Originile cretinismului

In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a fcut apariia o noua religie: cretinismul. Aducnd un mesaj universal, mai presus de diviziunile naionale sau sociale, cretinismul avea sa devin religia dominanta pe ntreg cuprinsul Imperiul roman IUDEEA ROMANA in anul !" i. #r., Ideea este inclusa in provincia romana $iria. %egii Iudeii domnesc su& autoritatea proconsului roman. 'cupaia romana i-a divizat pe evrei in mai multe grupri. $aduc(eii reprezentau &ogata si influenta aristocraie preoeasca, cola&oratoare a romanilor. )ariseii erau partizanii respectrii cu strictee a *egii lui +oise. ,elotii erau adepii rezistentei armate, violente contra romanilor. -senienii erau o secta care, dezgustata de societatea din timpul ei, a preferat sa triasc in comunitati monar(ale izolate. ' componenta eseniala a iudaismului era ideea venirii unui salvator, +esia, care sa eli&ereze poporul evreu. CRESTINISMUL SI MESAJUL SAU .ucleul ntregii doctrine cretine este Iisus, pe care discipolii si l-au numit +esia /0nsul, in grecete 1(ristos2. .scut in 3alestina, in anul 4 i. #r., el a fost rstignit in anul "5 d. #r. 6iata si scurta lui apariie de +esia sunt descrise de -vang(elii. Iisus nu a contestat religia evreilor, dar a ncercat sa depaseasca limitele unei comunitati umane restrnse, mesajul sau fiind adresat tuturor oamenilor. 1retinismul este o religie ntemeiata pe iu&irea aproapelui si pe virututi morale. 1retinilor li se promitea dup moarte viata eterna in imparatia lui umnezeu, 3aradisul. INCEPUTURILE CRESTINISMULUI 1omponenta eseniala a acestei noi religii este iudaismul, care a promovat monoteismul, sperana mesianica, sistemul etic cel mai riguros e7istent atunci /cele 85 porunci2, o filozofie a istoriei / umnezeu va triumfa asupra eecului pe care omul l-a nregistrat in ncercarea lui de a aduce in istorie o epoca de aur2, si o carte sfnta /6ec(iul 9estament2, care, mpreuna cu .oul 9estament, vor constitui :i&lia. *im&a in care s-a difuzat cretinismul a fost cea greaca, o adevrata lim&a universala antica. +omentul-c(eie care a dus la distrugerea credinelor politeiste greceti a fost apariia filozofiei raionale in secolul al 6I-lea i. #r. Insa foarte curnd, filozofia nu va mai reui sa ofere o unitate spirituala a lumii greceti /cum fuseser nainte panteonul zeilor, cultul lor,

marile ser&ri panelenice2. -a insasi se va diviza in diverse scoli filozofice: stoicismul/ cu detaarea sa2, epicureismul /cu individualismul si urmrirea satisfactiei personale2 si materialismul, care au influenat profund orientarea generala. -lementele prin care s-au manifestat insa afinitatile religioase intre greci si religia cretina nou aparuta au fost platonismul, cu ideea nemuririi sufletului, si stoicismul, cu ideea lumii de dincolo. 1ontri&uia romanilor la constituirea noii religii a fost una special politica. -i au avut ca nimeni alii pana atunci sentimentul unirii omenirii su& o lege universala. 1uceririle romane au dus, pe de alta parte, la pierderea credinei multor popoare in propriii lor zei, instituind un model comun. RASPANDIREA CRSTINISMULUI 1retinismul s-a adresat mai nti evreilor. -l s-a e7tins repede la Ierusalim, dar tot aici si-a avut primul martir, pe ;tefan, ucis cu pietre de evrei. 3ersonalitatile cele mai importante care au ajutat la rspndirea cretinismului au fost 3avel si 3etru, care a convertit pentru prima data un ne-evreu, pe 1ornelius, un suta roman. 1onciliul de la Ierusalim din anul <= d. #r. a decis ca noua religie sa ias din graniele ei iniiale, adresndu-se si celorlalte popoare. 1retinismul devine prin aceasta o religie destincta de iudaism. 1u ajutorul lui 3avel apar primele comunitati de cretini printre evrei, dar si printre greci si romani. oua acte rituale tre&uiau respectate in primul rnd pentru a fi considerat cretin : &otezul si eu(aristia /impartasania2. LUPTA CRESTINISMULUI PENTRU SUPRAVIETUIRE :iserica a avut de infrantat circa "55 de ani pro&lema e7terna a persecuiilor /din partea statului roman2 si pe cea interna a ereziei. 1auzele persecuiilor romane au fost de mai multe feluri. +ai nti politice, cci cretinii ii erau loiali lui #ristos, iar romanii 1ezarului, cele doua ordini intrnd adesea in conflict. Alte cauze au fost de natura: religioasa, crestinii refuznd sacrificiile pe altare si in general idolii> sociala, cretinii militnd pentru egalitate sociala, ceea ce in oc(ii aristocraiei romane constituia o adevrata revoluie> economica, fa&ricanii de idoli, pictorii, ar(itecii, preoii nefiind entuziasmai de acesta religie care le amenina mijloacele de e7istenta. 3ersecutarea cretinilor a fost att religioasa, cat si politica. 3rimul mare persecutor a fost .ero, care a rspndit zvonul ca incendierea %omei s-ar fi datorat acestora. 1a urmare a acestei acuze, crestinii au fost martirizai - au fost ucii in amfiteatrele romane, sfasiati fiind de animale sl&atice. -i au adoptat, datorita persecuiei, o viata clandestina, mutndu-si reuniunile in catacom&e. $e organizau insa temeinic, comunitatile lor fiind conduse de

episcopi. 0ltima mare persecuie dateaz din "5" si a fost ordonata de mpratul iocletian. IMPERIUL ROMAN DEVINE CRESTIN 3rocesul de mpcare intre :iserica si $tatul roman a nceput cu 1onstantin cel +are. )iu nelegitim al generalului 1onstantiu 1(lorus si al unei cretine orientale cu numele de -lena, 1onstantin s-a antrenat la nceputul sec. al I6-lea in raz&oaiele pentru succesiunea imperiala. In anul "8?, naintea confruntrii militare cu +a7entius la 3odul +ilvius, 1onstantin a adoptat cretinismul, ci si pentru ca dorea sa dea o noua unitate imperiului. -l s-a angajat in politica de favorizare a cretinismului, acordnd, prin -dictul de la +ilano, li&ertatea de cult noii religii. In "?4, din ordinul sau are loc primul 1onciliu ecumenic al :isericii cretine la .iceea, avnd ca scop com&aterea arianismului. In "=<, mpratul 9(eodosius face din cretinism singura religie oficiala. 9emplele sunt transformate in &iserici, iar @ocurile 'limpice sunt suspendate. 0ltima lovitura data A pgnismuluiB a avut loc in 4?=, cnd Iustinian a ordonat nc(iderea scolii de filozofie din Atena. e la acordarea li&ertatii de cult la (egemonia noii religii nu trecuser dect ? secole. Imparatii cretini ncearc sa stearga urmele politeismului si sa instaureze o dogma universala. APARITIA REGURILOR DE CREDINTA Imparatii romani care au o dogma religioasa unitara pentru ntreg imperiul. 1redinele si principiile noii religii sunt fi7ate acum intr-un sistem> este fi7at, de asemenea, crezul, pentru a-i recunoate si testa pe cei credincioi. ogmele nu reprezint doar norme canonice nou-aprute, ci si rezumate ale doctrinelor &i&lice majore. Aceasta este epoca de aur a 3arintilor :isericii, care au nceput interpretarea -vang(eliilor, cel mai important dintre ei fiind Augustin /"4<-<"52. 9ot acum apare monasticismul. 1ei mai mari conductori monastici au fost, in estul -uropei, 3a(omie /sec. al 6I-lea2. -i au fondat mnstiri ale cror principii conductoare erau srcia, munca si ascultarea. SUPERIORITATEA EPISCOPULUI ROMEI In ierar(ia &isericeasca, rangul de episcop este rangul suprem. -piscopul %omei castiga treptat supremaia in raport cu ceilali episcopi si ia titlul onorific de papa / papa se considera succesor al apostolului 3etru, crucificat la %oma2. up mutarea capitaliei imperiului la 1onstantinopol /"552, pentru lung timp episcopul %omei a fost cea mai puternica persoana din %oma. Autoritatea sa a sporit si mai mult dup ce, in <C!, Imperiul roman de apus s-a destrmat, aceasta intuitie incarnnd rezistenta mpotriva nvlirilor &ar&are.