ECHILIBRUL YIN – YANG PE INTELESUL TUTUROR

Inima practicii Taijiquan (tai chi, tai chi chuan) este echilibrul yin – yang. Taijiquan-ul are
radacini adanci in traditia chineza si este o exprimare practica a acestui principiu.

Teoria yin – yang este o modalitate de a studia si explica toate fenomenele care au loc in
Univers. Cu alte cuvinte, teoria yin – yang ofera o explicatie a modului in care “functioneaza”
lumea. Conform teoriei yin – yang, toate sistemele din Univers tind catre o stare de echilibru sau
de armonie intre cele doua extreme yin si yang. “Jocul” dintre yin si yang are ca centru echilibrul
dintre ele.

Taijiquan-ul (tai chi, tai chi chuan) este despre echilibru. Miscarile si pozitiile din Taijiquan sunt
astfel concepute incat sa echilibreze atat corpul cat si mintea. Practica Taijiquan isi propune sa
aprofundeze “dimensiunea cosmica” a echilibrului pornind de la corp.

La inceputul practicii, echilibrarea yin – yang are un caracter fizic, foarte concret. Miscarile si
posturile din Taijiquan au niste reguli foarte precise. Miscarile din Taijiquan (tai chi, tai chi
chuan) sunt foarte diferite de miscarile pe care le facem in viata de zi cu zi si de aceea,
respectarea regulilor de miscare este destul de dificil de facut. Pentru a invata miscarile
specifice Taijiquan-ului trebuie sa reusim sa linistim mintea pentru a ne putea focusa pe miscari
si pentru a “asculta” senzatiile care vin de la corp. In practica, “ascultam” senzatiile care vin de
la corp si in functie de ele ajustam miscarile corpului pentru a ne apropia cat mai mult de
miscarile corecte. Tot practicand astfel, in timp, abilitatea de a asculta senzatiile care vin de la
corp devine din ce in ce mai rafinata. Aceste senzatii sunt de fapt ceea ce numim senzatiile de
energie, “Qi”.

Pe masura ce progresam in practica, senzatiile de Qi se dezvolta si incepem sa ne bazam din

ce in ce mai mult pe aceste senzatii pentru a realiza corect miscarile. De aceea, la acest nivel
de aprofundare al practicii spunem ca am ajuns la “nivelul intern” de exersare.

Atunci cand practicam “intern”, senzatiile de Qi preiau rolul de a conduce miscarile corpului si
astfel are loc instaurarea treptata a abilitatii prin care intentia (Yi) conduce energia (Qi) iar
energia (Qi) conduce miscarea.

Pe nivelele superioare de practica, precizia necesara in procesul de “echilibrare” yin – yang este
“hranita” din ce in ce mai mult de abilitatea de a ne folosi atentia. De aceea, se spune despre
Taijiquan ca este “meditatie in miscare”. In Taijiquan (tai chi, tai chi chuan), conceptul de
meditatie se refera la cultivarea capacitatii de constientizare.

Astfel, cu toate ca la inceput practica este fizica, pe masura ce avansam in practica, corpul
experimenteaza nivelele din ce in ce mai profunde ale echilibrului.
Ca urmare, in Taijiquan (tai chi, tai chi chuan) se pune un accent deosebit pe “infuzarea
practica” a corpului cu principiile yin – yang pentru a ajunge la “inima practicii taiji”, adica la
echilibrul taiji.

In practica Taijiquan (tai chi, tai chi chuan) ne straduim continuu sa rezolvam dezechilibrele yin
– yang, cultivand echilibrul taiji care sta la baza construirii “fortei interne Neijin”. Ca urmare a
“impregnarii cu echilibrul taiji”, corpul se misca, actioneaza si raspunde in echilibru. Astfel, apare
echilibrarea dintre partea superioara si cea inferioara a corpului; intre partea stanga si partea
dreapta; intre partea din fata si partea din spate.

Dar un efect si mai important este faptul ca “vigoarea echilibrului yin-yang” ii permite corpului sa
raspunda spontan pentru a mentine aceast echilibru taiji. De exemplu, corpul raspunde pentru a
mentine echilibrul chiar si in situatii neasteptate, ca atunci cand ne lovim de ceva sau cineva
sau alunecam. Aceasta este explicatia pentru care, numeroase studii au aratat ca Taijiquan-ul
(tai chi, tai chi chuan) este unul dintre cele mai eficiente exercitii pentru mentinerea echilibrului,
devenind un exercitiu foarte valoros odata cu inaintarea in varsta.