In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate.

Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate, creand intelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 196 de catre Albert !e"rabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai #$ din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce %&$ este transmis pe cale vocala si ##$ prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala este foarte importanta in transmiterea unui mesaj, dar foarte putini oameni pun accent pe acest aspect in viata de zi cu zi. !otivam, asadar, alegerea temei pentru proiectul de cercetare deoarece consideram ca foarte putini oameni pun accentul in viata de zi cu zi pe limbajul nonverbal. 'iecare persoana se foloseste de el voluntar sau involuntar, fara a realiza cat de multe putem transmite prin limbajul corpului. Cap. l Teorii despre limbajul nonverbal si minciuna

(rin comunicarea nonverbala intelegem )transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentale si de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale*grupuri sau unitati umane+, precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelor)*,. C"elcea, -..#,11+ Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri/comunicarea paraverbala si limbajul trupului.0imbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. !e"rabain1cercetator american a cercetat fenomenul si a

ajuns la concluzia ca un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de &$, de intonatie -%$ si de limajul trupului in proportie de 69$. 0imbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. 2n individ cu o mimica zambitoare, tonica, dinamica induce o stare de bine, in opozitie cu un individ apatic, lipsit de tonus si neingrijit. (aul 34man *199 b+ considera ca expresiile faciale comunica informatii, insa nu intotdeauna sunt intentionate. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj, espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie, origins, usage and coding*1969, apud ,.C"elcea, -..%, 1%.11%#+ (aul 34man si 5allace '. 'riesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile, functiile si coordonarea acestora. (rintre ele se afla si expresiile faciale *affect displays+ sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala6ele pot fi intentionate sau neintentionate. Compotamentul nonverbal are la baza mimica, gesturile si toate miscarile corpului. 7oi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane, constient sau inconstient. Pozitia capului este foarte sugestiva. Capul se poate afla in diverse pozitii/ ridicat sau coborat, inclinat la stanga sau la dreapta, ridicat oblic la stanga sau la dreapta. Capul impins inainte ne duce cu gandul la un semn de amenintare. Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie. Cel care inalta capul, isi descopera gatul, zona vulnerabila, aratand astfel ca nu se teme, ca are semtimentul propriei valori. 8idicarea batosa a capului inseamna aroganta, capul lasat destins pe spate este un semn de auto predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate, deconectare de ce ii inconjoara. Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointe, ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism, critica, indoiala. (ozitia capului tradeaza interesul, toleranta, indiferenta, dezgustul fata de interlocutor. (ozitia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral. Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord, aprobare, intelegere. Clatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare, dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza

foarte mult persoana in cauza. In cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. !iscarile sunt multiple si complexe, se realizeaza combinatii de miscari, se asociaza miscarea capului cu miscarea altor segmente ale corpului, miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psi"ologice. Comunicarea prin expresia fetei include mimica*incruntarea, ridicare sprancenelor, incretirea nasului, tuguiesrea buzelor+ Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica/ fruntea incruntata semnifica preocupare, manie, frustare6 spancenele ridicate cu oc"ii desc"isi ne induce catre o stare de mirare de surpriza6 nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta, ezitare, ascuserea unor informatii.!imica este semnalul nonverbal cel mai usor de descifrat. !imica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti, de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi. 9ar:in 8. C"arles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. 'enomenul fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute, ca se pare ca exista o mimica universala. Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care ajuta mimica fetei sa exprime anumite lucruri . Fruntea: 'runtea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. 3a reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. 'ormele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului.(rin miscarea musc"ilor sunt generate cutele fruntii, care pot fi verticale, orizontale sau incretite. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare.Astfel cutele verticare devin expresia unui efort spiritual sau fizic6in valori normale sau depasite, ele exprima disperare, furie,sau emotie. Cutele orizontale apar cand oc"ii sunt larg desc"isi, cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute, dar care nu sunt intelese6 mimica este expresie a fricii, sperieturii, mirarii, intelegerii bruste a unui lucru, dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii,

greutatii cu care sunt tinuti oc"ii desc"isi. Cutele incretite apar la locul de intersectie dintre cele orizontale si cele verticale6 exprima panica in gandire, dificultati in prelucrarea informatiilor. Sprancenele: C"inezii considera sparncenele drept una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. Intr1adevar, nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare. ,prancenele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. ,prancenele arata tipul afectiv al omului, precum si gradul de intelegere intre minte si inima. 3le au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. 8idicarea sprancenelor se face in semn de salut, de recunostinta si acest lucru il putem numi c"iar salutul oc"ilor. In timp au fost enumerate sapte grupe principale de expresii faciale, fiecare avand mai multe subgrupe/ fericire, surpriza, teama, tristete, furie, curiozitate si dispretul. 3xpresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati.8idicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente/ simpla poate fi doar un mod de salut, de a spune ;da) sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie6 o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare, nevinovatie, nestiinta sau mirare si bucurie. In cazul dreptacilor, ridicarea sprancenei drepte exprima o critica, iar a celei stangi, o dipozitie de neincredere si scepticism. Coborarea spancenelor are loc atunci cand exista un pericol iminent. Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie, dar apare si in cazul surasului, scarbei sau plansului. Ochii: A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca oc"ii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta foarte adevarat ca forma, stralucirea, culoarea si, desigur, miscarea lor dezvaluie foarte multe informatii despre interiorul persoanei respective. 2na dintre cele mai importante trasaturi ale oc"iului este stralucirea lui. Aceasta trasatura unica fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiunii dintre lumina si lacrimile de la suprafata oc"iului. <c"ii stralucitori, vii, caracterizeaza o persoana isteata si vioaie, in timp ce oc"ii lipsiti de stralucire denota nu numai oboseala si descurajare, ci

si o prabusire spirituala.<c"ii transmit mesaje legate de starile sufletesti. (rivirea poate fi blanda, catifelata, dura, prietenoasa. 3lementele studiate in comunicarea nonverbala in cadrul oc"ilor sunt gradul de desc"idere, miscarea pleoapelor, pupile si privirea.=radul de desc"idere a oc"ilor variaza de la privirea "olbata, atotcuprinzatoare, pana la pleoape inc"ise. <c"ii "olbati sunt dublati de cutele orizontale, aceasta privire exprima mirare, frica de amenintare iminenta, groaza, curiozitate, extrema, asteptare tensionata, speranta , neputinta naivitae, incapacitatea de a intelege un anumit lucru. <c"ii larg desc"isi acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica creativitate spirituala si nevinovatie. <c"ii desc"isi refleta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii inconjuratoare. <c"ii intredesc"isi exprima oboseala, tensiune nervoasa, o participare redusa la ce este in jur si plictiseala. !imica acestora denota indiferenta, inertie, paralizie a afectelor, resemnare, faptul ca partenerul de discutie ; nu merita nici o privire). <c"ii acoperiti care au doar o fanta ingusta prin care se observa ceva punctual, care se concentreaza asupra unei tinte, in acest caz exista o perceptie negativa a acestei expresii datorita faptului ca denota siretenie, amenintare, agresivitate, indiscretie, egoism sau individualism. <c"ii strasi inc"isi semnifica concentrare spirituala asupra unui stimul exterior sau a unei idei. Inc"iderea unui singur oc"ii este un gest amical, o intelegere secreta, si aceasta semifica viclenie, siretenie, prudenta, indemanare, arta si este folosit de cei care fac pe importantii. Inc"iderea relaxata a oc"ilor este urmarea fireasca a dorintei de a medita, de a asculta ceva sau a savura ceva, dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea, de aici vine si expresia ;a trece cu vedere). !iscarea pleoapelor, este una involuntara de indepartare a unui corps strain din oc"ii, dar ea mai poate exprima si nedumerire, nesiguranta, jena, neliniste. Cesare 0ombroso a observat ca la criminalii innascuti zona centrala a pleoapei superioare este frecvent coborata, conferindu1i persoanei respective un aer somnoros. Cand intreaga pleoapa este mult coborata, generand aspectul cunoscut sub denumirea de ;oc"ii de iatagan), ea denota, cum era de asteptat, lascivitate, preocupari pentru seductie. (upila reactioneaza la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii. ,e ingusteaza atunci cand privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica. Inafara de stimulii exteriori, ea mai reactioneaza si la starii sufletesti, atunci cand avem trairi intense

si emotii pozitive6 se dilata, iar cand emotiile sunt negative, se micsoreaza. Aceste modficari sunt percepute de partenerii de conversatie drept mesaje subliminale. Privirea: !odul in care privim sau suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, incredere si prietenie. C"iar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles. (rivind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta, ca exista pentru noi6interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. (rivirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor, gandurilor, starilor sufletesti nu ar avea aceeasi semnificatie in absenta oc"ilor, ea fiind rezultata unor conexiuni intre creier si inima, modulate de firea si de educatia fiecarui individ..!esajele oc"ilor si privirilor sunt legate de dilatarea si contractia pupilei, de ascunderea ung"iului intern, de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul, de sc"imbarile de directie ale privirii. !odul de a privi e legat de interesul fata de partenerul de comunicare.9aca persoana sau ce ne spune nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva anume. Cum am mai spus privirea este contactul vizual intre parteneriide discutie, ne ofera indicii despre sentimentele care exista intre cele doua persoane, atunci cand contactul vizual este evitat exista o stare de nesiguranta, o timiditate excesiva sau dorinta de a nu fi deranjat. Cand intr1o situatie precum calatoria in metrou sau in orice transport in comun, cineva priveste o persoana c"iar si dupa ce este observata, este interpretata drept tendinta de agresiune6 insa atunci cand contactul vizual intre doua persoane este prelungit, acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi. 3xista mai multe moduri de a privi/ a+ privirea paralela, la distanta mica denota o persoana adancita in gandurile sale si care nu doreste sa perceapa mediul inconjurator. 9ar cand aceasta este mentinuta in prezenta unei persoane, este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o face pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv. b+ privirea drept in oc"ii este un semn al dorintei de cooperare cu interlocutorul, demonstrandu1i acestuia interesul si cunoasterea valorii sale. Aceasta privire denota onestitate, corectitudine si constiinta de sine. c+ privirea de sus in jos se poate datora diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare, mandrie, aroganta. d+ privirea de jos in sus are aceasi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau dorinta de agresivitate. e+privirea laterala, respectiv

oblica, poate fi orientata spre stanga sau drepta, de sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de informatii prein combinarea acestor elemente.(ornita de sus inseamna dispret, pronita de jos denota slugarnicie, iar cand oc"ii sunt larg desc"isi poate semnifica curiozitate sau retinere. (rivirile au fost studiate si din punct de vedere al fundamentelor neurologice. Astfel directia privirii indica ce idei trebuiesc activate/ imaginile sunt activate de prvirea in sus, sunetele de cea orizontala si sentimentele de privirea in jos.(rivirea indreptata spre stanga activeaza amintirile impersonale, obiective, logice, iar cea spre dreapta imaginatia, creativitatea, amintirile personale.Astfel cand cineva incearca sa1si aduca aminte ceva va privii spre stanga, iar cand va inventa sau va minti, spre dreapta. Nasul: Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descoperita de Aristotel si confirmata de aproape toti fiziognomistii de marca. 9r.8oger 8ogerson spunea ca ;dintre toate trasaturile fetei omenesti, nasul, fiind cel mai proeminent, joaca cel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului) ,e spune ca lungimea nasului, respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a fruntii si a treimii faciale inferioare.< asemea egalitate simbolizeaza un ec"ilibru interior, exprimat prin cinste, loialitate si dragoste pentru adevar, ceea ce caracterizeaza orice om destoinic.>asul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ. 7arful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste. >arile se pot umfla cand simtim un miros placut, sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer. ;A stramba din nas) este o expresie dar si o miscare a musc"ilor nasului, care semnifica neplacere, indispozitie, jena, confuzie. !iscarile frecvente ale musc"ilor din zona nasului duc la aparitia ;cutei sensibilitatii) situata intre partea laterala a nasului si buza superioara, iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut. 2na dintre principalele directii ale studiitlo expresiilor faciale a fost detectarea expresiilor artificiale, intentionate pentru a induce in eroare. (aul 34man*199 + considera ca ceea ce tradeaza o persoana care intentioneaza sa induca in eroare sunt semnele de emotie. Cazul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti. 3l considera

ca exista putine persoane care sa produca expresii emotionale corecte, cei mai multi sunt tradati de anumite semne. 9e exemplu cei care zambesc spontan vor folosi anumiti musc"i ce nu pot fi controlati intentionat situati in zona oc"ilor, iar pentru furie o ingustare a buzelor.

Gura: =ura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre "rana, bautura si aerul ce ne sunt necesare6ea musca, ea ne rosteste gandurile, ea rade cand suntem bucurosi. =ura desc"isa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate. =ura inc"isa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal. =ura inc"isa cu buzele stranse indica inc"iderea in sine, solitudine, incapatanare, proasta dispozitie. =ura si buzele pot realiza diferite mimici, cum ar fi cea de degustare, de savurare, de protest, de ingrijorare. (rezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog. ?ambestul autentic este expresia unei stari de bucurie, de acceptare si implica si participarea oc"ilor. Initial dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare, ulterior a evoluat spre un gest de prietenie. ?ambetul apare la sugar foarte devreme, cam in a cincea sau a sasea saptamana de viata. ?ambetul poate fi fabricat, prostesc, relaxat, dulceag, stramb, de frica, resemnat. ?ambetul care descopera numai dintii de sus , nu si gingiile superioare este un semn de bunatate, cinste.9aca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera. Cand zambetul dezgoleste ata dintii de sus , cat si dintii de jos, posesorul are o fire desc"isa, corecta si generoasa, care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora. 8asul este o manisfestare tipic unama, ea este eliberatoare de tensiuni interne.Copii rad mai mult decat adultii.8asul poate fi cinic, agresiv, eliberator, blazat, ingrijorat. 303!3>T303 93 (A8A0I!@AA 3lementele de paralimbaj constituie o alta componenta de baza a limbajului nonverbal. 3le presupun utilizarea modalitatilor de exprimare vocala pentru a da

anumite intelesuri cuvintelor din discurs. Tonul, ritmul si volumul vocii pot fi folosite in asa fel incat sa ii atraga si sa ii convinga pe cei care asculta un discurs. Tonul este inflexiunea vocii pe care o floseste un vorbitor. 3l poate fi calm, agresiv, pedant, nervos, cald, rece etc. (entru a avea succes, intr1un discurs este preferabil sa se foloseasca un ton calm si sigur, dar care sa nu fie uniform. ,c"imbarile acestuia sunt importante, intrucat ele rup monotonia, facand ca expunerea sa castige in atractivitate. Trecerea de la un ton calm la un ton entuziast nu poate fi scapata, rezultand o atentie sporita din partea auditoriului. 8itmul vorbirii reprezinta felul in care alterneaza cuvintele accentuate cu cele neaccentuate si frecventa acestora. 3l este ales in functie de ceea ce se doreste sa se comunice. (entru accentuarea ideilor importante din cadrul unui discurs se folosesc ruperile de ritm . ,pre exemplu, se poate folosi in expunere un ritm alert, pentru ca inainte de introducerea unei idei importante ritmul sa se reduca, si sa se reia la aceeasi intensitate in explicarea ideii. 7olumul este intensitatea vocii cu care un vorbitor se adreseaza publicului. Cel care tine un discurs trebuie sa vorbeasca suficient de tare pentru a fi auzit de toate persoanele care il asculta. In general nu este bine sa se foloseasca un volum foarte ridicat, deoarece acest lucru poate fi perceput ca o agresiune de cei din jur.

Cap. ll Metodologia Cercetarii Cercetarea Calitativ

2.1 Universul cercetrii

AceastB cercetare privete modul Cn care limbajul nonverbal influenteaza reusita persoanelor in obtinerea unui loc de munca. Pentru aceasta, (rima etapa a cercetarii a fost culegerea datelor care s1a realizat prin observatia neparticipativa.

Alegerea acestei metode ni s1a parut a fi cea mai potrivita pentru cercetarea noastra, mai ales in vederea analizei ulterioare a datelor. (ractic, prin observatia neparticipativa am studiat persoanele care s1au prezentat pentru ocuparea postului de lucrator comercial la un magazin cu articole pentru copii. !agazinul este situat in sectorul D din @ucuresti. Culegerea Datelor (entru culegerea datelor ne1am deplasat la magazinul unde avea loc interviul, pe parcursul a trei zile, perioade in care au fost intervievati candidatii. Analiza datelor !etoda pe care am folosit1o in analiza datelor este grila de observatie. Eantionare (entru ca tema cercetarii noastre vizeaza studierea importantei limbajului nonverbal, subiectii cercetarii noastre au fost toti candidatii care au fost selectati pentru interviu, numarul lor ridicandu1se la 1-. nterpretarea datelor

9upa ce am colectat datele, dupa ce le1am analizat,a urmat si etapa de interpretare a lor, cu scopul de a da un raspuns urmatorului obiectiv/ ECe importanta are limbajul nonverbal in obtinerea unui loc de muncaF) Astfel, cercetarea noastra a vizat urmatoarele aspecte/ Mimica

!imica reprezinta modul in care trasaturile fetei redau trairile unei persoane. In timpul unui discurs, pentru a ajuta la castigarea increderii, mimica nu trebuie sa intre in contradictie cu cele spuse. In cazurile studiate de noi, am putu observa ca din cei 1- candidati, doar D s1au folosit de zambet pentru a atrage bunavointa angajatorul, si au transmis prietenie, apropiere si siguranta de sine. # din cei intervievati au fost incruntati ceea ce sugereaza concentrare, atentie maxima dar si incordare si rigiditate, creand o stare de tensiune care poate provoca o rupture, si % dintre acestia au indus idea de nesiguranta prin rictusul *sc"imonosirea fetei+. Angajatorul tinde sa creada ca cel care tine discursul nu spune adevarul sau nu cunoaste tema despre care vorbeste,

(8I7I83A (rivirea este un factor important al limbajului nonverbal, ea fiind si modalitatea prin care se pastreaza legatura dintre cel intervievat si intervievator. 9in cei 1- candidati, doar - s1au folosit de contactul vizual pe toata durata interviului, D au avut momente de a privi intervievatorul in oc"i, dar doar pe o durata scurta de timp, ceilalti 6 preferand sa evite contactul vizual, creand aceeasi senzatie de nesiguranta si de ascundere a adevarului. =3,TICA ,I (<,T28A Alte elemente analizate de ec"ipa noastra au fost gestica si postura. % din cei 1candidati au avut o postura ferma, darn u rigida oferind un plus de siguranta celor spuse , fiind in acelasi timp orientate cu fata spre public, acesta fiind un element ajutator pentru captarea atentiei si pastrarea acesteia pe parcursul desfasurarii interviului. # din cei prezenti la interviu, au fost lipsiti de gesture, discursul lor pierzand din dinamism, ceea ce a determinat si inducerea unei stari de plictiseala intervievatorului. (e de alta parte, utilizarea excesiva a acestora induce publicului o stare de agitatie, rezultatul fiind obosirea intervievatorului, greseala pe care au facut1o D dintre candidati. Acestia au folosit gesturi agresive *mainile tinute in solduri, indreptarea degetului aratator catre auditor+, nervoase *pocnitul din degete+ sau gesturi care denota indecizie

sau nesiguranta *jocul cu diferite obiecte, trecerea mainii prin par, sau aranjarea parului+ face mai sigura obtinerea unui rezultat pozitiv.

In ceea ce priveste elementele de paralimbaj, putem spune ca am sesizat urmatoarele/ - din candidatii selectati pentru interviu au avut un ton calm, sigur pe toata durata interviului, 6 au avut un ton agitat, % au avut un tremur in voce, iar unul din ei era timid.

Concluzii 2nii angajatori recepteaza inconstient semnalele nonverbale ale celor care aplica pentru un job. Altii studiaza constient comportamentul nonverbal al candidatilor. Ambele categorii acorda atentie modalitatilor prin care corpul tradeaza emotiile si gandurile, insa de obicei le cauta pe acelea care indica increderea candidatului in fortele proprii. Iata cateva dintre acestea/ contact vizual direct, interes evident *manifestat prin aplecarea corpului catre intervievator, orientarea picioarelor catre acesta, ridicarea sprancenelor+, nivel ridicat de energie *prin dinamicitatea gesturilor, prin zambet frecvent+, semnale de sinceritate *palme desc"ise, brate si picioare neincrucisate+.

(ropuneri I!@2>TATI83A 0I!@AA202I ><>738@A0 (entru cresterea capacitatilor de comunicare nonverbala exista cateva modalitati simple/ . 8epetitia in fata oglinzii 1 este cea mai simpla metoda, cel care exerseaza in acest mod fiind atent la felul in care limbajul nonverbal transmite mesajul dorit6 . 8epetitia in fata unui grup 1 se poate apela la un grup de prieteni care, pe baza unor criterii prestabilite, sa dea un feed1bac46 . 8epetitia in fata camerei video 1 este cea mai buna metoda, deoarece vorbitorul isi poate analiza singur discursul putand urmari si evolutia sa in timp.

!ibliogra"ie

!ibliogra"ie#
C"elcea, ,eptimiu, Ivan, 0oredana, C"elcea, Adina, nonverbala:gesturi si postura. @ucurest. 3d. comunicare.ro *-..#+. Comunicarea

C"elcea, ,eptimiu,*-..D+. Metodologia cercetarii sociologice. @ucuresti. 3d. 3conomica pp.9&11.C"elcea, ,eptimiu,*-..D+. Comunicarea nonverbala in spatiul public. @ucuresti. 3d. Tritonic pp.#%16D 9avies, 8odneG, *199 +. Ce ne dezvaluie fata. @ucuresti. 3d. (olimar4 (eas, Allan. *199%+. Cum pot fi citite gandurile altora din gesturile lor. @ucuresti. 3d. (olimar4