Abaterile de la legile mendeliene ale ereditii apar n urma mecanismelor de interaciune a genelor, ce genereaz fenomene de dominan complet, incomplet,

letalitate .a. Raportul de segregare genotipic n F2 este acelai, dar n funcie de relaiile existente ntre genele alele sau nealele, aceste constituii genotipice determin fenotipuri diferite. 1. Semidominana n cazul dominanei complete, organismele homozigote (AA) prezint acelai fenotip cu cele heterozigote (Aa). n unele cazuri ns, fenotipul organismelor ce conin genele alele n stare heterozigot se deosebete de cel al organismelor ce conin genele respective n stare homozigot (deci AAAa). Fenomenul menionat este cunoscut sub denumirea de semidominan sau dominan incomplet. 2. Supradominana n acest caz, indivizii heterozigoi depesc n productivitate, fertilitate, viabilitate etc., genitorii homozigoi, dominani sau recesivi, AA<Aa>aa. 3. Codominana Codominana determin apariia la indivizii heterozigoi pentru genele dominante a unui fenotip nou, comparativ cu indivizii homozigoi. Se tie c indivizii din populaia uman pot s aib patru grupe de snge notate cu A, B, AB i 0. Aceste grupe de snge sunt determinate genetic de trei grupe de gene polialele notate LA, LB i l. Genele LA i LB sunt dominante asupra genei l, iar mpreun sunt codominante, adic determin un fenotip nou grupa de snge AB. Ca urmare, indivizii pot fi fenotipic i genotipic de mai multe tipuri. 4. Pleiotropia Prin fenomenul de pleiotropie se nelege efectul fenotipic multiplu a unei singure gene. Genele care au capacitatea de a determina la acelai organism dou sau mai multe caractere se numesc pleiotropice. Un exemplu caracteristic de pleiotropie l ofer hibridul Nicotiana silvestrisNicotiana tabacum, la care apar ase caractere distincte, deschiderea carpelelor, transformarea ovulelor n carpele, alungirea axei florale deasupra carpelelor, placentaia, cantitatea de nectar i ncreirea bazal a corolei, care sunt controlate de aceiai gen.