P. 1
Limbajul Publicistic Actual

Limbajul Publicistic Actual

|Views: 11|Likes:
Published by Avram Anku

More info:

Published by: Avram Anku on Feb 05, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2014

pdf

text

original

Bibliografie Andriescu, Al., Limba presei româneşti în secolul al XIXlea, Iaşi, Editura Junimea, 1979.

Antip, Felicia, Lumea din ziare, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1991. Austin, J. ., Cum să faci lucrurile cu vorbe, !iteşti, Bucureşti, Editura !aralela "#, $%%&. 'uda (a)riela, Metafora publicistică, *n Studii şi cercetări lingvistice , $ +II$%%,, iuliedecem)rie, p. $#1-$,&. A.ram, /ioara, reşeli curente în limba!ul administrativ, *n R, 190#, nr. $, p. &-,. A.ram, /ioara, "robleme ale e#primării corecte, Bucureşti, Editura Academiei, 1907. Aristotel, "oetica, Studiu introductiv, Bucureşti, Editura IRI, 1990. Baudrillard, Jean, Societatea de consum$ Mituri şi structuri, Bucureşti, comunicare.ro, $%%#. Bălănescu, 1l2a, Limba!e de specialitate, Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, $%%%. Bălănescu, 1l2a, Considera%ii asupra stilului publicistic , Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, $%%1. Bănciulescu, +., Limba!ul sportiv, Bucureşti, Editura 5port6urism, 190". Bertrand, ClaudeJean 7coord.8, & introducere în presa scrisă şi vorbită , Iaşi, Editura !olirom, $%%1. Benoist, uc, Semne, simboluri şi mituri, Bucureşti, Editura 9umanitas, 199#. Bo2dan'ascălu, 'oina, 'ascălu, Crişu, 'pitetul !urnalistic în secolul al XIX lea, 6imişoara, Editura Au2usta, 1999. Bolocan, (:., (nele caracteristici ale stilului publicistic al limbii române literare, *n 5C ;II, 19,1, nr. 1, p. &#-71. Brune, Fran<ois, )ericirea ca obliga%ie$ "si*ologia şi sociologia publicită%ii, Editura 6rei, 199,. Cernico.a, /ariana, Stilul publicistic actual, 6imişoara, Editura Au2usta, 1999. Cernico.a, /ariana, Interviul, un dialog specializat, 6imişoara, Editura Au2usta, 1997 C:araudeau, !atric=, (:i2lione, Rodolp:e, +al, S*o-ul despre libertatea cuvântului ca mit, Iaşi, Editura !olirom, $%%#.

Coman, /i:ai 7coord.8, Manual de !urnalism, te*nici fundamentale de redactare, Iaşi, Editura !olirom, 1999. Coteanu, I., .omâna literară şi problemele ei principale, Bucureşti, Editura >tiin4i?ică, 19,1. Coteanu, I., Stilistica func%ională a limbii române . Stil, stilistică, limba!, Bucureşti, Editura Academiei, 197&. C.asn*i Cătănescu, /aria, +itlul !urnalistic, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în mass media din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. C.asn*i Cătănescu, /aria, .etorica publicistică$ /e la parate#t la te#t, Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, $%%,. 'âncu, +asile 5e)astian, Comunicarea simbolică$ 0r*itectura discursului publicitar, Clu@Aapoca, Editura 'acia, 1999. 'iaconescu, !aula, Structura stilistică a limbii$ Stilurile func%ionale ale limbii române literare moderne, *n 5C ;;+, nr. &, 197", p. $$9-$"$. 'orcescu, E., Metafora poetică, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 197#. 'uda (a)riela, Metafora publicistică, *n Studii şi cercetări lingvistice , Academia Română, $ +II$%%,, iuliedecem)rie, p. $#1-$,&. 'umistrăcel, 5telian, Limba!ul publicistic, Iaşi, Editura Institutul European, $%%,. 'umistrăcel, 5telian, Limba!ul publicistic românesc din perspectiva stilurilor func%ionale, Iaşi, Editura Institutul European, $%%7. 'umistrăcel, 5telian, /iscursul repetat în te#tul !urnalistic, Iaşi, Editura 3ni.ersită4ii BAleCandru Ioan CuDaE, $%%,. Eco, 3m)erto, +ratat de semiotică generală , Bucureşti, Editura >tiin4i?ică şi Enciclopedică, 190$. Eco, 3m)erto, Istoria frumuse%ii, Bucureşti, Editura Rao, $%%#. Eco, 3m)erto, Istoria urâtului, Bucureşti, Editura Rao, $%%7. Felecan, 'aiana, 0specte ale limbii române contemporane în presa scrisă, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. Felecan, Aicolae, +erminologia corpului uman în limba română, Clu@F Aapoca, Editura /e2a, $%%#. FerrGol, (illes, Fla2eul, AoHl, Metode şi te*nici de e#primare scrisă şi orală, Iaşi, Editura !olirom, 1990. Fontanier, !., )igurile limba!ului, Bucureşti, Editura 3ni.ers, 1977. (:eor2:e, +ir2iliu, .evră!irea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor, Bucureşti, Editura !rodromos, $%%,. (oddard, An2ela, Limba!ul publicită%ii, Iaşi, Editura !olirom, $%%$.

$

(recu, +ictor +., Idealul unită%ii na%ionale în presa românească, Clu@F Aapoca, Editura 'acia, 199,. (rIn)er2, aura 7coord.8, Massmedia despre se#e, 0specte privind stereotipurile de gen massmedia din .omânia, Bucureşti, Editura 6ritonic, $%%#. (ross, !eter, Colosul cu picioare de lut$ 0specte ale presei româneşti post comuniste, Iaşi, Editura !olirom, 1999. 9ristea, 6:eodor, Structuri pleonastice în presa românească actuală , *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. Irimia, 'umitru, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura !olirom, 1999. Irimia, 'umitru, Stilul publicistic actual între libertatea de e#primare şi libertatea de e#presie, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. /anoliu/anea, /aria, ramatică, pragmasemantică şi discurs, Bucureşti, Editura itera, 199&. /c u:an, /ars:all, Massmedia sau mediul invizibil , Bucureşti, Editura Aemira, 1997. /unteanu, >te?an, Jara '., +asile, Istoria limbii române literare , Bucureşti, Editura 'idactică şi !eda2o2ică, 190&. 1ancea, Ileana, Semiostilistica, 6imişoara, Editura ECcelsior, 1990. !ătraş, iana 1tilia, 0specte morfologice şi etimologice ale derivatelor cu sufi#e neologice, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. !ânDaru, !etru, Massmedia în tranzi%ie, Bucureşti, Editura Funda4ia Rompres, 199,. !etcu, /arian, +ipologia presei româneşti, Iaşi, Editura Institutul European, $%%%. !opescu, Costin, "ublicitatea1 o estetică a persuasiunii , Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii din Bucureşti, $%%#. !reda, 5orin, +e*nici de redactare în presa scrisă , Iaşi, Editura !olirom, $%%,. !op, 'oru, Massmedia şi politica$ +eorii, structuri, principii, Iaşi, Editura Institutul European, $%%%. !opa, 'orin, Comunicare şi publicitate, Bucureşti, Editura 6ritonic, $%%#. !ruteanu, (eor2e, 2iolen%a societă%ii şi brutalitatea lingvistică în mass media, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. Rad, Ilie 7coord.8, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7.
&

Rad, Ilie 7coord.8, Cum se scrie un te#t ştiin%ific$ /isciplinele umaniste, Iaşi, Editura !olirom, $%%0. Radu, Caliopia, Massmedia şi democratizarea culturii, Bucureşti, Editura >tiin4i?ică şi Enciclopedică, 1909. Randall, 'a.id, 3urnalistul universal$ *id practic pentru presa scrisă, 'a.id Randall, Iaşi, Editura !olirom, 1990. Rădulescu, /i:aela >t., Metodologia cercetării ştiin%ifice1 elaborarea lucrărilor de licen%ă, masterat, doctorat, Bucureşti, Editura 'idactică şi !eda2o2ică, $%%,. Ricouer, !aul, Metafora vie, Bucureşti, Editura 3ni.ers, 190". Roşca, umini4a, "roduc%ia te#tului !urnalistic, Iaşi, Editura !olirom, $%%". Roşca umini4a, Mecanismele construc%iei mediatice, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. Ro.en4aFrumuşani, 'aniela, Semiotică, societate, cultură, Iaşi, Editura Institutul European, 1999. Ro.en4aFrumuşani, 'aniela, Semiotica discursului ştiin%ific, Bucureşti, Editura >tiin4i?ică, 199#. Ro.en4aFrumuşani, 'aniela, Introducere în semiotică, Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, 1991. Ro.en4aFrumuşani, 'aniela, Introducere în teoria argumentării, Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, 199" Ro.en4aFrumuşani, 'aniela, 0naliza discursului, Bucureşti, Editura 6ritonic, $%%#. 5la.e Elena, Metafora în limba română, Bucureşti, Editura >tiin4i?ică, 1991. 5toic:i4oiu Ic:im, Adriana, Creativitate le#icală în .omânia actuală, Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, $%%,. >te?ănescu, 'orin, Sensul şi imaginea$ 'seuri de *ermeneutică a imaginarului, Bucureşti, Editura 'idactică şi !eda2o2ică, 1997. 6:ompson, B. Jo:n, Media şi modernitatea$ & teorie socială a massmedia, 1radea, Editura Antet, 199,. 6udor, +lad, Interviul$ /e la "laton la "la4bo4, Clu@FAapoca, Editura 'acia, 1997. +asiliu, Emanuel, Introducere în teoria te#tului, Bucureşti, Editura >tiin4i?ică şi Enciclopedică, 199%. +asilescu, /ircea, Masscomedia, Situa%ii şi moravuri ale presei de tranzi%ie, Bucureşti, Editura Curtea +ec:e, $%%1. +erdeş, 1.idiu, Metaforă şi metafizică, Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, $%%#. +erdeş, 1.idiu, Metafora 5 un concept desc*is, Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, $%%".
"

+intilăRădulescu, Ioana, 6orma academică şi massmedia, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. +işinescu, +ictor, 2alori le#icale şi stilistice în publicistica literară românească, Bucureşti, Editura Al)atros, 1901. +lădu4, 'umitru, Cuvinte şi enun%uri deficitare ca sens în limba!ul massmediei de după 7898, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. Ka?iu, Rodica, /iversitate stilistică în româna actuală , Bucureşti, Editura 3ni.ersită4ii Bucureşti, $%%1. Ka?iu, Rodica, 0nafora discursivă în te#tul !urnalistic , *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7. KeliDer, Bar)ie, /espre !urnalism la modul serios , Iaşi, Editura !olirom, $%%7.

#

1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL PRESEI ACTUALE

§1.01. 'atorită ?aptului că presa scrisă1 are o .astă raDă de ac4iune, pu)lica4iile periodice 7Diare, re.iste8 auto:tone au a.ut un rol decisi. *n procesul de moderniDare a lim)ii române literare, pa2ina de Diar ?iind, de cele mai multe ori, dincolo de mesa@ul propriuFDis, locul de *ntâlnire a ino.a4iei leCicoF2ramaticale şi principalul canal de răspândire a acesteia. Cercetările din ultima .reme, consacrate ?enomenului pu)licistic românesc, 7re8con?irmă ?aptul că stilul publicistic nu mai poate ?i pus su) semnul contestării sau al reticen4ei, aşa cum sFa procedat *n anii ,%F7%. AnaliDarea principalelor tendin4e din e.olu4ia lim)ii literare, de ieri şi de aDi, nu poate ?i concepută ?ără să se 4ină seama şi de limba!ul:stilul presei$ Re?eritor la terminolo2ia din studiile şi lucrările de stilistică românească, o)ser.ăm că no4iunile stil - limba! nu au ?ost su?icient de )ine de?inite, iar utiliDarea lor sFa do.edit a ?i, *n 2eneral, oscilantă. Elena !arpală este de părere că *n raport cu lim)a, limba!ele şi stilurile func%ionale sunt func%ii ale ei, .ariante a căror de?inire cade *n preocuparea stilisticii ?unc4ionaleL B im)a@ele sunt condi4ionate de natura comunicării, iar stilurile - de natura mesa@uluiM primele sunt structurate, stilurile structureaDăE $. !e parcursul lucrării noastre .om ?olosi no4iunea de stil, care, credem noi, este mult mai adec.ată demersului nostru, din moment ce eCistă şi o disciplină lin2.istică, stilistica, al cărei o)iect are *n .edere stilulM un alt moti. ar ?i
5inta2ma presă scrisă este un pleonasm de ori2ine ?ranceDăM .eDi 6:eodor 9ristea, "leonasme de origine franceză, *n BRomânia literară,E ;;I+, 1991, nr. 7, p. 11. !resa nu poate ?i decât scrisă, deoarece trimite direct la modul *n care se preDintă, su) ?orma unui imprimat scris, dar mai ales ca o aluDie la .ec:iul sistem de tipar. Cu.ântul a ?ost eCtins astăDi şi asupra celorlalte componente ale sistemului mediatic, pro)a)il ca un oma2iu indirect la adresa ?ormei tradi4ionale de eCpresie pu)licisticăM .eDi Florea Ioncioaia, Introducere în presa scrisă, Editura 3ni.ersită4ii BAl.I. CuDaE, Iaşi, $%%%, p. 11. $ Elena !arpală, Limbă, limba!, stil ; o problemă de terminologie, *n R, ;;;, 1901, nr. 1, p. 9F1&.
1

,

?rec.en4a constantă a conceptului *n cele mai multe dintre studiile şi lucrările recente consacrate presei. Nn cercetarea stilului publicistic, sFau conturat până *n preDent, credem, două modalită4i de a)ordare a acestuiaL - o modalitate de cercetare internă, care .ine din interiorul pro?esiei de Diarist şi .iDeaDă ?ormarea şi per?ec4ionarea acestuia din perspecti.a teoriei comunicării. Nn preDent, eCistă o )o2ată )i)lio2ra?ie *n acest sens, care a)ordeaDă pe lar2 speci?icul presei scrise 7modul său de operare, ?unc4iile şi limitele acesteia8. /a@oritatea acestor lucrări apărute la noi *n ultimii ani repreDintă traducerile lucrărilor unor specialişti recunoscu4i *n domeniul presei scrise sau audio.iDuale europene, la care se adău2ă o serie de contri)u4ii româneşti consacrate identită4ii presei scrise, *n raport cu celelalte componente ale sistemului media 7.eDi )i)lio2ra?ia 2enerală a lucrării8. - o modalitate de cercetare e#ternă, concretiDată *n studiile şi lucrările lin2.iştilor şi stilisticienilor preocupa4i, *n principal, de e.olu4ia lim)ii literare, de aspectele normati.e şi de *mprumuturile leCicale care se mani?estă, de re2ulă, *n interiorul stilului pu)licistic 7presa poate constitui un punct de plecare şi *n cercetările de sociolo2ie, de istorie a mentalită4ilor, de istorie literară etc.8 Am)ele modalită4i de cercetare sunt complementare, a)ordarea ?ăcânduFse dintrFo perspecti.ă pra2matică, cea a @urnalistului pro?esionist, la care se adau2ă perspecti.a teoretică a lin2.istului&. Constatările desprinse *n urma studiilor recente", departe de a ?i eC:austi.e, rele.ă oportunitatea studierii stilului publicistic actual, ca entitate autonomă cu multiple .alen4e eCpresi.e, cu particularită4i speci?ice şi cu particularită4i comune cu unul sau mai multe dintre stilurile lim)ii române literare actuale. §1.02. Stilul publicistic <gazetăresc= sFa instituit pe )aDa normelor lim)ii literare, ?iind un stil de esen4ă modernă, şi cuprinde *n s?era sa o 2amă de
&

+eDi şi Rodica Ka?iu, Interpretarea lim)a@ului @urnalistic, *n Limba română, nr. 7F9, $%%7L 'i?eren4e destul de mari se pot constata *ntre a)ordările de tip lin2.istic, pentru care teCtul @urnalistic este plasat *ntrFo tipolo2ie discursi.ă mai lar2ă, şi cele deD.oltate din interiorul pro?esiei, preponderent aplicati.e, utiliDând masi. analiDa de con4inut, descriind practicile discursi.e şi 2enurile teCtuale speci?ice. Nntre aceste a)ordări metodolo2ice şi reDultatele lor nu se sta)ilesc totdeauna puncte de contact, atât di?eren4ele cât şi asemănările rămânând implicite. 3n dialo2 interdisciplinar ar ?i *nsă eCtrem de pro?ita)ilM el ar putea ?i pro.ocat de contri)u4iile din ultimii ani ale pro?esorului 5telian 'umistrăcel, care .iDeaDă trăsături esen4iale şi asociate ale lim)a@ului @urnalisticL dominanta ?atică şi mani?estarea ei prin utiliDarea clişeelor. " /en4ionăm *n acest sensL Irina !reda, >mbogă%irea le#ico;semantică a limbii române actuale <Cu privire la perioada post;decembristă=, *n R, ; I, 199$, nr. 9, p. "0&F"9% 7I8M R, 199$, nr. 1%, p. #"1F#"9 7II8M R, 199$, nr. 11F1$, p. #09F#9# 7III8M R, ; II, 199&, nr. 1, p. 19F$0 7I+8M Adriana 5toic:i4oiu, >mprumuturi ?necesare@ şi împrumuturi ?de lu#@ în limba!ul publicistic actual , *n Comunicările ?A4perion@, .olum coordonat de 'imitrie !ăcurariu, Editura 9Operion ;;I, Bucureşti, 199$, p. 1,9F17,M arisa 5c:ippel, +e#te şi conte#te$ 0specte comunicative şi culturale ale presei actuale din .omânia, *n , ; +II, 1997, I, p. #$F#0M Adriana 5toic:i4oiuF Ic:im, &bserva%ii privind influen%a engleză în limba!ul publicistic actual, *n , ; +I, 199,, II, p. &7F", 7I8M , ; +I, 199,, IIIFI+, p. $#F&" 7II8.

7

mi@loace şi ?orme de comunicare orale şi scrise, care ser.esc la in?ormarea pu)licului *n calitatea sa de receptor, asupra celor mai di.erse e.enimente cotidiene din .ia4a socială, politică, economică, culturală, ştiin4i?ică, artistică, sporti.ă etc., *ndeplinind ast?el ?unc4ia de mediatizare, dar şi de influen%are a opiniei pu)lice. 6eCtele pu)licistice preDintă trăsături speci?ice care decur2 din necesitatea unei in?ormări rapide, eCacte, eCpresi.e şi con.in2ătoare, din caracterul lor dinamic, desc:is *nnoirilor, dar păstrând, *n 2eneral, un ec:ili)ru ?iresc *ntre tradi4ie şi ino.a4ie. 'atorită recepti.ită4ii la ino.a4ie şi con4inutului său .ariat, *ncă de la apari4ia primelor Diare româneşti, stilul publicistic a repreDentat unul din principalele instrumente *n procesul de introducere şi adaptare a neolo2ismelor, precum şi *n ac4iunea de per?ec4ionare, su) aspectul corectitudinii, a normelor lim)ii literare din secolul al ;I;Flea. 'e asemenea, datorită circula4iei şi in?luen4ei imediate asupra cititorilor, la care tre)uie să adău2ăm presti2iul redactorilor şi al cola)oratorilor 7*n 2eneral scriitori şi oameni de cultură recunoscu4i *n epocă8, presa din secolul al ;I;Flea şi de la *nceputul secolului al ;;Flea a contri)uit, *n mare măsură, la sta)ilirea şi la impunerea unui model de normă scrisă, considerată literară, 2ră)ind ast?el procesul de uni?icare a lim)ii de cultură, printrFo renun4are treptată şi conştientă la elementele re2ionale şi populare. Ae2area eCisten4ei stilului pu)licistic sau aneCarea lui la stilul )eletristic repreDintă, pro)a)il, şi consecin4a indirectă a ?aptului că aproape to4i marii noştri scriitori, *ncepând cu /i:ai Eminescu, I. . Cara2iale, Ioan 5la.ici şi continuând cu 6udor Ar2:eDi, i.iu Re)reanu, (eor2e Călinescu ş.a., au ?ost şi mari 2aDetari. 'e alt?el, *n toate etapele de deD.oltare a societă4ii româneşti din secolul al ;I;Flea, apari4ia presei constituind un atri)ut al unei lumi ce tindea spre modernitate, şi până *n preDent, putem constata o cola)orare ?ructuoasă şi acti.ă a scriitorilor, *n primul rând, *n pa2inile Diarelor sau re.istelor. Fenomenul nu este speci?ic doar spa4iului cultural românesc, marii scriitori şiFau *mpletit destinul lor artistic şi printrFo cola)orare 7permanentă sau ocaDională8 la presa .remiiL +oltaire, 9onorG de BalDac, Pmile Kola, +ictor 9u2o, Al)ert Camus, JeanF!aul 5artre ş.a. Nntrucât cei care practicau Diaristica erau şi mari scriitori 7unii dintre aceştia, cum ar ?i /i:ai Eminescu, I. . Cara2iale sau 6udor Ar2:eDi, au dat strălucire am)elor domenii8, inter?eren4e stilistice *ntre stilul pu)licistic şi stilul )eletristic sFau produs şi se produc *n permanen4ă, cu e?ecte )ene?ice, *n primul rând, pentru stilul pu)licistic, dar şi cu reDultate poDiti.e pentru e.olu4ia literaturii.

0

Nn primele două etape de deD.oltare a stilului pu)licistic 710$9F10,%M 10,%F19%%8#, timp *n care sFau produs mari sc:im)ări *n e.olu4ia societă4ii româneşti, *n pa2inile Diarelor au a.ut loc ample campanii de clari?icare ideolo2ică. 6ot *n presă sFau propus solu4ii care pri.eau deD.oltarea, uni?icarea şi *m)o2ă4irea lim)ii literare şi sFau pu)licat crea4ii literare .aloroase, *ncercânduFse o selec4ie mai ri2uroasă a acestora pe )aDa unor criterii estetice ?erme. !resa şi literatura cunosc acum o perioadă de emula4ie, apropiinduFse, dar şi separânduFse din punct de .edere stilistic, prin scopul urmărit, care impunea @urnalistului mi@loace de persuasiune speci?ice, marcate de oralitate *n articolul 2aDetăresc. Ca să ?olosim terminolo2ia retoricii antice, literatura tindea tot mai mult către un stil ales 7B*naltE8, *n timp ce presa culti.a Bstilul de @osE, *n sensul unei comunicări lăr2ite, ?ără eCcesele de .ul2aritate din presa actuală. 1dată cu apari4ia B'aciei literare Q 710"%8, asistăm la o specialiDare a presei, prin editarea primelor re.iste literare, care erau ?ondate şi conduse de reputa4i scriitori şi oameni de culturăL B'acia literarăE, su) *ndrumarea lui /i:ail Ro2ălniceanu, BRomânia literarăS 7Iaşi, 10##8, condusă de +. Alecsandri, BCon.or)iri literareE 7Iaşi, 10,7F19""8, re.istă ?ondată de 5ocietatea 3unimea şi condusă de 6itu /aiorescu, B6ri)una S 75i)iu,100"8, editată de I. 5la.ici. !resa literară, nu cuprindea, la *nceputurile ei, numai pu)lica4ii cu caracter strict literar, ea a ?ost *n acea perioadă mai mult o presă culturală şi politică, cu un spectru lar2, *n domenii cum ar ?iL istoria, ?iloDo?ia, economia, medicina, arta, literatura, ?ilolo2ia etc. !rin pro2ramele lor, cele mai importante pu)lica4ii literare din secolul al ;I;Flea au sta)ilit principii şi criterii de periodiDare, de promo.are a .alorilor autentice, de com)atere a eCa2erărilor, de sincroniDare a culturii şi a literaturii româneşti cu 1ccidentul, dar şi de păstrare a unui ec:ili)ru *ntre tradi4ie şi modernitate. 2. Spe ii !"r#ali$%i e
#

!rocesul e.olu4iei presei româneşti lFam structurat *n cinci perioade distincte L 10$9 - 10,%M10,% 19%%M19%% - 19"7M 19"7 - 1909M 199% şi până *n preDent. Cele cinci perioade de a?irmare şi deD.oltare a stilului pu)licistic au ?ost puse *n rela4ie directă cu e.olu4ia sistemelor politice şi @uridice, acestea determinând, de re2ulă, rela4iile dintre presă şi putere. Acest criteriu 2eneral de periodiDare a presei are *n .edere şi alte elemente care 4in seama de e.olu4ia sistemelor economice şi culturale a societă4ii, eCisten4a unor cititori instrui4i, interesa4i de .ia4a pu)lică, precum şi 2radul de deD.oltare a te:nolo2iei de imprimare şi de transmitere a in?orma4iei.
,

/a@oritatea Diarelor tipărite *n inter.alul 10$9F10"% şi c:iar mai târDiu, a.eau *nscrise pe ?rontispiciu sinta2ma B2aDetă politică şi literar<l=ăTEM prin BliterarE se *n4ele2ea, *n primul rând, ştirea, ?aptul di.ers culturalFştiin4i?ic şi crea4ia )eletristicăM .eDi *n acest sens, Ior2u Iordan, 0lbina românească$ 6ote pe marginea primului ei volum, *n .olumul Limba literară. Studii şi articole. Edi4ie *n2ri@ită şi note de !a.el Ju2ui şi Ion 6răistaru, Editura B5crisul RomânescE, Craio.a, 1977, p. 1,9.

9

§2.01. 5tilul pu)licistic reuneşte două tipuri de comunicareL informativă şi afectivă. 6outatea U actualitatea a repreDentat şi repreDintă scopul esen4ial al 2aDetarului din totdeauna. /ai ales *n prima etapă de e.olu4ie a stilului pu)licistic 710$9F10,%8, in?ormarea constituia o latură esen4ială a crezului iluminist şi până la apari4ia BCon.or)irilor literareE presa românească mer2e aproape numai cu acest creD. Ra4iunea supremă a apari4iei presei a ?ost aceea de a in?orma, de a *nre2istra şi de a interpreta ceea ce se *ntâmplă *n lume. Nn 2enurile prin eCcelen4ă in?ormati.e 7ştirea, in?orma4ia, relatarea8, *ntrFun cu.ânt, noutatea este comunicată cu o mare economie de mi@loace, cantitati. şi calitati., *n timp ce *n alte 2enuri pu)licistice 7reporta@, ?oileton, comentariu, eseu sau pam?let8, noutatea con%inutului este du)lată de noutatea e#presiei, de ori2inalitatea acesteia. Nn acest caD pu)licistul este interesat nu numai ceea ce spune, ci şi de modul cum spune, posi)ilită4ile de comunicare apropiinduFse de Dona literaturii, ?ără să ?ie literatură propriuFDisă. A.ând *n .edere cele două tipuri de comunicare speci?ice stilului pu)licistic, am considerat necesar să ?acem o clasi?icare a speciilor @urnalistice, utilă, credem, *n su)linierea inter?eren4elor de natură stilisticoF lin2.istică dintre stilul publicistic şi stilul beletristic. Ast?el de *ntretăieri *ntre cele două stiluri se datoreaDă şi ?aptului că unele specii sunt comune am)elor stiluri 7eseul, reporta!ul, foiletonul, tableta, pamfletul8. Acestea preDintă *nsă, *n sensul celor arătate mai *nainte, particularită4i distincte, care nu se con?undă cu cele ale stilului )eletristic. 5peciile stilului pu)licistic pot ?i clasi?icate *n două cate2orii principaleL 1 - specii informativeL ştirea 7simplă sau comentată8, interviul, reporta!ul, anc*eta. Acestea au drept scop esen4ial, *n primul rând, să in?ormeDe cititorii asupra principalelor e.enimente interne şi interFna4ionale. $ - specii apreciativeL editorialul, tableta, foiletonul, recenzia, cronica, eseul, pamfletul. Acestea sunt teCte de opinie, de atitudine, prin care @urnalistul urmăreşte nu numai să in?ormeDe, ci, mai ales, să aprecieDe, să interpreteDe ?apte, e.enimente de actualitate, cu scopul de aFl con.in2e pe cititor să se situeDe *ntrFo anumită perspecti.ă 7să adopte c:iar un anumit comportament8, de re2ulă, de natură politică, ideolo2ică sau culturală etc. /a@oritatea speciilor enumerate mai sus sFau ?iCat *n prima @umătate a secolului al ;I;Flea, şi, *n 2eneral, ele au cunoscut, de la o etapă la alta, o anumită di.ersi?icare la ni.elul mi@loacelor de eCpresie, determinată de e.olu4ia stilului pu)licistic şi de desc:iderile ?ireşti ale acestuia spre celelalte stiluri ale lim)ii. Btirea, *ntrFo ierar:ie a speciilor @urnalistice, repreDintă ?orma de )aDă a ?iecărui teCt pu)licistic, toate celelalte specii 7in?ormati.e sau apreciati.e8,
1%

nu repreDintă decât o ştire eCtinsă, interpretată sau comentată de @urnalist prin mi@loace lin2.isticoFstilistice care indi.idualiDeaDă ?iecare teCt, *n ?unc4ie de inten4iile şi personalitatea Diaristului. 'e eCemplu, reporta!ul şi foiletonul se apropie de literatura artistică, *n sensul că, ?ără să părăsească terenul ?aptelor reale, 2aDetarul recur2e *n comunicare la mi@loacele de eCpresie ale arteiM alte specii pu)licistice, cum ar ?i, comentariul şi interviul se apropie uneori de lim)a@ul ?amiliar, iar *n caDul articolelor politice şi de populariDare apropierile tind spre stilul ştiin%ific. 6otuşi nici unul din aceste tipuri de teCte nu se poate con?unda cu literatura artistică 7pu)licistica nu este ?ic4iune artistică şi nici poeDie8, nici cu .or)irea uDuală şi nici cu lucrările ştiin4i?ice 7lipseşte pro?unDimea şi eC:austi.itatea acestora8. 5pecii pu)licistice, cum ar ?i foiletonul sau pamfletul, sFau *ncetă4enit *ncă de la *nceputurile presei *n lim)a română. Ion 9eliade Rădulescu, CeDar Bolliac, /i:ai Eminescu, I. . Cara2iale, A.'. Cocea, !am?il >eicaru, 6udor Ar2:eDi, (. Călinescu sunt numai câte.a dintre numele repreDentati.e care au culti.at cu talent aceste specii. !am?letul, de eCemplu, a ?ost *ncetă4enit şi consacrat de presa secolului al ;I;Flea 7?iind contaminat par4ial şi de discursul oratoric şi polemic8, *n marile dispute politice şi literare care au animat atunci societatea românească. /en4ionăm că pam?letul este considerat de unii specialişti un B2en de ?rontierăE7. +ableta, specie pu)licistică de opinie a perioadei inter)elice, de dimensiuni reduse, permite o mare .arietate a su)iectelor 7consemnarea şi comentarea ?aptului di.ers, criticarea unor atitudini, *ndeose)i din domeniul .ie4ii pu)lice8. 5ituată *ntre articolul de presă şi eseu, ta)leta *i o?eră 2aDetarului posi)ilitatea de a mo)iliDa ima2ina4ia receptorului, c:iar dacă trateaDă o temă de actualitate. 'e mare concentrare şi ?or4ă eCpresi.ă, la limita dintre umor şi sensi)ilitate, ta)leta a repreDentat o crea4ie a 2eniului Diaristic ar2:eDian prin a?irmarea şi consacrarea ei, mai ales, *n pa2inile re.istei BBilete de papa2alE 719$,F19$9M 19&7F19&08. .eporta!ul, specie prin eCcelen4ă 2aDetărească, in?ormeaDă despre ?apte, e.enimente de interes 2eneral sau ocaDional, prin mi@loace literare de eCpresie speci?ice, ?ără să se con?unde cu literatura. 'e?init de (eo Bo2Da ca ?iind Bcel mai sensi)il seismo2ra? al .ie4iiE, reporta@ul este BliteraturaE ?aptului real, *n care pu)licistul se implică direct ca martor ocular şi ca participant, printrFo mărturisire personală, de?initorie pentru pro?ilul şi talentul personalită4ii sale.
C?. Aort:rop FrOe, 0natomia criticii, Editura 3ni.ers, Bucureşti, 197$, p. "17F"10M R. Velle=, A. Varren, +eoria literaturii, Editura pentru iteratură, Bucureşti, 19,7. !ornind de la distinc4ia literar :non;literar, teoretiDată şi de Velle= şi Varren, 5il.ian Iosi?escu, Literatura de frontieră, Editura pentru iteratură, Bucureşti, 19,9, .a deD.olta şi .a nuan4a această pro)lemă.
7

11

NntrFo epocă *n care memorialul de călătorie, cea dintâi ?ormă semni?icati.ă a reporta@ului scris, era ilustrat de personalită4i de primă mărime ale .remii, precum 'inicu (olescu 7socotit pe drept BpărinteleE reporta@ului8 care a pu)licat acea BNnsemnare a călătoriei meleE ?ăcute *n 10$", 10$#, 10$,, punând ast?el la *ndemâna istoricilor 2enului un model de re?erin4ă, iar la cea a teoreticienilor lui, posi)ilitatea a?irmării câtor.a dintre cerin4ele de )aDă ale reporta@ului. 1 selec4ie, oricât de ri2uroasă a numelor care au impus memorialul de călătorie *n conştiin4a culturală a umanită4ii, nu *i poate i2nora pe C:arles 'ic=ens, cu ale sale BAote americaneE şi, *n replică, pe /ar= 6Wain, cu acea parodie )urlescă asupra mora.urilor europene, din BAe.ino.a4ii *n călătorieE sau pe +ictor 9u2o, considerat spre s?ârşitul secolului alF;I;F lea, patronul reporterilor, care a reuşit să pună un dia2nostic precis epocii sale. ucrările româneşti despre reporta@ sunt eCtrem de pu4ine şi, *n 2eneral, acestea au a.ut *n aten4ie reporta!ul literar. Autorii unor ast?el de lucrări sunt litera4i, critici sau istorici ai literaturii sau ai presei 7>er)an Cioculescu, Ion 9an2iu, 'umitru /icu, (eor2e /unteanu ş.a.8. Faptul că aproape to4i autorii care au analiDat, par4ial sau partiDan, statutul reporta@ului, au scos *n e.iden4ă mai ales calită4ile de teCt literar, eludând caracteristicile sale re?eren4iale ?undamentale, le2ate de statutul de teCt pu)licistic, a creat şi a perpetuat o ?alsă percep4ie la ni.elul pu)licului instruitL aceea că reporta@ul este un 2en al literaturii. C:iar dacă (eo Bo2Da a?irma că reporta@ul nu e nimic altce.a decât ,,po.estire *n c:ip realist a unor ?apte realeE, el a creat o con?uDie, prin ?aptul că reporta@ele sale au ?ost introduse *n manualele şcolare ca teCte literare şi analiDate ca atare. Con?uDia este *ntre4inută de ?aptul că reporta@ul este sin2urul 2en pu)licistic care permite eCploatarea mi@loacelor stilistice speci?ice proDei. 1rice reporta@ 7c:iar şi cel etic:etat ca literar8 este scris cu inten4ia de a ?i di?uDat de un canal mediatic şi de a in?orma *n le2ătură cu un ?apt petrecut recent. Nn *ncercarea de a de?ini reporta!ul, au ?ost luate *n considerare cel pu4in trei tipuri de de?ini4iiL de?ini4ia de a@utor, care au meritul de a .eni de o)icei, din partea celor care practică reporta@ul, precum F. BruneaFFoC, care a?irma că reporta@ul tre)uie să ?ie un ?ra2ment din .ia4ă, din care unii tre)uie să *n4elea2ă ce este .ia4a, iar al4ii cum tre)uie trăităT 'e?ini4iile din dic4ionare se )ucură de cea mai lar2ă circula4ie, ele a.ând ri2oare ştiin4i?ică. /ic%ionarul '#plicativ al Limbii .omâne 7'E;8 a de?init reporta@ul 7?r. reportage8 ast?elL specie publicistică, apelând adesea la modalită%i literare de e#presie care informează asupra unor situa%ii, evenimente de interes social sau ocazional, realită%i geografice, etnografice, economice etc$, culese de obicei la fa%a locului$
1$

/ic%ionarul Limbii .omâne Contemporane 7' RC8 de?ineşte reporta@ul drept un articol de Diar cuprinDând relatarea unui ?apt, descrierea unui loc, pe )aDa unor in?orma4ii culese la ?a4a locului. Considerăm reporta@ul ca ?iind specia pu)licistică al cărei scop *l repreDintă in?ormarea asupra unor ?apte de actualitate, din realitatea imediată, de interes pentru un pu)lic lar2, *n urma in.esti2ării la ?a4a locului, apelând adesea la modalită4i literare de eCpresie. Calitatea in?orma4iei care stă la )aDa redactării unui reporta@ este eCtrem de importantă, deoarece nu orice in?orma4ie poate ?i su)iectul unui reporta@. 'e eCemplu, nu orice in?orma4ii pri.ind ultimele declara4ii ale ministrului de eCterne sau arestarea unui om politic o?eră materia primă necesară conceperii şi redactării unui reporta@. 'ar dacă, de eCemplu, @urnalistul a?lă la o con?erin4ă de presă a /inistrului de Interne despre arestarea unui persona@ acuDat de corup4ie, această in?orma4ie nu .a ?i tratată *ntrFun reporta@. 'oar dacă @urnalistul asistă la arestarea persona@ului şi are posi)ilitatea de a purta un dialo2 cu acuDatul şi cu cei care eCecută arestarea sau sunt martori la e.eniment, doar atunci in?orma4ia este su)iect de reporta@. Nn raport cu e.enimentul, @urnalistul se a?lă *n două ipostaDeL martor sau participant. Au poate eCista reporta@ *n a)sen4a detaliilor o)4inute prin o)ser.are, la locul şi *n momentul des?ăşurării e.enimentelor. +aloarea in?orma4iilor este mai mare atunci când acestea se o)4in prin con@u2area celor două procedeeL o)ser.area şi inter.ie.area. 3n alt element important pentru e.aluarea in?orma4iei tratate *n reporta@ este semni?ica4ia ?aptelor preDentate. Au orice ?apt din realitatea *ncon@urătoare este, automat, su)iect de reporta@. El tre)uie de?init de anumite calită4i, *nsuşiri, .alori care săFi con?ere semni?ica4ie @urnalistică. Aceste .alori de.in mărci ale semni?ica4iei @urnalistice *n procesul de receptare a mesa@ului de către cititorii cărora le este adresat mesa@ul. !rin raportarea mesa@ului la receptor 7pu)liculF4intă8 au ?ost identi?icate o serie de .alori ale in?orma4iei semni?icati.eL proCimitate temporală, proCimitate spa4ială, neo)işnuitul ?aptelor, con?lictul, consecin4ele şi captarea interesului. 1rice in?orma4ie tratată *n teCtele pu)licistice se caracteriDeaDă prin proCimitate temporală 7actualitate8 şi spa4ială 7?apt din realitatea apropiată receptorului8. !ractica @urnalistică e.iden4iaDă, *n caDul reporta@ului, capacitatea in?orma4iei de a capta interesul, de a produce emo4ie. Ast?el de reporta@e, care canaliDeaDă in?orma4ia spre latura emo4ională, eCploatând resorturile pro?und a?ecti.e ale ?iin4ei umane 7po.eşti despre oameni ?erici4i, ne?erici4i, dispera4i, sin2uri, a)andona4i8 sunt ?rec.ent su)iecte de reporta@. 'e alt?el,

1&

analiDa reporta@elor poate demonstra că, şi stilistic, reporta@ul pune accent pe acele detalii ce ac4ioneaDă direct asupra sensi)ilită4ii cititorilor +e*nici de redactare a reporta!ului$ NntrFo epocă *n care ima2inea este omnipreDentă, reporta@ul scris .iDualiDeaDă in?orma4ia, *i con?eră autenticitate şi credi)ilitate, ?ace c:iar concuren4ă te:nicilor audio.iDualului, )a c:iar şi eCploateaDă te:nica spectacolului. Reporta@ul *m)ină te:nicile narati.e cu cele ale 2enului dramatic 7decor, persona@, dialo2, punere *n scenă8. Arta reporterului deri.ă din capacitatea acestuia de a conduce ?irul nara4iunii, ?ără aFl pierde *n multitudinea de ?apte nesemni?icati.e, de detalii ?ără .aloare de in?orma4ie, rele.antă pentru conteCt. 6e:nicile narati.e sunt esen4iale pentru ela)orarea unui reporta@. Construc4ia unui reporta@ presupune, deci, eCisten4a a două planuri ce se *ntrepătrundL planul nara4iunii 7?apte, *ntâmplări, locul şi timpul ac4iunii, persoane8 şi planul punerii *n scenă 7decor, dialo2, citate, e?ecte .iDuale, auditi.e, ol?acti.e şi tactile8. Colectarea in?orma4iilor pentru un reporta@ este mult mai la)orioasă decât pentru alte tipuri de teCte @urnalistice 7ştire, relatare8, deoarece interesul @urnalistului este *n e2ală măsură atras de elementele ?actuale 7CineX CeX 3ndeX CândX CumX 'in ce cauDăX Cu ce consecin4eX8 şi de elementele de atmos?eră 7Cum sunt oameniiX Cine sunt aceştiaX8. 'e multe ori, documentarea pentru un reporta@ )un poate să dureDe câte.a Dile, dar şi câte.a săptămâni. 3n reporta@ trăieşte mai ales din ima2inile luate la ?a4a locului. 'acă reporta@ul trateaDă e.enimente dramatice 7accidente, deDastre naturale8, *n teCt .or ?i inserate ima2ini care să arate amploarea e.enimentului, ?ără *nsă a ?i şocante, deoarece acest lucru conduce la o pro?undă sensi)iliDare a pu)licului, inutilă şi uneori dăunătoare. Nn punerea *n pa2ină a unui reporta@, ilustra4ia nu repreDintă doar un element care con?eră liDi)ilitate teCtului, ci un aspect important *n construc4ia teCtului de care tre)uie să se 4ină seamă. ECistă di?eren4e *ntre modul *n care se realiDeaDă un reporta@ care trateaDă e.enimentele la cald, *ntrFun cotidian, şi strate2ia pu)licistică pri.ind reporta@ul unui ma2aDin 7săptămânal sau lunar8. Bouc:er a?irma că reporta@ul nu este po.estirea, minut cu minut, a ceea ce ai .ăDut, auDit, trăit, ci o reconstruc4ie. Reporta@ul reconstruieşte o realitate trăită de reporter cu a@utorul ?aptelor, detaliilor, ima2inilor semni?icati.e pentru ceea ce a sim4it @urnalistul. ECistă câte.a re2uli de )aDă de care un @urnalist tre)uie să 4ină seamă *n redactarea unui reporta@L teCtul tre)uie să ai)ă un *nceput, o parte de mi@loc şi un ?inal. Construc4ia sa poate ?i uşor asemănată cu monta@ul unui ?ilm, *n măsura *n care acesta asam)leaDă scene, ima2ini 7primFplan, plan de detaliu, portret8 care urmăresc un ?ir narati.. 1 altă re2ulă importantă este acea că autorul reporta@ului nu plaseaDă *n primul para2ra? ideea teCtului şi
1"

nu comunică eCplicit cititorului care este mesa@ul esen4ial pe care *şi propune săFl transmită. Aşadar, cititorul nu este aruncat direct şi de la *nceput *n mieDul e.enimentului. 5e poate spune că *n ?elul acesta autorul induce cititorului o stare de nelinişte. 3tiliDarea primului para2ra? pentru enun4area ideii teCtului creeaDă cititorului aşteptări clare, pe care parcur2erea teCtului le .a elimina. Această amânare a transmiterii in?orma4iilor esen4iale pentru *n4ele2erea e.enimentului, a su)iectului reporta@ului, treDeşte curioDitatea receptorului şi sporeşte interesul pentru lectură al acestuia. 'e o)icei, primul para2ra? enun4ă ideea principală a teCtului, dar unii autori de reporta@e pre?eră să utiliDeDe primele para2ra?e pentru a deD.olta idei secundare şi să enun4e ideea reporta@ului *n interiorul teCtului. Această te:nică de redactare are drept o)iecti. captarea aten4iei şi păstrarea interesului pentru lectură. 1 altă parte a reporta@ului este partea de mi@loc a teCtului, asemenea unei structuri, care este reDultat al asam)lării scenelor, portretelor, dialo2urilor, detaliilor, con2ruent cu ideea teCtului. Jurnalistul este 2:idat de principiul economiei, adică el este conştient că un număr mare de persona@e sau o a2lomera4ie de portrete, dialo2uri, detalii ar duce la diluarea con4inutului reporta@ului. 6alentul @urnalistului se o)ser.ă din capacitatea acestuia de a re4ine pentru monta@ doar elementele semni?icati.e şi ?unc4ionale. 'e asemenea, un )un @urnalist ştie să e.ite punerea unor capcane 7?ormulări pre4ioase, prea te:nice, locuri comune, ?raDe lun2i, succesiuni de si2le sau ci?re, in?orma4ii incomplete despre persoane sau situa4ii8 cititorului. 5in2ura 2ri@a a autorului atunci când redacteaDă corpul teCtului este aceea de a relansa lectura şi interesul pentru con4inutul teCtului, odată cu *nceputul ?iecărui para2ra?. Redarea para2ra?ului ?inal al reporta@ului este tot atât de importantă ca şi monta@ul scenelor cu semni?ica4ie sau conceperea para2ra?ului ini4ial. Finalul poate ?i conceput prin introducerea unui element de noutate 7noutate, *n raport cu in?orma4iile eCistente *n teCt8L o scenă puternică, detalii de culoare, un citat semni?icati.. ECistă nenumărate modalită4i stilistice şi teCtuale prin care poate ?i conceput para2ra?ul ?inal, dacă se acceptă ideea că eCistă atâtea modalită4i de a realiDa un reporta@, câ4i @urnalişti eCistă. Nn ?inalul reporta@ului nu se enun4ă niciodată concluDii, nu se dau sentin4e şi se e.ită tonul moraliDator. Formulările senten4ioase şi moraliDatoare tre)uie e.itate, deoarece ele nu sunt coerente cu tipolo2ia teCtului pe care *l repreDintă reporta@ul. !e lân2ă cele enumerate anterior, reporta@ul mai dispune de câte.a elemente constituti.eL titrarea 7 titlu, supratitlu, su)titluri sau titluFsu)titlu8, şapoul, plasat de o)icei *ntre titlu şi teCt sau *ntre su)titlu şi teCt şi care este
1#

e.iden4iat prin caracterul de literă di?erit ?a4ă de cel al teCtului şi titlului. >apoul repreDintă o modalitate prin care se măreşte liDi)ilitatea unui teCt a cărui dimensiune depăşeşte două mii sau două mii cinci sute de semne, şi uşureaDă lectura prin ordonarea in?orma4iilor *n structuri de teCt e.iden4iate prin elemente tipo2ra?ice disticte 7corp şi caracter de literă di?erit, ?ormat .aria)il, utiliDând spa4iile al)e pentru crearea contrastelor8. 'in punct de .edere al concep4iei unui reporta@, şapoul poate reDuma teCtul pentru a in?orma cititorul *n le2ătură cu con4inutul acestuia, poate o?eri in?orma4ii de spri@in sau poate o?eri date despre modul *n care sFa des?ăşurat documentarea @urnalistului la ?a4a locului. >apoul poate ?i in?ormati., incitati. şi ?unc4ional. Reporta@ul este un tip de teCt care .alori?ică şapoul ca element constituti. al teCtului, atât din ra4iuni te:nice 7pentru creşterea liDi)ilită4ii unui teCt, de o)icei, de dimensiuni mari8, cât şi din necesită4i de redactare, *n scopul ordonării şi ierar:iDării in?orma4iilor, e.iden4ierii in?orma4iilor semni?icati.e sau *n scopul conturării circumstan4elor preDen4ei @urnalistului la ?a4a locului şi *n momentul des?ăşurării e.enimentului. Ilustra%ia şi legenda repreDintă un alt element constituti. al reporta@ului. !reDen4a ilustra4iilor *n reporta@ este impusă de *nsăşi de?ini4ia acestuia, care .iDualiDeaDă in?orma4ia, ?ăcând ast?el concuren4ă te:nicilor audio.iDualului. Ilustra4ia nu repreDintă pentru reporta@ doar un simplu detaliu 2ra?ic, ea ?iind complementară teCtului şi necesară credi)ilită4ii acestuia. Ilustra4iile, pe de altă parte sunt *ntotdeauna *nso4ite de o eCplica4ie 7le2endă8. 'e multe ori, un reporta@ este completat cu mai multe ima2ini, care autenti?ică, *n ?elul acesta, in?orma4iile eCistente *n teCt. 3na din te:nicile ?undamentale care con?eră speci?icitate reporta@ului este cea a alternan4ei planurilor. !entru unii autori, această te:nică are caracter de le2e şi domină *ntrea2a acti.itate de asam)lare a scenelor, detaliilor *ntrFo compoDi4ie semni?icati.ă şi unitară. Alternan4ele se mani?estă di?erit *n reporta@e, *n ?unc4ie de personalitatea @urnalistului, de amploarea documentării teCtului şi *n ?unc4ie de structura de teCt dominantă 7nara4iunea, portretul sau descrierea8. !ot ?i identi?icateL alternan4a plan lar2F plan restrâns, ?raDă scurtăF?raDă lun2ă, para2ra? scurtFpara2ra? lun2, plan narati.Fdescripti.Uanecdotă. 'e asemenea, alternan4ele con?eră reporta@ului un ritm alert, *n plus trecerea )ruscă de la un plan la altul relanseaDă lectura şi men4ine treaDă curioDitatea cititorului. 5tilul reporta@ului

1,

Nn .iDiunea lui /ar= 6Wain, reporta@ul se supune celor patru re2uli de aurL acurate%ea, claritatea, credibilitatea şi adaptarea stilului la eveniment 7?apte şi persoane8 sau stilul potri.it$ 0curate%ea se re?eră *n termeni 2enerali la actul de a comunica in?orma4iile cu eCactitate. !entru autorul amintit anterior, acurate4ea *nseamnă utiliDarea cu.ântului potri.it, acel cu.ânt care denumeşte eCact realitatea. Acurate4ea se o)4ine doar dacă autorul reporta@ului respectă re2ulile de ?ormare corectă a enun4urilorM adică .a e.ita eu?emismele sau peri?raDele, .a ?olosi cu.inte care se pot raporta la o)iecte din realitate, .a elimina .er)ele care intră *n construc4ia unui număr ?oarte mare de locu4iuni şi eCpresiiL a avea, a face, a fi. 3tiliDarea lor *n eCces diminueaDă acurate4ea şi eCpresi.itatea oricărui teCt @urnalistic. Claritatea este acea calitate a unui teCt de a ?i *n4eles *n con?ormitate cu inten4ia autorului. 3n teCt clar este un teCt coerent, iar coeren4a este dată de ordinea lo2ică a ideilor şi de respectarea re2ulilor 2ramaticale, speci?ice lim)ii *n care este redactat teCtul. ipsa clarită4ii *nseamnă am)i2uitate, ceea ce nu constituie o calitate a comunicării e?iciente. 'e asemenea, pentru claritatea teCtului este indicată e.itarea ?raDelor su)ordonate, căci acestea pot diminua interesul pentru lectură a cititorului. !unctua4ia este esen4ială pentru construirea unor enun4uri clare şi lo2ice, aspect ?undamental al transmiterii unor in?orma4ii eCacte. Ea repreDintă pentru cel ce redacteaDă un teCt ceea ce repreDintă pauDa sau sc:im)ările de ton pentru po.estitor. Fără punctua4ie, cititorul nu .a sesiDa ordinea lo2ică a ideilor, iar comunicarea nu .a ?i e?icientă. 1ri de câte ori sunt utiliDate semnele citării, este necesar să ?ie preciDată sursa, adică autorul teCtului reprodus. 'e asemenea, se e.ită ?olosirea paranteDelor, punctelor de suspensie care, inserate *n eCces diminueaDă claritatea, dau naştere interpretărilor sau scad interesul pentru lectură. Credibilitatea este acea *nsuşire a unui teCt de a ?i con.in2ător, c:iar şi pentru cel mai eCi2ent cititor. /odalitatea cea mai si2ură de a câşti2a *ncrederea pu)licului este aceea de a redacta un teCt *ntrFun lim)a@ simplu şi accesi)il, cu respectarea normelor lim)ii literare. 3n ?actor ce contri)uie la o)4inerea credi)ilă4ii este titlul unui teCt @urnalistic. El are, de asemenea, rolul de a crea aşteptări cititorului. Credi)ilitatea repreDintă pentru massF media 2aran4ia succesului şi a permanen4ei pe pia4a presei. Foarte important *n comunicare pentru reporta@ele preDentate *ntrFo ?ormă orală este tonalitatea utiliDată. Ast?el, o tonalitate coloc.ială demonstreaDă că autorul se simte apropiat de pu)lic şi mani?estă simpatie ?a4ă de ?aptele preDentate. 6onul neutru, ?oarte pu4in sau deloc marcat a?ecti., poate ?i interpretat *n sensul unei atitudini o)iecti.e ?a4ă de
17

e.enimente şi de distan4are ?a4ă de pu)lic. 6onul moraliDator indică atitudinea de superioritate a autorului ?a4ă de pu)lic, iar tonul umoristic sau cel ironic marc:eaDă o atitudine critică ?a4ă de ?aptele preDentate şi simpatie ?a4ă de cititor. 3neori, e.enimentele sunt percepute de @urnalist ca ?ăcând parte din Dona deriDoriului şi, pentru a ?i *n ton cu realitatea, reporterul pre?eră ?ormulările ironiceM dar reporta@ul nu este un teCt @urnalistic care să ?ie inte2ral construit *n ton ironic. 6otuşi, structura sa narati.ă permite o introducere sau un ?inal concepută ironic. Frec.en4a termenilor ar2otici şi a celor din lim)a@ul ?amiliar poate ?i interpretat ca o modalitate prin care @urnaliştii *ncearcă să atra2ă un pu)lic lar2, cu un ni.el de instruc4ie medie. 1 altă eCplica4ie a preDen4ei *n teCtele de presă a termenilor de ar2ou, a lim)a@ului ?amiliar şi a unor aspecte speci?ice lim)ii .or)ite 4ine de inten4ia @urnaliştilor de a crea iluDia oralită4ii *n comunicarea @urnalistică. Folosirea *n eCces a ar2oului sau a lim)a@ului ?amiliar poate să a?ecteDe *n mod ne2ati. claritatea, acurate4ea şi credi)ilitatea teCtelor @urnalistice. Tipologia repor%a!"l"i Conceperea unei tipolo2ii a reporta@ului este un demers pur şi simplu didactic şi teoretic şi repreDintă reDultatul e.aluării şi analiDării reporta@elor, aşa cum apar ele *n presa scrisă actuală. Cunoaşterea tipurilor de reporta@ şi a criteriilor de clasi?icare a reporta@elor *i a@ută pe @urnalişti să *n4elea2ă mecanismele ce stau la )aDa producerii unor teCte @urnalistice de o asemenea compleCitate. Cel dintâi tip de reporta@ este reporta!ul de atmosferă, *n care inten4ia autorului este, *n principal, de a crea culoarea locală a e.enimentului, de a o?eri detalii semni?icati.e, care să recreeDe atmos?era lumii, pe care @urnalistul a cunoscutFo la ?a4a locului, de aFl a@uta pe cititor să .adă, să simtă, ca şi cum ar ?i ?ost el *nsuşi martor la e.eniment. Formula reporta@ului de atmos?eră poate părea pleonastică, deoarece, dacă nu eCistă detalii de atmos?eră, nu eCistă reporta@. 6eCtul, *n acest caD, propune săFl transporte pe cititor la ?a4a locului, trans?ormânduFl *n martor. Cea deFa doua clasă de reporta@e cuprinde reporta!ele de eveniment. Acest tip de reporta@ nu presupune a)sen4a elementelor de atmos?eră, ci doar plasarea cititorului *n planul al doilea 7*n raport cu inten4ia de comunicare8. Aşadar, cititorul este plasat *n mi@locul ?aptelor, cu a@utorul detaliilor de atmos?eră. 1 altă modalitate de a clasi?ica reporta@ele o constituie e.aluarea semni?ica4ieiUcompleCită4ii e.enimentului. Această tipolo2iDare este
10

speci?ică manualelor de @urnalism americaneM autorii acestor manuale clasi?ică reporta@ele după calită4ile e.enimentului, după compleCitatea şi semni?ica4ia ?aptelor. 1 altă clasi?icare a reporta@ului este cea propusă de !:ilippe (aillard, care a distins două mari cate2orii de reporta@eL cele specialiDate 7cronici parlamentare sau politice, @udiciare, sporti.e8, şi cele mai pu4in specialiDate, care trateaDă su)iecte ?ără le2ătură *ntre ele, al căror tip este reporta@ul de in?ormare 2enerală. 'upă tema reporta@ului, pot ?i reporta!e de specialitate, reporta!e politice, reporta!e economice, reporta!e social;cetă%eneşti, reporta!e culturale, reporta!e sportive, reporta!e de informare generală, reporta!e de călătorie, reporta!e portret, reporta!e publicitare etc. 'upă modul *n care este structurată e.olu4ia nara4iunii, eCistă reporta!e propriu;zise, reporta!e cola!, reporta!e eseu, reporta!e povestire şi reporta!e anc*etă$ 'upă componen4a dominantă a personalită4ii reporterului, eCistă reporta!e descriptive, reporta!e de medita%ie filozofică şi reporta!e de dezbatere etică. Reporta@ul 2aDetăresc porneşte de la realitate, *n2rădeşte *nsă ?anteDia cititorului, de.ine re?eren4ial, @urnalistul scrie U relateaDă de la ?a4a locului, *n calitatea sa de martor, despre ceea ce .ede sau *ncearcă să reconstituie, *n mod amănun4it, e.enimentul. 3n scurt istoric al reporta@ului e.iden4iaDă contri)u4ia esen4ială a scriitorilor la deD.oltarea acestei specii pu)licistice. 'inicu (olescu, 'imitrie Bolintineanu, (ri2ore AleCandrescu, +. Alecsandri, Camil !etrescu, Ion +inea, (eo Bo2Da sunt doar câte.a nume de scriitori care au practicat cu talent reporta@ul. 'seul gazetăresc, specie a?lată la intersec4ia criticii literare cu pu)licistica, a cunoscut o strălucită a?irmare prin contri)u4ia lui !aul Kari?opol, ucian Bla2a, Camil !etrescu, /i:ai Ralea, (eor2e Călinescu ş.a. Eseurile 2aDetăreşti se deose)esc *nsă de eseurile unor ?iloso?i, economişti, istorici sau lin2.işti, acestea ?iind ade.ărate studii sa.ante, de mare ri2oare, şi numai din modestie ast?el de autori *şi spun eseişti, deoarece au conştiin4a că nu au epuiDat *n totalitate compleCitatea su)iectelor cercetate. EseistulF2aDetar ?ace *nsă BoperăE de minimă in?ormare, ?ără erudi4ie, cu un minim de ?i2uri de stil, la ni.elul unui cititor mediu, care este interesat să ştie ce.a mai mult din pa2ina de Diar. Interviul$ 6ermenul pro.ine de la ?ran4uDescul entrevue şi desemneaDă o *ntre.edere directă, ?a4ă *n ?a4ă, *ntre două sau mai multe persoane. 'eşi eCistă multe tipuri de inter.iuri, scopul comun rămâne adunarea in?orma4iilor şi *n4ele2erea altor persoane, printrFun proces plani?icat de

19

*ntre)ări şi răspunsuri0. 'e?ini4iile, acoperind toată 2ama situa4iilor interac4iunilor .er)ale interpersonale, di?eră prin preeminen4a acordată, de la caD la caD, uneia dintre cele două componenteL întrebare sau răspuns. 'eose)irea *ntre dialo2urile cotidiene şi cele institu4ionaliDate o 2ăsim, aşadar, *n .aria4ia cantitati.ă a unuia dintre cei doi .ectori. 6udor +lad, *ntrF o lucrare ce analiDeaDă inter.iul *n e.olu4ia sa, de la !laton până *n Dilele noastre, consideră că S*n cadrul dialo2ului comun, al con.ersa4iei cotidiene putem .or)i despre o anume superioritate a răspunsului 7T8, *n .reme ce *n situa4iile 7su) o ?ormă sau alta8 institu4ionaliDate, *ntre)area do)ândeşte un rol cel pu4in la ?el de consistentE9. 'e?ini4iile aplicate dialo2ului, cel pu4in *n situa4iile institu4ionaliDate 7inter.iuri de an2a@are, ?ormulare etc8, surprind, aproape toate, raportul )idirec4ional dintre actorii implica4i *n acest proces, pe de o parte, şi rela4ia lor direct dependentă de conteCtul socioFcultural *n care se des?ăşoară dialo2ul, pe de altă parte. 'ialo2ul, relie?ând destinatarul, trimite la situa4ia alocuti.ă, utiliDeaDă simultan mai multe cadre de re?erin4ă şi se caracteriDeaDă prin preDen4a elementelor metalin2.istice şi prin ?rec.en4a ?ormelor intero2ati.e. Nn practica massFmedia, interviul este perceput ca o con.ersa4ie plani?icată şi controlată *ntre două persoane, care are un anumit scop, cel pu4in pentru unul dintre participan4i. Au orice declara4ie este un inter.iu, tre)uie să eCiste o structură dialo2ală a declara4iei pentru ca aceasta să emită preten4ii de inter.iu. Interviul nu este un 2en @urnalistic .erita)il decât dacă este preDentat ca atare *ntrFun *ntre2 articol sau *ntrFo por4iune importantă a unui articol. 5e *n4ele2e de la sine că orice sau aproape orice reporta@ include inter.iuri, discu4ii cu persoane )ine in?ormate, dar care, de re2ulă, nu sunt citate. Inter.iul, *n ade.ăratul său sens, considerat, deci, ca un tip special de reporta@, are drept scop să dea cu.ântul unei personalită4i, să lămurească o situa4ie, să pună *n .aloare pe cine.a sau toate acestea la un loc. Nn aceste condi4ii, reporterul are misiunea să incite la con.ersa4ie persoana inter.ie.ată, să o determine să spună ceea ce ar putea interesa pu)licul lar2. Interviul implică o rela4ie dialo2ală *ntre minimum doi interlocutori, )aDată pe alternan4a *ntre)areF răspuns, şi are ca scop o)4inerea, clari?icarea şi transmiterea unor in?orma4ii utile pentru cel care ia inter.iul. Inter.iul se a?lă *n le2ătură directă cu anc*eta, din perspecti.a scopului 7o)4inerea in?orma4iei8 şi a rolurilor discursi.e ale comunicatorilor 7care sunt )ine delimitateL inter.ie.ator şi inter.ie.at8. 'eşi interlocutorii au un statut clar la ni.elul rolului lor
0

James Vatson Y Anne 9ill, /ictionar4 of media Ccommunication studies , ?i?t: edition, ondon, Arnold, $%%%, p. 1#7. 9 6udor +lad, Interviul$ /e la "laton la "la4bo4, Clu@FAapoca, Editura 'acia, 1997, p. $$.
$%

discursi., *n cadrul inter.iului este di?icilă determinarea Braportului de ?or4eE care se sta)ileşte *ntre inter.ie.ator şi inter.ie.at, *ntrucât acesta depinde de particularită4ile tipului de inter.iu, de ?unc4ia şi de personalitatea celui inter.ie.atL din punctul de .edere al structurii dialo2ale, inter.ie.atorul este cel care domină sau conduce comunicarea, pe când, din punctul de .edere al con4inutului in?orma4ional .e:iculat *n sc:im)ul de replici, cel inter.ie.at are rolul de a ?urniDa materialul in?orma4ional 7in?orma4ia propriuFDisă8. Inter.iul se deose)eşte de dezbatere şi conversa%ie prin disimetria rolurilor interac4ionale. 'in punct de .edere structural, orice inter.iu este construit dintrFo succesiune de *ntre)ări şi răspunsuri, ?undamentul acestuia ?iind *ntre)ările, *ntrucât răspunsurile inter.ie.atului repreDintă un e?ect al tipului de *ntre)are şi al ?elului *n care aceasta a ?ost ?ormulată. Nn domeniul @urnalisticii, no4iunea de inter.iu este percepută din două puncte de .edere 1%L ca sursă de in?ormare şi ca 2en pu)licistic. Cea deFa doua modalitate de a percepe inter.iul pu)licistic intereseaDă şi domeniul comunicării, *ntrucât acesta repreDintă un dialo2 specialiDat, o ?ormă de interac4iune .er)ală de natură ?ormală. Inter.iul poate ?i pu)licat *n presa scrisă sau di?uDat la radio şi tele.iDiune. +ipologia interviurilor publicistice este .ariată. Aceste inter.iuri se clasi?ică *n ?unc4ie de di.erse criterii, dintre care putem aminti câte.aL a8 scopul imediat şi func%ia interviului11L ; interviul de informa%ie 7urmăreşte datele concrete, ?aptele, o?erind in?orma4ii, preciDări, descrieri de la persoanele implicate *n e.enimente8M F interviul de interpretare 7persoana inter.ie.ată este un specialist sau un comentator specialiDat care eCplică şi interpreteaDă un ?apt sau un e.eniment, e.itând să ?acă apel la părerile sale pentru a ?i impar4ial8 M ; interviul de opinie şi comentariu 7preDintă reac4ia celui inter.ie.at ?a4ă de un anumit e.eniment, relie?ând opinia şi poDi4ia personală8 M ; interviul emo%ional 7urmăreşte să preDinte starea de spirit pro.ocată de un e.eniment celui inter.ie.atL )ucurie, nemul4umire, re.oltă etc.8 M ; interviul de atmosferă 7are rolul de a caracteriDa un e.eniment, un loc sau un 2rup social prin caracteristicile de lim)a@ ale celui inter.ie.at, prin .estimenta4ie, prin mimică sau prin comportament8 M ; interviul de promovare 7urmăreşte să atra2ă aten4ia pu)licului asupra unui e.eniment social, cultural, sporti.L inau2urarea unei institu4ii, premiera unui spectacol, .ernisa@ul unei eCpoDi4ii, o competi4ie sporti.ă interna4ională etc.8 M
1% 11

/ariana Cernico.a, Interviul, un dialog specializat, 6imişoara, Au2usta, 1997, p. 0 Ibidem, p. 190F199
$1

F interviul portret 7are ca scop conturarea personalită4ii celui inter.ie.at, surprinDând aspectele ce 4in de domeniul care lFa consacrat şi nu numaiL scriitor, artist, sporti., politician etc.8 M F interviul stradal sau vo# pop;ul 7presupune o succesiune de câte.a scurte inter.iuri realiDate pe stradă, cu trecători aleşi la *ntâmplare, şi are ca scop ilustrarea atitudinii opiniei pu)lice sau ni.elul de cunoaştere al unei pro)lemeM se utiliDeaDă *n emisiunile de ştiri, *n tal=Fs:oWFuri, *n documentarele de tele.iDiune şi *n anc:ete, *n unele emisiuni de di.ertisment8. )8 gradul de formalism impus de rela%iile dintre interlocutoriL ; interviul neprotocolar 7*n care inter.ie.a4ii sunt oameni o)işnui4i8 M ; interviul semiprotocolar 7cei inter.ie.a4i sunt lideri politici, ?unc4ionari superiori, oameni de a?aceri, directori de institu4ii etc.8 M ; interviul protocolar 7cei inter.ie.a4i sunt conducători de state, 2u.erne, or2aniDa4ii interna4ionale etc.8. c8 numărul de participan%iL F interviul cu un reporter şi un intervievat 7apare cel mai ?rec.ent *n presă8M ; interviul cu un reporter şi mai mul%i intervieva%i 7se ?oloseşte pentru ?aDa de documentare *n realiDarea materialelor de presă, dar şi pentru a pune *n e.iden4ă curentele de opinie8M ; interviul cu mai mul%i reporteri şi un singur intervievat 7este situa4ia tipică a con?erin4ei de presă8M ; interviul cu mai mul%i reporteri şi mai mul%i intervieva%i 7se *ntâlneşte *n caDul deD)aterii sau al mesei rotunde8. Inter.iul este un 2en pu)licistic preten4ios, care *m)ină su)til te:nica intero2a4iei @urnalistice şi inspira4ia de moment, ela)orarea şi spontaneitatea, cura@ul şi delicate4ea - toate du)late de o )ună cunoaştere atât a partenerilor de discu4ie, cât şi a operei lor, *n sens 2eneric, a *n?ăptuirilor care *i recomandă interesului pu)lic. Ale2erea interlocutorilor este un prim test de serioDitate şi pro?esionalism pentru un autor de inter.iuri. Inter.iul de.ine *n secolul al ;;IFlea un instrument pu)licistic mai direct şi mai prompt decât articolul de opinie, o cale mai rapidă şi mai pro.ocatoare de ?ormulare a unui punct de .edere. Cu 2reu se poate 2ăsi astăDi un cotidian sau o re.istă săptămânală care să nu ai)ă inserate *n pa2inile sale inter.iuri. Nn Diaristică, cu.ântul interviu are două sensuriL metodă de ob%inere a unor informa%ii şi gen ziaristic$ Interviul este strâns le2at de aproape toate 2enurile @urnalistice, ?iind un mi@loc de cule2ere a in?orma4iilor, o modalitate de realiDare a documentării. Nn acest caD, *ntre.ederea nu este ?ăcută decât *n .ederea o)4inerii, de la o persoană c:estionată, de in?orma4ii, rela4ii despre
$$

pro)lematica studiată. 5pre deose)ire de inter.iul propruFDis, rolurile participan4ilor sunt complet di?eriteL Qinter.ie.atul repreDintă o)iectul in.esti2a4iei, iar Diaristul su)iectul cercetării.Q Inter.iul, ca 2en Diaristic prorpiuFDis, se constituie dintrFo serie de *ntre)ări şi răspunsuri. El este o *ntre.edere solicitată, pro.ocată de Diarist. ReDultatul acestei *ntre.ederi, con.or)irea, este pu)licat *n presă, di?uDat la radio sau tele.iDiune. Inter.iul tre)uie să cuprindă următoarele etapeL alegerea temei şi a interlocutorului, documentarea, pregătirea întrebărilor, realizarea şi redactarea interviului. Elementul ini4ial *n ela)orarea inter.iului este ale2erea temei şi a interlocutorului. Au orice temă ?ace o)iectul unui inter.iu. Inter.iul poate răspunde unei sarcini la Di sau poate să urmărească realiDarea unor o)iecti.e de durată ale pu)lica4iei. Indi?erent de scopul urmărit, de tema aleasă, inter.iul presupune, *nainte de toate, eCisten4a unui interlocutor care are ce.a de spus. Nn a)sen4a acestuia, tema propusă poate ?i realiDată prin reporta@, articol, consemnare sau orice alt 2en pu)licistic. Ast?el, o condi4ie a inter.iului este eCisten4a unui interlocutor. !rocesul de crea4ie al inter.iului *ncepe cu ale2erea temei şi a interlocutorului. 'upă ce @urnalistul şiFa ales partenerul de dialo2, el se .a in?orma asupra datelor personale ale acestuia, asupra e.olu4iei sale pro?esionale. 'e asemenea, nu tre)uie pierdute din .edere nici trăsăturile temperamentale. Este ?oarte important să cunoşti dacă partenerul de dialo2 este socia)il sau irasci)il, dacă este taciturn, dornic de reclamă sau compleCat, ?erinduFse de pu)licitate, dacă este entuDiast, 2eneros sau indi?erent. Cunoaşterea acestor calită4i sau de?ecte ale interlocutorului este necesară pentru sta)ilirea adec.ată a ?ormulei de solicitare a inter.iului, pentru modul de pre2ătire al *ntre)ărilor şi pentru maniera *n care .a ?i orientat dialo2ul. !asul următor *n realiDarea unui inter.iu este documentarea propriuF Disă. Jurnalistul .a studia domeniul de acti.itate al interlocutorului şi .a analiDa acti.itatea depistând centrele de maCim interes, de actualitate. 6oate acestea sunt elemente indispensa)ile pentru ?ormularea *ntre)ărilor. !entru a pune *ntre)ări interesante şi pentru aFl ?eri pe interlocutor de răspunsuri 2enerale, Diaristul tre)uie să se mişte nestin2:erit pe terenul interlocutorului. Jurnalistul *şi .a câşti2a poDi4ia de conducător al discu4iei numai *n măsura *n care .a reuşi să ridice pro)lematica speci?ică la o *n4ele2ere 2eneralFumană. Ale2erea şi ?ormularea *ntre)ărilor eCprimă pre2nant 2radul de documentare preala)ilă şi talentul @urnalistului. C:eia inter.iului este *ntre)area. Nn ma@oritatea caDurilor, calitatea *ntre)ărilor determină calitatea răspunsurilor. Când Diaristul nu .a a.ea decât cunoştin4e 2enerale despre preocupările interlocutorului său, *ntre)ările sale, oricât de ele.at eCprimate
$&

ar ?i, nu .or pro.oca altce.a decât răspunsuri plictisitoare şi .a2i. Nntre)ările ?ormeaDă sc:eletul inter.iului. !e acest sc:elet se .or mula răspunsurile. ECprimarea precisă a ideii, conciDia, simplitatea, ?ormularea la o)iect sunt alte calită4i pe care le impune 2enul. Nntre)ările *ntrFun inter.iu tre)uie să nu se re?ere la domenii cunoscute Diaristului, să nu ai)ă caracter 2eneral, să nu ?ie puse mai multe *ntre)ări deodată, să nu ?ie lun2i, să nu ?ie de tipul la care să se răspundă prin da sau nu, să nu su2ereDe răspunsul, să nu ?ie ipotetice etc. 3n ade.ărat maestru *n ştiin4a stimulării interlocutorului de.ine acel Diarist care reuşeşte să creeDe un climat de sinceritate şi con?esiune, realiDând o con.or)ire, aparent simplă, spontană, Q?ără preten4iiQ, ce determină răspunsuri re.elatorii. 1rice temă, oricât de importantă ar ?i ea, poate ?i ucisă printrFo tratare şi punere *n pa2ină monotonă, la ?el un inter.iu prost conceput şi lipsit de :ar nu mai poate ?i sal.at nici de personalitatea strălucitoare a interlocutorului şi nici de )ună.oin4a cititorului. 'in punct de .edere al con4inutului, *ntre)ările se clasi?ică *nL factuale, de opinie, de motiva%ie, mărturii. >ntrebările factuale au con4inut concis, direct, la o)iect. >ntrebările de opinie .iDeaDă 2ândirea, sistemul de cunoştin4e al interlocutorului, părerea, atitudinea şi reac4iile sale la anumi4i stimuli sociali. >ntrebările de motiva%ie e.iden4iaDă cauDele şi condi4iile opiniilor sau ?aptelor. Ele au o pondere *nsemnată *n anc:etă, dar apar şi *n unele tipuri de inter.iuri. >ntrebările de mărturie au rolul de a solicita opiniile unor persoane care repreDintă o colecti.itate socială, de.in martori ai colecti.ită4ii umane. 3rmătoarea etapă este realizarea interviului. Nnainte de a *ncepe duelul de idei şi de a ataca pro)lemele de ?ond, se recomandă o scurtă Qdiscu4ie pre2ătitoareQ, necesară pentru crearea unei am)ian4e desc:ise şi a unui climat propice *n care interlocutorul să se poată mo)iliDa, pre2ăti pentru dialo2. Q'iscu4ia pre2ătitoareQ se do.edeşte a a.ea o importan4ă co.ârşitoare. Jurnalistul tre)uie săFşi ?olosească tactul, ?armecul, inteli2en4a ca să câşti2e respectul şi *ncrederea interlocutorului. 5e *ntâmplă ca *nsăşi Qdiscu4ia pre2ătitoareQ, răsturnând orice plan preconceput, să se trans?orme *n *nceputul inter.iului. 3neori Qdiscu4ia pre2ătitoareQ poate da inter.iului o turnură neaşteptată, răsturnând ordinea *ntre)ărilor şi lo2ica planului presta)ilit. Nn numeroase inter.iuri se poate ?olosi un procedeu al c:estionării numit Qte:nica *nlăn4uirilor lo2iceQ. Acest procedeu constă *n sta)ilirea unor întrebări;verigă, care, odată puse, .or ?i completate prin *ntre)ări auCiliare, spontane, enun4ate după cerin4ele dialo2ului şi calitatea
$"

răspunsului. Ast?el, aceste .eri2i .or constitui un lan4. 'e multe ori, dacă prima *ntre)are este )ine aleasă, dacă este adec.ată la temperamentul intelocutorului, succesul inter.iului este asi2urat. Nncepând con.ersa4ia, *ntre)ările *şi .or urma planul lo2ic ?ie că @urnalistul .a 4ine cont de conteCtul răspunsurilor *n ?ormarea următoarei *ntre)ări, ?ie că le .a ?ormula independent de răspunsurile anterioare. 6e:nica *nlăn4uirilor lo2ice asi2ură un dialo2 .iu, de la e2al la e2al, *ntrFo mişcare li)eră de idei, Diaristul tre)uind să de4ină o )ună cunoaştere a domeniului pus *n discu4ie, să ?ie *nDestrat cu mo)ilitate de 2ândire şi spontaneitate. 3ltima etapă a unui inter.iu este redactarea. Ea constă *n ?inaliDarea şi pre2ătirea inter.iului pentru tipar. /ăiestria @urnalistului constă tocmai *n suple4ea cu care se orienteaDă de la caD la caD, după cum impune personalitatea interlocutorului şi materialul cules. Nn unele situa4ii, inter.iul este atât de interesant, de )o2at *n idei, *ncât orice comentariu *n plus .a părea arti?icial. Alteori, personalitatea partenerului de discu4ie impune nota4ii comportamentale, considera4ii asupra acti.ită4ii sale. Jurnalistul are li)ertatea oricărei inter.en4ii pu)licistice cu o sin2ură condi4ieL să nu de?ormeDe ?aptele sau declara4iile interlocutorului. ECistă mai multe tipuri de inter.iuri care pot ?i clasi?icate *n ?unc4ie de scopul urmărit şi de motiva%ia acestuia. /ai eCistă şi inter.iuri care preDintă un e.eniment, un su)iect de actualitate cu a@utorul unor interlocutori competen4i, de mare autoritate *n domeniul pe care *l repreDintă. Acest tip de inter.iu are o introducere *n care Diaristul anun4ă ştirea propriuFDisă, persoana interlocutorului, moti.ul ale2erii temei şi a partenerului de discu4ie. Ideea este apoi deD.oltată de interlocutor, Diaristul a.ând rolul să atra2ă aten4ia prin *ntre)ări, asupra aspectelor celor mai semni?icati.e. Nn acest tip de inter.iu, cititorul este in?ormat despre un e.eniment, despre anumite sc:im)ări, noută4i din .ia4a socială, economică sau politică, este pus *n situa4ia de a cunoaşte o părere. Inter.iurile care urmăresc să realiDeDe un portret ?ac cunoscute o pro?esiune de credin4ă, o stare de spirit, o mărturie de crea4ie, o personalitate remarca)ilă. !ream)ulul poate ?i constituit din datele )io2ra?ice ale interlocutorului. Acestea pot ?i inserate şi pe parcursul inter.iului. Acest tip de inter.iuFportret este interesant, deoarece preDintă 2ândurile, )io2ra?ia, portretul interior al unei personalită4i. 3n alt tip de inter.iuri sunt cele ce ?ac cunoscute opinii, puncte de .edere. Nn ast?el de inter.iuri pot ?i eCprimate poDi4ii critice, de deDapro)are ?a4ă de ?apte culese din realitatea apropiată. 'e cele mai multe ori aceste opinii sunt pu)licate su) ?orma declara4iilor. Kiaristul poate solicita şi *n mod special anumite declara4ii unor personalită4i ale .ie4ii politice, oameni de presti2iu ale căror opinii
$#

intereseaDă pu)licul. Nn ?unc4ie de participarea @urnalistului la inter.iu, se pot distin2e dialogul şi interviul colectiv. Nn dialo2, rela4ia @urnalistFinterlocutor se modi?ică, ?iecare dintre cei doi parteneri poate adresa reciproc *ntre)ări. Interviul colectiv sau masa rotundă este o deD)atere ce implică mai mul4i participan4i reuni4i de Diarist pentru a discuta despre o anumită temă. Kiaristul are misiunea de a *ndruma şi de a conduce discu4iile. Acest rol *i impune mult tact şi preDen4ă de spirit. Fiecare inter.en4ie a sa tre)uie să ?ie o concluDie, o sinteDă a ideilor eCprimate până *n acel moment. Kiaristul .a ?i preocupat mereu să dea un caracter dinamic unei ast?el de discu4ii. Reuşita unei mese rotunde este asi2urată de conciDia inter.en4iilor. Replicile eCtinse, 2reoaie, cu tendin4a de a se trans?orma *n ade.ărate prele2eri, sunt di?icil de urmărit. Inter.iul corespunde curioDită4ii şi dorin4ei oamenilor de a cunoaşte *ndeaproape preocupările, ideile şi ?aptele celor de la care se aşteaptă preciDări, răspunsuri, eCplica4ii despre un ?apt, un e.eniment. !ersoanele cărora li se iau inter.iuri sunt oameni de stat, diploma4i, sa.an4i, actori etc. 3n )un inter.iu, preciDa C:ilton R. Bus:, este acela *n care reporterul se su)stituie cu succes cititorului. Rolul @urnalistului nu este acela de a introduce, ostentati., propria sa personalitate *n inter.iu, ci de a pune *n lumină personalitatea şi opiniile aceluia căruia i se ia inter.iul. Câte.a din calită4ile pe care tre)uie să le ai)ă un @urnalist suntL Qresponsa)ilitatea, independen4a, sinceritatea, eCactitatea şi decen4aQ. Inter.iul, 2en pu)licistic de?init de dic4ionare drept o Bcon.or)ire *ntre o personalitate politicZ, culturalZ etc. şi un Diarist, *n cursul cZreia acesta *i pune *ntre)Zri spre a a?la pZrerile personalitZ4ii *n di.erse pro)leme 7de actualitate8, *n .ederea pu)licZrii lor *n presZ sau di?uDZrii lor la radio şi tele.iDiuneS 7/ic%ionarul e#plicativ al limbii române8, a constituit şi constituie dintotdeauna, atât la noi cât şi la al4ii, un punct de atrac4ie pentru cititorii de toate .ârstele. Nn cadrul acestui 2en pu)licistic, inter.iul cu caracter literar 7*n4ele2ând prin asta nu doar ?orma, 4inuta 2eneralZ a teCtului, ci şi co4inutul8 a ocupat şi ocupZ un loc aparte. Con4inutul acestuia, *ntrucât.a pri.ile2iat, *i con?erZ, dincolo de orice alte .irtu4i, şi pe aceea de a transcende timpului *n care a ?ost realiDat, ideile şi opiniile pe care le cuprinde a.ând .aloare, de cele mai multe ori, şi peste timp. §2.02. 'in cele preDentate se poate constata că *ntre @urnalistică şi literatură a eCistat şi eCistă o permanentă le2ătură, *n am)ele sensuri, cu e?ecte )ene?ice pentru cele două domenii, ?ără ca acestea să se con?unde. 6eCtele pu)licistice nu preDintă, *n 2eneral, calită4i artistice şi pu)liciştii nici nuFşi propun ast?el de inten4ii, scopul principal ?iind acela de a in?orma, de a con.in2e şi de a in?luen4aM ele se constituie *ntrFun tip de proDă aparte, non;
$,

artisticăM nu au persona@e şi nici nu preDintă o des?ăşurare narati.ă, apelul la ?ic4iune ?iind eCclus. ECcep4ie ?ace pam?letul, *n care apare un BnaratorE irasci)il şi su)iecti., dar aici tre)uie să .edem o de.iere de la canoanele stilului pu)licistic, care ar tre)ui să ?ie o)iecti., nu pasionalM de artă nu se poate .or)i *n acest caD. 'e asemenea, un reporta@, oricât de BliterarE ar ?i redactat, nu de.ine prin aceasta operă de ?ic4iune, pentru a ?i con?undat cu stilul )eletristic. Aşadar, *ntre scriitura literară şi cea pu)licistică eCistă deose)iri importante. 'acă prima este autoFre?eren4ială, trimi4ând la o lume ima2inară ce emană din ea *nsăşi, cea deFa doua este re?eren4ială, )aDânduFse şi orientând lectura spre o realitate care eCistă independent şi *n a?ara teCtului @urnalistic. Nn timp ce literatura se *ntemeiaDă pe construc4ii ela)orate, predominante ?iind procedeele stilistice, adeseori de mare ra?inament, pu)licistica are ca suport teCte clare, accesi)ile omului o)işnuit, eli)erate de arti?iciile inerente actului de BliteraturiDareE1$. §2.0&. Nn ceea ce pri.eşte ?olosirea ?i2urilor de stil, teCtele pu)licistice nu depăşesc, *n 2eneral, o anumită limită, *ncât să ?ie con?undate cu teCtele literare. A.ând o lar2ă desc:idere spre un receptor etero2en şi asumânduFşi o ?unc4ie de mediatiDare permanentă, emi4ătorulF@urnalist, *n ?unc4ie de specia pu)licistică pe care o practică, poate utiliDa di.erse mi@loace de contactare emo4ională a cititoruluiL le#ic figurat, proverbe, ma#ime sau e#presii, !ocuri de cuvinte, compara%ii, epitete, antiteze, perifraze şi digresiuni etc. Frec.ent *ntâlnite sunt epitetele şi compara%iile, dar ?ără preocupările de e?ect stilistic din stilul )eletristic. 'eose)irea esen4ială dintre compara4ia utiliDată *n stilul )eletristic şi cea din teCtele pu)licistice constă *n ?aptul că, *n .reme ce compara4ia poetică plasticiDeaDă, Bre.eleaDăE şi e.ocă, cea din stilul pu)licistic delimiteaDă sau circumscrie 7 compara%ia poate ?i *ntâlnită şi *n stilul reli2ios, @uridicoFadministrati. sau ştiin4i?ic, *n acesta din urmă a.ând rolul de a eCplica ori de a de?ini anumi4i termeni, *n mare parte neolo2isme8. 'atorită speci?icului stilului pu)licistic, care constă *n re?lectarea la ni.elul leCicului a multiplelor inter?eren4e din realitatea socială, politică, culturală, ştiin4i?ică etc., compara4iile au, aparent, din punct de .edere semantic, o componen4ă etero2enă, comparatul ?ăcând parte, de o)icei, din leCicul socialFpolitic, care constituie una din dominantele acestui stil. Nn ceea ce pri.eşte comparantul, compara4iile a.eau *n structura lor, mai ales *n a doua @umătate a secolului al ;I;Flea, cu.inte apar4inând, cel mai ?rec.ent, domeniului mitolo2ic şi reli2iosL BCam de pe la 10"# *ncepe *nsă *n mintea scriitorului )ucureştean o su?icien4ă nepomenită şi o decădere intelectuală cu
1$

/i:ai Coman, Introducere în sistemul mass;media, Editura !olirom, Iaşi, 1999, p. 10".

$7

atât mai prime@dioasă cu cât Eliade era pri.it *n .remea lui ca un fel de oracolE. 7/. Eminescu, I;, &"18M BRusia au *nceput do.ada, cauDa sla.ilor de sud a de.enit o cauDă europeană, *ndărătnicia turcilor notorie, *ncât ruşii, declarând răD)oi, *şi .or spăla mâinile ca "ilat din "ont, căci au do.edit că turcul e de .ină, că el tre)uie esterminatE. 7/. Eminescu, I;, &%98. !u)licistul poate recur2e şi la alte ?i2uri de stil 7metafore, personificări, enumera%ii, repeti%ii, inversiuni, e#clama%ii, interoga%ii etc.8, dar ?olosirea acestora se ?ace *n mod deli)erat pentru a con.in2e pe cititor şi nu pentru realiDarea unei emo4ii estetice. 'e eCemplu, metafora *n stilul pu)licistic este, aproape *ntotdeauna decoda)ilă, ea nu opaciDeaDă, ci eCpliciteaDă enun4ul, prin intermediul unor analo2ii discursi.e. Kiaristul nu construieşte o nouă realitate 7artistică8, ci comunică un punct de .edere, in?ormeaDă, relateaDă, urmărind *n acelaşi timp, pe cât posi)il, să ?ie o)iecti.. Func4ia ce o implică stilul pu)licistic con?eră meta?orei o particularitate pe care nu o *ntâlnim *n stilul )eletristic, caracterul de clişeu, de ?ormulă stereotipă, *n2:e4ată *n limitele unor enun4uri determinate 1&. a ?el, in?orma4iile transmise de a2en4iile de presă o?iciale nu se pot con?unda cu ri2orile unui teCt @uridicoFadministrati. sau o?icial. 'esi2ur că Diarele pu)lică şi au pu)licat şi teCte cu caracter ştiin4i?ic sau administrati. 7primele Diare româneşti au a.ut un rol important *n di?uDarea terminolo2iei ştiin4i?ice, administrati.e sau politice, dar şi *n adaptarea corectă a cu.intelor *mprumutate8, dar *ntrFun lim)a@ speci?ic, gazetăresc. 'e eCemplu, comentarea unei le2i sau a unei dispoDi4ii administrati.e se realiDeaDă, de re2ulă, la un ni.el cât mai accesi)il, mediu, e.itânduFse, pe cât posi)il, termenii de strictă specialitate, lim)a@ul utiliDat ?iind mai pu4in Bte:nicE, pentru că Diaristul se adreseaDă, *n primul rând, unui pu)lic lar2 şi nu specialistului care stăpâneşte un cod metalin2.istic propriuM accesibilitatea este una dintre caracteristicile teCtelor pu)licistice, alt?el acestea nu şiFar putea *ndeplini ?unc4ia de in?ormare. eCicul stilului pu)licistic se *nscrie *ntrFo notă de speci?icitate, *n care predomină neolo2ismele de uD 2eneral, *n special din domeniul socialFpolitic, eCcluDând *nsă din principiu termenii te:nici. Nn ciuda caracterului BintermediarE, *n raport cu celelalte stiluri, stilul pu)licistic nu se poate con?unda cu acestea. 1ricât de Bştiin4i?icE ar ?i redactat un articol de ?ond dintrFun Diar, acesta nu de.ine lucrare sau operă de ştiin4ă. Ast?el, se poate constata că leCicul teCtelor pu)licistice elimină
+eDi Crişu 'ascălu 7coord.8, Imaginea în stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX;lea, 6ipo2ra?ia 3ni.ersită4ii 6imişoara, 190,, p. $&. Autorii identi?ică mai multe tipuri de meta?ore speci?ice acestor stiluriM ast?el stilului pu)licistic *i este caracteristică metafora rezumativă, la care se adau2ă metafora negativă şi metafora aluzivă, *n timp ce *n stilul ştiin4i?ic dominantă este metafora ; defini%ie.
1&

$0

din principiu termenii de specialitate, iar atunci când aceştia sunt ?olosi4i, ?oarte limitat *nsă, sunt eCplica4i *n conteCt, pentru un pu)lic lar2, altul decât acela al oamenilor de ştiin4ă din domeniul respecti.. Fără să constituie un procedeu caracteristic doar stilului pu)licistic, eCplicarea *n conteCt a unor termeni te:nici sau a unor *mprumuturi recente sFa practicat *n toate etapele de e.olu4ie ale acestui stil. !rocedeul B2losăriiE neolo2ismelor 7pro.enite din di.erse domenii de acti.itate8, *n cuprinsul articolelor sau *n su)solul pa2inilor, era ?rec.ent utiliDat *n prima etapă de a?irmare şi de consolidare a stilului @urnalistic. 'e cele mai multe ori termenii noi erau eCplica4i *n paranteDă, prin notarea *n teCt a unui ec:i.alent .ec:i, a unui calc sau prin *nşiruirea termenilor noi, alături de sinonime cunoscute 1". 'in necesitatea unei mai )une *n4ele2eri a teCtului, procedeul sFa ?olosit *n toate etapele de e.olu4ie a stilului pu)licistic, lFa ?olosit şi Eminescu *n pu)licistica sa şi se ?oloseşte şi *n presa actuală. 'in necesitatea unei mai )une *n4ele2eri a teCtului, procedeul se ?oloseşte şi *n presa actualăL ,,Băr)atul din ?oto2ra?ia de mai sus nu este pro2ramator sau analist la un centru de calcul, ci unT Diarist careFşi scrie articolul pentru 2aDetă. Nn loc săFl dactilo2ra?ieDe la o maşină de scris o)işnuită, redactorul *l )ate la o consolă specială cu un 'i$pla( F un ecran asemănător celui de la televizor [T\ printrFo apăsare pe un )uton, articolul se trans?ormă *n cartele per?orate sau )enDi ma2netice care, *ntrFo ?aDă ulterioară, de.in fotoza%uri şi sunt introduse automat *n pa2ina de Diar.E7.omânia liberă, , ianuarie, 1970, p.,8. ,, 'e cinci ani Călin a descoperit uni.ersul calculatorului, iar de doi ani sFa specialiDat *n )a *i#g 7spargere de re%ele pe bază de date şi informa%ii secrete .E8 7'venimentul zilei, 10 ianuarie, 1997, p. &8. a ?el, in?orma4iile transmise de a2en4iile de presă o?iciale nu se pot con?unda cu ri2orile unui teCt @uridicoFadministrati. sau o?icial. 'esi2ur că Diarele pu)lică şi au pu)licat şi teCte cu caracter ştiin4i?ic sau administrati. 7primele Diare româneşti au a.ut un rol important *n di?uDarea terminolo2iei ştiin4i?ice, administrati.e sau politice, dar şi *n adaptarea corectă a cu.intelor *mprumutate8, dar *ntrFun lim)a@ speci?ic, gazetăresc. 'e eCemplu, comentarea unei le2i sau a unei dispoDi4ii administrati.e se realiDeaDă, de re2ulă, la un ni.el cât mai accesi)il, mediu, e.itânduFse, pe cât posi)il, termenii de strictă specialitate, lim)a@ul utiliDat ?iind mai pu4in ,,te:nicE, pentru că Diaristul se adreseaDă, *n primul rând, unui pu)lic lar2 şi nu specialistului care stăpâneşte un cod metalin2.istic propriuM accesibilitatea este una dintre caracteristicile teCtelor pu)licistice, alt?el nu şiFar putea *ndeplini ?unc4ia de in?ormare. eCicul stilului pu)licistic se *nscrie *ntrFo notă de speci?icitate, *n care predomină neolo2ismele de uD 2eneral, *n
1"

Al. Andriescu, Limba presei româneşti în secolul al XIX;lea, Editura Junimea, Iaşi, 1979, p. 0,F07.

$9

special din domeniul socialFpolitic, eCcluDând *nsă din principiu termenii te:nici.

&. Ter+i#ologia poli%i , §&.01. 6erminolo2ia socialFpolitică, mai mult decât cea ştiin4i?ică sau @uridică, a imprimat stilului pu)licistic un caracter particularM din această cauDă stilul pu)licistic a ?ost cercetat *n strânsă le2ătură cu terminolo2ia politică1#, care constituie o particularitate esen4ială a acestuia, *n ciuda unor a?irma4ii recente şi near2umentate, care nea2ă acest ?aptL B!rintre ]stilurile ?unc4ionale^, cel publicistic 7@urnalistic8 nu beneficiază de o terminologie proprie, *mprumutând, după caD, elemente speci?ice altor stiluri 7ştiin4i?ic, )eletristic sau administrati.8 şi a)ordând, *ntrFun c:ip accesi)il, pro)leme ale actualită4ii imediate sau de interes comun pentru pu)licul lar2E1,. 6erminolo2ia socialFpolitică - preciDeaDă 'umitru Irimia - cuprinde două straturi leCicaleL un prim strat *l constituie fondul principal le#ical, care repreDintă nucleul esen4ial al stilului pu)liFcistic17, iar cel deFal doilea ni.el *l constituie termenii pro.eni4i din alte stiluri 7ştiin4i?ic, @uridicoFadministrati., reli2ios8 sau din lim)a literară comună. Cele mai multe dintre neolo2ismele apar4inând primului strat leCical includ termeni cu caracter interna4ional care sFau ?iCat *n di?erite etape de e.olu4ie a stilului pu)licistic, ponderea acestora ?iind deterFminată de ?actori interni 72radul de deD.oltare a societă4ii, e.olu4ia sistemelor politice auto:tone8, la care se adau2ă ?actorii eCterni, care re?lectă trans?ormările socialFpolitice din .ia4a interna4ională. Cei mai mul4i termeni politici 7ma@oritatea neolo2isme de ori2ine ?ranceDă, dar şi de alte ori2ini8, apar4inând acestui prim ni.el leCical, sFau ?iCat *ncă din prima etapă de a?irmare şi de constituire a stilului pu)licistic 710$9F10,%8, caracteriDânduFse, *n 2eneral, prin sta)ilitate, pu4ini dintre aceştia cunoscând muta4ii semantice sau di?erite conota4ii, determinate de speci?icul .ie4ii politiceL aboli%ionist, balota!, capitalist, clasă, comunism, congres, constitu%ional, constituantă, contrarevolu%ie, democra%ie, despotism,
C?. (:. Bolocan, (nele caracteristici ale stilului publicistic al limbii române literare , *n 5C , ;II, 19,1, nr. 1, p. &0F&9. 1, Ilie >te?an Rădulescu, 2orbi%i şi scrie%i corect, Editura 6eora, Bucureşti, 1999, p. 1&9. 17 C?. 'umitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane , Editura >tiin4i?ică şi Enciclopedică, Bucureşti, 190,, p. $11.
1#

&%

dictatură, libertate, meeting, parlament, partid, partidă, proletari, propagandistic, republică democratică, revolu%ie, terorism etc.10 §&.02. 6ermenii celui deFal doilea strat leCical Bse *nscriu *n terminolo2ia socialFpoliticăFeconomică sau primesc numai amprenta stilului pu)licistic, *n ansam)lu sau prin unele din .ariantele saleE19. Aici se includ, *n primul rând, neolo2ismele, dar şi elementele .ec:i româneşti, care *nsă deD.oltă sensuri neolo2ice *n sinta2me de tipul L bancă de <date, informa%ii, organe, sânge=, cortină de fier 7?r. rideau de fer, en2l. iron curtain8M sinta2ma se ?olosea ,,neo?icialE şi *nainte de 1909 *n s?era politicului, cu sensul ,, de linie care despăr4ea Europa *n 4ări comuniste şi 4ări necomuniste, *n timpul răD)oiului receE 7Florica 'imitrescu, /ic%ionar de cuvinte recente [/C. D\, edi4ia a IIF a, Editura o2os, Bucureşti, 1997, p. 7&.8, limbă de lemn$% 7re?eritor mai ales la discursul politic dinainte de 1909, caracteriDat aproape eCclusi. prin ?ormule *ncremenite, 2olite de con4inut şi de eCpresi.itate8 , pia%ă liberă, pia%a comună, plată cas*, război rece etc. Am)ele straturi leCicale sunt dominate *nsă de neologisme, *n special de ori2ine en2leDă, anglicisme,$1 termenul desemnând *mprumuturi recente din en2leDa )ritanică şi americană, incomplet sau deloc adaptateL bab4;sitter, bac,ground, banner, big;store, bod4guard, boom, boss, brain;drain, briefing, bro,er, business 7cu .arianta ironică ,,)iDnesE8, cameraman, camping, cargo, cartel, cas*, c*arisma 7cu .arianta ,,carismăE8, c*arter, cop4rig*t, dealer, disc !oc,ei, dut4;free, fast food, flopp4 disc, fi#ing, globe;trotter, grant, *app4;end, *it, *old;up, *ot;line, intercit4, !eep, ,no-;*o-, leasing, life, lap;top, lobb4, loo,, management, mass media, mar,eting, master, mouse, pager, picnic, part4, poster, puzzle, ranc*, rac,et, rating, recordman, s*o-man, site, speec*, sponsor, staff, stand;b4, summit 7dar şi termenul ?ranceD sommet=, supermar,et, tabloid, tal,;s*o-, training, trend, 4esman etc. !rin intermediul presei au pătruns astăDi *n lim)ă un număr aprecia)il de cu.inte recente, preponderente ?iind anglicismele. Au neFam propus să insistăm asupra cauDelor care determină pătrunderea masi.ă a cu.intelor de ori2ine en2leDă 7modă, lene intelectuală sau neputin4a de a 2ăsi ec:i.alentul românesc8, ?enomenul *nsă ni se pare ?iresc 7mani?estânduFse şi la ni.elul altor lim)i de cultură europene8, atâta timp cât nu a?ecteaDă procesul de
+eDi Al Andriescu, &p$ cit$, p. 9$F9&. 6erminolo2ia politică a ?ost di?uDată şi ?iCată mai ales de presa politicăL BCurierul românescE, BAl)ina româneascăE, B(aDeta de 6ransil.aniaE, dar şi de alte pu)lica4ii, după cum terminolo2ia ştiin4i?ică şi te:nică a ?ost ?iCată de literatura de specialitate, prin intermediul manualelor şi periodicelorM .eDi, de asemenea, A. A. 3rsu, )ormarea terminologiei ştiin%ifice româneşti, Editura >tiin4i?ică, Bucureşti, 19,$, p. 9F1%. 19 'umitru Irimia, &p$ cit., p. $1$. $% +eDi Fran<oise 6:om, Limba de lemn, Ed. 9umanitas, Bucureşti, 199&. $1 Autorii /ic%ionarului de neologisme 7'A&8 de?inesc anglicismele ast?elL ,,eCpresie proprie lim)ii en2leDe, cu.ânt de ori2ine en2leDă, *mprumutat de o altă lim)ă, *ncă neinte2rat *n aceasta.E 7p. ,08
10

&1

comunicare. Nn le2ătură cu acest ?enomen lin2.istic, care sFa intensi?icat după 1909 *n ma@oritatea 4ărilor estFeuropene, /ioara A.ram su)linia, *ntrFo con?erin4ă academică, următoareleL ,,Aecesare şi c:iar ur2ente sunt ac4iunile de *nre2istrare şi de descriere a an2licismelor din punctul de .edere al lim)ii române, de normare şi de eCplicare pentru a se asi2ura utiliDarea lor corectă şi unitară [T\.E$$ 1 parte dintre aceste cu.inte recente tinde să se impună la ni.elul lim)ii literare, unele ?iind de@a asimilate şi ?rec.ent ?olosite, inclusi. *n lim)a .or)ită 7a accesa, computer, fan, *ard, *it, !ob, management, mar,eting, mar,et, non;profit, soft, star, stres, top etc.8, altele sunt pre?erate *n .irtutea principiului economiei lim)ii 7 summit pentru întâlnire politică la cel mai înalt nivel, card pentru carte de credit, clip pentru scurt film <publicitar= difuzat la televiziune etc.8, unele *nsă ?ac concuren4ă inutilă unor termeni cu sensuri )ine preciDate *n sistemul leCical al lim)ii române contemporaneL agreement pentru acord 7?inanciar, comercial8, dealer pentru distribuitor, .om uard Service pentru Serviciul .omân de "ază, ?ără a a.ea o )aDă re?eren4ială proprie, impusă de apari4ia unei noi realită4i eCtralin2.istice. !ornind de la distinc4ia ?ăcută de 5eCtil !uşcariu *n Limba română, I, "rivire generală, Editura /iner.a, Bucureşti, 197,, Adriana 5toic:i4oiuF Ic:im *ncadreaDă anglicismele 7ne*nre2istrate *n dic4ionarele româneşti de neolo2isme8 din presa actuală *n împrumuturi ,,necesareE şi împrumuturi ,,de lu#@$ >mprumuturile ,,necesare@ sunt repreDentate de ,,cu.inte sau unită4i ?raDeolo2ice care nu au corespondent românesc sau care preDintă anumite a.anta@e *n raport cu termenul auto:ton 7preciDie, )re.iloc.en4ă, eCpresi.itate, circula4ie interna4ională8. Jinând seama de compleCitatea discursului pu)licistic, caracteriDat prin *mpletirea ?unc4iilor re?eren4ială 7in?ormati.ă8, conati.ă 7persuasi.ă8 şi eCpresi.ă, an2licismele ,,necesareE pot ?i moti.ate denotati. sau stilistic 7conotati.8.E$& Celelalte an2licisme, anglicismele ,,de lu#@L ,,repreDintă *mprumuturi inutile şi, *n unele caDuri, c:iar dăunătoare. Ele sunt nemoti.ate sau posedă moti.a4ii de tip ne2ati., precum .eleitarismul intelectual şi a?ectarea, traduse prin sno)ism lin2.istic, insu?icienta cunoaştere a resurselor lim)ii materne, comoditatea sau 2ra)a, care - mai ales *n caDul Diariştilor - nu le permit să
$$

/ioara A.ram, 0nglicismele în limba română actuală, EAR, Bucureşti, 1997, p.$0M .eDi şi poDi4ia eCprimată de 6:eodor 9ristea, /espre scrierea şi pronun%area unor anglicisme, *n ,,România literarăE, ;I, 1970, nr.$,, p.#L ,,Nn ceea ce ne pri.eşte considerăm că asimilarea corectă a an2licismelor 7şi a altor neolo2isme8 este mai importantă decât acceptarea sau respin2erea acestora *n numele unor principii care pot părea ori c:iar sunt, uneori, cel pu4in discuta)ile.S $& Adriana 5toic:i4oiuFIc:im, 2ocabularul limbii române actualeL dinamică, influen%ă, creativitate, Ed. All Educational, Bucureşti, $%%1, p. 0#M idem, &bserva%ii privind influen%a engleză în limba!ul publicistic actual, *n , ; +I, 199,, II, p. &7F",7I8M , ; +I, 199,, IIIFI+, p. $#F&"7II8.

&$

re?lecteDe asupra ec:i.alen4elor leCicale, pentru a ale2e termenul cel mai adec.at. Nntrucât asemenea termeni nu ?ac decât să du)leDe cu.inte 7sau unită4i ?raDeolo2ice8 româneşti, ?ără a aduce in?orma4ii suplimentare 7de natură co2niti.ă sau eCpresi.ă8, ei constituie mani?estări tipice de an2lomanie, putând ?i *ncadra4i *n cate2oria aşaFnumitelor ,,cultismeE.$" Apari4ia an2licismelor *n lim)a românZ a ?ost determinatZ de necesitatea de a desemna realitZ4i eCtralin2.istice noi. 5pre eCemplu, termeni precum soft-are, *ard-are, mouse, c*at, e;mail, computer au pZtruns *n leCicul românesc datoritZ ?aptului cZ, *n domeniul in?ormaticii, nu sFa realiDat traducerea lor. 'omenii precum sportul şi economia au impus, de asemenea, ?olosirea unor termeni prelua4i din lim)a en2leDZ şi adapta4iL fotbal, basc*et, sc*i, fitness, tenis, mar,eting, supermar,et, management etc. !e lân2Z necesitatea ?ireascZ de ?olosire a termenilor prelua4i din lim)a en2leDZ, eCistZ unele tendin4e ale unor cate2orii sociale, care utiliDeaDZ, *n mod .oit, cu.inte en2leDeşti, deşi eCistZ un ec:i.alent sinonim al acestora. Frec.en4a ridicatZ *n ?olosirea unor cu.inte en2leDeşti care au, totuşi, corespondent *n lim)a românZ 7eCL !ob pentru slu!bE, part4 pentru petrecere, loo, pentru înfE%işare, *air;st4list pentru coafezE= desemneaDZ conturarea unei mode lingvistice eCistente *n lim)a@ul presei actuale. /oda lin2.isticZ constZ *n ?olosirea 7uneori, *n eCces8 a cu.intelor preluate din lim)a en2leDZ. Folosirea lor nu este strict necesarZ şi are loc din ra4iuni stilistice 7alternarea termenului .ec:i cu cel nou, preluat din lim)a en2leDZ, pentru e.itarea repeti4iei8 L living;room 7camerZ de Di8, tal,;s*o- 7masZ rotundZ8, -ee,;end 7s?ârşit de sZptZmânZ8. 'upZ cantitatea in?orma4ionalZ pe care o aduce, eCistZ o clasZ de an2licisme care au adaosuri semantice preluate din lim)a en2leDZ. ECistZ cu.inte care şiFau lZr2it aria semanticZ, do)ândind un al doilea sens ce a ?ost preluat din lim)a en2leDZL a nominaliza cu semni?ica4iaL a indica, a denumi, a specifica, este utiliDat cu sensul 7preluat din lim)a en2leDZ8L a desemna pe cineva pentru un anumit scop M audien%E cu semni?ica4iaL întrevedere acordatE unui solicitator, este utiliDat 7din lim)a en2leDZ8 cu sensulL public$ !e lân2ă *mprumuturile din alte lim)i, preponderente ?iind, *n ultimul deceniu, cele din en2leDa americană şi )ritanică, semnalăm eCisten4a şi testarea *n pa2inile Diarelor a unor cu.inte ?ormate ocaDional, şansele lor de a se impune ?iind minime, deoarece depind de un anumit conteCt eCtralin2.istic *n care au ?ost createL albanizare, bantustanizare, bulgarizare, cuponiadă, democratură, dosariadă, dug*enizare, eficientizare,
$"

Adriana 5toic:i4oiuFIc:im, &p$ cit., p. 9"F9#.

&&

fesenist, iugoslavizare, lovilu%ie, mancurtizare, megascandal, mineriadă, neocomunist, osanalită, post;tranzi%ie, scenarită, sc*izofrenizare, talibani, tomboliadă etc. Nn ?unc4ie de dominanta stilistică a teCtelor pu)licistice 7ironică, satirică, solemnă etc.8 se *ntâlnesc şi termeni populari, re2ionali, ar:aici şi, *n ultimii ani, numeroase cu.inte şi eCpresii ar2otice, pe care lim)a literară le respin2e 7eCcep4ie ?ăcând operele )eletristice, *n care ar2oul ser.eşte ca mi@loc de ,,indi.idualiDareE a persona@elor8 L a da : a trage o %eapă L ,,>i C. a dat o %eapă la 'acia FeliCE 7'venimentul zilei, 1" noiem)rie,199,, p. $8, a trage 7_a cumpăra8L ,,5enatorii îşi trag telefoane mo)ileE 7Fiua, $% aprilie 1990, p.1$8, a ciordiL 7titlu8 ,,Cioa)ă a ciordit de.iDa Casei Re2ale a RomânieiE 7Fiua, " aprilie 199#, p. 18. 1dată cu apari4ia primelor Diare sFa sim4it ne.oia ?iCării acestor neolo2isme, *n 2eneral, termeni te:nici. Fără ca trăsăturile stilului pu)licistic să depindă, *ntrFo măsură prea mare, de terminolo2ia te:nică ?olosită *n presă, aceştia au contri)uit *nsă, prin ?rec.en4a lor ridicată, la ?iCarea lor *ntrF o serie de *m)inări tipice. 5in2uri, aceşti termeni te:nici nFar ?i putut *ndreptă4i eCisten4a unui stil pu)licistic autonom$#. /ai mult decât oricare stil ?unc4ional care utiliDeaDă modalitatea scrisă de comunicare 7paralel cu cea audio.ideo8, stilul pu)licistic, spre deose)ire de celelalte stiluri, este desc:is, *n 2eneral, modi?icărilor de eCpresie ale di?eritelor cate2orii sociale, teCtele pu)licistice re?lectând realitatea imediată *n ansam)lul ei. Aeluarea *n considerare a ariilor de contact, eCistente *ntre toate stilurile lim)ii literare scrise 7)eletristic, ştiin4i?ic, @uridicoF administrati. şi reli2ios8, ar putea conduce la ne2area eCisten4ei tuturor stilurilor, ceea ce ar constitui o eroare. Asemenea inter?eren4e au eCistat şi *ntre stilurile lim)ii literare .ec:i, c:iar dacă, cu eCcep4ia stilului religios, nu se poate .or)i pentru această perioadă de stiluri ?unc4ionale *n accep4iunea modernă a termenului. Este şi concluDia la care a@un2e autoarea unei recente lucrări, consacrate lim)a@ului )i)lic românescL B5e poate spune, deci, că *n această perioadă de *nceput nu a lipsit o anumită interac4iune *ntre .ariantele lim)ii literare, direc4ia ?iind, *n mod e.ident, dinspre teCtele reli2ioase spre cele laice, şi *n mai mică măsură in.ersE$,. §&.0&. 'ată ?iind marea di.ersitate a mesa@elor care compun stilul pu)licistic, este ?iresc ca acesta să deD.olte o )o2ată re4ea de rela4ii cu celelalte stiluri, circumscrise unor domenii socioFculturale mai ?ermeL cu stilul administrati., prin a)ordarea unor pro)leme sociale, ci.ice, de lar2
Al. Andriescu, &p$ cit., p. 11#F11,. Aiculina Iaco), Limba!ul biblic românesc<7GHI;79II8. 0specte ale evolu%iei limbii române literare până la 79HI, .ol. I, Editura 3ni.ersită4ii B>te?an cel /areE 5ucea.a, $%%%, p. 19.
$, $#

&"

interes, cu stilul )eletristic, mai ales prin reporta@e şi inter.iuri, iar cu stilul ştiin4i?ic, prin teCtele de populariDare a ştiin4elor. Aceste interac4iuni nu sunt *nsă unidirec4ionale, ci ele se pot mani?esta, *ntrFo măsură mai mare sau mai mică, şi *n sens in.ers. AleCandru (raur considera că tocmai caracterul etero2en al presei *i con?eră statutul de stil autonomL BNnsuşi ?aptul că *n Diare apar elemente din toate celelalte stiluri este su?icient ca să putem .or)i de un stil al presei. 1 unitate care are puncte comune cu toate celelalte unită4i se do.edeşte c:iar prin aceasta di?erită de toateE$7. Ast?el de *ntrepătrunderi se pot mani?esta şi *ntre celelalte stiluri 7@uridicoF administrati. cu ştiin4i?ic, )eletristic cu reli2ios etc.8, ?ără ca prin aceasta stilul Ustilurile săFşi piardă identitatea. Fenomenul se *nscrie *ntrFun amplu proces de Bpermea)iliDareE a 2rani4elor dintre .ariantele ?unc4ionale ale lim)ii, ?apt remarcat şi *n unele cercetări recente $0. 'eterminarea eCactă a stilurilor lim)ii literare sau *ncadrarea ri2idă *ntrFo sc:emă, reducti)ilă la câte.a stiluri principale, *n care stilurile să apară ca unită4i de acelaşi ran2, net separa)ile, prin eCcluderea ne@usti?icată a unora 7stilul pu)licistic8 sau prin omiterea inten4ionată a altora 7stilul reli2ios8, ?ără să se 4ină seama de compleCitatea ?enomenelor stilistice nu pare a ?i su?icient de *ntemeiată şi producti.ă *n cercetările actuale de stilistică. Re?erinduFse la eCcluderea ne@usti?icată a stilul pu)licistic din Bsc:emele sistemelor stilisticeE, Rodica Ka?iu men4iona următoareleL BNn sc:emele sistemelor stilistice nu intra *ntotdeauna nici lim)a@ul @urnalisticL cu @usti?icarea că are o prea mare di.ersitate interioară 7*ntre editorial, reporta@ şi cronica sporti.ă, de pildă, di?eren4ele lin2.istice ?iind ?oarte mari8. !oate că şi *n acest caD eCistau moti.e strate2iceL cum cea mai mare parte din teCtul @urnalistic se identi?ica per?ect *n acei ani cu discursul o?icial, a caracteriDa pu)licistica *nsemna implicit a .or)i despre lim)a@ul politicE$9. P"bli i%a%ea ro+-#ea$ ,. $ "r% i$%ori "ublicitatea este ?orma prin care se promo.eaDă, audio sau .iDual, orice ?el de )un, ser.iciu, companie sau idee. !ri.ită din perspecti.ă istorică, pu)licitatea poate ?i *n4eleasă ca ?ăcând parte din propa2andă, primele mani?estări de acest ?el ?iind le2ate de cererile su.eranilor din Asiria şi din Caldeea de a li se *nscrie .ictoriile militare pe monumente.
Al. (raur, 2ocabularul presei, *n B!resa noastrăE, ;+, 197%, nr. 1$, p. $7. C?. /ioara A.ram, 2ocabularul actual al limbii române, *n B im)a şi literatura românăE, ;;+I, 1997, nr. &, p. &F,M An2ela BiduF+rănceanu, /inamica sensurilor în româna actuală, *n , ; +II, 1997, IIIFI+, p. &9F"". $9 Rodica Ka?iu, &p$ cit$, p. 0.
$0 $7

&#

6ermenul public, de unde sFa ?ormat publicitate, a ?ost, ini4ial, utiliDat *n sens @uridic ca pu)licitate a deD)aterilor, deli)erare pu)lică, desc:isă, spre deose)ire de cons?ătuirile *nc:ise. Nn secolul al ;+IIIFlea, termenul latin publicus a dat cu.ântul publicist, desemnânduFse persoana care scria despre dreptul pu)lic. 6ermenul publicitate a ?ost atestat *n lim)a ?ranceDă, din care lim)a română are cele mai multe *mprumuturi, *n anul 1,09, şi a.ea sensul de ac4iune de a aduce la cunoştin4a pu)licului, iar ulterior, a căpătat cel de recunoaştere sau notorietate pu)lică. 5copul direct al pu)licită4ii este stimularea dorin4elor clien4ilor şi ?ormarea unei ima2ini poDiti.e cu pri.ire la o idee sau un o)iect promo.at. !u)licitatea apeleaDă la nenumărate ?orme de manipulare psi:olo2ică, mai mult sau mai pu4in e.idente. Nn preDent, pu)licitatea a atins un ni.el *nalt de producere. !u)licitatea a eCistat *ncă din cele mai .ec:i timpuri. Nn perioada &%%% F #%% *.e.n., una dintre primele ?orme de pu)licitate era repreDentată de un semn distincti., o pictură pe peretele unei clădiri, care reuşea să atra2ă pri.irile celor din @ur. Ast?el de semne au ?ost descoperite pe Didurile Ba)ilonului sau ale oraşului !ompei. 3lterior, e2iptenii au *nceput să utiliDeDe )ucă4i de stâncă pentru a sculpta di?erite mesa@e *n scopul in?ormării, pietre pe care le lăsau pe mar2inea drumurilor sau *n pie4ele unde ?ăceau comer4. Nn .ec:ea Romă, mesa@ele pictate sau desenate pe pere4ii cetă4ilor sau *n anumite locuri )ine sta)ilite se utiliDau pentru *ndemnarea oamenilor la .ot sau pentru promo.area a?acerilor locale. Aoi ?orme de pu)licitate au ?ost repreDentate ulterior de apari4ia Bstri2ătorilorE, persoane care lăudau prin stri2ăte *n pie4ele centrale şi *n cetă4ile medie.ale calitatea eCtraordinară a măr?urilor persoanelor care *i an2a@au. 3na dintre personalită4ile timpului, care a a@utat indirect la e.olu4ia pu)licită4ii, este (uten)er2, prin in.entarea presei tipo2ra?ice, care a dus la apari4ia a?işelor de mici dimensiuni, cu desene sau cu mesa@e semni?icati.e de promo.are, a?işe care erau de cele mai multe ori lipite pe Didurile oraşelor sau răspândite *ntre oameni. Această ?ormă de pu)licitate sFa do.edit a ?i una eCtrem de e?icientă, *ntrucât ?orma de răspândire era mult mai mare, iar promo.area se putea ?ace pe o distan4ă mai mare. 3tiliDarea ?oilor .olante sau a a?işelor de mici dimensiuni destinate in?ormării este atestată *n /oldo.a *ncă din anul 1,"$. Aceste tipuri de a?işe sFar putea clasi?ica *n trei cate2oriiL anun%ul standard, scurt şi simplu, anun%ul;afiş, pu4in mai lun2 şi cu elemente tipo2ra?ice şi reclama. A?işele de teatru au apărut mai târDiu, eCemplare de acest ?el ?iind datate din anul 179" sau 1010.

&,

!rimul anun4 pu)licitar, redactat şi plătit de un român, pare să ?i apărut *n anul 17"0, *n Diarul +*e Sout* Carolina azette, numărul din $1F$& octom)rie. ID.oarele istorice arată că acest prim anun4 pu)licitar sFa ?ăcut la solicitarea preotului emi2rant 5amuilă 'amian, care studia ?enomenul electricită4ii şi ?ăcea eCperien4e de electricitate *n pu)lic, după cum arată sursele documentare. 'e asemenea, unele ?orme de pu)licitate apar şi *n primele 2aDete româneşti, Curierul românesc şi 0lbina românească, unde alături de in?orma4iile de interes 2eneral, apăreau aşa numitele BmeDate, .ânDări sau *nştiin4ări particulareE, prin intermediul cărora se c:emau cititorii la a)onamente, cu promisiunea că .or a.ea o B2aDetă utilă pentru toată treapta de oameniE.&% Curierul românesc poate ?i considerat primul Diar românesc care are o pa2ină sau un supliment dedicat pu)licită4ii. Acest prim supliment, numit >nştiin%are, are dimensiuni mai mici decât 2aDeta, iar *n pa2inile sale se anun4a pu)licarea di?eritelor .olume, precum şi in?orma4ii cu re?erire la acel e.eniment. Nn caDul 0lbinei româneşti, in?orma4iile cu caracter pu)licitar şi comercial .or ?orma un supliment care .a purta numele de >nştiin%are despre azeta .omînească din Ieşi. 1 primă ?ormă eCtinsă a pu)licită4ii din România este repreDentată de BanunciulE, care de.ine destul de rapid o constantă a pu)lica4iilor acelor .remuri, moti. pentru care un contemporan aprecia, su) o ?ormă critică, ?aptul că 2aDetele româneşti erau alcătuite din Bpreocuparea de ce ?ace +odă şi (u.ernul, no.itale din lăuntru, no.itale din a?ară, ?oileton, nu.ele, critici, poeDii ori2inale şi anunciuriE.&1 3n domeniu important *n creşterea posi)ilită4ilor de crea4ie şi de eCprimare *n domeniul pu)licită4ii lFa constituit apari4ia ilustra4iilor, iar 2aDeta care o?eră cel mai )un eCemplu este 0lbina românească care anun4a tipărirea unei pu)lica4ii ilustrate, intitulată Icoana Lumei$ )oaie pentru îndeletnicirea moldo;românilor, care a apărut până *n decem)rie 10"1 şi apoi *ntre anii 10"# - 10",, la Iaşi. Nn anul 100,, pa2inile primelor pu)lica4ii româneşti cuprindeau .i2nete şi c:enare cu moti.e ?lorale ce separau anun4urile de teCtele redactate, 2ra.uri, iar mai târDiu, c:iar ?oto2ra?ii. Apari4ia ?oto2ra?iei a repreDentat un alt element important care a dus la eCtinderea pu)licită4ii. Nn numărul din 19 martie 10"& al 2aDetei 2estitorul românesc, apare Bmadam Vil:elmina !riDE, care *şi anun4a Batelierul de pă !odu /o2oşoaiei, lân2ă )iserica cu )radul, *n casele lui C:lade=E.
&% &1

/arian !etcu, Istoria presei române, Editura 6ritonic, Bucureşti, $%%$ idem
&7

Anii următori a.eau să aducă pentru pu)licitate noi apari4ii. 3n nou suport pu)licitar *l constituia cartea poştală, atestată la 5i)iu *n anul 100&, sau *n .ec:iul re2at *ntre anii 109$ - 109". 'e cele mai multe ori, editorul mesa@ului pu)licitar era *n acelaşi timp şi ne2ustorM acesta este şi caDul lui C.A Rosetti, considerat a ?i un pionier al pu)licită4ii. Nn anul 10",, acesta desc:idea Bo pră.ălieE su) ?irma B5ta)ilimentul C.A. RosettiE, unde *ncepea comer4ul de li)rărie. Nn anul 10#7, Rosetti editeaDă 2aDeta .omânul$ Fiaru politicu, comercial, literar, *n ale cărui pa2ini apar mai multe modele de pu)licitate.

!rima pu)lica4ie cu speci?ic pu)licitar a ?ost 2aDeta )isăptămânală Cantor de avis şi comers, care a apărut la Bucureşti *n anul 10&7 şi care *l a.ea ca redactor şi editor pe Ka:aria Carcalec:i. 3lterior, *n anul 10"$, *şi .a sc:im)a titlul *n Cantor de avis <Jiroul de anun%uri=. Nn anul 10&9, la Brăila .a apărea re.ista Mercur, *n care .or ?i inserate anun4uri despre circula4ia .aselor de măr?uri, pre4urile cerealelor şi alte in?orma4ii cu caracter pu)licitar. /ai târDiu, *n anul 10#&, la Bucureşti apare 0nun%ătorul român, un @urnal care a.ea să pu)lice mesa@e pu)licitare *ntrFo manieră total modernă ?a4ă de ceea ce eCistase *n presa de până atunci. Ast?el, *n perioada 10&7 - 19%%, numărul pu)lica4iilor cu caracter pu)licitar atin2ea un număr de $, de titluri. Nn anul 100%, 'a.id Adania ?ondeaDă prima a2en4ie de pu)licitate din România, care a.ea săFi poarte numele.

&0

!ână la acel moment, pu)licitatea din România a trecut prin mai multe ?aDeL stri2ătul măr?urilor *n ?a4a pră.ăliilor şi *n Donele cele mai circulateM QanunciurileQ 7Q*nştiin4ărileQ8, sau QmeDaturileQ, Q.ânDărileQ sau Q*nştiin4ările particulareQ, care erau in?orma4ii despre mar?a su) ?orma unor teCte scurte şi apăruseră *n Diarele .remii *ncepând cu anul 10$9. Acestea din urmă a.eau o ?ormă concisă pe care aDi o numim Qmica pu)licitateE. Alături de di?eritele trucuri care eCistau c:iar şi *n acele timpuri *n domeniul pu)licită4ii, proprietarii a2en4iilor de pu)licitate .or e.iden4ia rolul special al pu)licită4ii. 6ari?ele de pu)licare ale anun4urilor erau tipărite lân2ă titlurile 2aDetelor, *n mici casete şi di?ereau *n ?unc4ie de pa2ina *n care apărea anun4ul pu)licitar, de la "% de )ani până la $ lei. /ai scumpe erau inser4iunile şi reclamele pu)licitare pu)licate *n +rompetta Carpa%ilor, unde un rând de coloană pe prima pa2ină costa & lei. Cele mai multe pu)lica4ii costau *ntre # şi 1% )ani, iar, de cele mai multe ori, pu)licitatea ocupa ultima pa2ină a 2aDetelor, ?ăcânduFse trecerea de la teCtele redac4ionale prin c:enare sau elemente 2ra?ice ?lorale. !u)licitatea a a@utat de ?oarte multe ori c:iar la creşterea tira@elor 2aDetelor şi Diarelor din acele .remuriM totodată, a contri)uit la dinamiDarea acti.ită4ii comerciale şi a di.erselor ?orme de comunicare socială, prin intermediul ei, popula4ia o)4inând in?orma4ii suplimentare. 3lterior, pu)licitatea sFa deD.oltat prin apari4ia radioului, care a ?ost elementul media cu cel mai mare impact la data apari4iei sale. !roiectat şi pri.it ca o uriaşă institu4ie şi element cultural, nu a durat mult ca mesa@ele pu)licitare să apară *n pro2ramele de radio. Ca un eCemplu eloc.ent din anul 19$9, cel mai di?uDat mesa@ pu)licitar din acea .reme era o reclamă a unei mărci de muştar. !u)licitatea radio?onică a ?ost concesionată 5ocietă4ii Ade.ărul, care o)4inea un comision de &%` din *ncasăriM condi4iile care tre)uiau *ndeplinite pentru ca un produs sau o marcă să )ene?icieDe de pu)licitate radio?onică erau destul de ri2uroase, ca de eCemplu, teCtul pu)licitar tre)uia să cuprindă *ntre &%% şi 0#% de cu.inte. Aici costurile nu erau de *nlăturat, *ntrucât .aloarea ?iecărui cu.ânt radiodi?uDat era de 1# lei. E.olu4ia pu)licită4ii se poate o)ser.a şi prin sec.en4ele pu)licitare. 1 primă cate2orie este repreDentată de mesa@ul pu)licitar numit BanunciuE, Ba.isE sau Binser4iuneE. Ast?el, *n anul 100,, indi?erent dacă a?acerea unui comerciant ?unc4iona sau nu, se puteau cumpăra două pa2ini de pu)licitate *n primul almana: comercial modern din Bucureşti, *n care alături de teCtulF reclamă, se putea alătura o ima2ine repreDentati.ă, care putea repreDenta un mesa@ pu)licitar. /ai târDiu, apare un alt eCemplu pentru e.olu4ia sec.en4ei pu)licitare. 'acă un călător poposea prin Bucureştiul anului 109$, putea

&9

rămâne la 9otelul Aem4oaica, con?orm mesa@ului pu)licitar care apărea *n toate 2aDetele, re.istele şi Diarele de la acea .reme.

!erioada 10"& - 19%% este repreDentată de e.olu4ia ?oto2ra?iei, iar pu)licitatea *şi pune şi ea amprenta. 'eşi de.ine imperati.ă, prin ?ormule de 2enul BAu ocoli4ia ...E sau B1pri4iF.ă aici ...E, pu)licitatea *şi sc:im)ă ast?el modalitatea de a)ordare şi de preDentare. 6e:nolo2ia *ncepe şi ea să se materialiDeDe prin mesa@ele pu)licitare, precum cele preDentate mai @os.

"%

Instaurarea re2imului comunist *n România a dus la diminuarea acti.ită4ii pu)licitare, *ntrucât nu mai eCista o pia4ă reală, concuren4ială. Nn anul 19#% se ?ormeaDă Societatea de Stat pentru '#ploatarea Căr%ilor "oştale, ilustratelor, portretelor oficiale şi tablourilor populare , care constituia un monopol de stat prin care se eCercita cenDură asupra tuturor ?ormelor de pu)licitate. Colec4ia re.istei .eclama şi te*nica comercială constituie o sursă a ceea ce repreDenta pu)licitatea *n acea .reme. Nn ciuda sistemului eCistent, pu)licitatea a continuat să se deD.olte cu paşi si2uri. !rin intermediul ei, au rămas do.eDi de necontestat a e.olu4iei comer4ului, economiei şi c:iar a politicii. /area campanie de pu)licitate din anul 19,0 a repreDentat pentru România o mică parte din creşterea economică de care a.ea ne.oie *n acele momenteM pentru acea campanie, sFau tipărit până la 7%%.%%% de ?luturaşiFpu)licitari, care au ?ost distri)ui4i atât *n 4ară, cât şi *n Bucureşti. 'e asemenea, *n ciuda re2imului strict al comunismului, a2en4iile de pu)licitate au apărut *n număr su?icient de mare. Nn anul 197&, redac4ia re.istei .eclama şi te*nica comercială pu)lica o preDentare concisă a celor nouă a2en4ii de pu)licitate care eCistau la acel momentL • Scânteia 7care asi2ura pu)licitatea *n Diare precum .omânia liberă, Informa%ia Jucureştiului, Steagul roşu, *n re.istele )emeia, Btiin%ă şi cultură, Munca de partid8M • Isiap 7a2en4ie de pu)licitate prin presă a Nntreprinderii de stat pentru imprimate şi administrarea pu)lica4iilor, care asi2ura pu)licitatea *n pu)lica4ii precum Contemporanul, "robleme economice, )lacăra, +ribuna8M • .ecom 7dependentă de /inisterul Comer4ului Interior, această a2en4ie eCecuta a?işe pu)licitare, :ârtie de am)ala@ cu teCte şi desene de reclamă, pliante de reclamă, precum şi lucrări de 2ra?ică pu)licitară8M • .ecoop 7o *ntreprindere de reclamă şi pu)licitate apar4inând Centrocoopului, al cărei o)iecti. principal *l repreDenta realiDarea de materiale pentru reclama comercială, panouri de 2ra?ică pu)licitară, ?ilme şi alte mi@loace de reclamă pentru in?ormarea consumatorilor8M • "ublicom 7a2en4ie de pu)licitate pentru comer4ul eCterior, care asi2ura pu)licitatea *n România pentru ?irmele din străinătate, prin anun4uri, panouri, con?erin4e, realiDând totodată şi reclama produselor româneşti pentru străinătate8M

"1

"ubliturism 7a2en4ie de pu)licitate pentru turism, dependentă de /inisterul 6urismului şi care asi2ura pu)licitatea necesară pentru deD.oltarea turismului8M • Is decorativa 7su)ordonată Comitetului de 5tat pentru cultură şi artă, realiDa pu)licitatea *n cadrul eCpoDi4iilor, *n 4ară şi *n străinătate8M • Iil ciclop 7de4inea ser.icii pentru eCecutarea reclamelor luminoase cu neon, eCecuta panouri şi decora4iuni pu)licitare stradale8M • 0rtis 7a2en4ie de pu)licitate a Fondului !lastic8. !u)licitatea a de.enit, după 1909, un o)iect de cercetare. !ractica *ndelun2ată, eCperien4a celor ce o utiliDeaDă au a@utat la ?ormarea unui sistem de re2uli şi norme *n pu)licitate. !u)licitatea a@un2e să ?ie predată *n şcoli, particulare şi de stat, precum şi *n academii sau uni.ersită4i. Nncă de la *nceput, pu)licitatea a ?ost considerată drept o punte de legătură între producător, distribuitor şi consumator. 'eşi a)ia după ?oarte mult timp sFau ?ormat o serie de re2uli cu re?erire la utiliDarea pu)licită4ii, se poate totuşi considera că *ncă de la *nceputuri, procesul conceperii unei ac4iuni de pu)licittae a.ea *n .edere trei principii, care astăDi au reuşit să se deD.olte prin intermediul mediilor de comunicare mult mai a.ansateL principiul selec%iei argumentelor, care pri.eşte ale2erea acelei caracteristici a produsului sau a ser.iciului, cea mai con.in2ătoare de a declanşa actul de cumpărareM principiul convergen%ei mi!loacelorL com)inarea armonioasă a tuturor mi@loacelor posi)ile pentru a asi2ura cea mai )ună punere *n .aloare a ar2umentului pu)licitar şi principiul uniformită%ii publicită%ii, prin care ac4iunea de pu)licitate tre)uie concepută *n aşa ?el *ncât să ac4ioneDe asupra cate2oriilor de consumatori tipici, ne2li@ând cate2oria atipicilor. /. Ra'io"l 0i %ele1i2i"#ea §/.01. ConstituinduFşi o structură speci?ică, determinată de impunerea şi de deD.oltarea presei scrise, stilul pu)licistic cunoaşte, de mai )ine de @umătate de secol, şi o .ariantă audiovideo, consecin4ă a deD.oltării altor mi@loace de comunicareL radioul şi televiziunea, cărora li se adau2ă *n preDent presa electronică. Autorul canadian /ars:all /c. u:an era de părere că mi@locul de transmitere a in?orma4iei eCercită, pe un alt plan decât in?orma4ia propriuFDisă, o in?luen4ă a receptorului prin ?aptul că *i modi?ică

"$

deprinderile de percep4ie şi structura spirituală, indi?erent de con4inutul comunicat&$. Au .om insista aici asupra di?eren4elor eCistente *ntre presa scrisă şi celelalte medii de comunicare, dar ?acem preciDarea că Bpresa de :ârtieE are a.anta@ul de aFi o?eri cititorului li)ertatea de ale2ere a in?orma4ieiL cel care citeşte Diarul are posi)ilitatea de a selecta şi de a decide sin2ur asupra unui anumit su)iect, *n ?unc4ie de propriile con.in2eri şi interese imediateM tele.iDiunea şi radioul impun consumatorului de in?orma4ie o anumită ordine *n receptarea acesteia. Au *n ultimul rând, tre)uie a.ut *n .edere, presti2iul pe careFl are cu.ântul scris ?a4ă de cel .or)it. Fără a intra *n detalii care apropie sau di?eren4iaDă cele trei mi@loace de comunicare şi care constituie, *n ultimă instan4ă, trei B.ârsteE&& ale stilului pu)licistic, eCistă *n preDent tendin4a de a eCtinde conceptul de stil şi asupra radioului şi tele.iDiunii, aşa *ncât unii autori .or)esc şi de un Bstil al radiouluiE sau de un Bstil al tele.iDiuniiE. Aceste două stiluri - sus4ine +ictor +işinescu - se indi.idualiDeaDă di?eren4iat Bpotri.it *ncărcăturii estetice, muDicii şi altor elemente icono2ra?iceE 7autorul a a.ut *n .edere eCclusi. criteriul canalului de transmisie8&". §/.02. 5tilul pu)licistic actual este reDultatul deD.oltării şi moderniDării presei scrise, care sFa impus, *n raport cu celelalte medii 7radioul şi tele.iDiunea8, ca un sistem clasic de comunicare, de interpretare şi de in?luen4are. !resa scrisă are şi o prioritate 2enetică ?a4ă de celelalte douăL radioul sFa instituit ca o replică .or)ită a presei scrise, iar tele.iDiunea şi radioul ?olosesc unele 2enuri pu)licistice 7reporta@ul, inter.iul etc.8, care sF au constituit şi sFau a?irmat mai *ntâi *n presă&#. BaDânduFne pe ?aptul că leCicul ?olosit *n .arianta scrisă a stilului pu)licistic şi, *n 2eneral, structurile mor?olo2ice şi sintactice coincid celor din .arianta orală 7di?eren4ele nu sunt semni?icati.e şi pri.esc mai ales
&$

C?. /ars:all /c. u:an,

ala#ia

utenberg$ &mul şi era tiparului , Editura !olitică, Bucureşti,

197#. RG2is 'e)raO, Cours de mKdiologie gKnKrale, !aris, (allimard, 1991 ?ace, *n ?inalul căr4ii sale, o preDentare interesantă a B.ârstelorE mediilor de comunicare. Autorul distin2e o primă perioadă ce se *ntinde până la apari4ia tiparului 7logosp*Lre8, numită LMâge t*KologiNueL B bGcriture est de 'ieuL :iGro2lOp:e, au sens ?ort. 'ieu dicte, lb:omme note et dicte c son tour. 1n lit a.ec les lG.res, et en 2roupeE. Apari4ia şi răspândirea tiparului, cea deFa doua perioadă 7 grap*osp*Lre8, numită LMâge mKtap*4siNueL B5u)ordination de lbima2e au teCte, apparition de lbauteur 7et de lbartiste8 comme 2arant de .GritG, a)ondance des rG?Grences Gcrites, li)ertG dbin.ention. 1n lit a.ec les OeuCE. Cea deFa treia etapă B LMâge de lMKlectron, dui ?ait descendre le li.re de son piGdestal sOm)olidue, comme vidKosp*Lre 7mal2rG le rele accru de lMauditus8. e .isi)le en e??et O ?ait autoritGM en contraste a.ec lbomnipotence antGrieurement reconnue auC 2randes In.isi)les 7'ieu, lb9istoire et Raison8E [p. &09\. &" +ictor +işinescu, Structuri narative moderne în mesa!ele mass;media , *n Comunicările ?A4perion@, .ol. #, Editura 9Operion ;;I, Bucureşti, 199,, p. $$9. &# /i:aela 5cânteie, Introducere în semiotică, Editura !O2malion, !iteşti, 199,, p. 9#.
&&

"&

ni.elul ?onetic, nerele.ant *n .arianta scrisă8, credem că nu putem admite eCisten4a a două BstiluriEL unul al radioului şi altul al tele.iDiunii. /ai de2ra)ă leFam putea considera două 7su)8.ariante BinterneE ale aceluiaşi stil ?unc4ional, alături de 7su)8.arianta scrisă. 'eose)irile dintre cele trei 7su)8.ariante ale stilului pu)licistic pri.esc, *n primul rând, mi@loacele te:nice de transmitere a in?orma4iei, care, este ade.ărat, eCercită şi ele, pe un alt plan decât in?orma4ia propriuFDisă, o in?luen4ă asupra receptorului prin aceea că *i modi?ică par4ial deprinderile de percep4ie, structura spirituală, atitudinile şi comportamentele. Nn 2eneral, se consideră că de eCisten4a unui stil pu)licistic autonom, cu un pro?il stilistic distinct di?eren4iat de al celorlalte stiluri ale lim)ii române literare, se poate .or)i *n @urul anului 10,%L B'i?eren4ierea stilului pu)licistic *n cadrul 2eneral al lim)ii române literare, se adânceşte după 10"% şi este terminată, *n liniile ei mari, *n 10,%E &,. !ornind de la această opinie, sus4inută *n ma@oritatea studiilor şi lucrărilor consacrate presei, am considerat necesar să su)liniem ?aptul că procesul de structurare a stilului pu)licistic se .a de?initi.a odată cu intrarea şi a?irmarea *n presă a marelui poet şi 2aDetar /i:ai Eminescu, care, *n perioada intensei acti.ită4i @urnalistice de la BCurierul de IaşiE şi de la Diarul B6impulE, alături de 5la.ici şi Cara2iale 7?ără a pierde *nsă din .edere şi contri)u4iile altor scriitoriF2aDetari din epocă8, a reuşit să imprime stilului pu)licistic românesc atri)utele deplinei modernită4ii. 3. 4a$$.+e'ia. Deli+i%,ri o# ep%"ale §3.01. Alături de celelalte mi@loace de comunicare *n masă, cu un impact deose)it *n procesul de 7re8modelare socială şi culturală a indi.idului, presa, *n 2eneral, a ?ost şi rămâne *ncă un seismo2ra? recepti. la aproape toate e.enimentele interne şi interna4ionale, indi?erent de natura acestoraL sociale, politice, ştiin4i?ice, culturale sau sporti.e, o armă psi:olo2ică, care, de cele mai multe ori, şiFa do.edit e?icien4a, un instrument de in?ormare şi de interpretare, de in?luen4ă şi de manipulare, de propa2andă şi diploma4ie 7c:iar dacă unii nu .or dori, pro)a)il, să recunoască acest ?apt8. Jurnalismului se spri@ină pe )inecunoscutul model liniar al comunicării, ?ormulat, *ncă din 19"0, de către 9arold '. assWell 1 CI6'O 7emi4ătorul8 C' FIC'O 7mesa@ul8 - C(MO 7canalul8 F C(IO 7receptorul8 - C( C' ')'C+O 7e?ectul8. Cu eCcep4ia celui de al treilea element al modelului, C(MO, care se raporteaDă la mi@locul de comunicare *nsuşi 7presa scrisă,
&,

Al. Andriescu, &p$ cit$, p. 7,.

""

radio, tele.iDiune, a.ând calitatea de canal de transmitere a mesa@ului8, se poate lesne o)ser.a că @urnalistica repreDintă o acti.itate asumată de @urnalişti al cărei scop constă *n a aduce la cunoştinta pu)liculuiFreceptor aspecte ale .ie4ii de toate Dilele, ?iltrate, procesate şi di?uDate la ni.ele de interes di?eren4iate şi *n modalită4i pu)licistice di.erse. 1 asemenea acti.itate a do)ândit eCtindere *n interiorul prea cunoscutei sinta2me interna4ionaliDate, mass;media$ (rosso modo, mass;media a ?ost 2rupată *n trei cate2oriiL 1. /i@loace tipărite 7căr4i, Diare, re.iste, a?işe, imprimate di.erse8M $. /i@loace )aDate pe ?ilm 7?oto2ra?ie, cinemato2ra?ie8M &. /i@loace electronice 7radio, tele.iDiune, tele?on, .ideocaseto?on, .ideoteC, ?aC, calculator, C'FR1/ etc.8. 'upă cum se o)ser.ă, sinta2ma mass;media desemneaDă orice mi@loc de comunicare *n masă, comunicare care nu este posi)ilă ?ără un intermediar, autor de mesa@ către receptori. 5uportul mediatic este ?ie emi4ătorul mesa@ului, ?ie canalul de transmitere a mesa@ului. Introducerea calculatorului *n acti.itatea de presă a *m)o2ă4it QmediaQ clasice cu o ade.ărată industrie a casetelor audio şi .ideo, telematica 7te:nica transmiterii la mare distan4ă şi a .alori?icării in?orma4iilor, care com)inZ in?ormatica cu sateli4i şi alte procedee moderne de comunica4ii8, teleteCtul, poşta electronică, iar ca o *ncununare a acestor )ine?aceri ale ala#iei Marconi, Internetul$ Mass;media, *n care includem, *n primul rând, presa scrisă, aceasta a.ând o prioritate 2enetică ?a4ă de celelalte mi@loace de in?ormare, preDintă o importan4ă considera)ilă *n orice comunitate culturală, astăDi ?iind o .erita)ilă institu4ie, in?ormarea corectă şi rapidă de.enind o necesitate o)iecti.ă *n deD.oltarea intelectuală a indi.idului, *n or2aniDarea .ie4ii sale sociale şi *n 7re8modelarea sa 2eneral F umană. 'ic4ionarele lim)ii en2leDe 7*n .arianta americană *n care a apărut acest termen8 de?inesc mass;media ast?elL ,,mass medium n., pl. mass mediaL un mi@loc de comunicare 7cum ar ?i Diarele, radioul, ?ilmele, tele.iDiunea8 menit să se di?uDeDe *n mase şi să sta)ilească etaloanele, idealurile şi 4elurile acestora, ?olosit de o)icei la pluralE&7. Nn lim)ile ?ranceDă şi 2ermană, caracteristicile pluralului sunt puse *n e.iden4ăL les mKdias şi die Medien. Nn sensul cel mai răspândit astăDi, prin ,,mediumE 7lat. media, pl$ medium8 se *n4ele2e canalul prin care mesa@ul parcur2e distan4a de la emi4ător spre receptor. Nn preDent, termenul media *nlocuieşte *ntrea2a eCpresie mass; media, semni?icând, simultan, te:nica de producere şi de transmitere a mesa@elor, suma mesa@elor ast?el di?uDate.
&7

PebsterMs +*ird 6e- International /ictionar4, /erriamF Ve)ster, 190,.

"#

a noi, termenul mass;media nu este *nre2istrat de toate dic4ionarele şi lucrările normati.e, iar unele din de?ini4iile propuse nu sunt su?icient de ri2uroase, *n ceea ce pri.eşte con4inutul şi orto2ra?ierea acestuia. /ic%ionarul e#plicativ al limbii române </'X=, Editura Academiei, Bucureşti, 197#, de?ineşte termenul 7scris ?ără cratimă8 drept ,,comunica4ii de masăE7'E;, #$,8, ?ără aFi men4iona 2enul şi numărul, ?ăcând trimitere la cu.ântul comunica%ie, unde la sensul & se men4ioneaDăL 7*n sinta2ma8 ,,comunica%ii de masă _ totalitatea mi@loacelor te:nice de comunicare a in?orma4iilor 7poştă, tele2ra?, tele?on, radio, tele.iDiune, cinema, pu)lica4ii etc.E8 7'E;, 1798. /ic%ionarul de neologisme, edi4ia a IIIF a, Editura Academiei, Bucureşti, 1970, autori, Florin /arcu şi Constant /aneca, *nre2istreaDă şi de?ineşte termenul 7scris cu cratimă8 ast?elL ,, mass; media s.n. _ totalitatea mi@loacelor te:nice de comunicare *n masă a in?orma4iilor 7radio, tele.iDiune, cinemato2ra?, pu)lica4ii, disc, ma2neto?on etc.8 [pron. mes midia en2l., ?r. it. mass media communicatiosE\. Critica)ilă este, după opinia lui Andrei Bantaş, su2estia de pronun4are ?acultati.ă şi completarea etimonului cu communications care creeaDă o con?uDie, *ntrucât *n en2leDă, a?irmă autorul, această ?ormă nu eCistă &0. Nn ciuda recomandării de pronun4are ?acultati.ă, mes midia, aproape to4i .or)itorii lim)ii române actuale rostesc mas şi nu mes, media şi nu midia, pronun4area mas media de.enind c.asi2enerală, şi, după părerea noastră, corectă 7să nu uităm că cele două cu.inte care compun sinta2ma sunt de ori2ine latinăL massa, ;ae şi medium, ;ii, pl. media8. Florica 'imitrescu, *n /ic%ionarul de cuvinte recente, edi4ia a IIFa, Editura o2os, Bucureşti, 1997, trateaDă sintetic şi corect mass;media, dar nu speci?ică sensul de plural 7care reDultă dintrFun eCemplu citat la efemerizare8. /ic%ionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române 7'11/ $, $%%#8, Editura Academiei, Bucureşti, recomandă ?orma mass; media [_ 7presa audio.iDuală8 7FdiFa8 s. ?. <o mass;media independentă=, art. <mass;media actuală, 2. d. art. mass;mediei <prin intermediul mass;mediei=\. Nn @urul conceptului de masă sFau purtat numeroase polemici 7sociolo2ice, psi:olo2ice, ?iloso?ice8. 3nii autori au su)liniat ?aptul că *n lim)a@ul secolului al ;I;Flea, masa desemna păturile sociale in?erioare, con2lomeratele sociale amor?e, periculoase şi .iolente&9, termenul opunânduFse ,,mul4imiiE şi ,,pu)liculuiEL primul termen se re?eră la o
&0

+eDi Andrei Bantaş, Mass media, *n R, ; I, 199$, nr.&, p.1&1F1&&. Re?eritor la su)stanti.ul compus mass;media, .eDi /ioara A.ram, &rtografia pentru to%i, Editura Academiei Române, Bucureşti, 199%, p.9%M /atilda Cara2iuF/ario4eanu, Mass;media, *n ,,România literarăE, 199%, nr.11, p.7. &9 5tGp:ane 1li.esi, Aistoire politiNue de la tKlKvision, !aris, 1990, p.$7F"1.

",

2rupare umană localiDată precis, dominată de impulsuri a?ecti.e, ira4ionale şi care se mani?estă prin ac4iuni punctuale şi impre.iDi)ileM ,,pu)liculE repreDintă un ansam)lu, limitat numeric, de indi.iDi, care au conştiin4a apartenen4ei la o comunitate de interese şi care se mani?estă coerent, rareori cu .iolen4ă. 3nul dintre cei mai recunoscu4i specialişti ai domeniului, Jean CaDeneu.e, de?ineşte media ast?elL ,,/edia desemneaDă *n principiu procesele de mediere, mi@loacele de comunicare şi se traduce, *n 2eneral, cu sinta2ma comunica%iile de masă. ReDultă că media _ mi@loace de in?ormare 7comunicare8, iar mass;media _ mi@loace de comunicare pentru un pu)lic lar2, de masă, mi@loace in.entate şi ?olosite de ci.iliDa4iile moderne şi care au drept caracteristică esen4ială uriaşa lor putere corelată cu un .ast câmp de ac4iuneE"%. a rândul lor, autorii /ic%ionarului mass;media, consideră că termenul media se re?eră, simultan, la o te:nică anume, la un mod de ?olosire a acestei te:nici, la un pu)lic determinat, la institu4iile speci?ice şi la anumite 2enuri sau ?orme de eCprimare"1. /a@oritatea celor care au de?init mass;media pierd din .edere ?aptul că mass;media nu transmit doar in?orma4ii propriuFDise, ci rolul acestora este şi de a influen%a, de a ?orma anumite con.in2eri sau c:iar de a manipula *ntrFun anume ?elM de aceea am considerat ca ?iind mai eCactă de?ini4ia propusă de autorii /ic%ionarului politic, care de?inesc mass;media ast?elL ,,Ansam)lul mi@loacelor şi modalită4ilor te:nice moderne de informare şi influen%are 7s.n.8 a maselor sau, alt?el spus, comunica%ia de masă realiDată prin presă, radio, t., cinemato2ra?, discuri şi alte mi@loace. (ruparea lor *ntrFo sin2ură cate2orie se *ntemeiaDă pe ?aptul că toate contri)uie la crearea culturii de masă, proprie ci.iliDa4iei moderne, di?erită de cultura reDer.ată pu)licului instruit, cultură di?uDată prin institu4ii de *n.ă4ământ şi căr4iE"$. 'e?ini4ia de mai sus preDintă a.anta@ul că e.iden4iaDă un amănunt ?oarte important, trecut cu .ederea de acei care au *ncercat să de?inească termenulL mass;media nu sunt neutre ?a4ă de in?orma4iile pe care le .e:iculeaDă, deşi mi@loacele comunicării de masă sunt secundare, deri.ate, dependente, după părerea noastră, de principalul mi@loc de comunicare 1 vorbirea. Atât vorbirea, cât şi mass;media transmit, concomitent cu di.ersele in?orma4ii particulare, şi propriul lor mesa@, 2eneral şi constantL un anumit mod de în%elegere, de interpretare şi de apreciere a lumii. +or)irea orală, dar mai ales cea scrisă al?a)etic, comunică un model intelectual,
"% "1 "$

Jean CaDeneu.e, La sociKtK de lMubicuitK, Editura 'enoelF(ont:ier,197$, p.1% Francis Balle7coord.8, /ictionnaire des mKdias, arousse, !aris,1997, p.1"9. 5.6ămaş, /ic%ionar politic, Editura Academiei Române, Bucureşti, 199&, p.1,7.

"7

ra4ional, lo2ic de *n4ele2ere, iar mi@loacele audioF.ideo, de eCemplu, transmit un model pra2matic, senDorial, a?ecti. de pricepere. ,,!rin mesa@ul lor propriu, inerent structurii lor, preciDeaDă 9enri Vald, mi@loacele de masă ale comunicării participă şi ele la ?ormarea ideilor pe care le transmitE"&. Nn preDent, termenul media are tendin4a să se rupă de celălalt element al sinta2mei 7,,massE8 şi să acopere, sin2ur, aria de semni?ica4ii speci?ice acestui su)stanti. compus, 2enerând ast?el di.erse cu.inte deri.ateL mediacra%ie, mediamat, mediologie, mediativitate, multimedia, mediere, a mediatiza, mediatizare, ultimii doi termeni a.ând o ?rec.en4ă din ce *n ce mai ridicată nu numai *n mediile de specialitate. Jo:n Fis=e acordă termenului media două accep4iiL a8 a2en4ie intermediară care a)iliteaDă un proces de comunicareM )8 deD.oltare te:nolo2ică aptă să ampli?ice suporturile pe care se realiDeaDă o lar2ă tipolo2ie a comunicăriiL scrieri, discursuri, 2estică, comportament, mişcare, peisa2istică, alte componente ale mesa@elor *n coduri indi.iduale sau miCte, pe unul sau mai multe canale. !rin urmare, *n comunicarea propriuFDisă, media are o ?unc4ie )i.alentă, intermediaDă mesa@ul *ntrFun anume cod, repreDintă o modalitate te:nică aptă să transmităUdi?uDeDe un mesa@. Când *n uDul leCical curent se aude ?ormularea Smedia tipărite sau audio.iDualeE, *n4elesul care primeaDă nu este acela de Sce anume se transmiteE, ci cine anume transmite, radioul, Diarul, tele.iDiunea *n ipostaDe de suporturi te:nice. 5. Pre$a a %"al, . 6#%re liber%a%e 0i i#'epe#'e#7, Alături de alte institu4ii ale statului, )iserica şi armata, presa se a?lă de ani )uni pe primele locuri *n topul credi)ilită4ii şi al *ncrederii acordate de popula4ie institu4iilor democra4iei, după cum au demonstrat toate sonda@ele realiDate de specialişti, spre deose)ire de parlament şi 2u.ern care ocupă constant ultimele locuri *n aceleaşi sonda@e. Nn plan economic, *n ultimii ani, presa trece printrFo perioadă de concentrare a proprietă4ii, procesul de concentrare a mi@loacelor de in?ormare *n masă, *n ceea ce numim trustizarea presei româneşti, ?iind departe de a se ?i *nc:eiat. Nn mod normal, concentrarea proprietă4ii *n mâinile a trei, patru sau cinci oameni de a?aceri sau 2rupuri de a?aceri nu este un pericol *n sine, ca proces. Atât timp cât interesele lor de a?aceri nu con.er2, li)ertatea presei *n 2eneral nu ar tre)ui să ai)ă de su?erit *n mod ?undamental. !ro)lemele ar putea să apară *n momentul unei alian4e *ntre aceste 2rupuri media, care să in:i)e anumite deD)ateri, să manipuleDe opinia pu)lică sau să eCercite presiuni pe anumite
"&

9enri Vald, Mass;Media, *n ,,5ecolul $%E, 190&, nr.&F"F#, p.&7.

"0

Done institu4ionale *n )ene?iciul propriu. 6otodată, perioada $%%# - $%%, a ?ost marcată de e.enimente deose)ite şi 2ra.e, cu caracter de unicat, care au in?luen4at comunitatea @urnalistică din România, cum ar ?i caDul celor trei @urnalişti capti.i *n Ira= 7$%%#8 sau Campania 2oci Curate 7$%%,8 pentru deconspirarea @urnaliştilor cola)oratori ai ?ostei 5ecurită4i. !otri.it .aportului <DIIQ;DIIG= <Libertatea şi independen%a presei în .omânia=, *ntocmit de 3niunea 5indicală /edia 5ind, ,,nu putem .or)i de o ade.ărată A !A6RA !36ERE *n stat, atâta .reme cât mai sunt multe pro)leme de reDol.at la ni.elul presei româneşti. i)ertatea de eCprimare, independen4a massFmedia şi responsa)iliDarea sunt deDiderate care pot ?i *n?ăptuite numai printrFo .oin4ă comună a tuturor celor implica4i pe pia4a media, @urnalişti, patroni, an2a@a4i sau ?reelanceri, or2aniDa4ii sindicale, patronale şi pro?esionale etc. *n scopul *ndeplinirii unui unic deDideratL in?ormarea promptă şi corectă a pu)liculuiE. 5Fa .or)it şi sFa scris *n presa românească postdecem)ristă cum că a.em deFa ?ace cu o perioadă de tranDi4ie, care se re?lectă *n toate aspectele, ni.elurile .ie4ii politice, sociale, economice, culturale etc. ale societă4ii româneşti, şi, implicit, *n domenii pro?esionale, cum este şi cel al @urnalismului. 'eopotri.ă *n discursurile ştiin4i?ice, critice şi *n ?elurite interac4iuni sociale, de tip coloc.ial, termenul tranDi4ie apare o)sesi., adesea cu conota4ii ne2ati.e sau cu su)*n4ele2erea ?aptului că prelun2irea acestei stări *ntârDie apari4ia unor reale sc:im)ări poDiti.e sau re.enirea la normalitate. 'in perspecti.ă teoretică, se poate considera că presa din România a a)andonat )rusc modelul totalitarist, tinDând spre cel al societă4ii )aDate pe principiile şi .alorile democraticeL li)erul acces la in?orma4ii, li)ertatea de eCprimare a opiniilor, li)era circula4ie a ideilor. 6ranDi4ia implică o succesiune de trans?ormări, nu numai *n .ia4a politicoFeconomică, ci şi *n ceea ce pri.eşte mentalită4ile, o)iceiurile, aşteptările indi.iDilor din interiorul sistemului mediatic. Recunoaşterea drepturilor democratice, aşa cum preciDeaDă di.erşi analişti, nu presupune neapărat eCercitarea deplină a acestora *n planul .ie4ii politice, sociale şi nici *n realitatea mediatică. 'ependen4a sistemului mediatic ?a4ă de puterea politică şi di.ersele presiuni economice eCercitate asupra lui sunt câte.a dintre pro)lemele cu care se con?runtă presa românească actuală.

"9

1 anc:etă realiDată la *nceputul anului $%%# de către redac4ia azetei !urnaliştilorHH rele.a ?aptul că 7#` din reponden4i apreciau că puterea ?ace presiuni indirecte asupra presei, după cum urmeaDăL prin pâr2:ii economice 7pre4ul :ârtiei, lipsa spri@inului ?inanciar, distri)u4ia pre?eren4ială şi condi4ionată a su).en4iilor, sistemul taCelor şi impoDitelor pentru pu)licitate8, prin )locarea accesului la in?orma4ii M prin intimidări directe şi şicane 7procese de calomnie, e.acuări din sedii, amenin4ări din partea pre?ec4ilor, a 2ărDii ?inanciare, interceptarea con.or)irilor tele?onice şi a coresponden4ei etc.8 'intrFo altă perspecti.ă, presa românească a trecut *ntrFun timp scurt, printrFo serie de modi?icări pe care leFa cunoscut media occidentală şi americană *ntrFo perioadă mai lun2ă de timp. Aceste modi?icări au reDultat din le2ăturile a trei ?enomeneL fragmentarea, conglomerarea şi globalizarea. Re2ăsim aceste ?enomene *n etape di?erite de deD.oltare a presei româneştiL dacă la *nceput o)ser.am apari4ia :aotică a unui număr tot mai mare de canale mediatice apărute din interesul pie4ei de a a@un2e la se2mente de pu)lic tot mai *n2uste, tendin4a actuală a massFmediei româneşti, *n plan or2aniDa4ional, este aceea de creare a unor concerne multimedia, cu capital auto:ton sau străin 76rustul de !resă !R1, AA6EAA, REA I6A6EA etc.8 'e asemenea, trusturi de presă interna4ionale controleaDă o parte a presei româneşti, cum este caDul, *ntre altele al Casei Interna4ionale de Editură RIA(IER. Nn s?ârşit, 2lo)aliDarea *n presă, se re?eră la eCpansiunea ?enomenelor ?ra2mentării şi con2lomerării dincolo de ?rontierele na4ionale. Fenomenul 2lo)aliDării a a.ut drept consecin4ă *n massFmedia românească, printre altele, standardiDarea ?ormelor şi con4inuturilor mediatice, prin care se estompeaDă particularită4ile culturilor na4ionale. Nn ultimă instan4ă, a.em deFa ?ace cu prea pu4ină ori2inalitate şi creati.itate in.estite *n produsele mediatice, atât *n s?era in?orma4iei, cât şi a di.ertismentului. Această standardiDare, potri.it aceluiaşi .aport, poate ?i o)ser.ată şi la noi, spre eCemplu, *n eCercitarea func%iei de divertisment a massFmediei. 6oate posturile comerciale de tele.iDiune de la noi, c:iar şi cel pu)lic, au importat ?ormate de emisiuni de di.ertisment produse de companii media interna4ionale, pe care le re2ăsim pe posturile comerciale 2ermane, italiene, ?ranceDe, olandeDe, spaniole, etc. 'in această cate2orie ?ac parte emisiunile cu pu)lic, interacti.e, de 2en Surprize, Surprize, Iartă;mă, /in dragoste, Jig Jrot*er etc. 3n alt ?ormat important este tal,;s*o-;ul, care se ?ocaliDeaDă pe teme politice, sociale sau economice. 'acă adău2ăm la
""

)%%p89920:.;3.12:.1&29$ear )<=> a )e84*f2=?ER@+EA8BBB.+e'ia$i#'.ro9

#%

acestea di?uDarea constantă a serialelor şi ?ilmelor de ?ic4iune produse la 9ollOWood, a teleno.elelor sudFamericane, am putea .or)i despre o Scultură a di.ertismentului mediaticE la scară 2lo)ală. 'i.ertismentul e preDent şi *n presta4ia posturilor de radio comerciale, locale sau na4ionale, mai pu4in radioul pu)lic. Nn comunicarea radio, tendin4a de *m)inare a in?orma4iei cu di.ertismentul, aşaFDisul infotainment, se realiDeaDă prin alternan4a dinamică a in?orma4iilor şi muDicii. (enurile şi .edetele muDicale promo.ate sunt *n mare parte aceleaşi pe toate posturile. !unctele de .edere critice re?eritoare la ?unc4ia de di.ertisment a massFmediei au *n .edere, pe de o parte, ponderea acesteia *n raport cu celelalte ?unc4ii - in?ormati.ă, ?ormatoare de opinii, tri)ună de deD)atere, transmiterea culturii - şi, pe de altă parte, .aloarea şi calitatea culturală a produc4iilor de acest 2en. ?. Tabloi'i2area 3na din cele mai importante caracteristici ale e.olu4iei massFmedia este trecerea de la o presă militantă, de opinie, la una de ?apt di.ers. Această sc:im)are de re2istru sFa produs *ntrFun inter.al de timp ?oarte scurt şi a cuprins toate componentele massFmediei, printrFo amal2amare a stilurilor, 2enurilor şi ?ormatelor. Modul tabloid de a ?ace presă nu a a@uns să repreDinte un tip de produs şi de discurs @urnalistic independent de celelalte 7cu care coeCistă *n sistemul 2lo)al8, ci a de.enit un ?el de plasmă care scaldă toate tipurile de media şi toate ?ormele de discurs @urnalistic. Alear2ă după senDa4ionalul ie?tin şi Diarele cu preten4ii, ai căror directori sau redactoriFşe?i se consideră Slideri de opinieE şi .or să conteDe ca .oci cu autoritate. Amestecul *ntre comer4ul cu ştiri mor)ide şi dorin4a de presti2iu mediatic este, şi el, un semn al neaşeDării criteriilor, al primiti.ismului moral de care societatea noastră nu reuşeşte să scape. Acest ?enomen de amestecare a 2enurilor şi a re2istrelor a condus, ine.ita)il, la o criDă de identitate a presei româneşti. Stilului tabloid a condus la 2eneraliDarea unui sin2ur tip de discurs @urnalisticL )om)ardarea cu su)iecte minore, preDentate ca şi cum ar ?i realită4i, e.enimente sau procese de *nsemnătate, *n timp ce ?aptele sau tendin4ele strin2ente cu care oamenii se con?runtă Dilnic sunt i2norate, minimaliDate sau reduse la notele scandaloase. ] 5enDa4ionaliDarea ^ .ie4ii de Di cu Di conduce la stereotipie M eCcesele stârnesc un interes anecdotic şi slă)esc atât ideea de in?ormare, cât şi ne.oia de in?ormare. Este rele.ant caracterul ] isteric ^ al unei păr4i a presei româneşti, care eCa2ereaDă până la a)surd unele su)iecte cu impact social minor, dar care i2noră temele de

#1

interes pu)lic ma@or. 'ecupa@ul ta)loid şi stilul spectaculos plaseaDă presa *n poDi4ia de ?urniDoare de di.ertisment şi pe @urnalişti *n ipostaDa de cei care distreaDă. Nn aceste condi4ii, scăderea lentă a audien4ei presei centrale eCprimă colapsul unui model, 2eneraliDat şi repetat până la a)surd, precum şi incapacitatea celor care ?ac Diare de a o?eri un model alternati.. +abloidizarea a de.enit şi o caracteristică a tele.iDiunilor. Ea este e.identă atât la ni.elul pro2ramelor de di.ertisment, prin pri.ile2ierea emisiunilor şi ?ormatelor ?acile, populare şi senDa4ionaliste, cât şi acela al pro2ramelor de in?ormare. Nn acest ultim caD distin2em două tipuri de strate2iiL F unele emisiuni de in?ormare care se re?eră numai la e.enimente de ?apt di.ers, precum şi emisiunile care mimeaDă ?ormatul de in?ormare, dar care au *n mod eCclusi. şi pro2ramatic con4inuturi de tip senDa4ionalist M F @urnalele de actualită4i din prime time"#, care şiFau modi?icat structura pentru a ?ace loc ştirilor de tip ta)loid şi c:iar pentru a le plasa *n poDi4ii pri.ile2iate. Această tendin4ă este surprinDătoare dacă ne 2ândim că succesul tele.iDiunilor comerciale sFa datorat la *nceput 7199,F19908 tocmai promo.ării stilului neutru, sistemului de ierar:iDare a in?orma4iei şi personaliDării ştirilor prin per?orman4a unui preDentator, toate ?iind caracteristici ale ?ormatelor occidentale de @urnale de actualită4i. 'fectele tabloidizării se resimt şi la nivelul limba!ului !urnalistic L acesta *şi pierde neutralitatea şi ec:ili)rul şi se lasă in.adat de termeni *ncărca4i de conota4ii a?ecti.e. a capătul acestui proces se a@un2e, prin e?ectul cumulat al 2oanei după e?ecte dramatice şi al precarită4ii culturii 2enerale şi pro?esionale a celor din presă, la de2radarea şocantă a lim)a@ului promo.at de @urnalişti.

"#

Inter.alul orar *n care posturile de radio şi de tele.iDiune se )ucură de o audien4ă maCimă. 6ermenul este

speci?ic emisiunilor de radio, *n timp ce pentru tele.iDiune se ?oloseşte termenul pea, time 7?rec.ent *nsă ?ace re?erire la am)ele suporturi8.

#$

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->