UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI FACULTATEA DE TIINE POLITICE, ADMINISTRATIVE I ALE COMUNICRII

COMUNICARE AUDIO-VIZUAL

-Suport de curs -

Cuprins ! Sis"#$# %# "#&#'i(iun#! sis"#$# %# inr#)is"r*r# *n*&+)i,* * s#$n*&u&ui 'i%#+ -! Sp#,"ru& *u%i+ .! E&#$#n"# pri'in% +r)*ni(*r#* p+s"uri&+r %# r*%i+ si "#&#'i(iun# /! T#0ni,i %# r#%*,"*r# 1! S,risu& p#n"ru "#&#'i(iun# 2! R#)u&i 3 su)#s"ii 4i s5*"uri Sis"#$# %# "#&#'i(iun#! Sis"#$# %# inr#)is"r*r# *n*&+)i,* * s#$n*&u&ui 'i%#+ Dam in continuare un exemplu din istoria mass-media care demonstreaza ce forta extraordinara au mijloacele de comunicare in masa: piesa radiofonica Razboiul lumilor, dramatizare dupa romanul lui Herbert G. Wells, de rson Wells. !misiunea s-a difuzat in seara zilei de "# octombrie $%"&, de postul de radio 'olumbia (')*+. Din , milioane de ascultatori, $ milion a pornit la drum, $ milion de oameni panicati. !misiunea s-a difuzat in paralel cu o emisiune de mare succes a unui post ri-al, .)', care a-ea la acea ora una dintre cele mai populare emisiuni de -arietati cu '/arlie 0c 'art/1. 2ersonajul era de un comic 3rosier si smul3ea /o/ote de ras milioanelor de ascultatori. 4n atmosfera tensionata a anului $%"& '/arlie 0c 'art/1 ii ajuta pe oameni sa se destinda, pe cand rson Wells, nu. De aceea oamenii l-au preferat pe 0c 'art/1. Dupa ce s-a terminat emisiunea de di-ertisment, .)'-ul a introdus un moment publicitar, platit de un renumit trust al cafelei. 5tunci radio ascultatorii au comutat pe lun3imea de unda a 'olumbiei, nimerind in mijlocul razboiului lumilor. 6iind -orba despre o emisiune realizata sub forma unui ma3azin de actualitati si neexistand mesaje de a-ertizare difuzate periodic, oamenii au confundat ima3inarul cu realitatea. 5m citat acest moment memorabil din istoria radioului pentru ca ilustreaza cel mai bine forta pe care o are comunicarea prin acest canal media. 5stazi radioul a fost detronat de tele-iziune, din punct de -edere a fortei de impact emotional supra oamenilor. 7oi e-oca in continuare un alt moment istoric al comunicarii, de data aceasta prin tele-iziune. 4nainte de a incepe razboiul din Golf, doar aproximati- $89 dintre americani sustineau inter-entia americana. 6ostul presedinte Geor3e )us/ a pornit prin tara intr-un turneu cu scopul de a con-in3e natiunea americana sa sustina intrarea in razboi. 4ntre timp,

retelele americane de tele-iziune difuzeaza un reportaj dramatic in care o tanara studenta ira:iana po-esteste in fata camerelor de luat -ederi despre uciderea nou-nascutilor din maternitatile :u;aitiene de catre soldatii ira:ieni. 2rotectia copilului este o tema deosebit de sensibila in *<5, ceea ce a facut ca reportajul sa aiba un ecou extraordinar. Geor3e )us/ s-a referit de mai multe ori la acest reportaj in turneul sau, utilizandu-l ca ar3ument in fa-oarea intrarii 5mericii in razboi. Dupa ce numarul americanilor care sustineau inter-entia a ajuns la &=9, s-a declansat razboiul. <lterior s-a do-edit ca po-estea a fost un montaj, studenta fiind de fapt fiica ambasadorului >u;aitului in 5merica. 2o-este apartine companiei Hill ? >no;lton si a costat $# milioane de dolari. 5ceasta a fost o stralucita operatiune de 2R. ('ompania Hill ? >no;lton este a doua companie de 2R din 5merica+. 'ele doua exemple reprezinta fiecare, desi3ur, cate un caz limita de comunicare, prin radio si, respecti-, prin tele-iziune. S,ur"* is"+ri# * *p*ri"i#i "#&#'i(iunii Ideile timpurii privind realizarea televiziunii au aparut inca din 1875 si invocau principiul transmiterii simultane a fiecarui element de imagine prin cate un canal separat. In 1880 W. E. Sawyer in S ! si "aurice #e$lanc in %ranta au propus principiul secvential& adoptat de altfel in toate tipurile de televiziune care s'au dezvoltat ulterior. (ateva descoperiri importante din domeniul electronicii au )alonat aparitia televiziunii* + tu$ul cu raza catodica& avand ecran fluorescent ,18-7.& descoperit de germanul /. %. 0raun& + in 1-01 2. !. %leming a inventat tu$ul cu doi electrozi& + in 1-03 americanul #ee 4e %orest adauga o grila tu$ului lui %leming& facandu'l sa amplifice semnalele electrice& + in 1-08 scotianul !. !. (amp$ell Swinton $reveteaza defle5ia magnetica& + in 1-17 4. ". "oore in S ! $reveteaza modularea luminii in cadrul lampii cu neon& + in 1-67 au inceput e5perimentele cu televiziunea mecanica& + pana in 1-70 au fost facute e5perimente c8iar si pentru televiziunea in culori. 5 Saltul nu ar fi fost posi$il fara inventia lui 9. /. :wory;in ,fizician american de origine rusa. care a $revetat in 1-67 tu$ul camerei de luat vederi& iconoscopul.

In 1-11& (omisia federala de comunicatii ,%((. a adoptat& dupa un an de dez$ateri in (omitetul national pentru sistemul de televiziune ,<8e =ational <elevision System (ommittee. standardul televiziunii al$'negru. Imaginea se descompune in 565 de linii si se transmite cu 30 de semicadre pe secunda ,70 de imagini pe secunda.. Europenii vor adopta 365 de linii si 50 de semicadre. <ot %(( a apro$at sistemul =<S( in culori la 17 decem$rie 1-57& iar din 66 ianuarie 1-51& sistemul =<S( in culori a intrat in vigoare& asigurand emiterea programelor pentru pu$lic. In mai putin de 50 de ani de e5istenta& televiziunea a a)uns sa domine peisa)ul audiovizual& ceea ce l'a facut pe profesorul <annem$aum de la niversitatea din =ew >or; sa e5clame* ?un copac care a cazut si nu s'a vazut la televiziune& nu a cazut in realitate@. In prezent& televiziunea ne ofera urmatoarele tipuri de emisiuni* 1. transmisiile directe. !cestea pot fi manifestari politice& sportive sau culturale ,concerte& piese de teatru.& 6. filme artistice. !ici sunt incluse toate genurile* serialele& filmele stiintifico'fantastice& telenovelele& filmele politiste& filmele culturale& etc& 7. filmele documentare de toate genurile. !ici sunt incluse si filmele de prezentare a diverselor comanii& circumscrise mai ales activitatii de relatii pu$lice& 1. emisiunile de platou* emisiuni de divertisment& )ocuri si concursuri& tal;'s8owuri cu unul sau mai multi participanti& emisiuni pentru copii& 5. emisiunile de stiri& de actualitati& 3. desene animate. <oate aceste emisiuni utilizeaza ca element esential camerele de luat vederi& iluminatul artificial& editarea si prelucrarea comple5a a imaginii. tilizarea imaginii impune trei categorii de notiuni importante* 1. (onventii. !cestea tre$uie respectate& producatorii si regizorii tre$uie sa si le insuseasca. 6. Aeguli. !cestea tre$uie privite ca un liant si pot fi incalcate numai in cazuri e5ceptionale& pentru a realiza unele efecte surpriza& comice sau $izare. 7. Sugestii si sfaturi. !cestea sunt reguli empirice& dar utile. Aegulile& sugestiile si sfaturile guverneaza 7 activitati specifice de televiziune* monta)ul& o$iective& compozitia cadrului& manevrarea camerei& generalitati& ec8ipament si inregistrare.

Sis"#$# %# ,+%*r# * s#$n*&u&ui i$*)in# (amera de televiziune livreaza de regula semnalele componente A B 0* A'rosu ,red.& B' verde ,green.& 0'al$astru ,$lue.. Crimul sistem color de televiziune care a aparut este =<S(. (aracteristica sa te8nica de $aza este modulatia de amplitudine in cuadratura. E5ista un standard american& dar si unul European pentru =<S(. Istoria televiziunii in culori incepe cu patentul lui %. Bray din 1-6-& pu$licat in 1-70. Sistemul =<S( a format $aza sistemelor de televiziune in culori aparute ulterior. El a fost adoptat ulterior si in 2aponia& unde emisiunile in culori incep in 1-30. (ercetarile au evoluat si W. 0ruc8 de la firma <elefun;en din Bermania a ela$orat sistemul in culori C!# , C8ase !lternation #ine.& care este o varianta im$unatatita a sistemului =<S(. (ercetarile lui Denri de %rance din %ranta au dezvoltat un sistem nou& structurat diferit de sistemul =<S(& cunoscut su$ denumirea de SE(!" ,Systeme electroniEue couleur avec memoire.. In acest fel& Europa s'a impartit in doua* in 1-37 au inceput emisiunile in culori& in Bermania si !nglia& in sistem C!#& iar %ranta si ASS au adoptat sistemul SE(!". <recand la televiziunea in culori& !nglia si %ranta au trecut la norma de televiziune de 365 de linii si 65 de cadre pe secunda , 50 de campuri pe secunda.. ! doua norma de televiziune este de 565 de linii si 70 de cadre pe secunda. Ce langa cele doua norme de televiziune mai e5ista trei sisteme diferite de televiziune* =<S(& C!#& SE(!". !ceasta diversitate a ingradit in timp sc8im$urile internationale. In prezent& situatia s'a im$unatatit considera$il datorita televiziunii digitale. In 1-86 s'a adoptat pe plan mondial un standard unic de televiziune digitala. In felul acesta& ec8ipamentele fa$ricate de diversi producatori pot fi interconectate fara pro$leme. <eleviziunea digitala a permis utilizarea sistemelor universale de calcul pentru prelucrarea imaginilor si pentru realizarea e5celenta a programelor de televiziune. Tr*ns$i"#r#* s#$n*&u&ui %# "#&#'i(iun# Aepartizarea in frecventa a canalelor de transmisie a semnalelor de televiziune depinde de

standardul de televiziune adoptat de fiecare tara. (analele sunt reunite in cinci $enzi& iar acestea sunt situate in doua domenii de frecventa* domeniul de foarte inalta frecventa ,%I%. si domeniul de ultra'inalta frecventa , I%.* %I% 0anda I 18&5'33 "8z ,canalele 1& 6.& 0anda II 73'100"Dz ,canalele 7'5.& 0anda III 171'670 "8z ,canalele 3'16.& 78'3-.. (analele 1 si 6 ocupa spatiul de frecventa intre 18&5'53&5 "8z si& respectiv& 58'33 "8z. Tr*nsp+r"u& s#$n*&u&ui %# "#&#'i(iun# <ransmisia prin radiorelee se foloseste la transportul semnalului de televiziune de la o statie de televiziune mo$ila la centrul de televiziune& pe distanta de cateva zeci de ;ilometri& sau de la centrul de televiziune la emitatoarele <9 raspandite pe un teritoriu de sute si mii de ;ilometri. Crin amplasarea radioreleelor la distanta vizi$ilitatii directe se o$tine un lant de radiorelee Fr*ns$isi* prin s*"#&i" "iscarea satelitului in )urul Camantului se supune legilor lui /epler. plasat pe o or$ita circular ecuatoriala sau pe o or$ita eliptica ecuatoriala. n satelit care evolueaza in )urul Camantului pe o or$ita circular ecuatoriala poate fi astfel plasat incat sa ai$a aceeasi directie de rotatie si aceeasi perioada de revolutie cu ale Camantului. In acest caz satelitul se va roti sincron cu Camantul. n asemenea satelit se numeste geostationar. Clasand pe o or$ita la 160F trei sateliti geostationari& se poate acoperi toata suprafata Camantului& cu e5ceptia regiunilor polare. Centru un o$servator de pe Camant& satelitul va aparea permanent fi5at in acelasi punct. Tr*ns$isi* s#$n*&u&ui "' prin ,*6&u In sistemul de transmisie prin ca$lu se poate folosi* n satelit poate fi I% 0anda I9 170'300 "8z ,canalele 61'77.& 0anda 9 303'7-0 "8z ,canalele

a. ca$lu coa5ial de impedanta 75 G& $. fi$ra optica. (a$lul coa5ial tinde sa fie inlocuit de fi$ra optica. (a$lul optic este un fir de sticla foarte su$tire ,zeci de micrometri.& de compozitie speciala& prin interiorul caruia se propaga o unda luminoasa modulata. Aadiatia produsa la emisie este detectata la receptie cu a)utorul unor semiconductoare de dimensiuni compara$ile cu cele ale fi$rei de sticla. %i$rele de sticla lucreaza ca g8iduri de unde optice si pot fi inmanunc8eate pentru a forma un ca$lu optic& su$tire si fle5i$il. H fi$ra de sticla consta dintr'un miez incon)urat de un invelis cu indice de refractie mai mare decat al miezului. Simplificand& se poate spune ca conductia luminii prin miez este rezultatul refle5iei totale interne la suprafata de separatie dintre miez si invelis. Centru descrierea corecta se utilizeaza teoria propagarii undelor electromagnetice& care arata ca sunt posi$ile numai anumite moduri de propagare. In fi$rele de diametru mare& numarul de moduri este relativ ridicat ,fi$re multimod.. In fi$rele cu diametru mic ,compati$ile cu lungimea de unda a radiatiei.& se o$tine un singur mod ,fi$re unimod.. 0anda de frecventa a fi$relor multimod este de apro5imativ 300 "8z& iar a fi$relor unimod este de 6500 "8z. (alitatea fi$rei optice este determinata si de atenuarea radiatiei in fi$ra. Se asigura dI)J atenuari de 7'5 d0K;m cu fi$rele multimod si de 0&5'0&8 d0K;m in fi$rele unimod. Ce liniile lungi de transmisie se folosesc amplificatoare pentru compensarea pierderilor de radiatie. Intr'un sistem de transmisie prin fi$re optice& semnalul <9 este transformat intr'un semnal luminos care se transmite prin fi$ra optica& iar la capatul fi$rei optice semnalul luminos este transformat in semnal <9. 4eci& la un capat avem sursa de radiatie optica& iar la celalalt& fotodetectorul. (a sursa de radiatie optica se folosesc* dioda cu laser cu arseniura de galiu ,Ba !s.& dioda electroluminescenta si dioda superluminescenta& care emit radiatii in domeniul infrarosu apropiat ,0&8'0&- Lm.. Centru detectia fasciculului de radiatie emis& se utilizeaza de o$icei fotocelule& fototranzistoare& fotodiode. %i$rele optice au o serie de avanta)e* + sunt rezistente la temperaturi mari ,1000F (.M

+ sunt imune la pertur$atiile de natura electromagneticaM + nu apar diafotii ,inductia semnalelor de pe o fi$ra optica pe alta fi$ra optica& ale aceluiasi ca$lu.M + raport semnalKzgomot ridicatM + largime de $anda considera$ila. In transmisia prin ca$lu optic& intensitatea purtatoarei optice de frecventa ung8iulara G si amplitudine ! este modulata cu semnalul modulator ",t.& care la randul lui poate fi modulat in amplitudine& in frecventa sau in faza'modulatia analogica. In modulatia analogica in impulsuri& semnalul analogic actioneaza asupra parametrilor unui sir de impulsuri& o$tinandu'se* + modulatia de impulsuri in amplitudine ,"I!.M + modulatia de impulsuri in frecventa ,"I%.M + modulatia de impulsuri in durata ,"I4.. In modulatia digitala se foloseste& de o$icei& modulatia impulsurilor in cod ,"I(. si modulatia diferentiata a impulsurilor in cod ,"4I(.. Sis"#$# %# inr#)is"r*r# 'i%#+ Imaginea video poate fi inregistrata in prezent in doua feluri* a. analogic& $. digital. %ormatul inregistrarii analogice video 1. 9DS ,9ideo Dome System.M 6. S'9DSM 7. 0etaM 1. 8 mmM 5. Di'8 mmM 3. '"aticM 7. SC' '"aticM 8. 9'6000.

(ele opt sisteme de mai sus sunt vala$ile pentru normele de televiziune* C!# 365 de liniiK65& =<S( 565 liniiK70 #a sistemul 9'6000 inregistrarea ocupa 1K6 din latimea $enzii& astfel incat pentru utilizarea am$elor )umatati& caseta tre$uie intoarsa. %ormatele 9DS si S'9DS au fost introduse pe piata de 29( in 1-73. SPECTRUL AUDIO (onform cu acordurile internationale& spectrul radio este impartit in 8 $enzi de frecventa. %iecare $anda este alocata pentru servicii specifice. Crin decizia niunii internationale de telecomunicatii din care fac parte peste 170 de tari& fiecare tara a primit o portiune din spectru. !locarea in interiorul fiecarei tari a acestor frecvente este facuta de organizatiile de specialitate. In Aomania aceasta este !gentia nationala pentru telecomunicatii in cola$orare& atunci cand este cazul& cu (=! ,(onsiliul national al audiovizualului.. In privinta televiziunii& situatia este mult mai simpla* Aomania a primit trei canale& doua sunt ocupate de televiziunea pu$lica si a treia frecventa este li$era& putind fi acordata doar printr'o 8otarire a Carlamentului. C&*si5i,*r#* sp#,"ru&ui *u%i+ 1. 9#% ,very low freEuancy.'70 /8z si mai putin. In aceasta $anda nu se poate transmite vocea. 0anda este utilizata in radionavigatia maritima. 6. #% ,low freEuency.'70 /Dz'700 /8z. !ceasta $anda este folosita in aeronautica& radiolocatie& radionavigatie. 7. "% ,medium freEuency.' 700 /8z'7000 /8z. Este folosita in radio !"& siguranta pu$lica& etc. 1. D% ,8ig8 freEuency.' 7m8z'70 "8z. Este o $anda utilizata pentru comunicarea la distanta lunga& radio amatori& fa5& etc. 5. 9D% ,very 8ig8 freEuency.'70 "Dz'700"Dz. Este folosita in televiziune& radio ultrascurte& comunicatii prin satelit& radio astronomie& aeronautica& telemetrie spatiala. 3. D% ,ultra 8ig8 freEuency.' 700 "8z'7000 "8z. Este o $anda pentru televiziune& satelit& cercetare spatiala& aviatie& amatori.

7. SD% ,super 8ig8 freEuency.' 7g8z'70 B8z. Este folosita pentru sateliti& radare& cercetare spatiala& radio navigatie& c8iar si amatori. 8. ED% ,e5treme 8ig8 freEuency.' 70g8z'700 B8z. Este utilizata in cercetarea spatiala& pentru radio astronomie& radionavigatie. BENZI DE FRECVENTA UTILIZATE DE TELEVIZIUNE B*n%* V7F <eleviziunea ocupa un canal mult mai larg decat ocupa un post de radio. %iecare canal de televiziune ocupa 3m8z& din care transmiterea imaginii este de apro5imativ 1 "8z si o portiune din ceea ce a mai ramas revine sunetului. B*n%* U7F <eleviziunile care opereaza in aceasta $anda lucreaza cu frecvente mult mai mari& ceea ce permite canalelor de televiziune sa fie mult mai apropiate. In sc8im$& emisia in $anda necesita puteri mai mari. 4istanta la care ?$ate@ un post <9 care emite in decat distanta la care ?$ate@ un post <9 cu aceeasi putere& dar care emite in 9D%. T#&#'i(iun#* %# in*&"* %#5ini"i# 87DTV9 <eleviziunea de inalta definitie ,8ig8 definition television. a fost dezvoltata in 2aponia. Sistemul utilizeaza 1165 de linii. !ceasta te8nologie& datorita inaltei definitii& tinde sa inlocuiasca filmul de 75 mm. Croductia de clipuri este mai ieftina cu acest sistem care permite monta)ul non'liniar. E&#$#n"# pri'in% +r)*ni(*r#* p+s"uri&+r %# r*%i+ si "#&#'i(iun# In organizarea unei firme de mass'media importante sunt* proprietatea& tipul de proprietate si marimea si forta pietei. In general& cu cat piata este mai mare& cu atat organigrama unui post de radio sau de televiziune privat este mai comple5a. H piata mare este o piata specializata si compartimentata. Ea este cu atat mai mare& cu cat este mai specializata si mai compartimentata. D% D% este mai mica

(u cat tipul de proprietate este mai variat ,ca in cazul grupurilor& conglomeratelor sau al societatilor de ca$lu cu sistem de proprietate pluralist.& cu atat lantul de comanda si delimitarea responsa$ilitatilor vor fi mai formale. nele posturi pot fi atat de mici incat sa ocupe doar o incapere in care sa se afle consola& emitatorul& un pupitru& o masina de scris si documente. <oate acestea functioneaza cu a)utorul unui disc )o;ey& a)utat la nevoie de un inginer care ar putea fi proprietarul cu e5perienta inginereasca sau un inginer consultant din afara. Intr'un post familial& sotul si sotia se ocupa de toate indatoririle& incluzand traficul& conta$ilitatea si platile. #a celalalt capat se afla postul de mari dimensiuni& de piata& in special televiziune de tip ?owned'and'operated@& care poate avea sute de anga)ati. STRUCTURA OR:ANIZATORICA A POSTULUI "a)oritatea organizatiilor au conducere superioara& intermediara si personala. n post

mic de radio& 9D% sau D%& poate avea su$ 70 de anga)ati& in vreme ce o retea 9D% afiliata unei retele importante poate avea 100 de anga)ati. Este important ca mem$rii firmei sa cunoasca e5act responsa$ilitatile unui anumit sef de departament& deoarece functiile si responsa$ilitatile variaza de la post la post. Sc8emele pe care le prezentam reprezinta unor posturi de radio si tv medii. Hrganigramele sunt doar orientative& ele putand fi modificate in functie de conceptia si e5perienta conducerii superioare. Costurile care se ocupa de productie au personal mai numeros decat cele automate sau afiliate unei retele. In general toate firmele de mass'media contin patru departamente de $aza* 1. general administrativ& 6. te8nic ,ingineresc.& 7. programe& 1. vanzari. !ceeasi structura de $aza se regaseste si la posturile necomerciale& unde departamentul ?vanzari@ este inlocuit cu departamentul ?dezvoltare@. Beneral N administrativ !ici intra servicii cuprinzand conta$ilitatea& )uridicul& relatiile pu$lice& aprovizionarea si secretariatul.

4irectorul general este persoana care raporteaza proprietarilor& coordoneaza toate departamentele si tot personalul pentru atingerea o$iectivelor postului. In timp ce personalul din alte departamente se ocupa de tot ceea ce inseamna functionare& directorul general raspunde de planificare& organizare& indrumare& control. Crioritatea directorului general este de a sta$ili o$iectivele postului& in functie de situatia financiara& de rolul acesteia in crearea de programe in conte5tul implicarii acesteia in comunitate. 4irectorul general cauta metode de a economisi si de a atinge o$iectivele postului prin cresterea profitului si reducerea costurilor. Crograme. Colitica si deciziile ma)ore vizand programele sunt rezultatul consultarilor intre directorul general& directorul de programe si cel de vanzari. Ce langa resursele locale de programe realiza$ile in direct& se pot prelua si materiale inregistrate de la producatori independenti si companii din cadrul sindicatului din domeniu. 4irectorul de programe raspunde de tot ceea ce se emite. El supraveg8eaza in fiecare zi sarcinile de serviciu si orarele& se ocupa de aspectele financiare ale programelor si de cele legate de productie. 4epartamentul de programe raspunde de talente& trafic& pu$licitate& anunturi si arta grafica. Stirile intra adesea in responsa$ilitatea programelor& dar directorul de stiri raspunde in fata directorului de programe. 9anzari. 4irectorul general de vanzari im$ina vanzarile cu conducerea. 9anzarile sunt direct coordonate cu programele deoarece pu$licitatea este distri$uita in timpulKinainteKdupa programele cu cea mai mare audienta& care atrag pu$licul tinta dorit. TE7NICI DE REDACTARE In activitatea de practicieni ai relatiilor pu$lice veti intalni mai multe tipuri de canale de comunicare "!SS'"E4I!* a. !gentiile de presa. !cestea au o retea mare la nivel national si ma)oritatea pu$licatiilor& posturilor de radio si de televiziune sunt a$onate la flu5urile de stiri ale agentiilor. $. (otidianele si altfel de periodice ,saptamanale& lunare.& c. Aadiouri private si radioul pu$lic& d. posturi private de televiziune si canalul pu$lic& <9 Aomania

(are sunt surs#&# de informatii ale ziaristuluiO !cestea pot fi* 1. H persoana oficiala sau nu& 6. 0irourile de presa si relatii pu$lice ale institutiilor pu$lice sau ale companiilor& 7. :iaristul poate fi propria sa sursa ca urmare a anc8etei pe care o realizeaza. H stire tre$uie sa fie impartiala. E5emplu* 7000 de manifestanti potrivit politiei& 10000 de participanti potrivit organizatorilor. H stire tre$uie sa fie difuzata rapid. 4in acest punct de vedere tre$uie sa tineti cont ca e5ista o adevarata concurenta intre ziaristi si un regim preferential prea accentuat pentru anumite medii poate aduce ostilitatea celorlalti. H informatie are un efect cu atat mai mare cu cat prezinta un interes pentru om& care'i permite acestuia sa se plaseze in postura de martor sau de participant la evenimente. 4e e5emplu& e5ista o mare deose$ire intre cele doua afirmatii* ?un om de 10 de ani si'a omorat familia@ si ?un somer de 10 de ani si'a omorat familia@. :iaristul a descoperit ca asasinul era somer& ceea ce introduce o nota emotionala suplimentara. Situatia de conflict si insolitul se regasesc in notiunea interesului uman* tot ceea ce evoca lupta sau competitia si tot ceea ce iese din cadrul normal este& de o$icei& de interes general. n practicant al relatiilor pu$lice tre$uie sa cunoasca cum scrie un )urnalist& pentru ca un comunicat $ine scris are sansa sa fie preluat integral. Stirea de presa nu se confunda cu evenimentul in sine. 4aca vom compara doua stiri despre acelasi eveniment& vom constata deose$iri. <otusi& regula unanim acceptata& cea a piramidei inversate& spune ca o stire de presa tre$uie sa raspunda la urmatoarele intre$ari* 1. Cin# este implicatO 6. C# s'a intamplatO 7. C*n% s'a produsO 1. Cu$ s'a produsO 5. Un%# s'a produs evenimentulO 3. D# ,# s'a produsO

C*"#'* r#)u&i p#n"ru r#p+r"#ri pri'in% in"r#6*ri&# p# ,*r# &# p+" pun# in"#r&+,u"+ri&+r 1. Intre$arile tre$uie sa fie clare si scurte* cu cat e5ista mai multa informatie in intre$are& cu atat mai putina informatie va fi in raspuns. 6. !lternati intre$arile desc8ise& semiinc8ise si inc8ise. H intre$are inc8isa implica doar trei raspunsuri* da& nu& nu vreau sa raspund sau no comment. Stiti cine era supranumit de ziaristii romani& domnul ?no comment@O n e5emplu de astfel de intre$are este urmatorul* 9eti mai fi prim ministruO !cesta intre$are are doar trei raspunsuri posi$ile* da& nu& nu stiu. H intre$are semiinc8isa presupune o alegere. 4e e5emplu* 9eti fi ministru de )ustitie sau de interneO Aaspunsurile posi$ile sunt* ministrul )ustitiei& munistru de interne sau nici unul nici altul. H intre$are desc8isa lasa raspunsul li$er* 9eti fi ministruO Aecomandare* n interviu nu este un dialog privat. El are milioane de martori. <re$uie sa repetati la intervale regulate numele intervievatului& in cazul interviului pentru radio& iar in cazul interviului pentru televiziune numele va fi supraimpresionat periodic. <re$uie sa evitati aluzii la evenimente din afara interviului& pentru a nu crea impresia ca telespectatorul este tinut la distanta& ca este o cantitate negli)a$ila. (8iar daca )urnalistul este foarte $un prieten cu intervievatul& fara a preciza pu$licului& nu'l va tutui. #ocul interviului 9a fi ales astfel incat sa aduca elemente suplimentare interviului* calculator& la$orator& etc. Tipuri %# r#p+r"*;# 1. Aeporta)ul in direct. Evenimentul este accesi$il pu$licului in timp ce se produce. (olectarea& tratarea si difuzarea informatiei sunt simultane. Esentialul muncii s'a desfasurat inainte de a pleca pe teren. 6. Aeporta) de stiri. Evenimentul tre$uie sa fie adus la cunostinta pu$licului. (olectarea si tratarea datelor este aproape simultanaM cateva zeci de minute& ore c8iar. Esentialul muncii are loc in timp ce reporterul se afla pe teren& in afara redactiei. 7. "agazin& emisiune magazin. Evenimentul care este comunicat pu$licului este un fapt implinit.

(olectarea& tratarea si difuzarea informatiei sunt distincte. (oerenta reporta)ului este cea pe care o da reporterul& inaintea celei a evenimentului. %orma aleasa dupa desfasurarea evenimentului este la fel de importanta ca prepararea si inregistrarea. rmarirea feed'$ac;'ului n reporta) se considera reusit daca raspunde la trei e5igente* + informeaza pu$licul& + dezvaluie& cat mai putin posi$il& sursele& + comunica& creeaza un dialog. Este dificil de apreciat daca pu$licul a fost informat& daca primul o$iectiv a fost atins. Cunctul de vedere al auditoriului nu se poate masura prin sonda)e& de aceea vom fi atenti la telefoane& scrisori. !ceste recomandari care apartin profesiei de )urnalist tre$uie sa fie $ine cunoscute si cei care lucreaza in domeniul comunicarii& pentru ca ei tre$uie sa vina in intimpinarea necesitatilor )urnalistilor. 4aca lucrati la o agentie de $ro;era)& de e5emplu& puteti oferi saptaminal )urnalistilor de specialitate analize ale evolutiei pietei de capital. In acest fel veti putea dezvolta un parteneriat cu ziaristii& care va va a)uta sa atingeti o$iectivele de comunicare ale companiei la care lucrati. SCRISUL PENTRU TELEVIZIUNE Aecunoasterea puterii imaginilor de televiziune ar putea duce usor la su$evaluarea importantei cuvintelor. =ecesitatea scrisului $un pentru televiziune este mai mare ca niciodata inainte. !udienta are nevoie sa inteleaga pro$lemele politice& sociale& economice si de mediu care le afecteaza viata.

STILUL SIMPLU In ciuda dezvoltarii $inevenite a programelor de informatii cu su$iecte specializate& cele mai multe programe de )urnalism de televiziune se adreseaza unei audiente generale. Spre deose$ire de ziare& capa$ile sa se adreseze unei audiente specializate& televiziunile tre$uie intelese de toti& deci nu tre$uie sa fie prea intelectuale& fara insa a insulta inteligenta. (a recomandare generala& scrieti'va scenariile intr'un lim$a) caracterizat de* + acuratete& + claritate& + simplitate& + stil direct& + neutralitate. SCRIETI ASA CUM VORBITI (eva straniu se intampla cu multi )urnalisti $uni care incep sa scrie pentru televiziune. Bandurile clare devin invalmasite si confuze& propozitii simple sunt contorsionate in PformulareP. #im$a)ul direct se transforma in ?oficial@. Aegula este* gandeste inainte de a scrie. Sau mai $ine* gandeste cu voce )oasa inainte de a scrie. (u cat suna mai putin natural& cu atat mai mult e5ista posi$ilitatea sa fie gresit. FITI LO:ICI + cand este posi$il& povestiti su$iectul in mod cronologic& + ca o regula generala& incercati sa e5primati fiecare idee intr'o propozitie scurta& + intelegeti mai intai dumneavoastra ce ati scrisM daca nu intelegeti dumneavoastra& nimeni nu va intelege& + nu cadeti in capcana lim$a)ului utilizat in documentele oficiale. + intre$ati'va intotdeauna* (e doresc sa spunO si apoi spuneti. FERITI-VA DE STUPIDITATI Breselile sunt facute de reporterii care sunt or$i la conte5tul in care isi scriu te5tul. (uvinte cu du$lu sens utilizate involuntar& superficialitatea sau lipsa de sensi$ilitate raz$at de multe ori din materialele difuzate. LIMBA<UL ADECVAT PENTRU TELEVIZIUNE neori cei care le redacteaza urmaresc sa creeze confuzie& dar cel mai adesea cel care le'a redactat nu are simtul cuvintelor&

Aecomandarea facuta reporterilor sa foloseasca stilul direct conversational nu inseamna ca stilul negli)ent devine accepta$il. (eea ce se urmareste este utilizarea celor mai potrivite cuvinte. 4in pacate& oricine se aventureaza sa ofere sfaturi altora cum sa foloseasca lim$a)ul in televiziune se va afla in incurcatura. 4ar merita sa risti& pentru a puncta ceea ce nu tre$uie sa faca )urnalistul& pentru a'i improspata memoria din cand in cand. AR:OU #imita de demarcatie intre lim$a)ul colocvial si argou este una foarte su$tire& usor de depasit. 4elimitarea devine si mai dificila pentru ca e5presii sau cuvinte respinse ieri sunt utilizate in mod normal astazi& iar maine se transforma in cuvinte gasite doar in dictionar. Sfatul nostru este sa fiti precautiM lasati'i in pace pe le5icografi. CLISEE 2urnalistii au intotdeauna o lista lunga cu fraze pastrate in $irouri& insa nu este necesar sa le foloseasca. Ei fac de multe ori glume pe seama lor insisi& avand ca su$iect povestiri compuse in intregime din aceste clisee. Este recomanda$ila gasirea unor alternative la aceste clisee. ACRONIME !cestea constituie o forma de )argon. nele acronime au trecut in lim$a)ul o$isnuit ca entitati de dictionar. E5emplele clasice sunt =!<H si E. 4ar acestea tre$uie intelese de scriitor. In lim$a)ul militar& acronimul S!"& de e5emplu& este o prescurtare pentru ?rac8eta sol'aer@. ! descrie o astfel de rac8eta ca ?rac8eta S!"@ inseamna sa spui ?rac8eta rac8eta sol'aer@. In concluzie& evitati acronimele care nu sunt intelese de pu$lic si constructiile gramaticale du$ioase care se o$tin folosind acronime. EVITAREA OFENSELOR INUTILE legate de se5& rasa& varsta& etic8ete politice . RE:ULI DE IN SCRISUL PENTRU TELEVIZIUNE + !legeti imaginile si sunetul cat mai apropiate de povestea pe care aveti de gand sa o scrieti. %iti atenti la orice detaliu care ar putea sa fie util naratiunii. =u fiti tentati sa acceptati includerea unor cadre sau a unor secvente care sunt amuzante& dar care nu contri$uie la fondul povestirii. 4aca povestea dumneavoastra are alocata o anumita durata de timp& ocupati tot timpul acordat& altfel veti putea fi o$ligat sa reeditati materialul. + #asati editorul de imagine sa'si faca datoria.

+ Intocmiti o lista cu cadre pentru versiunea finala. !ceasta este ca importanta a doua lege dupa prima& care se refera la vizionarea materialului $rut si ascultarea sunetelor. #ista cu imagini este o masura de a asigura acuratetea corespondentei intre imagini si te5t. Crocedura consta in consemnarea detaliilor legate de lungimea cadrelor& a continutului imaginilor si de natura te5tului. In conformitate cu principiul ?imagini inaintea cuvintelor@& lista cu descrierea imaginilor ar putea parea demodata& dar fiti siguri ca va va garanta o productie mai $una. + Scrieti te5tul cu lista de imagini in fata dumneavoastra. + Inregistrati comentariul. 4aca este timp& reascultati cuvintele inregistrate. 4aca este nevoie de vreo a)ustare& este mult mai usor sa modifici te5tul dacat imaginile. UTILIZAREA LISTEI CU CADRE Incepeti sa scrieti imediat ce aveti lista completa& inainte ca imaginea mentala a reporta)ului sa dispara. =u pierdeti timpul cu ?lustruirea@ prozei scrise pe masura ce inaintati. (ompletati te5tul cat de repede puteti. Crimele e5primari care va vin in minte sunt& de regula& si cele mai $une. =u este intotdeauna necesar sa incepeti comentariul cu primele imagini ale evenimentului& mai ales daca sunteti o$ligati sa scrieti ?pe genunc8i@. Selectati scena cea mai importanta si incepeti sa scrieti in )urul ei. Hdata ce ati depasit primele cuvinte& restul te5tului va veni de la sine. :RESELI CLASICE + Crima greseala este aceea de a inregistra mai multe cuvinte decat durata imaginilor montate. Aecomandarea este in acest caz* ?lasati imaginile sa respire@. (el mai $un te5t este adesea cel care utilizeaza cele mai putine cuvinte. + ! doua greseala este sa scrieti fara sa tineti cont de propriile notite& de continutul imaginilor. In acesta situatie& enervarea privitorului este garantata& pentru ca telespectatorul se asteapta sa vada ceea ce este descris in vor$e. !ceeasi o$servatie este vala$ila si in cazul sunetului. 4aca este necesar sa va referiti la ?ceva@ pentru care nu aveti imagini& faceti acest lucru indirect& fara sa atrageti atentia ca nu aveti imagini adecvate. H alta rezolvare editoriala a lipsei de imagini pentru o situatie data este aparitia reporterului in ?stand up@ ,aparitia video a acestuia.. + ! treia greseala este aceea de a a)unge la o suita de e5plicatii pentru ceea ce se vede pe ecran. !cest lucru nu este necesar intrucat audienta este capa$ila singura sa vada ceea ce se intampla in imagini. 4aca veti incerca sa ?e5plicati@ imaginile& veti o$tine fraze lungi& plicticoase.

+ ! patra greseala consta in lipsa de gri)a pentru precizie& corectitudine. E5emplu* daca scrieti despre numarul automo$ilelor pe sosea& imaginile tre$uie sa arate automo$ile si nu sa predomine camioanele sau auto$uzele. 4aca nu sunteti siguri& folositi termeni generali. In acest caz& ?trafic@ ar putea acoperi tot ce circula pe sosea& de la $iciclete la $olizi ai soselelor. EC7IPA DE FILMARE In cele ce urmeaza vom prezenta fiecare functie dintr'o ec8ipa de filmare& cu mentiunea ca numarul nu este o$ligatoriu si variaza de la caz la caz. <endinta impusa de dezvoltarea ec8ipamentelor digitale este de a reduce numarul la ma5imum& adica la o persoana. !ceasta tre$uie sa fie in acelasi timp )urnalist& cameraman& sunetist si specialist in lumini'electrician. nele posturi private regionale in tarile europene au inceput sa foloseasca acest tip de )urnalist. 4esigur& calitatea materialelor nu este aceeasi cu cea a reporta)elor realizate de o ec8ipa de filmare mai comlpe5a. <otusi& presiunea financiara este atat de mare& incat aceasta practica va continua sa se raspandesca. OPERATOR CAMERA! In cazul ec8ipei formate din doua persoane& operatorul este considerat o persoana foarte importanta. Aeporterul este o$ligat sa tina seama de sfaturile sale. Aeporterul este seful ec8ipei in orice situatie. SUNETISTUL! Este responsa$il cu asigurarea nivelului inregistrarii& a $alansului. In timp& activitatea sunetistului s'a e5tins& acesta devenind si responsa$il cu intretinerea ec8ipamentelor pe teren. !cum el este si asistentul operatorului& utilizand camera su$ supraveg8erea acestuia. In cazurile dificile& sunetistul se poate transforma si in sofer. IN:INERUL! In anumite televiziuni& sunetistul a fost inlocuit cu un inginer a$il& care asigura asistenta te8nica& insa mai asigura si transmiterea prin satelit a imaginilor , in cazul ec8ipelor aflate in conditii vitrege de lucru.. ELECTRICIANUL! !sistentul de lumini tinde sa lucreze independent de restul ec8ipei. zual& ec8ipamentul asistentului de lumini consta intr'o trusa porta$ila cu lampi de iluminare& filtre si um$rele de dispersie a luminii. 4atorita cresterii calitatii ec8ipamentului video si a iluminarii artificiale generoase& ocaziile in care se utilizeaza lumini suplimentare sunt din ce in ce mai rare.

(and un ziarist de televiziune va solicita un interviu& este important sa stiti cate persoane vor veni. !cest lucru este important si in cazul in care invitati un reporter de televiziune la o plim$are cu elicopterul. RE:ULI 3 SU:ESTII I SFATURI MONTAJUL (Qnd apare ,prin fade. un generic la Rnceputul programului nu admiteSi ca imaginea sT preceadT sunetulM iniSiaSi'le pe am$ele deodatT dacT este posi$il Ui dacT nu& aran)aSi ca sunetul sT preceadT imaginea mTcar cu o fracSiune micT de timp. E5plicarea riguroasT a regulii de mai sus este dificilT dar prin aceasta ea nu devine mai puSin vala$ilT. H imagine fTrT sunet este fTrT viaST Ui neplTcutTM sunetul fTrT imagine este tolera$il Ui uneori plTcut. 1 a. <ransmiterea genericelor tre$uie fTcutT cu o vitezT care sT permitT citirea lor comodT V cu o voce tare. Benericele care se succed prea Rncet pot fi plictisitoare. Benericele care se succed prea repede sunt enervanteM ele nu pot fi citite Ui pot produce trena) ,cozi Rn urma pTrSilor Rn miUcare& pe o imagine de televiziune.& ceea ce este neplTcut. 9iteza corectT este aceea la care genericele pot fi citite cu voce tare. 1 $. =u menSineSi niciodatT pe ecran un generic care anunST un lucru& atQt timp cQt o voce spune altceva. Sunetul Ui imaginea tre$uie sT fie mereu parteneri Ui niciodatT rivali. Hc8iul Ui urec8ea nu pot percepe simultan douT informaSii contradictorii. 4in acest motiv tre$uie acordatT o gri)T deose$itT scrierii& redactTrii Ui sincronizTrii comentariului. (omentatorul va tre$ui sT vor$eascT Rntotdeauna despre ceea ce este pe ecran sau despre ceea ce urmeazT sT aparT. #TsaSi sunetul Ui imaginea sT lucreze Rntotdeauna Rn armonie. (uvintele necesitT timp pentru a fi RnSelese Ui de aceea este deseori necesar ca ele sT preceadT cu puSin imaginea& care va fi RnSeleasT mai uUor din moment ce Utim de)a ce urmeazT sT vedem. (Qnd interesul vizual pentru o imagine a fost epuizat& telespectatorul poate acorda atenSie cuvintelor ce'l pregTtesc pentru imaginea urmTtoare. 1 c. (Qnd suprapuneSi un generic cu o imagine& ca fundamental& asiguraSi'vT cT literele Ui fundalul sunt Rn tonuri contrastante.

Coate regula pare prea evidentT pentru a fi su$liniatT dar totuUi ea este negli)atT deseori. %olosiSi literele luminoase ,al$e. pe un fundal negru Ui litere Rntunecoase ,negre. pe un fundal luminos& pentru cT Rn caz contrar ele nu sunt vizi$ile. EvitaSi un fundal care este )umTtate luminos& )umTtate Rntunecos& pentru cT literele Rntunecoase sunt limitate de partea RntunecoasT. Centru genericele Rn miUcare asemenea fundaluri mi5te vor fi Rntotdeauna neindicate. 6. <TiaSi& mi5aSi& atenuaSi ,cut& dissolve. Rntotdeauna Rn ritmul muzicii Ui nu Rn contratimp. "otivele ce au dus la sta$ilirea regulii sunt evidenSiateM totuUi& deseori& ea nu este respectatT. Este deose$it de neplTcut sT se opereze asupra imaginii Rn contratimp cu muzica& punctuaSia uneia coincizQnd cu a celeilalte.Wn cazul muzicii ritmate& tTietura tre$uie sT intervinT invaria$il la sfQrUitul frazei muzicale. #a orice altT muzicT& tTietura va coincide cu punctuaSia acesteia. Este la latitudinea regizorului sT conducT acSiunea& astfel RncQt locul potrivit pentru tTierea muzicii sT fie acelaUi cu locul corect penru plasarea tTieturii pe imagine. 7. !tenuaSi ,filaSi. ,fade out. muzica numai la sfQrUitul unei fraze muzicale& niciodatT la mi)locul ei. Este e5trem de supTrTtoare pentru urec8e Rncetarea muzicii Rnainte de sfQrUitul frazei muzicale. (ele douT e5cepSii de la regulT sunt* ,1. cazul Rn care muzica este atenuatT ,filatT. atQt de lent Ui de gradat& Rn timpul unui dialog sau al unui sunet& RncQt nu ne dTm seama de aceastaM ,6. cazul Rn care muzica este imediat RnlocuitT de un sunet mai puternic. 1. EvitaSi un mi5a) ,dissolve& mi5. urQt rapid Ui fTrT motiv. !cceptaSi douT secunde ca interval minim Ui trei secunde ca interval standard pentru realizarea mi5a)ului. (u e5cepSia trecerilor de la un generic la altul& mi5a)ul rapid are prea puSinT utilizare. El nu va indica o sTriturT Rn timp& care este de fapt singura raSiune de a fi a oricTrui mi5a) Ui& efectuat rapid& mi5a)ul va arTta mai curQnd ca o tTieturT incorect e5ecutatT. 5. =u tTiaSi ,cut. niciodatT Rntre camere Rn miUcare& mai ales Rntre camere ce panorameazT& sau Rntre o camerT Rn miUcare Ui una staticT. H tTieturT Rntre camere Rn miUcare are un efect e5trem de neplTcut asupra oc8iului. Imaginea este urQtT& dezagrea$ilT Ui face tTietura foarte vizi$ilT. H e5cepSie permisT se referT la situaSia a douT camere ce panorameazT Rntre aceeaUi direcSie Ui cu aceeaUi vitezT. 9a fi permis de e5emplu& sT trecem prin tTieturT de la un panoramic al unei maUini Rn mers& la o imagine similarT a unei alte maUini ce se deplaseazT cu aceeaUi vitezT Rn aceeaUi direcSie. !lt e5emplu permis* tTieturT de pe o imagine Vplan depTrtat V a unei maUini

Rn mers& pe o imagine V plan apropiat V a aceleiaUi maUini. !ici de fapt& camera nu panorameazT. Ea panorameazT numai faST de fundal& care nu este important Ui a$ia vizi$il& Ui este staSionarT faST de o$iectul ce ne intereseazT& maUina. H altT e5cepSie posi$ilT este tTietura pe o camerT ce panorameazT Rntr'o acSiune care deruleazT rapid. Efectul tinde sT accelereze ritmul Ui sT mTreascT emoSia. Hricum& aceastT manevrT se va face numai Rn circumstanSele speciale enumerate. =u este permis RnsT niciodatT& su$ nici un motiv& sT se efectueze o tTieturT de pe o camerT ce panorameazT. !ceastT manevrT ste inadimisi$ilT& cu e5cepSiile stipulate mai sus. 3. =u mi5aSi ,dissolve& mi5. Rntre camere Rn miUcare& Rn special Rntre camere ce panorameazT& de la o camerT staSionarT la una Rn miUcare sau invers. "i5a)ul Rntre camer Rn miUcare produce un efect foarte urQtM el tinde sT creeze telespectatorului o uUoarT senzaSie de ameSealT. (u cQt miUcarea este mai rapidT& cu atQt el se simte mai rTu. E5cepSia admisT pentru tTiere este vala$ilT Ui Rn cazul mi5a)ului ,vezi regula 5 de mai sus.. "i5a)ul este permis cQnd am$ele camere sunt Rn miUcare& Rn aceeaUi direcSie Ui cu aceeaUi vitezT& constantT. !ceasta este o regulT des RncTlcatT Rn producerea filmelor. Ecranul de cinema mai mare decQt cel al televizorului pare a face manevra mai puSin neplTcutTM panoramarea sau orice altT miUcare este Rntotdeauna destul de RnceatT Ui foarte sta$ilT& lucru dificil de realizat Rn agitaSia transmisiunilor <9 ?pe viu@. <otuUi& mulSi realizatori socotesc RncT aceastT manevrT ca fiind du$ioasT din punct de vedere artistic. (u toate cT se menSine pTrerea cT un mi5a) poate avea loc numai Rntre camerele statice& el tre$uie sT fie animat& adicT sT ai$T miUcare. Este RnsT oricum mai $ine sT realizTm acest efect deplasQnd su$iectul& Rn loc sT deplasTm camera. 7. <TiaSi ,cut. Rntotdeauna cQnd este posi$il Rn timpul miUcTrii Rn cadruM tTiaSi cQnd su$iectul este Rn curs de a se aUeza& de a se ridica& de a se Rntoarce Ui nu cQnd su$iectul este static. (8iar Rn prim V plan preferaSi pentru tTieturT un moment cQnd capul unei persoane este Rn miUcare. 4eplasarea su$iectului face tTietura mai puSin vizi$ilT& c8iar invizi$ilT. <Tieturile Rntre su$iecte statice tind sT fie Rntotdeauna mai inoportune decQt acelea Rntre su$iecte Rn miUcare. Sincronizarea dintre miUcare Ui tTieturT este Rntotdeauna importantT. Wn mod frecvent pot fi

vTzute tTieturi fTcute fie prea devreme& c8iar Rnainte ca miUcarea sT fi Rnceput& sau prea tQrziu& imediat ce miUcarea s'a terminat. Wn am$ele cazuri se va vedea numai o parte din miUcare. 4acT& de e5emplu& aveSi Rntr'un plan depTrtat o persoanT care merge spre un scaun ca sT se aUeze Ui vreSi sT tTiaSi aceastT imagine trecQnd la un prim'plan& o veSi vedea RncepQnd sT se aUeze& Rn cadrul larg& Ui apoi terminQnd miUcarea de a se aUeza Rn prim plan. Similar& la ridicarea de pe scaun& o veSi vedea RncepQnd sT se ridice V Rn prim plan V Ui apoi sfQrUind miUcarea Rn planul mai depTrtat. =u tre$uie sT tTiaSi pe planul depTrtat Rnainte de ridicarea persoanei& cQnd am$ele camere sunt statice. =u tre$uie panoramat cQnd ea se aUeazT sau se scoalT. 4acT se e5ecutT aceastT manevrT RnseamnT cT se va tTia pe o panoramare& ceea ce este urQt. H altT motivare pentru o tTieturT este V uneori V ?CAI9IAE!@. n om stT la $irou. !uzim un ?clic@& el ridicT privirea. <Tiem pe ceea ce vede omul V o persoanT care intrT Rn camerT. (u toate cT Rn acest caz miUcarea este foarte micT& poate doar o miUcare a oc8ilor& tTietura este motivatT& ea satisface e5act instinctul nostru Ui deci nici nu deran)eazT. (Qnd Rn secvenSe de dialog& de e5emplu& miUcarea nu poate fi elementul cel mai important sau unde nu e5istT de fapt miUcare& se poate tTia din motive pur artistice& pentru a favoriza vor$itorul sau pentru a urmTri o reacSie sau& aUteptarea unei reacSii. Hricum&dacT puteSi tTia pe o miUcare sau pe o ?CAI9IAE@& faceSi'o deorece tTietura va deveni puSin vizi$ilT. 7a. (Qnd tTiaSi pe dialog nu o faceSi Rn mod rigid numai la sfQrUit de frazT. (Qnd tTiaSi pe acSiune& este vala$ilT regula potrivit cTreia tTietura este oricQnd posi$ilT pe miUcare. (Qnd tTiaSi pe dialog& ca de e5emplu Rntre cadre asemenea sau Rntre cadre peste umTr ,vezi glosarul de termeni.& nu e5istT miUcare sau prea puSinT Ui tre$uie gTsitT o altT regulT pentru momentul tTieturii. !ceasta este foarte simplu V favorizaSi mereu su$iectul mai important. Wn general& persoana care vor$eUte este cea mai importantT dar sunt Ui e5cepSii. favorizeazT persoane ce ascultT. Aelativ la viteza de tTiere e5istT o lim)itT toleratT de oc8i. 4e aceea& nu tTiaSi mereu pentru fiecare sila$T spusT de cineva. (Qteva cuvinte rostite Rnafara camerei nu conteazT. %avorizeazT Rntotdeauna persoana care deSine informaSiile cele mai $ogate& indiferent dacT acestea se comunicT prin vor$e sau e5presia feSei. 8. =u sc8im$aSi niciodatT imaginea prin tTieturT& mi5are& panoramare sau urmTrire fTrT o motivare din partea acSiunii sau muzicii RnsoSitoare. neori& vor$itorul este mai puSin important decQt reacSia produsT altora de cele spuse de el. Wn acest caz& folosiSi camere care

Hrice sc8im$are a imaginii tinde sT distragT atenSia telespectatorului de la su$iect& RndepTrtQndu'i'o spre te8nica producSiei. 4e aceea& nu sc8im$aSi cadrul niciodatT pQnT ce imaginea urmTtoare nu spune ceva diferit& ceva ce tre$uie spus& ceva ce su$linniazT o pro$lemT sau a)utT la RnSelegerea su$iectului de cTtre telespectatori. =u sc8im$aSi niciodatT imaginea de dragul sc8im$TriiM practica aceasta este un mod prea simplu de a distra. 8a. ST nu vT imaginaSi cT un mi5a) efectuat contrar regulilor va masca o tTieturT incorectT. Este o eroare sT credeSi cT o tTieturT prost plasatT Ui supTrTtoare va fi mascatT prin mi5a). !$ia aceasta RnseamnT eroare dupT eroare. 4acT tTietura este nereuUitT& mi5a)ul va fi Ui mai necorespunzTtor. 4acT acSiunea este continuT Rn timp& se va recurge la tTieturT. 4acT se produce vreo sc8im$are Rntr'o scenT Rn care tre$uie indicatT o sTriturT Rn timp& atunci tre$uie mi5at. Wn rest& regulile sunt rigide. 4acT tTietura iese prost& modificaSi poziSia camerei sau momentul de tTiere. =u vT imaginaSi cT tTietura poate fi oricum pentru a fi remarcatT. AeSineSi cT un mi5a) nereuUit este mult mai evident decQt o tTieturT. Ecranul apare fTrT viaST& mQn)it Ui acesta& Rn cazul mi5a)ului& pentru mai mult timp. <Tietura este instantanee Ui& dacT este plasatT la locul potrivit& nici nu se o$servT. S'a susSinut cT mi5a)ul este mai ?plTcut@ ,mai ?neted@.& dacT este fTcut pe un fond muzical& dar aceasta este o altT eroare. "i5a)ul nu este niciodatT neted& spre deose$ire de tTieturT& care& dacT respectT regulile Ui este corect sincronizatT& este de fapt invizi$ilT& Ui& de aceea& a$solut netedT. E5istT Ui o altT UcoalT de gQndire& ciudatT Rn aparenST& care pare a susSine cT& Rntr'un fel& tTietura este ireverentioasa iar mi5a)ul denotT respect Ui deci imediat ce camerele sunt instalate pentru a transmite un concert simfonic& de e5emplu& tTietura tre$uie evitatT Ui folosit mi5a)ul cu singurul scop de a trece de la o camerT la alta. Aezultatul unei astfel de manevre este cT cea mai mare parte a materialului referitor la concert va fi stricatT. WncepTtorii tre$uie sT Utie cT nici tTietura& nici mi5a)ul nu sunt superioare moral unul altuia. %iecare RUi are locul sTuM fiecare are o altT semnificaSie. Incorecta Rntre$uiSare a mi5a)ului dezorienteazT spectatorul& distrugQnd semnificaSia Ui utilitatea efectului. !ceasta este totodatT indiciul unui mod de lucru neprofesional. 8$. (u toate cT esenSa televiziunii este prim Vplanul& nu negli)aSi valoarea planului depTrtat.

(u toate cT impactul produs de prim'plan este mai mare decQt acela produs de orice alt fel de cadru& prea mult prim'planul poate fi plicticos Ui supTrTtor. Hc8iul are nevoie de o sc8im$are& de puSinT pauzT de prim'planuri Ui de aceea intervenSia unui plan depTrtat face primplanul urmTtor mai eficace Ui $inevenit. "ai mult& fTrT planuri depTrtate ,largi. telespectatorul pierde simSul de orientare sau relaSia fizicT dintre persoanele prezente pe ecran. Este util ca& din cQnd Rn cQnd& sT amintim telespectatorului toate acestea& prin intermediul unui plan depTrtat. IeUirile& intrTrile Ui deplasTrile mari sunt motive $une pentru a efectua o tTieturT pe un plan depTrtat ,larg.. 8c. 4aSi un plan general& imediat dupT trecerea la o scenT nouT. !ceasta informeazT telespectatorul asupra locului Rn care se aflT Ui asupra RnfTSiUTrii acestuia. Clanul general Ri dT ?geografia@ locului. 8d. 4aSi prim plan imediat dupT intrarea unui persona) nou& de orice importanST& sau dupT reintrarea unui persona) care a lipsit un timp. (Qnd intrT un nou persona)& instinctiv telespectatorul doreUte sT'l vadT. SatisfaceSi'i aceastT dorinST. Wn cazul reintrTrii unui persona)& care a lipsit un timp& prim planul este util pentru a'I minti telespectatorului de el Ui totodatT& ca o mTsurT de a prevedea pentru cazul Rn care persona)ul respectiv nu a fost recunoscut Rn planul RndepTrtat. 8e. WncercaSi sT evitaSi tTieturT de pe un plan foarte larg ,depTrtat. al cuiva pe un prim plan foarte apropiat& al aceleiaUi persoane. Efectul este urQt Ui prim planul pare a se repezi la tine. <Tietura se va face fie la un plan mediu& fie aduceSi su$iectul Rntr'un prim plan al planului depTrtat. Wnainte de a tTia pe prim plan& Rn cazul Rn care nu se urmTreUte& Rn mod voit& crearea unui Uoc. =u tTiaSi niciodatT pe imagine cuiva& Rnainte ca acesta sT fi fost recunoscut. OBIECTIVE -. EvitaSi sT panoramaSi sau sT urmTriSi cu un o$iectiv cu ung8i orizontal mai mare de 10. H$iectivele cu ung8i de desc8idere foarte mare tind sT cur$eze atQt liniile drepte orizontale cQt Ui pe cele verticale. !cest efect nu este prea vizi$il atQta timp cQt camera este staticT dar apare imediat ce se deplaseazT deoarece& gradul de cur$are variazT diferit Rn diverse pTrSi ale imaginii& avQnd ca rezultat faptul cT liniile drepte par a se Rndoi Ui a se rTsuci. n effect foarte urQt.

10. =u urmTriSi su$iectul pentru a'l introduce sau a'l scoate din cadru& cu un o$iectiv cu ung8i orizontal mai mic de 60. "otivele ce duc la acestea sunt* ,1. Centru cT ung8iul este Rngust& urmTrirea va fi foarte puSin evidentT deoarece traiectoria este foarte lungTM ,6. Centru cT distanSa de la camerT la su$iect este foarte mare& orice micT miUcare a camerei va fi foarte mult mTritT pe imagine. ImaginaSi'vT o mQnT ce Sine o undiST lungT. H miUcare foarte micT a mQinii va duce la o miUcare de amplitudine foarte mare a vQrfului undiSei. #a fel se RntQmplT cu o$iectivele cu ung8i micM cea mai micT zdruncinare a camerei& datoritT unei asperitTSi a podelei& va duce la o mare sTriturT a imaginii. Este adevTrat cT folosind un o$iectiv cu ung8i orizontal de 15& Rn cazul unei podele perfecte Ui al unui operator de camerT foarte $un& se poate Rncerca o uUoarT tQrQre a camerei& dar mai $ine evitaSi manevra. 11. =u utilizaSi prea mult transfocatorul ,?:oom@. pentru a su$stitui o urmTrire efectivT. (onsideraSi transfocatorul mai mult ca pe o ruletT cu un numTr infinit de o$iectivem ca pe o unealtT ce se manevreazT Rn afara emisiei V cu e5cepSia cazului Rn care urmTriSi anumite efecte. 4acT transfocatorul se utilizeazT Rn emisie& el va sa senzaSia unui efect straniu& nenatural. El produce apropierea sau depTrtarea orizontului Ui a distanSei medii& cu aceeaUi vitezT cu a prim planului& ceea ce nu se RntQmplT la o urmTrire cu camera propriu'zisT sau cu oc8iul li$er. Este adevTrat cT Rn timpul transmiterii unor evenimente sportive sau a altor evenimente nerepeta$ile& e5igenSele legate de aceste circumstanSe speciale pot face necesarT Rntre$uinSarea transfocatorului Rn acest fel dar& efectul este Rntotdeauna neplTcut Ui va fi evitat dacT este posi$il. H uUoarT ?deplasare@ a camerei& cu transfocatorul& nu va fi pro$a$il o$servatT& dar o ?deplasare@ rapidT este detesta$ilT& dacT nu cumva s'a apelat la acest truc pentru a realiza un efect nenatural& dramatic& asemenea transfocTrii pe un prim plan al unei feSe sc8imonosite. (u e5cepSia acestui fel de tratamente Uoc& regula este ?SineSi transfocatorul liniUtit@. 16a. (Qnd apare necesitatea de a da de la mare distanST un plan destul de apropiat al unei persoane& utilizQnd un o$iectiv cu ung8i Rngust& camera va tre$ui sT fie cQt de mult posi$il& la acelaUi nivel cu su$iectul. H particularitate importantT a o$iectivelor cu ung8i Rngust este efectul de reducere a dimensiunilor. !ceste o$iective aduc fundalul aproape de prim plan. n plan apropiat V realizat

cu un o$iectiv cu ung8i Rngust V al unui om stQnd la trei metri de un zid Rl va face sT aparT ca stQnd lipit de zid. Wn mod similar& un cadru al unui om Rnalt& luat de sus& cu un o$iectiv cu ung8i Rngust& Rl va prezenta ca pe un pitic cu picioare foarte scurte. !ceastT greUealT apare uneori la cadrarea Rn sTlile de teatru& cQnd camera este plasatT la $alconul I sau la galerie Ui la meciuri de cric;et& cQnd camera este urcatT deseori pe acoperiUul pavilionului. 16$. (Qnd se foloseXte un o$iectiv cu ung8i foarte larg& mai mare de 10& dacT se doreUte o perspectivT naturalT& camera va tre$ui sT stea Rn poziSie a$solut orizontalT. H$iectivele cu ung8i foarte larg distrug perspectiva. !cest efect nu este supTrTtor atQt timp cQt camera este Rn poziSie orizontalT. Wn momentul Rn care ea panorameazT pe verticalT ,tilted. cu cQteva grade& distorsiunea este foarte supTrTtoare. 4acT este necesar sT realizaSi un plan depTrtat al unei scene de teatru& este mai $ine sT plasaSi camera la $alconul I decQt la galerie Ui RncT mai $ine este sT o plasaSi Rn stalul I. (orelaSi acestea cu regula -. !vQnd o$iective cu ung8i foarte larg& camera va tre$ui sT fie orizontalT Ui staSionarT. 17. Centru toate cadrele& cu e5cepSia prim planurilor individuale Ui a imaginilor Rn care o$iectele de interese sunt Rn acelaUi plan& utilizaSi un o$iectiv cu ung8i orizontal mai mare de 60. H$iectivele cu ung8i mai Rngust deformeazT& dimensioneazT perspectiva Ui deci& implicit& dimensiunile relative Rn adQncime ale o$iectelor. E5cepSia posi$ilT Ui permisT de la aceastT regulT apare la cadrarea ?peste umTr@ V un prim plan al lui ! peste umTrul lui 0. !ici& un o$iectiv cu un ung8i de 15 va avea tendinSa sT lTmureascT& sT mTrescT faSa lui !& care este mai importantT decQt spatele capului lui 0& care nu este important. (u toate cT din punct de vedere optic manevra este greUitT& ea are deseori un effect artistic eficient. Hricum& utilizarea unor o$iective cu un ung8i mai Rngust este supTrTtoare Ui duce c8iar la efecte a$surde. AeSineSi& de asemenea& cT mTrimea relativT a lui ! Ui 0 sunt dependente de distanSa la care se aflT unul faST de altulM cu cQt este mai mare distanSa& cu atQt este mai mare diferenSa Ui atunci& cu toate cT ar putea fi accepta$il un o$iectiv cu ung8i de 15 cQnd ! Ui 0 sunt la 1&5 m unul de altul& aceasta nu ar mai corespunde pentru o distanST de cca.0&3m Rntre ! Ui 0. 11. CrevedeSi timpul necesar sc8im$Trii o$iectivelor.

(amerele de televiziune sunt ec8ipate cu turele pe care se pot monta patru o$iective de diferite ung8iuri ,com$inaSia o$iUnuitT include o$iective de -& 13&61& Ui 75 . care pot fi utilizate de cTtre operator rotind turela. Crocedeul este numit al ?o$iectivelor rotitoare@ Ui reclamT cQteva secunde. Sc8im$area o$iectivului poate fi fTcutT numai cQnd camera nu este Rn emisie& pentru un timp suficient de lung necesar rotirii turelei& recadrTrii Ui focalizTrii pe noul su$iect. <ransfocatoarele fac desigur sc8im$area de ung8i ec8ivalentT mult mai rapid. n transfocator modern are o pla)T continuT de variaSie a ung8iului de la 5 la 50 Ui orice punt intermediar poate fi preselectat. Hperatorul apasT pe un $uton Ui ung8iul nou este o$Sinut aproape imediat. Se recomandT ca Ui aceastT manevrT sT fie fTcutT cQnd camera nu este Rn emisie ,cu e5cepSia efectelor speciale. pentru cT& Rn caz contrar& va apare o sTriturT neplTcutT pe imagine. Este necesar sT vi se RntipTreascT $ine Rn minte faptul cT transfocatoarele au& Rn e5ploatare& pe lQngT avanta)e Ui dezavanta)e. Ele au fost proiectate iniSial pentru camere staSionare Ui au punctul de focalizare apropiat de cel puSin 0&- m. 4e aceea& ele sunt greoaie Rn realizarea cadrelor ,de e5. cQnd camera se miUcT Rn timpul emisie.. pentru camerT Ui stativ puSinT deplasare. COMPOZIIA 15. Wn prim planurile oamenilor& evitaSi atQt ocuparea de cTtre cap a unei suprafeSe prea mici cQt Ui a unei suprafeSe prea mari. AeSineSi cT niciodatT capul su$iectului nu tre$uie sT atingT marginea de sus a cadruluzi Ui $Tr$ia su$iectului nu tre$uie sT atingT marginea de )os a acestuia& cu e5cepSia cazului Rn care prim planul este atQt de apropiat RncQt atQt $Tr$ia cQt Ui fruntea sunt tTiate. 15a. !siguraSi'vT cT toSi operatorii de camerT din ec8ipT au aceeaUi concepSie despre mTrimea suprafeSei pe care tre$uie sT o ocupe capul ,pe ecran. Ui cT o menSin. 4acT operatorii de camerT ce participT la aceeaUi producSie au concepSii diferite despre suprafaSa corectT din imagine& pe care tre$uie sT o ocupe capul unei persoane& efectul poate fi foarte neplTcut pentru telespectator. #a tTieturi& capetele se vor deplasa Rn cadru Rn sus Ui Rn )os& iar efectul va fi acela al unei imagini neRngri)ite. 15$. Wntr'un cadru strQns V individual' dacT su$iectul priveUte la dreapta& deplasaSi'l uUor din centrul imaginii spre stQnga. 4acT su$iectul priveUte spre stQnga& cadraSi& plasQndu'l uUor spre n o$iectiv normal de ung8i relativ larg poate sT se miUte Rn )urul su$iectului& descriind un arc mai mic& ceea ce reclamT

dreapa imaginii. Wn afarT de faptul cT este mai plTcut sT nu vezi faSa su$iectului strivitT de cadru& dacT aceastT regulT nu este respectatT& Rn momentul tTieturii Rntre o perec8e de prim planuri& cei doi su$iecSi pot apTrea ca stQnd spate Rn spate. 15c. EvitaSi cadrele Rn care diverse o$iecte par din creUtetul capului cuiva& ca urmare a faptului cT ele au aceeaUi linie cu su$iectul Ui cu camera. 15d. EvitaSi cadrele mai largi decQt este necesar pentru ca ele sT conSinT acSiunea& Ui mai riguros RncT& evitaSi cadrele prea strQnse pentru a conSine acSiunea. 4e dragul claritTSii& este de dorit ca toate cadrele sT fie cQt de apropiate posi$il. Ce de altT parte& este enervant pentru telespectatori cQnd camera este prea aproape Ui tocmai acSiunea ce ar tre$ui urmTritT rTmQne Rn afara cadrului. Este plicticos sT Utii cT cineva citeUte Ui nu vezi ce citeUte sau sT nu vezi ce $TuturT se toarnT Rn pa8are. Este urQt Ui enervant ca mQinile ce fac gesturi e5presive sT iasT din cadru. H greUealT comisT des este aceea a prim planului prea apropiat& ce nu asigurT capului suficient de mult spaSiu pentru miUcare. !ceasta o$ligT operatorul sT panorameze continuu pentru a menSine capul Rn cadru iar efectul este supTrTtor Ui distrage atenSia. (adrul ideal este acela care conSine acSiunea esenSialT. 13. Wn general& evitaSi cadrele Rn care oamenilor vTzuSi din faST le sunt retezate figurile de marginile ecranului. !ceasta este un efect deose$it de supTrTtor Ui de urQt Ui se datoreUte camerei care RncearcT sT fie mai aproape decQt ar tre$ui sT fie. Imaginea va fi Rntotdeauna inesteticT. E5cepSie de la regulT face cadrarea pe o mulSime de oameni. Wn cazul unei aglomerTri naturale& efectul nu este de condamnat. Wn cazul unei aglomerTri simulate& Rn studio& compusT din cQSiva oameni& efectul este util spre a face aglomerarea sT parT continuT Ui mai mare decQt este Rn realitate. (Qnd se cadreazT pe un grup format din& de e5.& cinci sau Uase persoane& este deose$it de neplTcut ca cei ce stau pe e5treme sT parT cu feSele tTiate vertical& din cauza ecranului. Wn acest gen de cadru& dacT se procedeazT totuUi la gruparea persoanelor este de preferat sT cadreze prea larg Rn loc de prea strQns. 13a. Wn cazul cadrTrii unui grup& compuneSi imaginea Rn adQncime Ui evitaSi linia dreaptT. 13$. EvitaSi gruparea interpreSilor astfel RncQt o persoanT& care nu este esenSialT cadrului& sT aparT Rn planul RndepTrtat )umTtate mascatT de altcineva care este Rn prim plan.

EvitaSi gruparea unei persoane ce apare numai pe )umTtate& Rn planul RndepTrtat al unui cadru& este deose$it de neplTcut Ui poate distrage atenSia telespectatorului . 4acT persoana este esenSialT cadrului sau poate contri$ui la Rm$unTtTSirea lui& plasaSi'o astfel RncQt sT fie complet vizi$ilT. 4acT nu& scoateSi'o complet din cadru. 13c. "iUcaSi o$iectivele de interes Rn cadru& evitaSi sT le strQngeSi Rn mi)loc neavQnd nimic Rn mi)locul sTu. (adrul Rn doi 50K50& cum este el numit& tinde Rntotdeauna sT prezinte persona)ele prea din profil Ui astfel se pierde e5presia feSei. 4e aceea& preferaSi o perec8e de cadre complementare V peste umeri V ca Rn figurT. 13d. !siguraSi planurilor depTrtate o$iecte Rn prim plan. n plan depTrtat fTrT nimic Rn plan apropiat este neinteresant& urQt Ui destul de plat& cu mult spaSiu gol Rn )osul imaginii& cu tot decorul la distanST& Rn partea de sus a imaginii. H$iectivele din planul apropiat& un ar$ust sau o piesT de mo$ilier& ascund podeaua sau pTmQntul& fac partea de )os a cadrului interesantT Ui dau adQncime compoziSiei. (omparaSi aceste douT imagini& cea din stQnga cu o$iecte Rn prim plan Ui cea din dreapta& fTrT. 13e. (Qnd realizaSi o compoziSie Rn adQncime& aveSi Rn vedere adQncimea de focalizare. !dQncimea de focalizare reprezintT distanSa dintre punctul cel mai apropiat de o$iectiv& care apare focalizat Ui punctul cel mai depTrtat& care este Ui el focalizat Rn acelaUi timp. !dQncimea de focalizare variazT cu* !. H$iectivul. (u cQt este mai mare ung8iul de desc8idere al lentilei& cu atQt este mai mare adQncimea ,profunzimea. de focalizare. 0. 4istanSa o$iectivului faST de su$iect. (u cQt distanSa este mai mare& cu atQt adQncimea de focalizare este mai mare. (. Intensitatea luminii. (u cQt intensitatea ei este mai mare& cu atQt este mai mare adQncimea de focalizare. 4acT lumina este strTlucitoare ,puternicT.& aperture o$iectivului descreUte. !ceasta asigurT o mai mare adQncime de focalizare. 4acT lumina este mai puSin strTlucitoare ,mai puSin intensT. Ui tre$uie utilizatT o aperturT mai mare& adQncimea de focalizare este mai micT. 4acT intenSionaSi sT realizaSi un cadru cu mare profunzime& mai ales unul Rntru'un plan detaliu accentuat sau unul cu ung8i Rngust al o$iectivului& o$SineSi avizul te8nicienilor asupra posi$ilitTSilor de afi menSinutT focalizarea.

(u toate cT Rn general se urmTreUte o focalizare cQt mai precisT Rn toatT profunzimea cadrului& sunt Ui e5cepSii. Wntr'un prim plan Ypeste umTr@& de e5emplu& urmTrind sT favorizTm persoana ce stT cu faSa spre camerT& este posi$il ca persoana ce stT cu spatele spre camerT sT aparT uUor defocalizatT. 4acT am$ele persoane ar sta cu faSa la camerT ar fi mai puSin accepta$il ca una din ele sT aparT defocalizatT. Wntru'un plan detaliu poate fi avanta)os V Rn scopul concentrTrii atenSiei telespectatorului pe figura su$iectului V ca fundalul sT aparT defocalizat Ui Uters& atrTgQnd deci atenSia asupra primului. Este deci de dorit ca& oricum& figurile sT aparT foarte $ine focalizate. =u vT lTsaSi induUi Rn eroare de vizoarele de $uzunar. !cestea sunt fi5ate la o focalizare precisT Rn toatT gama lor Ui nu pot constitui un g8id. 13f. #TsaSi lumina sT vT a)ute Rn realizarea cadrelor. 4istri$uSia luminii Rn scenT poate avea o mare influenST asupra mTririi sau reducerii eficienSei cadrelor. 4acT lumina este prea platT& su$iectele imaginii dumneavoastrT nu vor apTrea Rn relief. 4acT ea este prea localizatT& acSiunea sau e5presii importante pot sT nu fie vTzute. Wn transmisiuni e5terioare sau la filmTri va tre$uie V deseori V sT acceptaSi lumina care vi se oferT& dar Rn studio puteSi comanda efectele de luminT dorite Ui este important sT consultaSi te8nicianul de luminT pentru a presta$ili sc8ema de lumini. 4e e5emplu& sT zicem o fereastrT& RncercaSi sT aran)aSi decorul astfel RncQt lumina ce o comandaSi V de la pupitru V Ui care vine din partea ferestrei& sT favorizeze acSiunea principalT. Sc8im$Trile de tonalitate a luminii& de la scenT la scenT& vor da varietate Ui vor ridica calitatea programuluiM o luminT ce traverseazT un spaSiu& asemenea celei ce se proiecteazT Rntr'un coridor prin desc8iderea unei uUi& va adTuga un plus de profunzime sceneiM iluminarea de sus sau conturarea unor siluete vor asigura un plus de dramatism acSiunii. Centru a realiza toate aceste este esenSial sT vT asiguraSi cT te8nicianul de luminT Ui scenograful au RnSeles perfect ceea ce dumneavoastrT doriSi sT realizaSi. LUCRUL CU CAMERA 17. =u panoramaSi trecQnd peste o scenT staticT numai pentru a a)unge cu camera dintrun loc Rn altul. Canoramarea urmTrind un o$iect sau o persoanT Rn miUcare. "otivele ce au dus la sta$ilirea acestei reguli sunt*

,!. !tQta vreme cQt camera se deplaseazT independent& neurmTrind nimic& se atrage atenSia asupra sa Ui asupra te8nicii& distrTgQnd atenSia telespectatorului de la su$iect& de la conSinutul transmisiunii. ,0. H asemenea panoramare poate fi motivatT numai rareori V vezi regula 8. ,(. Canoramarea peste o scenT staticT este neplTcutT pentru telespectator pentru cT este ceva ce oc8iul omenesc nu face. WncercaSiZ CriviSi un o$iect Rntr'o parte a camerei apoi RntoarceSi capul Ui RndreptaSi'vT privirea sper un o$iect din cealaltT parte a RncTperii. 9eSi constata cT deUi aSi vTzut cele douT o$iecte& nu vT veSi da seama ce aSi vTzut Rntre ele. 4e fapt& oc8iul nu a panoramat ci a YtTiat@ de pe un o$iect pe celTlalt. Ce de altT parte& oc8iul poate panorama atunci cQnd urmTreUte o persoanT sau un o$iect Rn miUcare. Canoramarea rapidT& o miUcare prin care camera capteazT un o$iect Ui apoi panorameazT foarte repede Ui capteazT un alt o$iect deUi este o manevrT discuta$ilT Ui urQtT totuUi admisT pentru cT Ui oc8iul o face& UtergQnd detaliile ce intervin. !ceasta este asemenea unei tTieturi cu o patT la mi)locM se RnlocuieUte o imagine de pe ecran prin alta& deplasQnd pe ecran linia de separare a celor douT imagini. Canoramarea foarte& foarte lentT asupra unui peisa) depTrtat este permisT pentru cT oc8iul o poate face& cu condiSia ca el sT se miUte suficient de Rncet iar scena privitT sT fie suficient de depTrtatT. Hc8iul RnsT nu reuUeUte sT facT o miUcare rapidT Rntr'un spaSiu restrQns. 4e aceea& nu panoramaSi niciodatT peste o scenT staticT din decorul studioului& cu e5cepSia unor cazuri deose$ite ,de e5. la deplasarea de la un o$iect la altul& Rn scopul realizTrii unui efect deose$it sau pentru a furniza fundaluri unei serii de generice.. 18. EvitaSi panoramarea rapidT. Ea produce un efect de trena) care este urQt. !celaUi efect poate apare prin deplasarea rapidT a unor generice. ,!ceasta este important mai ales cQnd programul este Rnregistrat pe film& deoarece Rn urma miUcTrii unor o$iecte cu o oarecare vitezT& c8iar Ui Rn cazul ec8ipamentului modern& pot apare dQre.. 1-. =u deplasaSi camera spre Rnapoi decQt Rn cazul Rn care urmTriSi o persoanT sau un o$iect ce se apropie de camerT& sau cQnd panoramaSi un grup care se lTrgeUte Rn timpul urmTririi& sau cQnd manevra Rn cauzT este serios motivatT de acSiune sau de dialog. !ceastT regulT este desigur o e5tindere a regulii 8. =u faceSi niciodatT o manevrT ce apare nemotivatT pentru telespectator. =u deplasaSi camera spre Rnapoi& de e5emplu numai pentru ca plecQnd de la un cadru Rn care sunt douT persoane& sT puteSi capta uUa& deoarece UtiSi sT la un

moment dat& va intra cineva. "otivul nu va fi clar telespectatorului decQt Rn final& Ui astfel& manevra Ri va fi distras atenSia de la conSinutul cadrului trecut. Wntr'o astfel de situaSie& veSi tTia pe un plan depTrtat& la Yclicul@ clanSei& Yclicul@ fiind totodatT motivarea tTieturii. 4eplasarea camerei spre Rnapoi Rn televiziune este deose$it de neindicatT& deoarece definiSia imaginii va fi imperfectT iar oc8iul omenesc doreUte sT vadT Rntotdeauna mai clar sau& altfel spus& el va vrea sT pTtrundT mai aproape de su$iect. Wn timp ce apropierea de su$iect satisface aceastT dorinST Ui este motivatT de aceasta& depTrtarea de su$iect RnseamnT reversul Ui iritT telespectatorul. Aetragerea camerei& avQnd Rn cadru o persoanT sau un o$iect ce se apropie de camerT& este admisT pentru cT Rn cazul acesta camera se depTrteazT numai faST de o$iectul atenSiei. "ai mult& deplasarea persoanei sau a o$iectului motiveazT manevra& dQndu'i o logicT. Wn mod similar& depTrtarea camerei& Rn timp ce se panorameazT un grup care se lTrgeUte& este admisT deoarece RnsTUi lTrgirea grupului o motiveazT. 4acT nu avea loc retragerea camerei& o parte din grup ar fi rTmas Rn afara cadrului. !ceasta este Rntr'adevTr o deplasare Rn sensul depTrtTrii& motivatT de acSiune. n alt e5emplu de depTrtare a camerei& motivatT de acSiune& este sT zicem cazul urmTtor* aveSi planul apropiat mediu al unei persoane aUezatT pe un scaun. Ea se ridicT Ui pentru a cuprinde Ui ridicarea este necesar sT retrageSi cameraM ridicarea motiveazT deplasarea camere spre Rnapoi. <re$uie reSineSi cT& deUi manevra este legitimT& ea este dificilT Ui uUor riscantT Rn transmisiunea pe viu. "anevra tre$uie repetatT Ui sincronizatT cu gri)T. 4acT retragerea camerei are loc prea devreme& ea nu va fi motivatT Ui va distrage atenSia. 4acT are loc prea tQrziu& capul persoanei care se ridicT de pe scaun& de e5.& poate ieUi pentru un moment Rn afara ca drului& ceea ce denotT un stil de lucru neprofesional. Centru a fi Rn regulT& retragerea camerei tre$uie sT ai$T un loc a$solut pe ridicare. !r fi mai RnSelept sT treceSi pe un plan depTrtat al ridicTrii prin tTieturT. n e5emplu de retragere a camerei motivatT de dialog* imaginaSi'vT un specialist Rn istoria artelor vor$ind despre picturT. El ne aratT un prim plan al unui detaliu al ta$loului Ui Rl comenteazT. !poi el spune* Y!cum 8ai sT privim pictura Rn Rntregul ei@. Este deci logic sT retragem camera pentru a face ceea ce s'a cerut oc8iului omenesc sT facT. "anevra nu va irita telespectatorul pentru cT acesta doreUte mTrirea cQmpului vizual& deci depTrtarea camerei.

1-a. EvitaSi miUcarea continuT a camerei. (amera Rn miUcare poate fi foarte eficientT dar este posi$il sT te plictiseUti de un lucru $un dacT acesta a$undT. Efectul poate fi enervant Ui poate distrage atenSia telespectatorului de la su$iect& RndreptQnd'o asupra camerei M continua miUcare a camerei& oricQt de inspiratT ar fi& denotT o proastT manevrare a ei. WnvTSaSi regula 8 Ui nu deplasaSi camera niciodatT fTrT un motiv serios& un motiv pentru telespectator& care decurge din acSiune sau dialog. 60. =u tTiaSi V Rn nici o Rmpre)urare V Rntre camere care dau practic aceeaUi imagine. <TiaSi numai Rntre camere care oferT* ,!. Su$iecte total diferite& sau& dacT su$iectele sunt aceleaUi& dar ,0. 4iferenSa Rntre planuri este sensi$ilT. ,(. ng8iurile su$ care sunt efectuate cadrele& diferT sensi$il. !ceasta este poate cea mai importantT Ui mai o$ligatorie dintre toate regulile. "otivele care au determinat'o sunt* 1. 4acT am$ele camere dau practic acelaUi cadru& nu poate e5ista o raSiune pentru tTieturT& deoarece a doua camerT nu va oferi nimic diferit faST de ceea ce oferT prima. <Tietura va fi nemotivatT Ui fTrT sens& distrTgQnd atenSia de la su$iect. 6. "otivul cel mai puternic Rmpotriva tTierii Rntre camere ce dau cadre similare este efectul discordant Ui a$surd. H asemenea tTieturT nu aratT ca atare& ci dT impresia cT oamenii Ui o$iectele din imagine au sTrit spasmodic Rntr'o poziSie uUor diferitT de cea anterioarT. 61. Wn cazul secvenSelor de tTieturT Rn cruce& preferaSi cadrele asemenea ,din punct de vedere al mTrimii ung8iului. celor ce diferT& ung8iurile complementare celor ce nu sunt complementare. Crin YsecvenSa de tTieturT Rn cruce@ se RnSeleg Rn care se taie de mai multe ori Rntre douT camere ce dau o perec8e de cadre& cum se RntQmpla de pildT Rn cazul dialogurilor statice. Wn aceste cazuri& cQnd cadrele nu sunt asemenea& tTieturilor vor fi foarte evidente Ui efectul va fi neplTcut. (Qnd cadrele sunt asemenea& tTieturile vor fi oportune Ui efectul va fi al unei treceri line. 4acT ung8iurilor sunt complementare& persona)ele vor apare privind unul la celTlalt. (adre asemenea sunt acelea Rn care mTrimea interpretului& relativ la cadru& este aceeaUi Rn am$ele. Ele vor fi asemenea Ui din punct de vedere al fundalului Ui al figurilor& dacT este posi$il.

Wn cazul cadrelor peste umTr& perspectiva tre$uie sT fie aceeaUi. 4e aceea& folosiSi& peste am$ele& aceleaUi o$iective& la aceeaUi distanST. (Qnd este necesar sT sc8im$aSi mTrimea cadrelor asemenea ,de e5. sT treceSi de la plan mediu la prim plan.& sc8im$area va fi fTcutT la am$ele camere Rn momentul oportun. Coate face e5cepSie de la regulT cazul Rn care este intervievatT o personalitate. Wn aceste cazuri& este deseori mai reverenSios sT e5ploatTm figura Yvictimei@ Rntr'un prim plan& SinQndu'l pe redactor la distanST. ng8iuri complementare sunt acelea Rn care linia oc8ilor interpretului face acelaUi ung8i cu direcSia de orientare a o$iectivului& cu toatT direcSia opusT ,vezi fig.6 pag. 17.M alt fel spus& imaginaSi'vT o linie dreaptT ce uneUte doi oameni care privesc unul la celTlalt Ui'Ui vor$esc. Wn cazul ung8iurilor complementare& fiecare camerT va face acelaUi ung8i cu linia dreaptT. =umai dacT aceastT condiSie este RndeplinitT& cei doi vor apare Rn imagine ca privindu'se unul pe celTlalt. nii RncepTtori susSin cT o perec8e de cadre peste umTr nu pot fi o$Sinute Rn televiziune& deoarece camerele ar intra una Rn cadrul celeilalte. 4ar& acest lucru nu se mai RntQmplT desigur Rn cazul Rn care se lucreazT corect Ui se amplaseazT am$ele camere de aceeaUi parte a liniei imaginare ce uneUte cei doi su$iecSi ,vezi regula 66.. E5aminaSi fig. 1& care indicT dispunerea corectT a camerelor pentru acest mod de lucru. (adrele furnizate de fiecare din ele sunt a$solut independente de cealaltT camerT. 66. EvitaSi& cu orice preS& sT dispuneSi camerele astfel RncQt su$iectul sT priveascT spre stQnga& Rn afara cadrului& Rntr'o imagine& Ui spre dreapta& Rn afara cadrului& Rn imaginea urmTtoare. !ceasta este una din greUelile cele mai mari pe care le poate comite un regizor. Efectul este deose$it de enervant Ui de a$surd. #a prima vedere& efectul nu pare a fi posi$il dar& el este totuUi. 66a. (Qnd tTiaSi Rntre cei doi interlocutori Rntr'o convor$ire telefonicT& plasaSi'i astfel RncQt unul sT priveascT spre dreapta iar celTlalt spre stQnga. Su$ nici un motiv cei doi nu au voie sT priveascT Rn aceeaUi direcSie. 4eUi& Rn realitate& cei doi interlocutori pot privi am$ii Rn aceeaUi direcSie& Rntr'un film sau Rntr'o emisiune de televiziune aceasta produce asupra telespectatorului un efect straniu. Ei nu vor da impresia cT'Ui vor$esc unul altuia ci unei a treia persoane& nevTzute. Wn su$conUtient noi ne aUteptTm ca oamenii ce'Ui vor$esc unul altuia sT se priveascT. 4acT aceastT solicitare a su$conUtientului nu este satisfTcutT& deran)Tm Ui distragem telespectatorul.

66$. 4acT unii interpreSi privesc Rn afar cadrului spre un o$iect nevTzut de cTtre telespectatori& asiguraSi'vT cT toSi privesc Rn aceeaUi direcSie V cT toSi au aceeaUi linie a oc8ilor. 4acT& Rntr'o piesT& de e5emplu& aveSi un grup de actori ce privesc un o$iect din afara cadrului& sT spunem partea de sus a unei clTdiri Rnalte& ' este esenSial ca toSi sT priveascT Rn aceeaUi direcSie& altfel efectul este fals Ui artificial. ClasaSi Rn afara cadrului un mic disc& un steag sau orice alt o$iect uUor de recunoscut Ui spuneSi'le sT'l priveascT. (ea mai micT deviere a liniei oc8ilor poate fi o$servatT de cTtre telespectatori dar aceasta se evitT precedQnd ca mai sus. 4acT o$iectul din afara cadrului spre care privesc actorii este Rn miUcare& atunci o$iectul din studio va tre$ui sT se miUte Ui el. H maUinT Rn miUcare poate fi simulatT de un om ce se deplaseazT avQnd un steag Rn mQnT. 4acT actorii din imagine Rl privesc pe [ urcQnd Rn turnul sau& aran)aSi ca omul sT fie ridicat de un scripete sau de a o marca pentru ca toSi oc8ii sT se Rndrepte Rn aceeaUi direcSie Ui sT se ridice cu aceeaUi vitezT. 67.EvitaSi sT dispunem camerele astfel RncQt o persoanT sau un o$iect sT parT cT se deplaseazT de la stQnga la dreapta Rntr'o imagine Ui de la dreapta la stQnga Rn urmTtoarea Ui invers& sT parT cT RUi sc8im$T direcSia de deplasare la mi)locul traiectoriei. Efectul este Rn cazul acesta RncT Ui mai a$surd decQt dacT RncTlcaSi regula 66. Crincipiul pe $aza cTruia tre$uie evitatT manevra este aceeaUi& doar cT Rn acest caz& toate camerele tre$uie plasate de aceeaUi parte a liniei de deplasare. 61. EvitaSi ca printr'o tTieturT sT faceSi ca un punct de interes ma)or al imaginii sT sarT dintr'o parte Rn cealaltT a cadrului. 4acT o$iectul sau persoana respectivT sunt& sT spunem& Rn stQnga ecranului& Rntr'un cadru& ele vor tre$ui sT se gTseascT tot Rn stQnga Ui Rn cadrul urmTtor. !ceasta este o regulT uUor de RncTlcat& o capcanT Rn care se cade uUor dacT nu veg8eaSi cu atenSie& iar efectul este neplTcut Ui ridicol. 61 $.Wn cadrele peste umTr V nu admiteSi ca figura unei persoane UT fie mascatT sau sT se suprapunT parSial peste capul celeilalte persoane. Wn acest tip de cadra)& unsa dintre persoane nu tre$uie sT fie prea mult la dreapta sau la stQnga pentru cT ar putea masca& Rn mod nedorit& persoana cTreia Ri vor$eUte. 61 c "enSineSi ung8iului camerei cQt se poate de apropiat de linia oc8ilor su$iectului. (u cQt su$iectul este mai Rn profil faST de camerT cu atQt mai mult se pierde e5presia feSei. Wn general& Rn cazurile Rn care e5presia feSei este importantT& preferaSi profilului captarea complet din faST.

61 d. =u admiteSi niciodatT cT un interpret sT priveascT direct Rn o$iectivul camerei atTt timp cQt nu este necesar sT dea impresia telespectatorului cT i se adreseazT direct. n actor ce )oacT Rntr'o piesT Ui se presupune cT vor$eUte unui alt persona) al piesei& nu tre$uie sT priveascT niciodatT Rn o$iectiv. 4acT el procedeazT totuUi aUa& va apTrea ca adresQndu'se direct telespectatorului. :ENERALITI 65.(Qnd faceSi planul acSiunii& sT aveSi mereu Rn minte pro$lemele iluminatului. Iluminatul pentru televiziune ridicT multe pro$leme. Este cu mult mai complicat decQt iluminatul pentru film unde se realizeazT& la un moment dat& numai un cadru cu o camerT spre deose$ire de televiziune& unde o multitudine de cadre sunt o$Sinute cu a)utorul a trei& petru sau Uase camere. 4acT doriSi o iluminare $unT& luaSi Rn seamT indicaSiile Uefului de lumini& consultaSi'l Rn toate fazele producSiei Ui daSi'i cadre pe care le poate ilumina. =u vT aUteptaSi& de e5emplu& ca plasQnd interpreSii lQngT zidurile decorului& sT aveSi o iluminare $unT. Wn televiziune& ca Ui Rn film& iluminarea din spate este esenSialT. Ea devine RnsT imposi$ilT Rn momentul Rn care o persoanT este lipsitT de un o$iect opac Vasemenea peretelui. (a regulT generalT& plasaSi'vT acSiunea& de cQte ori este posi$il& Rntr'un spaSiu cQt mai desc8is& cQt mai departe de pereSii decorului. 4acT vre'o parte a decorului atQrnT deasupra pardoselei & evitaSi pe cQt posi$il sT plasaSi acSiunea su$ ea. !r fi foarte dificil de iluminat. 4acT este a$solut necesar sT e5iste Rn deecor o $ucatT de acoperiU& menSineSi acSiunea departe de ea. 9a fi practic imposi$il sT iluminaSi persoanele care se aflT su$ acoperiU. WncercaSi sT evitaSi decorurile foarte Rng8esuite& strQmte. 4acT& din anumite motive& aceasta nu poate fi totuUi evitat& menSineSi pereSii decorului cQt mai )os posi$il. !stfel& Ueful de lumini va putea sT'Ui plaseze proiectoarele mai )os evitQnd scTldarea su$iectelor Rn lumini. 63. =u uitaSi ec8ipa de sunetiUti. HricQt sunt de dificile pro$lemele ridicate de camerele de iluminat& este la fel de important ca microfoanele sT fie capa$ile sT capteze sunetele pe care doriSi sT le auziSi. 4e fapt& sunt vala$ile aceleaUi reguli. (uvinte spuse su$ pTrSi de tavan& cu faSa la pereSi sau Rn interiorul unor decoruri strQmte& necesitT girafe care sT pTtrundT mult Rn decorM acestea & Ui um$rele lor& vor fi greu de menSinut Rn afara cadrului. Wn studio& se pierde mult timp dacT aceste dificultTSi nu au fost prevTzute Ui& de o$icei& se procedeazT la o retragere a

microfoanelor& manevrT ce aduce dupT sine o deteriorare corespunzTtoare a sunetului. din aceastT cauzT& telespectatorii nu pot auzi cuvintele lor.

neori&

(uvintele spuse departe de microfon& sau o convor$ire Rntre doi oameni Rn miUcare sau la distanST mare unul de altul& sunt greu de captat. Este util Rn acest sens ca vor$itorii& interpreSii& sT fie avizaSi asupra poziSiei microfoanelor Ui sT li se aminteascT sT le Yfavorizeze@& adicT sT evite sT vor$eascT departe de eleM evident& nu tre$uie nici e5agerat Rn sens invers. "ai important este RnsT sT consultaSi sunetistul Rnaintea Ui Rn timpul realizTrii producSiei pentru a vT asigura asupra faptului cT ec8ipa sa poate o$Sine un sunet de calitate din Rntreg decorul& fTrT dificultTSi e5agerate. Wn cazul transmisiunilor e5terioare Ula filmTri& tre$uie luate precauSii deose$ite pentru a asigura o redare satisfTcTtoare a sunetului c5aptat Rn locuri cu acusticT proastT& zgomotoase sau 5puse vQntului Ui intemperiilor. H vizitT la locul Rn cauzT& anterioarT transmisiunii& este la fel de importantT pentru calitatea sunetului cQt Ui pentru cea a imaginii. 67. AeSineSi cT e5istT o perspectivT a sunetului ca Ui Rn cazul imaginii. !ceasta tre$uie ordonate Rntotdeauna. Sunetul captat c8iar lQngT microfon are calitatea o calitate destul de diferitT de cea a sunetului captat de la distanST Ui de aceea& evitaSi un prim plan cu microfonul amplasat departe. Este aproape imposi$il sT realizaSi Ui reversul cazului de mai sus& deoarece microfonul ar apTrea Rn cadru. ,e5cepSie fac microfoanele suspendate V vezi regula 70 c de mai )os.M imaginea prim plan tre$uie sT fie mereu RnsoSitT de un sunet apropiat. Wn cazul Rn care cu un o$iectiv cu ung8i Rngust& doriSi sT realizaSi un plan apropiat& adQnc Rn decor& unde girafa nu poate a)unge& apelaSi la un microfon ascuns& care fiind Rn poziSia corespunzTtoare cadrului& va da perspectivT corectT. "icrofoanele pot fi ascunse Rn lTmpi& candela$re& glastre cu flori& Rn tot felul de astfel de o$iecte. =u admiteSi niciodatT ca un sunet sT se suprapunT peste altul. 4acT doriSi un mi5a) de vor$T Ui muzicT& sau de muzicT Ui zgomote din naturT ,ca de e5mplu zgomotul fTcut de un tren.& sta$iliSi care dintre ele tre$uie sT se audT mai clar Ui care urmeazT sT constituie fondul. EvitaSi& dacT este posi$il& sT aveSi simultan vor$T& muzicT Ui efecte ,din naturT.. 67 a. (orelaSi Rntotdeauna sunetul cu imaginea. Wn asocierea imaginilor Ui sunetului& mai ales Rntr'un program cu o povestire ilustratT& asiguraSi'vT cT ele cola$oreazT Ui nu sunt Rn contradicSie. Imaginea are un efect imediat asupra telespectatorului& pe cQnd un comentariu

vor$it va acSiona numai dupT ce s'a terminat Ui a fost RnSeles. Ce de altT parte& o imagine va avea o semnificaSie mai mare atunci cRnd telespectatorul a fost pregTtit pentru a o RnSelege. Este deci indicat ca sunetul sT conducT spre noua imagine Ui apoi sT o pTrTseascT pentru a nu pertur$a impactul acesteia. 4upT aceasta& indicaSi vor$itorului sT'Ui continue comentariul Ui sT pregTteascT telespectatorii pentru urmTtorul moment vizual. 68. =u produceSi pentru monitorul din regie ci pentru receptorul telespectatorului. !mintiSi'vT mereu cT monitorul din regie va da Rntotdeauna o imagine mai $unT decQt aceea vTzutT pe orice receptorcomercial o$iUnuit. 4acT& de e5emplu& este esenSial sT se vadT e5presia feSei& cu toate cT pe monitor un cadru plan mediu va fi satisfTcTtor& receptorul de acasT va avea nevoie de un plan mai apropiat. !mintiSi'vT&de asemenea& cT Rn cazul multor receptoare& imaginea este e5tinsT Ui astfel se taie marginile ei. 4e aceea& evitaSi sT plasaSi o acSiune esenSialT c8iar la marginea ecranuluiM este posi$il ca sT nu se vadT niciodatTM mai ales dacT programul este filmat. 6-. %aceSi Rn aUa fel ca scenariul sT fie potrivit producSiei& nu producSia sT slu)eascT scenariul. (Qnd lucraSi Rntr'un decor natural& ca Rn cazul unei transmisiuni e5terioare& cadrarea este dictatT de forma locului. Wn studio& captarea imaginii este limitatT de spaSiu& de timp Ui de $anii alocaSi decorurilor. desfTUurare a activitTSii. Wn ela$orarea planului unei producSii& este esenSial sT cola$oraSi strQns cu scenograful& sT'l puneSi Rn temT asupra intenSiilor dv. 4e fapt& tre$uie sT lucraSi Rntr'o ec8ipT Rn care sT intre Ui Ueful te8nic responsa$il cu camerele& iluminarea Ui sunetul. =u aveSi Rn vedere numai forma decorurilor ci Ui stilul Ui atmosfera lor ,luminoase Ui vesele sau Rntunecoase Ui mo8orQte& etc.. Ui mai mult RncT& nu negli)aSi adapta$ilitatea lor Rn cadrele individuale pe care speraSi sT le realizaSi. AeSineSi cT Rn televiziune ceea ce nu se vede& nu e5istT. AeSineSi& de asemenea& cT Rn decorurile dezordonate Ui confuze detaliile riscT fie sT se piardT& fie sT stea Rn cale Vpe ecranul mic al televizoruluiM elementele cele mai pregnante sunt deseori cele mai simple. 4ecorul convenSional gen Ycutie@ V RncTperea completT cTreia Ri lipseUte al patrulea perete astfel RncQt camera Ui microfoanele sT poatT pTtrunde V este RncT larg utilizat& dar este o moUtenire din teatru& fTrT a fi Rntotdeauna decorul cel mai util Rn televiziune. 4eoarece lucrul cu camera a devenit mai fantezist Ui mai fluent& Ui deoarece Rnregistrarea fragmentatT a fTcut n regizor de studio di$aci nu'Ui pierde timpul cu decoruri care reproduc fidel viaSa dar nu aduc nici un avanta) imaginii date de camerT& sau RmpiedicT $una

posi$ile pauzele Rntre scene& determinate de sc8im$area decorului& realizarea producSiei su$ forma unei serii de cadre independente este Rn mare mTsurT la latitudinea regizoruluiM el nu mai tre$uie sT'Ui ancoreze producSia Rn spaSiul Ui forma rigidT a decorului. 4eci& Rntr'o piesT poate fi mai eficace sT fragmentTm o RncTpere spre a o$Sine fundaluri pentru desfTUurarea acSiunii& plasQnd camerele aproape de actori& de fiecare parte a acestoraM Rn cazul structurii rigide a decorului cu trei laturi& camerele de televiziune tre$uie menSinute la o distanST respecta$ilT de intrpreSi datoritT unor piese de decor inutile. neori ne putem dispensa cu totul de decoruri Ui acSiunea se poate poate desfTUura Rn faSa unor fragmente de decor ,impresionistm plasate Rn studioul gol. Hricum& regulile Yde gramaticT@ tre$uie avute Rn vedere cu Ui mai multT gri)T Rn acest fel de producSii decQt Rn acelea cu decoruri convenSionaleM aceasta& pentru cT& dispTrQnd alte elemente& telespectatorul are nevoie de cadre mai curente& mai $ine ela$orate& cu o continuitate logicT& pentru a nu fi pradT unei stTri de confuzie. FOLOSIREA EC7IPAMENTULUI DE STUDIO 70. Studiourile de televiziune diferT considera$il ca mTrime Ui dotare& unele de altele iar producTtorul sau regizorul este pus Rn faSa unor ec8ipamente te8nice care la prima vedere pot sT'l Rn8i$e. (artea aceasta nu Ui'a propus sT intre Rn detalii inginereUti& dar referirile de mai )os pot fi utile unui RncepTtor. 70 a. (amerele "a)oritatea camerelor de studio sunt acum standardizate Ui pot fi utilizate aUa cum s'a specificat Rn capitolele precedente. AeSineSi cT V spre deose$ire de mem$rii ec8ipei producTtorului V operatorii de camerT nu cu indicaSii scrise. Ei lucreazT dupT oc8i Ui indicaSiile primite Rn cascT sau& cel mai $ine& dupT cartonaUe ce conSin o listT a cadrelor pe care fiecare din ei le are de captatM ei tre$uie sT cunoascT nu numai decorurile iniSiale ci Ui orice sc8im$are ce intervine pe parcurs. (amerele uUoare& semiporta$ile& pot fi de folos Rn unele cazuri speciale& mai ales la transmisiunile e5terioare& dar camerele o$iUnuite sunt RncT un ec8ipament destul de greu Ui tre$uie Sinut seama de dimensiunile lor Ui corespunzTtor de greutatea lor Ui a ca$lului de camerT. 70 $.Stative de camerT

n stativ standard de camerT de televiziune este un piedestal& cu trei rotile Ui un inel Rn )urul sTu& cu a)utorul cTruia operatorul poate sT RmpingT& sT tragT& sT ridice sau sT co$oare camera. Centru manevrarea stativului este necesar un spaSiu mai larg decQt $aza rotilelorM camera nu poate fi ridicatT sau co$orQtT prea mult& Ui ea tre$uie sT lucreze pe o suprafaST planT ,c8iar aUa fiind& nu vT puteSi $aza pe o retragere continuT Ui pe o traiectorie lungT a camerei.M Rn restul& stativul de camerT poate fi dus oriunde Ui poate face practic orice. Centru cadre mai pretenSioase& camerele pot fi montate pe macarale sau pe un cTrucior cu patru roSi& motorizat. ,dolly.. !ceste ve8icule sunt destul de mari Ui de grele dar asigurT o promovare pe verticalT cu mult mai mare Ui o deplasare mai uniformT decQt stativele o$iUnuite. Centru producSii spectaculoase Ui pentru programe care necesitT o deplasare continuT ,linT. sau o camerT plasatT la un ung8i oarecare faST de su$iect aceste maUini sunt foarte utile& dar& pentru manevrarea lor& este necesar un spaSiu li$er considera$il Ui cea mai mare parte a ve8iculelor motorizate cu un ung8i de Rntoarcere limitat. 70 c. Birafele Birafele mo$ile pentru microfon sunt produse acum cu $raSele mai lungi de - metri& dar ele au nevoie de spaSiu pentru a se deplasa& spaSiu care este rareori prevTzut Rn proiectarea decorului. AeSineSi cT girafele nu pot ocoli colSuri aUa RncQt operatorul sT poatT vedea microfonul Ui cT toate platformele de microfon se deplaseazT complet fTrT zgomot. EvitaSi& de aceea& deplasTrile mari ale girafelor ,sau camerele. & de la o parte de decor la alta& Rn timpul unor scene liniUtite. "icrofoanele lavalierT sunt utilizate deseori cu succes de cTtre comentatorii profesioniUti dar Ri pot deran)a pe amatori.%iind vizi$ile& ele pot fi utilizate numai rar Rn producSii artistice. 9ocea vor$itorului poate fi de asemenea atenuatT de 8ainele acestuia & sau de Rntoarcerea capului Rntr'o parte& cu un microfon lavalierT este imposi$ilT o$Sinerea oricTrei sc8im$Tri Rn perspectiva sunetului. 70 d. AetroproiecSia ,$ac;. Ui proiecSia din faST ,front. AetroproiecSia imaginilor nemiUcate sau Rn miUcare pe un ecran mare Rn studio este un procedeu util scenariului& putQnd oferi o mare varietate de fundaluri. <otuUi& Rntreg ansam$lul ecran& proiector Ui fasciculul lung de luminT ce strT$ate spaSiul dintre ele ocupT un loc mare Rn studio@Ui nu poate fi deplasat Rn timpul captTrii imaginilor. %asciculul de luminT poate fi YRndoit@ ,deviat. utilizTnt oglinzi iar Rn cursul unei RnregistrTri pe secvenSe pot fi montate cQteva sceneM

Rnregistrarea poate fi redatT Ui apoi UtearsT. Wn general vor$ind& RnsT& aparatul pentru front Ui retroproiecSie este greu Ui folosirea lui are sens numai Rn cazul Rn care Ri revine o parte mare& vitalT& din program. H regulT deose$it de importantT Rn captarea de imagini pe un fundal proiectat este legatT de poziSia camereiMea tre$uie sT fie cQt mai aproape Ui sT facT ung8iuri egale cu ecranul ce Sine loc de fundal. 4acT captarea se face su$ un ung8i oarecare& imaginea proiectatT nu va fi numai distorsionatT dar lungimea ce a)unge la camerT& pTtrunzQnd prin ecran sau din afara lui& va fi diminuatT Ui imaginea va apTrea pur Ui simplu ca o um$rT. 4e fapt& iluminarea unei scene Rn cazul retro ,sau front. proiecSiei este mult RngrTditT dec intensitatea luminii de pe ecran. Este& de asemenea& neindicat sT deplasaSi o camerT& apropiind'o sau depTrtQnd'o Rn faSa unui ecran de retro ,sau front. proiecSie. (Qnd camera se deplaseazT& dimensiunea su$iectelor din planul apropiat se va sc8im$a complet faST de perspectiva staticT a imaginii fundalului. 70 e.Ceriscoape Ui oglinzi Cerspective foarte )oase sau foarte Rnalte pot fi o$Sinute c8iar Ui cu camere montate pe un piedestal& dacT Rn faSa o$iectivului se fi5eazT un periscop sau o oglindT& astfel RncQt scena sT poatT fi captatT prin intermediul ei. #imitarea impusT deplasTrilor camerei & de cTtre aceste dispozitive& este evidentT Ui deci& ele tre$uie utilizate numai unde nu pot fi evitate& avQnd Rn vedere pierderea de timp necesarT punerii la punct a instalaSiei. 70 f. !utoVcue 4ispozitivele ataUate Rn partea frontalT a camerei astfel RncQt vor$itorul sT poatT citi te5tul dupT o reflectare a acesteia Rntr'o oglindT transparentT& situatT Rn faSa o$iectivuluiM ele pot fi Rnc8iriate cu operatori cu tot& de la anumite firme Ui sunt mult folosite Rn programele pe viu. Ele sunt de un real folos Rn televizarea unor e5puneri pregTtite autorilor sau pentru a furniza vor$itorilor improvizaSi titlurile su$iectelor& dar& nu tre$uie utilizate cQnd ne urmTreUte oroarea unui efect de spontaneitate V cu e5cepSia comentatorilor foarte e5perimentaSiM nu tre$uie folosite niciodatT Vcu e5cepSia cazurilor total disparate Vde cTtre un actor Ype video@& Rntr'un program artistic. Ele nu pot fi montate Rntotdeauna Rn faSa transformatoarelor. 70 g. \a$lonare Ui Rncrustare nele studiouri sunt ec8ipate cu aparate ce fac posi$il ca o parte dintr'o imaginedatT de o sursT sT fie suprapusT peste imaginea datT de alta. Spre deose$ire de mi5a)& care apare su$ forma unui amestec aelectronic sau optic a douT imagini& dintre care una apare Yca o fantomT@ peste

cealaltT& Rn cazul Ua$lonTrii Ui al RncrustTrii e5istT o separare Rntre cele douT imagini astfel RncQt& de e5emplu& Rn fundalul dat de o camerT& planul apropiat al unei figuri& furnizate de cealaltT camerT& apare ca decupat. Wn cazul RncrustrTrii ,overlay. acest efect poate fi e5tins asupra o$iectelor Rn miUcare. !tQt Ua$lonarea cQt Ui Rncrustarea necesitT timp pentru punerea la punct Ui efectul o$Soinut nu este prea natural. Ele sunt rar folosite Rn producSii de teatru dar sunt foarte utile Rn programele de varietTSi Ui gen Ymagazin@& mai ales prin gama largT de Ytreceri@ de la o imagine la alta care o furnizeazT Ui Rn titrare. ,Wn ultimul caz& ele pot fi folosite RmpreunT cu diaproiectoare V dispozitive ce fac posi$ilT tTierea rapidT pe generice aran)ate Rn ordine& dinainte.. 70 8. Clatforma Clatformele pot fi ridicate Rn studio sau Rn afara lui& amplasQnd pe ele fie interpreSi& fie camera& sau Ui inerpreSii Ui camera. Ele impun& desigur& restricSii severe referitoare la miUcare Ui este necesar un timp destul de lung pentru ridicarea lor. (Qnd le folosiSi este necesar un timp destul de lung pentru ridicarea lor. (Rnd le folosiSi este necesar sT estimaSi cu multT gri)T limitele cadrelor* o camerT montatT pe un piedestal& Rn platou& tre$uie sT fie RndreptatT Rn sus& pentru a capta persoanele de pe platformT iar RndatT ce un om Rnalt este plasat pe o platformT& el se va afla la 7 metri RnTlSime Ui veSi fi nevoiSi sT captaSi de sus& dintre proiectioare& pentru a reuUi sT'i arTtaSi figura. 4e accea& o varietate de niveluri ale podelei Ui utilizarea unor ung8iuri mai Rnalte Ui mai )oase va adTuga un pTlus de interes lucrului cu camera& veg8ind mereu ca efectul sT nu fie inoportun sau sT distragT atenSia. 4e fapt& cQnd alegeSi sau utilizaSi un anumit ec8ipament va tre$ui sT vT puneSi Rntotdeauna Rntre$area* Wntr'adevTr& Rmi este util pentru a scoate Rn evidenST su$iectul Ui scopul programuluiO Succesul programului dumneavoastrT nu depinde de comple5itatea ec8ipamentului ci de gradul Rn care Ri RnSelegeSi destinaSia. =NRE:ISTRAREA I FILMAREA 71. n program de televiziune poate fi transmis Ype viu@' adicT el este vizionat de telespectatori Rn momentul Rn care are loc Vsau el poate fi preRnregistrat& fie complet& fie parSial. El poate fi de asemenea transmis Ype viu@ Ui simultan Rnregistrat pentru reluTri ulterioare. El poate fi Rnregistrat pe film sau pe $andT magneticT sau pe am$ele. nele pTrSi ale programului

pot fi realizate prin folosirea camerelor de filmat o$iUnuite& iar filmul poate fi redat cu proiectorul de televiziune direct Rn timpul programului& sau le poate fi intercalat Rntr'o peliculT provenitT de la telerecording. #a Rnceput& ma)oritatea programelor de televiziune erau Ype viu@& dar ec8ipamentele de Rnregistrare s'au Rm$unTtTSit atQt de mult RncQt& Rn prezent& 80] emisiunile televiziunii $ritanice sunt Rnregistrate Rntr'un fel sau altul . H prezentare completT a te8nicilor de Rnregistrare Ui filmare ar necesita o altT carteM scopul acestei lucrTri este de a forma la RncepTtorii Rn pro$lemele televiziunii& o idee generalT asupra practicilor curente& a posi$ilitTSilor cQt Ui asupra capcanelor Rn care pot cTdea. REINEI %ie cT programul dumneavoastrT este Ype viu@ sau este Rnregistrat& singura raSiune a te8nicii dumneavoastrT Ui a ec8ipamentului pe care'l folosiSi este aceea de a produce o serie de imagini care& RmpreunT cu sunetul aferent& sT placT& sT satisfacT& Ui sT RncQnte telespectatorul. Bramatica de $azT a televiziunii e5istT ca sT vT a)ute sT realizaSi acestea Ui nu este indicat sT fie discreditatT cu uUurinST de dragul unui efect. =u uitaSi niciodatT cT& deseori& cTile cele mai simple sunt Ui cele mai $une Ui cT su$iectul producSiei dumneavoastrT tre$uie sT fie stTpQnul iar te8nicile slu)itorul sTu.