INSTALATII DE INCALZIRE 2

INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA CU APA CALDA

Clasificarea instalatiilor de incalzire cu apa calda

 Sistemele de incalzire centrala cu apa calda folosesc ca agent termic apa cu temperatura sub 115oC. Agentul termic preparat in generatoarele de caldura aflate in centrala termica sau in punctul termic este trimis prin reteaua de conducte de distributie la corpurile de incalzire aflate in incaperi unde se raceste cedand o parte din caldura si se reintoarce la sursa pentru a se reincalzi si reintra in circuit.

Sistemele de nclzire central cu ap cald se clasific dup urmtoarele criterii: Dup modul n care se face transferul de cldur ncperilor:
prin convecie i radiaie (nclzire cu corpuri statice); prin convecie (nclzire cu aer cald sau folosind convectoare); prin radiaie (nclzire cu panouri radiante);

Dup modul de circulaie a apei calde:

natural (gravitaie); forat (pompare);

Dup numrul de conducte care alimenteaz corpurile de nclzire:

bitubulare; monotubulare;

Dup tipul corpurilor de nclzire:

radiatoare; convectoare; registre; serpentine; panouri radiante.

Dup modul de preparare, distribuie i alimentare cu ap cald: sisteme cu preparare, distribuie i racordare centralizat a apartamentelor (cazul locuinelor multifamiliale); sisteme de preparare i distribuie centralizat i racordare individual cu module termice de apartament (cazul locuinelor multifamiliale); sisteme de preparare, distribuie i racordare individual a apartamentelor (cazul locuinelor multifamiliale i unifamiliale);

Dup modul de distribuie al conductelor: radial; arborescent; inelar;

Dup natura materialului din care sunt executate conductele: oel; materiale plastice; Dup modul de funcionare i exploatare a instalaiei: manual; semiautomatizat; complet automatizat.

Incalzirea cu apa calda cu circulatie naturala. Instalatii bitubulare

Aceste instalatii, denumite si cu circulatie prin gravitatie sau prin termosifon, sunt utilizate la cladiri putin intinse pe orizontala. Sunt instalatii simple in care cazanul, reteaua de distributie a apei si corpurile de incalzire sunt amplasate in cadrul aceleasi cladiri. La aceste instalatii se prevede o retea de conducte de ducere, de la cazan la corpurile de incalzire din incaperi, si o retea de conducte de intoarcere a apei de la consumator la cazan. In functie de posibilitatile locale, se pot realiza instalatii cu distributie: superioara, inferioara sau mixta.

1) Sistemul cu distributie superioara. Fata de sistemul cu distributie inferioara, acesta prezinta avantajul unei circulatii mai active a apei in circuite datorita faptului ca, la presiunea termica realizata prin racirea apei in corpurile de incalzire, se adauga cea produsa prin racirea apei in coloane, atat pe conducta de ducere, cat si pe cea de intoarcere.

VE

3 2 CSD CS~

4 4 1 RG

Schema instala]iei de incalzire cu apa calda cu circuatie naturala cu distributie superioara bitubulara 1 cazan; 2 corpuri de incalzire; 3 conducte de ducere; 4 conducte de intoarcere; 5 vas de expansiune; 6 conducta de siguranta de ducere; 7 conductade siguranta de intoarcere.

Generatorul de caldura este amplasat in punctul cel mai de jos al instalatiei, de obicei in subsol. Legatura dintre cazan si reteaua de distributie principala (conducta de ducere) aflata in podul cladirii sau la plafonul ultimului nivel sa face printr-o conducta verticala care indeplineste si functia de conducta de siguranta de ducere, fiind legata la vasul de expansiune. Pe aceasta conducta nu se prevede nici un organ de inchidere.

La conducta de ducere superioara sunt racordate conductele de ducere ale coloanelor la care sunt legate corpurile de incalzire prin intermediul unui robinet de reglare. Pentru intoarcerea la cazan a apei racite in corpurile de incalzire, acestea sunt legate la conductele de intoarcere ale coloanelor, racordate la conducta principala de intoarcere amplasata de obicei la plafonul subsolului.

Conductele principale de distributie, de ducere si de intoarcere, precum si conductele de legatura la coloane ale corpurilor de incalzire se prevad cu pante astfel realizate incat, la umplerea cu apa a instalatiei (care se face in punctul cel mai de jos al conductei de intoarcere), aerul sa fie eliminat in exterior prin vasul de expansiune

Scaderea temperaturii apei in conducte, pe langa avantajul pe care il prezinta, contribuind la activarea circulatiei apei in instalatie, are inconvenientul ca necesita marirea suprafetelor corpurilor de incalzire. Cu cat consumatorii sunt mai indepartati de coloana principala de alimentare, cu atat temperatura agentului termic este mai scazuta si in consecinta suprafata corpurilor de incalzire trebuie sa fie mai mare. Pentru reducerea efectului neeconomic al racirii apei in conducte se pot lua masuri de izolare termica

 2) Sistemul cu distributie inferioara. La acest sistem conductele principale de ducere si de intoarcere sunt amplasate in partea inferioara a instalatiei, de obicei la plafonul subsolului.

2 6 7 2

4 1

Schema instalatiei de incalzire cu apa calda cu circuatie naturala cu distributie inferioara bitubulara 1 cazan; 2 corpuri de incalzire; 3 conducte de ducere; 6 conducta de siguranta de ducere; 7 conducta de siguranta de intoarcere; 8 conducta de aerisire;

La aceste conducte sunt racordate coloanele bitubulare. Fata de distributia superioara apare in plus sistemul de aerisire al coloanelor, care este bine sa fie centralizat. Astfel, aerul este colectat prin conducte de diametru mic (3/8) de la partea superioara a conductei de ducere a fiecarei coloane si este eliminat in exterior, prin conducte orizontale racordate la conducta de siguranta de ducere.

 Pentru evitarea circulatiei nedorite a apei intre coloane, legatura conductei de aerisire la conducta de siguranta se face in sac. La sistemul cu distributie inferioara circulatia apei in conducte este asigurata numai de presiunea termica produsa prin racirea apei in corpurile de incalzire. Efectul gravitational rezultat din racirea apei pe conducte este neglijabil.

3) Sistemul cu distributie mixta este o combinatie intre sistemul cu distributie superioara si inferioara. Se utilizeaza la cladirile prevazute doar partial cu subsol.

8 3 2 2 6 7

2 3 4 4 1

Schema instalatiei cu distributie mixta 1 cazan; 2 corpuri de incalzire; 3 conducte de ducere; 4 conducte de `ntoarcere; 6 conducta de siguranta de ducere; 7 conducta de siguranta de intoarcere; 8 conducta de aerisire; 9 robinet de aerisire.

 Incalzirea cu apa calda cu circulatie naturala. Instalatii monotubulare

Aceste instalatii se caracterizeaza prin aceea ca alimentarea si colectarea apei de la corpurile de incalzire se face prin aceeasi conducta, adica o coloana este formata dintr-o singura conducta. La functionarea prin gravitatie este posibil de folosit numai sistemul cu distributie superioara.

Instalatiile monotubulare pot fi realizate in mai multe variante. La sistemul din figura a , corpurile de incalzire aferente unei coloane sunt alimentate in serie, astfel incat apa racita intr-un corp de incalzire este introdusa in urmatorul. Ca urmare temperatura apei de alimentare este cu atat mai scazuta cu cat numarul corpurilor inseriate este mai mare. Aceasta duce la necesitatea maririi suprafetelor corpurilor de incalzire, cu cat acestea sunt mai jos plasate. Un alt dezavantaj il constituie faptul ca nu pot fi prevazute robinete de reglare la fiecare corp de incalzire intrucit inchiderea unui astfel de robinet ar intrerupe ciculatia apei pe intrega coloana.

a)

b)

Variante ale schemei instalatiei de incalzire monotubulare cu apa calda cu circulatie naturala

Pentru imbunatatirea acestui sistem se introduc conducte de scurt-circuitare a corpurilor de incalzire, fig. b), putandu-se astfel alimenta acestea cu apa avand o temperatura mai ridicata, obtinuta din amestecul apei venite direct din conducta de ducere (prin scurtcircuitare) cu apa racita in corpul precedent. Instalatiile de incalzire monotubulare se preteaza in mod deosebit la prefabricare, ceea ce face ca in unele tari ele sa fie larg aplicate cladirilor de locuit si administrative. Economic, consumul de otel este mai redus (pentru conducte) decat la instalatiile bitubulare, in schimb consumul de fonta (in cazul folosirii radiatoarelor) este mai ridicat.

Incalzirea cu apa calda cu circulatie fortata. Instalatii bitubulare.

Alcatuirea acestor instalatii este asemanatoare cu cea prin gravitatie, insa circulatia apei este realizata de una sau mai multe pompe montate pe conducta de ducere sau de intoarcere. Este sistemul de incalzire cel mai larg folosit in tara noastra precum si in alte tari. Desi, spre deosebire de instalatiile cu circulatie naturala, acestea presupun dependenta si consum de energie electrica, diametrele conductelor rezulta mult mai mici, ceea ce constituie un avantaj din punct de vedere al consumului de otel si posibilitati mai usoare de montaj in cladire. Se utilizeaza obligatoriu pentru incalzirea cladirilor cu intindere mare sau a complexelor de cladiri, adica acolo unde circulatia naturala nu se poate realiza din cauza presiunii termice relativ mici.

Instalatiile de incalzire cu apa calda cu circulatie fortata (prin pompare) pot fi realizate in sistem bitubular sau monotubular, distributia putand fi inferioara, superioara sau mixta. Schemele acestor instalatii sunt asemanatoare cu cele ale instalatiilor cu circulatie naturala - cu particularitati si variante datorate circulatiei fortate a apei, a extinderii instalatiei in cladire, a posibilitatii de alimentare cu caldura a mai multor cladiri.

In majoritatea cazurilor, instalatiile de incalzire cu apa calda cu circulatie prin pompare sunt realizate cu distributie inferioara, fig. .a, aceasta mai ales deoarece majoritatea cladirilor sunt cu terasa, fara pod, iar in acest caz montarea conductelor principale la plafonul ultimului nivel ar prezenta dificultati. Aerisirea centralizata este racordata in sac la conducta de siguranta de ducere. In cazul cand vasul de expansiune si conductele de siguranta nu se gasesc in cladirea respectiva, aerisirea se racordeaza la vase de aerisire prevazute cu robinete amplasate in locuri accesibile (casa scarii, coridoare, etc.).

5 2 2 6 7

4 P1 1 P2

Fig. a. Schema instalatiei de incalzire cu apa calda cu circula]ie prin pompare (distributie inferioara) 1 cazan; 2 corpuri de incalzire; 3 conducte de ducere; 4 conducte de intoarcere; 5 vas de expansiune; 6 conducta de siguranta de ducere; 7 conducta de siguranta de intoarcere; 8 conducta de aerisire.

In cazul cladirilor cu mai multe niveluri este necesar sa se ia masuri de preluare a dilatatiilor conductelor, determinate de variatiile de temperatura ale apei. Legaturile normale la coloane ale corpurilor de incalzire se executa astfel incat apa calda sa intre pe la partea de sus a acestora si sa iasa pe la partea de jos. Daca lungimea corpului de incalzire este mai mare de 1,2 m se recomanda ca legaturile sa se faca in diagonala, pentru a se obtine o incalzire mai uniforma a acestuia. Este necesar ca legaturile corpurilor de incalzire sa pemita compensarea dilatarii conductelor; daca distanta la coloana este prea mica, corpurile de incalzire se vor racorda la capatul opus coloanei.

Reteaua principala de distributie se poate realiza in sistem arborescent sau inelar . Alegerea schemei de distributie este dependenta de forma si marimea suprafetei cladirii, de posibilitatile de realizare a traseului conductelor pe contur sau in axul cladirii, urmarind asigurarea echilibrarii hidraulice a retelei, in acest sens urmarindu-se ca ramurile sa fie cat mai scurte.

a)

b)

Fig. Variante pentru reteaua de distributie arborescenta

c)

a) cu un inel Fig. Retea cu distributie inelara

b) cu doua inele

Distributia inelara se caracterizeaza prin aceea ca lungimile conductelor de ducere si de intoarcere (de la sursa la baza fiecarei coloane) sunt practic egale, obtinandu-se astfel mai usor echilibrarea retelei (daca dimensionarea este corecta, toate coloanele sunt in aceleasi conditii de functionare, avand la baza lor aproximativ acelasi disponibil de presiune). Dezavantajele distributiei inelare constau in aceea ca lungimea si diametrul conductelor sunt mai mari decat la distributia arborescenta, precum si in faptul ca instalatia nu poate fi impartita in zone (ramuri) dupa orientarea incaperilor alimentate cu caldura.

Incalzirea cu apa calda cu circulatie fortata. Instalatii monotubulare

Schemele folosite in cazul circulatiei naturale pot fi folosite si in cazul circulatiei fortate. In plus se pot utiliza schemele cu distributie inferioara si cele cu racordarea pe orizontala a corpurilor de incalzire. La instalatiile cu distributie inferioara se realizeaza circulatia succesiva a apei prin coloana ascendenta si cea descendenta, fig. .a). Schemele de racordare orizontala a corpurilor de incalzire, fig. .b), permit reglarea acestora pe fiecare nivel. Corpurile de incalzire sunt racordate pe la partea inferioara iar aerisirea se poate realiza prin robinete locale de aerisire sau prin retea de conducte legate in sac la coloana.

a)

b)

Fig. Scheme ale instalatiei de incalzire monotubulare cu circulatie fortata

a) schema cu distributie inferioara cu racordare pe verticala a corpurilor de incalzire;

b) schema cu distributie inferioara cu racordare orizontala a corpurilor de incalzire.

Sisteme moderne de distributie a agentului termic in instalatiile de incalzire cu apa calda cu circulatie fortata.

Instalatii de incalzire individuala centralizata cu butelii de amestec si de rupere a presiunii

Sistemele de incalzire clasice , pe langa avantajele verificate in timp au relevat si o serie de inconveniente atat pentru consumatorul cat si pentru furnizorul de energie termica, cum ar fi: Imposibilitatea asigurarii unui necesar optim de caldura in fiecare apartament in raport cu structura constructiva si functionala a acestuia; Imposibilitatea efectuarii de catre consumatori a reglajelor functie de dorinte si necesitati;

Imposibilitatea realizarii unei gestiuni a energiei termice pe apartament si prin aceasta a incurajarii unor economii, cum exista de exemplu in domeniul energiei electrice, acest lucru favoriz=nd interventia consumatorilor asupra instalatiilor interioare de incalzire. Astfel, s-a ajuns la modificarea suprafetelor de schimb de caldura (marirea corpurilor de incalzire), modificarea diametrelor legaturilor si chiar a coloanelor , interventii care au dus la dezechilibrarea hidraulica a retelelor si la repartitia neuniforma si nerationala a energie termice mai ales in blocurile cu un numar mare de etaje;

Noul concept imprumuta ce e mai bun atat din tehnicile clasice de incalzire cat si din cele moderne, avand drept scop de a aduce raspunsul dorit, adica un confort superior consumatorului. Ideea de baza a noului sistem consta in combinarea avantajelor incalzirii individuale si anume controlul personal asupra confortului si a cheltuielilor cu cele oferite de incalzirea centralizata clasica, adica exploatarea in comun a echipamentelor de producere a caldurii.

 Noul sistem de incalzire se poate aplica cu succes la constructiile noi, cu numar redus de apartamente si cu o izolatie termica la standarde europene, fapt care conduce la puteri termice instalate mai mici pentru realizarea acelorasi conditii de confort ca si in cazul constructiilor vechi, mari consumatoare de energie termica (izolate necorespunzator).

 Schema de principiu a unei instalatii de incalzire individuala centralizata

Distribu]ia primar\

Termostat

Sursa de c\ldur\

Modul termic de apartament

Bucl\ de apartament

Fig. 8.8 Schema de principiu a instala]iei de `nc\lzire individual\ centralizat\

Partile principale care compun sistemul prezentat sunt: sursa de caldura; distributia colectiva (primara) a apei pentru incalzire; bucla individuala de incalzire pe apartament; modulul termic de apartament.

Distributia primara a apei pentru incalzire Sistemul clasic de distributie (coloane verticale strabatand fiecare apartament si alimentand unul sau doua corpuri de incalzire) prezinta o serie de dezavantaje cum ar fi: numar mare de conducte verticale montate aparent si inestetic; lipsa izolatiei fonice dintre apartamente, la trecerea coloanelor prin plansee; imposibilitatea contorizarii caldurii; echilibrarea hidraulica fragila (instabila).

Noul sistem de distributie utilizeaza un singur circuit vertical, alimentat superior sau inferior, instalat in spatiile comune ale cladirii si nu in camerele de locuit. Acest circuit vertical este cuplat cu unul sau mai multe circuite orizontale care alimenteaza toate corpurile de incalzire ale aceluiasi apartament. Circuitul vertical se poate amplasa si intr-una din incaperile tehnice ale apartamentului: bucatarie, baie sau camara fapt care permite evitarea risipei caldurii pe distributia verticala.

Bucla individuala de incalzire pe apartament se racordeaza la circuitul vertical, la fiecare nivel al cladirii, oferind urmatoarele avantaje: individualizarea distributiei si a reglarii; posibilitatea sectorizarii fiecarui apartament; alegerea celei mai convenabile solutii de contorizare a energiei termice consumate pe apartament.

Trebuie mentionat ca acest sistem de distributie permite tehnologii de realizare eficiente si estetice (distributii incastrate, racorduri demontabile) si poate conduce la costuri mai reduse in raport cu distributia clasica chiar daca uneori necesita lungimi mai mari de conducte. Elementul de noutate al sistemului de incalzire individuala centralizata se gaseste in legatura dintre distributia primara si bucla de apartament.

Aceasta legatura este realizata de modulul termic de apartament si asigura urmatoarele functiuni: independenta hidraulica si termica a unui apartament in raport cu celelalte; reglarea cantitatii de caldura furnizate pe apartament; contorizarea energiei termice furnizate pe apartament; reglarea termperaturii interioare la nivelul hotarat de consumator

Modulul termic de apartament, este format din: doua vane de separare (una pe tur, cealalta pe retur), o vana de echilibrare, o pompa de circulatie conectata la un termostat, dispozitivul de derivatie individuala (butelia) si contorul de energie termica.

6 1 4 5

7 2 3

Fig. 8.9 Modul termic de apartament 1 circuit primar; 2 vane de separare; 3 van\ de echilibrare; 4 butelie; 5 pomp\ circuit secundar; 6 termostat; 7 contor de energie termic\; 8 circuit secundar.

Din punct de vedere hidraulic, dispozitivul de derivatie individuala (butelia) este elementul esential al modulului de apartament. Datorita faptului ca viteza apei in acest dispozitiv este mica se asigura o independenta hidraulica a apartamentului in raport cu distributia primara si deci in raport cu alte apartamente. Distributia primara poate functiona deci cu debit constant. Dispozitivul de derivatie permite astfel simplificarea operatiilor de echilibrare care sunt dealtfel indispensabile pentru a asigura buna functionare, la parametrii proiectati, a instalatiei de incalzire.

Acest nou concept de functionare si realizare a instalatiilor de incalzire ofera posibilitatea utilizarii unor materiale si tehnologii moderne, ca de exemplu: retele incastrate de hidrocabluri; contoare de energie termica de apartament; integrarea contoarelor intr-o retea de tratare a informatiilor; informatizarea gestiunii.

Calculul si montajul buteliilor de amestec si de rupere a presiunii

Functionarea optima a instalatiilor de incalzire este o problema esentiala ce se are in vedere inca din etapa de conceptie, ea inscriindu-se in exigentele de calitate. In acest context, dezvoltarea tehnologica a instalatiilor a condus implicit, mai ales pentru instalatiile mari, la necesitatea corelarii functionarii acestora atat la nivel global dar si la nivel de zone, cum este cazul sursei sau al utilizatorului. In practica pentru atingerea unui astfel de obiectiv se utilizeaza buteliile, care in raport cu valorile debitelor pot fi de rupere a presiunii sau de amestec.

Pentru buteliile de rupere a presiunii, debitul din circuitul primar (Q1) este mai mare sau egal cu debitul din circuitul secundar (Q2), iar pentru Q cele de amestec raportul debitelor Q este invers proportional t1 cu raportul ecartelor de t 2 temperatura aferente celor doua circuite.
1 2

Dimensionarea unor astfel de butelii are la baza ecuatia de continuitate sau in practica regula celor 3D, unde D este diametrul racordului circuitului primar. Pornind de la ecuatia de continuitate, diametrul buteliei (D) se determina cu o relatie de forma:

D '=

4G v

sau
D ' = 1,13 G v

Rezolvarea unei astfel de ecuatii in care sunt doua necunoscute, in practica curenta se finalizeaza prin adoptarea unor valori pentru viteza apei v, cuprinse intre 0,04 si 0,07 m/s. Este de retinut ca domeniul vitezelor apei se poate extinde pana la 0,09 0,1 m/s.

 Corespunzator regulei celor "3D", diametrul racordului circuitului primar se determina cu relatia: D 5 Pi in care Pi este puterea termica instalata.

 In acest context diametrul interior al buteliei (D) va fi determinat conform relatiei: D =3D sau
D' = 15 Pi

In functie de diametrul racordului circuitului primar, constructiv se stabilesc pozitiile racordurilor si inaltimea buteliei. Inaltimea buteliei (H) se determina cu relatia: H =(13 16)D

Pozitia racordurilor la butelie se va face astfel incat decalajele pe verticala ale racordurilor sa fie module de "3D",

3D 3D 3D 1D 2D 2D 3D 3D 3D 1D 2D 3D 3D 6D 3D 3D

2D

2D

3D 2D

Fig. 8.10 Modalitatea de amplasare a racordurilor

Pentru functionare adecvata este importanta respectarea regulilor, de dimensionare dar si constructive, deoarece fiecare zona a buteliei are o functiune bine definita,

3D

-zon\ de dezaerisire

d1 d2

3D 3D

3D 3D

3D 3D 3D

-zon\ de golire
3D

Fig. 8.11 Schema buteliei standard

Amplasarea buteliilor in instalatii este in str=nsa corelatie atat cu regimurile de temperaturi de pe cele doua circuite cat si cu dezechilibrul hidraulic creat. In acest sens, se desprind o serie de ipoteze a caror rezolvare necesita solutii distincte. In cazul in care temperaturile agentului termic primar corespund cu cele ale agentului termic secundar (90/70oC) debitul de pe circuitul primar este teoretic egal cu cel de pe circuitul secundar, dar pentru o buna functionare se impune majorarea debitului de pe circuitul primar cu 10 15 %.

Intr-un astfel de caz daca exista mai multe circuite secundare, cu un pronuntat dezechilibru hidraulic, se impune pentru atenuarea acestuia, montarea unei butelii pe fiecare circuit secundar, fig. .

20 m3/h 90 oC 21 m3/h 464 kW 90 oC 21 m3/h 90 oC

20 m3/h

90 oC 464 kW

70 oC

70 oC

71 oC 42 m3/h 90 oC 71 oC

928 kW 72 oC

Fig. 8.12 Schema de amplasare a buteliilor c=nd temperaturile pe primar [i secundar sunt 90/700C

In cazul in care temperaturile agentului termic sunt mai mari decat ale agentului termic secundar, reducerea debitului pe primar este considerabia, butelia de amestec impunanduse de la sine, ea realizand prin amestec reducerea temperaturii de la 110oC la 90oC (fig. 8.13) sau de la 90oC la 40oC (fig. 8.14

110 oC 20 m3/h 10 m3/h 90 oC 10 m3/h

110 oC 20 m3/h 90 oC

464 kW 70 oC

464 kW 70 oC

20 m3/h 110 oC 70 oC 110 oC 70 oC

928 kW 70 oC 70 oC

Fig. 8.13 Schema de amplasare a buteliilor c=nd temperaturile pe primar sunt 110/700C, iar pe secundar 90/70oC

90 oC 40 m3/h 8 m3/h 50 oC 8 m3/h

90 oC 40 m3/h 50 oC

464 kW 40 oC

464 kW 40 oC

16 m3/h 90 oC 40 oC 90 oC 40 oC

928 kW 40 oC 40 oC

Fig. 8.14 Schema de amplasare a buteliilor c=nd temperaturile pe primar sunt 90/400C, iar pe secundar 50/40oC

In cazul instalatiilor de incalzire cu mai multe circuite secundare, racordarea acestora direct in butelia de amestec este considerata o eroare de conceptie. In acest context rezolvarea optima a unei astfel de situatii consta in prevederea a doua colectoare la care urmeaza sa se racordeze circuitele secundare (fig. 8.15).

Fig. 8.15 Schema de amplasare a buteliei cu colectoare auziliare

In cazul in care se doreste prepararea apei calde menajere cu prioritate se poate racorda schimbatorul de caldura (ECS) dupa caz la circuitul primar (fig. 8.16) sau direct la butelie (fig. 8.17).

ECS

ECS

Fig. 8.16 Schema de amplasare a buteliei cu racordarea ECS pe primar

Fig. 8.17 Schema de amplasare cu racordarea ECS la butelie

Enumerarea modalitatilor de amplasare a buteliilor care poate continua cu diverse variante tehnologice la care se au in vedere dupa caz, prioritatea de folosinta a agentului termic, modul de amplasare a pompei de circulatie sau a sistemului global de reglaj si autoamortizarea intregii instalatii. In final se poate aprecia ca introducerea in instalatii a buteliilor de rupere a presiunii si de amestec este o modalitate tehnologica prin care se poate stapani regimul termohidraulic atat la sursa cat si la utilizator, cu o eficienta sporita si cu o robustete adecvata in exploatare.

Instalatii de incalzire monotubulare cu ejectoare tip Venturi.

Ejectorul de tip Venturi este un racord special in T care permite realizarea instalatiei monotub in otel cu circuit derivat. Introducerea circuitului derivat (unul sau mai multe radiatoare) se efectueaza cu un racord normal T pe derivatia de ducere si cu un ejector pe derivatia de intoarcere, fig. 8.18.

Ventil Ventil dezaerisire

Robinet reglaj Circuit derivat

Inel

Ejector

Fig. 8.18 Schema unui circuit derivat cu un ejector tip Venturi

 Acest dispozitiv, prin intermediul unei reduceri corespunzatoare de sectiune, provoaca pierderea de sarcina necesara repartizarii debitelor. Al doilea si cel mai interesant fenomen care intervine sa favorizeze aceasta repartitie este efectul Venturi: marirea vitezei care, in mod evident, se produce in sectiunea contractata, provoaca pe baza principiului conservarii energiei o scadere a presiunii si, deci, o aspiratie pe derivatia de intoarcere.

 Suma acestei aspiratii si a pierderii de sarcina produsa in sectiunea contractata, exprima presiunea locala, mai precis sarcina disponibila pe circuitul derivat. Pentru a face evidenta actiunea acestui dispozitiv este potrivita recurgerea la o analogie: ejectorul, introdus intr-o conducta parcursa de un fluid, se comporta ca o mica pompa, care preia o parte din fluidul acestei conducte, pentru a-l trimite intr-un al doilea circuit (circuitul derivat), care utilizeaza energia termica; dupa aceea fluidul se intoarce in conducta din care a fost preluat (inel), fig. 18.19.

 Ca si pompele, ejectorul este caracterizat de o curba debit presiune, variabila cu debitul fluidului in circuitul principal. La orice valoare a debitului in inel (Ga) va corespunde deci o valoare bine definita a presiunii disponibile la capetele circuitului derivat (Hd). Pentru o valoare determinata a presiunii Hd, debitul in derivatie va fi invers proportional cu rezistentele la miscare intalnite in acest circuit.

Fig. 8.19 Analogia `ntre ejector [i pomp\: cele dou\ circuite sunt echivalente

Calculul hidraulic al conductelor la instalaiile de nclzire cu ap cald

Ansamblul de conducte impreuna cu accesorile respective, care asigura transportul si distibutia fluidelor formeaza sistemul hidraulic sau instalatia hidraulica. In instalatiile de incalzire, asemenea sisteme sunt numeroase, de aceea este necesar sa se cunoasca fenomenele care au loc la miscarea fluidelor in aceste sisteme, pentru a putea realiza proiectarea, executia si exploatarea lor in conditii bune.

Relaii generale de calcul privind curgerea fluidelor n conducte. Pierderi de sarcin liniare, locale i totale.

Curgerea fluidelor `n conductele instala]iilor de `nc\lzire este considerat\ ca o mi[care pemanent\ [i unidimensional\, fiind caracterizat\ prin dou\ marimi principale: viteza fluidului v [i cota p piezometric\ Hp # z ^
g

~ntr-o sec]iune transversal\ a unui curent paralel, cota piezometric\ are aceea[i valoare `n toate punctele, dar variaz\ `n lungul curentului de la o sec]iune la alta. Aceast\ varia]ie se datore[te faptului c\, la curgerea fluidelor reale `n conducte, se produce o disipare continu\ a energiei hidraulice `n c\ldur\ prin lucrul mecanic la for]elor interne de v=scozitate. De aceea, la calculul curen]ilor unidimensionali se introduce `n plus o m\rime numit\ pierdere de sarcin\ hr (p), care are dou\ componente: pierderea de sarcin\ liniar\ hd (pd) [i pierderea de sarcin\ local\ hl (pl).

hr = hd + hl [m] Folosind nota]iile din tehnica instala]iilor de `nc\lzire unde pierderea de sarcin\ se exprim\ ca o c\dere de presiune: p # ghr # pd ^ pl [N/m2] sau [Pa]

 Pierderi de sarcina liniare Pierderile de sarcin\ liniare hd sau pd , caracteristice mi[c\rii uniforme reprezint\ consumul de energie mecanic\ al unit\]ii de greutate de fluid c=nd acesta parcurge distan]a l, adic\ este energia consumat\ pentru `nvingerea rezisten]elor de frecare a fluidului pe pere]ii interiori ai conductelor: pd # ghd # Rl # l v 2 [N/m2]
d 2

Aceast\ pierdere de sarcin\ este dependent\ de raza hidraulic\ r #d/2 de viteza medie a fluidului v, de natura fluidului (caracterizat prin densitatea [i coeficientul dinamic de v=scozitate ), precum [i de rugozitatea absolut\ a pere]ilor conductelor exprimat\ prin coeficientul lui Darcy, ( coeficient de rezisten]\ hidraulic\ liniar\).
,

~n tehnica instala]iilor unde regimul de mi[care a fluidelor `n conduct\ este `n general turbulent, valoarea coeficientului se poate calcula cu formula lui Colebrook White:
1 /d 2,51 = 2 lg + Re 3,72

Panta hidraulic\ R sau pierderea de sarcin\ liniar\ raportat\ la lungime se calculeaz\ cu rela]ia:
2 h p v R # d = d = l l d 2

 Pierderi de sarcina locale Pierderile de sarcin\ locale hl sau pl , caracteristice zonelor cu mi[c\ri neuniforme, reprezint\ suplimentul de pierderi de sarcin\ care apar de-a lungul curen]ilor de fluid `n zonele cu schimb\ri de direc]ie, cu organe de reglare, schimb\ri de sec]iune pe conducte: 2 v pl # ghl # Z # [N/m2]
2
unde este un coeficient de rezisten]\ local\, dependent de forma obstacolului care produce rezisten]a local\ [i de num\rul Reynolds al curentului.

 Pierderi de sarcina totale Pentru dimensionarea conductelor este necesar s\ se cunoasc\ pierderea de sarcin\ total\ hr (p) `ntre dou\ puncte (sec]iuni) ale re]elei, deoarece `n general este cunoscut\ presiunea disponibil\ cu ajutorul c\reia se pot `nvinge rezisten]ele hidraulice pe parcurs. Pentru un tronson de conduct\ pierderile de sarcin\ totale sunt: p =pd + pl

}in=nd seama de definirea lui pd [i pl se poate scrie: l v2 v2

p = R * l + Z = d 2 + 2

~n cazul unei re]ele formate din mai multe tronsoane, pierderea de sarcin\ total\ este:
p T = (R l + z )
n 1

Rela]ia:
l v2 v2 p = + d 2 2

se mai poate scrie:

v2 l p = + 2 d

}in=nd seama de ecua]ia de continuitate, G #vs, `n care se exprim\ sec]iunea S func]ie de diametrul conductei d [mm] [i debitul de fluid G `n [kg/h], se ob]ine forma final\ a pierderilor de sarcin\ totale `ntr-o por]iune de conduct\:
p = G2 2 d 4 2 2 16 G2 l 4 p = 6,25 10 4 + d d l + d

[N/m2]

aceast\ rela]ie fiind rela]ia `n baza c\reia de face calculul de dimensionare a re]elelor de conducte din instala]iile de `nc\lzire central\.

~n calculele practice pot interveni dou\ cazuri: Cunoscuta fiind re]eaua instala]iei, cu caracteristicile fiec\rui tronson (lungime l, diametru d [i debitul de fluid G) [i traseul cu rezisten]ele locale, se determin\ u[or piederea de sarcin\ p, `nlocuind valorile men]ionate `n rela]ia determinat\ anterior. Cunoscut fiind traseul re]elei de conducte [i caracteristicile fiec\rui tronson (lungimea l, debitul de fluid G) [i `n unele cazuri [i presiunea disponibil\ H, se cere s\ se determine diametrele tronsoanelor conductelor. Problema este mai complicat\ deoarece coeficientul Darcy, , depinde at=t de diametrul d al conductei (care este standardizat) c=t [i de viteza v a fluidului.

 ~ntruc=t ecua]ia prezint\ dou\ necunoscute ( [i d) calculul de dimensionare se face prin `ncerc\ri `mp\r]indu-se `n dou\ etape: calculul preliminar, `n care se stabilesc dimensiunile preliminare ale conductelor, presupun=nd cunoscute fie presiunea H (`n cazul instala]iilor de `nc\lzire cu circula]ie prin gravita]ie [i abur de joas\ presiune) fie viteza fluidului v (`n cazul instala]iilor de `nc\lzire cu circula]ie prin pompe); calculul de verificare, `n care se determin\ pierderea de sarcin\ real\ `n func]ie de diametrele preliminare ale conductelor stabilite la primul punct

Elemente de calcul hidraulic la instalaiile de nclzire cu ap cald cu circulaie forat

La instala]iile de `nc\lzire cu ap\ cald\ cu circula]ie prin pompare ca urmare a influen]ei presiunii termice (gravimetrice) care se exercit\ pe coloanele instala]iei, se recomand\ ca dimensionarea re]elelor de conducte s\ se fac\ separat pentru coloane [i separat pentru re]eaua de distribu]ie. Influen]a presiunii termice `n circuitul apei pe coloanele instala]iei. Se consider\ schema unei coloane (fig. 8.39) dimensionat\ pentru o presiune disponibil\
Pa , R
n,b

H Pc

Rn

Rn - 1

hn R2 hn-1 h2 R1 h1 a b

Fig.8.39. Influen]a presiunii termice `ntro coloan\ a instala]iei de `nc\lzire cu ap\ cald\ cu circula]ie for]at\.

~n situa]ia `n care apa vehiculat\ este rece, se vor putea asigura debitele normale `n circuitele corpurilor de `nc\lzire de pe coloan\, aceasta deoarece presiunea termic\ este nul\

H gn# 0 (`ntruc=t # 0).

~n cazul `n care apa vehiculat\ este cald\, pe coloan\ apare presiunea termic\ care `n func]ie de temperatura agentului termic pe conducta de ducere td sau pe cea de `ntoarcere tr ac]ioneaz\ diferit, astfel: pentru valori ale temperaturilor td [i tr egale cu cele de regim, apare o dezechilibrare hidraulic\ `n circuitele coloanei `n sensul avantaj\rii corpurilor de `nc\lzire de la nivelurile superioare, care vor primi debite de ap\ mai mari dec=t cele de la nivelurile inferioare. Aceasta deoarece presiunea termic\ se exercit\ puternic la corpurile de `nc\lzire de la nivelurile superioare, activ=nd circula]ia apei `n circuitele acestora;

 pentru valori ale temperaturilor td [i tr inferioare celor de regim, `n timpul regl\rii centrale calitative, fenomenul de dezechilibrare hidraulic\ a circuitelor coloanei se exercit\ invers, adic\ `n sensul avantaj\rii corpurilor de `nc\lzire de la nivelurile inferioare, care vor primi debite de ap\ mai mari dec=t cele de la nivelurile superioare. Explica]ia const\ `n aceea c\ efectul presiunii termice este mai redus ca urmare a sc\derii valorilor temperaturilor td [i tr, circuitele coloanei fiind mai mult sub influen]a presiunii pompei, care produce o activare a circula]iei apei `n circuitele din apropierea bazei coloanei.

H Tc = H PC + a * H gn

[N/m2]

Din practica curent\ s-a constatat c\ pentru a asigura o repartizare normal\ a debitelor de c\ldur\ la consumatorii de pe coloane, pentru majoritatea zilelor din perioada de H `nc\lzire, se poate lua H `n calculul de stabilire a presiunii disponibile la baza coloanei HTc , jum\tate din presiunea gravimetric\ H gn calculat\ `n raport cu corpul de `nc\lzire cel mai sus amplasat (adic\ a# 0,5).
Tc gn

Dimensionarea conductelor de pe o coloana. Se consider\ schema coloanei din figura 8.40, unde se cunosc: debitele de c\ldur\ la corpurile de `nc\lzire QI, QII,,Qv, c=t [i debitele de c\ldur\ pe tronsoanele de conducte Q1, Q2, , Q5 ; pozi]ia corpurilor de `nc\lzire `n raport cu baza coloanei h1, h2, , h5, lungimile tronsoanelor l1, l2, , l9 [i temperatura agentului termic td/tr.

6 4

7 3 h4 8 2 h2 9 1 a b h1 h3 h5

Fig. 8.40 Calculul conductelor la o coloan\ a instala]iei de `nc\lzire cu ap\ cald\ cu circula]ie for]at\
1 9 tronsoane de calcul

 Calculul preliminar se `ncepe cu alegerea circuitului corpului de `nc\lzire cel mai defavorizat, care trebuie s\ fie cel mai sus plasat [i cel mai `nc\rcat `n raport cu baza coloanei (`n cazul de fa]\ corpul de `nc\lzire RV).

Presiunea disponibila se determina cu ajutorul relatiei

H T = H PC + 0,5 * H gV
V

H T = H PC + 0,5 g h 5 ( r - d )
V

Intruc=t presiunea asigurat\ de pomp\ la baza coloanei este necunoscut\, ea se poate estima astfel:

HPc

= 400500 [Pa/nivel]

De asemenea, tot `n cadrul calculului preliminar, `ntruc=t nu se cunoa[te presiunea asigurat\ de pompa Hpc , "Normativul pentru proiectare [i executarea instala]iilor de `nc\lzire central\ I.13-96" recomand\ ca presiunea disponibil\ total\ la baza H coloanei s\ fie de cel pu]in Pc trei ori mai mare dec=t presiunea gravimetrica Hgn considerata la valoarea corespunzatoare temperaturii exterioare a perioadei de incalzire

H gn

Astfel, pentru cazul de fa]\:

H T = 3H g n
V
*

[N/m2]

Cu rezultate bune se poate utiliza [i rela]ia: H Tc = 1,5....1,7 H g n

[N/m2]

stabilit\ pe baza unor calcule efectuate pe un num\r destul de mare de coloane de diverse `n\l]imi [i cu `nc\rc\ri termice diferite.

~n continuarea calcului de stabilire a diametrelor preliminare pentru circuitul corpului de incalzire RV se adopta metodologia indicata la instalatiile de incalzire bitubulare cu circulatie naturala, adica se calculeaza pierderea de sarcina liniara unitara medie Rm, si cunoscand debitele de caldura pe tronsoane Q1, Q2, , Q5 se determina cu ajutorul relatiei (8.55) diametrele preliminare d1, d2, , d5.

Calculul de verificare const\ `n stabilirea `n mod analog ca la circula]ia prin gravita]ie a pierderii de sarcin\ totale pe `ntregul circuit al corpului de `nc\lzire RV, care trebuie s\ `ndeplineasc\ condi]ia:

( R * l + Z )1,...,5 H T

 Calculul se continu\ cu dimensionarea racordurilor la celelalte corpuri de `nc\lzire de pe coloan\. Astfel, pentru circuitul corpului de `nc\lzire RIV, presiunea disponibil\ total\ este:
HT
IV

= H PC + H gIV

in care presiunea asigurata de pompa Hpc se obtine din relatiile anterioare

H P c = H TV 0,5H gV

H P c = (Rl + Z)1,, 5 0,5gh5

Inlocuind in relatia (8.79) se obtine: H TIV= (Rl + Z) 1,, 5 0,5gh5 + 0,5gh4 Sau H TIV = (Rl + Z)1,, 5 0,5g (h5 h4)

}in=nd seama de pierderile de sarcin\ pe tronsoanele comune 1, 2, 3, 4, din rela]ia (8.81) se ob]ine presiunea disponibil\ pentru dimensionarea conductelor racordului corpului de `nc\lzire RIV, H6 # H TIV (Rl + Z)1,, 4 ,

~n mod analog se ob]in [i celelalte presiuni disponibile la racordurile corpurilor de `nc\lzire R III, R II [i R I astfel: pentru racordul corpului de `nc\lzire R III (tronsonul 7) H7 = (Rl + Z)5, 4 0,5g(h5 h3)
pentru racordul corpului de incalzire R II (tronsonul 8)

H8 = (Rl + Z)5, 4, 3 0,5g(h5 h2)

pentru racordul corpului de `nc\lzire R I (tronsonul 9)

H9 # (Rl + Z)5, 4, 3, 2 0,5g(h5 h1)

Calculul se continu\ cu stabilirea diametrelor preliminare, utiliz=nd metodologia dimension\rii de la instala]iile de `nc\lzire prin gravita]ie. Calculul de verificare const\ `n stabilirea pierderilor de sarcin\ totale pe fiecare racord al corpului de `nc\lzire respectiv, care trebuie s\ `ndeplineasc\ condi]ia: (Rl + Z)racord Hracord Metodologia folosit\ este cea prezentat\ de asemenea `n detaliu la calculul de dimensionare al conductelor instala]iilor de `nc\lzire cu circula]ie prin gravita]ie. Pentru situatiile in care nu este asigurat echilibrul hidraulic (ecua]ia 8.86) excedentul de presiune disponibila va fi consumat prin rezistenta locala a robinetului de la corpul de incalzire (realizand reglajul corespunzator la robinet

Dimensionarea retelei de distributie. Se consider\ schema unei re]ele de distribu]ie (figura 8.41) unde se cunosc debitele de c\ldur\ pe fiecare tronson Q1,,Q9, lungimile tronsoanelor l1, , l9 [i parametrii agentului termic td [i tr.

1
Q1 l1 Q9 l9 9 1

3 3
Q3 l3 3 Q6 l6 6

s
Q8 8 l8 Q2 l2 II 2 4 Q7 l7 7 Q4 l4 IV Q5 l5 5

5
V

4 4

Fig. 8.41 Calculul conductelor la o re]ea de distribu]ie dintr-o instala]ie de `nc\lzire cu ap\ cald\ [i circula]ie prin pompare

 Calculul de dimensionare a conductelor se `ncepe cu circuitul coloanei cel mai defavorabil plasat din punct de vedere al pierderilor de sarcin\ (coloana cea mai dep\rtat\ de punctul de alimentare S), [i cea mai `nc\rcat\ din punct de vedere termic (`n cazul de fa]\ se presupune ca fiind coloana V).

 Diametrele preliminare ale fiec\rui tronson se stabilesc `n func]ie de debitele de c\ldur\ transportate Q5, Q6, Q7, Q8 [i Q9 [i vitezele optime (alese cresc\toare de la coloan\ spre punctul de alimentare). Vitezele optime se aleg at=t pe considerente economice, c=t [i tehnice, adic\ a asigur\rii unui echilibru hidraulic `n re]eaua de conducte. Se poate adopta pentru conductele principale din apropierea punctelor de alimentare viteza de 0,8 1,0 m/s, descresc=nd continuu p=n\ la 0,20,3 m/s. Se recomand\ ca `n calculul preliminar s\ se porneasc\ ini]ial cu viteza de calcul de pe ultimul tronson al coloanei de la care se `ncepe dimensionarea (`n cazul de fa]\ pe tronsonul 5 se va lua `n calcul viteza de pe ultimul tronson al coloanei V).

Pe baza vitezelor alese [i a debitelor de c\ldur\ transportate pe fiecare tronson se determin\ diametrele preliminare folosind rela]ia (8.55). Calculul se continu\ cu determinarea pierderilor de sarcin\ totale pentru circuitul de la baza coloanei V la punctul de alimentare S (circuitul pentru care s-au stabilit diametrele preliminare), (Rl ^ Z)5,, 9. Aceast\ pierdere de sarcin\ devine presiune disponibil\ Hd `n raport cu celelalte circuite ale instala]iei adic\:
(Rl + Z)5,, 9 = Hd [N/m2]

~n continuare se verific\ dac\ aceast\ presiune disponibil\ poate fi consumat\ pe oricare din circuitele re]elei adic\: Hd (Rl ^ Z)S, col IV (Rl ^ Z)S, col III (Rl + Z)S, col II (Rl + Z)S, col I .

~n cazul `n care aceast\ condi]ie nu este `ndeplinit\ (nu este asigurat echilibrul hidraulic pe fiecare din circuitele re]elei de distribu]ie), se redimensioneaz\ conductele circuitului principal (punctul de alimentare S [i baza coloanei V), m\rind sau mic[or=nd diametrele unor tronsoane de conducte. Presiunile disponibile la care se dimensioneaz\ racordurile celorlalte coloane sunt: racord coloana IV HIV # (Rl ^ Z)5 ; racord coloana III HIV # (Rl ^ Z)5, 6 ; racord coloana II HIV # (Rl ^ Z)5, 6, 7 ; racord coloana I HIV # (Rl ^ Z)5, 6, 7, 8 . iar diametrele se calculeaz\ dup\ metodologia indicat\ `n cazul `n care se cunoa[te presiunea disponibil\ [i debitele de c\ldur\.

Considera]ii pe marginea dimension\rii conductelor instala]iilor de nclzire cu ap cald i circulaie prin pompare. La acest gen de instala]ii pentru asigurarea echilibr\rii hidraulice a tuturor circuitelor, este indicat s\ se adopte urm\toarele m\suri: tronsoanele extreme ale re]elei de distribu]ie trebuie dimensionate mai larg, iar cele din apropierea punctelor de alimentare, mai str=ns; pe fiecare coloan\, indiferent de `nc\rcarea termic\ a acesteia s\ se realizeze aproximativ aceea[i pierdere de sarcin\, surplusul de presiune disponibil\ fiind preluat de racordul coloanei la re]eaua de distribu]ie principal\; pentru asigurarea echilibr\rii hidraulice a tuturor circuitelor trebuie acordat\ aten]ia cuvenit\ tras\rii re]elei de distribu]ie (gruparea coloanelor cu putere instalat\ mic\, evitarea aliment\rii acestor coloane direct din re]eaua principal\, leg\turi scurte pentru coloanele `nc\rcate [i leg\turi lungi pentru cele mai pu]in `nc\rcate, devierea circuitelor mai pu]in `nc\rcate din cele `nc\rcate [i nu invers etc.).

Bilantul termic si hidraulic pentru diferite scheme de distributie a agentului termic

Schema de distribu]ie trebuie s\ asigure corelarea `ntre parametrii nominali de temperatur\ ai re]elei [i cei de func]ionare optim\ a aparatelor consumatoare de c\ldur\. Apreciind c\ un aparat consumator de c\ldur\ poate ceda c\ldura la orice debit de agent termic intrat `n aparat, eficien]a sa func]ional\ este optim\ pentru o anumit\ zon\ de valori ale debitului de ap\ [i implicit ale diferen]ei de temperatur\ `ntre intrarea [i ie[irea din aparat. ~n acela[i timp zona respectiv\ trebuie s\ ofere [i o stabilitate termic\, `n sensul c\ varia]ii mici ale debitului de ap\ s\ nu conduc\ la varia]ii mari ale debitului de c\ldur\.

Aparatele consumatoare de c\ldur\ au valori diferite ale limitelor zonei optime de eficien]\ termic\. Astfel, corpurile `nc\lzitoare, `n func]ie de tipul constructiv, au o limit\ de 20 30oC a diferen]ei de temperatur\, agregatele de aer cald au limite cuprinse `ntre 40o [i 80oC, valorile mari referindu-se la agregatele de capacitate mare. Diferen]a de temperatur\ (ecartul de temperatur\) a apei fierbin]i din re]eaua exterioar\, `n mod obi[nuit are valori ridicate, at=t `n cazul termofic\rii c=nd are valori impuse (150o 70o # 80oC), c=t [i `n cazul aliment\rii cu c\ldur\ dintr-o central\ termic\ c=nd valoarea este aleas\ pe calea unei optimiz\ri. ~n cazul `n care valoarea diferen]ei de temperatur\ din re]ea corespunde cu cea a zonei de eficien]\ func]ional\ optim\ a aparatelor consumatoare de c\ldur\ acestea se alimenteaz\ `n paralel cu agent termic.

~n cazul `n care diferen]a de temperatur\ este mai mare decat cea de eficien]\ func]ional\ optim\ a aparatelor consumatoare de c\ldur\, ecartul de temperatur\ din re]ea se realizeaz\ prin alimentarea `n serie a aparatelor consumatoare de c\ldur\, apa ie[it\ dintr-un aparat intrand `n urm\torul. Efectul este similar dac\ se alimenteaz\ `n serie dou\ sisteme de `nc\lzire: sistemul de `nc\lzire cu corpuri `nc\lzitoare cu sistemul de `nc\lzire cu aer cald. Pentru orice schem\ se `ntocme[te bilan]ul termic [i hidraulic, `n care fiecare aparat sau sistem `n parte, precum [i `ntreaga instala]ie `n ansamblul ei trebuie s\ satisfac\ condi]iile men]ionate anterior.

Plecand de la rela]ia general\ de leg\tur\ `ntre debitul de c\ldur\ [i cel de ap\: Q = Gct (W)
pentru cazul cel mai simplu a dou\ aparate consumatoare de c\ldur\ sau dou\ sisteme (1,2), pentru ansamblul respectiv rezult\: Q = Q1 + Q2 (W) sau: Gct = G1c1t1 + G2c2t2 (W)

`n care: Q, Q1, Q2 debitul de c\ldur\ al ansamblului [i respectiv al elementelor 1 [i 2, `n (W); G, G1, G2 debitele corespunz\toare ale apei, `n (kg/s); t, t1, t2 diferen]ele corespunz\toare de temperatur\, `n (oC); c, c1, c2 c\ldurile specifice ale apei la temperaturile respective, `n (J/kgoC).
Deoarece la temperaturile respective, varia]ia c\ldurii specifice este redus\, se poate aproxima: c = c1 = c2 = 4190 J/kgoC = 1 kcal/kgoC

~n cazul unei scheme de alimentare `n paralel, diferen]a de temperatur\ la aparatele consumatoare de c\ldur\ (sau sisteme) este aceea[i cu a `ntregului ansamblu; rela]iile specifice sunt: t = t1 = t2 (oC)

G = G1 + G2 (kg/s)
Q1 G1 c t1 G1 = = Q2 G 2 c t 2 G 2

La montarea `n serie, debitul de ap\ trecut prin aparatele consumatoare de c\ldur\ (respectiv sisteme) este constant; rela]iile specifice sunt:

G = G1 = G2 (kg/s) t = t1 + t2 (oC)
Q1 G1 c t1 t1 = = Q2 G 2 c t 2 t 2

Racordarea aparatelor consumatoare de c\ c\ldur\ ldur\ la instala] instala]iile de `nc `nc\ nc\lzire cu ap\ ap\ cald\ cald\

Cele mai multe dintre diferitele tipuri de aparate consumatoare de c\ldur\ - agregatele de aer cald, suprafe]ele radiante [i unele corpuri `nc\lzitoare au bine definit\ circula]ia agentului termic `n interiorul lor. Astfel agentul termic p\trunde la un cap\t al aparatului, la partea superioar\ [i iese la partea inferioar\, la cap\tul opus sau la acela[i cap\t dup\ ce a str\b\tut aparatul consumator de c\ldur\. La corpurile `nc\lzitoare de tipul radiator sau convectoradiator circula]ia se face printr-o serie de coloane (]evi verticale) unite `ntre ele prin colectoare orizontale la partea superioar\ [i inferioar\.

Dup\ modul cum se racordeaz\ corpul `nc\lzitor la instala]ia interioar\ de `nc\lzire [i dup\ circula]ia agentului termic prin corp, se disting urm\toarele solu]ii de racordare: sus jos; jos sus; jos jos,

a)

b)

c)

- intrarea [i ie[irea apei pe p\r]i opuse a)sus jos `n diagonal\ b)jos sus `n diagonal\ c) jos jos

d)

e)

- intrarea [i ie[irea apei pe aceea[i parte a)sus jos pe aceea[i parte b)jos sus pe aceea[i parte

Fig. 8.42 Racordarea corpurilor `nc\lzitoare

Racordarea sus jos; reprezint\ solu]ia cea mai uzual\. Agentul termic, intrand la partea superioar\, pe m\sur\ ce se r\ce[te, el coboar\ `n corpul `nc\lzitor, astfel `ncat circula]ia impus\ de c\tre pompe, corespunde cu cea natural\ datorat\ gravita]iei. Ie[irea agentului termic se face cel mai avantajos la cap\tul opus intr\rii. La corpurile `nc\lzitoare cu lungime mic\, ie[irea se poate face la acela[i cap\t, dac\ solu]ia este mai economic\ din punct de vedere al lungimii conductelor de racordare.

 Racordarea jos sus; Avand circula]ia impus\ prin pompare `n sens invers cu cea natural\ (apa trebuie s\ urce pe m\sur\ ce se r\ce[te) conduce la o eficien]\ termic\ mai redus\. ~n func]ie de parametrii de temperatur\ ai agentului termic [i de tipul corpului `nc\lzitor eficien]a termic\ la racordarea jos sus este mai redus\ cu 10 40% decat `n cazul racord\rii sus jos. Pentru convectoradiatoare panou se apreciaz\ aceast\ reducere a eficien]ei la 40%.

 Racordarea jos jos: conduce de asemenea la o reducere a eficien]ei termice, mai mic\ decat la schema jos sus. Racordarea aparatelor consumatoare de c\ldur\ `ntre ele `n cadrul unui grup de aparate se poate face `n paralel sau `n serie. Racordarea `n paralel presupune c\ `n fiecare aparat se face reducerea temperaturii `ntre acelea[i valori, iar `n cazul racord\rii `n serie, temperatura scade succesiv de la un aparat la altul.

 Pentru cazul corpurilor `nc\lzitoare, la care eficien]a termic\ optim\ corespunde unei diferen]e reduse de temperatur\ (20o 30o) `ntrucat apa fierbinte are o diferen]\ mare de temperatur\ pe `ntregul ansamblu ( 80oC) este necesar ca la racordarea `n paralel a corpurilor `nc\lzitoare s\ se foloseasc\ `n cadrul ansamblului schemei de distribu]ie alte solu]ii pentru realizarea `ntregii diferen]e de temperatur\ (de exemplu `nserierea sistemului de `nc\lzire cu corpuri `nc\lzitoare cu sistemul de `nc\lzire cu aer cald). Racordarea `n paralel a corpurilor `nc\lzitoare se face folosind circula]ia apei sus jos, `ntrucat asigur\ cea mai bun\ eficien]\ termic\.

Racordarea `n serie se poate face pe grupuri mici de corpuri `nc\lzitoare (2 4) sau grupuri mari. Racordarea `n serie a dou\ corpuri se poate face `n dou\ variante, dup\ modul de circula]ie al apei `n al doilea corp `nc\lzitor: sus jos , sau jos sus,

RA

a)
RG

RG

b)

Fig. 8.43 Racordarea `n serie a dou\ corpuri de `nc\lzire a) sus jos ; b) jos sus.

~n cazul racord\rii sus jos cel de-al doilea corp `nc\lzitor are o eficien]\ termic\ similar\ cu primul corp, `ns\ trebuie asigurat\ aerisirea celui de-al doilea corp [i golirea apei din primul corp. ~n cazul folosirii racord\rii jos sus la al doilea corp aerisirea se realizeaz\ u[or prin coloana de `ntoarcere, `ns\ eficien]a sa termic\ este diminuat\, ceea ce conduce la cre[terea suprafe]ei sale. Pentru golire se folose[te o solu]ie comun\ la ambele corpuri cu robine]i de golire, RG. Racordarea `n serie a dou\ corpuri `nc\lzitoare, nu asigur\ o eficien]\ termic\ optim\ decat pentru o diferen]\ total\ de 40o 60oC, mai mic\ decat cea nominal\ a apei fierbin]i (80oC).

Racordarea `n serie a 3 4 corpuri `nc\lzitoare conduce la utilizarea `ntregii diferen]e nominale de temperatur\ a apei fierbin]i. Sunt necesare `ns\ mai multe puncte de aerisire [i de golire a apei, fig. 8.44 .

RA

RA

RA

RG

RG

RG

Fig. 8.44. Racordarea `n serie a mai multor corpuri `nc\lzitoare (sus jos)

Grupurile mari de corpuri `nc\lzitoare racordate `n serie folosesc racordarea jos jos a unor corpuri `nc\lzitoare de `n\l]ime redus\ `n cadrul unui sistem de distribu]ie monotubular orizontal, fig. 8.45

RA

RA

RA

RA

RA

Fig. 8.45. Racordarea `n serie a corpurilor de `nc\lzire de `n\l]ime mic\ `n cadrul sistemelor de distribu]ie monotubulare

CORPURI DE NCLZIRE UTILIZATE N INSTALAIILE DE NCLZIRE

Domenii de utilizare a corpurilor nclzitoare

La sistemul de `nc\lzire cu corpuri `nc\lzitoare, acestea sunt folosite pentru transferul c\ldurii de la un agent termic `n stare lichid\ sau de vapori la mediul `n care se face `nc\lzirea. ~ntruc=t sistemul nu folose[te aparate cu elemente `n mi[care, se mai nume[te [i `nc\lzire cu corpuri statice.

Corpurile de `nc\lzire cedeaz\ `n `nc\perea `n care sunt amplasate c\ldura necesar\ echilibr\rii bilan]ului termic, realiz=nd compensarea pierderilor de c\ldur\ ale `nc\perii [i `nc\lzirea aerului rece infiltrat. Pentru ob]inerea unei eficien]e sporite `n mediul `nc\lzit, amplasarea corpurilor `nc\lzitoare se face `n imediata apropiere a suprafe]elor celor mai reci, prin care se produce pierderea de c\ldur\, respectiv `n fa]a pere]ilor exteriori [i `n special `n fa]a ferestrelor. Datorit\ amplas\rii `n zona periferic\ a cl\dirii, `nc\lzirea cu corpuri `nc\lzitoare este denumit\ [i `nc\lzire perimetral\.

Deoarece corpurile `nc\lzitoare au o temperatur\ mai ridicat\, aerul care vine `n contact cu acestea se `nc\lze[te prin convec]ie liber\ activ=ndu-se circula]ia sa `n `nc\pere. La r=ndul s\u, aerul cedeaz\ c\ldura suprafe]elor mai reci, prin care `nc\perea este delimitat\ de mediul exterior (aer, sol) sau de alte `nc\peri cu temperatur\ mai sc\zut\. Totodat\, corpurile `nc\lzitoare (except=nd convectoarele) cedeaz\ c\ldur\ i prin radia]ie suprafe]elor delimitatoare [i corpului omenesc.

La r=ndul s\u sistemul cu aer cald, chiar atunci c=nd este preferat, se combin\ cu sistemul cu corpuri `nc\lzitoare, pentru a se putea asigura confortul termic `n zona perimetral\. O combinare similar\ a sistemelor se face [i atunci c=nd este necesar\ men]inerea unui regim redus de `nc\lzire `n perioadele de `ntrerupere a lucrului, pentru evitarea consumului de energie electric\ (necesar\ `n cazul `nc\lzirii cu aer cald).

 Principii constructive i funcionale ale corpurilor de nclzire

Principalul criteriu de clasificare a corpurilor de nclzire este cel constructivfuncional. Concomitent, se are n vedere ntregul ansamblu de caracteristici care se influeneaz reciproc: constructive hidraulice termice de rezisten la coroziune economice

Caracteristicile constructive ale corpurilor nclzitoare Se refer la concepia funcional , gama dimensional, materialele folosite i modul de furnizare de fabric a corpului nclzitor.

Concepia constructiv - funcional Concepia constructiv - funcional a corpurilor nclzitoare conduce la realizarea acestora (fig. 10.1) astfel: evi care cedeaz cldura direct n mediul nclzit, circulaia agentului termic avnd loc:
ntr-un fir - tipul serpentin (fig. 10.1.a);

n mai multe fire paralele - tipul registru (fig. 10.1.b); evile paralele pot fi orizontale ( fig. 10.1.b1 ) sau verticale( fig. 10.1.b2 ), racordarea lor fcndu-se prin cte un distribuitor i colector.

 evi (tip serpentin sau registru) care cedeaz cldura n mediul nclzit indirect, prin intermediul unor elemente aplicate, care pot fi:
foi de tabl, plane sau cutate, tip radiator panou (fig. 10.1.c1) sau foi de tabl cu orificii speciale pentru circulaia aerului - convectoradiator panou (fig. 10.1.c2); aripioare din tabl, formnd canale verticale - tipul convectoradiator (fig. 10.1d).

 evi (tip serpentin sau registru) cu aripioare aplicate pe ele, amplasate ntr-o cutie - tipul convector (fig. 10.1e); cedarea cldurii n mediul nclzit se face indirect, prin intermediul curentului de aer care trece prin cutia corpului nclzitor. Elemente verticale, fiecare cu mai multe coloane, corpul nclzitor (tip registru vertical ) fiind format prin mbinarea mai multor elemente - tipul radiator (fig.10.1f). Foi de tabl presate, care prin mbinarea lor (dou foi) creeaz spaii pentru circulaia apei - tipul radiator panou ( fig. 10.1g ).

b1

b2

c1

c2 d

Fig. 10.1 Tipuri de corpuri nclzitoare a serpentin; b registru de evi (b1 orizontale; b2 verticale ); c1- radiator panou; c2 convectoradiator panou; d convectoradiator; e convector; f radiator; g panou.

Gama dimensional
Gama dimensional se caracterizeaz prin lungimea, limea, nlimea i suprafaa de contact a corpului de nclzire cu aerul.

Materialul folosit
Materialul folosit n mod frecvent este oelul sub form de evi i tabl. O excepie fac radiatoarele care se pot fabrica din font, aluminiu sau alte metale i aliaje. La convectoare evile se pot realiza i din cupru, iar aripioarele din aluminiu.

Caracteristicile hidraulice ale corpurilor nclzitoare

Se refer la modul de circulaie al apei n corpurile nclzitoare, la volumul de ap al acestora i la rezistena hidraulic n circulaia agentului termic. Circulaia apei se poate face n unul sau mai multe fire:
a)Circulaia ntr-un fir

( tip serpentin ) se face cu debit mare de ap pe un drum lung, situaie caracteristic agentului termic ap cu ecart mare de temperatur. b) Circulaia n mai multe fire paralele (tip registru ) se face cu debit mic de ap i drumuri scurte n fiecare din firele de circulaie - situaie caracteristic agentului termic ap cu ecart redus de temperatur sau abur. Cele dou moduri de circulaie a apei se pot combina cu aproape oricare din concepiile constructiv - funcionale ale corpurilor nclzitoare.

Caracteristicile termice ale corpurilor nclzitoare

Se refer la modul i capacitatea de cedare a cldurii, precum i variaiile acestora. Modul de cedare a cldurii de ctre un corp nclzitor depinde de concepia constructiv - funcional de realizare a acestuia . n mod obinuit cedarea de cldur se face mixt, prin convecie i radiaie; o excepie o reprezint convectorul, care cedeaz cldura aproape exclusiv, prin convecie. O pondere mai ridicat a cedrii prin radiaie se realizeaz la radiatorul panou, comparativ cu celelalte corpuri nclzitoare. Debitul de cldur cedat mediului, (fluxul termic), reprezint principala caracteristic a corpului nclzitor. Exprimarea sa se poate face global pentru ntregul corp nclzitor (W/corp) , sau sub form de debit specific, raportat la:
unitatea de suprafa [W/m2] unitatea de lungime [W/m] ( la registru ).

Variaia debitului de cldur, ca urmare a posibilitilor de reglaj, sau a unor cauze exterioare, se face n funcie de : debitul de agent termic ; temperatura agentului termic la intrarea n corpul nclzitor ; coeficientul global de transmisie a cldurii ; modul de racordare al corpului nclzitor; lungimea corpului nclzitor ; modul de montare ; presiunea barometric .

Caracteristicile mecanice Caracteristicile mecanice ale corpurilor nclzitoare se refer la rezistena corpului nclzitor la presiunea agentului termic, la solicitri mecanice exterioare, la variaia temperaturii i la aciunea chimic a agentului termic i a mediului exterior. a)Rezistena la presiunea agentului termic este mare la corpurile n care agentul termic circul prin evi cu grosime obinuit a pereilor i mai redus la corpurile cu volum mare de ap (radiatoare) sau la corpurile realizate din ambutisarea a dou foi de tabl (de exemplu panou).

b)Rezistena la aciuni mecanice n timpul transportului, montajului i exploatrii este mare la corpurile formate din evi (serpentine, registre) i redus la celelalte tipuri, fie datorit deformrii elementelor din tabl de oel (aripioare, foile panourilor), fie datorit casanei, n cazul radiatoarelor din font. c)Rezistena la variaia temperaturii reprezint rezistena fa de eforturile aprute la dilatarea i contracia elementelor componente ale instalaiei. d)Rezistena la aciunea chimic agresiv a agentului termic. Aceast rezisten este ridicat la font i aluminiu (radiatoare), cupru (unele convectoare) i redus la corpurile din oel - eav sau tabl.

Caracteristicile economice.
Caracteristicile economice ale corpurilor de nclzire se refer la stabilirea unor indici economici, raportarea acestora fcndu-se la unitatea debitului de cldur (n mod uzual la 1000 W ). n mod obinuit indicii se refer la :
costul corpului nclzitor [lei /1000W]; consumul de metal [kg/1000W]; consumul de manoper la fabricaie i la montaj [ore/1000W]; consumul de energie nglobat [kWh/1000W]; [kg c.c./1000W].

Soluii constructive pentru corpurile de nclzire

Clasificarea corpurilor de nclzire se face dup diverse criterii, cum ar fi : concepia constructiv modul de cedare a cldurii agentul termic folosit materialul utilizat gama dimensiunilor etc.

Deoarece materialul folosit la construcia corpurilor de nclzire, prin caracteristicile sale fizico mecanice i posibilitile tehnologice de prelucrare, impune n general concepia constructiv funcional a acestora cu implicaii directe asupra modului de cedare a cldurii, am considerat util utilizarea acestui criteriu de clasificare, grupnd corpurile de nclzire astfel : corpuri de nclzire din oel ; corpuri de nclzire din font ; corpuri de nclzire din aluminiu ; corpuri de nclzire din alte materiale.

Corpuri de nclzire din oel

A. Corpuri nclzitoare din evi a) Serpentine. Sunt corpuri de construcie simpl, realizate ca un fascicol de evi coplanare, rezultat prin curbarea acestora la 180o (fig. 10.2.a), prin mbinarea sudat de tronsoane de eav dreapt cu curbe prefabricate la 180o sau 90o (fig.10.2.b ), sau prin mbinarea de tronsoane drepte din eav de acelai diametru, tiate la 45o (fig.10.2.c).

Fig. 10.2. Serpentine din evi de oel a - eav curbat ; b - evi mbinate cu curbe la 180 o (1) sau 90 o (2) ; c - evi drepte, tiate la 45o ;

evile folosite n mod curent la confecionarea serpentinelor au diametrul cuprins ntre 50 i 80 mm, dar gama acestora poate fi extins, dup necesiti, ntre 20 i 100 mm. Pentru serpentinele de tipul c pot fi utilizate de asemenea evi de seciune rectangular. Parametrii maximali ai agenilor termici cu care pot fi alimentate serpentinele sunt prezentai n tabelul 10.1. Tabelul 10.1.

Parametrii Maximi Temperatura ( oC ) Presiunea ( bar ) Ap 150 16

Agent termic Abur 150 4

Ca urmare a faptului c ntreaga suprafa de nclzire a serpentinei este n contact direct cu agentul termic, temperatura medie a serpentinei este foarte apropiat de cea a agentului termic ( purttor de cldur ), ceea ce reprezint un avantaj din punct de vedere al cedrii cldurii, cu att mai mult cu ct toat masa de metal a serpentinei este activ. Serpentina fiind parcurs pe toat lungimea de debitul integral de agent termic,realizeaz o vitez mare de circulaie a acestuia, ceea ce o face s fie corespunztoare folosirii apei fierbini, caracterizat de ecarturi mari de presiune i temperatur. Dimensiunile de gabarit uzuale pentru serpentine sunt: H = 300 ..1000 mm ; L = 5005000 mm;

A-A

Fig. 10.3 Serpentine cu evi orizontale n eichier 1 - eav dreapt ; c - curb la 180 o ; s - suport de susinere ; r - tu de racordare ; m - muf de racordare ; f - flan .

Acest tip de serpentin a fost realizat n Romnia, conform N.I.I. 268 - 77, din eav de oel, sudat longitudinal pentru construcie 42 x 2,5 mm ntr-o gam de 80 tipodimensiuni (fig.10.3), determinate prin : lungimea evii drepte 5004000 mm cu modul de 250 mm cu o lungime de gabarit de 6604160 mm ; numrul de evi 512 buci, ceea ce duce la o nlime de gabarit de 4021007 mm. Valorile maximale admise ale parametrilor agenilor termici pentru serpentina de nclzire din fig.10.3 sunt : presiunea de utilizare 16 bar, temperatura 200 oC.

b) Registre de nclzire Sunt alctuite din fascicule de evi paralele, pozate orizontal sau vertical i avnd n cele mai multe cazuri extremitile fixate n alte evi de acelai diametru sau mai mare, numite distribuitor i respectiv colector. Din punct de vedere funcional, registrul de nclzire ofer agentului termic mai multe trasee paralele, ceea ce permite reducerea vitezei de circulaie, i implicit, a rezistenei hidraulice, fiind recomandabil i n cazul agenilor de nclzire cu debit volumetric mare ( ap cu ecart de temperatur mic ). Registrele de nclzire orizontale (fig.10.4)sunt executate pentru urmtoarele condiii generale : temperatura maxim a agentului termic - 150 oC ; presiune maxim : diametrul evilor i al distribuitor - colectorului: 76 x 3,5 mm; 76 x 3mm;
ap - 16 bar abur - 4 bar ;

 lungimea evilor orizontale: 5005000 mm cu modul de 250 mm; numrul de evi orizontale: 28 buc., determinnd nlimea de gabarit ntre 206 i 986 mm; mod de racordare: flane sau mufe ; asamblarea elementelor componente se face prin sudare. nlimea de gabarit: 600, 800 sau 1000 mm ; lungimea de gabarit: 540 - 2744 mm la tipul I i 704 - 2908 mm la tipul II, funcie de numrul de evi verticale ( ntre 5 i 24 buc. cu pas de 116 mm ); Parametrii maximali admii ai agentului termic sunt :
temperatura : ap: 150 oC ; abur: 175 oC ; presiunea : ap: 16 bar abur: 8 bar ;

6 5 1 4 7

Fig. 10.4. Registru de nclzire cu evi orizontale 1 - distribuitor; 2 - eav orizontal extrem; 3 - eav orizontal median; 4 - colector; 5 - tu de racord; 6 - flan; 7 - muf de racordare.

Registrele de nclzire verticale au nsuiri termohidraulice asemntoare registrelor orizontale, cu urmtoarele particulariti : -fasciculul de evi paralele este pozat vertical, ntr-un singur rnd la tipul I (fig. 10.5a) i n dou rnduri paralele la tipul II (fig. 10.5b).

2 1

2 1

Fig. 10.5. Registru de nclzire vertical a - tipul I (simplu ); b - tipul II (1 - distribuitor, colector ; 2 - eav vertical).

Corpuri nclzitoare din evi cu elemente aplicate

Plecnd de la ideea creterii fluxului termic al serpentinelor i registrelor prin mrirea suprafeei de schimb de cldur, corpurile nclzitoare din evi cu elemente aplicate prezint o mare diversitate de concepte constructive, rezultat din combinarea difereniat ca tehnologie de execuie a tipurilor de corpuri nclzitoare din evi, cu elemente adiionale din materiale i cu forme diferite. Caracteristici funcionale principale : - circulaia agentului termic se face prin serpentine sau registre; cedarea de cldur are loc att prin eav ca element de contact direct cu agentul termic, ct i prin elemente aplicate pe eav, nclzite prin conducie, ceea ce duce la creterea fluxului termic radiant; temperatura medie a suprafeei de nclzire este mai sczut dect cea a agentului nclzitor, ceea ce permite utilizarea agenilor termici cu parametri ridicai.

Tipuri reprezentative de corpuri nclzitoare cu elemente aplicate:

A)Serpentine sau registre din evi orizontale cu aripioare Se realizeaz prin aplicarea de aripioare de form ptrat sau circular cu latura (diametrul) de 50 - 100 mm din tabl de oel cu grosimea de 0,4 1,0 mm fixate pe evi cu diametru mic 1/2 - 2. Aripioarele sunt prinse de eav prin intermediul unui guler de 3 - 4 mm. La alte variante, aripioarele sunt realizate din band spiralat n jurul evii cu pasul de 35mm. n alte soluii constructive, creterea suprafeei se obine prin spiralarea unei spirale din srm din oel sau cupru n jurul evii. Tehnologiile perfecionate permit obinerea de evi din aluminiu cu tot cu aripioare rezultate prin extrudare.

b) Radiatoare panou Sunt numite astfel, n mod convenional, corpurile nclzitoare alctuite din serpentin sau registru din eav, de care se prinde prin sudur , lipire, coliere etc., pe una din fee ori pe amndou, o tabl din oel sau aluminiu cu suprafaa lin, ondulat, striat sau profilat. O construcie de acest tip este radiatorul panou GOLF , care are suprafaa de nclzire din tabl de aluminiu profilat fixat cu agrafe de o serpentin de oel

c) Convectoradiatoare tip panou (C R P)

Sunt compuse dintr-un registru de evi verticale de 3/8 cu distribuitor i colector din eav ptrat 30 x 30 x 3 mm (fig. 10.6). Pe cele dou fee ale registrului sunt sudate panouri din tabl neagr cu grosimea de 0,5 mm, pe care sunt practicate iruri verticale de fante orizontale, avnd lungimea aproximativ egal cu distana dintre evile registrului. Orientarea fantelor, n jos pe panoul anterior, i n sus pe cel posterior, faciliteaz circulaia aerului, realizndu-se creterea aportului conveciei la emisia total de cldur. Prin cuplare se pot obine C R P - uri duble cu distana ntre axe de 100 mm. C R P -ul poate funciona cu ap fierbinte sau abur cu tmax = 150oC i pmax = 16 bar.

1 A

A-A 1

4 2

Fig. 10.6. Convectoradiator tip panou ( C RP) 1 - distribuitor ; 2 - eav vertical ; 3 - 5 colector ; 4 - panou cu fante ; 5 - element A de fixare ; 6 - flan ;

Fig. 10.6. Convectoradiator tip panou ( C R P ) 1 - distribuitor ; 2 - eav vertical ; 3 - colector ; 4 - panou cu fante ; 5 - element de fixare ; 6 - flan ;

Gama tipodimensional a convectoradiatoarelor tip panou conine 3 grupe de uniti determinate de nlimea H, n fiecare grup existnd 25 de lungimi L la CRP simplu ( cu un rnd de evi ) i 15 lungimi L la C R P dublu ( cu dou rnduri de evi ) rezultate din numrul de evi verticale pe rnd , i anume : n = 428 evi la C R P simplu i n = 1024 evi la C R P dublu.

d) Convectoradiatoare tip SP Au la baz registrul de evi verticale pe care se aplic elemente din tabl alctuind tuburi sau canale de diferite forme i mrimi (n seciune transversal) i avnd capetele deschise pentru intrare (jos) i ieire (sus) a aerului. Elementele aplicate contribuie la reducerea temperaturii medii superficiale i majoreaz cota de cldur transmis prin convecie.

1/2"

1"

A 1/2"

A-A

Teava 1/2"

Tabla neagra g=0,5

a)

1"

b)
Fig. 10.7. Convectoradiator tip S P a - cu o coloan ; b - cu dou coloane ; n - numrul de elemente

Convectoradiatorul tip SP a fost produs la Alexandria conform NID 30, (fig, 10.7.) i este compus din: registru cu evi verticale (elemente) cu diametrul 1/2, sudate n distribuitor i colector cu diametrul de 1 i distana 70 mm ntre axe; aripioare din tabl neagr de 0,5 mm grosime, sudate pe evile verticale, formnd dou canale rombice cu diagonala mare aprox. 40 mm, situate n faa i n spatele registrului. racorduri cu mufe fixate la unul din capetele distribuitorului i colectorului. Agenii termici folosii pot fi apa sau aburul cu pmax = 16 bar. Elementele constructive care definesc gama de tipodimensiuni ale convectoradiatorului SP sunt: nlimea (distana dintre axele distribuitorului i colectorului); lungimea (dat de numrul de evi verticale - 3 35 evi ntr-un plan).

C. Convectoare Convectorul este alctuit din evi cu aripioare acoperite de o masc, n care sunt practicate goluri la partea inferioar i superioar, i cedeaz cldur aproape exclusiv prin convecie liber.

a)Convectorul cu masc A fost realizat la Alexandria, conform N.I. 62 - 72 i este alctuit din urmtoarele pri principale (fig.10.8): bateria de nclzire format din 2 sau 3 evi plate 40 x 10 x 1,75 mm OLT 35, pe care se fixeaz, prin zincare la cald, 204 buc/m aripioare rectangulare, din tabl decapat de 0,4 mm, cu nlimea de 60 mm i limea de 163 mm pentru 3 evi sau 109 mm pentru 2 evi; distribuitor i colector din tabl decapat; masc din tabl decapat, care mpreun cu peretele pe care se monteaz convectorul, formeaz spaiul de circulaie a aerului nclzit; jaluzelele pentru dirijarea jetului la ieire.

Fig. 10.8. Convector cu masc 1 - evi nclzitoare ; 2 - aripioare ; 3 - distribuitor ( colector ); 4 - racord intrare ( ieire ); 5 - masc ; 6 - clapet de reglaj ; 7 - buton de acionare clapet ; 8 - jaluzele ; 9 - console de fixare ;10 - glaf .

Convectorul cu masc permite utilizarea de ageni termici cu urmtorii parametri maximali : ap, cu temperatura de 130oC i presiunea de 10 bar ; abur saturat cu presiunea de 2 bar i temperatura 133oC. Numrul (2 sau 3) i lungimea evilor 500 - 1500 mm cu modul de 100mm, precum i nlimea mtii 230 mm sau 460 mm, definesc o gam de 33 de tipodimensiuni.

b) Convectoare de plint

Fig. 10.9. Convector de plint 1- eav cu aripioare; 2- masc; 3- clapet; 4- consol; 5,6- uruburi de prindere.

Difer de convectoarele cu masc prin urmtoarele elemente (fig. 10.9): bateria de nclzire conine o singur eav plat, deci nu are distribuitor i colector ; limea foarte redus a mtii nu mai necesit jaluzele ; la capetele convectoarelor de plint pot fi montate elemente de capt confecionate din tabl de oel. Convectoarele de plint s-au executat conform N.I.I. 134 73, n 10 mrimi determinate de lungimea mtii, nlimea i limea fiind constante. Ca agent termic pentru convectoarele de plint se utilizeaz apa cu temperatura maxim de 100 oC i presiunea maxim de 10 bar.

D. Panouri nclzitoare Sunt corpuri de nclzire construite din foi de tabl sau benzi de oel sau aluminiu prin presare, ambutisare, lipire, sudare, astfel nct s se obin un sistem de canale de circulaie pentru agentul termic, similar registrelor din evi verticale sau orizontale.

AA

AA

A B-B

B-B

a
Fig. 10.10. Panou nclzitor

Forma seciunii canalelor i profilul exterior al panourilor pot fi destul de diferite, principial construcia unui panou nclzitor fiind prezentat n fig. 10.10. n Romnia s-a fabricat radiatorul panou ROTERM i ntrunete nsuirile caracteristice ale mai multor tipuri de corpuri i anume (fig. 10.11): canale din tabl pentru circulaia agentului termic, ca la panoul nclzitor; suprafa nclzitoare exterioar, din tabl neudat de agentul nclzitor, similar radiatorului panou; curentul de aer circul n micare natural, ntre evile de agent termic i suprafaa periferic (panou) a corpului nclzitor, asemenea convectoradiatorului.

Gama de fabricaie a radiatorului panou ROTERM se extinde la 95 tipodimensiuni, radiatorul putnd avea 2 - 20 elemeni i lungimi cuprinse ntre 150 i 1500 mm. Agentul nclzitor admis este apa cu temperatura de 110oC i presiunea limitat la 4 bar.

Fig. 10.11. Radiator panou ROTERM a - simplu ; b - dublu ; c - detaliul A vzut din spatele radiatorului; d - detaliul B.

Corpuri de nclzire din font Radiatoare din font Sunt alctuite din elemente verticale din font cu nsuiri termice asemntoare cu registrele din evi verticale. n Romnia se produc dou serii de elemente din font : -elemente cu 2 sau 3 coloane unite de seciune eliptic, STAS 7363-86, fig. 10.12. elemente cu 2, 4, 6 sau 9 coloane independente de seciune circular, STAS 7364 86, fig. 10.13.

Fig. 10.12. Radiator din font cu coloane unite

Parametrii maximi ai agenilor termici pentru radiatoare din font sunt pentru tipul cu: coloane unite de seciune eliptic : ap: tmax = 140 oC ; pmax = 6 bar ; abur: tmax = 151 oC ; pmax = 4 bar ; coloane libere de seciune circular :
ap: tmax = 115 oC ; pmax = 5 bar ; abur: tmax = 133 oC ; pmax = 2 bar.

Fig. 10.13. Radiator din font cu coloane independente

Fig. 10.13. Radiator din font cu coloane independente

Realizri constructive ale corpurilor de nclzire pe plan internaional

Tipurile constructive reprezentative de corpuri de nclzire, au urmtoarele caracteristici comune: mas proprie mic; canale de circulaie a agentului termic cu perei subiri i de seciune mic; inerie termic mic (volum de ap nglobat mic), avnd n vedere caracterul permanent al furnizrii agentului termic; forme diversificate; acoperiri exterioare estetice, mentenabile i fiabile; tratamente anticorozive.

Avnd n vedere baza comun de analiz a corpurilor de nclzire, i anume agentul termic folosit, apa cald cu td / tr = 90 oC / 70 oC i t = 60 oC, i faptul c nu exist corp de nclzire care s cedeze cldur numai prin radiaie sau numai prin convecie, structurm principalele realizri n domeniul construciei de corpuri de nclzire , tot dup materialul folosit, i anume: corpuri de nclzire realizate din materiale uoare - aliaje de aluminiu; corpuri de nclzire realizate din oeluri aliate; corpuri de nclzire din font; corpuri de nclzire realizate din dou sau mai multe materiale diferite.

Corpuri de nclzire din aliaje de aluminiu

Construcia corpurilor de nclzire din aluminiu se focalizeaz pe dou direcii principale: radiatoare; registre ,verticale sau orizontale.

a) Radiatoare din aluminiu n Europa, un numr mare de productori realizeaz elemente de radiator din aluminiu, asamblate prin niplare. Pentru condiii nominale, diferenele constructive i din punct de vedere al puterii termice pe element pentru aceleai dimensiuni de gabarit sunt minime la acelai productor sau ntre diferii productori, aa cum rezult i din exemplele prezentate n tabelul 10.2, tabelul 10.3, tabelul 10.4.

Tabelul 10.2.

Radiatoare din aluminiu Tip element

td / tr [oC]

t [o C ]

Putere termic [ W / elem ]

Observaii

T 500

90 / 70

60

161,2

Dist. ntre nipluri d=500mm

L 500

90 / 70

60

163,1

Dist. ntre nipluri d=500mm

ET 500

90 / 70

60

161,2

Dist. ntre nipluri d=500mm

Clan 500

90 / 70

60

170

Dist. ntre nipluri d=500mm

Tabelul 10.2. - continuare

Radiatoare din aluminiu Tip element

td / tr [oC]

t [o C ]

Putere termic [ W / elem ] 166 162 164 163 170 168 172 170

Observaii

Club 500 Mix 500 GL 500/80 Mago 500 Seven 500 SIMUN 500 New Serir 500 Big 500

90 / 70 90 / 70 90 / 70 90 / 70 90 / 70 90 / 70 90 / 70 90 /70

60 60 60 60 60 60 60 60

Dist. ntre nipluri d=500mm Dist. ntre nipluri d=500mm Dist. ntre nipluri d=500mm Dist. ntre nipluri d=500mm Dist. ntre nipluri d=500mm Dist. ntre nipluri d=500mm Dist. ntre nipluri d=500mm Dist. ntre nipluri d=500mm

Tabelul 10.3. Radiatoare din aluminiu Tip element Blitz 3 / R td /tr [oC] 90 / 70 t Putere termic Observaii

[oC] 60

[ W / elem ] 114 Distana ntre nipluri

d = 300mm Scirocco 3 / R 90 / 70 60 111 Distana ntre nipluri

d = 300mm Master 300 / R 90 / 70 60 114 Distana ntre nipluri

d = 300mm Sahara 300 / R 90 / 70 60 111 Distana ntre nipluri

d = 300mm

Tabelul 10.4.

Radiatoare din aluminiu Tip element Confort 80

td /tr

Putere termic

Observaii

[ oC ] 90 / 70

[ oC ] 60

[ W / element ] 128 Distana ntre nipluri d= 400 mm

Mondial 80

90 / 70

60

131

Distana ntre nipluri d= 400 mm

IPS 90

90 / 70

60

122

Distana ntre nipluri d= 400 mm

Dac din punct de vedere al diferenelor de putere termic pe element, pentru aceleai dimensiuni de gabarit, elementele de radiator sunt apropiate, calitatea finisajului le face deosebit de competitive, vopsirea exterioar epoxidic, sau realizat prin anaforez plus vopsire epoxidic conferindu-le caliti estetice deosebite. n ceea ce privete exploatarea lor productorii insist asupra calitii apei utilizate ca agent termic, astfel :
coninut de sulfai 100 mg / litru coninut de cloruri 50 mg / litru pH = 7 8,5

recomandnd tratarea acesteia cu aditivi speciali Cillit Duo (Cillit S.A.) sau Redoxal 1000 (Molvy Chemie). Ali productori fac apel la procedee complexe de pasivizare prin fosfato - cromatare, prin care se realizeaz un film de crom permanent i inalterabil.

Marea majoritate a elemenilor de radiator din aluminiu se produc n gama de nlimi ntre nipluri de 350; 500; 600; 700 i 800 mm, cu limi i adncimi de 80mm, respectiv 98 - 100 mm, garantate 10 ani, la presiuni de lucru de 6 bar i temperaturi maxime ale agentului termic de 110 oC. Cele mai utilizate forme de elemeni de radiator din aluminiu sunt prezentate n fig. 10.14. (a, b, c, d, e ), deosebirile fiind minime i constnd n numrul de aripioare verticale turnate odat cu elementul respectiv i forma canalelor de aer delimitate de aceste aripioare, la alturarea a doi elemeni prin niplare.

Fig. 10.14.a. Global Mix

Fig. 10.14.b. Global GL 350/80

Fig. 10.14.c. Mago 500

Fig. 10.14.d. Club 500

Fig. 10.14.e. Clan 500

Exist productori care realizeaz radiatoare din aluminiu nemodulate, cum ar fi Bfi - Ungaria (radiatorul Helena), fig. 10.15., radiatoare produse n gama de nlimi ntre nipluri de 350; 500; 650; 900 mm , cu puteri de 82; 111; 141, respectiv 190 W pe element formal. Pentru aceste radiatoare rmn valabile considerentele anterioare legate de condiiile de exploatare i garanie.

Fig. 10.15. Radiator Bfi - Helena

b) Registre din aluminiu Destinate nclzirii unor spaii cu cerine igienice deosebite (bi, buctrii), datorit simplitii constructive i a facilitilor de ntreinere (curire uoar), aceste registre se realizeaz prin niplare sau sudur ntre elemeni de diverse limi pe nlimea dorit, fig. 10.16.

Nova Florida SAMOA

Global JUNIOR

Fig. 10.16. Registre din aluminiu

Ca exemplu, se pot asambla elemente cu distana ntre axe de 450 sau 550 mm, pe nlimi de 730 mm pn la 1540 mm - registrele Junior - Global (Italia), sau nlimi de la 720 mm pn la 1680 mm - registrele Samoa - Nova Florida (Italia). Pentru aceste registre puterile termice la condiii nominale (td / tr = 90/70oC, t = 60oC), variaz ntre 378 i 1147W. Posibilitile de finisaj, exploatare i garanie, comport aceleai faciliti, respectiv restricii, ca la celelalte corpuri de nclzire din aluminiu.

Corpuri de nclzire din oeluri aliate

Corpurile de nclzire din oel se produc n dou variante: corpuri de nclzire din tabl - tip radiator panou sau convectoradiator; corpuri de nclzire din eav - tip registru.

a) Corpuri de nclzire din tabl Corpurile de nclzire din tabl se realizeaz prin ambutisarea i sudarea n oglind a dou foi de tabl plane din oel aliat, rezultnd astfel canalele de circulaie ale agentului termic , distribuitorul ct i colectorul, care permit racordarea corpului la reea. La radiatoarele panou astfel rezultate, se aplic pe una din fee aripioare din tabl ondulat, mrind suprafaa de schimb de cldur i intensificnd transferul convectiv de cldur, rezultnd convectoradiatoare, fig. 10.17.a. Se fabric din tabl de oel de 1,25 mm, avnd o foarte larg utilizare n Europa.

Fig. 10.17.a. Corp de nclzire din tabl (convectoradiator panou dublu)

Fig. 10.17.b. Corpuri de nclzire din tabl

Cu toate c sunt produse de un numr mare de firme, De Longhi Italia, Buderus - Germania, Myson - Anglia, Radson - Belgia, Dunaferr - Ungaria, Vogel and Noot - Austria .a. diferenele constructive sunt minimale, aproape inexistente - fig. 10.17.b. Se realizeaz n general, n gama de nlimi ntre nipluri de 300; 400; 500; 600 i 900 mm, avnd puteri termice cuprinse ntre 17,5 W i 169 W pe element formal.* *Aceste corpuri de nclzire nefiind modulate, nu se poate vorbi de element real ( distinct ), ci de element formal, rezultat din seciunea teoretic vertical prin punctul de unde se repet forma geometric de baz a corpului de nclzire. Temperatura agentului termic este limitat la 110 oC, presiunea de lucru recomandat fiind de 6 bar. Toi productorii insist asupra calitii apei utilizate, garania nedepind n general 5 ani.

b) Corpuri de nclzire din eav Producia de corpuri de nclzire din eav de oel este divers, multe firme ca Buderus - Germania, Zehnder - Germania, Laing Ungaria, Betatherm - Germania, realiznd registre din eav cu diferite seciuni (rotund, oval, ptrat), destinate nclzirii ncperilor cu cerine igienice deosebite (bi, buctrii). Sunt n general corpuri unitare, livrate la puterea termic dorit, realizate prin sudur - fig. 10.18, fig. 10.19, fig. 10.20, temperatura maxim recomandat a agentului termic td = 95 oC, presiunea de lucru fiind limitat la 10 bar. Garania oferit de firmele productoare nu depete n general 10 ani.

Gama de forme, nlimi i limi este larg, registrele verticale avnd nlimi cuprinse ntre 200 i 3000 mm, cu puteri ntre 13 W i 136 W pe element formal la regim nominal ( Buderus ). Registrele orizontale au lungimi cuprinse ntre 400 i 1000 mm, cu puteri ntre 25 W i 50 W pe element formal ( Betatherm ).

Fig. 10.18. Construcia registrelor din oel

Fig. 10.19. Circulaia apei n registre din oel

Fig. 10.20. Registre din oel

Corpuri de nclzire din font

Cu toate c exist o tendin general de reducere a utilizrii radiatoarelor din font din elemente modulate (elemeni), firmele productoare reuesc s menin producia lor prin depirea handicapului legat de estetica necorespunztoare i masa mare a acestora. Astfel, firme ca: Chape - Frana, Ideal Clima - Italia, ZDB Italia, Ferroli - Italia, Buderus - Germania, realizeaz radiatoare din font cu coloane libere, de seciune circular sau quasirectangular, n forme constructive apropiate, dar cu finisaje exterioare de calitate. - fig. 10.21, fig. 10.22, fig. 10.23.

Fig. 10.21 . Radiatoare din font ZDB

Fig. 10.22. Radiatoare din font tip Dune

Fig. 10.23.

Radiatoare din font - tip Amico

Temperatura maxim a agentului termic este limitat la 115 oC , presiunea de lucru maxim recomandat fiind de 6 bar. nlimile ntre nipluri (axe) cu care se produc aceti elemeni din font variaz ntre 218 mm (Dune) i 900 mm (ZDB Kalor), puterile termice la regim nominal variind ntre 67 W i 252 W pe element, funcie de tipul i numrul de coloane al elementului de radiator. Garania furnizat de productor este de peste 20 de ani.

Corpuri de nclzire realizate din alte materiale

Din cele cunoscute pn n prezent, aceste corpuri de nclzire se realizeaz n dou variante: convectoare de plint din eav de cupru cu aripioare din aluminiu; radiatoare din aluminiu cu inserie din eav din oel pentru circulaia agentului termic. a) Convectoare de plint din eav de cupru cu aripioare din aluminiu Firma american Slant-Fin Corp. produce corpuri de nclzire din eav din cupru, cu aripioare din aluminiu, sub form de nclzitoare de plint. Constructiv - fig. 10.24., se aseamn cu cele produse n Romnia, caracteristicile termice pentru agent termic ap cald cu td - tr = 20 oC pentru fiecare metru de convector de plint fiind prezentate n tabelul 10.5

Fig. 10.24. Convector de plint Fine Line 30 1 - aripioar din aluminiu ; 2 - eav din cupru ; 3 - carcas ; 4 - clapet .

Tabelul 10.5.

Puterea termic unitar [ W / m ]

Debitul de ap [ l / min ]

Temperatura Apei [oC ]

60

65

72

77

82

88

94

99

4 16

290 310

350 370

420 440

480 510

550 600

620 660

680 720

750 790

Pentru tipul Fine Line 30, pasul dintre aripioare variaz ntre 5 12 mm. Aceste convectoare de plint pot funciona cu ap cald cu tdmax = 110 oC i presiunea maxim de 10 bar, avnd o mas proprie mai mic, bun rezisten la coroziune, prezentare estetic bun. Au dezavantajul c nu pot fi utilizate n toate tipurile de ncperi. De asemeni sunt scumpe, utiliznd materiale scumpe, dar o tehnologie de realizare i montaj simpl.

b) Radiatoare din aluminiu cu inserie din eav de oel pentru circulaia agentului termic Conform afirmaiilor productorilor Gruva Fin Spa - Italia i Sira - Italia, radiatorul bimetal este unic n lume, fiind realizat din aliaj de aluminiu turnat sub presiune, fr suduri, folosind o inserie din eav din oel, prin care circul agentul termic - fig. 10.25.a, fig. 10.25.b. Ca form exterioar, aceste radiatoare se aseamn cu cele din aluminiu, mbinarea elemenilor fcndu-se prin garnituri din cauciuc tip O-ring , ceea ce limiteaz presiunea de lucru la maximum 8 bar, temperatura agentului termic fiind n principiu limitat la 115 oC. Spre deosebire de radiatoarele din aluminiu, formarea de hidrogen nu este posibil, deoarece apa nu vine n contact cu suprafaa din aluminiu a corpului de nclzire.

Sunt produse n trei variante: CF, C i S, cu nlimi ntre axe (nipluri) ntre 300 mm i 800 mm, cu puteri termice cuprinse ntre 105,8 W/element i 251,2 W/element. Garania asigurat de productor este de 20 de ani.

Siral tip "C"

Siral tip "CF"

Siral tip "S"

 Radiator bimetal tip S

Radiator bimetal tip C

Radiator bimetal tip S

Baze de calcul termohidraulic a corpurilor de nclzire

Relaii generale de calcul a cedrii de cldur a corpurilor nclzitoare

Determinarea prin calcul a fluxului termic emis de un corp de nclzire, urmrete corelarea puterii termice Q a corpului de nclzire, cu necesitile de cldur ale spaiului nclzit. Relaiile utilizate n calculele practice reprezint forme derivate ale ecuaiei generale a transmisiei cldurii n regim staionar :

n care: k coeficient global de transmisie a cldurii, [W/m2*oC]; s mrimea suprafeei de schimb de cldur, [m2]; diferena medie de temperatur, [oC].

La o prim analiz, s-ar putea considera c diferena medie de temperatur este egal cu diferena dintre temperatura medie a fluidului cald i temperatura medie a fluidului rece, care de fapt reprezint media aritmetic a diferenelor extreme de temperatur:

n care:

temperatura iniial, respectiv final, a fluidului cald ; temperatura iniial, respectiv final, a fluidului rece.

Dar, aa cum se va demonstra n continuare, diferena medie de temperatur este media logaritmic a diferenelor extreme de temperatur, aceasta fiind ntotdeauna mai mic dect media aritmetic. O alta forma a relatiei

t max t min Q = k s t max ln t min

i comparat cu relaia (10.1), permite precizarea expresiei de calcul a diferenei medii logaritmice de temperatur sub forma:

t med =

t max t min t max ln t min

Introducnd notaiile folosite n tehnica nclzirii, i anume:

cu observaia c temperatura fluidului rece (aerul interior) se consider constant

se obine expresia diferenei medii logaritmice de temperatur, adaptat la calculul termic al corpurilor de nclzire cu ap cald,

n care: - temperatura apei din conducta de ducere a instalaiei la intrarea n corpul de nclzire, n oC ; - temperatura apei din conducta de ntoarcere a instalaiei, la ieirea din corpul de nclzire , n oC. - temperatura interioar de calcul, n oC

Pentru raportul :

se poate calcula, cu suficient precizie, diferena medie de temperatur, cu relaia:

Mrimea coeficientului global de transmisie a cldurii k este influenat de o diversitate de factori - termici, hidraulici, geometrici sau de alt natur; variaia lor are ca efect modificarea valoric a coeficienilor de schimb superficial - pe faa interioar i exterioar a suprafeei de nclzire - i a rezistenei termice a pereilor corpului nclzitor.

Factori de natur termic sunt temperaturile iniiale i finale ale mediilor ntre care se produce schimbul de cldur, adic agentul purttor de cldur din corpul de nclzire i aerul din ncperea nclzit. Acetia au - pe lng rolul hotrtor n determinarea diferenei medii de temperatur t la care lucreaz corpul nclzitor - o contribuie indirect asupra comportrii mediilor n procesul de schimbare a cldurii.

Ca factori hidraulici acioneaz regimurile de curgere ale fluidelor pe cele dou fee - interioar i exterioar - ale suprafeei de nclzire. Curgerea agentului purttor de cldur este influenat de debitul de fluid, geometria seciunii de curgere i sensul curgerii prin interiorul corpului de nclzire. Curgerea aerului pe suprafaa exterioar a corpului de nclzire este hotrt n principal de forma corpului i de poziia sa fa de micarea convectiv natural a aerului.

 Ali factori care influeneaz mrimea coeficientului global de schimb de cldur sunt presiunea aerului interior, modul de cedare a cldurii de ctre corpul nclzitor, finisajul exterior al suprafeei nclzitoare, .a. n cele ce urmeaz, ne vom opri asupra a numai dou elemente care influeneaz cedarea de cldur: diferena de temperatur i debitul de agent termic.

Influena diferenei de temperatur

Avnd n vedere multitudinea de condiii de temperatur la care funcioneaz corpurile de nclzire adic diferene medii de temperatur ntre agentul purttor de cldur i aerul interior, diferite de cele pentru care au fost msurate puterile termice nominale - apare necesitatea unei corecii a ipotezelor pentru adaptarea relaiilor de calcul care s permit dimensionarea corpurilor de nclzire n orice situaie de funcionare.

Metoda are n vedere pe de o parte cedarea nominal de cldur a corpului nclzitor msurat la funcionare n condiii nominale, i anume:

iar pe de alt parte, legea de variaie a coeficientului global de transmisie a cldurii, dat de expresia

n care m este exponentul de variaie a coeficientului global de transmisie a cldurii, caracteristic fiecrui tip de corp de nclzire.

Legtura dintre Q i

Observaie: Condiiile nominale acceptate i folosite n general sunt: - t - diferena medie de temperatur calculat pentru fiecare caz concret luat n considerare.

Rezultatele obinute sunt n total concordan cu teoria transferului de cldur, faptul c valorile obinute experimental sunt inferioare valorilor teoretice , indiferent de schema de racordare a radiatorului, fiind o consecin direct a ipotezei simplificatoare admise la calculul diferenei medii logaritmice de temperatur Astfel, s-a admis c schimbul de cldur are loc numai ntre fluidul cald (agent termic) i fluidul rece (aerul interior), neglijndu-se transferul de cldur prin radiaie ntre suprafaa cald a radiatorului i elementele nconjurtoare mai reci, consecina imediat a acestui fenomen fiind o temperatur medie determinant efectiv a radiatorului mai mic dect cea determinat teoretic.

n ceea ce privete variaia funcie de schema de racordare a radiatorului la reeaua de alimentare cu agent termic, explicaia rezult din teoria calculului termic al schimbtorului de cldur, cu referire la sensul relativ de curgere al fluidului cald fa de fluidul rece.

Astfel, pentru temperaturi date ale celor dou fluide, rezult c: are valoare maxim la curgerea n contracurent cazul racordrii sus jos a radiatoarelor; are valoare minim la curgerea n echicurent cazul racordrii jos sus a corpurilor de nclzire tip radiator; are valoare intermediar ntre maxim i minim la curgerea mixt cazul racordrii jos jos a radiatoarelor.

Influena debitului de agent termic

Pentru un corp de nclzire dat, mrimea coeficientului de schimb de cldur variaz n raport cu debitul de agent termic, astfel c fa de o situaie definit ca nominal, este satisfcut relaia :

n care G este debitul de agent termic care circul prin corpul nclzitor. Pentru radiatoare, valori determinate experimental au permis calculul exponenilor p , caracteristici urmtoarelor scheme de racordare : sus jos: p = 0,03 jos - sus: p = 0,076 jos - jos: p = 0,1.

Coeficientul global de transmitere a cldurii k este dependent de o sum de factori i parametri termici, hidraulici, geometrici etc., caracteristici agentului termic, corpului nclzitor i receptorilor de cldur. Aceti factori acioneaz concomitent, influennd n mod diferit fazele de schimb de cldur, i anume: convecia la nivelul suprafeei interioare a corpului nclzitor; conducia ntre suprafaa interioar i cea exterioar; convecia i radiaia la suprafaa exterioar a corpului de nclzire.

Dintre factorii de natur termic ponderea cea mai mare o au temperaturile medii ale agentului termic i aerului din ncpere, implicate att n stabilirea expresiei diferenei medii de temperatur, , ct i prin efectul lor asupra parametrilor fizici (greutate i cldur specific, permeabilitate termic, vscozitate) ai mediilor care schimb cldur. Factorii de natur hidraulic care afecteaz mrimea coeficientului global de transmitere a cldurii prin influena asupra schimburilor superficiale convective sunt n principal regimurile de curgere ale fluidelor pe cele dou suprafee (interioar i exterioar) ale corpului de nclzire

Determinante pentru regimurile de curgere sunt vitezele de circulaie ale agentului termic n interiorul corpului de nclzire i aerului n exteriorul acestuia, viteze dependente de debitele, presiunile i parametrii fizici ai fluidelor n micare pe de o parte, pe de alt parte de conformarea geometric a corpului nclzitor (forma i mrimea seciunilor de curgere, rugozitatea suprafeelor etc.). Coeficientul global de schimb de cldur k mai este influenat de sensul de curgere al agentului termic dependent de schema de racordare a corpului nclzitor modul de cedare a cldurii (raportul dintre cldura cedat prin convecie, respectiv radiaie), poziia de montaj a corpului de nclzire n ncperi etc.

Determinarea expresiei analitice a coeficientului global de transmitere k n condiiile complexei sale dependene de irul de factori enumerai este extrem de dificil fr introducerea unor ipoteze simplificatoare care introduc abateri majore asupra valorii acesteia. De aceea coeficientul global de schimb de cldur, ct i dependena lui de unul sau mai muli dintre factorii enumerai, se determin indirect prin calcul, avnd ca baz de plecare puterea termic unitar a corpului de nclzire q [W/m2] sau q [W/element] determinat prin msurtori precise de laborator pentru fiecare tip de corp de nclzire.

De exemplu, modul de variaie a coeficientului de transmitere a cldurii k funcie de debitul de agent termic G, n cazul radiatoarelor, poate fi mai mult sau mai puin important, modul de racordare fiind determinant, aa cum rezult din fig. 10.37, alegerea soluiei optime fiind dependent n fiecare caz de destinaia i condiiile concrete de exploatare

Fig. 10.37. Varia]ia coeficientului de majorare a ced\rii de c\ldur\ a corpurilor de `nc\lzire `n raport cu debitul de ap\ [i cu schema de racordare

1 sus jos; 2 jos sus; 3 jos jos.

Alegerea i dimensionarea corpurilor nclzitoare pentru asigurarea necesarului de cldur

Dac\ alegerea tipului de corp `nc\lzitor se face pe criterii tehnice, func]ionale [i economice, problema dimension\rii corpurilor de `nc\lzire se solu]ioneaz\ `n esen]\ prin satisfacerea condi]iei de egalitate `ntre puterea termic\ a corpurilor `nc\lzitoare Qc [i necesarul de c\ldur\ total sau cota din necesarul de c\ldur\ total pentru `nc\lzire Q` al `nc\perii (atunci c=nd se folosesc `n completare [i alte sisteme de `nc\lzire aer cald, radia]ie etc.).

Admi]=nd c\ num\rul de corpuri `nc\lzitoare de instalat N reprezint\ o dat\ a problemei, diferit motivat\ (de exemplu prin posibilit\]ile efective de amplasare), se ajunge la:

`n care Q reprezint\ puterea termic\ necesar\ de asigurat de c\tre un corp de `nc\lzire luat `n ansamblu.

}in=nd seama de principalii factori de care depinde cedarea de c\ldur\ a corpurilor `nc\lzitoare factorul de temperatur\ [i factorul de debit ca [i de coeficien]ii de corec]ie care ]in cont de alte influen]e, se poate scrie:

puterea termic\ nominal\ a tipului de corp (element) de `nc\lzire luat `n calcul, stabilit\ prin `ncerc\ri de laborator, `n condi]ii bine precizate prin standarde (rom=ne[ti sau interna]ionale) [i garantat\ de produc\torul respectivului corp de `nc\lzire;

coeficient de corec]ie care ]ine cont de altitudinea localit\]ii de amplasare a construc]iei, respectiv a corpului de `nc\lzire, deci de presiunea barometric\; - coeficient de corectie care tine seama de modul de racordare al corpului de incalzire la reteaua de alimentare cu agent termic, susjos, josjos, jossus; coeficient de corectie functie de montajul corpului de incalzire pe perete exterior sub fereastra, pe perete interior, cu masca, cu glaf etc.;

coeficient de corectie a cedarii de caldura prin radiatie care este influentata puternic de tipul vopselei folosite la finisajul exterior al corpului de incalzire.

Din rela]ia (10.23) se ob]ine forma general\ a ecua]iei de dimensionare a corpurilor `nc\lzitoare:

Aceasta relatie da posibilitatea ca pornind de la puterea termica necesara si tipul corpului de instalat si tinand seama de conditiile concrete in care acesta va functiona, sa se determine puterea termica nominala pe baza careia se va alege marimea caracteristica a corpuluiincalzitor.

~n cazul corpurilor de `nc\lzire formate din elemente (distincte sau formale) cum ar fi radiatoarele [i unele tipuri de convectoradiatoare, precum [i a serpentinelor [i registrelor de ]eav\, m\rimile caracteristice se determin\ cu rela]iile:

sau .

`n care:

n num\rul de elemen]i ai corpului de

`nc\lzire; l lungimea total\ de ]eav\ utilizat\ la construc]ia registrului sau serpentinei dup\ ce `n prealabil a fost ales tipul de element de corp `nc\lzitor sau diametrul ]evii din care se va confec]iona serpentina sau registrul, prin aceasta definindu-se valoarea sau

O alt\ situa]ie `nt=lnit\ la dimensionare stabile[te ini]ial pe diverse considerente tipodimensiunea de corp `nc\lzitor, deci sau [i urm\re[te determinarea num\rului de corpuri asemenea care trebuie instalat pentru satisfacerea necesarului de c\ldur\ Q`. ~n aceast\ situa]ie:

In cazul corpurilor de Incalzire alcatuite din elemente sau confectionate din teava se obtin formele implicite:

Respectiv

Dimensionarea diferitelor tipuri de corpuri `nc\lzitoare. ~n desf\[urarea procesului de dimensionare a corpurilor `nc\lzitoare apar urm\toarele faze: 1. Stabilirea datelor de calcul necesare `n care se includ: necesarul de c\ldur\ al `nc\perii Q`, care urmeaz\ a fi asigurat prin emisia de c\ldur\ a corpurilor `nc\lzitoare; temperatura conven]ional\ de calcul a aerului interior, ; natura si parametrii agentului termic aferenti situatiei de dimensionare, adica si pentru apa si sau presiunea pentru abur saturat;

 altitudinea h a localitatii in care este situata cladirea de incalzit.

2. Definitivarea solutiei de incalzire si a detaliilor privind:

tipul de corp incalzitor care urmeaza a fi folosit si numarul de corpuri prevazut a se instala N sau tipodimensiunea acestuia, deci sau ; solutia de montaj a corpului de incalzire; modul de racordare a corpului de incalzire la instalatie.

3. Prelucrarea datelor de calcul si a elementelor de detaliere a solutiei de incalzire, cuprinzand: calcularea factorului de temperatura ; calcularea factorului de debit, ; stabilirea coeficientului de corectie pentru presiunea barometrica pentru solutia de montaj , pentru modul de racordare a corpului incalzitor si pentru tipul de finisaj exterior, .

4. Finalizarea calculului de dimensionare a corpurilor incalzitoare, cuprinzand: determinarea tipodimensiunii de corp necesar de instalat deci sau , daca a fost impus numarul de corpuri incalzitoare N; determinarea numarului de corpuri necesare de instalat N, in cazul in care s-a impus folosirea unei tipodimensiuni de corp incalzitor, dandu-se sau ;

5. Verificarea eficientei instalatiei dimensionate, prin prisma capacitatii de asigurare a confortului termic daca este cazul si reluarea dimensionarii in caz nefavorabil.

~n general, produc\torii de corpuri de `nc\lzire precizeaz\ modul de dimensionare al acestora `n conformitate cu standardele din ]\rile respective. ~n Rom=nia standardul dup\ care se face dimensionarea corpurilor de `nc\lzire autohtone este STAS 1797. Sistemele recomandate de `nc\lzire central\ a cl\dirilor c=t [i tipurile de corpuri de `nc\lzire ce urmeaz\ a echipa aceste sisteme de `nc\lzire sunt precizate `n ]ara noastr\ de normativul pentru proiectarea [i execuatarea instala]iilor de `nc\lzire I13, acestea fiind prezentate sintetic `n tabelul 10.9.

Alimentarea cu c\ldur\ prin termoficare se face atunci c=nd, dup\ criterii economice [i energetice se dovede[te oportun\ realizarea unei centrale electrice de termoficare. Solu]ia depinde de natura consumatorilor de c\ldur\ numai pentru `nc\lzire, ventilare, ap\ cald\ de consum sau [i pentru consumuri tehnologice cu regim anual constant, de densitatea zonei de consum [i a re]elei de transport, de natura combustibilului etc. Se consider\ oportun\ realizarea termofic\rii `ncep=nd de la un consum de c\ldur\ urban [i industrial de minimum 200 Gcal/h sau c=nd acest consum este mai redus dar 50% din el este consum tehnologic.

ALIMENTAREA CU CLDUR A INSTALAIILOR DE NCLZIRE SURSE CONVENIONALE

Elemente componente ale instalaiei de alimentare cu cldur. Clasificare.

Alimentarea cu c\ldur\ a instala]iilor de `nc\lzire se poate face local sau central. Se considera ca alimentarea cu caldura se face local atunci cand intr-o cladire se afla mai multe surse de caldura sau o singura sursa care nu alimenteaza decat cladirea respectiva.

\. Deci solu]ia se refer\ la: `nc\lzirea central\ pentru un apartament, o instala]ie unic\ `ntr-o cl\dire cu un singur apartament sau mai multe instala]ii similare independente, fiecare cu surs\ proprie de c\ldur\, `ntr-o cl\dire cu mai multe apartamente. Solu]ia se aplic\ `n general la cl\diri mici tip vil\ cu unul sau mai mul]i proprietari. `nc\lzirea central\ de bloc, figura 14.1, av=nd o singur\ surs\ de c\ldur\ pentru necesit\]ile proprii ale cl\dirii. Solu]ia este aplicat\ fondului vechi de cl\diri dar se poate aplica [i cl\dirilor noi atunci c=nd sursele de c\ldur\ din apropiere nu au capacitatea de a prelua sporul de consum sau nu corespund exigen]elor consumatorilor.

Fig. 14.1 Schema instalatiei de alimentare cu caldura de la o centrala termica de bloc

1 central\ termic\; 2 instala]ie interioar\ de `nc\lzire; 3 consumator.

Alimentarea centralizat\ cu c\ldur\ se face de la o singur\ surs\ pentru mai multe cl\diri. Dup\ m\rimea ansamblului de cl\diri [i dup\ specificul sursei de c\ldur\ se `nt=lnesc urm\toarele situa]ii: alimentarea cu c\ldur\ de la o central\ termic\ (CT) a unui grup de blocuri, (cvartal), figura 14.2.

1 3

Fig. 14.2 Schema unei instala]ii de alimentare cu caldura de la o centrala termica a unui grup de blocuri
1 centrala termic\ (CT); 2 re]eaua exterioar\ a consumatorilor ; 3 consumatori.

Este solu]ia specific\ unor ansambluri mici de cl\diri de locuit (sub 2000 de apartamente), a unor dot\ri (spitale) sau a unor mici unit\]i industriale nepoluante, amplasate `n ansamblul urban. Poate fi aplicat\ [i `n ansambluri mai mari folosind mai multe surse de c\ldur\, atunci c=nd nu se justific\ utilizarea unei singure surse. alimentarea cu c\ldur\ de la o central\ termic\ (CT) a unei zone mari (cartier, ansambluri de locuin]e) reprezent=nd o parte mai important\ a unui ora[ sau o localitate `n `ntregime, figura 14.3.

Fig. 14.3 Schema unei instalatii de alimentare cu caldura de la o centrala termica de zona.
2
3

1 central\ termic\ (CT); 2 re]ea de distribu]ie; 3 punct termic (PT); A zona de consum.

~n cazul schemei de alimentare cu c\ldur\ prezentate `n figura 14.3, punctul termic (PT) `nlocuie[te centrala termic\ (CT) figurat\ `n schema de alimentare cu c\ldur\ prezentate `n figura 14.2, racordarea consumatorilor f\c=ndu-se la fel ca `n figura 14.2. alimentarea cu c\ldur\ de la o central\ electric\ de termoficare (CET) produc\toare de energie electric\ [i c\ldur\, figura 14.4. Solu]ia se aplic\ atunci c=nd sursa energetic\ (CET) se justific\ dup\ criterii economicoenergetice func]ie de m\rimea consumului industrial [i urban de c\ldur\, de concentrarea consumatorilor, de e[alonarea intr\rii `n func]iune a acestora, de natura combustibilului [i resursele existente `n apropiere etc.

Experien]a arat\ c\ solu]ia este viabil\ `n cazul construirii unor zone industriale puternice concomitent cu existen]a unei concentr\ri a consumatorilor urbani `n apropierea sursei de c\ldur\. Solu]ia de alimentare centralizat\ cu c\ldur\ se mai nume[te `nc\lzire la distan]\ sau `nc\lzire urban\ func]ie de ]ara unde s-a adoptat aceast\ modalitate de alimentare cu c\ldur\.

Fig. 14.4 Schema unei instala]ii de alimentare cu caldura de la o centrala electrica de termoficare (CET)
1 sursa de c\ldur\ (CET); 2 re]eaua de transport; 3 re]eaua de distribu]ie; 4 punct termic; A zon\ industrial\; B zon\ urban\ nou\; C zon\ urban\ veche, cu alte solu]ii de `nc\lzire.

4 4

3 1
A B

Elementele componente principale ale unei instala]ii de alimentare centralizat\ cu c\ldur\, `n forma ei cea mai complex\, sunt: sursa de c\ldur\; re]eaua de transport; re]eaua de distribu]ie; re]eaua exterioar\ a consumatorilor; instala]ia interioar\ a consumatorilor. Dintre acestea, comune la toate solu]iile de alimentare cu c\ldur\ sunt numai instala]ia interioar\ a consumatorilor [i sursa de c\ldur\. Instala]ia de alimentare local\ cu c\ldur\, figura 14.1, se compune numai din aceste dou\ elemente.

Alimentarea cu c\ldur\ de la o central\ termic\ a unui grup de blocuri, figura 14.2, cuprinde `n plus re]eaua exterioar\ a consumatorilor, de la centrala termic\ la cl\diri. In cazul alimentarii cu caldura de la o centrala termica de zona, figura 14.3, sau de la o centrala termica de termoficare, figura 14.4, se foloseste o retea de distributie in interiorul zonei de consum. Deoarece in aceste cazuri agentul termic are in mod obisnuit parametri diferiti de cei ai consumatorilor reprezentati de instalatiile interioare de incalzire centrala, se folosesc puncte termice pentru transformarea parametrilor agentilor la valorile de consum, in aceste puncte termice facandu-se racordarea retelei exterioare a consumatorilor la reteaua de distributie. Reteaua de distributie si reteaua exterioara a consumatorilor, legate prin punctul termic poarta denumirea de retea primara respectiv retea secundara

Racordarea lor se poate face dup\ diferite tipuri de scheme, `n unele din acestea punctul termic put=nd fi amplasat direct la consumator. ~n anumite situa]ii, punctul termic nu mai are rolul de transformare a parametrilor agentului termic, ci numai de contorizare [i eventual de preparare a apei calde de consum.

Cand sursa de caldura se afla la distanta mare de zonele de consum, fig. 14.4, se foloseste o retea de transport care nu are decat un numar redus de ramificatii la retelele de distributie din zonele de consum. Reteaua sau magistrala de transport poate avea lungimi mari de pana la 20 km.

Alegerea agentului termic

 Categorii de agent termic. Transferul de c\ldur\ de la instala]ia de producere (cazan) [i p=n\ la instala]ia consumatoare (corp de `nc\lzire, schimb\tor de c\ldur\, utilaj tehnologic etc.) se face prin intermediul unui agent termic purt\tor de c\ldur\. ~n prezent, cu pu]ine excep]ii, se folose[te ca agent termic apa `n stare lichid\ sau sub form\ de vapori.

Capacitatea de transport a c\ldurii de c\tre apa `n stare lichid\ este exprimat\ cu rela]ia:

temperatura ini]ial\ [i final\ `ntr-un proces de r\cire sau `nc\lzire a apei, `n oC;
caldurile specifice ale apei la temperaturile , J/kgoC continutul de caldura al apei la temperaturile , in J cantitatea de apa supusa incalzirii sau racirii, in kg.

Deoarece variatia valorii caldurii specifice a apei in domeniul temperaturilor curent utilizate este destul de redusa procentual, in calculele tehnice se considero o valoare medie c. Astfel relatia (14.1) devine:

Trebuie men]ionat c\ apa este utilizat\ `n stare lichid\ [i la temperaturi superioare celei de vaporizare la presiunea atmosferic\ ) purt=nd denumirea de ap\ fierbinte (supra`nc\lzit\), c=nd t > 115oC spre deosebire de cea de ap\ cald\, atunci c=nd t < 115oC. Denumirea se refer\ la temperaturile apei din conducta de ducere.

~n domeniul temperaturilor 100...115 C se accept\ denumirea de ap\ cald\ `n situa]ia c=nd instala]ia respectiv\ este supus\ unor m\suri de siguran]\ mai pu]in severe dec=t pentru apa fierbinte cu temperaturi peste 115oC. Trebuie men]ionat c\ limita de 115oC este stabilit\ conven]ional `n Rom=nia, `n alte ]\ri folosindu-se limite de 100oC sau 120oC.

Pentru temperaturi peste 100oC apa trebuie s\ se g\seasc\ `n orice punct al instala]iei la o presiune total\ (static\ plus dinamic\) mai ridicat\ dec=t cea de vaporizare corespunz\toare temperaturii respective a apei pentru a se `mpiedica vaporizarea apei `n punctul respectiv. ~n ]ara noastr\, apa fierbinte se utilizeaz\ `n mod curent la parametrii nominali de temperatur\ 150o/70oC, ducere`ntoarcere. Aceast\ pereche de parametri a fost adoptat\ ini]ial la centralele de termoficare [i extins\ apoi pentru toate instala]iile de ap\ fierbinte. ~n unele instala]ii tehnologice temperatura de ducere a apei poate fi mai ridicat\, p=n\ la 220oC.

Capacitatea de transport a c\ldurii de c\tre apa `n stare de vapori (abur) este constituit\ din c\ldura latent\ de vaporizare primit\ la trecerea apei de la starea lichid\ la cea de vapori la temperatura de satura]ie corespunz\toare presiunii la care are loc procesul respectiv. Aceasta se exprim\ cu rela]ia:

c\ldura latent\ de vaporizare la presiunea la care are loc procesul, `n J/kg; G cantitatea de agent termic `n stare lichid\ sau de vapori, `n kg.

[i .

Condi]ii impuse agen]ilor termici. termici. Pentru instala]iile

de `nc\lzire central\ condi]iile care se pun agentului termic privesc debitul de c\ldur\, temperatura [i presiunea sa. Debitul de c\ldur\ furnizat de agentul termic trebuie s\ urm\reasc\ varia]ia necesarului de c\ldur\ al cl\dirii prev\zute cu `nc\lzire central\. Varia]ia debitului de c\ldur\ se poate face fie prin varia]ia debitului de fluid agent termic (reglaj cantitativ), fie prin varia]ia temperaturii agentului termic (reglaj calitativ). ~n cazul utiliz\rii apei `n stare lichid\ varia]ia debitului de c\ldur\ se poate face prin ambele feluri de reglaj. Astfel, conform rela]iei (14.2) poate varia at=t valoarea G c=t [i si Pentru abur nu este posibil\ dec=t varia]ia lui G (rela]ia 14.3) [i deci numai reglajul cantitativ.

Temperatura agentului termic trebuie s\ `mbine condi]iile economice cu cele de confort. Din punct de vedere economic, temperatura mai ridicat\ este preferat\ fiindc\ conduce la suprafe]e `nc\lzitoare mai reduse. ~n ceea ce prive[te confortul, este important ca suprafa]a corpurilor de `nc\lzire s\ nu dep\[easc\ o anumit\ temperatur\ pentru a nu produce inconfort din punct de vedere igienic, prin arderea suspensiilor organice din aer sau prin pericolul de arsuri la contactul direct al omului cu suprafa]a corpului de `nc\lzire. S-a ajuns astfel la utilizarea `n locuin]e a apei calde ca agent termic `nc\lzitor, ap\ cald\ cu temperatura de 95o 75oC.

Utilizarea aburului de presiune joas\ este admis\ `n situa]ii `n care fie c\ `nc\lzirea este de scurt\ durat\, fie c\ sta]ionarea oamenilor `n spa]iul `nc\lzit este de scurt\ durat\ de exemplu cantine, cinematografe, s\li de sport etc. ~n industrie nu se impun acelea[i restric]ii `n ceea ce prive[te temperatura agentului termic put=ndu-se utiliza `n mod curent apa fierbinte [i aburul. ~n ceea ce prive[te diferen]a sau ecartul de temperatur\ `ntre conducta de ducere [i `ntoarcere `n instala]iile folosind apa cald\ valoarea sa este limitat\ la 20o30oC, datorit\ debitului redus de ap\ [i implicit a dimensiunilor mici rezultate pentru conductele din instala]ia interioar\.

Presiunea agentului termic `n instala]ia de `nc\lzire central\ este limitat\ numai de rezisten]a mecanic\ a elementelor instala]iei [i `n special a corpurilor `nc\lzitoare [i a arm\turilor. Pentru prepararea apei calde de consum `n schimb\toarele de c\ldur\ agentul termic trebuie s\ aib\ o temperatur\ la intrarea `n schimb\tor cu 5o10oC mai mare dec=t temperatura de `nc\lzire a apei calde de consum. Astfel, `n cazul apei calde de consum utilizate `n zona urban\ prepararea se face la 60o65oC, put=nd utiliza oricare din agen]ii termici men]iona]i, cu precizarea c\ dac\ se folose[te apa, reglajul calitativ al temperaturii acesteia trebuie s\ se opreasc\ la o temperatur\ minim\ de 70oC.

Din punct de vedere tehnic, agen]ii termici trebuie s\ satisfac\ condi]iile cerute de instala]iile consumatorilor, `n ceea ce prive[te valoarea debitului de c\ldur\, varia]ia sa, c=t [i temperatura [i presiunea. ~n general transportul se face la un poten]ial termic ridicat, asigurat `n sursa de c\ldur\ [i care se reduce la consumatori. ~n ceea ce prive[te presiunea total\ necesar\ aceasta se poate asigura `n `ntregime la surs\ sau numai par]ial, urm=nd ca v=rfurile s\ fie asigurate `n zona de consum. Din punct de vedere economic, este necesar ca diametrele conductelor s\ fie c=t mai mici, ceea ce se poate realiza prin debite c=t mai mici de fluid transportat la ecarturi mari de temperatur\ sau prin viteze mari de circula]ie a fluidului (debite mari) la ecarturi mai mici de temperatur\. Solu]ia rezult\ `n urma unui calcul de optimizare care ]ine seama de toate influen]ele contradictorii care intervin [i conduc la realizarea unor parametri de transport convenabili din punct de vedere al investi]iei [i exploat\rii care se concretizeaz\ prin stabilirea unor viteze optime de transport pentru ap\ sau abur.

Apa fierbinte se utilizeaz\ `n re]elele de transport [i de distribu]ie la parametrii de temperatur\ de 150o/70oC, pe baza considerentelor energetice din instala]iile de termoficare, extinse la toate re]elele de ap\ fierbinte. ~n centralele termice ale grupurilor de blocuri se folose[te ca agent termic apa cald\ de 95o/75oC sau 90o/70oC cu tendin]a de cre[tere a temperaturii `n conducta de ducere la 115oC pentru un ecart de temperatur\ de 25o30oC.

Soluii de alimentare cu cldur. Criterii de alegere

Specificul unei solu]ii de alimentare cu c\ldur\ este dat de o serie de elemente cum ar fi: m\rimea zonei de consum, capacitatea centralei, agentul termic utilizat pentru transport etc. Dup\ clasificarea f\cut\ la `nceputul capitolului 14, alimentarea cu c\ldur\ se poate face local pentru o singur\ cl\dire sau centralizat pentru un ansamblu a c\rui m\rime poate varia de la c=teva cl\diri p=n\ la un ora[ `ntreg.

Alimentarea local\ cu c\ldur\ poate folosi dou\ metode: `nc\lzirea de apartament [i cea de bloc. Dup\ numele s\u, prima este specific\ `nc\lzirii unui apartament, `n]eleg=nd prin aceasta `n special o locuin]\ unifamilial\, `n general pe un singur palier. Capacitatea centralei este redus\, `n general sub 50000 kcal/h (58000 W), folosind ca agent termic apa cald\.

Sistemul de `nc\lzire poate fi cu circula]ia apei prin gravita]ie, mai ales atunci c=nd cl\direa dispune de un subsol `n care s\ fie instalat\ centrala, sau cu pompe. Prepararea apei calde se face `ntr-o central\ termic\ echipat\ cu un singur cazan [i cu un boiler. Se pot folosi vase de expansiune de tip deschis sau `nchis. Centrala poate fi livrat\ ca un agregat mai ales pentru capacit\]i mici de 10.000 15.000 kcal/h, av=nd avantaje dimensionale evidente care permit amplasarea `n interiorul apartamentului c=nd circula]ia este asigurat\ cu pompe [i combustibilul este gazos.

~nc\lzirea de bloc este specific\ unei cl\diri cu mai multe apartamente, c=nd nu se poate realiza alimentarea cu c\ldur\ `n comun a mai multor cl\diri. Capacitatea centralei este `n general sub 500.000 kcal/h iar echiparea se face cu 1 2 cazane. Agentul termic este apa cald\ cu temperatura de 90o/70oC sau 95o/75oC iar circula]ia se face cu pompe. Vasul de expansiune poate fi `nchis sau deschis, prepararea apei calde de consum realiz=ndu-se `n schimb\toare de c\ldur\ cu acumulare.

Pentru cl\diri mici formate din c=teva apartamente se poate folosi oricare din cele dou\ solu]ii, preferabil\ fiind varianta cu o singur\ central\ termic\. Alimentarea centralizat\ se face de la o central\ termic\ sau prin termoficare, fie pentru un grup de blocuri fie pentru o zon\ mai mare. Centrala termic\ a unui grup de blocuri poate folosi ca agent termic apa cald\ 90o/70oC (95o/75oC) sau cu temperatura de 115oC la un ecart de temperatur\ p=n\ la 30oC. Utilizarea apei calde cu t = 115oC se poate face `n condi]iile `n care consumatorii pot folosi direct acest agent termic f\r\ a necesita o reducere a temperaturii.

Capacitatea unei centrale poate acoperi un ansamblu pe o raz\ de 300m `n jurul centralei, considerat\ de regul\ ca o limit\ economic\. Pentru o densitate termic\ de 0,5 1 Gcal/hha, aceasta corespunde unei capacit\]i limit\ de 15 30 Gcal/h pentru un ansamblu de 2000 4000 de apartamente. Prepararea apei calde de consum se face `n centrala termic\ folosind obi[nuit o schem\ cu trecere direct\ cu aparate `n contracurent [i cu acumulare. Re]elele de ap\ cald\ de consum dubleaz\ pe cele ale agentului termic de `nc\lzire, mont=ndu-se `n canale comune.

Alimentarea cu c\ldur\ prin termoficare se face atunci c=nd, dup\ criterii economice [i energetice se dovede[te oportun\ realizarea unei centrale electrice de termoficare. Solu]ia depinde de natura consumatorilor de c\ldur\ numai pentru `nc\lzire, ventilare, ap\ cald\ de consum sau [i pentru consumuri tehnologice cu regim anual constant, de densitatea zonei de consum [i a re]elei de transport, de natura combustibilului etc. Se consider\ oportun\ realizarea termofic\rii `ncep=nd de la un consum de c\ldur\ urban [i industrial de minimum 200 Gcal/h sau c=nd acest consum este mai redus dar 50% din el este consum tehnologic.

At=t `n cazul aliment\rii de la o central\ termic\ de zon\ c=t [i `n cazul termofic\rii, transportul [i distribu]ia c\ldurii se face folosind apa fierbinte (150oC) ca agent termic. Racordarea instala]iei interioare de `nc\lzire la re]eaua de ap\ fierbinte se poate face indirect sau direct. Racordarea indirect\ impune existen]a unui punct termic (PT) la un grup mare de blocuri, punct termic `n care agentul termic primar (apa fierbinte) cedeaz\ c\ldura prin intermediul unor schimb\toare de c\ldur\ c\tre agentul termic secundar (apa cald\ pentru `nc\lzire). Principial, punctul termic `ndepline[te aceea[i func]ie ca [i centrala termic\ de bloc sau pentru grupuri mici de locuin]e, fig. 14.2. ~n punctul termic se prepar\ [i apa cald\ de consum care se distribuie prin re]ele paralele cu cele ale agentului termic secundar.

Racordarea termic\ direct\ impune utilizarea `n instala]ia interioar\ de `nc\lzire a aceluia[i fluid din re]eaua de transport [i distribu]ie c\ruia i s-a redus `ns\ temperatura la nivelul apei calde utilizate `n instala]iile interioare de `nc\lzire. Reducerea temperaturii se face prin amestec cu apa din conducta de `ntoarcere folosind ejectoare (elevatoare) sau pompe de amestec. ~n concluzie, la racordarea indirect\ circuitul agentului termic secundar este separat hidraulic de circuitul agentului termic primar pe c=nd la racordarea direct\ nu se face separarea hidraulic\ `ntre cele dou\ circuite.

Surse de cldur Funciile i serviciile principale ale surselor de cldur

~n ansamblul instala]iei de alimentare cu c\ldur\, sursa de c\ldur\ reprezint\ locul de transformare `n energie caloric\ a unei alte forme de energie chimic\ a combustibilului, electric\, nuclear\ `n scopul utiliz\rii ei la consumatori prin intermediul unui agent termic care transport\ c\ldura ob]inut\. Ca surs\ de alimentare cu c\ldur\ a instala]iilor de `nc\lzire central\ se folose[te o central\ termic\ (furniz=nd numai c\ldur\) sau o central\ electric\ de termoficare (furniz=nd c\ldur\ [i energie electric\).

~n prezent, cel mai larg utilizat proces de ob]inere a c\ldurii este cel de ardere a combustibililor `n cazane unde c\ldura degajat\ de flac\r\ [i de gazele arse este cedat\ unui agent termic purt\tor de c\ldur\. Agentul termic cel mai folosit este apa `n stare lichid\ sau de vapori [i func]ie de parametrii acesteia centralele termice se pot clasifica `n: centrale termice de apa cald\, de ap\ fierbinte, de abur de joas\ [i medie presiune [i mixte, furniz=nd at=t abur c=t [i ap\ cald\ sau fierbinte. Centralele termice de termoficare furnizeaz\ de regul\ ap\ fierbinte [i abur de presiune medie.

Principalele func]ii ale unei centrale termice sunt cele de realizare a regimului termic [i a regimului de presiuni ale agentului termic. Regimul termic se asigur\ la poten]ialul necesar `ntregii instala]ii de alimentare cu c\ldur\. Regimul de presiuni, `n func]ie de schem\, se poate asigura `n centrala termic\ pentru `ntreaga instala]ie de alimentare cu c\ldur\, pentru o parte din aceasta sau numai pentru interiorul centralei, dup\ cum se realizeaz\ unul sau mai multe circuite hidraulice independente, prin utilizarea schimb\toarelor de c\ldur\.

Regimul termic

Func]ia termic\ a sursei de c\ldur\ este aceea de a asigura regimul de livrare a c\ldurii, corespunz\tor necesit\]ilor consumatorilor. Aceasta se refer\ la debitul de c\ldur\ [i la temperatura agentului termic, at=t `n ceea ce prive[te parametrii nominali c=t [i varia]ia lor `n timp func]ie de necesit\]ile consumatorilor.

Temperatura agentului termic poate fi cea necesar\ consumatorilor sau una superioar\, func]ie de schema din centrala termic\ sau de necesit\]ile de transport a c\ldurii. Caracteristic este faptul c\ debitul de c\ldur\ [i temperatura agentului termic au valorile maxime la sursa de c\ldur\ [i ele pot suferi schimb\ri `ntr-un singur sens, mic[or=ndu-se c\tre consumatori.

central\ termic\ [i de asemenea partea termic\ a centralei electrice de termoficare poate fi echipat\ cu unul sau mai multe cazane. Num\rul ra]ional de cazane este de 2 4; un singur cazan se folose[te `n cazul aliment\rii locale cu c\ldur\, la centralele termice mici.
O

Pentru asigurarea parametrilor func]ionali [i de siguran]\ ai agentului termic la ie[irea din cazan se intervine manual sau automatizat asupra regimului de alimentare cu combustibil. ~n centralele termice av=nd mai multe cazane, acestea au circuitele principale montate `n paralel, figura 14.5, fapt care permite interven]ia manual\ sau automatizat\ individual pe fiecare cazan f\r\ a afecta celelalte cazane.

II

I, II, III cazane pentru `nc\lzire; 1 alimentare cu combustibil; 2 evacuare gaze arse; 3 agent termic ducere; 4 agent termic `ntoarcere.

Fig. 14.5 Schema circuitelor termice `ntr-o central\ cu mai multe cazane

III

Echipamentul termic al unei centrale mai poate cuprinde [i schimb\toare de c\ldur\ `n cazul `n care agentul termic de transport al c\ldurii difer\ de cel din cazan, de exemplu atunci c=nd cazanele furnizeaz\ abur iar `n re]eaua de transport se folose[te ap\.

Debitul nominal de c\ldur\. Caracteristici. Debitul nominal de c\ldur\, Q, al centralei termic e reprezint\ suma debitelor nominale ale diferitelor categorii de consumatori, la care se ]ine seama de simultaneitatea din cadrul fiec\rei categorii [i a categoriilor `ntre ele:
`n care:

Q debitul nominal de c\ldur\ al centralei termice; debitul nominal de c\ldur\ pentru `nc\lzire; debitul nominal de c\ldur\ pentru ventilare; debitul nominal de c\ldur\ pentru prepararea apei calde de consum debitul nominal de c\ldur\ pentru scopuri tehnologice; pierderile de c\ldur\ ale instala]iei.

Valorile se determin\ dup\ metode specifice fiec\rei categorii de consum. ~n ceea ce prive[te simultaneitatea `ntre diferitele categorii de consumatori, pentru ansamblurile urbane de locuin]e, este tot mai uzual\ metoda de exprimare a debitului nominal de c\ldur\ pentru prepararea apei calde de consum `n func]ie de debitul nominal de c\ldur\ pentru `nc\lzire,

[W] unde p reprezint\ un factor de propor]ionalitate av=nd pentru ansamblurile urbane de locuin]e valori cuprinse `ntre 0,1 [i 0,4. Valoarea p variaz\ `n func]ie de solu]ia dat\ pentru prepararea apei calde de consum (cu sau f\r\ acumulare), de iner]ia termic\ a cl\dirilor [i de m\rimea ansamblurilor. Valoarea minim\, p # 0,1, se ia `n considera]ie la centralele termice mijlocii [i mari, peste 5 Gcal/h. Valoarea maxim\, p # 0,4 se aplic\ la centrale termice mici, mai ales la alimentarea local\ cu c\ldur\. Acumularea apei calde de consum contribuie la reducerea factorului p cu p=n\ la 50% din valoarea sa, func]ie de durata de acumulare.

Valoarea pierderilor de c\ldur\ Qp se consider\ ca o parte din suma debitelor de c\ldur\ ale consumatorilor:
Qp = r(Qi + Qv + Qac + Qt)

unde r reprezint\ un factor de propor]ionalitate func]ie de valoarea consumului, lungimea re]elei de distribu]ie, modul de montare al re]elelor (aerian sau subteran), natura agentului termic etc. Valoarea sa uzual\ este r # 0,050,2.

Regimul de presiuni

 Agent termic ap\. Instala]iile de alimentare cu c\ldur\ folosind apa ca agent termic au ca specific faptul c\ apa umple `ntreaga instala]ie, circula]ia acesteia f\c=ndu-se `ntr-un circuit `nchis f\r\ a-[i schimba starea de agregare. Pentru a umple `ntreaga instala]ie [i a avea stabilitatea fizic\ necesar\ men]inerii st\rii de agregare lichid\ `mpiedic=nd vaporizarea apei trebuie ca `n instala]ie s\ existe o presiune static\ care s\ satisfac\ condi]ia:

Hst = Hg + Hv + a [mH2O] Hst presiunea static\ necesar\ instala]iei, `n mH2O; Hg diferen]a de nivel `ntre punctul cel mai `nalt [i cel mai de jos al instala]iei, `n mH2O; Hv presiunea de vaporizare la temperatura nominal\ a apei luat\ `n considera]ie `n punctul respectiv numai pentru t > 100oC, `n mH2O; a valoare de siguran]\; a # 2 3 mH2O.

C=nd instala]ia este rece sau pentru temperaturi nominale sub 100oC nu se ia `n considera]ie presiunea de vaporizare, Hv # 0. Atunci, `n orice punct y al instala]iei, presiunea static\ disponibil\ Hst. y va fi:
Hst. y = Hg. y + a [mH2O]

`n care Hg. y este diferen]a de nivel `ntre punctul cel mai `nalt [i punctul y, `n m. Pentru punctul cel mai `nalt al instala]iei, conduct\ sau corp `nc\lzitor, valoarea presiunii statice disponibile este:
Hst = a [mH2O]

Valoarea maxim\ a presiunii statice Hg max este `n punctul cel mai de jos al instala]iei. Presiunea static\ nominal\ se stabile[te `ntr-un punct al instala]iei unde aceasta este `n leg\tur\ cu o surs\ de asigurare a presiunii statice (vas de expansiune deschis sau `nchis).

~ntr-un anumit punct x al instala]iei, presiunea dinamic\ disponibil\ Hdin. x este:

Hdin. x = Hdin. a Hp. x [mH2O]

Hdin. a presiunea dinamic\ asigurat\ de c\tre sursa de presiune; Hp. x pierderea de sarcin\ total\ pe circuit `ntre sursa de presiune [i punctul x.

Presiunea totala Ht se obtine prin insumarea presiunii statice si dinamice dar presiunea dinamica poate avea valori pozitive sau negative in raport cu presiunea statica. Rezulta ca presiunea totala intr-un anumit punct x are expresia:
Ht = Hst Hdin. x [mH2O]

unde Hdin. x este presiunea dinamic\ `n punctul x, `n mH2O.

G#

La instala]iile la care presiunea dinamic\ se asigur\ cu pompe este indicat s\ se foloseasc\ un num\r minim de pompe active, de preferin]\ una, instal=ndu-se `ns\ [i o pomp\ de rezerv\ cu caracteristici similare pompelor active. Debitul tuturor pompelor active, G , este:

Q G= c t
`n care:

[kg/sec]

Q debitul de c\ldur\ al instala]iei, `n W; c c\ldura specific\ a apei, `n J/kgoC; t # td tr diferen]a nominal\ de temperatur\ `ntre conductele de ducere [i `ntoarcere, `n oC.

C=nd regimul termic are varia]ii mari ale debitului de c\ldur\ de la iarn\ la var\, se folosesc pentru var\ pompe diferite. Astfel, se realizeaz\ o economie `n exploatare vehicul=nd vara un debit mai mic de ap\. Unele instala]ii mici de `nc\lzire av=nd alimentarea local\ cu c\ldur\ nu folosesc pompe, presiunea dinamic\ fiind asigurat\ prin circula]ia natural\ a apei datorit\ diferen]ei de greutate specific\ a apei din conductele de `ntoarcere [i ducere.

Centrale termice (C.T.)

Clasificarea i amplasarea centralelor termice

Centralele termice se clasific\ dup\ urm\toarele criterii: puterea instalat\; natura agentului termic [i parametrii acestuia; modul de vehiculare a agentului termic; natura combustibilului utilizat; amplasarea centralei termice.

Av=nd `n vedere aceste criterii, centralele termice pot fi: centrale termice mici cu puteri p=n\ la 0,12 MW. Deservesc o singur\ cl\dire, fiind amplasate de regul\ la subsolul acesteia [i func]ioneaz\ cu ap\ cald\ cu circula]ie natural\ sau for]at\; centrale termice de puteri medii 0,12 2,4 MW care deservesc o cl\dire mare sau un grup de cl\diri. Aceste centrale pot fi amplasate `n subsolul uneia dintre cl\diri sau `n construc]ii proprii, supraterane sau subterane lipite de una din cl\dirile alimentate cu c\ldur\ sau complet independente. Aceste centrale func]ioneaz\ cu ap\ cald\ cu circula]ie for]at\, eventual cu abur de presiune joas\ sau medie. centrale termice de puteri peste 2,4 MW, care deservesc un num\r mare de cl\diri sau complexe industriale sau agrozootehnice. Aceste centrale sunt amplasate `ntotdeauna `n construc]ii independente `n afara zonelor de locuit [i func]ioneaz\ cu ap\ fierbinte sau abur de presiune medie, utiliz=nd de preferin]\ drept combustibil, c\rbunele natural.

~n cele ce urmeaz\ se vor trata centralele termice de putere mic\ [i medie, echipate cu cazane din categoria a IVa, produc\toare de ap\ cald\ cu temperatura p=n\ la 115oC [i abur de presiune joas\ cu presiunea maxim\ de 0,7 bari.

Centralelor termice echipate cu cazane de ap\ cald\ sau abur de presiune joas\ nu le este permis a fi amplasate `n urm\toarele spa]ii: sub sau al\turi de `nc\peri din categoria A sau B de pericol de incendiu; sub s\li aglomerate [i c\i de evacuare a s\lilor aglomerate; `n cl\diri de spitale sau cu caracter spitalicesc; `n cl\diri `nalte; sub s\li de clas\ sau laboratoare din cl\diri pentru `nv\]\m=ntul elementar [i mediu; sub `nc\perile de zi [i dormitoare pentru copii de v=rst\ pre[colar\, dac\ utilizeaz\ drept combustibil gaze. Deasemeni centralele termice nu vor fi amplasate sub sau l=ng\ `nc\peri de locuit sau `nc\peri `n care se desf\[oar\ o activitate sensibil\ la zgomot [i trepida]ii.

Alctuirea general i echiparea centralelor termice

~n principal, o central\ termic\, este alc\tuit\ din: sala cazanelor, camera pompelor, gospod\ria de preparare a apei calde de consum, gospod\ria de condensat, gospod\ria de combustibil [i de evacuare a gazelor arse, atelierul de `ntre]inere [i repara]ii [i grupul sanitar. ~n func]ie de m\rimea centralei termice [i natura combustibilului utilizat, func]iunile prezentate pot fi preluate de una sau mai multe `nc\peri, dup\ cum unele dintre aceste func]iuni pot s\ lipseasc\.

Echipamentul centralei termice: cazane, pompe, distribuitoare, conducte, se alege `n func]ie de sarcina termic\ pentru `nc\lzire, Q`, ventilare Qv, prepararea apei calde de consum Qac sau nevoi tehnologice Qt a consumatorilor alimenta]i: QCT # Q` ^ Qv ^ Qac ^ Qt [W] Aceasta relatie ca suma este valabila numai in cazul centralelor termice mici care in practica alimenteaza numai consumatori pentru incalzire si apa calda de consum.

De aceea este recomandabil a se reprezenta grafic, figura 14.7, diferitele consumuri cu durata lor de-a lungul unei zile (24 ore) pun=nd `n eviden]\ urm\toarele: puterea instalat\ a centralei termice poate fi mai mic\ dec=t suma puterii tuturor consumatorilor alimenta]i. puterea instalat\ trebuie s\ corespund\ v=rfului de sarcin\ QCT max dar curba de consum total poate fi aplatizat\ prin adoptarea unui program de func]ionare al consumatorilor corespunzator din acest punct de vedere sau prin prevederea de acumulatoare de caldura.

Q [MW]
2,0 1,9 1,8 1,7 1,6 1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24

QCT max

QCT

QCT

Q`

Fig. 14.7 Reprezentarea grafica a consumului de caldura pentru incalzire Q`, preparare apa calda de consum Qac, ventilare Qv si pentru procese tehnologice Qt, in cursul unei zile.
Qac

Qt

Qv

Z , ore

~n cazul prezentat, valoarea QCT max poate fi redus\ la QCT dac\ v=rfurile de consum care apar `ntre 6-8, 12-16, 20-23 datorit\ apei calde de consum sunt diminuate. Acest lucru este posibil prin prevederea pentru prepararea apei calde de consum a schimb\toarelor cu acumulare, care func]ion=nd `n perioada de consum total minim asigur\ necesarul de ap\ cald\ `n perioadele de v=rf.

Determinarea mrimii i numrului cazanelor

Sc #

Puterea total\ a cazanelor trebuie s\ corespund\ sarcinii termice maxime QCTmax sau QCT. Astfel, n cazul cazanelor cu suprafa]\ de `nc\lzire variabil\ cu elemente sec]ionale se poate determina ini]ial suprafa]a necesar\ a acestora Sc func]ie de `nc\rcarea cazanului qc `n W/m2.
' c QCT Sc = qc

[m2]

c fiind un coeficient de majorare (p=n\ la 5%) a sarcinii termice a centralei pentru acoperirea pierderilor de c\ldur\ ale re]elei de distribu]ie a agentului termic.

Pentru cazanele de abur, suprafa]a Sc poate fi calculat\ func]ie de debitul de abur Gab `n kg/h [i debitul specific de abur produs `n cazan qab, `n kg/m2h.

c Gab Sc = qab

[m2]

Centrale termice de putere mic

O central\ termic\ mic\, deservind o cl\dire de locuit, func]ion=nd cu ap\ cald\ cu circula]ie natural\ are tot echipamentul (cazan, boiler pentru prepararea apei calde de consum, sistemul de umplere [i de golire, rezerva zilnic\ de combustibil) amplasate `ntr-o singur\ `nc\pere. Fiind exploatat\ de locatarii imobilului, centrala nu necesit\ vestiar, grup sanitar [i atelier mecanic. ~nc\perea trebuie s\ fie de dimensiuni corespunz\toare astfel `nc=t s\ permit\ montajul [i exploatarea echipamentului; deasemeni trebuie s\ fie delimitat\ de elemente de construc]ie rezistente la foc, s\ permit\ accesul [i evacuarea u[oar\, s\ fie ventilat\ natural [i s\ primeasc\ lumin\ natural\. ~n cazul utiliz\rii combustibilului gazos se impune ca volumul minim al `nc\perii s\ fie de 18m3, iar ferestrele exterioare s\ aib\ o suprafa]\ total\ minim\ de 0,05 m2 pentru fiecare m3 de `nc\pere.

0,5 1 6 7

1,20 3,00 5 0,80 4

1,20

1,30

0,6

1,10

3,45

1,75

Fig. 14.8 Centrala termica pentru o cladire mica

1 cazan; 2 co[ de fum; 3 canal de ventilare; 4 priz\ de aer proasp\t; 5 arz\tor; 6 boiler; 7 rezervor de combustibil lichid.

Normativul pentru proiectarea i executarea reelelor i instalaiilor de utilizare a gazelor naturale I.6-96 impune ca volumul minim al ncperii s fie de 18 m3, iar ferestrele exterioare s aib o suprafa total minim de 0,05 m2 pentru fiecare m3 de ncpere. n figura 4.10 se d un exemplu de alctuire a unei astfel de centrale termice mici.

 n conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire central, I 13-79, cu Prescripiile tehnice ISCIR, C 1-79, cu Normativul Republican pentru proiectarea i executarea construciilor din punctul de vedere al prevenirii incendiilor, centralele termice echipate cu cazane de ap cald sau de abur de presiune joas pot fi amplasate n cldiri de locuit, social - culturale, agrozootehnice sau industriale, cu urmtoarele excepii: sub sau alipit de ncperi din categoria A sau B de pericol de incendiu; n sau sub sli aglomerate i ci de evacuare; n sau sub ncperile de zi i dormitoarele pentru copii din cree, grdinie i cmine, slile de clas, laboratoare, sli de gimnastic din coli, saloane de bolnavi, sli de operaii.

Fig. 4.10 Alctuirea unei centrale termice mici

Cazanele care alimenteaz instalaii de nclzire de apartament se monteaz n interiorul locuinei, ns nu n camerele de locuit i cmrile de alimente. De asemenea, centralele termice nu vor fi amplasate sub sau lng ncperi de locuit sau ncperi n care se desfoar o activitate sensibil la zgomot i trepidaii. n cazul n care este imposibil evitarea unei astfel de amplasri se vor lua msuri speciale de izolare fonic.

 Cldirea centralei termice va fi de gradul III de rezisten la foc cnd suprafaa total a cazanelor nu depete 450mp; ncperea n care se amplaseaz cazanele se ncadreaz n categoria D de pericol de incendiu. Centralele termice nglobate n cldiri cu alte destinaii vor avea pereii i planeele ce separ sala cazanelor de restul cldirilor, realizate din materiale incombustibile cu limita de rezisten la foc de minim 1 or i 30 minute pentru perei i 1 or, pentru planee. Centralele termice se pot amplasa n cldiri executate din materiale combustibile sau greu combustibile, numai pentru situaii cu durat limit de utilizare ( lucrri provizorii) i cu protejarea corespunztoare a elementelor combustibile ale construciei fa de cazan. Ca msur de combatere a incendiilor, se prevd n ncperile cazanelor cu combustibil lichid sau gazos, stingtoare cu spum sau pulbere i CO2 amplasate cte unul la fiecare 100mp.

 La toate centralele termice trebuiesc asigurate posibilitile introducerii i scoaterii echipamentului din centrala termic, ventilarea natural i ptrunderea aerului de combustie. Mrimea spaiului centralei termice se stabilete funcie de numrul i gabaritul utilajelor, de spaiile necesare exploatrii, ntreinerii i reparrii acestora, de condiiile impuse n Normele Republicane de Protecie a Muncii, prescripiile tehnice ale Inspectoratului de Stat pentru Cazane i Instrumente de Ridicare ISCIR C 1-79 i Normele Republicane de Paz contra Incendiilor. n organizarea general a spaiului destinat centralei termice se ine seama de criteriile economice, funcionale i estetice.

 Amplasarea echipamentului ncepe cu cazanele, amplasare care la rndu-i este determinat de poziia coului de fum. Este recomandabil ca spaiul din faa cazanelor s primeasc lumin natural i s nu prezinte nici un obstacol care s stinghereasc supravegherea, controlul i manevrele necesare exploatrii. n faa cazanelor de ap cald i de abur de presiune joas se las un spaiu liber avnd limea funcie de suprafaa de nclzire a cazanului : - pn la 10 m2 1,0 m - ntre 55 i 90 m2 2,0 m - ntre 10 i 30 m2 1,5 m peste 90 m...2,5 m - ntre 30 i 55 m2..1,75 m

 Distana de la mantaua lateral a cazanului pn la peretele centralei termice sau pn la mantaua cazanului vecin este de 0,8 m. Dac condiiile de montare, control i ntreinere permit, se pot monta dou cte dou cazane fr distan ntre ele, pe postament comun. Distana de la spatele cazanelor, pn la canalul de fum va fi stabilit conform indicaiilor constructorului cazanului. nlimea minim liber ntre prile extreme ale cazanului i elementele de instalaie cele mai apropiate va fi 20 cm. n faa schimbtoarelor de cldur se prevede un spaiu liber avnd lungimea egal cu cea a fasciculelor de evi sau serpentinelor. La schimbtoarele de cldur montate pn la nlimea de 1,8 m deasupra pardoselii, distana minim pn la perei va fi de 0,5 m.

 Pompele (altele dect cele cu montaj pe conduct) se vor amplasa pe postamente din beton, grupate i aliniate, astfel nct s ofere posibiliti de supraveghere uoar. Spaiul din jurul pompelor se va stabili funcie de mrimea pompelor, diametrele conductelor de racordare, mrimea i poziia armturilor, dar nu va fi mai mic de 0,5 m ntre postamente. Montarea distribuitoarelor se face de regul pe console ncastrate n perei sau pe picioare din eav, la nlime de aproximativ 1 m, astfel nct roile de manevr s fie plasate la maximum 1,4 - 1,5 m de la pardoseal. Distana de 100-150 mm de la perete asigur spaiul necesar izolrii, tencuirii, gletuirii i vopsirii distribuitorului (colectorului) i trecerii prin spate a conductelor de golire.

 n jurul rezervoarelor de orice natur se prevd spaii de acces de minimum 0,5 m. Aceste spaii pot fi reduse pe dou laturi pn la 0,1 m dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i reparaii. Rezervoarele avnd suprafaa bazei peste 5 m2 se monteaz pe suporturi asigurnd sub rezervor un spaiu de minimum 0,2 m nlime. Deasupra rezervoarelor care au gur de vizitare cu acces prin partea superioar, se las un spaiu liber cu nlimea de minimum 0,6 m. Conductele din centrala termic se monteaz aparent. Traseele acestora trebuie bine studiate evitnd consumuri inutile de material i asigurnd o utilizare raional a spaiului. Armturile se monteaz n locuri uor accesibile i au etichete pentru identificare.

Alimentarea cu combustibil i aer. Evacuarea gazelor arse

 Alimentarea cu combustibil. Componen]a unei instala]ii de alimentare cu combustibil depinde de natura combustibilului. ~n cazul combustibilului gazos instala]ia se compune din re]eaua de distribu]ie a gazului. Pentru distribu]ia `n interiorul centralei termice se folose[te presiunea joas\, 300500 mmH2O sau intermediar\ de 5002000 mmH2O. ~n cazul aliment\rii centralei printr-o re]ea de presiune mai mare se prevede o sta]ie de reducerereglare a gazelor. Instala]ia de alimentare cu combustibil lichid se compune din: depozit, sta]ie de pompe, re]ea de alimentare [i rezervor de zi, figura 14.9.

8 3 1 6 6 5 h 200 0

4 9 7 2

Fig. 14.9. Gospod\rie de combustibil lichid u[or

1- cazan; 2- rezervor de depozit; 3- rezervor de consum zilnic; 4- pomp\ manual\ pentru combustibil; 5- pomp\ cu ro]i din]ate; 6- injector; 7- conduct\ de alimentare cu combustibil a rezervorului de consum zilnic; 8- conduct\ de alimentare cu combustibil a cazanelor; 9- filtru de combustibil.

Dup\ gradul de v=scozitate al combustibilului lichid (greu sau u[or) acesta se transport\ `n mod diferit. Astfel, combustibilul lichid greu are temperatura de congelare `ntre 0o [i 42oC (func]ie de tip) [i de aceea la temperatura obi[nuit\ nu se poate transporta prin conducte. ~n acest scop se `nc\lze[te p=n\ la o temperatur\ superioar\ celei de congelare, obi[nuit la circa 60oC. ~n rezervoarele de combustibil greu se prev\d serpentine de `nc\lzire iar pe traseu conductele de combustibil sunt dublate de conducte de `nc\lzire, av=nd o izolare termic\ comun\. Combustibilul u[or se poate transporta la temperaturi obi[nuite f\r\ `nc\lzire.

Depozitul de combustibil lichid se compune din rezervoare care pot fi amplasate aerian, semi`ngropat sau `ngropat ca `n fig. 14.9, condi]iile de amplasare [i distan]ele fa]\ de construc]ii fiind reglementate prin normative de prevenire a incendiilor. Pulverizarea combustibilului lichid `n instala]ia de ardere se poate face cu aer de presiune joas\ sau `nalt\, cu abur sau mecanic, prin presiune ridicat\ a fluidului. ~n acest caz, nu se folose[te un rezervor de zi, care s\ rup\ presiunea dat\ de pompe. ~n sta]ia de pompe se folosesc pompe ac]ionate electric, filtre [i arm\turi de `nchidere [i golire.

Necesarul de combustibil se calculeaz\ `n 3 ipoteze: orar, pentru dimensionarea instala]iei de ardere; pentru pentru perioada de v=rf, la dimensionarea depozitului de combustibil; pentru perioada de `nc\lzire, la calcule economice [i la planificarea necesarului de combustibil.

Necesarul orar de combustibil, Gco , se determin\ cu rela]ia:

G co

Q = Pci

[kg/sec sau Nm3/sec]

`n care: Q debitul nominal de c\ldur\, `n W; Pci puterea caloric\ inferioar\ a combustibilului, `n J/kg sau J/Nm3 la combustibilul gazos; randamentul global al instala]iei de `nc\lzire central\ determinat cu rela]ia: =cCTti

c randamentul cazanelor; CT randamentul `n centrala termic\, ]in=nd seama de pierderile `n central\; t randamentul de transport `n func]ie de lungimea re]elei, solu]ia de izolare etc.; i randamentul instala]iei interioare, `n func]ie de solu]ia de reglaj. Orientativ se pot folosi urm\toarele valori: CT # 0,95 0,98 t # 0,90 0,98 i # 0,85 0,95 c # 0,90 pentru cazane mici automatizate folosind combustibil lichid sau gazos; c # 0,70 pentru cazane mici de `nc\lzire, centrale neautomatizate cu combustibil lichid sau gazos.

`n care:

Gcv = hz

tint text .l Q tint text Pci

[kg]

`n care: h num\rul de ore de func]ionare zilnic\ a centralei; zv durata pentru care se face depozitarea; tint temperatura interioar\ de calcul, `n oC; text temperatura exterioar\ de calcul, `n oC; text.l temperatura exterioar\ a lunii celei mai reci (ianuarie); Q debitul nominal de c\ldur\, `n kcal/h; Pci puterea caloric\ a combustibilului, `n kcal/kg sau kcal/Nm3. Not\: 1kcal/h # 1,163 W 1 kcal/kg # 4186 J/kg.

 Alimentarea cu aer. Aerul necesar arderii combustibilului se ia din sala cazanelor la cazanele mici sau direct din exterior la cazanele mari. ~n camera de ardere a cazanelor aerul p\trunde fie prin intermediul instala]iei de ardere sub form\ de aer primar, `n cazul combustibilului gazos [i la unele instala]ii cu combustibil lichid, fie sub form\ de aer secundar direct `n camera de ardere. ~n general aerul p\trunde `n camera de ardere datorit\ depresiunii formate; `n alte cazuri `ns\, la focarele `n suprapresiune, aerul este trimis sub presiune cu ajutorul unui ventilator care asigur\ [i presiunea necesar\ evacu\rii gazelor arse.

Cantitatea de aer necesar\ arderii se determin\ teoretic, ad\ug=ndu-se apoi un exces de aer `n func]ie de tipul combustibilului [i al instala]iei de ardere. Volumul teoretic de aer, Vat se determin\ pentru combustibilii lichizi cu rela]ia:
O Vat = 0,089C + 0,27 H + 0,035S 8
[Nm3/kg]

unde: C (carbon), H (hidrogen), O (oxigen) [i S (sulf) reprezint\ masa respectivelor elemente `n procente din masa total\ a combustibilului.

Pentru combustibil gazos:

Vat =0,0238(CO + H2) + 0,0932CH4 + 0,1428C2H4

[Nm3/Nm3]

unde: CO, H2, CH4 [i C2H4 reprezint\ volumul respectivelor componente `n procente din volumul total al masei de lucru a combustibilului.

 Evacuarea gazelor arse. Gazele arse din cazan sunt evacuate `n atmosfer\ prin intermediul unui co[ de fum individual pe fiecare cazan sau comun pentru un grup de cazane. ~ntre cazan [i co[, leg\tura se face prin intermediul unui canal de fum. Volumul real de gaze arse Vg pentru combustibili lichizi se determin\ cu rela]iile: Vg # Vg. us ^ Vg. um [Nm3/kg] Vg. us #

VRO2 = VCO2 + VSO2

VN 2

V RO 2 + V N 2 + V O 2 [Nm3/kg]
# 0,0187(C ^ 0,375S) [Nm3/kg]

# 0,01N ^ 0,79Vat [Nm3/kg] Vg.um # 0,01244(9H ^ U ^ 0,1daVar) [Nm3/kg]

VO2 # 0,21(n 1)Vat [Nm3/kg]

`n care:

Vg.us, Vg.um volumele de gaze arse uscate [i umede rezultate

din arderea a 1 kg de combustibil, `n Nm3/kg;

VCO2 , VSO2 , VN2 , VO2 volumele de CO2, SO2, N2 [i O2 din gazele arse rezultate din arderea a 1 kg de combustibil, `n Nm3/kg;
;

N, H masa respectivelor elemente componente `n procente din masa de lucru a combustibilului; U umiditatea combustibilului (eventual con]inutul accidental de ap\); d con]inutul de umiditate al aerului, `n g/kg; a densitatea aerului de ardere, `n kg/Nm3.

VRO2 volumul total al gazelor triatomice,

VCO2 , VSO2

Evacuarea gazelor arse se produce `n condi]iile unei pierderi de sarcin\ pentru `nvingerea rezisten]elor locale [i liniare la trecerea prin cazane, canal [i co[ de fum. Presiunea necesar\ este asigurat\ de tirajul natural realizat de diferen]a dintre greut\]ile specifice ale aerului exterior relativ rece [i gazelor arse. Tirajul rezultat se determin\ cu rela]ia:
H = h(a g) [mmH2O]

`n care: H tirajul natural, `n mmH2O; h `n\l]imea co[ului, considerat\ `ntre cota superioar\ a co[ului [i cea de intrare a aerului `n cazan, `n m; a greutatea specific\ a aerului exterior; se consider\ obi[nuit a # 1,20kgf/m3 la ^10 oC [i 760 mmHg; g greutatea specific\ a gazelor arse la temperatura medie de evacuare [i la presiunea de 760 mmHg, `n kgf/m3.

~n calcule se accept\ ipoteza c\ pierderea de sarcin\ `n canalul [i co[ul de fum este 1/3 din cea a cazanului. ~n acest caz, tirajul va fi:

H # 4/3 Z

[mm H2O]

unde Z este pierderea de sarcin\ la trecerea gazelor arse prin cazan. Pentru cazanele de `nc\lzire acest\ valoare este: Z # 410 mm H2O func]ie de tipul cazanului.

Rezult\ `n\l]imea necesar\ a co[ului:

h= H 4 Z = a g 3 a g

[ m]

~n unele cazuri `n\l]imea co[ului poate fi impus\ de `n\l]imea cl\dirii unde este amplasat sau a cl\dirilor din apropiere, evacuarea gazelor f\c=ndu-se la cot\ superioar\ acestora. ~n aceste cazuri tirajul ob]inut este mai mare dec=t cel necesar [i diferen]a trebuie consumat\ `ntr-o rezisten]\ local\ suplimentar\ ([ib\r) sau prin mic[orarea sec]iunii calculate normal.

Sec]iunea co[ului se determin\ cu rela]ia:

1 LG S= C h

[m2]

`n care: LG debitul de gaze arse evacuat orar, `n kg/h; h `n\l]imea co[ului, `n m; C coeficient cu valoarea de 1100 1900 `n func]ie de debitul de c\ldur\ al cazanului Q `n kcal/h [i `n\l]imea h a co[ului.

Debitul de gaze arse se determin\ cu rela]ia: LG = GCOVg [kg/h] `n care: GCO debitul orar de combustibil, `n kg/h sau Nm3/h; Vg volumul real de gaze arse, `n Nm3/kg sau Nm3/Nm3.

Pentru canalul de fum, c=nd acesta exist\, se alege o sec]iune egal\ cu cea a co[ului majorat\ cu 20 30% c=nd lungimea sa nu este mai mare dec=t 1/3 din `n\l]imea co[ului. ~n caz contrar se reia calculul pierderilor de sarcin\. Canalul de fum se realizeaz\ cu o pant\ de 10%. ~n cazul `n care tirajul natural nu este suficient se prevede evacuarea for]at\ a gazelor arse prin realizarea unui tiraj artificial cu ajutorul unui ventilator de evacuare (exhaustor).

Determinarea mrimii i numrului pompelor

Pentru vehicularea agentului termic - apa cald - se prevd n raport cu mrimea puterii instalate, una sau mai multe pompe centrifuge. La alegerea, respectiv la comandarea pompelor, trebuie indicate caracteristicile acestora: debit G, n m3 / h, presiune H, n Pa sau bar, puterea motorului de antrenare, n kW; turaia n, n ture / min i, firete, tipul pompei. Debitul de agent termic G rezult din relaia potrivit creia debitul de cldur vehiculat Q este proporional cu produsul dintre debitul de agent termic i diferena de temperatur ducere ntoarcere t :

Q=
din care rezult

Gc t
3600
[W]

3600Q G= ct

[m3 / h]

 Presiunea pompei rezult din nsumarea pierderilor de sarcin distribuite i locale nregistrate de agentul termic n circuitul cazan - distribuitor conduct de distan - distribuie interioar - consumator i napoi la colector i cazan. Deoarece alegerea pompelor precede amplasarea lor i stabilirea traseului conductelor n centrala termic, pierderile de sarcin n conductele din centrala termic se vor aproxima, urmnd ca dup efectuarea calculului s se introduc la nevoie corecii privind presiunea necesar, asigurat de pompe.

Numrul pompelor se alege avnd n vedere c: - un numr mare de pompe asigur n exploatare o uoar adaptare la regimul de debit variabil cerut de intrarea sau ieirea din funciune a unor consumatori importani, sporete sigurana n funcionare, dar sporete i costul instalaiei; - numrul pompelor depinde de mrimea debitului vehiculat ; - pompele montate n paralel pentru acelai grup de consumatori pot avea debite diferite, dar aceeai presiune. Alegerea pompelor se face folosind curbele caracteristice puse la dispoziie de fabrica productoare, astfel nct punctul de funcionare s se situeze n zona de randament maxim.

n general se recomand : - pentru instalaiile mici, pn la 0,12 MW, o singur pomp n funciune i o n rezerv; - pentru puteri ntre 0,12 i 0,5 MW, dou pompe, fiecare pentru debitul total, una n funciune, cealalt n rezerv; - pentru puteri ntre 0,5 i 5 MW, trei pompe, fiecare cu debitul pe jumtate din debitul nominal, dou n funciune i a treia n rezerv sau o pomp cu debitul nominal al instalaiei i dou cu debitul pe jumtate; - pentru puteri termice mari se pot prevedea pompe separate pe grupuri de consumatori, prevedere de altfel obligatorie pentru instalaiile cu amestec n care sunt alimentai dintr-o surs unic consumatori diferii ca regim de temperatur.

Automatizarea centralelor termice

Automatizarea centralelor termice noi sau reabilitate constituie o cerin principal din punct de vedere funcional i al siguranei n exploatare. Reglarea i automatizarea sunt concepute s rspund la trei operaiuni funcionale: msurarea, compararea i comanda. Finalizarea lanului de operaiuni se poate rezolva printr-o aciune continu sau una discontinu. Dintre soluiile utilizate n tehnica reglrii pentru procesele de nclzire i de preparare a apei calde menajere se preteaz cel mai bine cele care conin regulatoare n mod de acionare PI(proporional-integral) i tot sau nimic.

n modul de acionare PI, la fiecare valoare a mrimii controlate corespunde o valoare mic a mrimii comandate. Modul integral de acionare utilizeaz proporionalitatea dintre mrimi printr-o nou comand pn cnd se suprim abaterea mrimii valorii msurate fa de cea dorit. Un astfel de sistem de conducere a procesului este precis i sensibil.

Modul de acionare tot sau nimic este recomandabil la reglarea temperaturii interioare din cldirile de locuit cu inerie termic mare. Prin efectul ineriei termice a ncperilor i al aporturilor de cldur, duratele de funcionare i de ntrerupere a emitorului de energie termic se pot schimba. Acest mod de acionare poate fi folosit i la prepararea apei calde de consum din instalaiile prevzute cu acumulare.

n fig. 4.12 se prezint schema tehnologic cu aparatura de automatizare a instalaiei de nclzire a unei cldiri de locuit. Mrimile a cror evoluie n timp este asigurat de ctre echipamentul de automatizare sunt temperatura t ( ) a cazanului, temperatura td ( ) a fluidului pe conducta de ducere, temperatura tr ( ) a fluidului pe conducta de ntoarcere, temperatura twc( ) a apei calde de consum

Fig. 4.12 Schema tehnologic cu aparatura de automatizare a instalaiei de nclzire TC1, TC2, TC3, -termostate; BT4-traductor de flacr; HK5- referin temperatur interioar; TE6.TE11-termorezistene.

Scopul automatizrii este acela de a menine o temperatur interioar constant i de aceea se consider trei parametri de baz: temperatura aerului exterior, a crei variaie impune creterea sau scderea aportului de cldur; temperatura aerului interior , care se dorete constant n condiiile existenei unor pierderi de cldur variabile; sistemul de producere a energiei termice, care s permit variaia fluxului de cldur transmis consumatorilor.

 Din punct de vedere al locului de acionare, n cazul centralelor termice, se pot distinge dou zone distincte i anume: asupra echipamentelor de producere a energiei termice (arztorul cazanului prin trecerea de pe o treapt pe alta sau prin oprirea total a acestuia) sau asupra circuitului de distribuie (prin intermediul unei vane cu dou, trei sau patru ci, sau a pompei de circulaie). n subcapitolul urmtor sunt descrise cteva scheme de automatizare a funcionrii echipamentelor din centrale termice, cu prezentarea specificului fiecreia n parte.

Scheme funcionale i de automatizare pentru cteva tipuri de centrale termice.

O variant de schem funcional de central termic cu un cazan pentru nclzire i prepararea apei calde menajere este prezentat n fig. 4.13. Ea este echipat cu un cazan (1), boiler (2) pentru prepararea apei calde menajere, dou circuite de nclzire A i B cu vane de amestec 6 i pompe de circulaie proprii (5), pomp de circulaie pe cazan (7), pomp circulaie agent termic pentru circuitul primar al boilerului (8) i pomp de circulaie a apei calde menajere (9).

 Reglarea temperaturii pe conducta de tur a cazanului se realizeaz funcie de temperatura exterioar prin intermediul sondei care este conectat la regulatorul / programator (10) al centralei termice. Cele dou circuite de nclzire A i B sunt echipate cu vane cu trei ci cu servomotor i pot funciona independent unul fa de cellalt att din punct de vedere hidraulic ct i al regimurilor de temperatur. Prepararea apei calde menajere poate fi prioritar fa de nclzire, funcie de tipul regulatorului care permite diferite programe pentru nclzire i preparare ap cald menajer, program de nclzire diferit pentru cele dou circuite de nclzire i temperaturi diferite, afiajul digital al temperaturii i programului executat.

Fig. 4.13 Schema funcional cu un cazan pentru nclzire, boiler pentru prepararea apei calde menajere i dou circuite de nclzire cu van de amestec. 1 - cazan, 2 - boiler, 3 - vas de expansiune nchis, 4 - supap de siguran, 5 - pompe de circulaie agent termic nclzire pentru circuitele A,B 6 - vane cu trei ci cu servomotor, 7 - pomp de recirculare pe cazan, 8 - pomp de circulaie agent termic pentru circuitul primar al boilerului, 9 - pomp de recirculare a apei calde menajere, 10 - tablou de automatizare

Din punct de vedere funcional cazanul prepar ap cald menajer de la parametrii maximi 90/70oC pentru a se putea realiza concomitent i ap cald menajer realizndu-se o reglare calitativ pe circuitele de nclzire prin intermediul vanelor de amestec cu trei ci care realizeaz un amestec dintre apa din turul cazanului i apa care se ntoarce din corpurile de nclzire, proporia de amestec fiind dictat de sonda exterioar. n perioada de var, atunci cnd centrala termic asigur numai ap cald menajer, cazanul furnizeaz agent termic numai pentru boiler la o putere mult mai mic dect puterea lui termic. Este recomandat s se utilizeze soluia cu dou cazane cu puteri termice egale sau unul din cazane s aib puterea termic egal cu cea necesar preparrii apei calde menajere. Sistemul de expansiune este alctuit din vas de expansiune nchis n membran care prezint avantajul c nu necesit refacerea periodic a pernei de aer, iar spaiul ocupat este redus. Sistemul de siguran este alctuit din supape de siguran cu arc performante i coeficient de scurgere ridicat.

Pentru un consumator cu sarcina termic mare (>70KW) nclzire i preparare ap cald menajer se poate adopta varianta centralei termice cu dou cazane avnd schema din fig. 4.14.

Fig. 4.14 Schema funcional cu dou cazane, boiler pentru prepararea apei calde menajere i trei circuite de nclzire cu vane de amestec 1 - cazane, 2 - boiler, 3 - vas de expansiune nchis, 4 - supap de siguran, 5 - pompe de circulaie agent termic nclzire pentru circuitele A,B,C 6 - vane cu trei ci cu servomotor, 7 - pompe de recirculare pe cazane, 8 - pomp de circulaie agent termic pentru circuitul primar al boilerului, 9 - pomp de recirculare a apei calde menajere, 10 - tablou de automatizare general, 11 - clapete de reglaj cu servomotor, 12 - tablou de automatizare al circuitului de nclzire C, 13 - tablouri de automatizare ale cazanelor, - sond de temperatur exterioar; LON - conectare LON-BUS. ,

Schema se caracterizeaz n principal prin: - pornirea n cascad a cazanelor; - reglajul sarcinii termice prin acionarea asupra servomotoarelor vanelor cu trei ci de pe cele trei circuite de nclzire (6); - reglajul sarcinii termice pentru apa cald de consum n funcie de temperatura apei n preparatorul cu acumulare (2) prin acionarea asupra pompei de circulaie din circuitul primar al preparatorului (8). Pornirea n cascad a cazanelor i reglarea funcionrii celor dou arztoare se realizeaz n funcie de valoarea temperaturii agentului termic pe bara de ntoarcere a cazanelor, potrivit graficului de reglaj din memoria tabloului de automatizare general (10). Debitul volumetric al apei din cazan se reduce prin intermediul unei clapete de reglaj cu servomotor (11).

Dac temperatura pe retur coboar sub valoarea minim necesar, atunci senzorul de temperatur T2 pornete pompa de recirculare pe cazan (7) (amestec). Dac n felul acesta nu se atinge valoarea minim cerut pentru temperatura de retur, se reduce debitul volumetric cu cel puin 50% cu ajutorul senzorului de temperatur T1 al clapetei de reglaj sau al automatizrii circuitului de nclzire. Pompa de recirculare trebuie s fie dimensionat la circa 30% din debitul total al cazanului. Cele trei circuite de nclzire au fiecare separat pompe de circulaie (5), automatizare i reglarea temperaturii agentului termic n funcie de temperatura exterioar realizndu-se individual pentru fiecare circuit n parte cu vane de amestec cu trei ci (6).

n funcie de tipul regulatorului se pot alege mai multe programe de lucru sau temperaturi diferite, cazanele pot funciona simultan sau concomitent sau se poate alege automat cazanul conductor. Celelalte elemente componente sunt similare cu cele prezentate n schema anterioar.

O alt schem funcional este prezentat n fig. 4.15 i reprezint o central termic cu dou cazane cu pompe de circulaie montate pe cazan, butelie de egalizare a presiunilor i pompare a apei calde menajere.

Fig. 4.15 Schema funcional cu dou cazane, cu butelie de egalizare a presiunilor i vane cu trei ci pe fiecare cazan, boiler pentru prepararea apei calde menajere i trei circuite de nclzire cu vane de amestec 1 - cazane, 2 - boiler, 3 - vas de expansiune nchis, 4 - supap de siguran, 5 - pompe de circulaie agent termic nclzire pentru circuitele A, B, C 6 - van cu trei ci cu servomotor, 7 - pomp de circulaie pentru circuitul cazanului, 8 - pomp de circulaie agent termic pentru circuitul primar al boilerului, 9 - pomp de recirculare a apei calde menajere, 10 - tablou de automatizare general, 11 - van de amestec cu trei ci pentru circuitul cazanului, 12 - tablou de automatizare al circuitului de nclzire C, 13 - tablouri de automatizare ale cazanelor, 14 - butelie de egalizare a presiunilor (preselector hidraulic)

- sonde de temperatur,

ext - sond de temperatur exterioar; LON - conectare LON-BUS.

Efectul buteliei de egalizare a presiunii este urmare a transferului de mas de fluid ntre circuitul de alimentare i circuitul consumatorului n funcie de schema de utilizare a buteliei de egalizare a presiunii.

Fig 4.16 Scheme de utilizare a buteliei de egalizare a presiunii a) cu instalaie de amestec n circuitul B; b) fr instalaie de amestec n circuitul B; A - circuit de alimentare; B - circuitul consumatorului; C - consumator; R - regulator; Pc - pomp de circulaie; Pam pomp de amestec; D - diafragm; RR - robinet de reglare; RPD - robinet de reglare presiune diferenial; BE - butelie de egalizare a presiunii;

n fig. 4.19 este prezentat schema funcional pentru o central termic cu prepararea apei calde menajere cu schimbtor de cldur cu plci i rezervor de acumulare.

Fig. 4.19 schema funcional pentru o central termic cu prepararea apei calde menajere cu schimbtor de cldur cu plci i rezervor de acumulare 1) cazan, 2) schimbtor de cldur cu plci, 3) rezervor de acumulare, 4) pomp de circulaie agent termic circuit primar schimbtor de cldur, 5) van cu trei ci cu servomotor, 6) pomp de circulaie circuit secundar, 7) pomp de recirculaie a apei calde menajere, 8) tablou de automatizare, 9) vas de expansiune, 10) supap de siguran

La schimbtoarele de cldur cu plci debitul de agent termic trebuie s aib o valoare constant iar reglarea temperaturii apei calde menajere preparate se obine printr-un reglaj calitativ pe circuitul primar cu ajutorul unei vane de amestec cu trei ci. Un vas de acumulare (vas tampon) va fi utilizat pentru un volum mare de acumulare a apei calde menajere cu timpi de ncrcare i de consum decalai de exemplu consum de ap la ore de vrf sau sarcini de vrf pe timp scurt. Regulatorul este de tip proporional integrator adaptat pentru variaii rapide, pentru selectarea programului de funcionare a apei calde menajere, a funcionrii pompei de recirculare a apei calde menajere, a reglrii temperaturii n rezervorul de acumulare.