Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
9. ISLAMUL ŞI EUROPA
9.1. Califatul arab. Ideea de cruciadă
A. Califatul arab: Studiaţi D1, D2 Naşterea statului arab este strâns legată de
religia islamică care îi uneşte şi mobilizează pe arabii. După moartea profetului
Mahomed şeful statului arab poartă denumirea de calif, adică locţiitor al Profetului.
Primii patru califi care au condus statul între 632-661, au fost aleşi din comunitatea
islamică de la Mecca, dintre apropiaţii şi rudele lui Mahomed.
Statele vecine, Imperiul Bizantin şi Imperiul Persan, istovite de luptele dintre ele
sunt înfrânte. Arabii cucerind Palestina, Siria, Mesopotamia, Egiptul şi Persia.
Studiaţi D3 Disputele teologice, juridice şi politice îi divizează pe credincioşi
islamici în două curente: sunniţii, fideli principiului electiv la conducerea califatului,
şi şiiţii, care susţineau principiul conducerii de către descendenţii lui Mahomed.
În anul 661, guvernatorul Siriei, Muawyia, se declară calif şi mută capitala la
Damasc. Astfel se instalează dinastia Omeiazilor (661-750), în timpul căreia cuceririle
arabe continuă cu nordul-vestul Africii (Magrebul), Spania în 711, Afganistanul, Asia
centrală şi nord-vestul Indiei. Acum expansiunea arabă atinge apogeul, dar, este oprită
în 717 la asediul Constantinopolului, în 732 la Poitiers de Carol Martel şi în 751 la
Talas în Asia centrală de armata chineză.
În 750, şiiţii ies învingători, îi masacrează pe omeiazi şi numesc calif pe Abu el
Abass, un descendent din familia Profetului. Acesta întemeiază dinastia Abasizilor
(750-1258) în timpul căreia capitala este mutată la Bagdad. Expansiunea arabă se
opreşte, dar califatul se consolidează şi cunoaşte o mare dezvoltatare economică şi
culturală. Cel mai cunoscut calif al acestei dinastii a fost Harun al Raşid (786-809) în
timpul căruia Bagdadul devine cel mai mare oraş din lume (1mil.loc.)
Un membru al dinastiei omeiazilor, scăpat din masacrul familiei sale, ajunge în
Spania, unde urmaşi săi întemeiază Califatul omeiad (929) cu capitala la Cordoba.
După anul 1002, califatul omeiad se dezmembrează în peste 20 mici state provinciale
(emirate). Această farămiţare favorizează Reconquista, ultimul emirat, cel de Granada
fiind recucerit de spanioli în 1492. În anul 969, în Egipt, se întemeiază Califatul
Fatimid cu capitala la Cairo, existând acum trei state arabe. În 1055 turcii selgiucizi
cuceresc Bagdatul, iar 1258 acesta este cucerit de mongoli, membrii familiei califului,
care au scăpat, se refugiază în Egipt, unde se întemeiază statul mameluc. Acesta v-a fi
cucerit în 1517 de sultanul otoman Selim care preia şi titlul de calif.
*Temă: Care au fost cauzele fragmentării lumii arabe.
8. ISLAMUL ŞI EUROPA 8.1.B. Ideea de cruciadă
Studiu D1 1.Def. Cruciadele au fost expediţii militare, sub semnul crucii, organizate
de suveranii occidentali, la îndemnul papalităţii, cu scopul declarat de a elibera “locurile
sfiinte” (Palestina, Ierusalimul, Nazaretul ect.) de sub stăpânirea păgânilor musulmani.
2. Cauzele cruciadelor: în afară de cauze religioase au existat şi alte cauze:
economice (dorinţa de îmbogăţire), politice (dorinţa papalităţi şi a suveranilor de a-şi
consolida şi extinde puterea), sociale şi demografice (atenuarea conflictelor sociale şi
dirijarea surpulusului de oameni).
3. Desfăşurare: între anii 1096 şi 1270 s-au desfăşurat 8 cruciade. Cele mai
importante au fost Cruciada I (1096-1099) cu cele două componente ale sale: Cruciada
săracilor şi Cruciada cavalerilor. “Cruciada săracilor” prost organizată a generat
dezordini şi jafuri fiind masacrată imediat de turci. ”Cruciada cavalerilor” mult mai
bine organizată şi având o conducere mai unitară, a reuşit să elibereze întinse teritorii
din Orient, inclusiv Ierusalimul, unde a întemeiat mai multe state creştine (Regatul
Ierusalimului, Principatul Antiohiei, comitatele de Tripoli şi de Edessa).
Cruciada IV (1202-1204) care deturnată de la scopul iniţial a sfârşit prin a cucerii
Constantinopolul.
4.Urmările cruciadelor: pe termen scurt, cruciadele au contribuit, în Europa la
atenuarea disputelor dintre creştini dar, au generat antisemitism şi accentuarea
disensiunilor între creştini şi musulmani. Din punct de vedere economic rezultatele au
fost pozitive prin intensificarea schimburilor comerciale şi contribuţia adusă de Orient
la dezvoltarea tehnologică, ştiinţifică şi culturală a Europei (moara de vânt, hârtia
tehnica irigării, busola, praful de puşcă, cifrele arabe=indiene, unele plante etc.).
Temă: Care este deosebirea dintre cruciada creştină şi jihad-ul musulman?
Vocabular
D1“...Prefer să-mi pun viaţa în pericol pentru a elibera locurile sfinte, decât să comand universul.
Veniţi, fii ai lui Cristos, şi mă veţi vedea în fruntea voastră... Crucea care va străluci pe armele şi
stindardele voaste... vă va aminti fără încetare că Iisus Cristos a murit pentru voi şi că voi trebuie să
muriţi pentru el” (Apelul papei Urban al II-lea către cruciaţi).
C1 Identificaţi principala cauză, oficială, a organizării cruciadelor?
D2 “Femei, copii, bătrâni plecau cu nădejdea de a suferi martiriul în temniţele arabilor şi de a
obţine mântuirea veşnică. Nimic mai mişcător decât să vezi pe aceşti sărmani înjugându-şi boii, în loc
de cai, la carele pe două roţi, în care îşi îndesau copiii mici şi puţinele lor lucruri. La orice castel, în
orice oraş pe care îl întâlneau în cale, întrebau, rugându-se, dacă nu era acolo acel Ierusalim spre
care se îndreptau ” (Guibert de Nogent, Faptele lui Dumnezeu prin franci, 1108)
C2 Identificaţi clasa socială a acestor cruciaţi.
D3 “Vineri, dis-de-dimineaţă, am dat asaltul general asupa oraşului.... Îndată, toţi apărătorii
oraşului fugiră de pe ziduri prin oraş şi ai noştri îi urmăriră, ucigându-i şi masacrându-i... Cruciaţii
străbăteau străzile Ierusalimului, cu spada sau pumnalul în mână, omorând orice locuitor pe care-l
întâlneau, fără să cruţe nici femeile, nici copiii. Spectacolul unui asemenea număr de cadavre era
insuportabil. Dar masacratorii erau şi mai hidoşi la înfăţişare decât victimile lor: din tălpi până în
creştet erau acoperiţi de sânge ”. (Guillame de Tyr, descriind cucerirea Ierusalimuli de cruciaţi în
1099)
C3 Care a fost comportamentul cruciaţilor la cucerirea Ierusalimului? Sunteţi de acord cu el.
D4 “Şi când prada a fost adusă, era atât de bogată... încât niciodată de când lumea a fost creată,
n-a fost văzută şi cucerită o pradă atât de mare... atâta bogăţie se afla în Constantinopol. Grecii
spuneau că două părţi din bogăţia lumii erau în Constantinopol şi cea de-a treia răspândită în restul
lumii. ” (Robert de Clari, Cucerirea Constantinopolului, 1204)
C4 Care a fost cauza cuceririi Constantinopolului?
D5 Cruciada copiilor “Un tânăr cioban, în fruntea a 30 000 de copii din nordul Franţei, pe care îi
fanatizase cu predicile lui, însoţiţi şi de tineri preoţi şi de peleriri vârstnici, au ajuns la Marsilia (după
ce mulţi muriseră pe drum), unde doi negustori i-au îmbarcat pe şapte corăbii. Despre aceşti cruciaţi,
timp de 18 ani, nu s-a aflat nici o veste... În 1230, un preot întors din Palestina povestea că... două
corăbii au naufragiat în apropiere de Sardinia, iar cei care s-au salvat au fost vânduţi ca sclavi... ”
C5 Care a fost soarta participanţilor la “cruciada copiilor”? Şi-a atins ea scopul?