UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE TEOLOGIE ANDREI AGUNA SIBIU

Drept canonic
ANUL IV , SEM. II SESIUNEA MAI-IUN. 2009

Lect. Dr. Pr. Irimie Marga

Tai a c! ! iei

R!"e ia Aceasta este o legtur de snge sau moral religioas stabilit ntre diferite personae cu / fr acoperire juridic. I familia A- brbatul B- femeia ! - na"terea cstoia logodna nfierea tutela decesul di#or$ul bote%ul n"ia la cununie

Fe#!ri "e r!"e ie &natural' fi%ic( )epre%int legtura ce se stabile"te ntre * pers n urma actului firesc al na"terii! +radul de rudenuie de snge ntre * pers este determinat de nr na"terilor ce l despart. )udenia de snge poate fi pe linie direct sau pe linie colateral' pe linie ascendent sau descendent, e-. .. e-. - ntre A / 0 rudenie de snge' gradul I &printe- copii(' pe linie descendent' pe linie direct

-ntre / 0 1 0 rudenie de snge' gradul II colateral 2 fra$ii sunt rudenii de gradul II &la gr I atunci cnd unul depinde de cellalt( - /- 3 0 rud. sg. ' gr. III' linie colateral' descendent &e-. unc4i- nepot( - A- B 2 nu sunt rude' ca altfel nu s-ar fi cstorit. )udeniile de snge au "i numiri comune e-. printe' frate' sor' nepot' bunic' strnepot'etc...dar aceste denumiri comune sunt de multe ori ...... e-. 5-30 rud. sg. ' linie collateral' gr. I6 &#eri I(2 au bunici comuni A B

C E

' M

$ $

7-8 rude de sg. ' gr. 9 &#eri gr. II( 5- 8 rude de sg.' gr. :' &cum se ajunge la gr. :; 0 .....(

%. R!"e ia "e c!&crie <ste rudenia ce se stabile"te ntre familii diferite' ce nu au nimic genetic n comun. <ste de = feluri> 1. )udenia de cuscrie- gr.1 ntre canngenii unui so$ "i cellalt so$ &e-. cumna$i( I ?/3<8@ A-/0rudenii cosangene'felul I'gr II / 1-/0rud.cuscrie'cosangene'felul I'gr= <-50rud.sange'gr A'#eri primari 1 < 5

*. )udenia de cuscrie- felul II- ntre consngenii unui so$ cu consngenii celuilalt so$ I II

<

B A-+0rud de cuscrie'felul II'gr.I6 1-B0rud de cuscrie'felul II gr6II 5-I0rud. de sange'gr I6 <-30rud.de cuscrie'felul*'gr6I

=. )udenia de cuscrie- felul III- ntre * familii prin imtermediul celei de-a treia I II III F 7

<

5am I cu fam III ajunge sa se inrudeasca prin fam II Acest fel de rudenia se identific' cnd mergnd de la o person la cealalt se trece prin * cununii B-F0 rudenii de cuscrie' felul = &trec prin * cstorii(' gr. * & 2 sunt de fapte-. so$ii a dou surori( 1-E0 rudenii de cuscrie' felul *' gr. 9 &A-I-B-/ II-+-E( C-E0 rudenii de snge &pt.c nu dep"e"te o cstorie(' colateral' gr. : 3-I 0 rudenie de snge' gr.* &fra$i( (. R!"e ia "e )*ie <ste rudenia ce se stabile"te ntre familia na"ilor "i familia finului &n"ia la bote%' cununie( 1up unii teologi' n"ia la cununie ! ar genera rudenia!. 1up B.C.)' se creea% o legtur puternic' o rela$ie de rudenie ntre na"- fin. E"ia este de fapt o na"tere du4o#niceasc! . Ea"ii spirituali' dup canoanele ortodo-e' creea% o redenie mai mare/ puternic dect cea de snge &prin$ii ne nasc pe lumea aceasta' na"ii ne nasc pe lumea #iitoare(. Ca . +, Tr!#a > rudenia spiritual e mai mare dect cea fi%ic I A-B0rud.de nasie gr I'0Gpar du4o#. D$C0!frati spirituali!rud de nasie gr II A B

+. R!"e ia m.ra#) 7egtura stabilit ntre persoane' n urma nfierii &tutelei( A B : / 1

0G/-10frati&d.p.d.#.d moral(

R!"e ia ca im/e"ime t #a Tai a C! ! iei Hn anumite grade' rudenia este impediment pt cstorie "i Biserica nu permite aceste legturi nelegitice' ilicioase!. Dn unde merge gradul! de impediment nu este uniform n B.C' ci s-a aplicat de la ca% la ca%. Ast%i' s-a ajuns la nefericita situa$ie ca s fie diferen$ ntre rnduielile bisericii "i cele de stat 2 nu toate cstoriile ce se nc4eie la stat in cont n mod automat "i de cununia religioas. 1. R!"e ia "e &0 ge a( pe linie direct este impediment absolut &incest( b( pe linie colateral- este impediment pn n gr. I. 1ispens se d doar ntre gr. :-I' n situa$ii de e-ep$ie. Hn ca%uri cu totul speciale ?inodul BC) ar putea da dispen "i la gr. A &#eri( *. R!"e ia "e c!&crie a( de felul I este impediment pn la gr. 9 &dispens de la <p. pt. gr. :-9' iar n ?inod' gr. A( b( de felul II- impediment pn la gr. I &dispens gr. :-9-I B c( de felul III- impediment pn n gr. = & gr. *-= se poate da dispens( ,. R!"e ia "e )*ie <ste impediment pn n gr. =. 1ispens doar pt gr = (. R!"e ia m.ra#)

a( din nfiere- impedimet pn n gr. * b( ................................................. <-amen e-. A se cstore"te cu B. ?ora lui A se poate cstori cu nepotul de farte a lui B; I II

<

;
/-<0rudenie de cuscrie'felul II'gr 60Gnu se pot casatoriiJ /odul familiei din )omnia &1K:A( admite ca impediment la castorie doar rudenia de snge pn la gr. A. )udenia de cuscrie & rudenia de afinitate( nu este recunoscut' nici rudenia de n"ie nu este impediment pt stat. e-. . A se cstore"te cu B. /ei doi di#or$ea%. A se poate recstori cu fratele lui B;

A-/0rud.de cuscrie'felul I'gr.II0G N! &e /.t ca&at.rii

;
Ame&tec!# i#icit "e !me 1ou persoane se pot nrudi' fie dup mam/ tat- pe linie matern sau patern. /nd nrudirea este "i dup mam' "i dup tat' e semnul c unde#a s-

a nc4eiat o cstorie ilicit.Eimeni nu are #oie s se cstoreasc cu o persoan de dou ori. Aceasta se nume"te amestec ilicit de nume. Ca . 12 S3. Va&i#e$ se refer la ac. I B 0GA-B-di#ortea%a0GA-/ / )ud.de cuscrie'felul I'gr.*

;
O P

Biserica nu accept 2 ac. este amenstec illicit de nume 2 --L0 sunt "i fra$i' dar "i #eri 2 amestec ilicit de nume &sunt nrudi$i "i din partea mamei' "i din partea tatlui(. Hn 6M' cstoria de le#irat! era permis' doar dac fratele care o lua nu era cstorit "i nu a#ea copii.

A P /

B -Gincestul&amestec illicit de nume(

-A-/-se casatoresc,ei a#and un copil din alte /asat.0Gca cei * copii nu se pot casat.

8ereu cnd se nc4eie o cstorie ilicit' #a re%ulta un amestec illicit de nume.

 Ca . +( Tr!#a - inter%ice e-pres' cstoria a * fra$i cu * surori

II

A-10 rudenie de cuscri' felul I' gr. A &I- B-/-1( 2P-O0 dup mam sunt #eri primari' dup tat tot #eri primari 2amestec ilicit de nume

Eici dac se cstoresc cele * cupluri n aceea"i %i nu este permis cstoria' consecin$a e aceea"i. II

A-I0cuscrie'felul II'gr.6I

<

A se cstore"te cu B. / este fiica lui B &din alt cstorie(. /e rudenie e-ist ntre mama lui A "i tatl so$ului lui /;

I 1

B I

<

1-I 0 rudenie de cuscrie' felul III &se trec prin * cstorii2 = familii ( gr. = A se cstore"te cu B. 6rul lui A se poate cstori cu cumnata lui B; I

O II

Q- 1 0 rudenie de cuscrie' felul =' gr. 9

II

1R

A-B0 rudenie spiritual' gr.A' 2A-B se pot cstori

A se cstore"te cu B. 5iica lui A din alt cstorie se poate cstori cu nepotul de frate a lui B;

<

;
A B 1

;
11

/-< 0 rudenie de cuscri' felul *' gr. A 2 nu se pot cstori. <i ar fi #eri primari' #itregi! &tatl cu fiul se cstoresc cu * surori( /-1 0 rudenie de cuscrie' felul *' gr. =

Sit!a4ii "e e5ce/4ie Hn unele ca%uri' se ntemeia% familii acceptate de stat' dar neadmise de Biseric. Hn aceste familii' pot aprea "i copii. <ste astfel' imposibil de-ai despr$i pe so$i. Hn felul acesta' preotul du4o#nic se afl ntre * rele> fie a despr$i familia & dar las familia fr cei * prin$i(' fie tolerea% situa$ia asa cum este' fr a-i cununa. A treia situa$ie nu e-ist. Hn aceast situa$ie se aplic Ca . 62 S3. Va&i#e M. ce recomnad n astfel de situa$ii a tolera rul mai mic. Sn alt e-emplu este csstoria unui / unei cre"tin/ e cu un musulman &pe linie ci#il( 2 nici nu poate fi #orba de cstorie la Biseric. Ti acum inter#ine Ca . 62 S3. Va&i#e M7 mai ales dac au copii.

A cstotit cu B. /umnatul lui A din alt cstorie se poate cstori cu cumnata lui B din alt cst; 1-/ 0 cuscrie' II' * 2nu se pot cstori' c4iar dac ci#il se pot cstori I II

B 1*

<

1-< 0 relatie de cuscrie' felul A' &se trec prin = cst(' gr. A 2nu este impediment. 1oar dac cuscrie pn la felul III e impediment

<

1 P

A se cstore"te cu B. Eepotul lui A se poate cstori cu nepoata lui B; 1-50 cuscrie' felul *' gr. 9 Aflam gradul! numerotnd EATM<)I7< &U!( Acte#e "e e8i"e 4) #a /ar.9ie 5iecare paro4 trebuie s aib acte de e#iden$ din care s reias acti#itatea n paro4ie> 1. 7ista cu credincio"ii din paro4ie &nume' adres' statut' date legate de anumite slujbe ce s-au s#r"it la acea familie( *. )egistrele de e#iden$ a bote%a$ilor' cununa$ilor "i a celor nmormnta$i2 acestea sunt oglinda! paro4iei Hmnormntarea se efectuea% pe ba%a ade#erin$ei de deces de la primrie. 2 Aceste ade#erin$e! se pstrea% n alt registru.

1=

%. Cererea

WWWWWWWWWWW ------------------------------?ubsemnatul cererea moti#ul ane-e ---------------------------------loc' dat Eume' titulatur' func$ie' semntur

?e desparte n = pr$i egale> a( sus- formula de adresare' care s fie personal &cererea se adresea% se la persoan la persoan' cel mult de la institu$ie la institu$ie( e-. I.D.?. 1ecan.! b( mijloc- se scrie te-tul' se ncepe cu ?ubsemnatul! &numele' calitatea pe care o am' domiciliu( 2cerere de sine2moti#a$ia &de ce soloci$i( 2"i e#entual' dup ca%> ane-e &men$ione% c se pot aduga copii(. c( jos- locul2data2numele2func$ia &titulatura(2semntura o 7a final' se scrie ctre cine este adresat> e-.I.D.?. 1r../ 1omniei ?ale 1omnului.. o /nd moti#a$ia nu o cuprin%i n a doua treime a paginii' pui semnul ! X! &dou puncte( 2 aceasta nseamn c moti#a$ia se continu pe pag. * 1A

6. A"e8eri 4a antet ----------------------------------------------------------------------nr. de nregistrare ade#erin$a ----------------------------------------------------------------------?e ade#ere"te.. 8oti#a$ia -----------------------------------------------------------------------locul' dat nume func$ie

Dreotul e obligat s elibere%e ade#erin$a cnd cereea e justificat. Dreotul ce nu eliberea% o ade#erin$ ce are o justificare' moti# ntemeiat' este n postura s s#r"easc un abu%%' o infrac$iune

e-. se ade#ere"te prin pre%enta.' c ..' domiciliat' la data de.a fost bote%at la data..' a#nd prin$i.."i na"i... ?lujba a fost s#r"it de preot. 7a urm se trece "i moti#a$ia> am eliberat pre%enta pt a-I ser#i la.. oficierea Mainei /ununiei n +recia! 1iferen$a ntre certificate "i ade#erin$ este aceea c certificatul se eliberea% o singur dat &e-. certificate de bote-' cununie(. C. "i4ii #a Tai a Ca&at.riei A.C. "i4ii ".gmatice %.Apartenen$a ortodo-a a mirilor

1:

6.Apartenen$a ortodo-a a na"ilor B.C. "i4ii m.ra#e %.Dregatirea du4o#niceasc a >mirilor si na"ilor 6./asatoria si cununia na"ilor ,.Binecu#ntarea parinteasc/ a du4o#nicului (.6rsta matrimoniala&minima'ma-im "i diferen$a de #rsta(minim la fete 19 ani "i la baie$i 1N ani. /anonul *A ?f.6asile cel 8are-#rsta 'ma-im la femei este de 9R de ani /anonul NN-?f.6asile-#rsta ma-im la brbat este IR de ani.

1iferen$a de #rsta 'mul$i credincio"i cred c nu contea% .1ac dif.de #rst depa"e"te 1R ani'este ce#a immoral. +.5ecioria mirilor C.C. "i4ii ca . ice %.Respectarea princiliului jurisdicional Hn ca%ul n care Dr.se confrunt cu solicitarea a unor miri din alta paro4ie el trebuie s aib incredintare ca acestia nu au nici un impediment la taina cununiei "i le poate cere recomandri de la preotul de paro4ie. 6. Cununia se s#ar"e"te dupa csatoria ci#il .Acest principiu a fost introdus n 1K:9 odata cu separarea .. Aceast condi$ie nu umileste si nici nu dunea%a bisericii ci ajut la ntrirea Mainei /ununiei.8ai mult'in felul acesta Bis.nu trebuie s mai caute ca cei * miri s ndeplineasca unele condi$ii'deoarece statul s-a ocupat cu aceasta. <->#rsta minima'gr.de rudenie Hn actuala constitutie a )om/*RR='paragr.AA'cstoria religiaos poate fi celebrat numai dupa cstoria ci#il&Jlucru fals(. Hnc4eierea cst.poate duce la situa$ii post-matrimoniale complicate sau poate a#ea consecin$e asupra copilului. ,.Vestirile- pentru a se cunoa"te daca e-ista impedimente (.Dispensele- e-cep$ie dac este posibil n unele condi$ii +.Binecuv.de cstorie' nc4eiat canonic.

19

D.C. "i4ii#e Lit!rgice %.Hncadrarea n timpul liturgic&fie n %ile de post fie n %ile ale pra%nicelor(. 6.?pa$iul liturgic &cstoria se s#.doar n Biserica n fa$a ?f.Altar( ,.)aportul'respectarea tipicului liturgic& a. rap> eu4aristie-cununie' b. raportul dintre logodn si cununie( ?unt * slujbe separate./ele * slujbe se pot separa. %one'odata cu logodna se discuta "i problema patrimoniului mirilor. 7ogodna s-a unit cu taina cstoriei din moti#e pastoral-practice'ca nu cum#a mirii sa rupa logodna.Y)uperea logodnei pentru Biseric este similar di#or$ului. 7ogodna se poate s#r"ii naintea cstoriei ci#ile pentru.... Im/e"ime te #a Tai a c! ! iei %.<terodo-ia mirilor Maina cununiei cnd un mire nu este ortodo- si nu #rea s treaca la ortodo-ie. Dotri#it canoanelor %: La."iceea "i ;6 Tr!#a cstoriile mi-te sunt strict oprite. Acestea sunt acri#itate pentru c n primul mileniu e-ista Bis./si ere%ie. Hn mileniul II 'au inter#enit nuan$ele. /an.I* Mrulan inter%ice cst mi-te&ortodic"ii cu eterod. Droblema nsa nu a fost tratat unitar in Bis Crtodo-a. 1iferiti teologi "i-au e-primat prerile "i teoriile lor. +recii acc. /st-mi-te'ca iconomie cu condi$ia ca copii s fie bote%a$i la ortodoc"i. Eu po$i s pui o condi$ie care este consecin$a. Hn Ardeal' potri#it pricipiului iconomiei s-au permis cst-mi-te' iar Taguna a stabilit ca fata s urme%e religia mamei iar biatul al tatlui. Hn Apus s-au nscut multe cst.mi-te "i de obicei sunt acceptate prin iconomie. Articolul AI-se spune c o cununie se s# numai de miri ortodoc"i'de na"i ort. Hn afar de aceste condi$ii episcopul poate aplica principiul iconomiei dnd unele dispense. A.Im/e"ime te ".gmatice /storii mi-te 7a greci-cei * s fie ortodoc"i, 7a ru"i-partea eterodo-a s recunoasc #aloarea slujbei, 7a romni-se lasa la atitudinea episcopului Problema nailor Hn unele

1I

/ei * na"i trebuie sa fie ortodoc"i.daca unul e eterodo- cununia lor sa se fi reali%at n Bis.ortodo-. B.Im/e"ime te m.ra#e 1.7ipsa pregtirii du4o#nice"ti a mirilor &a spo#edaniei, a binecu#.du4o#., a consim$amntului celor *( *.7ipsa pregatirii du4o#n.a na"ilor &far spo#edanie'duc o #ia$a imoral..( =.7ipsa cununiei na"ilor .Eu pot cununa cei necast.#adu#ele'calugrii. A.7ipsa binecu#.parinte"ti.Hn situa$ii de e-ceptie binecu#. printeasc poate fi nlocuit cu binecu#. du4o#n. :.6rsta necanonic &diferen$ele de #rst ntre cei * miri(.6rsta minim n trecut era de 19 ani 9.)udenia-n anumite cau%e de#ine impediment I.1oliul-cnd cine#a moare n familie&nu e-ist un canon ci e un obicei de drept( C.Im/e"ime te ca . ice 1.Eerespectarea jurisdic$iei bis. *7ipsa cst.ci#ile =./ununia/logodna nc4eiate cu alte persone e impediment la alta cstorie/logodn. /storia a = a e impediment la o nou casatorie/logodn A.3irotonia este impediment la cununie0Gimpediment canonic'nu dogmatic&pentru c o taina nu o poate e-clude pe alta(. JIni$ial s-ar permite cstoria ntai a diac. "i apoi sa fie 4irotonit-/an.1R AE/I)A :.Munderea n mona4ism-e impediment "i ptru miri "i ptru na"i "i ptru s#r"itor. JDtru clugr e oprit a s#rsi cununia'precum tunderea n mona4ism nu o poate reali%a un pr de mir. 9.7ipsa dispenselor/actelor necesare e->certificatul de cstorie' lipsa di#or$ului bisericesc' lipsa dispensei casat. n post. D.Im/.rta 4e Lit!rgice 1.Mimpul neliturgic> n postZ%ilele luminate ale pra%nicelor. *.7ocul neliturgic >cununia se reali%ea%a n Bis.n fa$a ?f. Altar./ununia nu se reali%ea% la mnstiri0G/an.=1 M)S7AE <m/ar4irea im/e"ime te#.r

1N

?e mpart n * categorii> dac putem lua dispense sau dac nu putem lua. I.Condiii dispensabile: 1.eterodo-ia unui mire' *.diferen$a de #rst "i #rsta ma-im' =.lipsa binecu#.printe"ti A.rudenia la dif. grade' :.nerespectarea jurisdict$ei' 9.timpul liturgic oprit I.. N.doliu K.4irotonia 1R.tunderea n mona4ism II.Condiii nedispensabile: 1. eterodo-ia ambilor miri *. eterodo-ia na"ilor =. lipsa pregatirii du4o#n. a mirilor A. lipsa pregat. du4o#n a na"ilor :. lipsa cst ci#ile 9. lipsa cununiei nasilor I. #rsta minima N. cununieZlogodna cu alte personae si cst a III a K. lipsa dispenselor "i actelor necesare,

Di8.r4!#
I.Fam."!/a c)&)t. e i "i&.#!=i#)./a "i la bote% Z4irotonie'4arul se d o singura dat.

1K

Cmul fiind supus pacatului pot aparea situa$ii n care dragostea dispare'familia intra in cri%a0Gdispare conlucrarea cu 4arul 0Gdi#or$ul. Drin di#or$ nu ntelegem c 3arul cununiei dispare ci doar conlucrarea cu <l' de aceea familia di#or$at care se mpaca ulterior nu se mai cununa nca o dat. Bis.Crt.nu accept n anumite condi$ii di#or$ul ci n asemenea situa$ii limite l tolerea%a cci ptru.Bis.Crt. familia este indisolubil.1i#or$ul este o boal 'ea nu trebuie acceptat ci recunoscuta "i ncercat sa o #indecam. Drin tolerarea di#or$ului' Bis.Crt. raspunde "i realitatilor concrete ale #ie$ii'ale timpului. 1i#ortul nu e constituti# fam.cre"tine ort.' precum boala nu e constituti# omului0Gdi#or$ul nu face parte din firescul cununiei. 1i#or$ul este un e"ec, ar fi absurd ca Bis.Crt. s inter%ic sau sa nu recunoasc e"ecul. Aceasta este diferen$a de atitidine ntre Bis.)om-/atolica Bis.Crt. gnde"te realist, acolo unde apare el are ne#oie de #indecare nu de interdic$ie. Hn Bis.primar au e-istat a"a numitii!catar!&puritani"ti( ce nu acceptau a II a cst 0G /an.N/?inodul I <cumenic-condamna pe acei catari!&prin e-tansie 'e #alabil a%i pentru acei care spre e-> nu doresc s pomeneasc unele pers.cre"tine ce au unele....cci 3r.nu a #enit pentru cei drep$i ci pentru cei pacato"i' 3r. a intrat n casa #ame"ilor'pacato"ilor>Eu cei snto"i au ne#oie de dar..!( /an.NI-?f.6asile-cununia a II a este un remediu mpotri#a desfrului. /an.I-Eeo /e%areea- Dr.s nu participe la masa de dup nunta a II a. II.Ca!>e#e "i8.r4!#!i Hn ?f. ?criptur te-tul ce face referire la ncetarea conlucrarii cu 3arul este 8t.1K'K moti#ul fiind adulter&n ?criptur aceasta are un sens mai larg(-moartea spirtuala a omului.1.p.d.# caonic au e-istat mai multe referiri mpar$iri ref.la adulter &moartea spiritual a omului(.8oartea ca "i cau% a ncetarii cununiei are urm.aspecte> a(8oartea fireasc-ncetea% prin act.cst.de aceea #adu#ii se pot cstorii far dispens.Ideal d.p.d.# cre"tin este ca acel #adu# s rmn a"a. b(8oartea religioasa> ere%ia' secta' aposta%ia 0Gpot fi moti#e la conlucrarea ntrerupt a celor * so$i cu 3arul. c(8oartea morala > crima' a#ortul' refu%ul #ie$ii conjugale0Gpot duce la desfacerea cst.0G/an.1A +angra 'supunerea unui so$ la per#ersiuni.

*R

d(8oartea ci#il >dispari$ia 'declararea unui so$ ca mort &e-.ptru cel plecat n ra%boi "i nentors(' calugaria unuia dintre so$i. Al$i canoni"ti mpart cau%ele de di#ort n> a(/au%e canonice b(/au%e ci#ile acceptate de Bis. c(/au%e ci#ile neacc.de Bis.&e-> aparit$a unor boli incurabile>ci#il poate fi condi$ie de di#or$ pentru Bis nu este( III.Di8.r4!# =i&erice&c Aceast e-presie este un!termen te4nic!'deoarece e-presia n sine este un non-sens &spunem ca di#or$ul0pcat'ori nu putem pune pcatul alaturi de Bis.( Dna n sec.PIP cnd doar Bis. ntemeia fam prin cununie 'di#or$ul era pronun$at doar de ctre Bis. care ddea carte de despar$ire!. Cdat cu apari$ia dreptului ci#il Bis. a renuntat la dicasterii mergand pe principiul ca tot ce di#ortea%a.statul accept "i Bis. spunnd ca oricum cei * au di#or$at d.p.d.# ci#il. ?-a pus ntrebarea dac di#or$ul bisericesc de%leag Maina /ununiei. ?-a nscut o ade#arat polemic.Snii au rasp.ca nu> a(1i#.bisericesc nu de%leag 3arul cununiei 'ptru c el este un act constatator'este un act administrati#. b(Al$ii au %is c da 'di#.bisericesc de%leag 4arul' dar se pune intrebarea,!cum poate cine#a sa desparta ceea ce a unit omul!; )spunsul e ca di#.bis. nu e sacramental' nu are repercursiuni asupra 4arului 'nici nu leaga nici nu de%leaga ci e un act constatator a faptului c conlucrarea mirilor cu 4arul a ncetat. 1i#.bis. trebuie pri#it ca dispens ptru cst a II a' nu ca un act cu implicatii sacramentale. 8itrop.Irineu 8i4alcescu n 1KAR propunea ?inodului o rug.de de%legare a cununiei dar a fost respinsa moti#and c Bis.nu se poate ruga pentru. un pcat. Meologii Crt.nu #d n di#.Bis!un act cu implicatii sacramentale.

*1

Hn anumite epar4ii di#.Bis.!a fost nlocuit de dispensa ptru a II a casatorie!. Cb$inerea ei se face la cererea cred.prin intremediul rapotului ntocmit de pr.paro4.

Im/)rta*irea "ea&a-rar)
<ste o problem actual in B.C. ?copul 7it.este mparta"irea cu 3ristos 0Gaceasta este forma cea mai nalta de unire cu 3ristos. Dunctul culminant al 7iturg4iei nu e doar epicle%a ci mparta"irea. Hn primele sec. to$i participan$ii se mp.'la ecteniile celor c4emati ieseau afara "i cei ce nu se mparta"eau. 1( /an.K Apostolic /an.* Antio4ia /an.= Mimotei al Ale-andriei *( /an.99 Mrulan 0G#b de ndesulare!cu ?f.Maine n %ilele de Da"ti.&toate %ilele( /u timpul cri%a eu4ar. a luat amploare n Bis.mpartasirea de#enind tot mai rar Camenii au #a%ut n mp.tot mai mult focul mistuitor!'ne#rednicia lor dect lumina eu4aristieisi respecti# mila lui 1-%eu. A te imprta"ii cu ne#rednicie e la fel de gra# cu refu%ul la mprta"ire. Hn sec PP numero"i teologi au luat o atitudine conseg#enta spre nlaturarea cri%ei <u4aristiei. 8ajoritatea pro#in din tradi$ia sla#&?c4memann'8eLndorff'7os[i etc( De cealalt parte s-au conturat opinii care condamna aceasa po%i$ie de!influen$e sla#e!. ?-au nscut mai multe opinii legate de Hmp. deasa/rar> a(Hmp. trebuie sa fie deas ca n Bis.primar. Aceasta este corect nsa trebuie justificata ptru a nu se ajunge la un relati#ism/formalism-GBis.)omano-/atolica. Hn acest sens trebuie men$inut rel.cu du4o#nicul' ptru a nu se ralati#i%a Hmprta"ania b(Acri#i"tii- Hmprta"ania trebuie sa fie rar ' ptru a nu se diminua importan$a ?f.<u4aristii. Aceasta opinie nu e justificata nsa. )ealitatea e ca tocmai cei ce sa mp. rar au o traire religioas mai mica. c(/ultul ?f.<u4aristii' ca la Bis.)omano-/atolic unde e-ista un cult al <u4.0G aceasta este scoasa din tabernacum iar cand se uita la <u4aristie "i-l contempla ce Ac. Bis. Crt nu e de accord cu ac. 0Gtoate #b de Hmp. in fiecare 1uminica

**

d(Hmpartasirea nu trebuie sa fie nici deasa nici rar ci cu #rednicie. Hn mod nomal mai niciodata nu suntem #rednici de Hmp. Aceasta se ofera din mila 7ui 1-%eu!spre iertarea pacatelor "i spre #iata de #eci!. e(Dorunca a A a Bis.>Hmp.sa fie n cele A posturi ale anului.< o porunca buna pentru cei ce se mprta"esc rar. -/an.AN Ioan Ajunatorul d ca epitimie!oprirea de la Hmp.timp de AR de %ile 0Gc pe atunci se mprta"ea f des. f(?f.?imeon Eoul Meolog Hmp.sa fie la cel putin AR de %ile.Dleaca de la premisa c 3ristos sta cu noi AR de %ile de la Hn#iere apoi se ridic la cer-Hnaltarea la AR de %ile. g(Hmp.nu trebuie facut cu o anumita ciclicitate ci cu o pregtire.Aceasta nu rspunde la ntrebarea legat de Hmp.deasa /rar. )ela$ia noastra peronal cu 3ristos nu poate fi ncadrat n una din cele I opinii' cci difer de la perosn la persoan "i de la duo#n la du4o#n. 1u4o#nicii trebuie s ndemne la mai mult pe cred lor.Mrebuie aleas cu c4ib%uin$a solu$ia cea mai bun n func$ie de fiecare nu trebuie s srim de la o e-trema la alta&de la o mprta"ire 1 data pe an la o mprta"ire duminical, trebuie parcurse toate etapele(. Hn eu4aristie noi rspundem de fapt c4emarii lui 3ristos>!7uati si mancati..! Mrebuie s descoperim astfel sensul ?f.7iturg4ii "i al <u4aristiei&obs.ca a%i ?f.7iturgie a trecut n plan secundar ptru.cred.important e cultul ptru morti'maslul etc(.

*=