Ghidedrem

GHID
EDUCAIE REMEDIAL
GHID EDITAT N CadRUL PROieCtULUi POSDRU ID 27759, pROieCt diN PROgRaMUL de gRaNt COaLa peNtRU tOi aVNd Ca dOMeNiU de iNteRVeNie: 1.1 - ACCes La edUCaie i FORMaRe pROFesiONaL INIIAL de CaLitate
pentru
Editura MIASTRA Trgu-Jiu v 2012
CUVNT NAINTE
Ghidul activitilor remediale a fost realizat n scopul implementrii proiectului POSDRU - ID 27759 nvm mpreun, fiind elaborat de cadrele didactice experi n proiect, care au conceput o program riguroas n funcie de dificultile de nvare descoperite la elevii din grupul int. La disciplina matematic s-au pus n practic noiunile de baz la algebr i geometrie, facilitnd rezolvarea problemelor i exerciiilor tip evaluare naional. Elevii implicai n proiect au reuit n bun msur s parcurg materia, aceasta reflectndu-se n rezultatele bune obinute la clas i la testele naionale n anii colari respectivi. La disciplina limba i literatura romn au fost clarificate noiunile de baz ale literaturii i gramaticii limbii romne, elevii au fost stimulai s parcurg lecturile literare recomandate mbogindu-i vocabularul i formndu-se competene de comunicare mai accesibile. Urmare a activitii desfurate au fost rezultatele bune la clas i la testele naionale. La recomandarea experilor din proiect, elevii au colaborat cu biblioteca colii, aceasta reflectnduse n numrul de cri mprumutate i lecturate de ctre elevi. Disciplina geografie a deschis noi orizonturi de situare n timp i spaiu a elevilor n legtur cu geografia mondial i geografia Romniei. Elevii i au format o viziune nou privind strategia economic i geopolitic a lumii, Romnia fiind parte component a acesteia. Expertul a folosit metode moderne IT i s-au realizat prezentri de imagini despre acestea. n cadrul proiectului s-a organizat o excursie tematic n care elevii au putut s observe n natur ceea ce au nvat teoretic la coal n activitile de proiect. Istoria universal ca i istoria Romniei au constituit discipline binevenite n cadrul proiectului, dezvoltnd la elevi competene privind evoluia societii n diferite etape de dezvoltare ale sale. Portofoliile ntocmite de elevi constituie o baz de pornire n studiul istoriei n anii de liceu. S-a dezvoltat spiritul patriotic i ideea de apartenen la comunitatea mondial. S-au fcut vizite la muzee i obiective istorice din municipiu i jude. Activitile remediale desfurate n cadrul proiectului, considerm c i-au atins obiectivele i experii au reuit s formeze la elevi un volum de cunotine cu larg aplicabilitate n mai multe domenii de activitate.
Echipa de proiect
COLEGIUL REDACIONAL
COORDONATORI: Prof. Justin Sebastian PARALESCU, manager proiect Prof. Ion IFAN, manager proiect Prof. Constantin Cristinel GRDU, asistent manager proiect Prof. Ion ELENA, expert pe termen lung REDACTOR EF: Prof. Aurel POPESCU REDACTORI: Prof. Camelia DEACONESCU Prof. Simona IANCU Prof. Ionel CIOAB Prof. Ortenzia TNSESCU Prof. Cornelia SCRIN Prof. Camelia DINU
COALA GIMNAZIAL ALEXANDRU TEFULESCU TRGU-JIU

PARTENER 1 PROIECTUL NVM MPREUN ID 27759
EDUCAIE REMEDIAL
LIMBA I LITERATURA ROMN
EXPERT: DINU CAMELIA Anul II (2011-2012)
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA I LITERATURA ROMN

I. COMPETENE GENERALE, COMPETENE SPECIFICE I CONINUTURI ASOCIATE Tabelul de mai jos cuprinde competenele generale care vizeaz receptarea i producerea mesajelor scrise din programa colar pentru clasa a VII-a i a VIII-a ( Receptarea mesajului scris, din texte literare i nonliterare, n scopuri diverse; Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje scrise, n diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor n competenele specifice i coninuturile asociate, din programele colare pentru clasele a V-a a VIII-a. 1. Receptarea mesajului scris, din texte literare i nonliterare, n scopuri diverse
1.1
Competene specifice Coninuturi asociate dovedirea nelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerine date
- idei principale, idei secundare; ordinea logic i cronologic a ideilor/ a ntmplrilor dintr-un text; - moduri de expunere (naraiune, descriere, dialog, monolog); - structuri n textele epice (logica aciunii, timp, spaiu, modaliti de caracterizare a personajelor, relaiile dintre personaje) i lirice (concordana dintre forma grafic a poeziei i ideea transmis de aceasta, eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistic n textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiia fonetic/ aliteraia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaia, repetiia, enumeraia, antitez); - sensul propriu i sensul figurat al unor cuvinte ntr-un context dat; - elemente de versificaie (msura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trsturile specifice genului epic i liric, n opere literare studiate sau n texte la prima vedere; - trsturi ale speciilor literare: schia, basmul (popular/ cult), pastelul, fabula, nuvela n opere literare studiate; - texte literare (populare i culte aparinnd diverselor genuri i specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revist, anunul, tirea); 1.2 sesizarea corectitudinii i a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de mbogire a vocabularului i a categoriilor semantice studiate, a ortografiei i punctuaiei
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL - arhaisme, regionalisme i neologisme n texte date; cuvinte derivate, compuse sau obinute prin conversiune; - categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcii pleonastice; sensurile cuvintelor n contexte diferite; - mijloacele interne de mbogire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele externe de mbogire a vocabularului; - ortografierea diftongilor, a triftongilor i a vocalelor n hiat; - desprirea cuvintelor n silabe; - valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical i morfosintactic) ntr-un text dat; elemente de limb i de stil n textul literar; figurile de stil, versificaia; - categorii morfologice specifice prilor de vorbire (conform programelor colare pentru clasele a V-a - a VIII-a): prile de vorbire flexibile (verbul, substantivul/ articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) i neflexibile (adverbul, prepoziia, conjuncia, interjecia); relaii i funcii sintactice; elemente de sintax a propoziiei i a frazei (probleme de acord; funcii sintactice; tipuri de propoziii regente i subordonatele indicate de programa colar; relaii sintactice; topic i punctuaie; valori stilistice ale folosirii acestora n textul dat); - elemente de sintax a propoziiei i a frazei (probleme de acord; funcii sintactice; tipuri de propoziii regente i subordonatele indicate de programa colar; relaii sintactice; topic i punctuaie; valori stilistice ale folosirii acestora n textul dat); 1.3 identificarea valorilor etice i culturale ntrun text, cu exprimarea impresiilor i preferinelor
- elemente etice i culturale n texte literare i nonliterare i exprimarea propriei atitudini fa de acestea;
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL 2. Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje scrise, n diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse Competene Coninuturi asociate specifice 2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri i destinaii diverse, adaptndu-le la situaia de comunicare concret Competene specifice 2.2 Coninuturi asociate utilizarea n redactarea unui text propriu a cunotinelor de lexic i de morfo-sintax, folosind adecvat semnele ortografice i de punctuaie
- elemente de lexic studiate n clasele V - VIII; - aplicarea adecvat a cunotinelor de morfosintax n exprimarea scris corect; - folosirea corect a semnelor de punctuaie la nivelul propoziiei i al frazei (coordonare, subordonare, inciden); - enunul, fraza, pri de propoziie i propoziii studiate (predicatul i propoziia subordonat predicativ, subiectul i propoziia subordonat subiectiv; atributul i propoziia subordonat atributiv; complementul direct i propoziia subordonat completiv direct; complementul indirect i propoziia subordonat completiv indirect; complementele circumstaniale i propoziiile subordonate circumstaniale corespunztoare (de loc, de timp, de mod, de cauz, de scop); dezvoltarea i contragerea. - elemente de redactare a unor compuneri scurte pe o anumit tem/ urmrind un plan dat sau conceput de elev; prile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o tem dat; structurarea detaliilor n jurul ideii principale; dispunerea n pagin a diverselor texte; scrierea ngrijit, lizibil i corect; - redactarea unor texte reflexive i imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenierea unor trsturi ale unui obiect - peisaj, persoan - ntr-o descriere/ ntr-un portret; - redactarea unor scurte naraiuni; continuarea unor dialoguri; redactarea unor compuneri avnd ca suport texte literare studiate sau la prima vedere rezumat, caracterizare de personaj; - motivarea apartenenei unui text studiat la o specie literar sau la un gen literar: epic/ liric; - prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvene din texte la prima vedere, pe baza unor cerine date (de exemplu: elemente de structur a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificaie etc.) sau prin exprimarea argumentat a opiniei personale privind structura textului, semnificaia titlului, procedeele de expresivitate artistic nvate i semnificaiile mesajului din fragmentul dat; - exprimarea argumentat a unui punct de vedere privind un text studiat sau textul la prima vedere ; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil, personaje etc.);
ACTIVITI REMEDIALE LIMBA ROMN

COMPETENE GENERALE, SOCIALE I CIVICE
Receptarea mesajului comunicare;
oral
diferite
situaii
de
Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje orale n situaii de comunicare monologat i dialogat; Receptarea mesajului scris, din texte literare i nonliterare, n scopuri diverse; Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje scrise, n diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
VALORI I ATITUDINI Cultivarea interesului pentru lectur i a plcerii de a citi, a gustului estetic n domeniul literaturii; Stimularea gndirii autonome, reflexive i critice n raport cu diversele mesaje receptate; Cultivarea unei atitudini pozitive fa de comunicare prin contientizarea impactului limbajului asupra celorlali i prin nevoia de a nelege i de a folosi limbajul ntr-o manier pozitiv, responsabil din punct de vedere social; Cultivarea unei atitudini pozitive fa de limba romn i recunoaterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personal i mbogirea orizontului cultural; Dezvoltarea interesului fa de comunicarea intercultural.
ACTIVITI REMEDIALE LIMBA ROMN PLANIFICARE CALENDARISTIC ANUL al II-lea; Total 30 ore
OBIECTUL : LIMBA I LITERATURA ROMN

Coninuturi asociate - cuvinte-cheie ntr-un mesaj oral; - dialoguri pe diverse teme; 2-gr.10 2gr. 11 2-gr.9 Nr. ore Sptmna Observaii
Nr. crt. 1
Unitatea de nvare Genul liric- Poezia liric
Competene specifice
1.1 - nelegerea semnificaiei generale a mesajului oral, sesiznd progresia i coerena ideilor exprimate;
10
- sens propriu i sens figurat, sensul propriu de baz i sensurile secundare; sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; - utilizarea corect a neologismelor n contexte diverse; - corectarea construciilor pleonastice; - corectarea greelilor determinate de atracia paronimic; - structura textelor lirice, eul liric; - procedee de expresivitate artistic n textele studiate (figuri de stil:
2.1- construirea unui discurs oral pe o tem dat;
2.2- utilizarea n mod nuanat a categoriilor lexicale ntr-un mesaj oral;
-formularea ideilor pornind de la o tem dat; - prezentarea unor trsturi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile i speciile nvate; - argumentarea oral a unor puncte de vedere;
3.1- dovedirea nelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerine date;
Nr. crt. repetiia fonetic/ aliteraia, metafor, epitet, comparaie, repetiie, enumeraie); - sensul figurat al unor cuvinte ntr-un context dat; versificaia (msura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa;
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
3.2- sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de mbogire a vocabularului i a categoriilor semantice studiate;
4.1- redactarea diverselor texte, adaptndu-le la situaia de comunicare concret;
11
- redactri viznd ilustrarea unor trsturi ale genurilor i ale speciilor studiate; - comentarea unor secvene din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerine date (de exemplu: elemente de structur a operei literare; elemente de limb i de stil, figurile de stil, versificaia ); - structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei, dezvoltarea
4.3- redactarea unui text argumentativ.
- cuvinte i construcii incidente; -comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor i al neologismelor; - cuvinte derivate, compuse sau obinute prin conversiune; categorii semantice studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic ntr-un text literar; elemente de limb i de stil n textul literar; - mijloacele interne de mbogire a vocabularului, familia de cuvinte;mijloacele externe de mbogire a vocabularului; - organizarea planului unei lucrri pe o tem dat;
Nr. crt.
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
2 3-gr.10 3 Gr.11
Genul epic. Basmul. Schia 3-gr.9
1.1 nelegerea semnificaiei generale a mesajului oral, sesiznd progresia i coerena ideilor exprimate
argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferinelor i a opiniilor). tc.); cuvinte-cheie ntr-un mesaj oral;
1.4 sesizarea particularitilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat
12
- ascultarea atent a interlocutorilor n cadrul lucrului n echip; ierarhizarea ideilor receptate; receptarea i reinerea ideilor i a
1.5 aplicarea principiilor ascultrii active n manifestarea unui comportament comunicativ adecvat
2.1 construirea unui discurs oral pe o tem dat
- abateri de la normele limbii literare; particularitile vorbirii regionale; identificarea categoriilor gramaticale nvate; observarea relaiilor sintactice ntr-o propoziie sau ntr-o fraz, n funcie de intenionalitatea comunicrii; - sintaxa propoziiei i a frazei (predicatul i propoziia subordonat predicativ, subiectul i propoziia subordonat subiectiv, atributul i propoziia subordonat atributiv, complementul direct i propoziia subordonat completiv direct, complementul indirect i propoziia subordonat completiv indirect, complementele circumstaniale de loc, de timp, de mod, de cauz, de scop; propoziiile circumstaniale de loc, de timp, de mod, de cauz, de scop, condiional, concesiv, consecutiv);
Nr. crt. argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog;
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
2.3 utilizarea corect a relaiilor sintactice n textele orale proprii
3.1 dovedirea nelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerine date
13
- enunul, fraza; relaionarea prilor de propoziie n propoziii i a propoziiilor n fraze, n funcie de intenionalitatea comunicrii; rolul elementelor de legtur n fraz; contragerea unor propoziii n prile de propoziie corespunztoare sau expansiunea unor pri de propoziie n propoziiile corespunztoare; - structura textelor narative (logica aciunii, timpul, spaiul naraiunii); relaiile dintre personaje; structura textelor lirice, eul liric;
- monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ; - formularea ideilor pornind de la o tem dat; construirea unei expuneri n care s-i exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale ntr-un dialog; structurarea unui dialog pe o tem dat; caracterizarea unui personaj, rezumarea; prezentarea unor trsturi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile i speciile studiate; prezentarea unor produse realizate individual sau n echip; dezvoltarea unui enun sau a unui cuvnt ntr-o secven textual oral; argumentarea oral a unor puncte de vedere;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de mbogire a vocabularu-
Nr. crt.
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
lui i a categoriilor semantice studiate
3.3 identificarea valorilor etice i culturale ntr-un text, exprimndu-i impresiile i preferinele
4.1 redactarea diverselor texte, adaptndu-le la situaia de comunicare concret
14
- corectitudinea i expresivitatea prilor de propoziie i a propoziiilor ntr-un text dat; rolul prilor de propoziie i al propoziiilor n funcie de intenia i specificul comunicrii ntr-un text dat; cuvinte i construcii incidente; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor i al neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau obinute prin conversiune; categorii semantice studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic ntr-un text literar; elemente de limb i de stil n textul literar; figurile de stil, versificaia;
- moduri de expunere; ordinea logic i cronologic a ideilor / text; ntmplrilor dintr-un procedee de expresivitate artistic n textele studiate (figuri de stil: alegoria, repetiia fonetic/ aliteraia, metafor, hiperbol, epitet, comparaie, repetiie, enumeraie, antitez); sensul figurat al unor cuvinte ntr-un context dat; versificaia (msura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa; versul liber*); - trsturile specifice celor trei genuri (epic, liric i dramatic) n opere literare studiate sau n texte la prima vedere; opera dramatic: trsturi generale; specii literare obligatorii: balada popular, romanul (fragment);
4.2 utilizarea n redactarea unui text propriu a cunotinelor de morfo-sintax, folosind adecvat semnele ortografice i de punctuaie
Nr. crt. - elemente etice i culturale n texte literare i nonliterare i exprimarea propriei atitudini fa de ele; - organizarea planului unei lucrri pe o tem dat; caracterizarea unui personaj, rezumare; redactri viznd ilustrarea unor trsturi ale genurilor i ale speciilor studiate; comentarea unor secvene din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerine date (de exemplu: elemente de structur a operei literare; elemente de limb i de stil, figurile de stil, versificaia etc.); *conspectul; - enunul, fraza, pri de propoziie i propoziii (predicatul i propoziia subordonat predicativ, subiectul i propoziia subordonat subiectiv; atributul i propoziia subordonat atributiv; complementul direct i propoziia subordonat completiv direct; complementul indirect i propoziia subordonat completiv indirect; complementele circumstaniale i propoziiile subordonate circumstaniale; complementele circumstaniale de loc, de timp, de mod, de cauz, de scop, propoziiile circumstaniale de loc, de timp, de mod, de cauz, de scop; propoziia subordonat circumstanial condiional; propoziia subordonat circumstanial concesiv; propoziia subordonat
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
4.3 redactarea unui text argumentativ
15
Nr. crt. circumstanial consecutiv); structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferinelor i a opiniilor). 2-gr.9 2-gr.10
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
Genul epic. Nuvela
1.4- sesizarea particularitilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat;
2 Gr.11
16
- construirea unei expuneri n care s-i exprime opinia despre un anumit fapt; -caracterizarea unui personaj, rezumarea; prezentarea unor trsturi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile i speciile studiate; -prezentarea unor produse realizate individual sau n echip; -argumentarea oral a unor puncte
2.1- construirea unui discurs oral pe o tem dat;
- abateri de la normele limbii literare; - particularitile vorbirii regionale; - identificarea categoriilor gramaticale nvate; - observarea relaiilor sintactice ntr-o propoziie sau ntr-o fraz, n funcie de intenionalitatea comunicrii; - sintaxa propoziiei i a frazei (predicatul i propoziia subordonat predicativ, subiectul i propoziia subordonat subiectiv );
2.2-utilizarea n mod nuanat a categoriilor lexicale ntr-un mesaj oral;
Nr. crt. de vedere; -enunul, fraza; relaionarea prilor de propoziie n propoziii i a propoziiilor n fraze, n funcie de intenionalitatea comunicrii; -rolul elementelor de legtur n fraz; contragerea unor propoziii n prile de propoziie corespunztoare sau expansiunea unor pri de propoziie n propoziiile corespunztoare;
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
3.1 - dovedirea nelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerine date;
3.2- sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate;
17
-corectitudinea i expresivitatea prilor de propoziie i a propoziiilor ntr-un text dat; rolul prilor de propoziie i al propoziiilor n funcie de intenia i specificul comunicrii ntr-un text dat; - enunul, fraza, pri de propoziie i propoziii (predicatul i propoziia subordonat predicativ, subiectul i propoziia subordonat subiectiv); - aplicarea corect a semnelor de punctuaie la nivelul frazei (coordonare, subordonare, inciden);
4.2-utilizarea n redactarea unui text propriu a cunotinelor de morfo-sintax, folosind adecvat semnele ortografice i de punctuaie;
-structura textelor narative (logica aciunii, timpul, spaiul naraiunii); relaiile dintre personaje; -moduri de expunere; ordinea logic i cronologic a ideilor / ntmplrilor dintr-un text; -trsturile specifice ale genului epic n opere literare studiate sau n texte la prima vedere;
4.3-redactarea unui text argumentativ.
Nr. crt.
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
4 3-gr.10 3 Gr.11
mbinarea genurilor 3-gr.9
1.1 nelegerea semnificaiei generale a mesajului oral, sesiznd progresia i coerena ideilor exprimate
- structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferinelor i a opiniilor). cuvinte-cheie ntr-un mesaj oral;
1.4 sesizarea particularitilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat
18
- formularea ideilor pornind de la o tem dat; construirea unei expuneri n care s-i exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale ntr-un dialog; structurarea unui dialog pe o tem dat; caracterizarea unui personaj, rezumarea; prezentarea unor trsturi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile i speciile studiate; prezentarea unor produse realizate individual sau n echip; dezvoltarea unui enun sau a unui cuvnt ntr-o secven textual oral; argumentarea oral a unor puncte de vedere
2.1 construirea unui discurs oral pe o tem dat
- abateri de la normele limbii literare; particularitile vorbirii regionale; identificarea categoriilor gramaticale nvate; observarea relaiilor sintactice ntr-o propoziie sau ntr-o fraz, n funcie de intenionalitatea comunicrii;
2.5 captarea i meninerea ateniei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului
Nr. crt. - situaia de comunicare monologat i dialogat; prezentarea oral, cu folosirea unor tehnici variate de captare i meninere a ateniei publicului / interlocutorilor (introducere n tem prin propunerea unei idei surprinztoare, meninerea contactului vizual cu interlocutorii, sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente); *acte de vorbire.
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
3.1 dovedirea nelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerine date
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de mbogire a vocabularului i a categoriilor semantice studiate - structura textelor narative (logica aciunii, timpul, spaiul naraiunii); relaiile dintre personaje; structura textelor lirice, eul liric; - trsturile specifice celor trei genuri (epic, liric i dramatic) n opere literare studiate sau n texte la prima vedere; opera dramatic: trsturi generale; specii literare obligatorii: balada popular, romanul (fragment); - texte literare (populare i culte aparinnd diverselor genuri i specii); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revist); - corectitudinea i expresivitatea prilor de propoziie i a propoziiilor ntr-un text dat; rolul prilor de propoziie i al propoziiilor n funcie de intenia i specificul comunicrii ntr-un text dat; cuvinte i construcii incidente; comentarea rolului
19
3.3 identificarea valorilor etice i culturale ntr-un text, exprimndu-i impresiile i preferinele
4.1 redactarea diverselor texte, adaptndu-le la situaia de comunicare concret
4.2 utilizarea n redactarea unui text propriu a cunotinelor de morfo-sintax,
Nr. crt. arhaismelor, al regionalismelor i al neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau obinute prin conversiune; categorii semantice studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic ntr-un text literar; elemente de limb i de stil n textul literar; figurile de stil, versificaia; - elemente etice i culturale n texte literare i nonliterare i exprimarea propriei atitudini fa de ele;
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
folosind adecvat semnele ortografice i de punctuaie
4.3 redactarea unui text argumentativ
20
- enunul, fraza, pri de propoziie i propoziii (predicatul i propoziia subordonat predicativ, subiectul i propoziia subordonat subiectiv; atributul i propoziia subordonat atributiv; complementul direct i propoziia subordonat completiv direct; complementul indirect i propoziia subordonat completiv indirect; complementele circumstaniale i propoziiile subordonate circumstaniale; complementele circumstaniale de loc, de timp, de mod, de cauz, de scop, propoziiile circumstaniale de loc, de timp, de mod, de cauz,
- exprimarea n scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenierea trsturilor unui obiect (peisaj, oper de art, persoan), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii ntr-o descriere / ntr-un portret;
Nr. crt. de scop; propoziia subordonat circumstanial condiional; propoziia subordonat circumstanial concesiv; propoziia subordonat circumstanial consecutiv); - structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferinelor i a opiniilor)
Unitatea de nvare
Competene specifice
Coninuturi asociate
Nr. ore
Sptmna
Observaii
21
ANALIZA UNUI TEXT LIRIC LA PRIM VEDERE (clasele V-VIII)

1. Citete textul cu atenie. Noteaz pe o foaie : ce prezint textul (un peisaj, un cadru, un anotimp, o stare, un sentiment, o idee etc.); ce te face s simi (bucurie, optimism, regret, tristee, pasiune, revolt, uimire etc.) cum i se pare (uor de neles, dificil, cu termeni cunoscui, cu multe cuvinte greu de neles, cu multe forme populare sau regionale etc.) ce i sugereaz titlul ; ce tii despre autorul lui sau ce poi deduce, n cazul c nu ai citit nimic altceva scris de acesta.
2. n ce specie l poi ncadra (pastel, poezie liric, imn, doin) i identific n text trsturile specifice : descrierea ca mod de expunere (folosete ce ai scris la punctul 1 ce prezint textul) ; cum apare eul liric (foarte bine marcat gramatical verbe i pronume la persoana I, adresare direct la persoana a II-a / slab marcat sau deloc, discret sugerat); transmiterea direct a sentimentelor (vezi ce-ai scris la punctul 1 ce te face s simi); cum este organizat (un singur tablou sau mai multe tablouri, imagini artistice preponderente vizuale, auditive, olfactive, de micare etc.)
Reamintete-i trsturile specifice fiecrei specii ! PASTELUL descrie un cadrul natural sau un interior ce d natere unor triri, sentimente ale eului liric ; -eul liric se manifest foarte discret (uneori nu apare marcat gramatical); -predomin imaginile vizuale, substantivele, adjectivele, epitetele, comparaiile; DOINA sentimentul este foarte intim, trit cu putere (dor, jale, revolt, tristee); -apare motivul comuniunii om-natur; -formule specifice (frunz verde, foicic etc.), termeni populari; -versuri de 7-8 silabe, ritm trohaic, lipsa strofelor;
IMNUL
laud, preamrete o idee, o personalitate ; -ton solemn, mobilizator (invocaii, exclamaii, interogaii retorice, vocative, imperative) ; -folosete simboluri; -eul liric nu vorbete numai n nume propriu, ci ca purttor de cuvnt al unei comuniti (liric obiectiv, ceteneasc)
22

3. Formuleaz ntr-un enun sau dou : TEMA : ce prezint textul, ce aspect descrie MESAJUL (IDEEA POETIC CENTRAL) : ce sentimente transmite SEMNIFICAIA TITLULUI : ce sugereaz (specia din care face parte, elementul central descris, starea principal / sentimentul dominant transmis); din ce se compune (din punct de vedere gramatical, stilistic, lexical); ce legtur are cu tema i mesajul textului. Nu uita ! ntre aceste trei elemente exist ntotdeauna o legtur i ele constituie fundaia construciei textului literar.
4.
Analizeaz STRUCTURA COMPOZIIONAL : cte TABLOURI exist (tabloul este o imagine complex, alctuit din mai multe imagini artistice) i vezi crei pri din text corespunde fiecare tablou ; TABLOUL nu coincide ntotdeauna cu o strof din text, el se poate ntinde pe mai multe sau mai puine versuri, conteaz ca din el s poat fi extras o singur IDEE POETIC. ia fiecare tablou n parte i analizeaz ce tip de imagini l compun, gsete ideea poetic i vezi cum e redat (cu ajutorul cror figuri de stil, procedee, lexic etc.); oprete-te doar la 1-2 figuri de stil relevante i care i se par originale (gsite doar de acel poet); nu uita s-i argumentezi prerile i interpretarea cu exemple din text; atunci cnd textul este la prima vedere, l ai n fa, deci e absolut obligatoriu s foloseti exemple redate corect .
5. Precizeaz cum folosete poetul celelalte nivele ale textului (ELEMENTE DE VERSIFICAIE, numite i PROZODIE, LEXIC, MORFO-SINTAX) pentru a sugera ideile poetice pe care le-ai enumerat. ELEMENTE DE VERSIFICAIE (PROZODIE) rim, ritm, msur, vers, strof.
23

LEXIC regionalisme, arhaisme, neologisme, serii sinonimice, familii i cmpuri lexicale, invenii lexicale. MORFO-SINTAX ce pri de vorbire predomin, topic, inversiuni etc.
6. Trage nite CONCLUZII (prin ce te-a impresionat textul, ce are el original, adic nu ai mai gsit la
alte texte de acelai tip sau la ali autori )
PROCEDEE DE EXPRESIVITATE ARTISTIC I. FIGURILE DE STIL SAU TROPII (cuvintele sunt folosite cu sens figurat): 1. Epitetul (figura de stil prin care se exprim nsuirile deosebite, neateptate ale obiectelor sau ale aciunilor prezentate ntr-o lumin nou, impresionndu-l pe cititor; el determin un substantive sau un verb i poate fi exprimat prin adjective, substantive, verb sau adverb) a) Dup nr. de termeni epitetele pot fi: - simple: prin acele amenintoare stnci - duble: ar mndr i binecuvntat - triple: cmpia Ialomiei, -aterne tcut, neted, uscat b) Dup ceea ce exprim: - cromatice (exprim culoarea): seninu-i albastru i limpede - cu rol personificator (atribuie i nsuiri omeneti): Codri se zvrcoleau neputincioi - cu rol hiperbolizator (contribuie la realizarea unei hiperbole): Gigantic poart-o cupol pe frunte - cu rol metaforic (implic o comparaie subneleas, ca i metafora): Fei-Frumoi cu pr de aur c) Dup poziie: - postpus (aezat dup cuvntul determinat): Umplu aerul vratec de mireasm i rcoare - antepus (aezat naintea cuvntului determinat): Priveam fr de int-n sus/ ntr-o slbatic splendoare 2. Personificarea (figura de stil prin care se atribuie nsuiri, manifestri i aciuni omeneti obiectelor, elementelor naturii, fiinelor necuvnttoare): Doar izvoarele suspin, Pe cnd codrul negru tace 3. Comparaia (procedeul prin care se altur doi termini personaje, obiecte, aciuni, idei etc. pe baza unor nsuiri commune, cu scopul de a evidenia caracteristicile primului termen): Ca un glob de aur luna strlucea (cei doi termeni se leag i prin cuvinte ca: asemenea, ct, aidoma, asemntor, cum, ntocmai, cum etc.). 4. Metafora (figura de stil care are la baz o comparaie din care lipsete termenul comparat; un termen obinuit propriu este nlocuit cu unul neobinuit figurat realizndu-se un transfer de sens): Mircea nsui mn-n lupt vijelia-ngrozitoare Regina nopii stpnete cerul Uneori sunt prezeni ambii termeni ai comparaiei, dar nelegai prin cuvintele asemenea, ca, la fel cu etc. Astfel de metafore sunt: a) explicite: Vod-i un munte b) apozitive: Vedeam Ceahlul la apus/ Un uria cu fruntea-n soare Metaforele pot avea i ele: a) rol personificator: Pe-ai rii umeri dalbi
24

b) rol hiperbolizator: i vorba-i e tunet Exist i metafore exprimate prin verb i acestea se numesc metafore verbale: Pe un deal rsare luna ca o vatr de jratec/ Rumenind strvechii codrii 5. Hiperbola (figura de stil prin care se exagereaz intenionat nsuirile unei fiine, ale unui personaj literar, caracteristicile unuiobiect, ale unui fenomen sau ale unei ntmplri pentru a impresiona pe cititor): Crapii-n ele-s ct berbecii n plopi piersici ct dovlecii, Pepenii de zahr rou. n gru spicul ct cocou. 6. Alegoria (figura de stil alctuit dintr-o niruire de metafore, comparaii, personificri etc., prin care se substituie o imagine prin alta n baza unor asemnri sau corespondene i se exprim noiuni abstracte prin intermediul concretului): S le spui curat C m-au nsurat Cu-o mndr crias A lumii mireas C la nunta mea A czut o stea; Soarele i luna Mi-au inut cununa Brazi i pltinai I-am avut nuntai, Preoi, munii mari, Paseri, lutari Psrele mii i stele fclii. 7. Simbolul (procedeul artistic care const n utilizarea unui obiect concret pentru a desemna un alt obiect sau, cel mai adesea, o idee abstract): - crinul simbolizeaz puritatea; - laurul simbolizeaz victoria etc. II. PROCEDEE DE SINTAX POETIC (procedee artistice) cuvintele nu sunt folosite cu sens figurat. 1. Enumeraia (niruire de mai muli termeni referitori la acelai aspect, cu scopul de a atrage atenia asupra obiectelor sau faptelor nfiate): Aici stejarii, brazii i fagii trufai nal capul lor spre cer. 2. Inversiunea (procedeul prin care se schimb ordinea topica obinuit a cuvintelor n propoziii i a propoziiilor n fraze cu scopul de a obine efecte poetice prin accentuarea aspectului sau caracteristicii nfiate): Plutea-ntr-acest imens senin n versuri contribuie la realizarea ritmului i a rimei.
3. Repetiia (folosirea succesiv, repetarea unui sunet, a unui cuvnt sau a unui grup de cuvinte pentru a impune ateniei o imagine, un aspect din realitate, o ide, un sentiment, o aciune sau un obiect): Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar! Care vine, vine, vine, calc totul n picioare. 4. Antiteza (procedeul artistic prin care scriitorul pune n contrast n opoziie personaje, situaii, idei, sentimente cu scopul de a reliefa unul din termeni prin cellalt):
25
5. Invocaia retoric (procedeul artistic care const n adresarea direct ctre o persoan absent sau imaginar, de la care nu se ateapt, de fapt, nici o intervenie, nici un rspuns): Privii, mree umbre, Mihai, tefan, Corvine Se realizeaz prin substantive n vocative, nsoite REMEDIAL sau nu de interjecii; GHID PENTRU EDUCAIE Poate fi adresat unor personaliti istorice, fiinei iubite, unor elemente din natur etc.; Cciimpresia voi murind n snge, ei pot s mari. Creeaz de dialog imaginar cufie interlocutorul. 5. retoric (procedeul artistic care const n adresarea directdiferite ctre o persoan absent 6. Invocaia Exclamaia retoric (procedeul artistic care pune n eviden stri emoionale, sau imaginar, de la care se ateapt,prin de fapt, nici o intervenie, nici un rspuns): sentimente puternice alenu vorbitorului intermediul unor interjecii, al adresrii directe i Privii, mree umbre, Mihai, tefan, Corvine printr-o intonaie exclamativ): Se realizeaz prin substantive Aoleo! M arde focul n vocative, nsoite sau nu de interjecii; Ca s-mi cerc i eu norocul. istorice, fiinei iubite, unor elemente din natur etc.; Poate fi adresat unor personaliti Aoleo ! De ru, de bine Creeaz impresia de dialog imaginar cu interlocutorul. ip sufletul n mine! 6. Exclamaia retoric (procedeul artistic care pune n eviden diferite stri emoionale, Subliniaz idei i ale sentimente, confer d relief personajelor sentimente puternice vorbitorului prinvioiciune/energie intermediul unordialogului interjecii,ial adresrii directe i (le intonaie exclamativ): printr-o contureaz). Aoleo! M arde focul Ca s-mi cerc i eu norocul. 7. Interogaia retoric Aoleo ! De ru,(const de binen adresarea unei ntrebri sau a unui ir de ntrebri la care nu se ateapt rspuns sau n care conin n ele rspunsul): ip sufletul mine! Voi suntei urmaii Romei? Nite ri i nite fameni. I-e ruine s v zic vou oameni. Subliniaz idei omenirii i sentimente, confer vioiciune/energie dialogului i d relief personajelor (le contureaz). III. PROCEDEE FONETICE (figuri de sunete) 1. Interogaia Aliteraia sau armonia imitativ (procedeul artistic care const n de repetarea unor consoane, 7. retoric (const n adresarea unei ntrebri sau a unui ir ntrebri la care nu se grupuri de consoane sau silabe pentru obinerea unui efect muzical sau onomatopeic): ateapt rspuns sau care conininiiale n ele rspunsul): Vjind ca urmaii vijelia i ca plesn etul de oaie Voi suntei Romei? Nite ripl i nite fameni. I-e ruine omenirii s v zic vou oameni. 2. Asonana (procedeul artistic care const n repetarea aceleiai vocale accentuate): Iat craiul, socru mare Acest termen (asonana)(figuri denumete i rima mperecheat. III. PROCEDEE FONETICE de sunete) redactat prof. Camelia Dinuta 1. Aliteraia sau armonia imitativ (procedeul artistic Material care const nde repetarea unor consoane, grupuri de consoane sau silabe iniiale pentru obinerea unui efect muzical sau onomatopeic): Vjind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie 2. Asonana (procedeul artistic care const n repetarea aceleiai vocale accentuate): Iat craiul, socru mare Acest termen (asonana) denumete i rima mperecheat.
Material redactat de prof. Camelia Dinuta
ELEMENTE DE VERSIFICAIE (PROZODIE)

I. II. Versul (un rand dintr-o poezie) Strofa (grupul de unul, dou sau mai multe versuri): 1. Monostihul (monoversul) un vers; 2. Distihul dou versuri n strof;
ELEMENTE DE VERSIFICAIE (PROZODIE)
I. II.
Versul (un rand dintr-o poezie) Strofa (grupul de unul, dou sau mai multe26 versuri): 1. Monostihul (monoversul) un vers; 2. Distihul dou versuri n strof;
3. Teretul (terina) trei versuri n strof; 4. Catrenul patru versuri n strof. - Unele poezii nu au versurile grupate n strofe i se numesc astrofice sau continuative. III. Refrenul (repetiia identic sau aproximativ asemntoare a aceluiai (acelorai) vers (versuri) dup fiecare strof pentru a accentua o anumit idee): Cunosc o fntn pe calea umbrit; Pe valea umbrit cunosc o fntn; Pe valea umbrit cunosc o fntn. IV. Msura (numrul silabelor dintr-un vers): Doi-n doi-n cn-tec dul-ce msura este de 8 silabe. V. Ritmul (succesiunea regulat a silabelor accentuate i neaccentuate dintr-un vers): 1. Troheul picior metric bisilabic (format din dou silabe) n care prima silab este accentuat; ritmul se numete trohaic ( / ): Doi-n doi-n cn-tec dul-ce / ; / _ ; / _ ; / _. 2. Iambul picior metric bisilabic (format din dou silabe) n care accentul cade pe a doua silab; ritmul se numete iambic ( _ / ): Cnd tre-mu-rn-du-i ja-lea i sfi-a-la _ / ; _ / ; _ / ; _ / ; _ /;_. 3. Amfibrahul picior metric trisilabic (format din trei silabe) n care accentual cade pe a doua silab; ritmul se numete amfibrahic ( _ / _ ) Cu-nosc o fn-t-n pe va-lea um-bri-t _ / _; _ / _; _ / _ ; _ / _ . VI. Rima (potrivirea sunetelor de la sfritul a dou sau mai multe versuri ncepnd cu o vocal accentuat). Felul rimei: 1. Dup versurile care rimeaz: a. Monorim: 1 2 3 4 b. Rim mperecheat: 1 2, 3 4 c. Rim ncruciat: 1 3, 2 4 d. Rim mbriat: 1 4, 2 3 2. Dup numrul de silabe din rim: a. Masculin (format din sunetele ultimei silabe): drum / parfum; b. Feminin (format din sunetele ultimelor dou silabe): zburtoare / floare. 3. Dup gradul de potrivire a sunetelor din rim: a. Perfect (toate sunetele sunt identice): oele / Pepele; b. Imperfect sau asonan (difer ultima vocal sau sunetele de dup ultima vocal): omt / tmiet argint / licurind VII. Versurile libere sau albe sunt lipsite de ritm, rim i msur; nu respect reguli de prozodie.
27

TEST Figuri de stil Nr. I I. Definii i exemplificai: epitetul, inversiunea, interogaia retoric,aliteraia II. Identificai figurile de stil din urmtoarele fragmente: 1.Iar pdurea lin suspin 2. Aria miezului nflcrat al zilelor de iulie muca cu dini de foc. 3.Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar. 4. Mircea nsui mn-n lupt vijelia-ngrozitoare Care vine, vine, vine, calc totul n picioare. 5. Voi credeai n scrisul vostru, noi nu credem n nimic. 6. i ochiul tu m-nghea, privirea ta m arde. 7. De treci codrii de aram, de departe vezi albind 8. Ele sar n bulgri fluizi/ n cuibar rotind de ape, peste care luna zace 9. muni, cu cu crestetele ncununate de o vecinic diadem de ninsoare 10.Vai, unde sunt oamenii/i unde sunt aezrile-omeneti NR.II I. Definii i exemplificai: metafora, antiteza, invocaia retoric,asonana II. Identificai figurile de stil din urmtoarele fragmente: 1.Iar pdurea lin suspin 2. Aria miezului nflcrat al zilelor de iulie muca cu dini de foc. 3.Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar. 4. Mircea nsui mn-n lupt vijelia-ngrozitoare Care vine, vine, vine, calc totul n picioare. 5. Voi credeai n scrisul vostru, noi nu credem n nimic. 6. i ochiul tu m-nghea, privirea ta m arde. 7. De treci codrii de aram, de departe vezi albind 8. Ele sar n bulgri fluizi n cuibar rotind de ape, peste care luna zace 9. muni, cu cu crestetele ncununate de o vecinic diadem de ninsoare 10.Vai, unde sunt oamenii/i unde sunt aezrile-omeneti
28
Modurile de expunere
Sunt modaliti prin care autorul nfieaz n opera literar fapte, ntmplri, personaje, atitudinile acestora, diferite aspecte din realitate i i exprim gndurile, ideile i sentimentele.
NARAIUNEA este modul de expunere prin care autorul povestete o ntmplare sau un ir de ntmplri dispuse ntr-o succesiune de momente desfurate ntr-un spaiu determinat, la care particip unul sau mai multe personaje. Ea presupune: 1. un povestitor sau un narator (cel care relateaz sau povestete faptele) care poate fi: - autorul (relatarea se face la persoana a III-a, deoarece vorbete despre alii) sau un personaj al operei (relatarea se face la persoana I, vorbete despre sine i i asum rolul de narator i de personaj) 2. o aciune (totalitatea faptelor i ntmplrilor desfurate) 3. personaje (persoanele care particip la aciune) Exist mai multe tipuri de naraiune: a. naraiunea la persoana I (naratorul este participant la aciune) b. naraiunea la persoana a III-a (naratorul se afl deasupra faptelor, tie totul i i povestete cititorului) c. naraiunea impersonal (naratorul se ascunde n spatele personajelor i le las s acioneze singure) Aciunile narate se desfoar: a. ntr-un spaiu real terestru imaginar cosmic b. ntr-un timp un moment o perioad mai mare de timp real trecut imaginar prezent viitor Faptele pot fi prezentate: a. cronologic (n ordinea n care sa-u petrecut n timp) b. n ordine temporal ntmpltoare Funciile naraiunii : pune n relaie o stare de nceput a unor lucruri cu alta final, modificat; - este un mijloc indirect de caracterizare a personajelor; - pune fa n fa personajele, s se confrunte; - pune n relaie diferite spaii i momente n care se desfoar aciunile. Procedee de legare a secvenelor narative: a. nlnuirea dispunerea cronologic a ntmplrilor; b. alternana prezentarea alternativ a dou povestiri; c. inseria includerea unei povestiri n interiorul alteia - povestire n povestire)
I.
DESCRIEREA este modul de expunere prin care autorul nfieaz un col din natur, un inut, fenomene specifice anumitor timpuri, diverse obiecte precum i chipuri de oameni, prezentnd sugestiv particularitile acestora. Tipuri de descrieri: 1. Descrierea literar poetic (subiectiv) caracteristicile unui col din natur, ale unui inut, ale unor fenomene, anotimpuri, obiecte, persoane. 2. Descrierea obiectiv (tiinific) ofer informaii precise, exacte cititorului fra a apela la imagini artistice sau la figuri de stil. 3. Descrierea tehnic ofer date precise folosind termeni specifici anumitor domenii ale tehnicii (descrierea unui motor, a modurilor de funcionare) 4. Descrierea publicitar ofer informaii precise i atractive unui posibil cumprtor: reclama, anunul publicitar)
II.
29

III. DIALOGUL este modul de expunere prin care se reproduce direct o discuie ntre dou sau mai multe personaje avnd ca scop reliefarea nsuirii acestora, a modului lor de a se exprima i realizarea comicului de limbaj. - principal modalitate de comunicare n textul dramatic - este alctuit dintr-o serie de replici - modalitate de caracterizare a personajelor MONOLOGUL este modul de expunere folosit pentru a reda gndurile, tririle sufleteti ale personajelor, fr a implica, n general un interlocutor. - modalitate de realizare a comunicrii - monolog interior - monolog dramatic EVOCAREA este procedeul prin care se aduce n faa cititorului imaginea unei persoane, a unui loc, a unui eveniment sau a unei epoci din trecut, n toat mreia lor de odinioar.
IV.
V.
NARAIUNEA
Din fr. narations, lat. narratio - povestire, istorisire" Definiie: Text care nfieaz aciuni, ntmplri, evenimente. Dup unii cercettori, un text narativ propriu-zis (o naraiune) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s nfieze cel puin dou evenimente (Un avion s-a prbuit ieri n Oceanul Pacific" nu este o naraiune); evenimentele prezentate s fie n succesiune cronologic (Astzi a avut loc decernarea premiilor UNITER la Bucureti i s-a deschis o expoziie de pictur la lai" nu este o naraiune) evenimentele s fie n legtur cauzal (La ora 7.30 am plecat la coal i la 14.00 am revenit acas" nu este o naraiune); evenimentele s implice persoane sau personaje care acioneaz (Din cauza unei scderi brute de temperatur s-a format un strat dens de nori i s-a declanat o ploaie cu grindin care a produs mari pagube materiale" nu este propriu-zis o naraiune). Elementele de baz ale unui text narativ sunt: naratorul (cel care nareaz sau povestete; ntr-un text pot aprea unul sau mai muli naratori), subiectul (nlnuirea cronologic i logic, cauzal, a ntmplrilor narate) personajele (cei care acioneaz) timpul si spaiul evenimentelor. n lectura unui text narativ, atenia cititorului se orienteaz n principal ctre urmtoarele aspecte: Cine? Cnd se petrec ntmplrile narate? Unde? Ce se ntmpl? Cine acioneaz? De ce? n naraiuni, rolul principal revine verbelor; modurile i timpurile la care sunt folosite acestea constituind repere eseniale pentru nelegerea textului. n naraiuni, ordinea povestirii evenimentelor poate diferi de ordinea n care acestea se desfoar. n lectura textelor narative trebuie avut n vedere relaia dintre aciune i personaje, n unele naraiuni ficionale (de exemplu, literatura de aventuri) aciunea este mai importan. n altele (de exemplu, nuvela psihologic sau romanul psihologic) atenia cititorului se orienteaz n principal ctre personaje. Perspectiva narativ poate influena n grade diferite nelegerea de ctre cititor a
30

evenimentelor narate. Textele narative pot cuprinde pasaje aparinnd altor tipuri de text (descriptiv, argumentativ, informativ etc). Naraiunile ficionale pot plasa aciunea ntr-un timp incert, nedeterminat, sau ntr-un timp imaginar de exemplu, n viitor. n naraiunile ficionale, locul aciunii poate corespunde unor spaii din realitate (de exemplu: Bucureti, Paris, Delta Dunrii, Romnia etc), poate fi inventat sau poate fi nedeterminat (aciunea se poate petrece oriunde). De asemenea, locul desfurrii aciunii poate avea o semnificaie simbolic. Naratorul dintr-un text narativ poate avea o identitate (nume, sex, vrst, apartenen etnic, social, educaie, credine, atitudini etc.)mai mult sau mai puin sau chiar deloc precizat. Tipuri: A. B.
1. naraiuni ficionale, care povestesc ntmplri inventate, nchipuite 2. naraiuni nonficionale, care povestesc ntmplri petrecute n realitate. 1. naraiuni literare (n marea lor majoritate ficionale), care se citesc sau se ascult de plcere 2. naraiuni destinate altor scopuri de comunicare (pentru a informa, pentru a instrui, pentru a convinge etc).
Clasificarea naraiunii ficionale se face dup urmtoarele criterii: forma epicului (n versuri: balada, poemul, epopeea; n proz: povestirea, schia, nuvela, romanul); raportul narator - oper (subiectiv: povestirea; obiectiv: - nuvela, schia, romanul); complexitatea structurii narative (forme reduse: zicala, anecdota, epistola; forme ample: epopeea, romanul); forme de materializare a expresiei narative (n sisteme lingvistice: literatura, istoria; n sisteme non-lingvistice: artele plastice, arta cinematografic, reprezentarea scenic n teatru). Planuri ale naraiunii n secolul al XX-lea s-a constituit o tiin dedicat acestui concept i evoluiei sale, numit naratologie (evolund de la formalismul rus la structuralism). Naratologii disociaz ntre istorisire i discurs: 1) planul istoriei, al povetii(ntmplrile prezentate) 2) planul discursului, al povestirii(modul n care sunt narate ntmplrile)
NARATORUL. TIPURI DE NARATORI

Din fr. narrateur, lat. narrator- povestitor" Definiie: Naratorul este o instan intermediar ntre autor i cititor. Naratorul nu se confund cu autorul, cel dinti fiind - adesea - un personaj care apare n text i care preia funcia narativ. Autorul abstract este cel care a creat universul epic, iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. Funciile naratorului: funcia narativ (numit i funcie de reprezentare)
31
funcia de control sau cu cea de regie, ntruct naratorul e capabil s citeze discursul personajelor n interiorul propriului su discurs, folosind verbele dicendi" i sentiendi" (a zice i a simi) i utiliznd indicaiile scenice funcia de interpretare
Tipuri de narator: naratorul-personaj implicat direct n succesiunea evenimenial, relatare la persoana I, perspectiv subiectiv face parte din lumea fictiv pe care o prezint (ex. tefan Gheorghidiu, din Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu, sau Allan, din Maitreyi de Mircea Eliade, naratorul din romanul Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale.) naratorul-martor reprezentant al punctului de vedere auctorial, implicndu-se afectiv n faptele relatate, vzute direct sau numai parial. Relatarea la persoana I indic implicarea lui, iar relatarea la persoana a III-a ne arat c este absent din ntmplrile prezentate. naratorul omniscient este de regul identificat cu autorul n specia romanului realist. Este cel care cunoate gndurile personajelor, inteniile acestora pe care le nareaz la persoana a IIIa, este atottiutor i obiectiv. Este, n fond, o viziune dindrt", n care naratorul, aa cum afirm Camil Petrescu n Noua structur i opera lui Marcel Proust, tie totul despre personaj: Casele par pentru el fr acoperiuri, distanele nu exist, deprtarea n vreme de asemeni nu. n timp ce pune s-i vorbeasc un personaj, el i spune n ace lai alineat unde se gsesc i celelalte personaje, ce fac, ce gndesc exact, ce plnuiesc.(ex. Enigma Otiliei de G. Clinescu sau Concert din muzic de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu.) naratorul-confident (cruia i s-a relatat povestirea pe care, la rndul su, o istorisete); naratorul-mesager (care transmite mai departe povestirea auditoriului din text); naratorul-ordonator al scenariului epic (Ioni comisul n Hanu-Ancuei de Mihail Sadoveanu); naratorul-reprezentabil (sugernd, discret, perspectiva autorului textului asupra faptelor prezentate) etc. Bibliografie: Florin Ioni, Gheorghe Lzrescu, Adrian Svoiu, Florentina Smihian: Limba i literatura romn. Concepte operaionale. Teste pentru Examenul Naional de bacalaureat, Ed. Humanitas Educational, Bucureti, 2006 Eugen Simion(coordonator), Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache, Andrei Grigor, Limba i literatura romana. Manual pentru clasa a X-a, Ed. Corint, Bucureti, 2000 Alexandru Crian, Liviu Papadima, Ioana Prvulescu, Florentina Smihian, Rodica Zafiu, Limba i literatura romana. Manual. Clasa a IX-a, Ed. Humanitas Educaional, Buc., 2004 Demonstraie apartenen gen epic 1. Aparin genului epic operele literare n care autorul i exprim n mod indirect gndurile, ideile, sentimentele prin intermediul personajelor i al aciunii. 2. Fragmentul de text citat face parte din opera , scris de 3. Titlul operei pune n eviden subiectul / personajul principal / tema etc. operei literare. 4. Modul predominant de expunere este, ca n orice oper epic, naraiunea (care se mbin cu dialogul i / sau descrierea dac este cazul. Dialogul are rolul de a dinamiza aciunea i de a caracteriza, n mod indirect, personajele. Descrierea contureaz tabloul aciunii / ajut la realizarea portretului personajului / prezint o stare etc.)
32

5. Naraiunea este fcut la persoana a III-a, naratorul fiind un narator obiectiv (sau: naraiunea este fcut la persoana I, naratorul fiind un narator subiectiv, devenit personaj al operei.) 6. Aciunea se desfoar n timp i spaiu. (dac este cazul: putem identifica indici temporali, care plaseaz aciunea seara/dimineaa/toamna/iarna exemple din text i indici spaiali: exemple.) 7. Firul epic este uor de urmrit: - se rezum textul. (Dac este posibil: Fragmentul dat constituie unul dintre momentele subiectului unei opere literare: expoziia / intriga / desfurarea aciunii / punctul culminant / deznodmntul.) 8. O alt caracteristic a genului epic este prezena personajelor care particip la aciune. A) X este personajul principal al fragmentului citat / operei, deoarece particip la toate momentele aciunii, iar celelalte personaje acioneaz n funcie de el. sau: B) La aciunea desfurat n fragmentul dat particip mai multe personaje, fiecare avnd rolul su. Enumerm personajele i le stabilim rolul (principal, secundar, episodic) 9. Scurt prezentare a personajului / personajelor (X este caracterizat de autor n mod direct: i/sau indirect ..) 10. Relaiile dintre personaje (comunic, sunt ostile, sunt prieteni, se ironizeaz etc.) 11. Atitudinea autorului fa de personaj / personaje (Autorul i privete personajul / personajele cu simpatie / admiraie / compasiune etc.) 12. Avnd / Prezentnd aceste caracteristici, fragmentul / textul dat aparine genului epic. Argumente: 1. autorul i transmite n mod indirect gndurile, ideile, sentimentele 2. modul predominant de expunere este naraiunea (care se mbin cu descrierea / dialogul / monologul) 3. prezena naratorului 4. prezena personajelor i a aciunii 5. aciunea se desfoar n timp i spaiu Descrierea literar demonstraie 1. Descrierea este modul principal de expunere (de organizare) n fragmentul literar/ opera literar. supus/- analizei noastre. Acest mod de expunere permite lectorului s ptrund ntr-o lume n care el nsui poate fi un personaj contemplativ. 2. Autorul,, prezint un col de natur/ imaginea unui fenomen/ trsturile specifice ale unui personaj etc, prin intermediul figurilor de stil (epitete, metafore, comparaii, etc cu ex.)
33

3. Descrierea este un tablou (al unei lupte, al unei furtuni, de iarn, etc) / sau un portret, care urmrete prezentarea trsturilor fizice i/sau morale ale personalului : se continu cu ex. din text pentru argumentarea afirmaiei. 4. Descrierea este una static (pictural, o prezentare n imagini n care apar i verbe ce exprim stri, existene - exemple) sau dinamic (surprinznd un fenomen / un eveniment n desfurare, verbele folosite fiind de micare - exemple). Descoperim astfel n text imagini vizuale / dinamice / auditive / olfactive etc. - cu exemple). 5. Remarcm, de asemenea, caracterul a. sistematic al descrierii din planul deprtat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stnga seu invers; de sus n jos sau invers. b. nesistematic al descrierii eul liric/naratorul descrie/ prezint ceea ce vede i/sau aude pe msur ce percepe realitatea descris. 6. Prin intermediul descrierii, autorul comunic lectorului su sentimentul / sentimente de . (ex. tristee, bucurie, admiraie, etc.) 7. Descrierea este realizat din perspectiva privitorului (care poate fi naratorul sau un personaj), fiind aadar o descriere subiectiv. 8. Predomin n textul dat substantivele i adjectivele cu ajutorul crora se realizeaz figurile de stil (ex.) 9. Ca n orice descriere, remarcm n textul dat prezena detaliilor, acumularea lor fcndu-se prin enumeraie (ex.) 10. Avnd aceste caracteristici fragmentul din opera.., de../ opera., de., este o descriere literar. ARGUMENTE: 1. modul predominant de expunere este descrierea 2. prezena figurilor de stil i a imaginilor artistice 3. acumularea detaliilor prin abundena substantivelor i a adjectivelor
Demonstraie apartenen gen liric 1. Aparin genului liric operele literare n care autorul i exprim n mod direct gndurile, ideile, sentimentele, aspiraiile prin intermediul eului liric. 2. n fragmentul/opera citat, autorul.i exprim sentimentul/sentimentele de .. 3. Dac este cazul, facem cteva consideraii (observaii) asupra titlului poeziei legtura lui cu textul (ex. : titlul face trimitere direct la tema poeziei, sau: titlul transmite i el acelai sentiment de ca i ntreaga oper, etc.)
34
4. Eul liric i face simit prezena prin folosirea mrcilor lexico-gramaticale specifice (pronume i verbe de pers. I, sg. si pl) obligatoriu dm exemple; i/sau (dac este cazul) folosirea pers. a II-a (ceea ce presupune realizarea unui dialog imaginar al eului liric cu o alt persoan poate chiar cu cititorul). (Dac nu apar mrcile lexico-gramaticale, spunem: eul liric i face simit prezena prin subiectivitatea cu care ne nfieaz/ transmite/prezint..) 5. Se discut secvenele operei (cteva idei de ex.: n prima parte eul liric i exprim regretul pentru plecarea psrilor cltoare etc.) 6. Ideile, sentimentele poetului sunt exprimate cu ajutorul imaginilor artistice: vizuale (ex), auditive/olfactive/tactile (dac exist, dac nu , nu sunt enumerate) - exemplificate obligatoriu cu elemente/construcii din textul dat. 7. Pentru conturarea imaginilor artistice, poetul folosete figuri de stil: epitete, personificri, comparaii, metafora, etc (cu exemple i cu precizarea rolului fiecrei figuri) i procedee artistice (enumeraia, inversiunea, invocaia/interogaia etc. (ce exemple i precizarea rolului) (Dac este cazul: remarcm prezena aliteraiei/asonanei exemplu ca procedeu stilistic ce contribuie la amplificarea muzicalitii textului) 8. Prezena versificaiei este un alt argument c textul supus ateniei noastre este un text liric. Poezia arestrofe (dac are), msura versurilor este de, ritmul.. i rima 9. Final posibil: Prin creaia sa, poetul urmrete o comunicare direct cu lectorul su, instituirea unei legturi emoionale pe care fiecare suflet o percepe n mod unic. n fond, unicitatea oricrei opere const n felul n care autorul reuete s transmit cititorului emoii i sentimente. 10. Avnd/Prezentnd genului liric. Argumente: 1. autorul transmite n mod direct gndurile i sentimentele; 2. prezena eului liric, a mrcilor lexico-gramaticale specifice acestuia; 3. prezena imaginilor artistice i a figurilor de stil; 4. prezena versificaiei (vers, ritm, rim, msur). aceste caracteristici, textul/fragmentul/opera..aparine
35
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL CARACTERIZAREA PERSONAJULUI LITERAR Structura compunerii Introducere ncadrarea personajului n opera literar -prezentarea sumar a autorului i a operei -identificarea personajului ( cine este?) ; ncadrare tipologic: principal / secundar, pozitiv / negativ ; Cuprins Portretul fizic ( refcut prin reunirea tuturor prezentrilor prin tehnica citatului ) Portretul moral se realizeaz prin mbinarea prezentrii directe cu cea indirect Direct, personajul este numit / considerat de autor:,, , , ; vzut de : ,, ; apreciat de; prin autocaracterizare: ,, Indirect, prin fapte, vorbe, gesturi, relaiile cu celelalte personaje, mediul n care prinde via, numele care i-a fost atribuit, se dezvluie alte trsturi ale personajului ( n formularea enunurilor , folosete : Personajul impresioneaz prin; se remarc prin; dup cum a acionat se dovedete a fi; apreciind relaiile cu convinge c este capabil de) Intenia autorului a fost de ntruchipa n ; personajul este privit de autor cu i nzestrat cu Mijloacele artistice prin care a fost creat personajul Personaj de ( basm, balad, fabul, schi, nuvel, roman, comedie), a fost creat prin ( modurile de expunere, procedee artistice, particulariti de limbaj) ( numai unde e cazul), personajul simbolizeaz, se aseamn cu din opera individual / colectiv; real / imaginar / simbolic / alegoric -mprejurrile n care este surprins personajul
ncheiere. Aprecieri legate de valoarea scriitorului / a operei / a personajului.
36
TEXTE FUNCIONALE
persoane.
SCRISOAREA este o comunicare scris trimis cuiva prin pot sau prin intermediul unei
O scrisoare are urmtoarea structur:
I. SCRISOAREA FAMILIAL: se trimite rudelor, comunicndu-se informaii din viaa de familie.

Exemplu de scrisoare 1. Data i locul 2. Formula de adresare 3. Coninutul lucrrii Dragi prini, Noi am cltorit bine cu trenul. n gar ne-au ateptat Ionu i Sergiu. Ce bucuroi am fost cnd am ajuns cu toii n casa bunicilor! Ne-a ntmpinat Lbu care ne-a recunoscut imediat i s-a bucurat nespus de sosirea noastr. Aici ne simim foarte bine. A nins din belug i totul e acoperit de un vl argintiu. Am fcut n grdin un om de zpad. Ne-am jucat mult, mergem des la derdelu, de Anul Nou am mpodobit un frumos brdu. ntr-o zi bunicul ne-a dus n pdure, unde am poposit la casa pdurarului. Bunica mi-a druit o carte care mi place foarte mult. V iubim mult! Sosim pe 4 ianuarie. Cu drag, Mihai i Alexandru Iai, 3 ianuarie 2000
4. Formula de ncheiere i semntura
Cu drag, Cu respect, Cu dragoste, Din toat inima, Salutri, V salut etc.
Data i locul se trec n dreapta sus. Scrisorile se ncheie cu formule specifice:
Limbajul unei scrisori trebuie s fie clar, corect, concis.

Scrisul trebuie s fie frumos iar aranjarea n pagin s fie corect.
Alte formule de nceput: Iubite prieten, Drag mam, Stimate domn, Domnule, Iubite bunic, Stimate domnule profesor etc.
37
II. SCRISOAREA DE FELICITARE cuprinde cuvinte frumoase adresate unei anumite

persoane sau instituii cu ocazia unui eveniment deosebit. Iubit prieten, 12 noiembrie 2000, Tg. Neam
Nu am fost surprins cnd am aflat c ai luat examenul de capacitate cu note foarte mari. tiu c ai avut un an greu, c ai nvat mult i c merii din plin rezultatele obinute. Te felicit din toat inima, i transmit mult sntate, vacan plcut, mult fericire i succese n continuare!
A ta prieten,
Valentina
INVITAIA este textul n care se transmite ntr-un stil protocolar, rugmintea de a participa la o serbare, banchet, aniversare, adunare etc.
n redactarea unei invitaii se urmrete:
alegarea formulei de adresare i a frazei introductive; adoptarea tonului i stilului neutru; evitare formulelor stereotipe; evitarea informaiilor inutile; evitarea greelilor; aezarea textului n pagin. Avem plcerea s v informm c pe data de 21 mai 2003 Colegiul Tehnic Ion Creang va srbtori 141 de ani de existen. Manifestrile vor avea loc
Invitaiile oficiale au o structur diferit: - antetul - formula de adresare - formula introductiv - coninutul invitaiei Manifestrile Colegiul Tehnic Ion Creang Tg. Neam Domnului Primar al oraului Tg. Neam Stimate Domnule Primar, Elevii Colegiului Tehnic Ion Creang Tg. Neam au plcerea de a v invita la srbtorirea a 141 de ani de existen a colii noastre. vor avea loc n ziua de 21 mai 200, ncepnd cu orele 10oo n curtea colii. Sperm s ne onorai cu prezena dumneavoastr. Cu respect, . Localitatea Tg. Neam, 5 mai 2001
38
CEREREA este o compunere prin care cineva se adreseaz unei persoane cu atribuii oficiale,
solicitnd rezolvarea unei probleme de interes personal. Se ntocmete astfel: 1. Formula de adresare 2. Numele, prenumele, statutul social (adresa) desfsurate solicitantului: 3. Locul i data ntocmirii cererii: 4. Semntura solicitantului 5. Cui se adreseaz cererea preciznd funcia celui solicitat i instituia pe care o conduce. Domnule Director, Subsemnatul Ionescu Tudor, elev al Colegiului Tehnic Ion Creang Tg. Neam, solicit aprobarea de a frecventa cursurile de calculatoate n acest an n coala noastr.
Oglinzi, 25 noiembrie 2000
Tudor Ionescu
Domnului Director al Colegiului Tehnic Ion Creang Tg. Neam
este o compunere foarte scurt cu ajutorul creia se transmit tiri urgente, ntmplri mportante, evenimente sau se mprtesc gnduri i sentimente. Coninutul ei se formuleaz concis i clar, renunndu-se uneori la cuvintele de legtur. TAXA Cuvinte ______ Lei _______ Primitor_____________________ Transmis __________________________ Data __________ Ora ______________ Transmitor____________________
TELEGRAMA
Din_____
No. ____
ctg. _______
cuv. _________
Data ___________
Ora ______
(indicaii speciale: urgent, fulger)
Adresa Popescu Vasile Strada Mihai Eminescu, Bl. M. 14, Sibiu
Sosesc mine cu rapidul de 15 30
Ionu
(Adresa expeditorului) : Ionu Popescu
Strada Ion Creang, nr. 65, Cluj
39
EVALUARE INIIAL
Pentru rezolvarea corect a tuturor cerinelor din Partea I i din Partea a II-a se acord 78 de puncte. Pentru redactarea ntregii lucrri se acord 12 puncte. Din oficiu se acord 10 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I Citete textul: Umbl uor peste case Lumina de aur a toamnei, Atinge copacii i scutur frunzele i paii ei nu se aud, Nu se aud Dect la mine n suflet Zmbii, trectori, Descheiai-v la gt, Potolii-v setea de-albastru () E ultima mbriare a toamnei, Srutul din urm care ne face asemenea zeilor.
(48 de puncte)
Victor Felea, Lumina de aur a toamnei
Rezolv urmtoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat. A. 1. ncercuiete litera corespunztoare rspunsului corect: Cuvntul albastru, din versul Potolii-v setea de-albastru, s-a format prin: a. compunere. b. conversiune. c. derivare. 2.Subliniai varianta corect desprit n silabe: um-bl / umb-l a-ti-nge/ a-tin-ge des-che-iai/ de-sche-iai 3. Explic folosirea cratimei n secvena Potolii-v setea de-albastru. 6 puncte
6 puncte 6 puncte
________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________
40

4. Completeaz tabelul urmtor, preciznd valoarea morfologic i cazul pentru fiecare dintre cuvintele din text menionate n coloana din stnga.
6 puncte
ultima care (asemenea) zeilor
Valoarea morfologic
Cazul
5. Construiete un enun n care cuvntul toamn s aib funcia sintactic de atribut sustantival.
______________________________________________________________________________
6 puncte
________________________________________________________________________
B.
1. ncercuiete litera corespunztoare rspunsului corect:
6 puncte
Msura versurilor Umbl uor peste case / Lumina de aur a toamnei, din prima strof, este de : a. 7-8 silabe b. 8-9 silabe c. 9-10 silabe
2. Transcrie o metafor din textul dat.
6 puncte
______________________________________________________________________________
3. Explic, n 3-5 rnduri (3040 de cuvinte), relaia dintre titlul poeziei i coninutul acesteia.
6 puncte
________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________
41

PARTEA a II-a
(30 de puncte)
Redacteaz o compunere de 810 rnduri (70 100 de cuvinte) n care s foloseti 5 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. D un titlu sugestiv acestei compuneri.
Cuvinte selectate: _________, _____________, _____________, _____________, ___________
_______________________________________
________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________
Vei primi 12 puncte pentru redactarea ntregii lucrri (respectarea normelor de ortografie, de punctuaie i de exprimare, respectarea limitelor de spaiu indicate).
42
Test NR: I
I.Precizeaz valoarea morfologic, cazul i funcia sintactic a cuvintelor subliniate n urmtoarele enunuri: 1. Care a venit, care a plecat, au fcut ce au vrut. 2. Faa-i era roie ca mrul. 3. Spune-mi ce neplceri ai avut. 4. Se tie n faa cui s-a aezat. 5. Meritele sunt ale cui nva. 6. M intereseaz ale cui sunt aceste cri. 7. Oricrui om i se acord o ans. 8. Niciun nor nu brzda cerul. 9. i cte nu mi-a mrturisit 10. A din stnga e mai frumoas. 5p (0,5/cuv) II. Construii enunuri respectnd cerinele : 1. pronume reflexiv atribut pronominal 2. pronume demostrativ de identitate nume predicativ 3. pronume posesiv compl. circ. de timp 4. adjectiv pron. posesiv n cazul G (0,50/enun) III. Construii enunuri n care valoarea morfologic a cuvntului i s fie de : pronume reflexiv 2p
43
pronume personal (0,5/enun)
1p
III. Precizai valoarea morfologic a cuvntului tot n urmtoarele enunuri : 1. Tot ce st n umbra crucii, mprai i regi s-adun 2. i gonind biruitoare tot veneau a rii steaguri 3. Lumea i se prea un tot colorat. 4. Tot desenul a fost fcut de mine. 1p (0,25/cuv.) NR: II I.Precizeaz valoarea morfologic, cazul i funcia sintactic a cuvintelor subliniate n urmtoarele enunuri: 11. Vin cine o vrea. 12. Un biat cnta i altul dansa. 13. Pe frunza-i ca un nufr se aeaz un fluture. 14. E ru de ai mei. 15. l atept pe care soete primul. 16. Nu se tie ce a ajuns. 17. Atepta venirea vreunei scrisori.. 18. Nu se mai auzi nimic. 19. La care s-ar fi dus, tot n-ar fi gsit alinare. 20. Surpriza era pentru sine. 5p (0,5/cuv) II. Construii enunuri respectnd cerinele : 5. pronume demonstrativ c.c.l. 6. pronume demostrativ de apropiere c.c.m. 44
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL 7. pronume posesiv n. predicativ n cazul G 8. adjectiv pron. demostrativ de deprtare n cazul D 2p (0,50/enun) III. Construii enunuri n care valoarea morfologic a cuvntului v s fie de : pronume reflexiv pronume personal (0,5/enun) IV. Precizai valoarea morfologic a cuvntului tot n urmtoarele enunuri : 5. Tot ce st n umbra crucii, mprai i regi s-adun 6. i gonind biruitoare tot veneau a rii steaguri 7. Lumea i se prea un tot colorat. 8. Tot desenul a fost fcut de mine.
I. Se d fraza: TEST
1p
1p (0,25/cuv.)
NR. I
Se-ntreba uneori dac Duke, eroul, sau montrii tiau c nu sunt adevrai, c totul e doar un joc, n care ei trebuie s fac tot ce le comand copilul care se joac.
Cerine : 1.Precizeaz valoarea morfologic i funcia sintactic a cuvintelor: uneori -.. eroul -. totul -.... un joc - . care-. 2.Desparte fraza n propozitii i precizeaz felul propoziiilor. 3.Realizeaz contragerea ultimei propoziii subordonate. ................................ II. Alctuiete cte o fraz n care: - o predicativ s aib ca element regent verbul a ajunge; - o completiv indirect s fie introdus de un adverb relativ ;
45

III. Realizeaz expansiunea cuvntului subliniat n enunul urmtor, precizeaz felul subordonatei obinute i modificrile aprute n enun. nvingtorul a primit trofeul. .. .. .. .
Analizeaz frazele: 1. Prea muli par ceea ce nu sunt. 2. El nu este ce susine a fi. 3. Fr doar i poate c va veni cine va fi chemat. 4. M gndesc cum ai reuit s-i convingi. 5. C n-ai vrut s m atepi nu e vina ta. 6. Interesul tu este s nelegi ce i explic. 7. Nu-i drept s te ndoieti.
46

TEST NR. II I. Se d fraza:
Dac nu te ntreb nimic e c m gndesc mereu c i eu sunt vinovat c ai ajuns s nu mai crezi tot ce i se spune n aceste momente n care a vrea s fiu sincer. Cerine: 1. Precizai valoarea morfologic i funcia sintactic a cuvintelor: nimic -. vinovat -.. tot -.. ce - ..aceste - .. 2. Desprii fraza n propoziii i precizai felul lor. 3. Realizai contragerea ultimei propoziii subordonate. ....................................................
II. Realizati expansiunea cuvantului subliniat n enunul urmtor, precizeaz felul subordonatei obinute i modificrile aprute n enun. Elena s-a bucurat de cadou.
III. Alctuii cte o fraz n care: - o subiectiv s aib ca element regent verbul a veni; - o atributiv s fie introdus de un pronume relativ ;
Analizeaz frazele urmtoare: 1. Cine-i mare e i tare. 2. C n-ai ncercat s m crezi nu e vina ta. 3. S treac pe deasupra casei e prea greu 4. Problema dac s rmnem nu ne-a frmntat.
47

5. Uneori drumul pare c se netezete. 6. Prietenul meu a rmas cum fusese. 7. Netiind ce s rspund a plecat. 8. Erau ncredinai c tatl lor trebuie s fie acolo.
TEST NR.1 I.(4,5p) Stabilii felul subordonatelor n urmtoarele enunuri: A rmas s ne vedem. Dac m asculi nseamn c vrei s reueti. Bine este s ajungi ce doreti. Gndul c nu te voi ntlni n vacana pe care am plnuit-o, m ntristeaz. Ar fi de dorit ca eforturile s ne fie rspltite. Copilul prea s fie talentat i bine ar fi fost dac urma liceul de art.
II. (0,5p) Alctuii o fraz n care o subordonat SB s fie cerut de un verb predicativ impersonal la diateza reflexiv.
III. (2p) Construii o fraz care s cuprind, n ordine, urmtoarele propoziii: 1-SB, 2-PP, 3-PR, 4-SB
IV. (2p) Desprii n propoziii i indicai felul subordonatelor din textul urmtor:
48
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL Cu siguran c vom aminti de locurile din care am pornit la drum, spuse el, dar totui noi trebuie s fim astzi cum am visat. 1p - oficiu
Test
1. Desprii in propoziii frazele urmtoare i stabilii felul propoziiilor: Nu se stie cnd se va rentoarce acas. Datoria lui era s ne anune plecarea din Bucureti. Convingerea mea este c ai procedat bine. Asta nseamn c are talent. A intrebat dac ai sosit acas. A dorit s viziteze coala noastr. El tie unde am fost. Rmne cum am stabilit. 2. Analizai cuvintele subliniate de la exerciiul 1. 3. Alcatuii fraze in care conjunctiile subordonatoare c i s s introduc pe rnd, o subiectiv, o predicativ i o completiv direct. 4. Transformai prile de propoziie subliniate n propoziii subordonate corespunztoare: A nva nseamn a reui. Leneul mai mult alearg. Alex prefer plimbarea n aer liber. Mihai ascult cu atenie povestirile bunicului su. Harnicul departe ajunge.
49
5. Transformai propoziiile subordonate subliniate n pri de propoziie corespunztoare: Cine tie carte are patru ochi. El a ajuns s scrie poezii remarcabile. Dana a nceput s citeasc istoria patriei. Emil dorete mult s-i cumpere un volum de poezii.
Se d textul: Cnd vntul copacii ndoaie, i plou, i-i frig, i ni-i fric, Fugim la bunica-n odaie, Noi:dou surori i-o pisic. Acolo-i cldu i-i tcere. Divanul btrn dintre ui, Cu vechile lui licere, Ne-ateapt cu cri i ppui. Bunica ne iese-nainte Cu zmbetu-i blnd de bunic, --Ei, care mi-a fost mai cuminte, Fetiele, ori tu, pisic?... (O. CazimirBunica ) Cerine: 1. Rescrie din penultimul vers al strofei a2-a cte un cuvnt care s conin:a)diftong;b)hiat 2. Scrie 4 cuvinte din familia lexical a cuvntului cald 3 . Rescrie din strofa a 2-a un diminutiv i un cuvnt obinut prin conversiune 4 . Indic valoarea morfologic a cuvintelor subliniate in secvenele: o pisic, i-i frig, ori tu, cu zmbetu-i 5. Rescrie din text:a) un vocativ; b) un atribut pronominal;c)un adverb relativ;d)un adjectiv la comparativ de superioritate 6. Motiveaz prezena primei virgule n ultimele 2 versuri 7. Menioneaz tipul pronumelui mi n ultima strof 8. Rescrie prima subordonat din text i indic felul ei 10. Textul este:a)liric;b)epic 11. Rescrie din text: 2 epitete,o enumeraie i o inversiune 12. Fiina evocat n aceste versuri este 13. Stabilete elementele de prozodie ale primei strofe 14. Alctuiete 2 enunuri n care termenul pisic s intre n alctuirea unei personificri i apoi a unei comparaii 15. Indic din primul vers cuvntul ce conine 2 diftongi i menioneaz-le componena 16. Motiveaz prezena cratimei n ultimul vers al primei strofe 17. Scrie un enun cu omonimul cuvntului noi 18. Scrie cte un sinonim contextual pentru: ndoaie, btrn
50
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL 19. Rescrie din ultima strof un cuvnt compus i o interjecie 20. Alctuiete cte un enun n care cuvintele lui i i s aib valori morfologice diferite de text; menioneaz-le 21. Indic subiectele din prima strof 22. Menioneaz tipul ultimului predicat din text 23. Pe baza rspunsului de la ex. 8 realizeaz expansiunea la nivel de fraz a unui cuvnt
PLANIFICARE ANUALA LA MATEMATICA Proiectul Invatam impreuna CLASA A V A

Nr. Competente specifice Crt. 1. Compararea, ordonarea, si pozitionarea pe axa nr. naturale; naturale Cap. I Numere naturale Comparare,reprezentare,adunarea si scaderea;Inmultirea si impartirea Unitati de invatare T. C. Nr. de ore Data Observati
Operarea cu numere Ridicarea la putere.,Patrate si utilizand cuburi perfecte; Ordinea efectuarii operatiilor Aplicatii cu numere naturale calculul scris,mintal sau microcalculatorul. Aplcarea regurilor cu nr. naturale in rezolvarea situatiilor problema care apar. 2. Compararea , ordonaRea si pozitionarea pe Axaa nr. rationale; Operarea cu nr. rationale utilizand diverse metode; Aplicarea regurilor de calcul cu nr. rationale Cap. II Numere rationale Fractii Compararea fractiilor si operatii cu fractii Aplicatii practice ale fractiilor Fractii zecimale Operatii cu fractii zecimale; Numere rationale;
51

In probleme practice si Numere rationale in aplicatii situatii problema. 3. Recunoaterea i reprezentarea figurilor i corpurilor geometrice Descrierea proprietilor simple ale unor figuri i corpuri geometrice Rezolvarea unor probleme practice utiliznd proprieti calitative sau metrice ale unor figuri i corpuri geometrice 4. Recunoaterea i reprezentarea figurilor i corpurilor geometrice Descrierea proprietilor simple ale unor figuri i corpuri geometrice Rezolvarea unor probleme practice utiliznd proprieti calitative sau metrice ale unor figuri i corpuri geometrice Cap IV Proprieti metrice Perimetre Arii Volume Activitate de evaluare Cap. III Msuri i uniti de msur Timpul Masa Lungimea Msura unghiului
52
PLANIFICARE LA MATEMATICA CLASA A-VII-A PROF. TANASESCU ORTENZIA PROF. SACARIN ELENA CORNELIA
53
ALGEBRA
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate Nr. ore Termen Calend. Observa\ii
Cap. 1: Multimea numerelor rationale
Competente specifice
Nr. Lectii crt. 1 - Multimea numerelor rationale Q ; reprezentarea pe axa numerelor, opusul unui numar rational; valoarea absoluta (modulul); N Z Q. - Compararea si ordonarea numerelor rationale - Exercitii de recunoastere a numerelor naturale, intregi sau rationale dintr-o multime de numere date - Exercitii de reprezentare a numerelor rationale pe axa - Exercitii de determinare a opusului si inversului unui numar rational - Exercitii de aproximare a numerelor rationale in vederea reprezentarii lor pe axa numerelor sau ordonare - Exercitii de scriere a unui numar rational in forme echivalente fractii ordinare si fractii zecimale - Utilizarea transformarilor in forme variate de scriere a numerelor rationale pentru a arata echivalenta acestora - Compararea si ordonarea numerelor utilizand valoare absoluta, aproximari sau incadrarea unui numar rational intre doi intregi consecutivi - Exercitii de comparare si ordonare a doua numere rationale sub forma de fractii ordinare, prin aducerea la acelasi numitor sau la acelasi numarator - Exercitii de comparare si ordonare a doua numere rationale sub forma de fractii zecimale, prin analiza si compararea cifrelor corespunzatoare la acelasi ordin de marime - Exercitii de comparare si ordonare a mai multor numere rationale sau a expresiilor formate din numere rationale, prin identificarea de particularitati sau prin estimari
54
1. Identificarea caracteristicilor numerelor raionale i a formelor de scriere a acestora n contexte variate 2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raionale, a estimrilor i a aproximrilor pentru rezolvarea unor ecuaii 3. Utilizarea proprietilor operaiilor n efectuarea calculelor cu numere raionale 4. Caracterizarea mulimilor de numere i a relaiilor dintre acestea utiliznd limbajul logicii matematice i teoria mulimilor 5. Determinarea regulilor eficiente de calcul n efectuarea operaiilor cu
- Operatii cu numerele - Utilizarea regulilor de calcul cu numere rationale de acelasi semn sau de semne rationale, proprietati contrare in contexte variate - Utilizarea de proprietati ale operatiilor cu numere rationale pentru rationalizarea sau simplificarea calculelor - Exercitii de calcul (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri) cu numere rationale avand aceeasi forma de scriere (zecimala sau ordinara) sau avand forme diferite de scriere - Exercitii cu puteri cu exponent numar intreg care necesita utilizarea regulilor de calcul cu puteri - Exercitii de utilizare a regulilor de calcul cu puteri - Exercitii de completare a unor siruri de numere, intocmite dupa o regula aditiva,
numere raionale 6. Interpretarea matematic a unor probleme practice prin utilizarea operaiilor cu numere raionale i a ordinii efecturii operaiilor
multiplicativa, de tipul an, a/n, etc. - Identificarea regulii de formare a unui sir de numere si exprimarea ei (in cuvinte sau printr-o formula, desen etc.)
55
Activitati recomandate
- Ordinea efectuarii - Utilizarea regulilor de calcul cu numere rationale de acelasi semn sau de semne operatiilor si folosirea contrare in contexte variate parantezelor - Utilizarea de proprietati ale operatiilor cu numere rationale pentru rationalizarea sau simplificarea calculelor - Efectuarea de adunari si/sau scaderi si/sau inmultiri si/sau impartiri si/sau ridicari la putere, intr-un calcul fara paranteze - Respectarea regulilor privind ordinea efectuarii operatiilor intrun calcul cu/fara paranteze - Exercitii de calcul in care intervin parantezele - Ecuatii de forma ax - Utilizarea estimarilor in incadrarea solutiei ecuatiei ax + b = 0, cu a Q* , b Q + b = 0, cu intr-un ordin de marime - Identificarea in ecuatii a rolului necunoscutei si cel al coeficientilor prin formularea a Q, b Q. de exercitii care sa aiba ca date cunoscute sau coeficientii sau solutia - Probleme care se - Identificarea rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile rezolva cu ajutorul - Verificarea pentru un numar dat a proprietatii acestuia de a fi solutie a unei ecuatii ecuatiilor date prin alegerea convenabila a metodei de lucru (rezolvare sau prin inlocuire) - Verificarea proprietatii de a fi solutie a unui numar prin apartenenta sa la multimea de definitie (exercitii de verificare a valorii de adevar a unor propozitii) - Exercitii de verificare a validitatii unor afirmatii pe cazuri particulare sau prin construirea unor exemple si/sau contraexemple - Verificarea corectitudinii rezolvarii prin inlocuirea solutiei - Exercitii de identificare a ecuatiilor echivalente - Rezolvarea de probleme care utilizeaza ecuatii ax+b=0, cu a Q*, b Q sau ecuatii reductibile la acestea - Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor - Redactarea rezolvarii de probleme Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) - Identificarea patratelor perfecte dintr-un sir de numere date - Exercitii de determinare a radacinii patrate dintr-un numar natural patrat perfect
Cap. 2: Multimea numerelor reale
1. Identificarea caracteristicilor
Nr. Lectii crt. 1 - Radacina patrata a unui numar natural
Nr. ore
Termen Calend.
Observa\ii
patrat perfect
numerelor reale i a formelor de scriere a acestora n contexte variate 2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere reale, a estimrilor i a aproximrilor pentru rezolvarea unor ecuaii 3. Utilizarea proprietilor operaiilor n efectuarea calculelor cu numere reale 4. Caracterizarea
- Algoritmul de extragere a radacinii patrate dintr-un numar natural; aproximari
utilizand scrierea sub forma de putere cu exponent 2 - Scrierea unor numere naturale patrate perfecte sub forma de puteri cu exponent par si apoi transformarea in puteri avand exponentul egal cu 2 - Utilizarea unor exemple relevante pentru observarea relatiei intre puterea cu exponent 2 si radacina patrata a unui numar natural patrat perfect - Identificarea rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Utilizarea algoritmului de extragere a radacinii patrate dintrun numar rational pozitiv cu rezultat numar rational - Efectuarea de calcule care necesita utilizarea algoritmului de extragere a radacinii patrate - Exercitii de aproximare a unor calcule cu eroare data prin lipsa sau prin adaos - Identificarea rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Utilizarea calculatorului de buzunar pentru efectuarea sau verificarea unor calcule cu numere reale - Utilizarea algoritmului de extragere a radacinii patrate si verificarea rezultatului cu ajutorul calculatorului de buzunar, punand in evidenta eroarea datorata rotunjirilor
56
- Recunoasterea unui numar irational dintr-o multime de numere date - Sortarea unor numere naturale, intregi rationale si irationale date functie de multimea careia apartin - Exercitii de reprezentare a numerelor reale pe axa, cu aplicatii in compararea numerelor, modulul - Exercitii de comparare si ordonare a numerelor reale scrise in forme variate - Exercitii de aproximare a numerelor irationale in scopul compararii si/sau ordonarii acestora - Determinarea practica a unei aproximari a numarului - Exercitii de incadrare a numerelor irationale intre doi intregi consecutiv - Exercitii de calcul cu numere reale de forma ab (introducerea factorilor sub radical, scoaterea factorilor de sub radical, inmultire, ridicare la putere, impartire) - Exercitii care utilizeaza regulile de calcul a b, a : b - Identificarea formei convenabile de scriere a unui numar real functie de un context dat
57
mulimilor de numere i a relaiilor dintre acestea utiliznd limbajul logicii matematice i teoria mulimilor 5. Determinarea regulilor de calcul eficiente n efectuarea operaiilor cu numere reale 6. Interpretarea matematic a unor probleme practice prin utilizarea operaiilor cu numere reale i a ordinii efecturii operaiilor
- Exemple de numere irationale; multimea numerelor reale R ; modulul unui numar real: definitie, proprietati; compararea si ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa prin aproximari; - Reguli de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical, a b= ab , unde a0, b0 si a : b= a : b , unde a0,b>0 - Exercitii de calcul care implica operatii cu numere irationale (inmultirea/impartirea, ridicarea la putere, adunari/scaderi) - Exercitii de calcul cu numere reale de forma ab (introducerea factorilor sub radical, scoaterea factorilor de sub radical, inmultire, ridicare la putere, impartire, adunare si scadere); amplificare (pentru rationalizarea numitorului) si simplificare de rapoarte de numere reale; - Calculul valorii absolute a unor sume/diferente de numere irationale - Exercitii de simplificare a unor rapoarte de numere reale care necesita rationalizare, descompunere in factori si simplificare - Utilizarea de rationalizari sau introducerea/scoaterea factorilor de sub radical pentru a compara sau ordona numere irationale - Identificarea termenilor asemenea dintr-o expresie algebrica si operarea folosind proprietatea de distributivitate - Aducerea la o forma mai simpla/echivalenta a unor numere in a caror scriere intervin
- Operatii cu numere reale (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere)
- Media geometrica a doua numere reale pozitive
- Exerciii de sintez cu numere reale (raionale i iraionale). Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate -Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate - Exersarea operatiilor cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicarea la putere cu exponent intreg - Exercitii de utilizare a regulilor de calcul cu puteri - Identificarea termenilor asemenea dintr-o expresie algebrica si operarea folosind proprietatea de distributivitate - Aducerea la o forma mai simpla/echivalenta a unor numere in a caror scriere intervin fractii, paranteze, radicali
fractii, paranteze, radicali - Exercitii de completare a unor siruri de numere, intocmite dupa o regula aditiva, multiplicativa, de tipul an, a/n, etc. - Identificarea regulii de formare a unui sir de numere si exprimarea ei (in cuvinte sau printr-o formula, desen etc.) - Alcatuirea unor siruri, pornind de la o regula data - Exercitii de comparare a mediilor aritmetica si geometrica pe exemple concrete - Exercitii de determinare a mediei geometrice a doua numere rationale pozitive sau reale pozitive - Identificarea rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Rezolvarea unor probleme [n care apar medii (aritmetica, ponderata sau geometrica)
Nr. Lectii crt. 1 - Recapitulare pentru teza
Nr. ore
Termen Calend.
Observa\ii
58
Cap. 3: Calcul algebric
Nr. Lectii crt. 1. Identificarea unor 1 - Calcule cu numere reguli de calcul reale reprezentate prin numeric sau algebric litere: pentru simplificarea adunare/scadere, unor calcule inmultire, impartire, 2. Utilizarea operaiilor ridicare la putere, cu numere reale i a reducerea termenilor proprietilor asemenea acestora n
Nr. ore
Termen Calend.
Observa\ii
rezolvarea unor ecuaii i a unor inecuaii 3. Aplicarea regulilor de calcul i folosirea parantezelor n efectuarea operaiilor cu numere reale
- Formule de calcul 2 2 prescurtat (ab) = a 2 2ab + b ; (a-b)(a+b) 2 2 = a - b , unde a,b R
59
- Exercitii de folosire a formulelor de calcul prescurtat - Deducerea formulelor de calcul prescurtat prin ridicarea la puterea a doua a expresiei ab sau prin efectuarea inmultirii (a-b)(a+b) - Deducerea formulelor de calcul prescurtat prin ridicarea la puterea a doua a expresiei ab sau prin efectuarea inmultirii (a-b)(a+b) 2 2 2 - Exercitii de utilizare a formulelor de calcul prescurtat (ab) = a 2ab + b ; (a2 2 b)(a+b) = a b , unde a,b R in contexte variate - Efectuarea unor calcule numerice utilizand formulele de calcul prescurtat; (a-b)(a+b) = 2 2 a - b , unde a,b R pentru a evidentia avantajele calculului rapid - Efectuarea de calcule care presupun dezvoltarea sau restrangere formulelor de calcul prescurtat in contexte variate 3 - Descompuneri in - Exercitii de descompunere in factori utilizand: scoaterea unui factor comun, formulele factori utilizand reguli de calcul prescurtat (ab)2 = a2 2ab + b2; de calcul in R. 2 2 (a-b)(a+b) = a b , unde a,b R - Efectuarea de calcule care presupun dezvoltarea sau restrangere formulelor de calcul prescurtat in contexte variate - Discutarea si argumentarea metodei de descompunere aleasa in rezolvarea exercitiilor 4 - Ecuatia de forma x2 - Utilizarea formulei de calcul prescurtat a2 b2= (a b)(a + b) in rezolvarea ecuatiei x2 = a, unde a Q+ = a, unde a Q+ 2 - Rezolvarea de ecuatii reductibile la ecuatia x = a, unde a Q+ 2 - Utilizarea ecuatiei x = a, unde a Q+ in rezolvarea unor probleme Cap. 4: Ecuatii si inecuatii Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Competente specifice Nr. Nr. Lectii Activitati recomandate crt. ore Termen Calend. Observa\ii
- Proprietati ale relatiei de egalitate in multimea numerelor reale - Ecuatii de forma ax+b=0, a,b R ; multimea solutiilor unei ecuatii; ecuatii echivalente - Proprietati ale relatiei de inegalitate pe multimea numerelor reale
60
1. Redactarea rezolvrii ecuaiilor i a inecuaiilor studiate n mulimea numerelor reale 2. Obinerea unor inegaliti echivalente prin operare n ambii membri: 1) a b si a R ; 2) a b i ba a = b, a, b R; 3) a b i bc a b, a, b, c R; 4) a b i cR a c b c; 5) a b i c > 0 ac bc i a : c b : c , a,b R; 6) a b i c < 0 ac bc i a : c b : c , a,b R . 3. Transpunerea unei situaii-problem n limbajul ecuaiilor i/sau al inecuaiilor, rezolvarea problemei obinute i interpretarea rezultatului
- Exercitii de utilizare a proprietatilor relatiei de egalitate in multimea numerelor reale - Aducerea la o forma mai simpla a unor egalitati utilizand proprietatile relatiei de egalitate - Utilizarea simetriei si tranzitivitatii egalitatii in contexte variate - Exercitii de aplicare a proprietatilor relatiei de egalitate: 1) a = a, a R ; 2) a = b b= a, a,b R ; 3) a = b si b = c a = c , a,b,c R ; 4) a = b si c R* ac = bc si ac = bc , a,b R ; 5) a = b si c R* a:c = b:c, a,b R ; 6) a = b si c = d ac = bd si ac = bd , a,b,c,d R ; 7) a = b si c = d a :c=b: d , (c 0, d 0) a,b R. - Utilizarea estimarilor in incadrarea solutiei ecuatiei ax + b = 0, cu a R* , b R intr-un ordin de marime - Rezolvarea ecuatiei ax + b = 0, cu a R* , b R. - Rezolvarea ecuatiilor reductibile la ecuatia ax+b=0, cu a,b R inclusiv cu utilizarea formulelor de calcul prescurtat - Identificarea in ecuatii a rolului necunoscutei si cel al coeficientilor prin formularea de exercitii care sa aiba ca date cunoscute sau coeficientii sau solutia - Identificarea rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Verificarea pentru un numar dat a proprietatii acestuia de a fi solutie a unei ecuatii date prin alegerea convenabila a metodei de lucru (rezolvare sau prin inlocuire) - Verificarea proprietatii de a fi solutie a unui numar prin apartenenta sa la multimea de definitie (exercitii de verificare a valorii de adevar a unor propozitii) - Exercitii de verificare a validitatii unor afirmatii pe cazuri particulare sau prin construirea unor exemple si/sau contraexemple - Verificarea corectitudinii rezolvarii prin inlocuirea solutiei Exercitii de identificare a ecuatiilor echivalente - Obtinerea unor inegalitati echivalente prin operare in ambii membri (adunare, scadere, inmultire sau impartire): 1) a a, a R; 2) a b si b a a = b , a,b R ; 3) a b si b c a c, a,b,c R ; 4) a b si c 0 ac=bc , a,b,c R ; 5)a b si c > 0 ac bc si a:c b:c, a,b R ; 6) a b si c < 0 ac bc si a:c b:c, a,b R. 1.4. - Exercitii de utilizare a proprietatilor relatiei de inegalitate in multimea numerelor reale 1.5. - Aducerea la o forma mai simpla a unor inegalitati utilizand proprietatile relatiei de inegalitate
- Inecuatii de forma - Rezolvarea inecuatiei ax + b > 0, (<, , ), ), a,b R cu x in R ax+b > 0, (<, , ), a, - Rezolvarea inecuatiilor reductibile la inecuatia ax + b > 0, (<, , ), ), a,b R cu x in b R cu x in R R - Verificarea pentru un numar dat a proprietatii acestuia de a fi solutie a unei inecuatii date - Identificarea multimii solutiilor unor inecuatii de forma ax+b>0, (,<,) unde a si b sunt numere reale, dintr-o lista de raspunsuri posibile - Verificarea proprietatii de a fi solutie a unui numar prin apartenenta sa la multimea de definitie - Probleme care se - Formularea unor probleme pe baza unei reguli date (una din ecuatiile studiate) sau a rezolva cu ajutorul unui exercitiu ecuatiilor, al - Formularea de probleme pornind de la un set de informatii cu caracter cotidian sau inecuatiilo stiintific, fizic, economic - Discutarea in grup a metodelor de rezolvare in vederea optimizarii acestora din punct de vedere al pasilor de parcurs si din punct de vedere al volumului de calcule implicat - Discutarea, analiza si compararea unor metode diferite de rezolvare a unei probleme
61
Cap. 5: Elemente de organizare a datelor
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare)
Nr. crt.
Lectii
Nr. ore
Termen Calend.
Observa\ii
1 2 3
1 2 3
03-07.05(1) 03-07.05(1) 10-14.05(1) 10-14.05(1) 17-21.05
62
1. Identificarea unor corespondene ntre diferite reprezentri ale acelorai date 2. Reprezentarea unor date sub form de grafice, tabele sau diagrame statistice n vederea nregistrrii, prelucrrii i prezentrii acestora 3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor n care intervin dependene funcionale sau calculul probabilitilor 4. Caracterizarea i descrierea mrimilor care apar n rezolvarea unor probleme ntr-un sistem de axe ortogonale 5. Analizarea unor situaii practice cu ajutorul elementelor de organizare a datelor 6. Transpunerea unei relaii dintr-o form de descriere n alta (text, formul, diagram, grafic) -Exercitii de scriere a produsului cartezian prin enumerarea elementelor - Evidentierea relatiei intre cardinalele multimilor implicate in produsul cartezian si cardinalul acestuia - Identificarea unor reprezentanti ai unor multimi date - Exercitii de reprezentare intr-un sistem de axe perpendiculare a unor perechi de numere intregi - Exercitii de reprezentare intr-un sistem de axe perpendiculare a unor puncte avand coordonate reale - Exercitii de identificare a coordonatelor unui punct reprezentat intr-un sistem de axe perpendiculare - Exercitii de determinare a multimilor finite A si B atunci cand se da reprezentarea geometrica a produsului cartezian - Analiza si constructia unor figuri cu simetrie axiala sau centrala - exercitii de identificare a coordonatelor unui punct intr-un sistem de axe ortogonale, - exercitii de reprezentare a unui punct intr-un sistem de axe ortogonale, cunoscand coordonatele; - constructia imaginii unei figuri prin translatie, rotatie, simetrie (intuitiv, fara a defini transformarile ca functii); - folosirea retelelor de patrate pentru a recunoaste imaginea unei figuri prin una din transformarile de mai sus; - justificarea proprietatilor unor configuratii geometrice, pe baza simetriei; - analiza si constructia unor figuri cu simetrie axiala sau centrala; - identificarea axei (centrului) de simetrie al unei figuri (intuitiv sau/si prin demonstratie); - analiza unor configuratii in care intervin puncte, drepte, cercuri etc. - construirea unei figuri aflate intr-o anumita pozitie relativ la o alta figura data; - Calculul distantei intre doua puncte din plan - Calculul ariilor si perimetrelor unor triunghiuri determinate de 2 puncte de pe axele de coordonate si un varf in originea sistemului de axe - Caracterizarea pozitiei in plan a unor puncte in functie de natura coordonatelor lor - Rezolvarea unor probleme simple de geometrie pornind de la reprezentarea punctelor intr-un sistem de axe perpendiculare - Reprezentarea unor date prin tabele, diagrame sau grafice - Alegerea modului adecvat de reprezentare a unor date - analiza unor criterii de sortare a elementelor unei multimi: criterii care impart multimea in clase; criterii care determina submultimi nedisjuncte (fara a folosi aceasta terminologie); - analiza si rezolvarea unor probleme de numarare cu caracter combinatorial;
- Produsul cartezian a doua multimi nevide. Reprezentarea intr-un sistem de axe perpendiculare (ortogonale) a unor perechi de numere intregi - Reprezentarea punctelor in plan cu ajutorul sistemului de axe ortogonale; distanta dintre doua puncte din plan - Reprezentarea si interpretarea unor dependente functionale prin tabele, diagrame si grafice
- discutii privind alegerea celei mai potrivite forme de reprezentare; - reprezentarea unor date in tabele cu una si doua intrari; reperarea unei informatii dintr-un tabel sau lista; interpretarea unei informatii extrase dintr-un tabel (lista); - exercitii de transpunere a unei relatii dintr-o forma de descriere in alta (text, formula, diagrama); - construirea unor diagrame; interpretarea unor diagrame; - analiza unor seturi de date pentru a determina un mod mai potrivit de reprezentare grafica; - reprezentari prin grafice circulare si grafice cu bare; - analiza unor exemple de evenimente intamplatoare din domenii diferite ale matematicii (divizibilitate, geometrie, etc); - calculul probabilitatii unor evenimente.
63
Teza + Recapitulare finala Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate -Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model -Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza 4 31.05-04.06 07-11.06 Nr. Termen ore Calend. 1 24-28.05 Observa\ii
- Recapitulare finala
64
GEOMETRIE
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate - Exercitii de utilizare a instrumentelor geometrice pentru a reprezenta prin desen relatiile dintre elementele unor figuri geometrice: congruenta, paralelism, concurenta - Constructia cu ajutorul instrumentelor geometrice a unor patrulatere respectand conditii date - Exercitii de desenare, folosind instrumente geometrice, a unor configuratii in ipoteze date - Calcularea elementelor patrulaterelor utilizand proprietati ale triunghiurilor studiate - Rezolvare de probleme utilizand metoda triunghiurilor congruente, proprietatile triunghiurilor isoscel, echilateral, dreptunghic si suma masurilor unghiurilor unui triunghi - Utilizarea triunghiurilor particulare pentru a compune patrulatere convexe - Determinarea masurilor unghiurilor unui patrulater convex Nr. Termen ore Calend. 2 14-18.09 2 21-25.09 Observa\ii
Cap. 1: Patrulatere
Nr. Lectii crt. 1 - Patrulater convex 2 (definitie, desen) - Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex
65
1. Recunoaterea i descrierea patrulaterelor n configuraii geometrice date 2. Stabilirea patrulaterelor particulare utiliznd proprieti precizate 3. Utilizarea proprietilor calitative i metrice ale patrulaterelor n
3 4
- Paralelogram; proprietati - Paralelograme particulare: dreptunghi, romb si patrat; proprietati (Cate 2 ore la fiecare)
3 6
28.09-02.10 05-09.10(1) 05-09.10(1) 12-16.10 19-23.10 26-30.10(1)
66
rezolvarea unor probleme 4. Exprimarea prin reprezentri geometrice a noiunilor legate de patrulatere 5. Alegerea reprezentrilor geometrice adecvate n vederea optimizrii calculelor de lungimi de segmente, de msuri de unghiuri i de arii 6. Interpretarea informaiilor coninute n reprezentri geometrice n corelaie cu situaii practice
- Demonstrarea proprietatilor paralelogramului utilizand metoda triunghiurilor congruente - Utilizarea conditiilor suficiente pentru a deduce natura unui patrulater - Justificarea proprietatilor patrulaterelor pe baza simetriei - Exercitii de identificare a centrelor/axelor de simetrie pentru patrulaterele particulare - Exercitii de desenare a paralelogramului utilizand definitia sau proprietati ale acestuia - Rezolvarea de probleme utilizand proprietatile paralelogramului - Transcrierea datelor unei probleme in limbaj matematic - Observarea diferentei dintre conditiile necesare si suficiente in contexte geometrice variate - Utilizarea conditiilor suficiente pentru a deduce natura unui patrulater - Justificarea proprietatilor patrulaterelor pe baza simetriei - Exercitii de stabilire a unor paralelograme particulare pe baza unor proprietati precizate - Demonstrarea proprietatilor paralelogramelor particulare utilizand metode variate - Exercitii de identificare a centrelor/axelor de simetrie pentru patrulaterele particulare - Exercitii de utilizare a instrumentelor geometrice pentru a reprezenta prin desen relatiile dintre elementele unor figuri geometrice: congruenta, paralelism, concurenta - Constructia cu ajutorul instrumentelor geometrice a unor patrulatere respectand conditii date - Exercitii de desenare, folosind instrumente geometrice, a unor configuratii in ipoteze date - Identificarea si analizarea unor metode alternative de rezolvare a problemelor de geometrie utilizand proprietati ale triunghiului - Transcrierea datelor unei probleme in limbaj matematic - Observarea diferentei dintre conditiile necesare si suficiente in contexte geometrice variate
- Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietati
- Utilizarea conditiilor suficiente pentru a deduce natura unui patrulater - Justificarea proprietatilor patrulaterelor pe baza simetriei - Exercitii de identificare a centrelor/axelor de simetrie pentru patrulaterele particulare - Rezolvarea de probleme utilizand proprietatile trapezului isoscel - Exercitii de identificare a simetriei trapezului isoscel si caracterizarea tipului de simetrie
26-30.10(1) 02-06.11(1)
- Arii (triunghiuri, patrulatere)
- Exercitii de utilizare a instrumentelor geometrice pentru a reprezenta prin desen relatiile dintre elementele unor figuri geometrice: congruenta, paralelism, concurenta - Constructia cu ajutorul instrumentelor geometrice a unor patrulatere respectand conditii date - Exercitii de desenare, folosind instrumente geometrice, a unor configuratii in ipoteze date - Transcrierea datelor unei probleme in limbaj matematic - Observarea diferentei dintre conditiile necesare si suficiente in contexte geometrice variate - Calcularea ariei triunghiului si patrulaterelor studiate cu ajutorul formulelor - Descompunerea unei figuri date in figuri ale caror arii pot fi calculate direct - Calcularea elementelor patrulaterelor utilizand proprietati ale triunghiurilor studiate - Utilizarea unor metode diferite de calculare a ariei unui triunghi si/sau a unui patrulater - Calculul ariilor unor suprafete folosind decupari, pavaje si retele 3 02-06.11(1) 09-13.11 Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate
Cap. 2: Asemanarea triunghiurilor
Nr. crt.
Lectii
Nr. ore
Termen Calend.
Observa\ii
67
1 2 3 4
- Segmente proportionale - Teorema paralelelor echidistante. impartirea unui segment in parti proportionale cu numere (segmente) date. Teorema lui Thales. Teorema reciproca a teoremei lui Thales - Linia mijlocie in triunghi; proprietati. Centrul de greutate al unui triunghi - Linia mijlocie in trapez; proprietati - Stabilirea relatiei de asemanare intre doua triunghiuri date utilizand definitia - Determinarea unor lungimi de segmente si a unor masuri de unghiuri, utilizand asemanarea triunghiurilor si proprietatile sirului de rapoarte egale 1 04-08.01(1)
- Exercitii cu rapoarte si proportii formate cu lungimi de segmente 1.7. - Stabilirea paralelismului unor drepte utilizand reciproca teoremei lui Thales 2.7. - Determinarea lungimii unor segmente prin utilizarea teoremei paralelelor echidistante, a teoremei lui Thales si a proportiilor derivate - Exercitii de impartire a unui segment in parti proportionale cu numere date - Utilizarea definitiei si a proprietatilor liniei mijlocii intr-un triunghi in contexte variate - Utilizarea concurentei medianelor intr-un triunghi in rezolvarea de probleme - Utilizarea conditiilor teoremei reciproce a liniei mijlocii pentru a demonstra paralelismul unor drepte - Utilizarea pozitiei particulare a centrului de greutate a unui triunghi pentru a determina lungimi ale unor segmente in configuratii geometrice variate - Utilizarea definitiei si proprietatilor liniei mijlocii in trapez - Exercitii de identificare a liniei mijlocii in trapez pe baza definitiei sau proprietatilor - Calculul unor lungimi de segmente determinate de diagonalele unui trapez pe linia mijlocie
1 3 2 2
16-20.11(1) 23-27.11 30.11-04.12(1) 30.11-04.12(1) 14-18.12(1) 14-18.12(1) 04-08.01(1)
68
1. Identificarea triunghiurilor asemenea n configuraii geometrice date 2. Stabilirea relaiei de asemnare ntre dou triunghiuri prin metode diferite 3. Utilizarea noiunii de paralelism pentru caracterizarea local a unei configuraii geometrice date 4. Exprimarea proprietilor figurilor geometrice (segmente, triunghiuri, trapeze) n limbaj matematic 5. Interpretarea asemnrii triunghiurilor n
- Triunghiuri asemenea
corelatie cu proprieti calitative i/ sau metrice 6. Aplicarea asemnrii triunghiurilor n rezolvarea unor probleme matematice sau practice
6 7
- Teorema fundamentala a asemanarii - Criterii de asemanare a triunghiurilor
2 3
11-15.01 18-22.01 25-29.01(1)
69
Activitati recomandate -Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model
- Transpunerea in desen a unor perechi de triunghiuri care satisfac un criteriu de asemanare si identificare laturilor proportionale si a unghiurilor egale - Determinarea unor lungimi de segmente si a unor masuri de unghiuri, utilizand asemanarea triunghiurilor si proprietatile sirului de rapoarte egale - Calculul unor lungimi de segmente in triunghi utilizand teorema fundamentala a asemanarii - Calculul de perimetre si de arii a doua triunghiuri asemenea, prin utilizarea raportului de asemanare - Aplicarea teoremei fundamentale a asemanarii in variate contexte - Argumentarea alegerii intre teorema fundamentala a asemanarii si teorema lui Thales pentru rezolvarea de probleme specifice - Stabilirea relatiei de asemanare intre doua triunghiuri utilizand criterii de asemanare - Transpunerea in desen a unor perechi de triunghiuri care satisfac un criteriu de asemanare si identificarea laturilor proportionale si a unghiurilor egale - Determinarea unor lungimi de segmente si a unor masuri de unghiuri, utilizand asemanarea triunghiurilor si proprietatile sirului de rapoarte egale - Calculul de perimetre si de arii a doua triunghiuri asemenea, prin utilizarea raportului de asemanare - Transpunerea in desen a unei configuratii geometrice descrise matematic - Exercitii de identificare a ipotezei si a concluziei intr-un enunt matematic cu punerea in evidenta a rolului ipotezei si a concluziei - Analiza prin activitati de grup sau individuale a unei situatii problema sau a unor probleme practice ce necesita aplicarea criteriilor de asemanare
Teza
Nr. Lectii crt. 1 Recapitulare pentru teza
Nr. Termen ore Calend. 1 07-11.12
Observa\ii
Cap. 3: Relatii metrice in triunghiul dreptunghic Competente specifice
Observa\ii
1.
2.
3.
4.
70
5.
6.
Nr. Lectii crt. Recunoaterea i 1 - Proiectii ortogonale descrierea 2 pe o dreapta elementelor unui 3 - Teorema inaltimii triunghi dreptunghic - Teorema catetei ntr-o configuraie geometric dat Aplicarea relaiilor 4 - Teorema lui metrice ntr-un 5 Pitagora; teorema triunghi dreptunghic 6 reciproca a teoremei pentru determinarea lui Pitagora unor elemente ale - Notiuni de acestuia trigonometrie in Deducerea relaiilor triunghiul metrice ntr-un dreptunghic: sinusul, triunghi dreptunghic cosinusul, tangenta si Exprimarea, n cotangenta unui unghi limbaj matematic, a ascutit perpendicularitii a - Rezolvarea dou drepte prin triunghiului relaii metrice dreptunghic Interpretarea perpendicularitii n relaie cu rezolvarea triunghiului dreptunghic Transpunerea rezultatelor obinute prin rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la situaii-problem date
Nr. Termen ore Calend. - Exercitii de identificare a proiectiei unui segment pe o dreapta in diferite configuratii 1 08-12.02(1) geometrice 2 08-12.02(1) - Folosirea instrumentelor geometrice pentru a reprezenta proiectia unui punct/segment 2 15-19.02(1) pe o dreapta 15-19.02(1) - Calculul unor lungimi de segmente utilizand teorema inaltimii 22-26.02(1) - Calculul unor lungimi de segmente utilizand teorema catetei - Utilizarea reciprocei teoremei lui Pitagora pentru stabilirea perpendicularitatii a doua 3 22-26.02(1) drepte sau a naturii unui triunghi 4 01-05.03 - Utilizarea ariilor in demonstrarea teoremei lui Pitagora 3 08-12.03 - Reprezentarea unor numere reale pe axa, folosind rigla si compasul 15-19.03 - Calculul unor lungimi de segmente utilizand teorema lui Pitagora 22-26.03 29.03-02.04(1) - Calculul sinusului, cosinusului, tangentei si cotangentei pentru unghiurile ascutite ale unui triunghi dreptunghic - Determinarea valorilor pentru sinus, cosinus, tangenta si cotangenta unghiurilor de 30, 45, 60 - Utilizarea valorilor pentru sinus, cosinus, tangenta si cotangenta unghiurilor de 30 , 45 , 60 pentru determinarea unor lungimi de segmente intr-un triunghi dreptunghic - Utilizarea tabelelor trigonometrice in rezolvarea de probleme practice - Calculul ariei unui triunghi folosind notiuni de trigonometrie - Determinarea elementelor unui triunghi dreptunghic utilizand relatiile metrice si functiile trigonometrice studiate - Exercitii de calcul a unor lungimi de segmente, masuri de unghiuri, perimetre, arii ale unor configuratii geometrice - Transpunerea in desen a unei configuratii geometrice descrise matematic - Exercitii de identificare a ipotezei si a concluziei intr-un enunt matematic cu punerea in evidenta a rolului ipotezei si a concluziei
Cap. 4: Cercul = 12 ore disponibile Nr. Termen ore Calend. 1 12-16.04(1) Observa\ii
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Nr. Lectii Activitati recomandate crt. 1 - Cercul: definitie; - Exercitii de identificare a elementelor unui cerc pe configuratii date elemente in cerc: - Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a reprezenta prin desen cercul si centru, raza, coarda, elementele sale diametru, arc; interior, exterior; discul - Constructii de arce congruente utilizand unghiuri la centru - Rezolvarea de probleme ce implica proprietatile arcelor si coardelor, diametrul perpendicular pe coarda - Constructii de arce/coarde congruente utilizand metode variate - Calculul unor masuri de unghiuri si arce de cerc; triunghi inscris in cerc - Calcul unor lungimi de segmente si a masurilor de unghiuri si de arce 2 1 12-16.04(1) 19-23.04
71
- Unghi la centru; masura arcelor; arce congruente - Coarde si arce in cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, si reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse intre coarde paralele; proprietatea coardelor egal departate de centru) - Pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc; tangente dintr-un punct exterior la un cerc 2 - Rezolvarea unor probleme folosind proprietatile elementare ale tangentelor duse dintr-un punct exterior la un cerc - Pozitionarea unei drepte fata de un cerc in raport cu numarul de puncte de intersectie dintre dreapta si cerc - Evidentierea concurentei bisectoarelor unui triunghi circumscris unui cerc - Aplicatii de determinare a perimetrului triunghiului circumscris unui cerc - Utilizarea instrumentelor geometrice pentru constructia triunghiului echilateral, patratului si hexagonului regulat - Exercitii de determinare a masurii unghiurilor unui poligon regulat - Utilizarea unor relatii intre latura poligonului regulat si raza cercului circumscris acestuia in contexte geometrice variate 1
26-30.04
1. Recunoaterea i descrierea elementelor unui cerc, ntr-o configuraie geometric dat 2. Calcularea unor lungimi de segmente i a unor msuri de unghiuri utiliznd metode adecvate n configuraii care conin un cerc 3. Utilizarea informaiilor oferite de o configuraie geometric pentru deducerea unor proprieti ale cercului 4. Exprimarea proprietilor elementelor unui cerc n limbaj matematic 5. Deducerea unor proprieti ale cercului i ale poligoanelor regulate folosind reprezentri geometrice i noiuni studiate 03-07.05(1)
- Poligoane regulate: definitie, desen
6. Interpretarea informaiilor coninute n probleme practice legate de cerc i de poligoane regulate - Exercitii de calcul al elementelor (latura, apotema, arie, perimetru) in poligoane regulate: triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat 3 03-07.05(1) 10-14.05 - Calcularea lungimii cercului si ariei discului - Calculul lungimilor unor arce de cerc si aria sectorului de cerc folosind regula de trei simpla Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate 2 17-21.05
- Calculul elementelor (latura, apotema, arie, perimetru) in urmatoarele poligoane regulate: triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat - Lungimea cercului si aria discului
Teza + Recapitulare finala
Nr. Termen ore Calend. 1 24-28.05 1 4 24-28.05 31.05-04.06 07-11.06
Observa\ii
- Discutarea tezelor
72
- Recapitulare finala
-Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model - analiza rezultatelor - stabilirea unor masuri de remediere a rezultatelor nemultumitoare -Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza
PLANIFICARE LA MATEMATICA CLASA A-VIII-A PROF. TANASESCU ORTENZIA PROF. SACARIN ELENA CORNELIA
73
ALGEBRA
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate Nr. ore Termen Calend. Observatii
Cap. 1: Numere reale
74
Nr. Lectii crt. 1. Identificarea n 1 - N Z Q R. exemple, n exerciii sau Reprezentarea n probleme a numerelor numerelor reale pe axa reale i a formulelor de prin aproximari. calcul prescurtat Modulul unui numar 2. Utilizarea n exerciii real. a definiiei intervalelor denumere reale i reprezentarea acestora pe axa numerelor 3. Alegerea formei de reprezentare a unui numrreal i utilizarea de algoritmi pentru optimizarea calculului cu numere reale 4. Folosirea terminologiei aferente noiunii denumr real 2 - Intervale de numere (semn, modul, opus, reale (definitie, invers, parte ntreag, reuniune, intersectie, parte fracionar) n diferenta, operatii intre contexte variate un interval si o multime 5. Deducerea i finita) aplicarea formulelor de calcul prescurtat pentru optimizarea unor calcule 6. Rezolvarea unor situaii problem utiliznd rapoarte de - Exercitii de stabilire a apartenentei unui numar real la o multime de numere reale - Exercitii de recunoastere dintr-o multime data a numerelor intregi, rationale, irationale scrise in diferite forme - Exemple de determinare a naturii unui numar zecimal (rational sau irational) fiind data o regula de succesiune a zecimalelor (ex. 0,1010010001..) - Exercitii de comparare si de ordonare a numerelor reale - Rotunjirea unui numar real pana la cea mai apropiata zece, suta ... sau zecime, sutime, - Exercitii de reprezentare a numerelor reale pe axa recurgand, acolo unde este cazul, la aproximari sau folosind relatii metrice in triunghiul dreptunghic - Scrierea unui numar rational in forme echivalente prin: amplificare si simplificare; transformare din fractii ordinare in fractii zecimale si invers; scrierea unui numar pozitiv ca radical din patratul sau; - Exercitii de folosire a notiunilor referitoare la numere reale (semn, modul, opus, parte intreaga, parte zecimala) si a notiunii de interval (marginit, nemarginit, inchis, deschis, extremitati) - Calcule folosind atat calculatorul cat si algoritmii invatati pentru a obtine aproximari diferite ale rezultatului unui calcul; evidentierea erorii datorate rotunjirilor - Exercitii de pozitionare a unor numere din R\Q intre doi intregi consecutivi - Exercitii de reprezentare pe axa numerelor a intervalelor de numere reale - Exercitii de stabilire a apartenentei unui numar real la un interval de numere reale - Exercitii de reprezentare a unor intervale de numere reale folosind proprietatile modulului - Reprezentarea pe axa numerelor a multimii solutiilor unei inecuatii de forma ax + b > 0, (,<, ) unde a si b sunt numere reale - Exercitii de scriere a unor inegalitati sub forma de intervale - analiza unor exemple de evenimente aleatoare legate de domenii diferite ale matematicii (divizibilitate, geometrie etc.); exercitii de apreciere a sansei de producere a unor evenimente, in raport cu altele si reprezentarea lor pe o scala (de exemplu: eveniment sigur, foarte posibil, probabil, imposibil); compararea sanselor de realizare
numere reale reprezentate prin litere; interpretarea rezultatului
3 - Evaluare 4 - Operatii cu numere reale; rationalizarea numitorului de forma ab sau ab, a,bN*
75
5 - Calcule cu numere
a doua evenimente ale caror probabilitati sunt cunoscute; - calculul probabilitatii unui eveniment ce consta din reuniunea unor evenimente elementare egal probabile, utilizand raportul: nr. cazuri favorabile/ nr. cazuri posibile. - Lucrare scrisa - Exercitii de utilizare a proprietatilor modulului unui numar real - Calcule (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri, ridicari la putere cu exponent numar intreg) cu numere reale, ordinea efectuarii operatiilor - Exercitii de extragere a radacinii patrate dintr-un numar rational 0 - Exercitii care sa puna in evidenta avantajele folosirii unor proprietati ale operatiilor cu numere reale - Calcule cu radicali (introducerea factorilor sub radical, scoaterea factorilor de sub radical, inmultirea, ridicarea la putere, impartirea) - Calcule urmarind respectarea semnificatiei parantezelor si a ordinii efectuarii operatiilor in R - Calculul valorii unei expresii algebrice prin atribuirea de valori numerice literelor (variabilelor) - Exerciii de calcul a unor expresii algebrice; utilizarea unor convenii de notaii (de exemplu E (a) = a2 - 3a + 5 ) - Aplicarea unor formule (calculul mediilor: aritmetica, aritmetica ponderata, geometrica) in contexte practice - Scrierea unor numere irationale in forme echivalente utilizand introducerea si scoaterea unor factori de sub radical - Utilizarea aproximarii prin lipsa sau prin adaos pentru a compara doua numere reale; - Exercitii de amplificare a unor rapoarte cu numitorul de forma ab ; a b, a,b N* pentru rationalizarea numitorului; - Exercitii care sa evidentize avantajele folosirii rationalizarii numitorilor unor rapoarte; - Exercitii de descompunere a unui numar real in suma, produs, diferenta, cat sau puteri de numere reale; - Exercitii de estimare a rezultatului unor operatii cu numere reale inainte de efectuarea calculelor - Exercitii de determinare a minimului si/sau maximului unei expresii algebrice in evaluarea si interpretarea rezultatelor - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Calcule folosind atat calculatorul cat si algoritmii invatati pentru a obtine aproximari diferite ale rezultatului unui calcul; evidentierea erorii datorate rotunjirilor - Exercitii de calcul a patratului sumei de doi sau de trei termeni
reale reprezentate prin litere; formule de calcul prescurtat: 2 2 2 (ab) = a 2ab + b ; 2 2 (a + b)(a b) = a b ; 2 2 2 2 (a+b+c) = a + b +c + 2ab + 2bc + 2ac
6 7
76
- Exercitii de calcul a produsului dintre suma si diferenta a doua numere - Exercitii de calcul (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri, ridicari la putere cu exponent numar intreg) cu numere reale reprezentate prin litere - Calcule urmarind respectarea semnificatiei parantezelor si a ordinii efectuarii operatiilor cu numere reale reprezentate prin litere - Exercitii de calcul a unor expresii algebrice; utilizarea unor conventii de notatii (de 2 2 exemplu E(a,b) = a 3ab + b - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Evaluare - Lucrare scrisa - Descompuneri in - Exercitii de decompunere a unor sume in produs utilizand diferite metode; factori (factor comun, - Corelarea formulelor de calcul prescurtat cu modalitatile de descompunere in factori; grupare de termeni, - Exercitii de restrangere a unei expresii algebrice utilizand formulele de calcul formule de calcul) prescurtat - Exerciii de determinare a minimului i/sau maximului unei expresii algebrice n evaluarea i interpretarea rezultatelor - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Rapoarte de numere - Exercitii de determinare a conditiilor de existenta a unui raport de numere reale reale reprezentate prin reprezentat prin litere litere - Corelarea modului de efectuare a operatiilor de amplificare si simplificare cu rapoarte de numere reale reprezentate prin litere cu aceleasi operatii de la fractii ordinare - Exercitii de amplificare si de simplificare a unui raport de numere reale cu expresii nenule - Exercitii de utilizare a formulelor de calcul prescurtat in aducerea unui raport la forma cea mai simpla - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Operatii cu rapoarte de - Corelarea modului de efectuare a operatiilor cu rapoarte de numere reale numere reale reprezentate prin litere cu operatiile cu fractii ordinare reprezentate prin litere - Exercitii de determinare a conditiilor de existenta a unui raport de numere reale reprezentat prin litere - Exercitii de amplificare si de simplificare a unui raport de numere reale cu expresii nenule - Exercitii de calcul (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri) cu rapoarte de numere reale reprezentate prin litere - Exercitii de utilizare a formulelor de calcul prescurtat in aducerea unui raport la forma cea mai simpla - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile
Teza Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate Nr. ore Termen Calend. Observatii
Nr. Lectii crt. 1 - Recapitulare pentru teza -Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model - Lucrare scrisa
2 - Teza
Cap. 3: Ecuatii si inecuatii Nr. ore
Termen Calend.
Observatii
77
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Nr. Lectii Activitati recomandate crt. 1 - Ecuatii de forma - Rezolvarea ecuatiei de forma ax+b=0, unde a si b sunt numere reale si a unor ecuatii 1. Determinarea ax+b=0, unde a si b sunt reductibile la aceasta forma soluiilor unor ecuaii, numere reale - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile inecuaii sau sisteme de - Identificarea coeficientului necunoscutei si a termenului liber ecuaii - Identificarea numarului real dintr-o multime data care verifica ecuatia 2. Identificarea unor - Identificarea solutiei ecuatiei dintr-o lista de raspunsuri posibile (exercitii de verificare a valorii de adevar a unor propozitii) probleme care se rezolv cu ajutorul ecuaiilor, 2 - Inecuatii de forma ax + - Rezolvarea inecuatiilor de forma ax+b>0, (, <, ) in R , N sau Z , unde a si b sunt inecuaiilor sau a b > 0, (, <, ) unde a si numere reale sistemelor de ecuaii, b sunt numere reale - Rezolvari de inecuatii reductibile la inecuatii de forma ax+b>0, (, <, ) unde a si b rezolvarea acestora i sunt numere reale interpretarea rezultatului - Identificarea multimii solutiilor unor inecuatii de forma ax+b>0, (, <, ) unde a si obinut b sunt numere reale, dintr-o lista de raspunsuri posibile 3 - Ecuatii de forma ax + - Reprezentarea grafica a dreptei solutiilor ecuatiei ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt by + c = 0, unde a, b, c numere reale a 0 , b 0 sunt numere reale, a 0, - Explicitarea multimii solutiilor unei ecuatii de forma ax + by + c = 0, unde a, b, c b0 sunt numere reale - Analizarea coliniaritatii punctelor ale caror coordonate sunt solutiile ecuatiei ax+by+c=0, unde a,b,c sunt numere reale 3.1 - Recunoasterea ecuatiilor de forma ax+by+c=0, unde a, b, c sunt numere reale,
11-15.01(1) 18-22.01(1)
4 - Sisteme de ecuatii de forma
a1 x + b1 y + c1 = 0 a 2 x + b2 y + c 2 = 0
- Exerciii de rezolvare a sistemelor de ecuaii de forma interpretarea rezultatului obinut
dintr-o multime de egalitati (cu identificarea coeficientilor, a necunoscutelor si a termenului liber) - Identificarea a doua sau mai multor perechi ordonate de numere reale care verifica ecuatia, dintr-o multime de perechi ordonate de numere date - Exercitii de aproximare a solutiei unui sistem de ecuatii de forma , folosind reprezentarea grafica - Identificarea solutiei unui sistem de ecuatii dintr-o multime de perechi ordonate de numere reale - Identificarea coeficientilor, a necunoscutelor si a termenilor liberi pentru fiecare ecuatie a sistemului
, unde a1, b1, c1, a2, b2, c2 sunt numere reale; rezolvare prin metoda substitutiei si/sau prin metoda reducerii; interpretare geometrica
a1 x + b1 y + c1 = 0 ; a 2 x + b2 y + c 2 = 0
78
5 - Probleme care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor si a sistemelor de ecuatii
6 - Evaluare
- Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuatiilor sau a sistemelor de ecuatii - Exercitii de transcriere a unor situatii-problema in limbaj matematic, inlocuind necunoscutele cu litere - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; - Rezolvarea aceleiasi probleme, atat prin metode algebrice, cat si prin metode aritmetice si alegerea variantei optime de lucru - Lucrare scrisa Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) - exercitii de inregistrare a rezultatelor unor observatii prin desene si tabele; extragerea unor date din tabele, liste, diagrame etc. si interpretarea lor; reprezentarea unor relatii prin diagrame; - construirea unor diagrame statistice (de tipul grafice cu bare, grafice circulare etc.); interpretarea unor diagrame; analiza unor seturi de date pentru a determina un mod mai potrivit de reprezentare grafica; - Exercitii de completare a unor siruri, de identificare a regulii de formare a unui sir de
Cap. 2: Functii
1. Recunoaterea unor corespondene care sunt funcii 2. Utilizarea valorilor unor funcii n rezolvarea unor ecuaii i a unor inecuaii
Nr. Lectii crt. 1 - Notiunea de functie
Nr. ore
Termen Calend.
Observatii
3. Reprezentarea n diverse moduri a unor corespondene i/ sau a unor funcii n scopul caracterizrii acestora 4. Exprimarea prin reprezentri grafice a unor noiuni de geometrie plan
2 - Functii definite pe multimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei functii, reprezentare grafica
79
3 - Functii de tipul f : R R, f(x) = ax + b, a,b R; reprezentare grafica; aplicatii in geometrie
numere, alcatuirea unui sir pornind de la o regula data, gasirea unor reguli de alcatuire a sirurilor - Analiza si construirea unor exemple de dependenta functionala din viata cotidiana sau din alte discipline de studiu (de exemplu din fizica) - Analiza si constructia unor exemple de functii definite prin: diagrame, tabele, formule - Exercitii de identificare a elementelor ce definesc o functie (domeniul de definitie, multimea valorilor functiei, legea de corespondenta) si determinarea valorilor unei functii definita pe o multime finita (imaginea functiei) - Identificarea unor functii egale - Exercitii de verificare a apartenentei unui punct la graficul unei functii - Exercitii de reprezentare grafica a unor functii definite pe multimi finite, intr-un sistem de axe perpendiculare xOy - exercitii de identificare a coordonatelor unui punct intr-un sistem de axe ortogonale; - exercitii de reprezentare a unui punct intr-un sistem de axe ortogonale, cunoscand coordonatele; - Exercitii de determinare a coordonatelor unui punct care apartine graficului unei functii - Exercitii de identificare a elementelor ce definesc o functie (domeniul de definitie, multimea valorilor functiei, legea de corespondenta) si determinarea valorilor unei functii definita pe o multime finita (imaginea functiei) - Identificarea unor functii egale - Exercitii de verificare a apartenentei unui punct la graficul unei functii - Exercitii de reprezentare grafica a functiei f : R R, f(x)=ax+b, a,b R intr-un sistem de axe perpendiculare - Exercitii de determinare a unei functii de forma f : R R, f(x)=ax+b, a,b R in conditii date - Reprezentarea grafica a dreptei solutiilor ecuatiei ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale a 0 , b 0 - Exercitii care sa realizeze legatura dintre reprezentarea grafica a multimii solutiilor unei ecuatii de forma ecuatiei ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale a 0 , b 0 si reprezentarea grafica a functiei f : R R, f(x) = ax + b - Exerciii de verificare a coliniaritii a trei sau a mai multor puncte, cunoscnd coordonatele lor - Analizarea coliniaritii punctelor ale cror coordonate sunt soluii ale ecuaiei ax+by+c=0, unde a,b,c sunt numere reale - Exercitii care sa realizeze legatura dintre reprezentarea grafica a multimii solutiilor
80
Activitati recomandate - Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model
4 - Functii de tipul f : A R, f(x) = ax + b, a,b R, unde A este un interval sau o multime finita; reprezentare grafica; interpretare geometrica
unei ecuatii de forma data si reprezentarea grafica a functiei f : R R, f(x) = ax + b - exercitii de calcul a lungimilor unor segmente, utilizand: teorema lui Thales, asemanarea triunghiurilor si relatiile metrice in triunghiul dreptunghic; rezolvarea unor probleme cu continut practic; - Exercitii de determinare a coordonatelor unui punct care apartine graficului unei functii - Exercitii de determinare a coordonatelor punctelor de intersectie ale graficului unei functii de forma f : R R ,f(x) = ax + b, a,b R cu axele de coordonate - Exercitii de determinare a coordonatelor punctului de intersectiei a doua grafice de functii - Exercitii de lectura a graficului unei functii pentru determinarea domeniului de definitie, a domeniului de valori sau de verificare a apartenentei unui punct la grafic - Exercitii de verificare a coliniaritatii a trei sau a mai multor puncte, cunoscand coordonatele lor - Exercitii de determinare a ariei si a perimetrului triunghiului, masurilor unghiurilor figurilor geometrice determinate de grafice ale unor functii de forma f : R R, f (x) = ax + b, a,b R* si axele sistemului de coordonate - Exercitii de verificare a apartenentei unui punct la graficul unei functii - Exercitii de reprezentare grafica a functiilor de forma: f : A R, f(x)=ax+b, a,b R , unde A este interval marginit, nemarginit sau o multime finita - Formularea si rezolvarea unor probleme de determinare a unor functii de tipul f : A R, f(x) = ax+b, a,b R , pornind de la reprezentarea grafica - Exercitii de reprezentare grafica a unor functii definite pe multimi finite, intr-un sistem de axe perpendiculare xOy - Exercitii de lectura a graficului unei functii pentru determinarea domeniului de definitie, a domeniului de valori sau de verificare a apartenentei unui punct la grafic - Lectura unor grafice pentru determinarea domeniului de definitie; observarea corelatiei dintre natura domeniului de definitie (interval marginit, nemarginit sau o multime finita) si reprezentarea grafica Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare)
Teza + Pregatirea evaluarii nationale
Competete specifice
Nr. ore
Termen Calend.
Observatii
2 - Teza 3 - Pregatirea evaluarii nationale
- Lucrare scrisa - Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model
Ecuatia de gradul II si Teme de sinteza Nr. ore Termen Calend.
Observatii
81
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Nr. Lectii Activitati recomandate crt. 1. Determinarea 1 - Ecuatia de forma ax2 - Identificarea ecuatiilor de forma ax2 + bx + c=0, unde a,b,c R , a0, care admit soluiilor unor ecuaii, + bx + c = 0, unde a, b, c solutii reale prin calcularea expresiei = b2 4ac inecuaii sau sisteme de 2 R, a0 - Rezolvarea ecuatiei ax + bx + c = 0, a,b,c R, a0 folosind formula de rezolvare ecuaii 2 2. Identificarea unor - Rezolvari de ecuatii reductibile la ecuatii de forma ax + bx + c = 0, a,b,c R, a0 probleme care se rezolv - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile 2 cu ajutorul ecuaiilor, - Recunoasterea ecuatiilor de forma ax + bx + c = 0, a b,c R, a0 (cu precizarea inecuaiilor sau a coeficientilor ecuatiei) sistemelor de ecuaii, 2 - Evaluare - Lucrare de verificare rezolvarea acestora i 3 Teme de sinteza -Ecuatii interpretarea rezultatului - Functii obinut
GEOMETRIA
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate Nr. ore Termen Calend. Observatii
Cap. 1: Relatii intre puncte, drepte si plane
Nr. Lectii crt. 1 - Puncte, drepte, plane: conventii de desen si de notatie
82
1. Recunoaterea i descrierea unor proprieti ale unor figuri geometrice plane n configuraii date n spaiu sau pe desfurri ale acestora 2. Folosirea instrumentelor geometrice adecvate pentru reprezentarea, prin desen, n plan, a corpurilor geometrice 3. Utilizarea proprietilor referitoare la drepte i unghiuri n spaiu pentru analizarea poziiilor relative ale acestora 4. Exprimarea prin reprezentri geometrice a noiunilor legate de drepte i unghiuri n plan i n spaiu 5. Alegerea reprezentrilor geometrice adecvate n vederea optimizrii descrierii configuraiilor spaiale i n vederea - constructia imaginii unei figuri prin translatie, rotatie, simetrie (intuitiv, fara a defini transformarile ca functii); folosirea retelelor de patrate pentru a recunoaste imaginea unei figuri printr-una dintre transformarile de mai sus; justificarea proprietatilor unor configuratii geometrice, pe baza simetriei; - analiza si constructia unor figuri cu simetrie axiala sau centrala; identificarea axei (centrului) de simetrie al unei figuri; - analiza unor configuratii in care intervin puncte, drepte, cercuri etc.; construirea unei figuri aflate intr-o anumita pozitie relativ la o alta figura data; - analiza unor configuratii spatiale, inclusiv a unor corpuri geometrice inscrise sau circumscrise; - Exercitii de desenare, notare, citire a dreptelor si a planelor - Exercitii de reprezentare in spatiu a unor figuri geometrice plane (triunghi isoscel, echilateral, dreptunghic; dreptunghi; patrat) - Folosirea instrumentelor geometrice pentru a desena diferite corpuri geometrice - exercitii de desenare folosind instrumente geometrice a unor configuratii plane sau spatiale care satisfac ipoteze date; - exercitii de utilizare a instrumentelor geometrice adecvate pentru a reprezenta prin desen corpuri geometrice. - Exercitii de notare a dreptelor si planelor prezentate prin descriere - Identificarea, reprezentarea si notarea unui punct al unei drepte sau al unui plan () - Identificarea, reprezentarea si notarea unui punct exterior al unei drepte sau al unui plan () - Identificarea, reprezentarea si notarea unei drepte incluse/neincluse intr-un plan(/) - Caracterizarea unor situatii geometrice care necesita determinarea unor drepte si/sau plane - Exercitii de clasificare si comparare a piramidelor dupa: numarul de muchii, fete, varfuri - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri geometrice date - Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de clasa,
2 - Determinarea dreptei; determinarea planului 3 - Piramida: descriere si reprezentare; tetraedrul
optimizrii calculelor de lungimi de segmente i de msuri de unghiuri 6. Interpretarea reprezentrilor geometrice i a unor informaii deduse din acestea, n corelaie cu determinarea unor lungimi de segmente i a unor msuri de unghiuri
83
mediul inconjurator etc.) - Exercitii de identificare, diferentiere si de numire a piramidelor - Exercitii de identificare a elementelor corpurilor geometrice pe configuratia spatiala si pe desfasurare (diagonale, varfuri, muchii, fete) - Activitati practice de construire a unor piramide din diferite materiale (carton, betisoare etc.) - Exercitii de desfasurare in plan a piramidei si caracterizarea figurilor plane care compun desfasurarea - exercitii de desenare folosind instrumente geometrice a unor configuratii plane sau spatiale care satisfac ipoteze date; - exercitii de utilizare a instrumentelor geometrice adecvate pentru a reprezenta prin desen corpuri geometrice. - Exercitii de notare si de identificarea elementelor unei piramide (varfuri, muchii, fete) 4 - Prisma: - Exercitii de clasificare si comparare a prismelor dupa: numarul de muchii, fete, varfuri descriere si - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri geometrice reprezentare; date paralelipipedul - Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de clasa, dreptunghic; mediul inconjurator etc.) cubul - Exercitii de identificare, diferentiere si de numire a corpurilor geometrice (cub, paralelipiped dreptunghic, prisma dreapta cu baza: triunghi echilateral, patrat) - Exercitii de identificare a elementelor corpurilor geometrice pe configuratia spatiala si pe desfasurare (diagonale, varfuri, muchii, fete) - Activitati practice de construire a unor prisme din diferite materiale (carton, betisoare etc.) - Folosirea instrumentelor geometrice pentru a desena paralelipipedul dreptunghic si cubul - Desfasurarea unor prisme si caracterizarea figurilor plane care compun desfasurarea - exercitii de desenare folosind instrumente geometrice a unor configuratii plane sau spatiale care satisfac ipoteze date; - exercitii de utilizare a instrumentelor geometrice adecvate pentru a reprezenta prin desen corpuri geometrice. - Exercitii de notare si de identificare a elementelor unei prisme (varfuri, muchii, diagonale, fete) 5 - Pozitii relative - Exercitii de identificare a unor drepte concurente in corpurile geometrice studiate (tetraedru, a doua drepte in cub) sau in cotidian spatiu; relatia de - Exercitii de identificare a unor drepte paralele in corpurile geometrice studiate (tetraedru, paralelism in cub) sau in cotidian - Exercitii de identificare a unor drepte necoplanare in corpurile geometrice studiate spatiu (tetraedru, cub) sau in cotidian 6 - Unghiuri cu - Evidentierea unor asemanari si a unor deosebiri intre unghiul a doua drepte in plan si
laturile respectiv paralele (fara demonstratie); unghiul a doua drepte in spatiu; drepte perpendiculare
84
unghiul a doua drepte in spatiu - Exercitii de desenare si notare a doua unghiuri cu laturile respectiv paralele - Exercitii de recunoastere a doua unghiuri cu laturile respectiv paralele (in prisma si in mediul ambiant) - Exercitii de recunoastere a doua unghiuri cu laturile respectiv paralele dintr-un set de unghiuri date - Reprezentarea prin desen a unor unghiuri formate de doua drepte in spatiu - Exercitii de recunoastere a doua drepte perpendiculare in spatiu in corpurile geometrice studiate 7 Poziii relative - Exercitii de recunoastere a pozitiilor relative ale unei drepte fata de un plan in corpurile ale unei drepte geometrice studiate si in cotidian: dreapta inclusa in plan, dreapta paralela cu un plan, dreapta fa de un plan; care inteapa planul dreapta - Exercitii ce pun in evidenta perpendicularitatea unei drepte pe un plan perpendicular - Exercitii de identificare a distantei de la un punct la un plan in corpurile geometrice studiate pe un plan; (tetraedru, cub) distana de la un - Exercitii de reprezentare si notare a unei drepte perpendiculare pe un plan, utilizand punct la un plan instrumentele geometrice (descriere i - Exercitii de identificare si construire a inaltimii unei piramide reprezentare); nlimea piramidei (descriere i reprezentare) - Exercitii de recunoastere a pozitiilor relative a doua plane in corpurile geometrice studiate si in cotidian: plane secante, plane paralele, plane care coincid - Exercitii ce pun in evidenta pozitiile relative a doua plane - Exercitii de desenare si notare a pozitiilor relative a doua plane - Exercitii de identificare si construire a inaltimii unei prisme - Exercitii ce pun in evidenta distanta dintre doua plane paralele - Exercitii de recunoastere a figurilor geometrice obtinute in urma sectionarii unei piramide sau prisme cu un plan paralel cu baza;
8 - Poziii relative a dou plane; plane paralele; distana dintre dou plane paralele (descriere i reprezentare); nlimea prismei (descriere i reprezentare); seciuni paralele cu baza n corpurile
geometrice studiate 9 - Evaluare - Lucrare scrisa
Cap. 2: Proiectii ortogonale pe un plan Termen Calend.
Observatii
85
1. Recunoaterea i descrierea unor proprieti ale unor figuri geometrice plane n configuraii date n spaiu sau pe desfurri ale acestora 2. Folosirea instrumentelor geometrice adecvate pentru reprezentarea, prin desen, n plan, a corpurilor geometrice 3. Utilizarea proprietilor referitoare la drepte i unghiuri n spaiu pentru analizarea poziiilor relative ale acestora 4. Exprimarea prin reprezentri geometrice a noiunilor legate de drepte i unghiuri n plan i n spaiu 5. Alegerea reprezentrilor geometrice adecvate n vederea optimizrii descrierii configuraiilor
Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Nr. Nr. Lectii Activitati recomandate crt. ore 1 - Proiectii de puncte, de - Exercitii de identificare a proiectiilor pe un plan a punctelor, dreptelor si segmentelor segmente de dreapta si in corpurile geometrice studiate de drepte pe un plan - Rezolvarea de exercitii cu continut practic legate de proiectii de puncte, drepte, segmente pe plan - exercitii de calcul a lungimilor unor segmente, utilizand: teorema lui Thales, asemanarea triunghiurilor si relatiile metrice in triunghiul dreptunghic; rezolvarea unor probleme cu continut practic; - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri - Exercitii de desenare - reprezentare a proiectiilor de puncte, drepte, segmente de dreapta pe plan - Exercitii de identificare, determinare si calculare a lungimii proiectiei unui segment pe un plan in corpurile geometrice studiate 2 - Unghiul dintre o - Exercitii de recunoastere in configuratii spatiale si in corpurile geometrice studiate a dreapta si un plan; unghiului dintre o dreapta si un plan lungimea proiectiei unui - Formularea unor probleme de calcul a masurii unghiului dintre o dreapta si un plan segment - Reprezentarea geometrica a unghiului dintre dreapta si plan in diverse situatii dreapta inclusa in plan, paralela cu planul, secanta la plan (perpendiculara, neperpendiculara pe plan) - Exercitii de determinare si calculare a masurii unghiului dintre o dreapta si un plan in diverse situatii 3 - Teorema celor trei - exercitii de calcul a lungimilor unor segmente, utilizand: teorema lui Thales, perpendiculare calculul asemanarea triunghiurilor si relatiile metrice in triunghiul dreptunghic; rezolvarea distantei de la un punct unor probleme cu continut practic; - Exercitii de verificare a validitatii unor afirmatii legate de distante in spatiu prin la o dreapta; calculul distantei de la un punct construirea unor exemple si contraexemple - Modelarea prin intermediul truselor geometrice si a materialului didactic la un plan; calculul confectionat a teoremei celor trei perpendiculare distantei dintre doua - Exercitii de desenare folosind instrumente geometrice a unor configuratii plane sau plane paralele spatiale care verifica ipotezele teoremei celor trei perpendiculare
spaiale i n vederea optimizrii calculelor de lungimi de segmente i de msuri de unghiuri 6. Interpretarea reprezentrilor geometrice i a unor informaii deduse din acestea, n corelaie cu determinarea unor 4 - Evaluare lungimi de segmente i a 5 - Unghi diedru; unghi unor msuri de unghiuri plan corespunzator diedrului; unghiul dintre doua plane; plane perpendiculare; calculul unor distante si masuri de unghiuri pe fetele sau in interiorul corpurilor studiate
86
Activitati recomandate -Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model - analiza rezultatelor
- Evidentiere de diverse situatii de aplicare a teoremei celor trei perpendiculare si calcularea de distante in spatiu - Exercitii si probleme de calcul a distantei de la un punct la o dreapta, de la un punct la un plan, a distantei dintre doua plane paralele folosind teorema celor trei perpendiculare - Exercitii de determinare si calculare a masurii unghiului dintre o dreapta si un plan folosind teorema celor trei perpendiculare - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; - Lucrare scrisa - Corelarea informatiilor dobandite referitoare la unghi si unghi diedru in diverse moduri - Exercitii de construire si identificare a unghiului plan corespunzator unghiului diedru in diverse configuratii spatiale, inclusiv in corpurile studiate - Exercitii de verificare a validitatii unor afirmatii legate de perpendicularitatea a doua plane prin construirea unor exemple si contraexemple - Exercitii de observare prin desene a notiunii de unghi diedru - Calcularea masurii unghiului dintre doua plane in diverse configuratii spatiale, inclusiv in corpurile geometrice studiate - Calculul unor distante si masuri de unghiuri pe fetele sau in interiorul corpurilor (distanta de la un varf la o muchie sau o diagonala a bazei, distanta de la un varf al bazei la o fata laterala, distanta de la centrul bazei la o muchie sau o fata laterala, unghiul dintre o muchie si o fata laterala sau baza, unghiul dintre doua fete ale piramidei, unghiul dintre doua muchii) - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; - Identificare prin exercitii a situatiilor de perpendicularitate a doua plane in cadrul corpurilor studiate Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare)
Teza
Nr. ore
Termen Calend.
Observatii
2 - Teza
- stabilirea unor masuri de remediere a rezultatelor nemultumitoare Continuturi organizate pe lectii (Unitati de invatare) Activitati recomandate Nr. ore Termen Calend.
Cap. 3: Calcul de arii si volume
Nr. Lectii crt. 1 - Paralelipipedul dreptunghic, cubul: descriere, desfurare, aria lateral, aria total i volum
Observatii
87
1. Identificarea unor elemente ale figurilor geometrice plane n configuraii geometrice spaiale date 2. Calcularea ariilor i volumelor corpurilor geometrice studiate 3. Clasificarea corpurilor geometrice dup anumite criterii date sau alese 4. Exprimarea proprietilor figurilor i corpurilor geometrice n limbaj matematic (axiom, teorem direct, teorem reciproc, ipotez, concluzie, demonstraie) 5. Analizarea i interpretarea condiiilor necesare pentru ca o configuraie geometric s verifice anumite cerine 6. Transpunerea unor situaii-problem n limbaj geometric, rezolvarea problemei - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri geometrice date - Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de clasa, mediul inconjurator etc.) - Exercitii de determinare a unor elemente ale unei prisme cand cunoastem aria laterala, aria totala, volumul sau alte elemente - rezolvarea unor probleme in care intervin operatii cu masuri, utilizand multiplii si submultiplii unitatilor principale din sistemul international de masuri (pentru lungime, arie, volum, masa, timp); utilizarea transformarilor; - exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura, pentru un anumit context dat; exercitii de estimare a unor masuri: dimensiuni direct masurabile; masuri rezultate din calcul sau din estimarea masurilor componente; - exercitii de calcul a lungimilor unor segmente, utilizand: teorema lui Thales, asemanarea triunghiurilor si relatiile metrice in triunghiul dreptunghic; rezolvarea unor probleme cu continut practic; - calculul ariilor si volumelor, folosind decupari, descompuneri, pavaje, retele, formule, raportul ariilor, raportul volumelor; - calculul masurilor unor elemente (laturi, apoteme, arii) ale poligoanelor regulate (triunghi, patrat, hexagon); evidentierea legaturii cu raza cercului circumscris, - calculul ariilor laterale si totale ale unui paralelipiped dreptunghic sau cub pe desfasurari date; - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Desenarea paralelipipedului (cubului) cu respectarea unor cerinte de reprezentare - Exercitii de determinare a ariei totale si volumului paralelipipeduli dreptunghic (cubului) prin aplicarea directa a formulelor de calcul - Exercitii de identificare a elementelor corpurilor geometrice pe configuratia spatiala si pe desfasurare (diagonale ale bazei, varfuri, muchii, fete, inaltimi, apoteme); - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri geometrice date
2 - Prisma dreapt cu baza: triunghi
obinute i interpretarea rezultatului
echilateral, ptrat, dreptunghi, hexagon regulat: descriere, desfurare, aria lateral, aria total i volum
88
- Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de clasa, mediul inconjurator etc.) - Exercitii de determinare a unor elemente ale unei prisme cand cunoastem aria laterala, aria totala, volumul sau alte elemente - rezolvarea unor probleme in care intervin operatii cu masuri, utilizand multiplii si submultiplii unitatilor principale din sistemul international de masuri (pentru lungime, arie, volum, masa, timp); utilizarea transformarilor; - exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura, pentru un anumit context dat; exercitii de estimare a unor masuri: dimensiuni direct masurabile; masuri rezultate din calcul sau din estimarea masurilor componente; - exercitii de calcul a lungimilor unor segmente, utilizand: teorema lui Thales, asemanarea triunghiurilor si relatiile metrice in triunghiul dreptunghic; rezolvarea unor probleme cu continut practic; - calculul ariilor si volumelor, folosind decupari, descompuneri, pavaje, retele, formule, raportul ariilor, raportul volumelor; - calculul masurilor unor elemente (laturi, apoteme, arii) ale poligoanelor regulate (triunghi, patrat, hexagon); evidentierea legaturii cu raza cercului circumscris, - calculul ariilor laterale si totale ale unor poliedre (paralelipiped dreptunghic, cub, prisma triunghiulara regulata, prisma patrulatera regulata, piramida triunghiulara regulata, piramida patrulatera regulata), pe desfasurari date; - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Desenarea prismei cu respectarea unor cerinte de reprezentare - Exercitii de determinare a ariei totale si volumului prismelor prin aplicarea directa a formulelor de calcul - Exercitii de identificare a elementelor corpurilor geometrice pe configuratia spatiala si pe desfasurare (diagonale ale bazei, varfuri, muchii, fete, inaltimi, apoteme); - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; 3 - Evaluare - Lucrare scrisa 4 - Piramida triunghiular - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri regulat, tetraedrul geometrice date regulat, piramida - Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de patrulater regulat, clasa, mediul inconjurator etc.) piramida - Exercitii de determinare a unor elemente ale unei piamideb cand cunoastem aria hexagonal regulat: laterala, aria totala, volumul sau alte elemente descriere, desfurare, - rezolvarea unor probleme in care intervin operatii cu masuri, utilizand multiplii si aria lateral, aria total submultiplii unitatilor principale din sistemul international de masuri (pentru lungime,
i volum
89
arie, volum, masa, timp); utilizarea transformarilor; - exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura, pentru un anumit context dat; exercitii de estimare a unor masuri: dimensiuni direct masurabile; masuri rezultate din calcul sau din estimarea masurilor componente; - exercitii de calcul a lungimilor unor segmente, utilizand: teorema lui Thales, asemanarea triunghiurilor si relatiile metrice in triunghiul dreptunghic; rezolvarea unor probleme cu continut practic; - calculul ariilor si volumelor, folosind decupari, descompuneri, pavaje, retele, formule, raportul ariilor, raportul volumelor; - calculul masurilor unor elemente (laturi, apoteme, arii) ale poligoanelor regulate (triunghi, patrat, hexagon); evidentierea legaturii cu raza cercului circumscris, - calculul ariilor laterale si totale ale unor poliedre (paralelipiped dreptunghic, cub, prisma triunghiulara regulata, prisma patrulatera regulata, piramida triunghiulara regulata, piramida patrulatera regulata), pe desfasurari date; - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Desenarea piramidei cu respectarea unor cerinte de reprezentare - Exercitii de determinare a ariei totale si volumului piramidelor prin aplicarea directa a formulelor de calcul - Exercitii de identificarea perechilor de triunghiuri asemenea sau rapoarte constante rezultate in urma sectionarii unei piramide cu un plan paralel cu baza; - Exercitii de identificare a elementelor corpurilor geometrice pe configuratia spatiala si pe desfasurare (diagonale ale bazei, varfuri, muchii, fete, inaltimi, apoteme); - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; 5 - Evaluare - Lucrare scrisa 6 - Trunchiul de piramid - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri triunghiular regulat, geometrice date trunchiul de piramid - Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de patrulater regulat: clasa, mediul inconjurator etc.) descriere, desfurare, - Exercitii de determinare a unor elemente ale unui trunchi de piramida cand aria lateral, aria total, cunoastem aria laterala, aria totala, volumul sau alte elemente volum - rezolvarea unor probleme in care intervin operatii cu masuri, utilizand multiplii si submultiplii unitatilor principale din sistemul international de masuri (pentru lungime, arie, volum, masa, timp); utilizarea transformarilor; - exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura, pentru un anumit context dat; exercitii de estimare a unor masuri: dimensiuni direct masurabile; masuri rezultate din calcul sau din estimarea masurilor componente;
90
- exercitii de calcul a lungimilor unor segmente, utilizand: teorema lui Thales, asemanarea triunghiurilor si relatiile metrice in triunghiul dreptunghic; rezolvarea unor probleme cu continut practic; - calculul ariilor si volumelor, folosind decupari, descompuneri, pavaje, retele, formule, raportul ariilor, raportul volumelor; - calculul masurilor unor elemente (laturi, apoteme, arii) ale poligoanelor regulate (triunghi, patrat, hexagon); evidentierea legaturii cu raza cercului circumscris, - calculul ariilor laterale si totale ale unor poliedre (paralelipiped dreptunghic, cub, prisma triunghiulara regulata, prisma patrulatera regulata, piramida triunghiulara regulata, piramida patrulatera regulata), pe desfasurari date; - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Desenarea piramidei evidentiind trunchiul obtinut prin sectionarea piramidei cu un plan paralel cu baza - Exercitii de determinare a ariei totale si volumului trunchiului de piramida prin aplicarea directa a formulelor de calcul - Selectarea informatiilor legate de proiectii ortogonale continute in reprezentarea plana a unui desen spatial; - Exercitii de identificare a elementelor corpurilor geometrice pe configuratia spatiala si pe desfasurare (diagonale ale bazei, varfuri, muchii, fete, inaltimi, apoteme); - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; 7 - Cilindrul circular - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri drept, conul circular geometrice date drept, trunchiul de con - Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de circular drept: descriere, clasa, mediul inconjurator etc.) desfurare, seciuni - Exercitii de determinare a unor elemente ale unui cilindru, con sau trunchi de con paralele cu baza i cand cunoastem aria laterala, aria totala, volumul sau alte elemente seciuni axiale; aria - rezolvarea unor probleme in care intervin operatii cu masuri, utilizand multiplii si lateral, aria total i submultiplii unitatilor principale din sistemul international de masuri (pentru lungime, volumul. arie, volum, masa, timp); utilizarea transformarilor; - exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura, pentru un anumit context dat; exercitii de estimare a unor masuri: dimensiuni direct masurabile; masuri rezultate din calcul sau din estimarea masurilor componente; - exercitii de calcul al lungimilor unor arce de cerc, utilizand formule sau regula de trei simpla, - exercitii de calcul al unor masuri de unghiuri si arce de cerc, utilizand proprietatile figurilor si sin, cos, tg, ctg;
8 - Sfera: descriere, aria, volumul
91
- calculul ariilor si volumelor, folosind decupari, descompuneri, pavaje, retele, formule, raportul ariilor, raportul volumelor; - calculul masurilor unor elemente (laturi, apoteme, arii) ale poligoanelor regulate (triunghi, patrat, hexagon); evidentierea legaturii cu raza cercului circumscris, - calculul ariilor laterale si totale ale unor poliedre (paralelipiped dreptunghic, cub, prisma triunghiulara regulata, prisma patrulatera regulata, piramida triunghiulara regulata, piramida patrulatera regulata), pe desfasurari date; - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Desenarea corpurilor geometrice evidentiind trunchiul obtinut prin sectionarea conului cu un plan paralel cu baza - Exercitii de determinare a ariei totale si volumului corpurilor rotunde prin aplicarea directa a formulelor de calcul - Exercitii de identificare a elementelor corpurilor rotunde pe configuratia spatiala si pe desfasurare; - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme; - Exercitii de identificare a corpurilor geometrice studiate dintr-un set de corpuri geometrice date - Activitati de recunoastere a corpurilor geometrice studiate in cotidian (in sala de clasa, mediul inconjurator etc.) - Exercitii de determinare a unor elemente ale unei sfere cand cunoastem aria laterala, aria totala, volumul sau alte elemente - rezolvarea unor probleme in care intervin operatii cu masuri, utilizand multiplii si submultiplii unitatilor principale din sistemul international de masuri (pentru lungime, arie, volum, masa, timp); utilizarea transformarilor; - exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura, pentru un anumit context dat; exercitii de estimare a unor masuri: dimensiuni direct masurabile; masuri rezultate din calcul sau din estimarea masurilor componente; - Exercitii de identificare a rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile - Exercitii de determinare a ariei si volumului sferei prin aplicarea directa a formulelor de calcul - redactarea rezolvarii unei probleme date; - argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme;
Teza + Pregatirea evaluarii nationale Competente specifice
Nr. Lectii crt. 1 - Recapitulare pentru teza Activitati recomandate
Nr. ore
Termen Calend.
Observatii
2 - Discutarea tezei
3 - Pregatirea evaluarii nationale
- Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model - analiza rezultatelor - stabilirea unor masuri de remediere a rezultatelor nemultumitoare - Sinteza teoretica - exercitii si probleme de sinteza - rezolvari de subiecte model
92
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL NUMELE SI PRENUMELE..
TEST
1. Fiind date numerele raionale
CLASA A-VII-A
2 5 i ,cel mare este mai mare dect cellalt cu........ 9 6
2. n ABC ,m(<ABC)=52 i m(<ACB)=66. Ordinea cresctoare a lungimilor laturilor AB, AC, BC este.......... 3. Numerele 4 i 2 au raportul ptratelor egal cu................. 4. Un trapez dreptunghic are lungimile bazelor 25 cm, respectiv 10 cm, iar un unghi are msura 45. Acest trapez are suprafaa.....cm 5. Fie mulimea A={n N* / 2n<44}.Cardinalul mulimii A este egal cu ............. 6. Dac un obiect ce cost 600 lei se ieftinete cu 1,5 %,dup ieftinire va costa......lei. 4 7. Ca fracie zecimal,inversul numrului se scrie....... 9 8. Raportul dintre suma divizorilor negativi ai lui 6 i produsul divizorilor pozitivi ai lui 4 este....... 9. Un triunghi echilateral are nlimea de 12 m. Distana de la centrul cercului nscris la una din laturi este de....m 10. ntr-un sistem de axe se dau punctele A(3,2) i B(2,3). AB=...... 11. Cel mai mic numr ntreg negativ format din trei cifre este....... 12. Paralelogramul care are o latur 24 cm, alta 16 cm i un unghi cu msura 30 are aria.....cm. 13. Un obiect cost 50 lei.Dup o scumpire cu 35 % va costa.....lei. 14. Dac numerele n i 5 sunt direct proporionale cu 24 i 3,atunci n=............ 15. Soluia ntreag a ecuaiei (x+5)3=3 este x=............
NUMELE SI PRENUMELE..
93
TEST CLASA A-VII-A

1 .Suma divizorilor ntregi negativi ai lui 15 este............ 2. Valoarea absolut a ptratului numrului 8 este......... 3. Un triunghi dreptunghic are lungimea ipotenuzei 12 m. Distana de la ortocentrul triunghiului la centrul de greutate este de ......m. x5 = 10 are n Z soluia x=.............. 5 5. Modulul cubului numrului 3 este......... 4. Ecuaia 6. Produsul divizorilor ntregi negativi ai lui 12 este............ 7. Un triunghi dreptunghic are ipotenuza de 60 m i un unghi de 30. Linia mijlocie paralel cu cateta mai mic are lungimea ......m. 8. Cel mai mare numr natural de forma 1x5 y divizibil cu 12 este... 9. Calculnd suma 12+34+........+2526 se obine rezultatul............. 10. Un obiect cost 80 lei.Dup o scumpire cu 35 % va costa.....lei. 11. Pentru a obine rezultatul
2 5 ,numrul trebuie nmulit cu........ 3 12
12. Un paralelogram ABCD are suma lungimilor diagonalelor 30 cm.Patrulaterul ce are ca vrfuri mijloacele laturilor lui ABCD are perimetrul............... 13. Fie mulimea A={n Z / n<7}.Elementele lui A multipli ai lui 2 sunt n numr de............. 14. Numerele (3)2 i (4)3 au diferena......... 15. Dac dou numere au suma 60 i sunt direct proporionale cu 3 i 7,atunci cel mai mare dintre ele este....
TEST DESCOMPUNERI IN FACTORI

I. a) 7x 6x +8x = b) 13x + (2x + 14) (3x-2)= c) 2x 15x + 10 x5: (-12x3) + (- 3x)2 d) ( x +4 )2= ..e) (2 x -3 )2= ..f) ( 3 + 3)( 3- 3 )=.
94
GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL II. 1) Rationalizand numitorul fractiei 5 2 3 se obtine ..
2) Sa se afle media geometrica a numerelor 10 -1 si 10 + 1 3) Aratati ca valoarea expresiei E(x) = x + 5x(3x -1) (5x + 2 )(3x -2) este numar natural , oricare ar fi x R II. 1) Rationalizand numitorul fractiei III. 5 2 3 se obtine ..
Descompuneti in factori 2) Sa se afle media geometrica a numerelor 10 -1 si 10 + 1 1) 8 x2 - 50 x3 + 200 x2 - 32 x3 = 2) (x 3)(3x+7) (x 3)(4x +2) + 3(x 3) = 3) Aratati ca valoarea expresiei E(x) = x + 5x(3x -1) (5x + 2 )(3x -2) este numar 1 4 1 2 3) x2 + x +4 = 4) x +R 16 = 5) - 9x2 = 6) x3 + x2 4x 4 = 7) x2 + 7x + natural , oricare ar fi 8x x 9 3 49 III. 10 = Descompuneti in factori 8) x2 + 4x 5 = 9) (2x-3)2-(x+1)2= 10) 16x2-b2+4b+4-16x2= 1) 8 x2 - 50 x3 + 200 x2 - 32 x3 = 2) (x 3)(3x+7) (x 3)(4x +2) + 3(x 3) = 3)
TEST 1 2 4 1 x + x +4 = 4) x2 8x + 16 = 5) - 9x2 = 6) x3 + x2 4x 4 = 9 3 49 PRISMA
7) x2 + 7x +
10 =
8) x2 + 4x 5 = 9) (2x-3)2-(x+1)2= 10) 16x2-b2+4b+4-16x2= 1) Fie cubul cu muchia de 4 m. Calculai: diagonala volumul si suma muchiilor 2) Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile TEST de 4 cm, 5 cm i 3 cm. Calculai: aria total, volumul si diagonala. 3) O prism patrulater regulat ABCDABCD are volumul de 180 cm3 i latura bazei de 6 cm. Calculai: nlimea si aria laterala 1) cubul cu muchia de 4 m. Calculai: diagonala volumul suma muchiilor 4)Fie O prism triunghiular regulat dreapt ABCABC are si diagonala unei fee de 25 m i 2) Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile 4 cm, 5 cm i 3 cm. Calculai: aria nlimea de 7 m. Calculai: muchia bazei si ariade total. total, volumul si unui diagonala. 5) Dimensiunile paralelipiped dreptunghic sunt direct proporionale cu 4, 6 respectiv
PRISMA
3 3) prism patrulater regulat ABCDABCD are volumul de 180 cm i latura bazei 3,O iar volumul paralelipipedului este 576 cm3. Calculai: dimensiunile paralelipipedului. de 6 cm. Calculai: nlimea si aria laterala
4) O prism triunghiular regulat dreapt ABCABC are diagonala unei fee de 25 m i nlimea de 7 m. Calculai: muchia bazei si aria total. 5) Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt direct proporionale cu 4, 6 respectiv 3, iar volumul paralelipipedului este 576 cm3. Calculai: dimensiunile paralelipipedului.
95

5. Paralelogramul Breviar: Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele dou cte dou se numete paralelogram. B A
AB CD ABCD paralelogram AD BC
C
O D
ntr-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente. A C ABCD paralelogram B D 3. ntr-un paralelogram unghiurile alturate sunt suplementare. B ) 180O , m ( B ) + m ( = C ) 180O m ( A ) + m (= ABCD paralelogram D ) 180O , m ( D ) + m ( A ) 180O = m ( C ) + m (= 4. ntr-un paralelogram diagonalele se njumtesc. [ AO ] [OC ] ABCD paralelogram [ BO ] [OD ] 1. 2. 3. 4. 5. 6. ntr-un paralelogram ABCD AB = 10cm, AD = 6cm. Determinai lungimile laturilor [BC] i [CD]. Perimetrul unui paralelogram este de 30m. Una dintre laturi are lungimea de 6m. Determinai lungimile celorlalte laturi. Un unghi al unui paralelogram are msura de 50O. Determinai msurile celorlalte unghiuri ale paralelogramului. n paralelogramul ABCD, AB = 7dm, DB = 12dm, AO = 5dm (O este punctul de intersecie a diagonalelor). Calculai perimetrul triunghiului DOC. n paralelogramul AMCD, m ( CDB ) = 50O , m ( DCB ) = 70O . Calculai msurile unghiurilor paralelogramului. Fie ABCD un paralelogram. Dac distana de la A la BD este egal cu 4cm, calculai distana de la C la BD.
Proprieti: 1. ntr-un paralelogram laturile opuse sunt congruente. [ AB ] [CD ] ABCD paralelogram [ AD ] [ BC ] 2.
96

5. Paralelogramul Breviar: Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele dou cte dou se numete paralelogram. B A
AB CD ABCD paralelogram AD BC
C
O D
ntr-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente. A C ABCD paralelogram B D 3. ntr-un paralelogram unghiurile alturate sunt suplementare. B ) 180O , m ( B ) + m ( = C ) 180O m ( A ) + m (= ABCD paralelogram D ) 180O , m ( D ) + m ( A ) 180O = m ( C ) + m (= 4. ntr-un paralelogram diagonalele se njumtesc. [ AO ] [OC ] ABCD paralelogram [ BO ] [OD ]
Proprieti: 1. ntr-un paralelogram laturile opuse sunt congruente. [ AB ] [CD ] ABCD paralelogram [ AD ] [ BC ] 2.
1. 2. 3. 4. 5. 6.
ntr-un paralelogram ABCD AB = 10cm, AD = 6cm. Determinai lungimile laturilor [BC] i [CD]. Perimetrul unui paralelogram este de 30m. Una dintre laturi are lungimea de 6m. Determinai lungimile celorlalte laturi. Un unghi al unui paralelogram are msura de 50O. Determinai msurile celorlalte unghiuri ale paralelogramului. n paralelogramul ABCD, AB = 7dm, DB = 12dm, AO = 5dm (O este punctul de intersecie a diagonalelor). Calculai perimetrul triunghiului DOC. n paralelogramul AMCD, m ( CDB ) = 50O , m ( DCB ) = 70O . Calculai msurile unghiurilor paralelogramului. Fie ABCD un paralelogram. Dac distana de la A la BD este egal cu 4cm, calculai distana de la C la BD.
97
Pre-press & printing
S.C. TIPOGRAFIA PROD COM S.R.L. Trgu-Jiu, Gorj, str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, nr.20 Tel. 0253-212.991, Fax 0253-218.343 E-mail: prodcom@intergorj.ro

Ghidedrem

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidedrem

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID

Editura MIASTRA Trgu-Jiu v 2012

COALA GIMNAZIAL ALEXANDRU TEFULESCU TRGU-JIU

EXPERT: DINU CAMELIA Anul II (2011-2012)

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA I LITERATURA ROMN

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

ACTIVITI REMEDIALE LIMBA ROMN

Receptarea mesajului comunicare;

OBIECTUL : LIMBA I LITERATURA ROMN

Unitatea de nvare Genul liric- Poezia liric

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

2.1- construirea unui discurs oral pe o tem dat;

2.2- utilizarea n mod nuanat a categoriilor lexicale ntr-un mesaj oral;

4.1- redactarea diverselor texte, adaptndu-le la situaia de comunicare concret;

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

4.3- redactarea unui text argumentativ.

Genul epic. Basmul. Schia 3-gr.9

1.4 sesizarea particularitilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

2.1 construirea unui discurs oral pe o tem dat

Nr. crt. argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog;

2.3 utilizarea corect a relaiilor sintactice n textele orale proprii

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de mbogire a vocabularu-

lui i a categoriilor semantice studiate

4.1 redactarea diverselor texte, adaptndu-le la situaia de comunicare concret

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

4.3 redactarea unui text argumentativ

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

Genul epic. Nuvela

1.4- sesizarea particularitilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat;

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

2.1- construirea unui discurs oral pe o tem dat;

2.2-utilizarea n mod nuanat a categoriilor lexicale ntr-un mesaj oral;

3.2- sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate;

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

4.3-redactarea unui text argumentativ.

mbinarea genurilor 3-gr.9

1.4 sesizarea particularitilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

2.1 construirea unui discurs oral pe o tem dat

2.5 captarea i meninerea ateniei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

4.1 redactarea diverselor texte, adaptndu-le la situaia de comunicare concret

4.2 utilizarea n redactarea unui text propriu a cunotinelor de morfo-sintax,

folosind adecvat semnele ortografice i de punctuaie

4.3 redactarea unui text argumentativ

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

ANALIZA UNUI TEXT LIRIC LA PRIM VEDERE (clasele V-VIII)

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

Material redactat de prof. Camelia Dinuta

ELEMENTE DE VERSIFICAIE (PROZODIE)

ELEMENTE DE VERSIFICAIE (PROZODIE)

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL

GHID PENTRU EDUCAIE REMEDIAL