de presa fa-ora*il" o*iecti-ele strategiei de a&eliorare a i&aginii 8"t: 9up identi!icarea indicat"ril"r de imagine criteriile de cuanti!icare se ameli"reaz !unc&ie de ace+ti indicat"ri cei prezen&i anteri"r !iind realmente aleat"ri. Bi-elul de a(teptare a seg&entului FMF de la su*iectul FHF este si&ilar cu Fco&porta&entul presta*ilitF. /-3nd indicatorii co&porta&entului2 se pot i&agina strategii de a&eliorare a percepiei opiniei seg&entului FMF2 de contracarare a presei nefa-ora*ile2 de orientare a presei fa-ora*ile (i de dialog cu presa neutr". ro*le&a poate fi rezol-at" &ai profund prin conceperea planului de lucru cu liderii (i releele de opinie2 cu &ultiplicatorii de i&agine poziti-" etc. /ceste strategii pot fi de trei tipuri9 1. as cu pas 4de a&eliorare continu" a fiec"rui indicator .n parte5 2. De transfor&are a doi indicatori negati-i .ntr-unul poziti3. De r"sturnare de i&agine prin crearea e-eni&entelor politice controlate. )espect3nd criteriile de cuantificare se o*in graficele de e-oluie a atitudinii presei pe o perioad" deter&inat" 4lunar2 tri&estrial2 se&estrial5. Ca instru&ent de lucru2 un atare tip de grafic este i&portant pentru9
Bucureti 2000
2)
a reaciona funcie de tendinele &a8ore de e-oluie 4degradarea continu" a i&aginii pu*lice a su*iectului FHF -a solicita2 cu necesitate2 strategii a&eliorati-e5@ a e-idenia reu(itaDnereu(ita unor aciuni .ntreprinse pentru a le repetaDe-ita@ a &"sura efectul strategiilor adoptate .n raport cu &ass-&edia@ a le corela cu sonda8ele de opinie (i a decela ni-elul de influen" ale preseiDliderilor de opinie etc. asupra seg&entului de populaie. 4 -ezi ane+a ,-aluarea periodic" a preocup"rilor &ass-&edia pri-ind o anu&it" pro*le&atic" pendinte de su*iectul FHF9 7r& crt& 1 2 3 Pu!licaia. mi8locul audio-izual /de-"rul Curentul 11C Perioada 1 - 31&12&199+ 1 2 3 4 -2 ^2 -1 -4 -4 ^3 ^1 ^4 ^1 -3 -2 -4 etc. etc. etc.
Araficele de e-oluie pot fi corelate cu e-eni&entele politico-diplo&atice2 &ilitare etc. Se pot dega8a unele concluzii care2 corelate cu alte tipuri de infor&aie2 pot conduce la concluziile necesare funda&ent"rii strategiilor. 4 -ezi ane+a Indicatorii de i&agine pri-ind co&porta&entul sta*ilit 4ali indicatori adu(i .n pri&-plan5 prezeni .n presa intern" Dpresa e+tern" D audio-izual intern D audio-izual e+tern.
Bucureti 2000
2-
Aprecieri (a-ora!ile co&petent 4^5 franc 4^5
Aprecieri neutre co&petent franc
Aprecieri ne(a-ora!ile Inco&petent 4-5 Pipsit sinceritate
,i8locul Deutsc7e
:ara Aer&ania )o&3nia
=elle de )o&3nia Pi*er"
/cest tip de decelare per&ite9 punerea .n e-iden" a spri8inuluiDreaciei negati-e a &ediilor in-ocate fa" de indicatori presta*ilii@ identificarea altor indicatori de i&agine - fa-ora*ili2 nefa-ora*ili2 neutri - dez-oltai de sursele in-ocate@ rele-area2 pe "ri (iDsau zone de interes2 a e-oluiei i&aginii su*iectului FHF@ construirea strategiilor 4difereniate5 de reacie 4poziti-"Dnegati-"5@ aprecierea cantitati-" a nu&"rului de te&e dez-oltate de &ass-&edia nefa-ora*il" .n co&paraie cu cea fa-ora*il" 4s"r"ciaD*og"ia de su*iecte5@ identificarea strategiilor &ediatice adoptate de Fpartea nefa-ora*il"@ dac" la ta*el se adaug" (i &i8locul de co&unicare .n &as" D ar"2 pot fi identificate coincidenele 4ne.nt3&pl"toare[5 e+istente .ntre diferite puncte de -edere. I&aginea unui partid politic &ai poate fi e-aluat" (i .n funcie de rezultatele o*inute de acest partid .n ur&a alegerilor locale2 ceea ce furnizeaz" partidului infor&aii deose*it de i&portante despre cu& tre*uie preg"tite alegerile locale. /ceast" analiz" se realizeaz" prin co&paraie cu rezultatele o*inute de partidele contracandidate. 4 -ezi ane+a
Bucureti 2000
2*

Comunicarea Si Imaginea Unui Partid Politic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicarea Si Imaginea Unui Partid Politic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

- Opinia pu!lic "i pu!licul unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

CAPITOLUL 1 ORGANIZAIA 1&1& 'e(iniii ale organizaiei

entru &ine organizaiile .nsea&n" aciunea colecti-" de ur&"rire

&isiuni co&une2 o &odalitate &ascat" de a spune c" un &"nunc7i de oa&eni se adun"

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

1&2& )copul organizaiei

'+idem# pag ), '+idem# pag% ). , '+idem# pag% ). Bucureti 2000

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

1&3& Caracteri%tici ale organizaiei

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

1&4& *unciile organizaiei

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

CAPITOLUL 2 PARTIDUL POLITIC

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

2&1& Conceptul de partid politic

De &enionat faptul c"

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

aprecia c" un partid politic este Fgrupul de indi-izi care2

2&2& Partidul politic ca organizaie

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

Constituind o*iect de studiu al sociologiei a*ordarea /stfel c" de-a lungul

partidului politic ca organizaie a ap"rut ca feno&en firesc.

alo&*ara (i 'Mron =iener. 22

/ceste criterii identificate de autorii &eniona(i se refer" la9

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

2&3& Particularitile partidului politic ca organizaie

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

artidele &oderne se caracterizeaz" .nainte de orice prin

Sociologul francez a sesizat e+istena unor cercuri concentrice care .n

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

2&4& Tipologia partidelor politice

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

Creaia interioar! Creaia parlamentar! Creaia preAidenial!

Partide de cadre "uple rigide

Partide de ma"! "uple Partide de militani rigide Partide de 12 integrare

Partide de Bucureti aleg!tori 2000 Partidul main!

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

2& & *unciile partidelor politice

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

irgil M!gureanu# ;p% cit% pag% 2,) - 2.2 Bucureti 2000

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

8eorge oicu# ;p% cit% pag%22-2) Bucureti 2000

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

CAPITOLUL 3 COMUNICAR A ORGANIZAIONAL! 3&1&Conceptul de comunicare

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

3&2& Proce%ul de comunicare

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

zgo&ot de fond Figura nr.3

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

lim+a:e Feed-+ac6 zgo&ot mediu - canale Conte+t

'+idem# pag%2* Bucureti 2000

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

SNSPA Facultatea de tiine Politice Comunicarea i imaginea unui partid politic

Constituind oiect de studiu al sociologiei aordarea /stfel c" de-a lungul

ulice se pot staili siste&atic liniile politicii partidului su* toate

entru noi aceasta .nsea&n" s" lan de )elaii ulice treuie ,(