Lucrarea nr.

STUDIUL INTERFERENTEI PE LAME SUBTIRI INELELE LUI NEWTON

Daca pe o lama transparenta cu fetele plan - paralele cade un fascicul de radiatii monocromatice, se constata ca o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Intrucat undele incidente sunt paralele si undele reflectate vor fi paralele.
F S L D i A h r B C

Pentru o tinerea interferentei in drumul ra!elor reflectate se asea!a o lentila conver"enta L. In planul ei focal se vor o tine fran#e de interferenta. Se o serva din fi"ura ca intre unda reflectata in A pe prima fata si unda reflectata in B pe fata a doua, apare o diferenta de drum optic. $ %AB & BC'n ( AD & adau"a

) h cos r

%*', unde n este indicele de refractie al lamei, se

)h cos r

deoarece prima unda se reflecta pe un mediu mai dens %aer - sticla'. Din deci AB & BC $ %)' unde h este "rosimea %+' sin i %5' %/'

fi"ura se o serva ca AB $ sin i $

lamei, iar r un"hiul de refractie. Deasemenea

AD AC

, AD $ AC sin i
sin r cos r

Din ABC $, AC $ ) h t" r, pe care inlocuind-o in %+' o tinem AD $ ) h t" r sin i $ ) h AD $ ) h =

) hn cos r sin r cos r

-inand seama de faptul ca sin i $ h sin r, re!ulta ca. n sin r $) h n

) sin ) r cos r

Inlocuind valorile o tinute la diferenta de drum optic re!ulta. %* ( sin) r' &

) hn cos r

cos)r &

deci

$ ) h n cos r &

Pentru = 2 0

o tinem ma1ime, iar pentru = (2 0 & *'

minime.

Intrucat sursele se "asesc la infinit, undele ce cad pe lama vor avea aceeasi inclinatie, adica vor avea aceeasi diferenta de fa!a. Fran#ele de ma1im si minim corespund unei aceeasi inclinari a directiilor de propa"are a ra!elor fata de fetele

lamei, de aceea se numesc fran#e de e"ala inclinare. Fran#ele apar su forma unor cercuri concentrice intunecate si luminate ce alternea!a intre ele, in planul focal al lentilei, numite inelele lui 2eidin"er. Daca o servatia se face in lumina al a, in locul inelelor intunecate si luminate ce alternea!a intre ele, se o tin inele ce contin culorile spectrului. Daca lama este "roasa nu o tinem fran#e de interferenta. Interferenta in lame subtiri de grosime variabila. Franje de egala grosime. In fi"ura de mai #os se considera doua lame de sticla ce fac un un"hi intre ele reali!and o pana de aer. Pentru fiecare "rosime a lamei corespun!atoare se o tine o fran#a de interferenta. Fran#ele sun locali!ate pe fetele penei sau in spatiu cu a#utorul unei lentile conver"ente L.

h)
*

Astfel de fran#e se intalnesc des in practica. 3n ca! particular de fran#e de interferenta de e"ala "rosime il constituie inelele lui 4e5ton. Aceasta se reali!ea!a ca o pana de aer delimitata de a placa cu fetele plan-paralele si o lentila plan conve1a ase!ata pe ea.

In ca!ul unei unde incidente normale si in aer, cos r $ * si n $ * ramane $)h&

%7'

care pentru ma1im va fi ) h & de unde. ) h $ ) 0

$)0
* )

%8' %89'

$%0-

'

Pe de alta parte, din fi"ura precedenta re!ulta . r0) $ 6) % 6 - h 'h, unde ne"li#and pe h in comparatie cu 6, h:6, re!ulta. r0) $ ) 6 h . %*;' -inand seama de relatia %8' re!ulta r0) $ % 0 sau 6 $ r0) < % 0 * ) * )

'6,

%**' (12)

',

unde . 6 este ra!a sferei din care face parte lentila= 0 este ordinul ma1imului de interferenta= r0 este ra!a inelului de ordin 0= este lun"imea de unda a radiatiei cu care se lucrea!a.

Pentru a o tine ra!a inelelor minime se pune conditia de minim diferentei de drum optic de unde re!ulta r0) $ 0 6 %*+' , sau 6 $ r0) < 0 (14) Inelele se o tin in #urul punctului de contact dintre lentila si lama. Aplicatii ale fenomenului de interferenta

Cu a#utorul fenomenului de interferenta se poate determina lun"imea de unda a radiatiilor luminoase. Aceasta se reali!ea!a cu dispo!itive optice in care apare o diferenta de drum intre undele luminoase, asa cum spre e1emplu se intampla in ca!ul e1perientei lui >oun", a o"lin!ilor Frasnel, dispo!itivul ce reali!ea!a inilele lui 4e5ton. Se determina indicii de refractie, "rosimi ale straturilor su tiri cu a#utorul interferentei fasciculelor multiple. Pe a!a interferentei in lame su tiri se poate verifica planeitatea unor suprafete,in special in atelierele de optica fina. Fran#ele de e"ala "rosime o tinute cu inele lui 4e5ton au aplicatii la masurarea micilor deplasari sau deformari ale suprafetelor.

S P

Pentru determinari se utili!ea!a un microscop pe masute caruia se afla fi1at dispo!itivul pentru o tinere inelelor lui 4e5ton, care poate fi deplasat in po!itia dorita cu a#utorul a doua cremaliere. In fata o iectivului este ase!ata o lamela din sticla P su un un"hi de ?5o fata de a1a microscopului. Lumina de la o sursa monocromatica cade pe acesta lamela, care o reflecta pe dispo!itiv. In campul vi!ual al microscopului se afla o scarita "radata care serveste la masurarea ra!eler inelelor. Metoda de lucru *. Se aprinde sursa de lumina monocromatica aran#andu-se in asa fel incat ra!ele de lumina sa cada pe lamele de sticla P a microscopului si sa se reflecte vertical in #os, pe dispo!itivul pentru o tinerea inelelor. ). Se pune la punct microscopul ca sa se vada inelele cat mai clar, cu a#utorul suru ului S. +. Se masoara cu a#utorol micrometrului ocular diametrele inelelor de ordin 0 $ +,?,5,........ Cunoscand ca o divi!iune mica a scaritei "radate repre!inta ;,;*7+ mm, se calculea!a ra!a inelului. ?. Cu a#utorul relatiilor %*)' si %*?' se determina ra!a de cur ura a lentilei. Deoarece se foloseste lumina rosie se ia $ @ *;-@ m. 5. Se vor face cel putin 5 determinari pentru minime si 5 determinari pentru ma1ime. nr. crt. *

@A*;
-@

0
+

r
minime

) + ? 5 * ) + ? 5

@A*;-@ @A*;-@ @A*;-@ @A*;-@ @A*; @A*;-@ @A*;-@ @A*;-@ @A*;-@

-@

? 5 / @ maxime + ? 5 / @