Laseri

Laserii sunt generatoare de lumin monocromatic cu fascicule foarte intense i

bine direcionate cu ajutorul amplificrii prin efect laser

Prile principale ale unui laser:

mediu activ este mediul n care se gsete sistemul de atomi n stare

excitat, exemplu: mediu solid, gazos ,semiconductori

sistemul de excitare este necesar pentru obinerea de sisteme atomice

cu mai muli atomi n starea energetic superioar

rezonatorul optic const din dou oglinzi una total reflecttoare i alta
semitransparent aezate la capetele mediului activ pe care radiaia se reflect i revine n mediu.

Clasificarea laserilor se poate face dup:

natura mediului activ (solid, lichid, gazos);

puterea emis; domeniul de lungimi de und al radiaiei emise; modul de impulsuri). funcionare(continu sau n

Emisia stimulat, procesul fundamental al aciunii laserului, a fost pentru prima oar propus de Albert Einstein. n anii 1916 i 1917, Einstein i-a continuat studiile asupra fizicii luminii artnd c moleculele energizate corespunztor emit lumin de o singur culoare, monocromatic.

n 1951 Charles Townes i-a propus s produc microunde mai puternice cu ajutorul unui oscilator foarte mic. Lui Townes i-a venit ideea c moleculele de amoniac ar avea dimensiunile corespunztoare pentru a vibra cu viteza necesar. El a construit primul dispozitiv care amplifica microundele prin emisie stimulat de radiaie i numea acest dispozitiv MASER dup iniialele procesului (Microwave Amplification by Stimulated Emission of Radiation.) Att Townes ct i ali oameni de tiin s-au gndit c acelai principiu putea fi utilizat i la amplificarea luminii, dei problemele de ordin tehnic erau mai dificile

Primul laser a fost construit de Theodore Harold Maiman n 1960 i avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin

n Romnia s-a realizat primul laser (cu He-Ne ) n anul 1962 n urma unor cercetri ntreprinse de un colectiv, de la Institutul de Fizic Atomic de la Mgurele, condus de profesorul Ion Agrbiceanu

Tipuri de laseri Laseri cu corp solid Laserul cu rubin (laser optic)este alcatuit, in principal, dintr-un cristal cilindric de rubin, doua oglinzi paralele, argintate sau aurite si un tub de descarcare, in forma de spirala, umplut cu un gaz nobil si conectat la un condensator de mare capacitat Dupa cum se stie, rubinul este un oxid de aluminiu care contine mici cantitati de ioni de crom. Cilindrul de rubin utilizat are lungimea de cativa centimetri si diametrul de cativa milimetri. Cele doua oglinzi plane si paralele, slefuite cu mare grija, sunt argintate sau aurite in asa fel incat una dintre ele este complet opaca, iar cealalta partial transparenta, ca sa poata permite razelor laser sa paraseasca instalatia. Ele sunt asezate la capetele cilindrului de rubin, uneori se metalizeaza chiar capetele cilindrului. Tubul de descarcare, in forma de spirala, umplut cu neon, xenon sau amestecuri de neon si cripton este conectat la un condensator si functioneaza asemenea blitz-urilor de la aparatele fotografice. Tubul de descarcare emite intr-un timp foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, o lumina obisnuita, dar intensa, care provoaca inversiunea populatiilor in cristalul de rubin. In desfasurarea acestui proces o importanta deosebita il au impuritatile de crom inglobate in cristalul de rubin.

Laserul cu rubin, laserul cu patru nivele si laserul cu sticla dopata cu neodim lucrez n general n impulsuri de ordinul milisecundelor elibernd energii cuprinse ntre 0,1 i 100 J. Laserii cu mediu activ solid pot fi folosii pentru obinerea impulsurilor optice ultrascurte, c intensitate de milioane de wai pe durate de ordinul nanosecundelor.

Montaj optic cu laser.

Laserul cu microunde
Acest laser a fost inventat de Townes si Shawlow in 1954. Raza de amoniac trece printrun concentrator electrostatic pentru a separa moleculele aflate pe nivele energetice superioare. Nu este o coincidenta ca efectul laser a fost aplicat pentru prima oara in regiunea microundelor. Emisiile spontane sunt proportionale cu cubul frecventei de tranzitie, fiind mici in aceasta portiune a spectrului, si putand fi neglijate, in comparatie cu alte procese ca emisiile stimulate si absorptia. Din acest motiv inversia populatiilor sunt obtinute usor cu o energie mica. Prima inversie a populatiilor a fost obtinuta in molecula de amoniac (NH3). Inversia populatiilor in moleculele de amoniac se obtine prin separarea fizica a particulelor aflate pe nivele energetice superioare de cele aflate pe nivele energetice inferioare.

Laserul semiconductor
Sunt cele mai compacte lasere, care sunt formate din jonciuni intre semiconductoare cu propieti electrice diferite. Arsenidiu de galiu este cel mai comun semiconductor folosit. Mediul semiconductoarelor este excitat prin aplicarea direct de-a lungul jonciunii. Aceste tipuri de laser, ofer cea mai mare putere la ieire in impulsuri de lumina (cu durata 12 X 10 15 secunde) si sunt folosite in studiul fenomenelor fizice de durata scurt. Excitarea atomilor din mediul laser solid se face prin descrcri electrice in tub cu xenon, arcuri electrice sau lmpi cu vapori de metal. Gama de frecventa a lumini laserului, trece de la infrarou la violet. La aplicarea unei tensiuni electrice pe o jonciune p-n, are loc injecia de purttori n jonciune,recombinarea electronilor cu golurile fcndu-se cu emisie de fotoni. Mediile active cele mai folosite pentru laserii cu semiconductori sunt: GaAs, GaAlAs, GaP, InSb. Liniile emise de diferiii laseri cu semiconductori se ntind ntre 0,3-30 micrometri.

Laserul cu gaz
In funcie de natura chimic a mediului activ, laserii cu gaz se mpart n trei categorii: 1. Laserii atomici au ca mediu activ gaze n stare atomic provenite din substane monoatomice sau poliatomice prin disociere (laserul cu heliu-neon, cu oxigen, cu azot). Aceti laseri emit linii situate n infrarou i vizibil. 2. Laserii ionici i bazeaz funcionarea pe tranziiile electronice dintre nivelele ionice ale substanelor ionizate (laserul cu argon ionizat, cu hologeni, cu azot, etc.). Aceti laseri emit linii n principal n vizibil i ultraviolet.

3. Laserii moleculari au ca mediu activ un gaz n stare molecular sau vapori: HCl; CO; ; ; ; HCN

Cel mai cunoscut laser cu gaz este cel cu He-Ne, care conine un amestec al acestor gaze,dintre care mediul activ este neonul; excitarea atomilor de heliu se realizeaz printr-o descrcare electric, dup care acetia cedeaz energia atomilor de neon, prin coliziuni. Lungimea tubuluieste de 0,5..1 m, iar diametrul interior este de 3 mm. Laserul posed trei tranziii, dintre care doaruna este n vizibil (rou 632,8 nm). Puterea este n mod tipic de 0,5..5 mW, dar exist exemplarecare dau 100 mW. n figura urmtoare este prezentat structura unui astfel de laser.

Un laser cu heliu-neon. Pe ecran se observ punctul luminos produs de fascicului laser.

Laser cu argon

Laserul cu lichid
Laserii cu lichid cei mai cunoscui sunt cei cu chelai organici i cei cu colorani. Mediul activ pentru laserii cu colorani este format de o substan fluorescent dizolvat ntr-un solvent (alcool). Lrgimea spectral a radiaiei emise este de ordinul sutelor de angstromi, putnd fi selectat lungimea de und dorit, deci laserul este acordabil ntr-o band larg.

Laserul cu raze X
Cilindrul de plasma (rosu) este creat de impactul unui laser cu pulsatie de mare putere (albastru).Nu sunt folosite oglinzi, in schimb emisiile spontane sunt amplificate si raza este trimisa in ambele sensuri.A fost creat pentru prima oara de cercetatorii Matthews si Rosen la Lawrence Livermore National Laboratory, in 1985. Tinta este dintr-o foita subtire de seleniu sau un alt element cu numar atomic mare, dispusa pe un substrat de vinil pentru a-i da rigiditate. Aceasta tinta este iradiata din ambele parti de lasere cu pulsatie de mare putere al carei focar are o lungime de cateva sute de ori mai mare decat latimea. Cand raza loveste foita, aceasta explodeaza, producand o plasma formata din ioni de seleniu ce au cu 24 de electroni mai putin. In prezent eficienta acestor lasere este foarte scazuta datorita necesitatii unei puteri si frecvente mari a laserului-sursa. O eficienta mai mare s-ar putea obtine printr-o racire rapida, ceea ce duce la trei re-pompari a plasmei puternic ionizate. Insa un hibrid intre racirea la contact si expansiunea adiabatica pare sa fie cel mai promitator. O alta posibilitate promitatoare se bazeaza pe transparenta indusa electromagnetic, pentru o reducere drastica a puterii de pompare necesara si pentru obtinerea mult mai eficientului efect laser fara inversie (cunoscut si sub numele de fazere).

Laser cu plasma
Praful si gazul circumstelar reci se acumauleaza constant in jurul stelelor, care lanseaza jeturi de plasma. Racirea rapida a plasmei cand intalneste aceasta coaja poate mari semnificativ efectul de dezechilibru al expansiunii adiabate. Contactul cu gazul este atat de eficient in racirea rapida incat Oda et al. (1987) au creat un laser cu plasma ce lucreaza in lungimi de unda din extremul ultraviolet folosind numai acest mecanism, fara sa foloseasca expansiunea: Laser cu racire a plasmei la contactul cu gazul (TPD-I): plasma de heliu mentinuta electromagnetic stationar este racita de contactul cu hidrogenul, producand efectul laser in XUV (164 nm) (Institute of Plasma Physics Nagoya, Japonia). Alt avantaj al atmosferei stelare sunt distantele foarte mari, o inversie a populatiilor redusa producand radiatii a caror intensitate creste exponential in amplitudine pe distante mari pana la un punct in care domina spectrul. Cea mai puternica manifestare a laserelor naturale se produce in cuasari. In laserele cu plasma cercetate in laboratoare totul este redus la o scara mult mai mica. Aceasta este insa compensata in parte de faptul ca se pot pune oglinzi de ambele parti ale mediului, pentru a produce o raza laser ce ar fi foarte lunga intr-o extindere virtuala.

Laser cu electroni liberi

Aceste lasere folosesc electroni neataai de atomi ce sunt excitai prin unde magnetice. Studiul acestui tip de laser a fost dezvoltat inc din 1977 si a devenit un important instrument de cercetare. Teoretic astfel de lasere, pot acoperi ntreg spectrul, de la infrarou la raze X si sunt capabile sa produc raze de putere foarte mare.

 Laserii de diferite tipuri i-au gsit aplicabilitate n domenii foarte variate,de la parcurile de distracii la armament.Deoarece laserii produc fascicule de lumin de mare energie,cu lungimi de und specifice i care nu devin divergente att de repede ca razele naturale de lumin, ei pot fi utilizai pentru a transfera energia ntr-un anumit punct, precis determinat. Principalele domenii ale ingineriei n care se aplic laserul sunt:
holografia i interferometria holografic; comunicaiile optice; calculatorul i optica integrat; producerea i diagnosticarea plasmei; separarea izotopilor; realizarea standardelor de timp i lungime; telemetria i msurarea de viteze; alinieri i controlul mainilor unelte; msurri de profile i nivele; controlul automat al mainilor; nclzirea materialelor fr schimbare de faz; topirea i sudarea metalelor; vaporizarea i depunerea de straturi subiri; fotografia ultrarapid; fabricarea i testarea componentelor electronice

Concluzii
Laserul este un dispozitiv care genereaza si amplifica lumina coerenta Constructia acestor dispozitive se bazeaza pe o idee a lui Albert Einstein a existentei procesului de emisie indusa (stimulata), din anul 1916.

Prima conditie pentru obtinerea radiatiei laser poarta numele de inversia de populatie si inseamna ca printr-un proces fizic sa se aduca atomii de pe nivelul energetic inferior pe cel superior. Conditia ca energia fotonilor emisi sa egaleze pierderile de energie prin alte procese ce au loc la interactiunea dintre fotoni si atomii din substanta poate numele de conditia de prag
Pentru a asigura un drum cat mai lung radiatiei prin mediul laser, acesta este inchis intr-un rezonator optic, care are la capete oglinzi pe care radiatia se reflecta si revine in mediul laser. In prezent s-au construit cate sute de tipuri de laseri care functioneaza pe lungimi de unda diferite in medii active diferite.

Cosmetic
Stomatologie

Laserterapie

Detectoare radar

Lasere antirachet

n industrie pentru tierea foarte precis a unor metale sau materiale.

Msurarea unor distante cu foarte mare precizie.

Telecomunicaii
Datorit frecvenei mari, se pot transmite cu un fascicul laser de milioane de ori mai multe informaii

Imprimarea i citirea imaginilor i sunetelor( CD i DVD-uri )

Imprimante cu laser.

Laser mouse