Vesteman Bianca, Scenografie Anul III

Celebritatea are preul ei, pe care nu sunt dispus s-l pltesc"

Gabriel Pintilei Elevator

Gabriel Pintilei s-a nascut pe data de 30 iunie dramaturg, actor si regi$or roman contemporan% In anul &00' a castigat concursul de scenarii (ramAcum cu te)tul *Elevator* si in &00" a obtinut Premiul pentru cea mai buna piesa romaneasca noua la +estivalul ,ational de (ramaturgie -ontemporana din .imisoara% Pintilei declara intr-un interviu/ "mi plac cuvintele simple. Nu vei gsi n scrierile mele termeni sofisticai, metafore drmtoare", idei istee sau situaii greu de imaginat. Ca scriitor, nu am apucat nc s-mi cree o direcie - sunt amator, merg dup instinct. ! ba e pe mu icalitate, pe fluena vorbirii. "imt imediat cnd se rupe" ceva ntr-o propo iie." Piesa pre$inta ultimele $ile din viata unor tineri care, intr-o incercare romantica de a se i$ola pentru cateva momente de lume, au ramas blocati intr-un lift de marfa dintr-o fabrica de$afectata de la periferia orasului% -ei doi incearca in repetate randuri sa se elibere$e din capcana in care au intrat singuri, dar toate incercarile sunt lipsite de vreun re$ultat si cu toate astea povestii lor se aplica $icala *Speranta moare ultima%*% In acest ca$, speranta a murit odata cu cele doua persona0e, care dupa & $ile in care au stat sec1estrati fara apa, fara mancare, fara vreun contact cu lumea de afara, mor in propria capcana% Pentru a scrie piesa *Elevator* Pintilei s-a inspirat dintr-o poveste reala si a incercat sa surprinda de$voltarea unei relatii umane comprimata intr-un mod fortat intrun spatiu claustrofobic% In timp ce asteapta ca de undeva sa apara o salvare, relatia celor doi trece prin mai multe stadii/ la inceput este superficiala, pe parcurs are momente !"# si este scenarist,

tensionate si usor violente, ca la sfarsit -pe masura ce situatia lor devine tot mai critica -sa devina simpla si afectuoasa% (upa parerea mea, te)tul este construit bine, m-a tinut in suspans povestea celor doi, in primul rand pentru ca mi s-a parut plau$ibila, deoarece adolescentii sunt mereu in cautare de aventuri, care nu se termina toate cu bine% Pe masura ce trec $ilele 2cu referire la timpul fictiv din piesa3, sentimentul de singuratate si de claustrofobie se sporeste, la fel si atmosfera care parca devine din ce in ce mai tensionata, in asteptarea unui de$nodamant, care mi s-a parut intr-un fel, un final neasteptat, cireasa de pe tort% 2deoarece oricine care urmareste piesa spera in adancul sufletului la un final fericit, asa cum *ne-au obisnuit* filmele comerciale3%

E)ercitiu performativ
4na din ideile pe care le am pentru o ipotetica punere in scena a piesei intrun spatiu neconventional, este aceea de a folosi c1iar spatiul unei fabrici parasite% 5i se pare ca un astfel de spatiu, uitat de timp, are o anumita incarcatura emotionala, si ar putea sa cree$e oricui o anumita stare, evident diferita de la ca$ la ca$% 5-am gandit, pentru a introduce spectatorii in atmosfera ca fiecare sa parcurga un traseu stabilit dinainte prin fabrica, doi cate doi sau individual, un fel de traseu initiatic care sa ii lase la finalul lui cu sen$atia stranie ca se afla realmente intr-un spatiu abandonat si fara contact cu lumea din e)terior% Inainte sa a0unga in fata *scenei* unde vor 0uca cei doi actori, fiecare ar trebui sa treaca prin incaperi cu un aspect industrial, marcate de patina vremii, care sa aiba si un miros specific, sa fie luminate foarte putin 2astfel incat sa permita deplasarea si sa ii permita spectatorului sa sesi$e$e in mare atmosfera locului3, incaperi inspaimantatoare si claustrofobice% 6a un moment dat ar putea fi o incapere in care sa se stinga toate luminile pentru 7- 0 secunde, pentru a spori si mai mult sen$atia de spaima% In fabrica ar trebui concepute mai multe trasee, astfel incat la final, spectatorii care a0ung primii sa nu fie nevoiti sa ii astepte foarte mult pe cei care mai au de parcurs traseul% .oate aceste trasee nu ar trebui sa dure$e mai mult de &-3 minute, dupa parerea mea, iar la finalul sau , spectatorii ar trebui sa a0unga intr-o incapere destul de mica 2as vrea ca publicul sa fie unul restrans - 30-'0 de persoane ma)im3 unde sa se ase$e pe scaune si sa astepte inceputul piesei% -and piesa va incepe se vor stinge toate luminile din sala si publicul ramane intr-un intuneric be$na%

In momentul in care incepe piesa, se aprind luminile in spatiul de 0oc doar cat sa lumine$e liftul, si el la randul lui ing1itit de intuneric% Eu vad liftul ca pe un obiect special construit pentru piesa, o cutie inc1isa facuta din sticla, de dimensiunea unui lift de marfa% As vrea ca actorii sa 0oace la propriu intr-o cutie de dimensiuni reduse, sa fie inc1isi acolo, pentru a intra pana la capat in povestea persona0elor lor% (e fiecare data cand trece o $i, acest lucru ar putea fi marcat de sc1imbari de lumina% Pe langa acestea, daca se considera necesar, anumite momente culminante pot fi acompaniate de o mu$ica potrivita% Ba$andu-ma pe acelasi scenariu, o alta varianta, daca cea cu fabrica ar putea fi considerata prea periculoasa, ar fi ca aceste trasee sa fie construite intr-un platou sau intr-o 1ala, special pentru aceast spectacol% Piesa a fost 0ucata in mai multe teatre, atat din tara cat si din afara tarii /

&007 .eatrul +oarte 5ic Bucure8ti, 9n cadrul proiectului dramAcum, regia

Adriana :a1aria

&00; .eatrul 6uni de la Green <ours, Bucure8ti, regia Gabriel Pintilei &00" 6eti .1eatre, Praga, -e1ia, regia =iri .rn>a &00! .eatro .aborda, 6isabona, Portugalia, regia -arlos =% Pessoa &0 0 ,e? (iorama .1eatre, 6ondra, Anglia, regia @ac1el Paris1 &0 0 Spectacol-lecturA organi$at de I-@ ,e?-Bor> ca parte a proiectului
*-itind pe frun$ele de ceai*, e)po$iCia de carte I-@,BD-Arture8ti, ,e? Bor>, regia Grant ,eale%

&0 0 Buenos Aires, Argentina, regia Antonella -osta (egoE &0 3 .rupa <alal .eatru Iasi
Pe langa punerile in scena, piesa a fost si ecrani$ata de regi$orul George (orobantu si a avut premiera in anul &00#%