25 Pai simpli pentru a evita boala Alzheimer

Alzheimer induce frica n fiecare dintre noi. Gandul de a-ti pierde mintile pe msur ce mbtrnim este terifiant i situaia etse agravat de faptul c - pn acum se stia c sunt putine mijloacele prin care putem ntrzia sau evita boala Alzheimer, cea mai rspndit form a dementei. Totui, cercetrile au identificat o multime de factori care pot creste sau scdea riscul de a contracta boala Alzheimer. Urmnd sugestiile de mai jos se poate diminua sansa de a contracta boala: 1. Verificati glezna. Circulatia sraca sngelui n talpa piciorului este un semn c exist tulburri n creier cu un accident cerebral si dement. Teoria este c sntatea veselor sanguine este aceeai n tot corpul. Gradul de sclerozare a arterelor i fluxul sanguine la nivelul talpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de snge cerebrale. Cereti doctorului un test pentru stabilirea indexului glezn-brae (ABI = ankle-brachial index), care necesit un aparat cu ultrasunete si o brtar pentru msurat tensiunea, care compar tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul bratului. Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului sanguine, doctorul personal poate sugera intensificarea exercitiilor fizice sau o schimbare a dietei sau medicatiei. 2. Alimente puternic antioxidante. Anumite alimente infuzeaz creierul cu antioxidan i ce pot ncetini declinul memoriei i contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele i legumele sunt bune, dar n capul listei se afl: murele, boabele de soc, stafidele, afinele i coaczele negre. 3. Evitai grsimile rele. Tipul de grsimi pe care le consumai influenteaz functionarea creierului n bine sau n ru. Feriti-v de grsimile saturate care sufoc celulele creierului si le face ineficiente. Cumprai produse lactate (lapte, brnz, nghetat) cu continut de grsimi sczut. Renuntati la alimentele prjite. 4. Stimulai cresterea creierului. Creierul ncepe s se reduc n volum odat ce se atinge vrsta de 30 sau 40 de ani, astfel nct efortul de nv are sporeste. Totui, cercettorii cred acum ca dimensiunea creierului poate fi sporit prin actul de nv are. ncercati s studiati, s nvtati lucruri noi sau - pentru stimulare - de a lrgi cercul prietenilor. 5. Prajituri cu ciocolat. Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantit i imense de antioxidani, numii flavonide, care au puternice proprieti protectoare pentru inim i creier. Cand se bea cacao se intensific fluxul sanguine ctre creier. Pudra de cacao are de dou ori mai multe flavonide ca ciocolata cu lapte. Ciocolata alb nu le conine deloc. 6. Prezena estrogenilor. aizecisiopt (68)% dintre pacientii cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca la mijlocul vietii ele pierd protectia hormonului estrogen care sustine memoria. Dac
1

medical dvs. nu va spune altfel, ncepeti imediat s luati estrogen n perioada instalrii menopauzei. Orice ntrziere Duce la riscul confruntrii cu demnt si accident vascular cerebral. 7. Cresteti colesterolul bun. Este bine-cunoscut c o valoare crescut a colesterolului bun de tip HDL protejeaj contra bolilor cardiac. Dar, de asemenea, poate s va salveze si creierul. Cercettorii pretend c acest tip de colesterol blocheaz substanele ce tind a se depune si distrug celulele creierului si actioneaz ca un anti-inflamator ce ncetineste degradarea creierului. Metodele de sporire a colesterolului bun include exercitiile fizice, consumul moderat de alcool si scderea greuttii. 8. Navigati pe Internet. Navigarea pe Internet n coutarea unor informatii poate stimuli creierul mbtrnit mai mult dect o face cititul unei crti. nregistrri ale activitii cerebrale arat c navigatorii experimentati prezint de dou ori mai multe impulsuri ale activittii cerebrale dect nceptorii. Conectati-v la Internet pentru cutarea de informatii, achizitionarea de bunuri sau pentru jocuri. Desi nu se stie ct de mult va ajuta creierului dvs., este oricum de preferat n locul unei navigri pasive. 9. Gena ApoE4. Un sfert (1/4) dintre voi, care citii acest document detine o specific bomb genetic cu temporizare, iar aceasta v face de 3 -10 ori mai susceptibili de a contracta o trzie boal Alzheimer. Gena se numeste Apolopiprotein E4. Dac mosteniti o singur versiune de ApoE4 de la unul din prini, riscul dvs. de a cpta Alzheimer este de tr ei ori mai mare. Dac mostenii a doz dubl de la ambii printi, riscul crete de 10 ori. Cerei doctorului dvs. un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4. 10. Spuneti DA cafelei. Cafeaua se dovedeste a fi un tonic al creierului aflat n proces de mbtrnire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are asupra creierului si reduce riscurile accidentelor cerebrale, depresiei si diabetului, care toate faciliteaz dementa. Are un mare continut de antioxidani si cafein, care stopeaz moartea neuronilor si amelioreaz diabetul, hipertensiunea si accidentele cerebrale care conduc la dement. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat, de 2 -4 cesti, nu este ru si poate fi util. 11. Pericolul unei greutii sczute. Peste vrsta de 60 de ani, pierderea nemotivat de greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer. Un studiu a artat c femeile care au aceast boal au nceput s piard din greutate cu cel puin 10 ani nainte de diagnosticarea dementei. Dintre femeile care o aceeasi greutate, cele care au nceput s dezvolte dement au slbit n decursul a trei decenii si atunci cnd au fost diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai putin dect cele care nu prezentau Alzheimer. Dac avei peste 60 de ani si prezentati o inexplicabil pierdere n greutate adresati-va medicului dvs.
2

12. Beti vin. Un pahar de vin pe zi poate ntrzia dementa. Cercetrile arat c vinul este un anti-inflamator si creste colesterolul bun, ceea ce ajut la prentmpinarea dementei. Antioxidanii puternici din vinul rosu confer acestuia proprietti anti-dement. Astfel de antioxidanti relaxeaz arterele, dilat vasele sanguine si sporesc debitul sanguine, ceea ce stimuleaz procesele cognitive. 13. Cunoasteti care sunt primele semnale. Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarm. Puteti constata un declin n aprecierea distanei, de exemplu puteti dori s apucati un pahar, dar esuati n a-l apuca. Sau puteti aprecia gresit distanta atunci cnd traversati strada. Rezolvnd un joc de puzzle sau citind o hart pot, de asemenea, s v produc probleme. Pierderea simtului mirosului poate fi, de asemenea, un semnal de alarm. La fel, punerea n mod repetat a aceleiasi ntrebri sau depunerea n locuri improprii a lucrurilor personale (de exemplu, punerea cheilor n frigider). Acordati atentie problemelor de memorie, ntruct cu ct sunt identificate mai devreme semnalele de alarm, cu att pot fi mai eficiente modificrile de stil de viat sau de medicatie. 14. Dieta mediteranean. Indiferent de regiunea n care triti, dieta mediteranean poate feri creierul dvs. de deteriorarea memoriei si dement. Studiile arat n mod sistematic c mncarea din Grecia, Italia si Liban este realmente o hran pentru creier. Urmnd aceast diet - bogat n legume cu frunze verzi, pete, fructe, nuci, legume, ulei de msline si putin vin poate reduce la jumtate riscul de boal Alzheimer. Dect s depindeti de un singur aliment sau de puine substane nutrient, dieta propus este un meniu bogat n elemente complexe benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanti ce apr celulele cere brale de deteriorarea oxidant. 15. Obezitatea la vrsta medie. Creierul dvs. este sensibil la grsimea dvs. Un studiu a artat c persoanele obezse au cu 8% mai putin tesut cerebral, iar persoanele suprapon derale au cu 4% mai putin tesut cerebral dect persoanele cu greutate normal. Crete astfel alarmant riscul de Alzheimer. n plus, scderea volumului creierului se produce n zone ce reprezint tinte ale bolii Alzheimer si care sunt critice pentru planificare, memoria pe termen lung, atentie si functii de executie si de control al miscrilor. Sesizati chiar de la aparitie semnele de crestere a greuttii, nc din tinerete sau la vrst mijlocie. n mod ciudat, obezitatea dup vrsta de 70 de ani nu sporeste riscul de Alzheimer, dar asta nu nseamn c putem neglija exercitiul fizic, cel mai bun mod de stimulare a functiei cognitive si de ntrziere a aparitiei bolii Alzheimer la orice vrst. 16. Asigurati-v un bun somn de noapte. Lipsa de somn este toxic pentru celulele creierului. Somnul are surprinztoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie in indtalarea bolii Alzheimer. Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor
3

temutei toxine cerebrale peptide beta-amiloid, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetrilor conduce la accelelarea riscului aparitiei bolii. Cercetrile au artat, de asemenea, c un somn n medie de 5 ore sau mai putin n timpul noptii este corelat cu o mare crestere a grsimii visceral abdominal, care poate conduce la diabet si obezitate si n final la Alzheimer. Recurgeti la perioade scurte de somn (atipiri) si la tratamente n caz de insomnii. 17. Asigurati-v un larg cerc social. Studiind creierul unei femei de 90 de ani care este foarte social care a decedat din caza bolii Alzheimer, cercettri din Chicago au descoperit c o larg retea de socializare i-au asigurat o mare rezerv cognitiv care a permis creierului ei s nu i dea seama c sufer de Alzheimer. De ce se ntmpl asa este un mister, dar interactiunea cu prietenii i cu familia pare s creasc eficienta creierului. El si formeaz rute de comunicare alternative, care sunteaz conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci ntlnii v adesea cu familia si prietenii si extindeti-v reteaua social. Cu ct este mai puternic rezerva creierului, pe care o construii n decursul vieii, cu att este mai probabil ca s restrngeti simptomele bolii Alzheimer. 18. Rezolvati stresul. Cnd sunteti stresat, corpul elibereaz hormone denumiti corticosteroizi, care v salveaz n caz de criz. Dar reactiile unui stress persistent declansate de evenimente zilnice - cum ar fi frustrarea locului de munc, problemele de trafic sau cele finaciare - pot fi periculoase. n timp acest stres poate distruge celulele creierului si suprima cresterea unora noi, astfel nct volumul creierului se restrnge. Evenimente traumatizante bruste - moartea cuiva drag sau un eveniment de schimbare major a stilului de viata c um ar fi pensionarea pot conduce la un sever stress psihologic care precede dementa. Retineti faptul c stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor vrstnice n ceea ce priveste deteriorarea memoriei si dementa. Cutasi sfaturi profesioniste. Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare si alte forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzat de stress, n cazul ncare se iau msuri din timp. 19. Atentie la dantur. Gingii deteriorate pot s v otrveasc creierul. Persoanele cu boli de dantur si gingii tind s prezinte rezultate sczute la teste de memorie si cognitive, conform cercettorilor din USA din domeniul stomatologiei, care au descoperit c infectia responsabil de bolile gingivale elibereaz produse colaterale ce migraz spre zonele din creier implicate n pierderea de memorie. n consecint, perierea danturii, folosirea firelor dentare si prevenirea bolilor gingivale pot ajuta la mentinerea snttii gingiilor si a dintilor, dar si a acuitt ii memoriei. Un alt studiu a artat c persoanele n vrst cu cele mai severe gingivite (inflamrii ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai mukte semen de deteriorare a memoriei si cunoasterii, dect cei cu forme discrete ale gingivitei. 20. Asigurati-v suficient vitamin B12. Pe msur ce naintati n vrst nivelul sanguine
4

al vitaminei B12 scade si sansa de suferi de Alzheimer creste. Abilitatea dvs. de a absorbi aceast vitamina din alimente scade cam la vrsta mijlocie, cnd se decide stadiul de deteriorare ulterioar a creierului. Cercetrtori de la Oxford University au descoperit ca un creier care functioneaz cu un continut de vitamin B12 redus, de fapt si reduce volumul, iar o deficient a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin fragmentarea mielinei, scutul de protectie cu continut gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge si la declansarea de inflamatii, un alt factor de distrugere a celulelor creierului. Dup vrsta de 40 de ani trebuie s se administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamin B12. Dac la dvs. sau la un membru n vrst al familiei apare o inexplicabil scdere a memoriei, oboseal sau semen de dement, trebuie neaparat s se verifice de ctre doctorul dvs. a posibi lei deficiente a vitaminei B12. Evitati si refuzati plombarea dintilor cu combinatii ce contin mercur. 21. Otet la orice. Exist largi evidente c oetul scade factorii de risc ce pot conduce la scderea memoriei, respective glicemia mare, rezistenta la insulina, diabetul si pre -diabetul si creserea n greutate. Cercettorii din Phoenix ( Arizona ) au observant n cadrul studiilor pe oameni si animale c elementele acide potenteaz efectele de acdere a glicemiei. Studiile au artat, de asemenea, c ele pot tine n fru apetitul si consumul de alimente, prevenind astfel cresterea n greutate si obezitatea, acestea fiind associate cu diabetul, dementa accelerat si pierderea memoriei.Apelati la otet, adugati-l la salate, consumati-l cu lingura, chiar adugati-l la un pahar de ap de but. Orice tip de otet este bine -venit. 22. Verificai-v ochii. Dac v pstrati o vedere bun sau excelent pe msur ce naintati n vrst sansele dvs. de a suferi de dement scade cu un surprinztor procentaj de 63%. Iar dac vederea este slab, simpla vizitare a unui optician pentru un test si un posibil tratament, cel putin o dat pe an, reduce n aceeasi msur sansele dvs. de a suferi de dement. Nu este ns clar cum problemele de vedere stimuleaz aparitia dementei, dar o vedere afectat face dificil participarea la activittii mentale si fizice cum ar fi cititul si activitti practice, precum si activittile sociale, toate acestea fiind appreciate ca ncetinind declinul cognitive. Retineti c ochii dvs. reflect modul n care functioneaz creierul dvs., mai ales pe msur ce naintezi n vrst. Nu neglijati vederea slab, ntruct n majoritatea cazurilor ea poate fi corectat. 23. Consumati curry. Pudra de curry contine condimentul galben-portocaliu numit turmeric (ofran de India) bogat n curcumin, despre care se stie c stopeaz deteriorarea memoriei. Un studiu a artat c btrnii indieni care consumau chiar si mici cantitti de curry, obtineau rezultate mai bune la testele cognitive. Curcumina actioneaz n primul rn d prin blocarea acumulri plgilor amiloide (depozite identificate n creierul suferinzilor) care induc boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plgilor existente, ncetinind astfel declinul cognitive.
5

Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe sptmn, n special curry "galben". Sau presrati condimentul pe alimetele consumate. 24. Controlul glicemiei. Dac aveti diabet de tip 2 sunteti mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arat c riscul de Alzheimer este de 2 -3 ori mai mare, iar cu ct diabetul se instaleaz mai curnd, cu att este mai mare sansa de a suferi de demen . Unii experti denumesc boala Alzheimer diabetul creierului. Cele dou afectiuni au cauze similare - obezitatea, hipertensiunea, colesterol ridicat, diet bogat n grsimi si zaharuri, activitate fizic sczut, precum si glicemie ridicat. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dubl nenorocire, distrugnd neuronii si favoriznd inflamrile. Faceti tot posibilul de a tine glicemia la valori sczute si adoptati o diet cu continut sczut de grsimi saturate, alturi de exercitii fizice regulate. 25. Beti mai mult ceai (negru si verde). Evidentele sugereaz c ceaiul stopeaz pierderea cognitiv ce precede boala Alzheimer i c cu ct beti mai mult ceai, cu att memoria dvs. este mai ascutit. Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat continut de compusi capabili s penetreze bariera snge-creier si acolo s blocheze deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca toxicitatea beta-amiloidei, care omoar celulele creierului. Faceti-v un obicei din a bea ceai negru si ceai verde. Nu adugati lapte, ntruct reduce cu 25% activitatea antioxidant a ceaiului.