NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

De la sfrsitul secolului al XIX-lea, cnd Thomas Alva Edison punea la

New York bazele primei companii de energie electrica, si pna astazi, cteva mii de oameni au cazut victima acestei forme, relativ tinere, de energie. Accidentele au fost provocate de cunostintele incomplete privind pericolul pe care l prezinta electricitatea. La nceput, electricienii nu au gasit metodele eficiente pentru protectia mpotriva tensiunilor de atingere periculoase, iar medicii nu au dispus de masurile terapeutice necesare, cauza mortii prin electrocutare nefiind lamurita multa vreme din punct de vedere stiintific. n urma unui lung sir de cercetari stiintifice si de experimente, efectuate, de cele mai multe ori, pe animale narcotizate si pe cadavre, aceasta problema complexa si interdisciplinara a fost rezolvata de catre comunitatea stiintifica internationala (ingineri, medici si statisticieni). Au fost gasite modalitatile prin care se poate asigura protectia mpotriva pericolelor pe care la prezinta curentul electric si atunci, cnd este cazul, se poate acorda ajutor celor accidentati prin electrocutare. 10.1. ELEMENTE DE ELECTROFIZIOLOGIE MUSCULARA

Daca ntre doua puncte ale corpului se aplica a diferenta de potential, prin corp trece un curent electric care poate produce vatamarea sau chiar moartea. Pentru a putea ntelege mai bine efectele curentului electric, se analizeaza pe scurt cteva fenomene fiziologice din corpul omenesc. Atunci cnd un muschi oarecare al unei fiinte vii este parcurs n sens longitudinal de un curent electric, acest muschi tinde sa se contracte daca intensitatea curentului depaseste o anumita valoare si daca, ceea ce este remarcabil, caracteristica curentului a atins o anumita panta (di/dt). Acest lucru este valabil si pentru muschiul cardiac.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

206

Trebuie remarcat ca muschiul cardiac se deosebeste foarte mult de ceilalti muschi, prin faptul ca n el se induce permanent o tensiune necesara pentru functionarea normala a cordului. Cordul constituie un dipol electric a carui tensiune are drept consecinta, n mod natural, producerea unui cmp electric n corp. Diferenta de potential ntre doua puncte ale corpului omenesc, alese n mod arbitrar, se poate ilustra n mod intuitiv prin intermediul electrocardiogramei; marimea absoluta a acestei diferente de potential variind ntre 1 si 1,6 mV, iar frecventa variind ntre 1,1 si 1,3 Hz. Daca se aplica o tensiune exterioara pe cord, sistemul de comanda si de propagare al excitatiilor poate fi perturbat astfel nct functionarea normala a diferitelor zone ale cordului sa fie pusa sub semnul ntrebarii. 10.2. FACTORI CARE DETERMINA GRAVITATEA EFECTELOR ELECTROCUTARII

10.2.1. INTENSITATEA CURENTULUI STABILIT PRIN CORP. CALEA DE NCHIDERE A CURENTULUI ELECTRIC. FELUL CURENTULUI Intensitatea curentului stabilit prin corpul omenesc. Sensibilitatea fata de intensitatea curentului electric difera foarte mult de la un om la altul, aspect evidentiat de rezultatele experimentarilor efectuate de Osypka [32] pe un grup de cincizeci de persoane sanatoase, barbati, cu vrsta cuprinsa ntre 19 si 39 de ani, pentru acele cai de curent care intervin cel mai frecvent n practica. Tabelele 10.110.4 cuprind valorile intensitatilor efective, de ordinul miliamperilor, la care s-au evidentiat senzatiile descrise la 5%, 50% si 95% din numarul persoanelor supuse experientelor. La femei, aceste valori sunt, dupa Dalziel, n general, cu circa 30% mai mici. La ncercarile n curent alternativ, intensitatea curentului a fost marita pna ce persoana supusa experimentarii nu s-a mai putut desprinde cu forte proprii de pe electrozi, iar la ncercarile n curent continuu s-a mers pna la o intensitate la care durerile, n special la ncheieturi, sa mai poata fi suportabile. Calea de nchidere a curentului electric. Analiznd datele cuprinse n tabelele 10.1- 10.4 se poate observa ca senzatiile variaza nu numai cu intensitatea curentului, ci si cu calea curentului, aceasta explicndu-se prin densitatea de curent diferita n trunchi fata de extremitati. Dupa parerea majoritatii cercetatorilor, traseul cel mai periculos al curentului este prin regiunea inimii, a organelor respiratorii (radacina plamnului) si a creierului. Conform datelor prezentate n tabelul 10.5, rezulta ca la 55% din accidente curentul s-a nchis prin picioare. Se observa ca 1% dintre accidentele mortale au avut loc la atingerea n doua locuri de pe aceeasi mna sau acelasi picior, ceea ce pna nu de mult nu se considera posibil.

207

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Tabelul 10.1 Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka calea de curent: mna mna

Procentul persoanelor supuse experientei 5% 50% 95% lef [mA] 1 2 3 0,7 1,2 1,7 1,0 2,0 3,0 1,5 2,0 2,5 3,2 4,2 4,3 7,0 8,5 2,5 3,2 4,0 5,2 6,2 6,6 11,0 12,0 3,5 4,4 5,5 7,2 8,2 8,9 15,0 16,5

SENZATIILE 4 Curentul este abia perceptibil n podul palmei Furnicatura usoara n podul palmei ca si cum minile ar fi amortite Furnicatura se percepe si n ncheietura minii Vibrare usoara a minilor, apasare n ncheieturile minilor Convulsii usoare n antebrat Convulsii usoare n partea superioara a bratului Minile devin rigide si crispate; desprinderea de elementul aflat sub tensiune mai este nca posibila, se manifesta deja o durere usoara Convulsii n partea superioara a bratului; minile devin grele si insensibile; senzatie de furnicaturi pe toata suprafata bratului Convulsie generala a muschilor bratului ajungnd pna la umeri; desprinderea de elementul aflat sub tensiune abia mai este posibila Crisparea completa a minilor si bratelor; desprinderea de elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila; poate fi suportat numai circa 20 secunde; se manifesta dureri violente

Tabelul 10.2 Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka calea de curent: mna picioare

Procentul persoanelor supuse experientei 5% 50% 95 % lef [mA] 1 2 3 0,9 2,2 3,5 1,8 3,4 5,0 2,9 4,0 5,3 5,5 4,8 6,0 7,6 8,5 6,7 8,0 10,0 11,5

SENZATIILE 4 Curentul este perceptibil n podul palmei Furnicaturi n toata mna, ca si cum ar fi amortita Apasare usoara n ncheietura minii; furnicatura accentuata Apasare perceptibila n antebrat Prima senzatie pe talpi (furnicatura usoara); apasare n antebrat Crispare usoara n ncheietura minii; miscarea minii este dificila; apasare pe glezne

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

208

Tabelul 10.2 (continuare)

1 6,5 7,5 8,8 10,0 12,0

2 9,5 11,0 12,3 14,0 16,0

3 12,5 14,5 15,8 18,0 20,0

4 Furnicaturi n partea superioara a bratului; crisparea puternica a bratului, n special a ncheieturii minii Furnicatura violenta, ajungnd pna la umar; antebratul rigid pna la cot, desprinderea de elementul aflat sub tensiune abia mai este posibila Apasare n jurul gleznei si calciului; degetul mare al minii complet crispat Desprinderea de elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila dect cu un efort extrem Durere sfsietoare n ncheietura minii si n cot; desprinderea de elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila

Tabelul 10.3 Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka calea de curent: mini picioare

Procentul persoanelor supuse experientei 5% 50% 95 % lef [mA] 1 2 3 1,7 3,0 4,3 2,8 5,2 7,6 4,0 6,4 8,8 5,0 6,7 8,4
6,5 9,0

SENZATIILE

11,5 14,8 17,0 20,0 21,0 23,5 27,0 30,5

8,0

11,4

9,6 11,0 13,0 14,4

13,3 15,5 17,0 19,0

15,5

21,0

15,5

23,0

4 Curentul abia este perceptibil n podul palmei Furnicaturi n mini, ca si cum ar fi amortite Apasare usoara la ncheieturile minilor Furnicatura usoara n talpi; apasare usoara n ncheieturile minilor Apasare puternica n ncheieturile minilor, ajungnd pna la antebrat, apasare usoara la glezne; furnicaturi n calci Furnicaturile ajung pna la pulpe si n partea superioara a bratelor; apasare puternica n glezne, n ncheieturile minilor si n coaste Aparitia senzatiei de greutate n picioare; bratele ncep sa se crispeze Bratele sunt aproape rigide si crispate Dureri la glezne; pulpele ncep sa se crispeze Crisparea bratelor, ajungnd pna la umar; desprinderea de elementul aflat sub tensiune abia mai este posibila Dureri sfsietoare n glezne, n ncheieturile minilor si n coate; desprinderea de elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila dect cu un efort extrem Minile sunt atrase spre corp, desprinderea de elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila; durere sfsietoare n picior, ca n cazul unei luxatii

209

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Tabelul 10.4 Determinarea senzatiilor n curent continuu dupa Osypka calea de curent: mna mna

Procentul persoanelor supuse experientei 5% 50% 95 % lef [mA] 1 2 3 6 7 8 10 18 25 30 30 40 12 21 27 32 35 43 15 25 30 35 40 45

SENZATIILE

4 Furnicatura usoara n podul palmei si n vrful degetelor Senzatie de caldura si furnicatura accentuata n podul palmei; apasare usoara n ncheieturile minii Apasare puternica pna la ntepare n ncheieturile minilor si n palme Furnicaturi n antebrat; dureri n ncheieturile minilor; durere sfsietoare n mini, senzatie marita de caldura Durere marita n ncheieturile minilor, furnicaturile ajungnd pna la coate Dureri violente n ncheieturile minilor si dureri sfasietoare n mini Dureri foarte intense n ncheieturile minilor; dureri violente si ascutite n mini, putnd fi suportate cel mult 10 secunde

Tabelul 10.5 Determinarea procentului de accidente prin electrocutare n functie de calea curentului

CALEA CURENTULUI De la podul palmelor pna la spatele minilor sau spre umeri De la spatele minilor sau de la umar spre picioare De la podul palmei spre un picior sau spre ambele picioare De la podul unei palme spre podul celeilalte palme De la gt, spate sau abdomen, spre picioare De la fata sau piept, spre picioare De la un loc la altul, pe aceeasi mna sau pe acelasi picior Diverse TOTAL

PROCENTUL 25 23 17 14 5 10 1 5 100

Felul curentului. O comparare a sensibilitatii la curent continuu cu cea la curent alternativ, arata ca la curent continuu nu apar convulsii si ca au fost suportati curenti continui avnd o intensitate aproximativ de trei ori mai mare dect n cazul curent alternativ Contractii musculare involuntare adeseori dureroase, au fost observate n momentul conectarii si n special al deconectarii de la sursa de curent.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

210

10.2.1.1. Intensitatea curentului si fibrilatia cardiaca Rezultatele cercetarilor din ultimele decenii au demonstrat, n mod cert, ca n cel putin 2/3 din totalul accidentelor cu sfrsit mortal, intervenite n retelele de joasa tensiune, cauza primara a mortii a fost fibrilatia cardiaca. Locul ritmului ordonat al inimii l iau, n acest caz, cicluri de lucru dezordonate si asincrone ale fibrelor muschiului cardiac, ceea ce conduce n final la ncetarea efectului de pompare a cordului si deci a circulatiei sngelui, iar dupa circa 3-5 minute intervine moartea (figura 10.1). Fibrilatia cardiaca se produce nu printr-o leziune directa a cordului ci printr-o supraexcitatie a acestuia.

Fig.10.1. Electrocardiograma unui animal de experienta (porc) a - n repaus (electrocardiograma normala); b - la trecerea unui curent electric de 8 A, timp de 45ms, care a produs o fibrilatie cardiaca mortala

Fig.10.2. Electrocardiograma normala a omului (schematizata) TH perioada cordului, t1 timpul de adaptare, t2 timpul de evacuare, t3 timpul de destindere, t4 timpul de umplere

211

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Pericolul mare al fibrilatiei cardiace consta n faptul ca odata ce a luat nastere, nu mai poate fi ntrerupta pe cale naturala fiind necesara o difibrilatie electrica. Tendinta la fibrilatie a cordului este maxima atunci cnd excitatia aparuta ca urmare a curentului electric coincide cu faza vulnerabila a cordului (valoarea de vrf din electrocardiograma prezentata n figura 10.2).

Fig.10.3. Reprezentarea celor trei domenii ale intensitatilor curentului prin om n functie de durata de actiune a acestora, dupa Osypka

n diferitele sale stari de contractie, cordul are fata de curent sensibilitati diferentiate. Pentru declansarea fibrilatiei cardiace, n special cnd timpul de actionare este sub 1s, este necesara o anumita intensitate a curentului electric si anume 200-300 mA (domeniul III al intensitatilor de curent). Conform figurii 10.3, la un timp de actionare de peste 1s, intensitatea curentului trebuie sa fie de cel putin 85 mA pentru a declansa o fibrilatie cardiaca periculoasa. Cele trei domenii ale intensitatilor de curent reprezentate n figura10.3 se bazeaza pe cercetari ale lui Koeppen si Osypka, care au fost completate si precizate de Rolf Mller [32]. Curba punctata dintre curbele a si b ilustreaza cantitatea de electricitate, respectiv intensitatea curentului, la care poate avea loc oprirea respiratiei, dar la care poate sa apara nsa si fibrilatia cardiaca n cazul unei durate mai mari de actiune a curentului. Sub curba punctata nu sunt de asteptat efecte mortale; nsa la intensitati ale curentului apropiate de aceasta curba poate avea loc pierderea cunostintei. n concluzie, intensitatea curentului nu poate fi considerata ca fiind singurul factor care determina fibrilatia cardiaca, nici chiar n faza sensibila a cordului; rolul hotartor l joaca produsul dintre intensitatea curentului si timp, adica cantitatea de electricitate.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

212

Ca limita nepericuloasa se ia valoarea la care omul se desprinde singur de sub actiunea curentului fara ajutorul altei persoane. Normele n vigoare stabilesc aceasta valoare la 10 mA n cazul retelelor de curent alternativ si la 50 mA n cazul retelelor de curent continuu. Nu toate lucrarile cercetatorilor considera aceleasi limite pentru valoarea curentului electric periculos sau a celui nepericulos pentru om. Unii cercetatori americani indica drept limita a curentului la care omul se mai poate desprinde singur de sub actiunea curentului, valoarea de 16 A pentru curent alternativ de 60 Hz si cea de 76 mA pentru curent continuu Este necesar sa se precizeze ca valorile anterioare sunt conventionale si medii. Date interesante sunt si cele din tabelul 10.6, n care nu se indica nsa timpul de actiune.
Tabelul 10.6 Efecte ale curentului electric n functie de intensitatea lui CURENTUL [mA] 0,9 0,9-1,2 1,2-1,6 1,6-2,2 2,2-2,8 2,8-3,5 3,5-4,0 4,0-4,5 4,5-5,0 5,0-6,0 6,0-8,0 8,0-9,5 10,00 11,0-12,0 13,0-15,0 15,00 20,0 0,01-1,0 1,0-5,0 5,0-15 15,0-20,0 EFECTUL Insensibil Se simte numai n punctele de atingere ale elementelor aflate sub tensiune Senzatia de amorteala a degetelor (furnicaturi) Amorteste mna: se simte si la incheieturi Usoara stingherire la miscarile minii Stingherirea mai pronuntata n miscarile minii Oboseala n antebrat, pna la cot (sunt si senzatii dureroase la persoanele mai sensibile) Usoara tremurare a minilor Dureri n antebrat Dureri usoare n brate (n general cu senzatii neplacute) Minile tepene si senzatii dureroase: desprinderea anevoioasa de elementul aflat sub tensiune Dureri n brate Senzatii dureroase generale n brat Dureri n umar Dureri abia suportabile; desprinderea de elementul aflat sub tensiune se face numai cu mari eforturi Desprinderea nu se mai poate face cu forte proprii In general este vatamator daca inima se afla n traseul curentului Slabe contractii muschiulare n degete, cresterea presiunii sngelui Comotii nervoase pna la antebrat Desprinderea de sub elementul aflat sub tensiune se poate face numai cu eforturi Nu mai este posibila desprinderea de elementul aflat sub tensiune, cu forte proprii

213

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n ceea ce priveste efectele asupra omului, provocate de trecerea unui curent alternativ de 50 Hz, s-au stabilit anumite clasificari ale cazurilor de accidente, n functie de valoarea curentului si de durata acestuia prin corp. 10.2.1.2. Alte accidente prin electrocutare Pierderea cunostintei prin oprirea respiratiei. Pierderea cunostintei la trecerea unui curent prin corpul omenesc mai poate interveni si prin oprirea respiratiei. Daca valoarea efectiva a intensitatii curentului ajunge la 60-70 mA, convulsiile musculaturii toracelui devin att de intense nct respiratia nu mai este posibila. Din cauza alimentarii insuficiente a creierului cu oxigen, intervine pierderea cunostintei. Daca dupa pierderea cunostintei nu se ntrerupe actiunea curentului electric, accidentatul moare prin asfixiere. Arsuri. La intensitati de curent mari se nregistreaza n majoritatea cazurilor distrugeri grave ale tesuturilor si o afectare accentuata a ncheieturilor umarului, minii, cotului si piciorului. Leziunile electrotermice se disting clar de alte leziuni ale pielii si sunt deosebit de dureroase, avnd deseori tendinta de a produce inflamatii, infectii si necroze. Alte leziuni. Enumerarea tulburarilor cardiace si ale sistemului nervos, precum si a leziunilor pielii, provocate direct de curentul electric, nu ar fi completa daca nu s-ar mentiona si fenomenele spinale si vasomotoare, tulburarile anginoase si neurovegetative, leziunile la ochi si n special fracturile, luxatiile si alte leziuni care intervin n numar foarte mare, fiind provocate de contractiile rapide, necoordonate ale muschilor, cauzate de miscari bruste de aparare, de aruncarea conductoarelor aflate sub tensiune, de scaparea din mna a unei masini n functiune sau de cadere de la naltime. Aceste leziuni, care adeseori pot fi mai grave dect cele produse direct de curentul electric, apar ntr-o astfel de diversitate si n asa multe combinatii ca nu pot fi nsirate aici. n aceasta categorie se cuprind leziuni ncepnd de la fracturi ale bazei craniului, bazinului, coloanei vertebrale sau ale membrelor, leziuni prin ntinderea muschilor, contuzii, distorsiuni si multe altele, pna la rani usoare deschise. n astfel de cazuri, nu este vorba de afectiuni produse de curentul electric propriu-zis, ci de afectiuni indirecte provocate de curentul electric. De cele mai multe ori nsa, tocmai acestea provoaca desfigurarea accidentatului, o perioada lunga de incapacitate de munca sau chiar invaliditatea lor. 10.2.2. FRECVENTA CURENTULUI ELECTRIC Curba de variatie a intensitatilor de prag (intensitatea acelui curent care ncepe sa fie perceput de om) a curentului alternativ sinusoidal n functie de frecventa, descreste exponential cu cresterea frecventei, trece printr-un minim larg (unde periculozitatea este maxima), apoi creste tot exponential (figura 10.4).

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

214

Fig.10.4. Variatia intensitatii de prag a curentului n functie de frecventa

Cu ct frecventa este mai mare, cu att cantitatea de electricitate care patrunde n corpul omului n timpul unei perioade este mai mica. Mult timp s-a crezut ca gradul de pericol se reduce odata cu cresterea frecventei curentului peste valoarea de 50 Hz. n urma cercetarilor efectuate pentru intervalul 5-2000 Hz, nu s-a putut constata o diferenta sensibila fata de pericolul prezentat de frecventa de 50 Hz. Pna n prezent s-au efectuat putine cercetari n domeniul frecventelor foarte nalte si acestea, n scopuri terapeutice (500000 Hz la chirurgia prin diatermie, terapie cu unde ultrascurte). Se pare totusi ca la frecvente foarte nalte, pericolul de electrocutare este mai mic. Deoarece frecventa nalta si hiperfrecventa ncalzesc n profunzime, arsurile date de aceste frecvente sunt nsa mult mai grave . 10.2.3. REZISTENTA ELECTRICA A CORPULUI N MOMENTUL ATINGERII Alt factor deosebit de important care determina valoarea curentului care trece prin corpul omului la atingerea unui element aflat sub tensiune, este rezistenta corpului n momentul atingerii. Valoarea si caracterul rezistentei electrice a corpului omenesc aflat ntre doua suprafete conductoare de curent aflate sub tensiune sunt foarte diferite, deoarece acestea depind nu numai de proprietatile fizice (ca n cazul corpurilor obisnuite), ci si de procesele biofizice si biochimice din corp si nu n ultimul rnd de tesutul muscular, de aparatul circulator, de organele interne si de sistemul nervos. Se apreciaza ca rezistenta electrica a corpului omenesc lipsit de viata este cu 60% mai mare dect a celui viu. Este extrem de complicat sa se indice o valoare exacta a rezistentei electrice a unui om n viata. Valoarea rezistentei electrice a corpului nu este aceeasi pentru toti oamenii.

215

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Este remarcabil faptul ca acelasi om nu prezinta aceeasi rezistenta n diferite conditii si chiar n aceleasi conditii rezistenta nu este aceeasi daca atingerea se face pe diferite locuri ale suprafetei corpului.

Fig. 10.5. Schema electrica simplificata a corpului omenesc,

Reteaua echivalenta a corpului omenesc este foarte greu de redat. Simplificat, rezistenta echivalenta a corpului omenesc poate fi considerata ca fiind suma a doua rezistente nseriate: a pielii si a tesuturilor interne (figura 10.5). Tabelul 10.7 prezinta rezistivitatea unor tesuturi si lichide ale corpului omenesc, masurate separat, la tensiuni cu frecventa de 50 Hz.
Tabelul 10.7 Rezistenta electrica a diverselor elemente componente ale organismului

OBIECTUL MASURARII Lichidul rahidian Serul sangvin Tesuturi muschiulare Sngele Piele n stare uscata pentru transplantari si nmuiata n solutie fiziologica Idem, dar vie pentru operatii Piele uscata

REZISTIVITATEA, [ 56 71 150-300 120-180 (7-9).105 1,2.106 (1,6-2).106

cm]

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

216

Din datele continute n tabelul 10.7, se poate observa ca rezistenta corpului omenesc depinde n cea mai mare masura de rezistenta stratului cornos al pielii (n stare uscata acesta se prezinta ca un dielectric).

Fig.10.6. Variatia rezistentei electrice a corpului omului n functie de tensiune (50 Hz, 3s)

Tesuturile interioare se prezinta ca rezistente pur chimice. n unele lucrari, pentru rezistenta interna a corpului sunt indicate valori ntre 570-1000 , iar n altele - valori mult mai mici. Pentru o piele intacta si uscata, rezistenta corpului omenesc este de 40000 - 100000 , ajungnd chiar si pna la 500000 . Daca n momentul atingerii, stratul superficial al pielii lipseste (zgrieturi, taieturi, raniri, alte leziuni), rezistenta electrica a corpului poate sa scada pna la valoarea de 200 . Factorii de care depinde rezistenta corpului omenesc n momentul producerii unui soc electric, sunt: tensiunea la care este supus corpul; locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune; suprafata de contact; presiunea de contact; umiditatea mediului nconjurator; temperatura mediului nconjurator; durata de actiune a curentului.

217

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Scaderea rezistentei corpului cu cresterea tensiunii. Se explica n special prin faptul ca trecerea curentului electric determina transpiratie la nivelul epidermei, umplndu-se cu lichid cavitatile mici, existente n special n epiderma uscata. Micsorarea rezistentei are loc pna la o valoare limita care depinde de grosimea stratului cornos al pielii. Prin aplicarea unei tensiuni mari, se produce strapungerea pielii. O data cu nceperea procesului de strapungere al pielii, rezistenta scade, urmnd ca dupa terminarea acestui proces, rezistenta corpului sa ramna la o valoare aproximativ constanta. Pielea se comporta ca un dielectric. La valori mai mari dect tensiunea de strapungere, rezistenta electrica a corpului omenesc se prezinta n acelasi mod fata de curentul continuu ca si fata de curentul alternativ de frecventa industriala.

Fig.10.7. Rezistenta corpului omenesc n functie de tensiune si de durata de aplicare

Pna nu de mult se afirma ca strapungerea pielii ncepe la tensiuni cuprinse ntre 10 si 50 V. Cercetari mai recente au scos n evidenta faptul ca la tensiuni mici nu se produce o strapungere a pielii, deoarece rezistenta ei este foarte mare. Se pare ca la tensiuni mici (10-50 V), rezistenta corpului scade ca urmare a unor strapungeri n interiorul moleculelor, nsotite de ruperea legaturilor n molecula nsasi. Aceasta presupunere este ntarita de faptul ca fenomenul descris este nsotit de o senzatie dureroasa. Capacitatea pielii se poate asimila cu cea a unui condensator cu pierderi (suntat de o rezistenta). Numai o piele foarte uscata si cornoasa poate fi considerata ca un dielectric. Cnd trece un curent electric, rigiditatea dielectrica devine cu att mai mica cu ct se produc densitati de curent mai mari ntr-un numar mic de canale de strapungere. Distrugndu-se membranele celulare se reduce substantial rezistenta initiala a pielii. Aceste procese sunt functie att de valoarea tensiunii ct si de durata de actiune a curentului. Fenomenul de strapungere al pielii ncepe dupa 0,5 s si se termina complet dupa 5-6 s.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

218

Daca initial rezistenta corpului a prezentat o valoare mai mare de 5000 (chiar de ordinul a 50000 ), dupa strapungerea pielii rezistenta scade la 1000 sau chiar mai putin. Observatie. Ceea ce rezulta de mai sus si este esential pentru tehnica electrosecuritatii, este faptul ca s-a constatat ntotdeauna scaderea rezistentei n intervalul 10-500 V, dupa care rezistenta ramne aproximativ constanta. Locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune. Gravitatea electrocutarii depinde de sensibilitatea nervoasa a locului respectiv. Suprafata de contact. Cu ct suprafata de contact este mai mare, cu att rezistenta este mai scazuta, iar pericolul de electrocutare este mai mare. Aceasta se explica prin faptul ca orice rezistenta electrica variaza invers proportional cu sectiunea prin care se nchide circuitul. Din acest motiv utilajele electrice portative, cu care omul are un contact permanent pe suprafata mare, n timpul lucrului, sunt mult mai periculoase dect utilajele electrice fixe, cu care omul vine n contact n mod ntmplator, pe suprafata mica si pentru scurta durata. Presiunea de contact. Este evident ca rezistenta electrica a omului va fi mai mica, cu ct presiunea de contact electric cu elementul sub tensiune va fi mai mare. Si din acest punct de vedere utilajul electric portativ este mai periculos dect utilajul electric fix, deoarece n timpul lucrului, omul tine strns n mna utilajul portativ pe cnd presiunea de contact cu utilajul fix este n general mica.
Tabelul 10.8 Categorii de medii de lucru n functie de pericolul de electrocutare MEDII UMIDITATE RELATIVA [%] foarte periculoase > 97 TEMPERATURA EXEMPLE

[ C] > 35

periculoase

75 - 97

30 - 35

putin periculoase

< 75%

15 - 35

zona de manipulare a obiectelor conductoare electrice legate la pamnt cu suprafata > 60%; medii corozive; suprafete conductoare < 60%; pardoseli conductoare (beton); fluide; pardoseli izolante.

Temperatura mediului nconjurator. Indirect, temperatura mediului nconjurator influenteaza de asemenea pericolul de electrocutare, caci cu ct temperatura mediului ambiant este mai mare, cu att glandele sudoripare sunt mai active si rezistenta omului este mai mica. n tabelul 10.8 se prezinta categoriile de medii de lucru n functie de pericolul de electrocutare.

219

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Umiditatea mediului nconjurator. Cu ct umiditatea este mai mare, conductivitatea stratului de piele creste si deci rezistenta electrica a organismului scade (figura 10.8). Umiditatea, temperatura si existenta unor substante care micsoreaza rezistenta pielii (substante chimice, praf, etc.), fac parte dintre factorii care caracterizeaza gradul de pericol pe care-l prezinta locul de munca. Modul de succesiune al fenomenelor care duc la scaderea rezistentei este urmatorul: n momentul initial al atingerii elementului sub tensiune, stratul de piele determina o rezistenta ridicata a corpului; ca urmare a aplicarii tensiunii are loc procesul de strapungere al pielii, urmat de scaderea rezistentei si cresterea curentului ce se stabileste prin corp; odata cu cresterea curentului, la locul de contact se degaja caldura ca urmare a energiei electrice consumate, se activeaza glandele sudoripare care micsoreaza si mai mult rezistenta electrica a corpului. Toate acestea duc la cresterea continua a curentului ce trece prin corpul omului.

Fig.10.8. Valori limita pentru rezistenta corpului omenesc n functie de tensiune

10.2.4. TENSIUNEA LA CARE ESTE SUPUS OMUL n Romnia, metodologiile folosite pentru dimensionarea instalatiilor prin care se asigura protectia mpotriva accidentelor prin electrocutare, au la baza respectarea unor valori limita pentru tensiunea la care este supus omul si nu pentru curentul stabilit prin corpul omului. Si aceasta pentru ca este mai usor sa se conceapa o protectie plecnd de la tensiune asupra careia se poate actiona direct, dect de la valoarea curentului electric.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

220

ncercarile de a determina limite superioare si inferioare a tensiunilor periculoase nu au dat rezultate. Mult timp tensiunile de 12 V sau 24 V s-au considerat nepericuloase. Practica a infirmat aceste limite. Astfel, au fost cazuri cnd la tensiuni foarte nalte, electrocutarile nu au fost mortale, dar si exemple de accidente mortale la tensiuni foarte joase, unele chiar neasteptat de mici, exemple indicate n literatura de specialitate.
Tabelul 10.9 Rezultatele unei analize a accidentelor n functie de tensiunea la care a fost supus omul Limitele tensiunilor de electrocutare V < 25 25-50 51-100 101-150 151-200 201-250 251-350 351-500 Peste 500 TOTAL Electrocutari mortale nr. 12 19 24 50 34 13 2 8 12 174 % 6,6 10,6 13,4 31,4 18,9 7 1,2 4,3 6,6 100,00 Electrotraumatisme cu pierderea tempo rara a capacitatii de munca nr. 34 73 190 230 86 20 7 20 660 % 5,1 10,7 28,8 34,9 13,0 3,25 1,0 3,25 100,00 Socuri electrice fara urmari nr. 101 182 490 320 189 13 6 6 1307 % 7,7 13,8 37,3 24,5 14,5 1,0 0,6 0,6 100,00

In tabelul 10.9 apare un procent de 6,6% electrocutari mortale la tensiuni sub 24 V. Aceasta nu permite stabilirea valorilor limita ale tensiunilor periculoase si nepericuloase, valori care s-ar putea folosi practic n tehnica securitatii, pericolul depinznd direct de valoarea curentului, nu de tensiune. Limitele dupa care variaza rezistenta electrica a corpului omenesc sunt att de largi, nct tensiunile determinate functie de aceste limite nu ar avea mare importanta practica. Un fapt este evident si anume: cu ct tensiunea la care este supus omul este mai mare, cu att este mai puternic socul electric si este mai ridicat si gradul de pericol de electrocutare. Exista statistici ale accidentelor care au avut loc la deservirea diferitelor instalatii sau utilaje electrice si acestea stau la baza stabilirii limitelor tensiunii de lucru si a tensiunii de pas, functie de: - tensiunea si puterea de lucru a instalatiei sau utilajului electric; - conditiile de exploatare ale echipamentului respectiv; - existenta posibilitatii de asigurare a unei protectii radicale si prin alte mijloace.

221

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Practica, avnd nevoie de valorile limita ale tensiunilor de la care sa se porneasca n executarea protectiei, a impus stabilirea unor valori maxime admise si conditiile n care acestea pot fi folosite. Aceste valori sunt determinate n cea mai mare masura de probabilitatea unui accident grav si au mai putin o justificare teoretica, fiind stabilite n functie de: nivelul tehnic al echipamentelor electrice; gradul de pregatire profesionala acelor ce deservesc echipamentul; siguranta n exploatare a sistemelor de protectie folosite mpotriva electrocutarilor; categoria locului unde este folosit echipamentul electric; tipul echipamentului (fix, mobil sau portativ); tensiunea de lucru. Unii specialisti, n lucrarile lor, ncearca sa justifice teoretic tensiunile maxime admise, lund n consideratie: - limitele curentilor considerati nepericulosi; - valorile rezistentelor corpului omenesc; - timpii utili pentru deconectarea echipamentului defect. Daca nu s-ar tine seama de probabilitatea ca un anumit pericol sa apara n practica, s-ar ajunge, de cele mai multe ori, la instalatii cu preturi nejustificat de mari. Intervenind factorul practic, limitele tensiunilor vor diferi de la tara la tara, functie de anumite conditii specifice. In Romnia, sunt stabilite trei categorii de tensiuni maxime admise: tensiuni de lucru maxime admise pentru alimentarea cu energie electrica a sculelor electrice portative si a corpurilor de iluminat; tensiuni maxime admise de atingere si de pas; tensiuni maxime admise induse ca urmare a influentelor electromagnetice. Tensiunile maxime admise pentru alimentarea de lucru a sculelor electrice portative sunt: - pna la 380 V daca pentru protectia mpotriva electrocutarilor se aplica separarea de protectie sau o izolare de protectie suplimentara fata de izolarea de lucru; - pna la 127 V daca se aplica o protectie prin legare la pamnt cu ajutorul careia se preconizeaza sa se asigure tensiuni de atingere sub 24 V si numai n cazul retelelor izolate fata de pamnt; - pna la 42 V daca izolarea este ntarita, constituind o forma a unei izolari suplimentare de protectie; - pna la 24 V numai cu o izolare corespunzatoare de lucru.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

222

Tensiunile maxime admise pentru alimentarea corpurilor de iluminat sunt: pna la 220 V pentru corpurile de iluminat montate fix, n cazul lampilor cu incandescenta numai daca elementele care sunt sau pot intra sub tensiune nu intra n zona de manipulare a omului; pna la 127 V n locurile periculoase si foarte periculoase pentru corpurile de iluminat fixe si mobile cu incandescenta aflate n zona de manipulare numai daca alimentarea se face dintr-o retea izolata fata de pamnt si numai daca se aplica o protectie prin legarea la pamnt cu ajutorul careia se asigura tensiuni de atingere sub 24 V; pna la 24 V pentru corpurile de iluminat portative si corpurile de iluminat mobile si fixe cu incandescenta care se afla n zona de manipulare a omului din locurile periculoase; pna la 12 V pentru corpurile de iluminat portative si cele mobile si fixe cu incandescenta care se afla n zona de manipulare a omului din locurile foarte periculoase; pna la 24 V pentru corpurile fixe si mobile cu incandescenta care se afla n zona de manipulare a omului din locurile foarte periculoase, daca sunt n constructie nchisa si cu izolare ntarita sau sunt cel putin n constructie cu siguranta marita.

10.2.5. STAREA FIZICA A OMULUI S-a constatat ca socul electric se manifesta mult mai puternic daca omul este obosit sau n stare de ebrietate. Femeile sunt mai sensibile la socul electric dect barbatii. Sensibilitate mai mare au si copiii. Desi nu a fost confirmata de cercetari, exista conceptia foarte raspndita ca bolnavii cu afectiuni cardiace si cei cu astenie prezinta o sensibilitate crescuta la trecerea curentului. 11.2.6. DURATA ACTIUNII CURENTULUI ASUPRA CORPULUI OMENESC Conform datelor din tabelul 10.11, exista valori limita ale duratei de actiune a curentului electric, valori peste care se produce fibrilatia inimii.
Tabelul 10.10. Valori limita peste care se produce fibrilatia inimii

Curentul, mA Durata de actiune, s

10 30

60 10-30

90 3

110 2

160 1

250 0,4

350 0,2

500 0,1

223

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Pentru actiuni de scurta durata a curentului, de regula la timpi sub o secunda (nedepasind nsa timpul limita de 3 secunde), curentul limita I2 care se considera ca poate fi suportat de om fara pericole, variaza n functie de durata de actiune,conform relatiei propusa de Dalziel:

I2

0,165 t

(10.1)

n cazul actiunii de lunga durata a curentului (peste 3 secunde), se considera drept curent limita I1 la care nu se produce fibrilatia inimii, cel egal cu 50 mA.

Fig.10.9 Curba de variatie a limitelor curentului I1 prin om, la care se considera ca nu se produce fibrilatia inimii, n functie de timpul t de la producerea defectului si pna la ntreruperea circuitului electric respectiv.

10.2.7. ATENTIA OMULUI N MOMENTUL ATINGERII Se pot ntmpla accidente si atunci cnd omul nu se asteapta sa fie surprins de curentul electric la atingerea unui obiect oarecare, aflat accidental sub tensiune. In acest caz, pot avea loc caderi de la naltime sau scapari de obiecte grele din mna, provocndu-se accidente din cauza traumatismelor. Exista desigur exceptii care nu se ncadreaza ntre limitele indicate anterior. De exemplu, factorul "surpriza" are un rol foarte important, n special n cazul electrocutarilor prin afectarea sistemului nervos. In aceleasi conditii moartea electrocutatului se poate produce ntr-un timp mai scurt si la valori de curent mici, daca acesta nu se asteapta sa fie supus unui soc electric dect n cazul n care el este prevenit asupra pericolului ce poate aparea.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

224

10.3.

ANALIZA STATISTICILOR PRIVIND ELECTROCUTARILE

Indicatiile statistice cu privire la frecventa accidentelor provocate de curentul electric ar trebui sa cuprinda, pe lnga locul, timpul, cauza, felul, gravitatea accidentului, si indicatii exacte cu privire la vrsta, sexul si profesiunea accidentatului, marimea tensiunii, felul curentului, calea curentului, durata actiunii curentului, ultimele manifestari de viata ale accidentatului, timpul dupa care a intervenit moartea, masurile luate de prim ajutor etc. Numai n acest fel s-ar putea ntocmi o statistica ideala si aceasta ar fi un instrument eficient pentru prevenirea accidentelor. n Romnia nu exista nca o statistica att de complexa.
Tabelul 10.11 Defalcarea accidentelor prin electrocutare pe categorii de tensiuni

Atingeri directe, % Joasa tensiune nalta tensiune [kV] [kV] <1 1 - 35 110 55,5 19,7 2,5

Atingeri indirecte, % Joasa tensiune nalta tensiune [kV] [kV] <1 1-35 110 22,13 0,17 Tabelul 10.12

Defalcarea accidentelor prin electrocutare pe profesii

Electricieni, % Muncitori si Maistri si sefi de echipa ingineri

atingeri directe atingeri indirecte atingeri directe atingeri indirecte

Alte specialitati, % Necalificati Calificati

atingeri directe atingeri. indirecte atingeri directe atingeri indirecte

39

2,15

2,15

0,5

17,5

8,5

20,2

10

Cu datele de care dispunem, se poate afirma ca din numarul total al accidentelor prin electrocutare nregistrate, 4% au avut un sfrsit mortal. Acest procent este urmat abia la mare distanta de procentele exprimnd cazurile mortale n alte categorii de accidente. Din nefericire, aceste date nu sunt semnificative, caci nu cuprind numarul mare de electrocutari n rndurile populatiei. Ramne de necontestat nsa faptul ca accidentele prin electrocutare dau cel mai mare procent de cazuri mortale dintre toate categoriile de accidente. 10.4. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INSTALATIILE DE LEGARE LA PAMNT Prin legare la pamnt se ntelege stabilirea n mod voit a unui contact electric cu pamntul.

225

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Scopurile legarii la pamnt sunt urmatoarele: protectia vietii oamenilor: protectia personalului de deservire sau a altor persoane care ating parti metalice din instalatiile electrice care n mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot intra accidental sub tensiune; protectia personalului care executa lucrari de reparatii si revizii (cutitele de legare la pamnt, scurtcircuitoarele mobile); protectia persoanelor mpotriva curentilor de trasnet; realizarea unor conditii cerute de exploatarea corecta a instalatiilor electrice: stabilizarea potentialelor unor puncte fata de pamnt (de exemplu, legarea la pamnt a punctului neutru); realizarea unor circuite de ntoarcere prin pamnt a curentilor normali de lucru (de exemplu, tractiunea electrica); crearea unor circuite de impedanta corespunzatoare necesare functionarii unor protectii etc. Desi este posibil ca pentru fiecare dintre aceste functiuni sa se realizeze cte o instalatie de legare la pamnt separata, la noi n tara si n multe alte tari o singura instalatie de legare la pamnt este folosita n comun pentru realizarea functiunilor de mai sus. Evident ca, o astfel de instalatie trebuie sa corespunda tuturor conditiilor impuse de fiecare functiune n parte. De regula, conditiile cele mai severe le impune functiunea de protectie a vietii oamenilor mpotriva accidentelor prin electrocutare. n cele ce urmeaza, ne vom ocupa, n principal, de aceasta prima functiune a unei instalatii de legare la pamnt. 10.4.1. TIPURI DE RETELE n functie de tratarea neutrului, retelele electice se mpart n doua mari categorii: retele cu neutrul izolat (simbol I), din care fac parte: retele cu neutrul izolat (nelegat la pamnt); retele cu neutrul legat la pamnt prin bobina de stingere (compensare); retele cu neutrul legat la pamnt (simbol T, de la frantuzescul Terre ), din care fac parte: retele cu neutrul legat la pamnt prin rezistenta; retele cu neutrul legat efectiv la pamnt. Pentru protectia mpotriva accidentelor prin electrocutare n instalatiile electrice se folosesc doua metode de baza de protectie: legarea la pamnt de protectie (simbol T); legarea la conductorul de nul de protectie (simbol N).

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

226

10.4.2. TIPURI DE INSTALATII ELECTRICE Putem discuta despre urmatoarele tipuri de instalatii electrice, prin prisma celor doua aspecte precizate n paragraful 10.4.1.: instalatii tip IT = retele cu neutrul izolat (I), n care metoda de protectie de baza este legarea la pamnt (T); instalatii tip TT = retele cu neutrul legat la pamnt (T), n care metoda de protectie de baza este legarea la pamnt (T); instalatii tip TN = retele cu neutrul legat la pamnt (T), n care metoda de protectie este legarea la nul (N). Observatie: nu se realizeaza retele tip IN. Retelele electrice de nalta tensiune (Un 1000V) pot fi din categoria cu neutrul izolat sau din categoria cu neutrul legat la pamnt. n toate aceste retele metoda de baza de protectie mpotriva accidentelor prin electrocutare este legarea la pamnt de protectie (deci pot fi retele tip IT sau TT). Retelele electrice de joasa tensiune (Un 1000V) pot fi, de asemenea, din cele doua categorii n cele ce priveste tratarea neutrului, dar metodele de baza de protectie difera. n cazul retelelor de joasa tensiune cu neutrul izolat se foloseste ca metoda de protectie de baza legarea la pamnt de protectie (deci, retele tip IT ). n schimb, n retelele de joasa tensiune cu neutrul legat efectiv la pamnt metoda de protectie de baza este, de regula, legarea la conductorul de nul de protectie (deci, retele tip TN). 10.4.3. PARTI COMPONENTE ALE UNEI INSTALATII DE LEGARE LA PAMNT O instalatie de legare la pamnt poate fi considerata ca fiind formata din doua parti principale: priza de pamnt, compusa din: electrozi metalici ngropati n sol (de regula, din otel); solul din jurul electrozilor; reteaua de legare la priza de pamnt, compusa din totalitatea electrozilor metalici prin care se realizeaza legatura ntre partile metalice ale echipamentelor care trebuie legate la pamnt si priza de pamnt; este realizata n mod uzual din conductor de otel lat. Un curent care se scurge n pamnt printr-o instalatie de legare la pamnt parcurge partile metalice (reteaua de legare la priza si electrozii metalici ngropati) si volumul de sol din jurul electrozilor. Solul este considerat un conductor cu o rezistivitate mult mai mare dect a partii metalice a instalatiei de legare la pamnt : sol / otel 108 1012 .

227

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Ca urmare, la trecerea curentului electric, rezistenta opusa de instalatia de legare la pamnt este practic concentrata n volumul de sol din jurul electrozilor.

Deoarece din electrozii metalici curentul se disperseaza n sol, rezistenta opusa de acesta la trecerea curentului este denumita si rezistenta de dispersie .
10.4.4. POTENTIALUL SOLULUI N ZONA UNEI PRIZE DE PAMNT LA TRECEREA UNUI CURENT ELECTRIC PRIN PRIZA La trecerea unui curent (pe care o sa-l notam de aici ncolo cu Ip) prin electrozii prizei si apoi prin volumul de sol din jurul acestora, solul din zona prizei va capata potentiale diferite de zero.
V

Vx Ip x V=0

Rd

Fig.10.10 Curba distributiei de potential

Pentru cazul simplu al unui singur electrod implantat n pamnt valorile potentialului pamntului din jurul acestuia sunt reprezentate calitativ n diagrama de mai sus (fig.10.10), numita si plnia de potential. 10.5. MODURI N CARE SE POT PRODUCE ACCIDENTELE PRIN ELECTROCUTARE Accidentele prin electrocutare se pot produce: Prin atingere directa a unui conductor aflat n mod normal sub tensiune. Masurile de protectie constau n mprejmuiri, supranaltari si prin instruirea personalului sa respecte regulile de lucru n instalatiile electrice sub tensiune. Prin atingere indirecta, adica prin atingerea unor parti metalice care n mod normal nu sunt sub tensiune, dar care n mod accidental pot intra sub tensiune.

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

228

Pentru a ilustra doua dintre cazurile de astfel de electrocutari sa revenim la curba distributiei de potential n jurul unei prize, la scurgerea unui curent prin ea, n pamnt (fig.10.11).

V
Potentialul minii = tensiunea pe priza Vmna Up

Tensiunea de pas Upas = Vpicior1 - Vpicior2 = k pas Up

Tensiunea de atingere Ua = Vmna - Vpicior=k aUp

Potentialul piciorului 1 Vpicior 1 Potentialul piciorului 2 Vpicior 2

Potentialul piciorului Vpicior

Rezistenta de dispersie a prizei notata cu Rp

Ip

Fig.10.11. Electrocutarea prin tensiuni de atingere si de pas

nainte de a aborda problema electrocutarilor prin atingere indirecta, sa remarcam ca potentialul cel mai nalt se atinge n zona electrozilor ngropati n pamnt. Diferenta de potential ntre aceste puncte si solul aflat la distanta suficient de mare (unde V=0) se numeste tensiune pe priza:

Up

Vp

Rp

Ip

(10.2)

n cazul trecerii unui curent Ip prin priza, toate partile metalice legate la priza de pamnt vor avea acesta tensiune. Analiznd datele furnizate de diferiti cercetatori n urma experimentarilor si cele din statisticile electrocutarilor, n tehnica securitatii muncii la instalatiile electrice valoarea rezistentei omului viu se considera egala cu 1000 , n cazul unei electrocutari prin atingere directa (cale de curent mana-picior sau mna stanga-mna dreapta.si egala cu 3000 , n cazul unei electrocutari prin atingere indirecta. Aceste valori sunt n general acoperitoare. Desigur ca vor exista cazuri n care vor coincide mai multi factori nefavorabili, ceea ce face ca rezistenta omului sa scada sub aceste valori.

229

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Electrocutare prin tensiune de atingere. Sa presupunem ca un om se afla n apropierea unui echipament electric n timpul unui defect care are drept consecinta trecerea unui curent prin instalatia de legare la pamnt. Daca el atinge cu mna carcasa metalica a echipamentului, legata la priza de pamnt, atunci va fi supus unei diferente de potential numita tensiune de atingere (a se vedea figura 10.11):

Ua

Vmna

V picior

(10.3)

Se observa ca, Ua < Up. Se noteaza cu ka coeficientul de atingere:

ka

Ua Up

(10.4)

Electrocutare prin tensiune de pas. Tensiunea de pas este diferenta de potential ce apare ntre cele doua talpi ale unui om care paseste ntr-o zona n care se afla amplasata o priza de pamnt, n cazul scurgerii prin aceasta a unui curent n pamnt (vezi figura 10.2):

U pas

V picior1 V picior 2

(10.5)

Analog, se defineste coeficientul de pas:

k pas

U pas Up

(10.6)

Situatia cea mai grava apare atunci cnd omul atinge cu o mna o carcasa a unui echipament intrata accidental sub tensiune (Up), iar cu cealalta mna tine, de exemplu, un cablu derulat de lungime mare, care la celalalt capat este n contact cu pamntul aflat la distanta de priza:

Ua
10.6.

Vmna1 Vmna 2

Up

(10.7)

VALORILE MAXIME ADMISE NORMATE PENTRU TENSIUNEA DE ATINGERE SI TENSIUNEA DE PAS n Romnia, metodologiile folosite pentru dimensionarea instalatiilor prin care se asigura protectia mpotriva accidentelor prin electrocutare, se bazeaza pe respectarea unor valori limita nu pentru curentii ce trec prin corpul omenesc, ci pentru tensiunile accidentale la care acesta poate fi supus. Curentul ce trece prin corpul omenesc (Ih) este raportul dintre diferenta de potential ce poate sa apara ntre doua parti ale corpului omenesc (si care depinde de modul de producere al electrocutarii) si rezistenta corpului omenesc (Rh).

NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE

230

n calcule se iau valori acoperitoare, mult mai mici dect cele reale: Rh = 1000 Rh = 3000 pentru cazul electrocutarilor prin atingere directa; pentru cazul electrocutarilor prin atingere indirecta.

Pe baza celor aratate mai sus privind curentii maximi admisibili si valorile de calcul ale rezistentei corpului omenesc s-au calculat valori admisibile pentru tensiunile accidentale la care poate fi supus un om ntr-o instalatie electrica. Ca urmare, normele prevad valori maxime admise pentru tensiunile de atingere si de pas n functie de: tensiunea nominala a instalatiei: joasa tensiune sau nalta tensiune; durata defectului conditionata de modalitatile de eliminare a defectelor; zona de amplasare a instalatiei electrice.
Tensiunile de atingere si de pas maxime admise pentru instalatiile si echipamentele electrice de joasa tensiune sunt prezentate n tabelele 10.13 si 10.14.
Tabelul 10.13

Valorile maxime admise ale tensiunilor de atingere si de pas, n V, n instalatii cu tensiuni nominale pna la 1000V Mediul Putin periculos Locul de utilizare Categoria utilajelor <3 Suprafata Subteran Fixe si mobile Portabile Toate 65 65 c.a. >3 40 40 <3 110 110 c.c. >3 65 65 <3 65 24 24 Periculos sau foarte periculos c.a. >3 40 24 24 <3 110 24 24 c.c. >3 65 24 24

Timpul de deconectare [s]

Protectia mpotriva atingerilor indirecte trebuie astfel realizata nct, n caz de defect, tensiunile de atingere si de pas sa fie eliminate sau limitate la valorile de mai sus n cel mult 0,2 secunde. La utilajele portative, daca sunt alimentate la tensiunea redusa de 12 V sau 24 V, nu se mai iau alte masuri de protectie dect izolarea de lucru. Carcasa utilajului intra sub tensiune numai daca izolatia se deterioreaza. Reteaua de alimentare a acestor utilaje este izolata fata de pamnt s deci pericolul apare doar atunci cnd n reteaua respectiva exista o faza defecta.

Tabelul 10.14 Valorile maxime admise pentru tensiunile de atingere si de pas [V] n instalatii de nalta tensiune conform 1.RE - Ip 30 - 90 Nr crt Instalatia electrica Echipament electric din statii si posturi de transformare Zona de amplasare
circulatie frecventa circulatie redusa fara mijloace individuale de protectie izolante circulatie redusa cu folosirea mijl. individ. de protectie izol. circulatia frecventa

Stlpi LEA fara aparataj

din localitati circulatia frecventa n afara localitatilor circulatie redusa incinte industriale si a-

Tipul retelei I;T1 T2 I;T1 T2 I:T1 T2 I T1 T2

I;T1;T2 I;T1;T2

0,2 s 125 250 250 500 500 1100 125 250 1100

Timpul de ntrerupere a defectului prin protectia de baza 0,3 s 0,4 s 0,5 s 0,6 s 0,7s 0,8..1,2 1,2..3 s 100 85 80 75 70 65 65 200 165 150 140 130 125 65 200 165 150 140 130 125 125 400 330 300 280 260 250 125 400 390 300 280 260 250 250 795 600 500 500 500 500 250 125 125 125 125 125 125 125 250 250 250 250 250 250 250 795 600 500 500 500 500 250 nu se normeaza 125 125 125 250 250 125 125

3s 50 50 125 125 250 250 125 250 250

nu se normeaza I;T1 125 125 125 125 125 125 125 gricole, campinguri, plaje T2 250 250 250 250 250 250 250 I 125 125 125 125 125 125 125 n general, indiferent Stlpi T1 250 250 250 250 250 250 250 de zona LEA cu T2 500 500 500 500 500 500 500 incinte industr. si agricole, aparataj I 125 125 125 125 125 125 125 plaje, terenuri agricole T1;T2 250 250 250 250 250 250 250 Nota: cifrele 1 si 2 din coloana "Tipul retelei" se refera la numarul de sisteme de protectie pentru eliminarea defectului

125 125 125 250 250 125 125

This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com. The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only. This page will not be added after purchasing Win2PDF.