Tinctură de roiniţă şi salvie.

Roiniţa este un excelent

remediu pe termen lung contra bolii Alzheimer .
Combinaţi în proporţii egale tinctură de roiniţă şi de
salvie. Se administrează câte o linguriţă de tinctură
combinată de 4 ori pe zi, în cure de câteva luni.

VALERIU POPA

Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi. Gandul de a-ţi pierde minţile pe
măsură ce îmbătrânim este terifiant; şi situaţia este agravată de faptul că –
până acum – se ştia că sunt puţine mijloacele prin care putem întârzia sau
evita boala Alzheimer, cea mai răspândită formă a demenţei.
 
Totuşi, cercetările au identificat o mulţime de factori care pot creşte sau
scădea riscul de a contracta boala Alzheimer. Urmând sugestiile de mai jos
se poate diminua şansa de a contracta boala:
 
1. Verificaţi glezna
Circulația săracă a sângelui în talpa piciorului este un semn că există
tulburări în creier cu un accident cerebral și  demență. Teoria este că
sănătatea veselor sanguine este aceeași în tot corpul. Gradul de sclerozare a
arterelor și fluxul sanguine la nivelul talpilor poate sugera arteroscleroza
vaselor de sânge cerebrale. Cereți doctorului un test pentru stabilirea
indexului gleznă-brațe (ABI = ankle-brachial index), care necesită un aparat
cu ultrasunete și o brățară pentru măsurat tensiunea, care compară tensiunea
la nivelul gleznei cu cea la nivelul brațului. Pentru a rezolva orice
dezechilibru al fluxului sanguine, doctorul personal poate sugera
intensificarea exercițiilor fizice sau o schimbare a dietei sau medicației.
2. Alimente poternic antioxidante
Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidanți ce pot încetini declinul
memoriei și contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele și
legumele sunt bune, dar în capul listei se află: murele, boabele de
soc, stafidele, afinele și coacăzele negre.
 
3. Evitaţi grăsimile rele
Tipul de grăsimi pe care le consumați influențează funcționarea creierului în
bine sau în rău. Feriți-vă de grăsimile saturate care sufocă celulele
creierului și le face ineficiente. Cumpărați produse lactate (lapte, brânză,
înghețată) cu conținut de grăsimi scăzut. Renuțați la alimentele prăjite.
4. Stimulaţi creşterea creierului
Creierul începe să se reducă în volum odată ce se atinge vârsta de 30 sau 40
de ani, astfel încât efortul de învățare sporește. Totuși, cercetătorii cred acum
ca dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de învățare. Încercați să
studiați, să învățați lucruri noi sau – pentru stimulare – de a lărgi cercul
prietenilor.
 
5. Prajituri cu ciocolată
Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantități imense de
antioxidanți, numiți flavonide, care au puternice proprietăți protectoare
pentru inimă și creier. Cand se bea cacao se intensifică fluxul sanguine către
creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe flavonide ca ciocolata cu
lapte. Ciocolata albă nu le conține deloc.
 
6. Prezenţa estrogenilor
Șaizecișiopt (68)% dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca
la mijlocul vieții  ele pierd protecția hormonului estrogen care susține
memoria. Dacă medicul dvs. nu va spune altfel, începeți imediat să luați
estrogen în perioada instalării menopauzei. Orice întârziere Duce la riscul
confruntării cu demnță și accident vascular cerebral.
 
7. Creşteţi colesterolul bun
Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului bun de tip HDL
protejeajă contra bolilor cardiac. Dar, de asemenea, poate să va salveze și
creierul. Cercetătorii pretend că acest tip de colesterol blochează substanțele
ce tind a se depune și distrug celulele creierului și acționează ca un anti-
inflamator ce încetinește degradarea creierului. Metodele de sporire a
colesterolului bun include exercițiile fizice, consumul moderat de alcool și
scăderea greutății.
 
8. Navigaţi pe Internet
Navigarea pe Internet în căutarea unor informaţii poate stimula
creierul îmbătrânit mai mult decât o face cititul unei cărţi. Înregistrări
ale activităţii cerebrale arată că navigatorii experimentaţi prezintă de două
ori mai multe impulsuri ale activităţii cerebrale decât începătorii. Conectaţi-
vă la Internet pentru căutarea de informaţii, achiziţionarea de bunuri sau
pentru jocuri. Deşi nu se ştie cât de mult va ajuta creierului dvs., este oricum
de preferat în locul unei navigări pasive.
 
9. Gena ApoE4
Un sfert (1/4) dintre voi, care citiți acest document deține o specifică bombă
genetic cu temporizare, iar aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a
contracta o târzie boală Alzheimer. Gena se numește Apolopiproteină E4.
Dacă moșteniți o singură versiune de ApoE4 de la unul din părinți, riscul
dvs. de a căpăta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă moșteniți a doză
dublă de la ambii părinți, riscul crește de 10 ori. Cereți doctorului dvs. un
test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4.
 
10. Spuneţi DA cafelei
Cafeaua se dovedeşte a fi un tonic al creierului aflat în process de
îmbătrânire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care
colesterolul le are asupra creierului şi reduce  riscurile accidentelor
cerebrale, depresiei şi diabetului, care toate facilitează demenţa. are un mare
conţinut de antioxidanţi şi cafeină, care stopează moartea neuronilor şi
ameliorează diabetul, hipertensiunea şi accidentele cerebrale care conduc la
demenţă. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat,
de 2-4 ceşti, nu este rău şi poate fi util.
11. Pericolul unei greutăţi scăzute
Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de greutate poate fi un semn
al bolii Alzheimer. Un studiu a arătat că femeile care au această boală au
început să piardă din greutate cu cel puțin 10 ani înainte de diagnosticarea
demenței. Dintre femeile care o aceeași greutate, cele care început să
dezvolte demență au slăbit în decursul a trei decenii și atunci când au fost
diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai puțin decât cele care nu prezentau
Alzheimer. Dacă aveți peste 60 de ani și prezentați o inexplicabilă pierdere
în greutate adresați-va medicului dvs.
 
12. Beţi vin
Un pahar de vin pe zi poate întârzia demența. Cercetările
arată că vinul  este un anti-inflamator și crește colesterolul bun, ceea ce ajută
la preîntâmpinarea demenței.  Antioxidanții puternici din vinul roșu conferă
acestuia proprietăți anti-demență. Astfel de antioxidanți relaxează arterele,
dilată vasele sanguineși sporesc debitul sanguine, ceea ce stimulează
procesele cognitive.
13. Cunoaşteţi care sunt primele semnale
Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă. Puteți constata un
declin în aprecierea distanței, de exemplu puteți dori să apucați un pahar, dar
eșuați în a-l apuca. Sau puteți aprecia greșit distanța atunci când traversați
strada.
Rezolvând un joc de puzzle sau citind o hartă pot, de asemenea, să vă
producă probleme. Pierderea simțului mirosului poate fi, de asemenea, un
semnal de alarmă. La fel, punerea în mod repetat a aceleiași întrebări sau
depunerea în locuri improprii a lucrurilor personale (de exemplu, punerea
cheilor în frigider). Acordați atenție problemelor de memorie, întrucât cu cât
sunt identificate mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai
eficiente modificările de stil de viață sau de medicație.
 
14. Dieta mediteraneană
Indiferent de regiunea în care trăiți, dieta mediteraneană poate feri creierul
dvs. de dteriorarea memoriei și demență. Studiile arată în mod systematic că
mâncarea din Grecia, Italia și Liban este realmente o hrană pentru creier.
Urmând această dietă – bogată în legume cu frunze verzi, pește, fructe, nuci,
legume, ulei de măsline și puțin vin – poate reduce la jumătate riscul de
boală Alzheimer. Decât să depindeți de un singur aliment sau de puține
substanțe nutrient, dieta propusă este un meniu bogat în elemente complexe
benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanți ce apără celulele
cerebrale de deteriorarea oxidantă.
15. Obezitatea la vârsta medie
Creierul dvs. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a arătat că persoanelșe
obeze au cu 8% mai puțin țesut cerebral, iar persoanele supraponderale au cu
4% mai puțin țesut cerebral decât persoanele cu greutate normal. Crește
astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus, scăderea volumului creierului se
produce în zone ce reprezintă ținte ale bolii Alzheimer și care sunt critice
pentru planificare, memoria pe termen lung, atenție și funcții de execuție și
de control al mișcărilor. Sesizați chiar de la apariție semnele de creștere a
greutății, încă din tinerețe sau la vârstă mijlocie. În mod ciudat, obezitatea
după vârsta de 70 de ani nu sporește riscul de Alzheimer, dar asta nu
înseamnă că putem neglija exercițiul fizic, cel mai bun mod de stimulare a
funcției cognitive și de întârziere a apariției bolii Alzheimer la orice vârstă.
16. Asiguraţi-vă un bun somn de noapte
Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului. Somnul are
surprinzătoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie .
Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor  temutei toxine cerebrale
peptide beta-amiloidă, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care
conform cercetărilor conduce la accelerarea riscului apariției bolii.
Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie de 5 ore sau mai
puțin în timpul nopții este corelat cu o mare creștere a grăsimii visceral
abdominal, care poate conduce la diabet și obezitate și în final la Alzheimer.
Recurgeți la perioade scurte de somn (ațipiri) și la tratamente în caz de
insomnii.
17. Asiguraţi-vă un larg cerc social
Studiind creierul unei femei de 90 de ani care este foarte social care a
decedat din caza bolii Alzheimer, cercetătări din Chicago au descoperit că o
largă rețea de socializare i-au asigurat o mare ”rezervă cognitivă” care a
permis creierului ei să nu ăși dea seama că suferă de Alzheimer. De ce se
întâmplă așa este un mister, dar interacțiunea cu prietenii și cu familia pare
să crească eficiența creierului. El își formează rute de comunicare
alternative, care șuntează conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci
întâlniți-vă adesea cu familiași prietenii și extindeți-vă rețeaua social. Cu cât
este mai puternică rezerva creierului, pe care o construiți în decursul vieții,
cu atât este mai probabil ca să restrângeți simptomele bolii Alzheimer.
 
18. Rezolvaţi stresul
Când sunteți stresat, corpul eliberează hormone denumiți corticosteroizi,
care vă salvează în caz de criză. Dar reacțiile unui stress persistent
declanșate de evenimente zilnice – cum ar fi frustrarea locului de muncă,
problemele de traffic sau cele finaciare – pot fi periculoase. În timp acest
stres poate distruge celulele creierului și suprima creșterea unora noi, astfel
încât volumul creierului se restrânge. Evenimente traumatizante bruște –
moartea cuiva drag sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de viața
cum ar fi pensionarea – pot conduce la un sever stress psihologic care
precede demența. Rețineți faptul că stresul cronic poate spori
vulnerabilitatea persoanelor vârstnice în ceea ce privește deteriorarea
memoriei și demența.  Căutați sfaturi profesioniste. Antidepresivele,
sfaturile, tehnicile de relaxare și alte forme de terapie pot limita pierderea de
memorie cauzată de stress, în cazul încare se iau măsuri din timp.
 
19. Atenţie la dantură
Gingii deteriorate pot să vă otrăvească creierul. Persoanele cu boli de
danturăși gingii tind să prezinte rezultate scăzute la teste de memorie și
cognitive, conform cercetătorilor din USA din domeniul stomatologiei, care
au descoperit că infecția responsabilă de bolile gingivale eliberează produse
colaterale ce migrază spre zonele din creier implicate în pierderea de
memorie.
În consecință, perierea danturii, folosirea firelor dentare și prevenirea bolilor
gingivale pot ajuta la menținerea sănătății gingiilor și a dinților, dar și a
acuității memoriei. Un alt studio a arătat că persoanele în vârstă cu cele mai
severe gingivite (inflamării ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai mukte
semen de deteriorare a memoriei și cunoașterii, decât cei cu forme discrete
ale gingivitei.
 
20. Asiguraţi-vă suficientă vitamină B12
Pe măsură ce înaintați în vârstă nivelul sanguine al vitaminei B12
scade șișansa de suferi de Alzheimer crește. Abilitatea dvs. de a absorbi
această vitamină din alimente scade cam la vârsta mijlocie, când se decide
stadiul de deteriorare ulterioară a creierului.
Cercetărtori de la Oxford University au descoperit ca un creier care
funcționează cu un conținut de vitamină B12 redus, de fapt își reduce
volumul, iar o deficiență a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin
fragmentarea mielinei, scutul de protecție cu conținut gras din jurul
neuronilor. Se poate ajunge și la declanșarea de inflamații, un alt factor de
distrugere a celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să se
administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamină B12. Dacă la dvs.
sau la un membru în vârstă al familiei apare o inexplicabilă scădere a
memoriei, oboseală sau semn de demență, trebuie neaparat să se verifice de
către doctorul dvs. a posibilei deficiențe a vitaminei B12.
Evitaţi şi refuzaţi plombarea dinţilor cu combinații ce conţin mercur.
 
21. Oţet la orice
Există largi evidențe că oțetul scade factorii de risc ce pot conduce la
scăderea memoriei, respective glicemia mare, rezistența la insulin,
diabetul și pre-diabetul și creșterea în greutate. Cercetători din Phoenix
(Arizona) au observant în cadrul studiilor pe oameni și animale că
elementele acide potențează efectele de scădere a glicemiei. Studiile au
arătat, de asemenea, că ele pot ține în frâu apetitul și consumul de alimente,
prevenind astfel creșterea în greutate și obezitatea, acestea fiind associate cu
diabetul, demența accelerată și pierderea memoriei.
Apelați la oțet, adăugați-l la salate, consumați-l cu lingura, chiar adăugați-l
la un pahar de apă de băut. Orice tip de oțet este bine-venit.
 
22. Verificaţi-vă ochii
Dacă vă păstrați o vedere bună sau excelentă pe măsură ce înaintați în
vârstășansele dvs. de a suferi de demență scade cu un surprinzător procentaj
de 63%. Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui optician pentru un
testși un posibil tratament, cel puțin o dată pe an, reduce în aceeași
măsurășansele dvs. de a suferi de demență. Nu este însă clar cum problemele
de vedere stimulează apariția demenței, dar o vedere afectată fac e dificilă
participarea la activități mentale și fizice cum ar fi cititul și activități
practice, precum și activitățile sociale, toate acestea fiind appreciate ca
încetinind declinul cognitive. Rețineți că ochii dvs. reflectă modul în care
funcționează creierul dvs., mai ales pe măsură ce înaintezi în vârstă. Nu
neglijați vederea slabă, întrucât în majoritatea cazurilor ea păoate fi
corectată.
23. Consumaţi curry/curcumină
Pudra de curry conține condimentul galben-portocaliu numit turmeric
(șofran de India) bogat în  curcumină, despre care se știe că stopează
deteriorarea memoriei. Un studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau
chiar și mici cantități de curry, obțineau rezultate mai bune la testele
cognitive. Curcumina acționează în primul rând prin blocarea acumulări
plăgilor amiloide (depozite identificate în creierul suferinzilor) care induc
boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plăgilor existente, încetinind astfel
declinul cognitive.
Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe săptămână, în special
currygalben. Sau presărați condimentul pe alimentele consumate.
 
24. Controlul glicemiei
Dacă aveți diabet de tip 2 sunteți mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arată
că riscul de Alzheimer este de 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se
instalează mai curând, cu atât este mai mare șansa de a suferi de demență.
Unii experți denumesc boala Alzheimer ”diabetul creierului”. Cele două
afecțiuni au cauze similare – obezitatea, hipertensiunea, cholesterol ridicat,
dietă bogată în grăsimiși zaharuri, activitate fizică scăzută, precum și
glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dublă
nenorocire, distrugând neuronii și favorizînd inflamările. Faceți tot posibilul
de a ține glicemia la valori scăzute și adoptați o dietă cu conținut scăzut de
grăsimi saturate, alături de exerciții fizice regulate.
25. Beţi mai mult ceai (negru şi verde)
Evidențele sugerează că ceaiul stopează pierderea cognitivă ce precede boala
Alzheimer și că cu cât beți mai mult ceai , cu atât memoria dvs. este mai
ascuțită.
Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat conținut de
compuși capabili să penetreze bariera sânge-creier și acolo să blocheze
deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca
toxicitatea beta-amiloidei, care omoară celulele creierului. Faceți-vă un
obicei din a bea ceai negru și ceai verde. Nu adăugați lapte, întrucât reduce
cu 25% activitatea antioxidantă a ceaiului.
Mulţi ani cu sănătate !

CAP-2

ALZHEIMER, TULBURĂRI DE
MEMORIE, ÎMBĂTRÂNIRE
  - remedii naturale -
dr. Lucian Marin

După vârsta maturizării, de obicei în jurul vârstei de

30 de ani, organismul începe să se deterioreze cu o
rată de 0,7% pe an. Greutatea medie a creierului a
unui om adult este de 1.500 grame. La vârsta de 70 de
ani, masa creierului scade la 1.000 grame. O treime
din creier nu mai există! Odată cu reducerea în volum,
apar şi slăbirea memoriei, încetinirea reacţiilor
mentale, reducerea acuităţii şi micşorarea capacităţii
de a face faţă stresului. Împreună cu creierul, fiecare
organ principal din organism este afectat de acest
proces lent. Un stil de viaţă sănătos – bazat pe un
consum mare de fructe, legume şi verdeţuri
nepreparate termic şi în formă integrală, cu mult
exerciţiu fizic în aer liber, o viaţă liniştită, aproape de
natură (fără efectele nefaste ale stresului şi poluării
din mediul oraşelor infecte) şi o dispoziţie fericită,
mulţumită, generoasă – este cea mai bună soluţie
pentru combaterea bolilor degenerative şi
îmbătrânirii premature. În prezent, mai mult de 4
milioane de americani au Alzheimer. În România, se
crede că sunt peste 200.000 de persoane afectate, iar
cifra este în creştere. Se crede că 1% din persoanele de
65 de ani prezintă dovezi ale prezenţei bolii
Alzheimer, cifră care se dublează la fiecare 5 ani.

Despre memorie
Memoria poate fi asemănată cu o bibliotecă, hard
disk-ul unui calculator, iar ultima metaforă este
împrumutată de la sistemul de depozitare holografică
a informaţiilor. Cartela holografică are 10 miliarde de
informaţii (biţi) pe cm cub. Se cunoaşte un singur
sistem de depozitare a informaţiei mai complicat
decât holograma: creierul uman. 
Tipuri de memorie
1. Memoria imediată – electrică. În ea se include
memoria şoferului. O imagine sau un eveniment trăit
se păstrează în memorie timp de 30-60 de secunde.
2. Memoria de scurtă durată – electrică. Durează de la
câteva minute, până la 2 ani. În aceasta se cuprinde
memoria vizuală. Ajută la practicarea unei meserii.
3. Memoria de lungă durată – chimică. În ea, este
implicat şi ADN-ul. Aminoacizii, enzimele şi hormonii
sunt absolut necesari în formarea acestui tip de
memorie.
Obiceiuri şi practici care distrug memoria
- învăţatul sau cititul superficial
- ocuparea minţii cu lucruri minore sau neimportante
- muzica şi programele de la televizor (mesajele
subliminale şi reclamele)
- mâncatul neregulat, bombele calorice cum sunt
dulciurile, cartofii prăjiţi şi alte preparate cu multe
grăsimi, „puiul de somn” imediat după masă 
- dezordinea în casă şi în activităţile zilnice; prea
multe lucruri planificate într-o perioadă de timp
scurtă (autointoxicarea cu informaţii).
- prea puţine lucruri planificate pe timp lung (crearea
de zone goale sau pete albe pe creier)
- odihna prea puţină
- tristeţea, depresia, îngrijorarea, supărarea, viaţa
tensionată pe termen lung
Obiceiuri şi practici care refac memoria
- ordine în toate lucrurile
- planificarea corectă a timpului
- odihnă şi somn neîntrerupt pe parcursul nopţii
- mese regulate şi consumarea din abundenţă de
fructe, legume, zarzavaturi şi cereale integrale
- post, din când în când; este un obicei benefic pentru
întărirea funcţionării capacităţilor minţii
- interes constant în aflarea de lucruri noi
- cititul, memoratul şi meditaţia
Despre boala Alzheimer

În boala Alzheimer se produce o atrofiere masivă a

creierului, cu reducere de neuroni şi sinapse. Evoluţia
depinde de fiecare pacient în parte dar în medie, are
nevoie de l0 ani. O persoană sănătoasă somatic şi bine
îngrijită poate să supravieţuiască până la 20 de ani.
Cu cât persoana este mai inteligentă, cu atât evoluţia
este mai lentă.
Mulţi oameni uită deseori unde au pus cheile maşinii,
unde au lăsat ochelarii, ce doreau să ia din cămară cu
un minut înainte. Toate acestea sunt, de regulă,
semne ale oboselii, ale stresului. Aceste uitări au un
caracter funcţional, sunt reversibile şi ţin de memoria
imediată. Când se instalează un sindrom demenţial de
tip Alzheimer, apar tulburări de ordin cognitiv. Sunt
afectate atenţia, memoria, capacitatea de a înţelege şi
recunoaşte lucrurile, orientarea, limbajul. Sigur, tipice
sunt tulburările de memorie, dar nu orice fel de
tulburări, ci numai ale memoriei recente, ceva ce s-a
întâmplat cu câteva ore sau o zi în urmă. De exemplu,
o mamă îşi aşteaptă fiul s-o viziteze. Acesta vine, o
vede şi pleacă. A doua zi, bătrâna întreabă de ce n-a
venit băiatul ei. Dezorientarea spaţio-temporală e un
alt semn al bolii Alzheimer.
Ateroscleroza creşte riscul de boală Alzheimer. Dar
dacă la aceasta se adaugă valori crescute ale tensiunii
arteriale timp de mai mulţi ani, riscul creşte şi mai
mult. Mărirea colesterolului din sânge este direct
proporţională cu moartea neuronilor din creier (în cea
mai mare măsură, colesterolul rău îl obţinem din
consumul produselor animaliere). Colesterolul
râncezeşte, devine lipicios şi, împreună cu reziduurile
proteinice, formează cruste. Acestea îngreunează sau
blochează total transportul nutrienţilor în interiorul
celulelor din creier, care încep, încetul cu încetul, să
moară. Atunci când reţeaua de canale minuscule, prin
care se transmit gândurile, sentimentele şi alte
semnale venite de la creier, se astupă, urmările sunt
dramatice. Nu-ţi mai poţi contura clar ideile, eşti
obosit, uituc, ezitant, depresiv. Şi, cu toate că eşti
mort de oboseală, cu mare greutate reuşeşti să
adormi. Nu uitaţi că produsele de origine animală ne
aduc mari cantităţi de colesterol, dar la fel şi excesul
de uleiuri rafinate, procesate la temperaturi înalte.
Pierderea memoriei la persoanele în vârstă este
rezultatul fluxului scăzut de sânge spre creier, dublat
de lipsa unei stimulări mentale. Există totuşi şi alte
cauze care afectează memoria: anemia, hipotiroidia,
depresia, sindromul de oboseală cronică. Un regim
alimentar sărac în elementele necesare creierului,
consumul de alcool şi băuturi care conţin cofeină pot
reprezenta alţi factori.
Fără îndoială, alcoolul poate îmbătrâni prematur
creierul, în primul rând slăbind memoria. Creierul
unui alcoolic de 30 de ani arată ca cel al unui om de
50 de ani, afirma un cercetător.
Hipertensiunea arterială de durată deteriorează unele
funcţii cerebrale şi interferează subtil cu anumite
activităţi mentale, cum este memoria. La hipertensivi,
memoria e încetinită, nu pierdută, spre deosebire de
boala Alzheimer, unde memoria se pierde. Să nu
uităm că hipertensiunea arterială este o boală ce poate
fi controlată cu succes, doar prin dietă. O ameninţare
majoră pentru creier, pe măsură ce înaintăm în vârstă,
este atacul cerebral, adeseori declanşat de
hipertensiunea arterială. Hipertensiunea poate duce şi
la pierderea memoriei prin deteriorarea ţesutului
cerebral. Hipertensiunea accelerează contractarea
creierului legată de înaintarea în vârstă. Persoanele
hipertensive sunt de patru ori mai predispuse la
atacuri cerebrale. Chiar şi creşterile uşoare ale
tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui
atac cerebral.
Fiecare membrană celulară (inclusiv cea a celulei
nervoase) este constituită dintr-un strat dublu de
grăsimi, mai precis de acizi graşi. Acizii graşi esenţiali
îi preluăm din alimentaţie. În cazul în care grăsimile
pe care le consumăm sunt nepotrivite (grăsimile
saturate, obţinute din produsele de origine animală,
sau acizii graşi polinesaturaţi din produse vegetale ca
ulei rafinat, margarină etc.), membranele neuronilor
se vor rigidiza, iar impulsurile nervoase vor fi
transmise cu mai multă greutate. Prin urmare, trebuie
să consumăm grăsimi potrivite, acestea găsindu-se în
cantităţi mari în fructele oleaginoase, nuci, alune,
seminţe şi germeni de grâu.
Grăsimi care vatămă creierul
• Grăsimi animale saturate: carne, lapte integral, unt,
brânză.
• Uleiuri vegetale hidrogenate: margarină, maioneză,
hrană procesată.
• Acizi graşi trans: margarină, hrană procesată,
alimente de tip fast-food, cartofii prăjiţi.
• Excesul de uleiuri omega-6 din hrana procesată,
uleiul de porumb, floarea-soarelui, şofran.
- Homocisteina este un aminoacid din sânge, care
contribuie la obturarea şi distrugerea vaselor
sanguine. Organismul produce homocisteină din
alimentele bogate în proteină, îndeosebi proteine
animale. De asemenea, consumul de cafea şi fumatul
ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată
sporeşte de trei ori riscul atacului cerebral şi de patru
ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-
vasculare sunt legate de nivelul ridicat al
homocisteinei. Nivelurile ridicate ale acestui
aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la
declin mintal şi la depresie. Absenţa acidului folic
permite homocisteinei toxice să se acumuleze
necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Mâncați
deci alimente bogate în acid folic: portocale, legume,
verdeţuri, nuci, avocado.
- Consumul de carne dublează riscul demenţei.
Carnea conţine cantităţi mari de grăsimi saturate şi
fier, ambele putând vătăma creierul. Este un fapt
stabilit că fierul acţionează ca un catalizator în
stimularea radicalilor liberi dăunători pentru creier.
Consumul excesiv de fier şi carne e considerat
responsabil şi de apariţia altor boli provocate de
radicalii liberi – boli cardiace şi cancer.
- Cantităţile mari de sare folosite în alimentaţie
contribuie la instalarea neuropatiei. Consumul excesiv
de sare este asociat şi cu o capacitate redusă de
concentrare, cu deprimare, anxietate, plâns
inexplicabil, memorie slabă, ameţeală, furnicături şi
amorţeală în picioare.
- Glicemia şi insulina ridicate încurajează demenţa
legată de vârstă (declinul intelectual general) şi boala
Alzheimer. Alimentaţia modernă prezintă multe
pericole pentru normalitatea glicemiei. Cei mai mulţi
carbohidraţi provin din zahărul rafinat şi făina fin
prelucrată, incluse în cerealele pentru micul dejun,
pâine şi alte produse de patiserie. Produsele de bază
de astăzi, precum pâinea sunt făcute din făină fin
granulată, care zboară prin sistemul nostru digestiv,
ridicându-ne glicemia şi menţinându-se ridicată după
ce mâncăm, stimulând pancreasul să producă mai
multă insulină. Consumaţi cereale integrale, pâine
integrală, fructe şi legume – toate conţinând fibră.
- Metalele toxice ca aluminiul şi cadmiul sunt
surse majore de radicali liberi. Aluminiul este adăugat
în mod obişnuit în conservanţii alimentari, în
tabletele antiacide, apa potabilă, deodorante şi
produse cosmetice. Vasele de bucătărie din aluminiu
sunt o altă sursă de intoxicare cu aluminiu. Autopsiile
practicate pe victime ale bolii Alzheimer relevă
niveluri anormal de mari ale aluminiului în ţesutul
cerebral. Într-o regiune din Anglia în care incidenţa
bolii Alzheimer a fost mereu ridicată s-a descoperit că
apa potabilă era tratată cu o cantitate neobişnuit de
mare de săruri de aluminiu, în ideea de a o purifica.
Când se adaugă fluoruri în apa în care există săruri de
aluminiu, gradul de asimilare a metalului din apă
creşte de câteva ori. Clorurile adăugate în apa potabilă
sunt, de asemenea, substanţe ce eliberează radicali
liberi. Apa potabilă a devenit astfel o sursă primară de
radicali liberi în întreaga lume.
- Se crede că expunerea la radiaţii prin folosirea
telefonului mobil dăunează memoriei. Folosiţi
mobilul pentru conversaţii concise, ocazionale şi nu în
maşină. Mobilele sunt şi mai periculoase pentru copii
aşa că, dacă le folosesc totuşi, nu trebuie să fie decât
pentru mesaje limitate sau scrise.
- Stresul cronic nu are efecte grave numai asupra
stării emoţionale, ci şi direct asupra creierului.
Cercetătorii au constatat că stresul sporeşte incidenţa
deficienţelor uşoare de memorie, mergând până la
forme grave de Alzheimer. Cea mai importantă şi în
acelaşi timp înspăimântătoare descoperire se referă la
capacitatea stresului cronic de a schimba fizic
aranjarea neuronilor în creier. Stresul şi cortizolul
(hormonul principal al stresului fabricat de
suprarenale) ucid neuronii. Studii efectuate la
Institutul de Neurologie al Universităţii din San
Francisco au stabilit o legătură între nivelul excesiv de
cortizol şi depresii, anxietate, boala Alzheimer,
precum şi modificări directe în structura creierului
(atrofie), conducând la afecţiuni cognitive (ceea ce
înseamnă că acest cortizol poate atrofia şi chiar ucide
celulele creierului).
- Vătămările produse de radicalii liberi pot
perturba funcţionarea mentală normală. La creierele
vulnerabile, anii de atacuri ale radicalilor liberi pot
distruge neuronii, rezultatul fiind Alzheimer,
Parkinson, scleroză laterală amiotrofică (boala Lou
Gehrig) sau alte boli degenerative. Mărimea efectului
depinde considerabil de forţa apărării antioxidante,
sau luptătorii contra radicalilor liberi, afirmă mulţi
specialişti. Calea cea mai bună de a evita sau chiar
redresa carenţele creierului induse de vârstă este să ai
mai mulţi antioxidanţi în creier, pentru a neutraliza
radicalii liberi. Această strategie a dat rezultate
uimitoare, identificând antioxidanţii drept una din
modalităţile cele mai promiţătoare de salvare a
creierului. Antioxidanţii îi găsim în fructe şi legume
consumate crude.
- Vitamina E este esenţială pentru funcţionarea
neurologică normală. Nivelurile mai ridicate de
vitamina E în sânge sunt asociate cu pierderi mai
reduse ale memoriei. O mai mică pierdere a memoriei
este, de asemenea, asociată cu nivelurile mai mari ale
vitaminei C şi ale seleniului, ambele reducând
activitatea radicalilor liberi.
- Acetilcolina este o substanţă chimică complexă (un
neurotransmiţător) răspunzătoare pentru
transmiterea impulsurilor nervoase în creier.
Suferinzii de Alzheimer au un nivel foarte scăzut de
acetilcolină. Pentru a fabrica acetilcolină, organismul
are nevoie de colină. Colina se găseşte în cantităţi
mari în drojdia de bere şi germenii de grâu.
- Cu numai câţiva ani în urmă, cercetătorii erau
convinşi că celulele nervoase distruse din creierul
adulţilor nu se regenerează. Ultimele descoperiri dau
însă speranţă celor ce suferă de dificultăţi de
concentrare şi pierderi de memorie aparent
ireparabile. O alimentaţie cu valoare nutritivă
ridicată, bogată în colină şi alte substanţe biologic
active, poate reface celulele compromise. Aceasta este
o veste îmbucurătoare pentru oamenii cu memoria
slabă: colina regenerează celulele cerebrale degradate,
consolidând astfel memoria.
- Multe vitamine din complexul B au o importanţă
vitală în susţinerea proceselor intelectuale şi a
funcţiilor nervoase ale creierului. Consumaţi fulgi
nutriţionali de drojdie, cereale integrale şi alimente
nerafinate care conţin multe din vitaminele B.
Deficitul de vitamine B indus de folosirea pâinii albe
şi a produselor din făină albă, a orezului alb şi a
zahărului afectează funcţiile cerebrale.
- Exerciţiul fizic intensifică circulaţia sanguină din
creier, fiind un factor care impulsionează dezvoltarea
dendritelor. S-a demonstrat că oamenii în vârstă care
fac exerciţiu fizic înregistrează rezultate mai bune la
testele legate de funcţia cognitivă decât sedentarii.
Cercetători au constatat că exerciţiul fizic ridică
nivelul substanţelor ce luptă împotriva radicalilor
liberi, protejând celulele cerebrale şi că activitatea, de
orice fel, îmbunătăţeşte dispoziţia.
- Numeroase cercetări arată că gravitatea demenţei în
Alzheimer este invers proporţională cu numărul de
sinapse dintre celulele din scoarţa cerebrală. Folosind
creierul activ prin învăţare, se pun în acţiune gene din
celulele nervoase care, la rândul lor, stimulează
dezvoltarea sinapselor.
Recomandări
În mod cert, mâncând mai multe fructe şi legume
crude şi eliminând produsele animaliere putem
anihila consecinţele îmbătrânirii şi ne putem prelungi
viaţa. Vegetarienii cântăresc mai puţin, au colesterolul
şi tensiunea arterială mai scăzute, prezintă un risc mai
mic de atac de cord şi cancer, au un sistem imunitar
mai puternic şi trăiesc pur şi simplu mai mult decât
cei care se hrănesc cu carne. Pierderea memoriei,
dezorientarea şi confuzia nu sunt lucruri inevitabile,
care vin odată cu înaintarea în vârstă, ci sunt
probleme legate de stilul de viaţă şi de alimentaţie.
Nicăieri nu puteţi găsi o injecţie mai bună contra
îmbătrânirii, ca aceea reprezentată de fructe şi
legume. Ele posedă nenumăraţi agenţi care
transformă celulele în fortăreţe împotriva radicalilor
liberi. Este imposibil ca ştiinţa să creeze o pastilă din
broccoli care să acţioneze precum alimentul integral.
Singura cale sigură prin care putem beneficia de o
sănătate de invidiat este de a mânca fructele şi
legumele sub forma lor integrală, complexă.
În cazul bolii Alzheimer se va face o cură de sucuri şi
crudităţi timp de 3-6 luni. În cazul în care se doreşte
un program doar pentru îmbunătăţirea memoriei, se
adoptă o dietă bogată în fructe, cereale integrale şi
legume, consumate cât mai natural posibil. Se
instituie un program regulat de două, maximum  trei
mese zi, fără să se mănânce nimic între mese. Se va
bea câte un pahar de suc cu 30 de minute înainte de
fiecare masă. Se recomandă suc de cătină,
strugure, mere, orz şi ovăz verde, grepfrut sau
alte fructe de sezon. Fructele nu se amestecă cu
zarzavaturile la aceeaşi masă. Se recomandă să se
consume multe seminţe (in, susan, floarea-soarelui,
dovleac), oleaginoase (nuci, avocado, ulei de măsline)
şi germeni de grâu.
Substanţe benefice funcţionării sistemului
nervos
- Lecitină: nucile, soia, mazărea, lintea, păpădia.
- Vitaminele B: drojdia de bere, embrionii de
cereale, fructele şi legumele uscate, oleaginoasele.
- Vitamina E: avocado, broccoli, germenii cerealelor,
uleiurile vegetale neprocesate şi nerafinate, fructele
oleaginoase (migdale şi nuci), lăptucile, spanacul,
orezul brun, seminţele încolţite.
- Vitamina C: măceşe, coacăze, pătrunjel, kiwi,
ardei, broccoli, conopidă, portocale, lămâi, varză,
spanac, ridichii, roşii etc.
- Fructoza este combustibilul preferat de creier.
Consumaţi zilnic multe fructe nepreparate termic şi
puţină miere (se exclude în cazul diabetului).
- Colină: vegetalele cu frunze verzi, drojdia de bere şi
germenii de grâu.
- Fosfor: cerealele integrale
- Antioxidanţi: afinele, coacăzele, cătina, usturoiul,
seminţele de măr, broccoli, citricele, prunele,
spanacul, morcovul, seminţele de in etc.
Alimente benefice funcţionării sistemului
nervos
- Spanacul şi căpşunile: au un impact puternic în
combaterea declinului creierului şi memoriei.
- Polenul: procesul de îmbătrânire a sistemului
nervos este încetinit de aminoacizii, vitaminele,
mineralele şi enzimele din compoziţia lui. Pentru
prevenirea bolii Alzheimer şi a altor tulburări
neurologice legate de înaintarea în vârstă, se
recomandă efectuarea a 3-4 cure cu polen pe an, de
câte o lună fiecare, timp în care se consumă zilnic câte
3 lingurițe de polen.
- Păpădia: reprezintă o sursă bogată de lecitină şi
conţine, de asemenea, colină. Lecitina măreşte
concentraţia de acetilcolină din creier. Bolnavii de
Alzheimer au adesea deficit de acetilcolină. Se poate
prepara o „supă pentru creier”. Puteţi folosi ca
ingrediente: rădăcină, flori şi tulpini de păpădie,
boabe de fasole şi linte, nuci măcinate, urzici, seminţe
de in şi de mac, orz, grâu încolţit. Puteţi asezona supa
cu roiniţă, rozmarin, salvie şi cimbru. Acestea ajută
creierul să-şi menţină acetilcolina. Nu e necesar să se
folosească toate ingredientele. Găsiţi o combinaţie
care vă place sau adăugaţi cât mai multe din acestea în
alte supe.
- Drojdia de bere. Se pot folosi fulgii nutriţionali de
drojdie de bere, iar în lipsa acestora, tablete de drojdie
care se găsesc în farmacii şi în magazine cu produse
naturiste. Poate cea mai importantă calitate a acestui
supliment nutritiv este faptul că acoperă carenţele de
vitamine din complexul B, în condiţiile în care cele
nouă vitamine din acest complex sunt indispensabile
pentru funcţionarea oricărui organ sau sistem din
corp. Complexul B este necesar sistemului nervos şi
cardiovascular, contra bolilor de inimă, depresiei şi
asteniei. Vitamina B12, care acţionează asupra
sistemului nervos, măreşte puterea de concentrare,
favorizează eliminarea unor simptome specifice
stresului psihic. Drojdia de bere este şi ea foarte
bogată în colină. Tabletele se administrează conform
prospectului, iar fulgii nutriţionali de drojdie de bere
se pot adăuga în salatele de crudităţi. O cură cu
drojdie (3 linguri pe zi) durează 20 de zile în fiecare
lună.
- Grâu încolţit. Este foarte bogat în enzime, calciu,
magneziu şi alte substanţe necesare bunei funcţiuni
cerebrale. Consumaţi 3-4 linguri de grâu încolţit în
cure de 15-20 de zile pe lună. Grâul germinat îl puteţi
consuma în salatele de fructe şi legume sau preparat
sub forma unui lapte delicios, preparat cu ajutorul
blenderului.
- Usturoiul influenţează producerea de serotonină –
o substanţă chimică cerebrală omniprezentă,
implicată în reglarea unui spectru larg de stări şi
comportamente, printre care anxietatea, depresia,
durerea, agresivitatea, stresul, insomnia şi memoria
slăbită. Nivelurile ridicate de serotonină şi activitatea
ei la nivelul creierului tind să se comporte ca un
tranchilizant. Capacitatea usturoiului de a împiedica
degenerarea creierului şi a sistemului imunitar este
remarcabilă şi impresionantă.
- Soia. Studii făcute de medicii americani în statul
Hawaii, unde populaţia este mare consumatoare de
soia, au arătat că acest aliment protejează celulele
nervoase de degradare, ajută la menţinerea până la
vârste înaintate a memoriei şi a altor funcţii mentale.
Consumaţi lapte de soia, pe care vi-l puteţi prepara în
casă. Una dintre cele mai promiţătoare substanţe,
prezentă în toate membranele celulelor, mai ales în
cele cerebrale, cu rol în consolidarea memoriei se
numeşte fosfatidilserina. Această substanţă poate
încetini, opri sau restaura pierderile de memorie. Ea
se află în soia.
- Apa de tărâțe este utilă pentru anemii şi boli
nervoase. Se pun 4 linguri de tărâţe şi 2 linguri
obligeană (rizom) într-un litru de apă şi se lasă de
seara până dimineaţa, apoi se strecoară. Se consumă
la discreţie, în locul apei, fiind mult îmbogăţită cu
vitaminele din complexul B. Este recomandată şi celor
care doresc să-şi îmbunătăţească memoria.
Persoanele vârstnice care au avut sau au suferinţe
cronice prelungite pot să folosească permanent
această apă. Pentru a fi mai gustoasă şi mai bogată în
vitamine, în apă se poate adăuga suc de lămâie şi
miere, în cazul în care nu aveţi diabet sau fluctuaţii de
glicemie. Obligeana este un tonic al sistemului nervos
central, îmbunătăţind memoria şi având efecte
sedative în tratamentul isteriei, demenţei, epilepsiei.
- Uleiul de in (sau seminţe) este bogat în acizi
graşi omega-3, favorabili creierului.
- Seminţele de struguri conţin o puternică
substanţă antioxidantă, un bioflavonoid mai puternic
de 50 de ori decât vitamina E şi de 20 de ori mai
concentrat decât vitamina C. Această substanţă este
un adevărat „măturător” al radicalilor liberi –
substanţe implicate în îmbătrânirea şi moartea
celulară şi în foarte multe boli degenerative, inclusiv
cancerul. În comerţ se găseşte sub numele de Adoxync
şi Pycnogenol. Datorită bogăţiei de antioxidanţi, este
indicat ca în alimentaţie să fie folosit uleiul obținut
din sâmburi de struguri.
- Ginkgo biloba. Pentru a stimula funcţiile mentale
(mai ales memoria) şi circulaţia cerebrală, beţi zilnic
două căni de ceai preparat din această plantă sau, şi
mai bine, folosiţi pulberea obţinută în râşniţa de
cafea, 1 linguriţă de 4 ori pe zi (se păstrează sub limbă
10 minute, apoi se înghite cu puţină apă) în cură de 3
luni, pauză o lună, apoi se reia. Extractele din frunzele
arborelui Ginkgo biloba au fost folosite cu rezultate
bune, fiind un inhibitor de îmbătrânire, dilatând
vasele de sânge care duc spre creier, inimă şi
extremităţi, diminuând vâscozitatea sângelui şi având
rol protector împotriva radicalilor liberi. Ginkgo poate
reduce gravitatea pagubelor produse de un atac
cerebral, grăbind îndepărtarea acidului arahidonic
(care e toxic şi produce inflamaţii). Are efecte pozitive
în tratarea bolilor legate de pierderea memoriei şi
deteriorare mintală. Extractul de Ginkgo biloba
măreşte oxigenarea ţesuturilor cerebrale şi modifică
frecvenţele undelor cerebrale. Astfel, în urma unor
studii s-a arătat că extractul a condus la unde alfa mai
intense (unde ale creierului asociate cu o minte
relaxată, dar alertă şi clar focalizată).
- Tinctură de roiniţă şi salvie. Roiniţa este un
excelent remediu pe termen lung contra bolii
Alzheimer (reduce starea de agitaţie şi îmbunătăţeşte
memoria), contra tulburărilor de memorie post-
traumatice, precum şi a tulburărilor de memorie
produse de problemele vasculare cerebrale.
Salvia inhibă formarea unor enzime ce blochează
procese extrem de importante la nivelul creierului,
cum ar fi memorarea. Salvia favorizează activitatea
intelectuală şi îmbunătăţeşte performanţele
intelectuale, atât la cei în vârstă, cât şi la tineri.
Combinaţi în proporţii egale tinctură de roiniţă şi de
salvie. Se administrează câte o linguriţă de tinctură
combinată de 4 ori pe zi, în cure de câteva luni.
- Uleiul esenţial de rozmarin stimulează
memoria. Se folosesc 3-4 picături de 3 ori pe zi, luate
pe o bucăţică de pâine uscată.
- Exerciţiul fizic în aer liber ajută la o bună
oxigenare a creierului, la o irigare corespunzătoare cu
sânge a creierului, la combaterea stresului şi
îmbunătăţirea performanţelor intelectuale. Adoptaţi
un program zilnic de exerciţii fizice.
Sursa:  http://www.altamedicina.com/alzheimer-tulburari-de-memorie-imbatranirea/

Substanţele chimice care se găsesc în mod natural în ceaiul

verde şi în vinul roşu--ar putea opri evoluţia maladiei
Alzheimer, susţin oamenii de ştiinţă britanici.
În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice mecanismele de
instalare şi de evoluţie a maladiei Alzheimer – proteinele se acumulează în
anumite zone ale creierului, unde se ataşează de celulele cerebrale pe care,
ulterior, le sufocă.

Vestea bună este că specialiştii de la Universitatea Leeds, din Marea

Britanie, au reuşit să blocheze aceste mecanisme cu ajutorul substanţelor din
compoziţia ceaiului verde şi a vinului roşu. Deocamdată, tratamentul
inovator este în stadiu de experiment, fiind nevoie de cercetări îndelungate
asupra oamenilor pentru a confirma cercetările.

Este vorba despre substanţa EGCG (epigallocatechin gallate) din ceaiul

verde şi despre resveratrolul din vinul roşu. Ambele s-ar putea regăsi, în
viitor, într-un tratament eficient pentru încetinirea progresiei maladiei
degenerative care afectează tot mai multe persoane cu vârste cuprinse între
50 şi 80 de ani.

În cadrul studiului de laborator, cercetătorii britanici au obţinut „bile“ de

amiloid (acumulări de proteine similare celor care se formează în creierul
bolnavilor de Alzheimer), pe care le-au adăugat în ţesuturi cerebrale umane
şi animale. „Atunci când am folosit extracte din ceai verde şi din vin roşu,
bilele de amiloid nu au mai agresat celulele nervoase din ţesutul cerebral“, a
explicat profesorul Nigel Hooper, coordonatorul cercetării, de la Facultatea
de Ştiinţe Biologice, din cadrul Universităţii Leeds.

Boala Alzheimer avansează lent timp de 10-15 ani

Descoperirea cercetătorilor britanici este cu atât mai importantă cu cât

numărul îmbolnăvirilor de Alzheimer este în continuă creştere în întreaga
lume.

În România, aproximativ 200.000 de persoane suferă de maladia Alzheimer,

estimează Societatea Română Alzheimer. Deşi manifestările evidente încep
să se facă simţite de-abia în jurul vârstei de 60 de ani, boala degenerativă
începe să se instaleze mult mai devreme.

„Doar patru-cinci cazuri dintr-o mie se diagnostichează în stadii incipiente

ale bolii. Demenţa Alzheimer este cu atât mai dificil de depistat în această
fază cu cât boala debutează tot mai devreme, chiar în jurul vârstei de 45-50
de ani“, explică medicul primar gerontolog Adrian Stănescu, managerul
spitalului privat pentru bolnavii de Alzheimer Oxxygene Alzheimer Center,
din Bucureşti.