Codul lui Hammurabi

Hammurabi cel Mare (1792-1750 .Hr.) este regele babilonian care care este considerat a fi a inventat rimul cod de legi. !n 1 750 .Hr." regele Hammurabi moare la #abilon. $l este ntemeietorul rimului im eriu babilonian" iar domnia lui" inaugurat% n 1792" marc&ea'% n Meso otamia un a ogeu care vede civili'a(ia dob)ndindu-*i tr%s%turile sale definitive *i c% %t)nd valoare de model entru osteritate+ este ca'ul ,odului care oart% numele regelui" m%rturie inestimabil% a ordinii statale *i a mentalit%(ilor din acea vreme. cu toata robabilitatea" a fost ublicat la ince utul domniei lui. ,ele 2-2 aragrafe sa ate in iatra mbr%(i*ea'% a roa e tot dre tul ublic si rivat in vigoare la babiloneni e vremea lui Hammurabi. .tela de la mu'eul /uvru" din 0aris"e1em larul cel mai bine conservat al te1tului" se nscrie ntr-un ansamblu de ietre gravate" atestat n regiune ca fiind de la sf)r*itul mileniului al lll-lea. $a nu ne ofer% doar o culegere com let% de legi *i m%suri rin care se guvernea'% (ara" cum fac codurile moderne" ci *i o selec(ie de 2sentin(e 3uste4 im use de c%tre suveran+ o 3uris ruden(%" n realitate" destinat% s% asigure uniformitatea rinci iilor la care se su un 3udec%torii" ntr-un stat n care legile scrise nu e1istau" dar n care ca'urile se re'olv% n func(ie de un dre t de datin%" oral" *i de r%s underea unei st% )niri dre te. ,once )nd aceast% culegere" regele se g)nde*te la gloria sa+ el consider% c% a reu*it e calea unei guvern%ri *i a unei administr%ri n(ele te *i a recia'% onoarea care i revine din aceast% reu*it% ca fiind egal% cu naltul restigiu e care i-l d% cucerirea unor (%ri. 5 er% de *tiin(%" cel u(in rin forma sa" care o antici ea'% e cea a tratatelor contem orane" ,odul constituie o cart% *i un testament olitic al conducerii regale+ dac% osteritatea l-a 3udecat demn de a fi difu'at *i reco iat" fa tul s-a nt)m lat datorit% afirm%rii acestui ideal de regalitate *i nu a unui model de legi *i de reguli cu valoare universal%. ,odul arat% c% este vorba de o o ula(ie re arti'at% n trei clase" definite du % rinci iul+ la stare social% su erioar%" rerogative *i obliga(ii su erioare.

6outatea acestui cod redactat in secolul al 7899-lea i. Hr. re'ida in definirea stricta a dre turilor si a indatoririlor fiecarei caste. Hammurabi a3unge c&iar sa faca distinctia intre cul a si res onsabilitate. :stfel" intentia criminala este luata in considerare in articolele codului" ru andu-se astfel cu traditia unei ede siri mecanice" de ti ul 2oc&i entru oc&i" dinte entru dinte4. :ceasta inovatie este" intr-adevar" la originea dre tului ca sistem fondat e 3ustitie; ea a avut ca efect canali'area ra'bunarii ersonale si obtinerea unui acord general asu ra 3udecatilor facute" deoarece acestea re re'entau o mai buna ada tare a sanctiunii enale la delictul comis. :stfel" un delict s%v)r*it m otriva unui om din o or este mai u(in sever ede sit dec)t dac% el este comis m otriva unei ersoane nst%rite; dar" n sc&imb" rimul ac&it% dre turi mai u(in a %s%toare dec)t al doilea. ,)t des re sclav" de*i oate fi dat sau v)ndut *i marcat ca o vit%" el se bucur% de o ersonalitate care i d% dre tul s% osede bunuri *i s% mearg% la 3udecat%. :dev%ra(ii sclavi din s)nul sistemului" ri'onieri de r%'boi *i de orta(i" buni de corvoad% du % lac" sunt ignora(i de ,od" din li sa unui statut legal. $l a servit ca model in toata :ntic&itatea. .tatul condus de Hammurabi tim de a roa e doua generatii era considerat in :ntic&itate ca un model de ec&itate+ guvernatorii rovinciilor nu erau la ada ostul langerilor sim lilor cetateni. <re tul familial recunoa*te so(iei" unic%" o ca acitate 3uridic%" dre tul de a e1ersa diverse rofesii" c&iar *i de func(ionar ublic; dar el re'erv% so(ului osibilitatea de corec(ie n ca' de infidelitate" ini(iativa divor(ului" l autori'ea'% e acesta s%-*i ia o concubin% *i s% ado te un co il entru a-*i asigura o descenden(%. 9at% c)teva fragmente din celebrul ,od al lui Hammurabi+ = <ac% cineva acu'% e altcineva" f%r% s% oat% aduce vreo dovad%" acu'atorul va fi omor)t. = <ac% cineva acu'% e altcineva" *i oate dovedi vina acestuia" el va fi r%s l%tit cu bani. = <ac% un 3udec%tor ia o deci'ie ntr-un ca'" iar a oi se dovede*te c% a gre*it" va fi us s% l%teasc% de dou%s re'ece ori c)t a im us el acu'atului" *i nu i se va ermite

s% mai 3udece. = <ac% cineva fur% e fiul altcuiva" va fi omor)t. = <ac% cineva g%se*te un sclav evadat *i l returnea'% ro rietarului" acesta va trebui s% l%teasc% doi *e>eli. = <ac% un &o( este desco erit n tim ce fur%" va fi omor)t. = <ac% cineva nu are suficient% gri3% de un bara" *i bara3ul cedea'%" el va fi v)ndut" iar banii ob(inu(i vor nlocui recolta ierdut% n tim ul inund%rii culturilor. = <ac% cineva inund% culturile unui vecin" i va l%ti ierderea. = <ac% cineva *i las% gr%dina n seama unui gr%dinar" iar acesta *i face treaba bine tim de atru ani" n al cincilea an ro rietarul e obligat s% ia arte la gr%din%rit. = <ac% gr%dinarul nu *i-a f%cut treaba bine" iar lantele sufer%" el va l%ti ierderea n func(ie de roduc(ia vecinului. = <ac% cineva are o datorie" *i nu oate l%ti" el se oate vinde e sine" e so(ia sa" e fiul s%u *i e fiica sa s% munceasc%; du % trei ani ei vor fi elibera(i. = <ac% un om dator *i l%te*te datoria cu un sclav" iar sclavul este suficient de bun" nu ot e1ista obiec(ii. = <ac% cineva se c%s%tore*te cu o femeie dar nu are niciun fel de rela(ii cu aceasta" nu se consider% c%s%torie. = <ac% o so(ie are rela(ii cu un alt b%rbat" am)ndoi vor fi lega(i *i arunca(i n a %" dar so(ia oate fi iertat% de so(ul ei *i d%ruit% regelui ca sclav%. = <ac% un b%rbat folose*te violen(a asu ra so(iei altui b%rbat entru a se culca cu ea" el va fi omor)t" iar femeia considerat% f%r% vin%. = <ac% un b%rbat este ca turat n r%'boi" iar femeia %r%se*te casa" de*i este m)ncare suficient%" ea va fi aruncat% n a %. = <ac% un b%rbat este ca turat n r%'boi" *i nu e1ist% m)ncare" femeia este f%r% vin% dac% %r%se*te casa.

= <ac% un so( %r%se*te casa" so(ia leac% n alt% cas%" iar so(ul se rentoarce" so(ia nu este obligat% s% se rentoarc%. = <ac% un b%rbat vrea s% se des art% de o femeie care a dat na*tere co iilor s%i" o arte din %m)nt *i din bani trebuie cedat% ei de so(. ,)nd co iii cresc" ea se oate rec%s%tori. = <ac% un b%rbat vrea s% se des art% de o femeie cu care nu a avut co ii" i va da na oi 'estrea *i banii e care i-a adus din casa tat%lui ei. = <ac% un b%rbat ado t% un fiu" iar acesta cre*te n casa %rin(ilor ado tivi" %rin(ii naturali nu ot cere ntoarcerea acestuia. = <ac% cineva love*te e altcineva de rang mai nalt" va fi biciuit n ublic de *ai'eci de ori. = <ac% cineva love*te e altcineva de acela*i rang" va l%ti o mina de aur. = <ac% un sclav love*te un om liber" i vor fi t%iate urec&ile. = <ac% un b%rbat love*te o femeie ns%rcinat%" iar aceasta ierde sarcina" el i va l%ti 'ece *e>eli. = <ac% un constructor construie*te o cas%" *i o construie*te bine" ro rietarul va l%ti doi *e>eli entru fiecare su rafa(% a casei. = <ac%" ns%" nu reu*e*te" *i casa se r%bu*e*te" ucig)ndu-l e ro rietar" constructorul va fi omor)t. = <ac% fiul ro rietarului va fi omor)t" fiul constructorului va fi ucis.