Vol.5.1 Sectiunea 4 Vol - II - Caiete de Sarcini

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DE EURILOR IN JUDEUL ALBA Contract 1: LUCRRI DE CONSTRUIRE A DEPOZITULUI DE DE EURI GALDA DE JOS
CAIETE DE SARCINI
DECEMBRIE 2013
ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC
pag 1 din 355
pag 2 din 355
Caiete de sarcini Cuprins:

GLOSAR 1. 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 2. 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 3. 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 4. 4.1 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI LOCAIA PROIECTULUI CONDIII CLIMATICE CONDIII PE ANTIER ALTELE AMPLOAREA LUCRRILOR ASPECTE GENERALE UNITI I STANDARDE EXAMINAREA AMPLASAMENTULUI MSURTORI TOPOGRAFICE AMENAJRI TEMPORARE CONTROLUL TRAFICULUI SECURITATE I SNTATE PROCEDURI ADMINISTRATIVE COORDONAREA I MANAGEMENTUL PROIECTULUI EDINE DE PROIECT RAPORTAREA TRANSMITEREA DOCUMENTELOR DE CTRE CONTRACTANT: RAPOARTE I PLANE DE EXECUIE MANUALE DE FUNCIONARE, NTREINERE I REPARAII ASPECTE GENERALE ASIGURAREA CALITII SPECIFICAIILE MATERIALELOR, EXECUIA LUCRRII, ABATERI I TESTRI LUCRRI DE TERASARE STANDARDE TIPURI DE SOL EXCAVAREA UMPLEREA TERASAMENTE PENTRU DRUMURI GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA PREVEDERI GENERALE 12 13 13 13 14 14 14 15 15 16 16 17 18 19 20 20 20 21 21 23 23 25 25 25 25 26 26 29 32 32 32 33
pag 3 din 355
4.2.4 4.2.5 4.2.6 4.2.7 4.2.8 4.2.9 4.2.10 4.2.11 4.2.12 4.2.13 4.2.14 4.2.15 4.2.16 4.2.17 4.2.18 4.2.19 4.3 4.3.1 4.3.2 4.4 4.4.1 4.4.2 4.4.3 4.4.4 4.4.5 4.4.6 4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.5.4 4.5.5 4.6 4.6.1 4.6.2 4.6.3 4.6.4 4.6.5 4.7 4.7.1 4.7.2
MATERIALE FOLOSITE EXECUTAREA TERASAMENTELOR GROPI DE IMPRUMUT EXECUTIA DEBLEELOR PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE EXECUTIA RAMBLEELOR PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR FINISAREA PLATFORMEI ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL DRENAREA APELOR SUBTERANE INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR RECEPTIA LUCRARII DRUMURI SI ALTE ZONE PAVATE DESCRIEREA GENERALA A DRUMURILOR I A ZONELOR PAVATE STANDARDE STRAT DE FUNDAII DIN BALAST GENERALITATI MATERIALE STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI CONDIII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE RECEPIA LUCRRILOR STRAT DIN PIATRA SPARTA GENERALITATI NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE CONDIII TEHNICE EXECUIA STRATULUI DE MACADAM RECEPIA LUCRRILOR ARMARE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA CU GEOGRILA GENERALITATI MATERIALE UTILIZATE TRANSPORT, MANIPULARE SI DEPOZITARE TEHNOLOGIA DE EXECUTIE VERIFICAREA LUCRARII IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD GENERALITI NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
33 37 39 39 41 41 44 45 45 45 45 46 46 46 46 48 49 49 50 50 50 50 51 52 54 55 55 55 55 57 57 59 59 59 59 60 60 62 63 63 63
pag 4 din 355
4.7.3 4.7.4 4.7.5 4.7.6 4.7.7 4.7.8 4.8 4.8.1 4.8.2 4.8.3 4.8.4 4.8.5 4.8.6 4.8.7 4.8.8 4.8.9 4.8.10 4.8.11 4.8.12 4.8.13 4.8.14 4.9 4.9.1 4.9.2 4.9.3 4.9.4 4.10 4.10.1 4.10.2 4.10.3 4.10.4 4.10.5 4.11
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE MODUL DE PUNERE IN OPERA CONTROLUL CALITII LUCRRILOR RECEPTIA LUCRARILOR ANEXA 1. MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE. TESTUL SCHELLENBERG BETON RUTIER PREVEDERI GENERALE CERINE PRIVIND MATERIALELE CIMENTURI AGREGATE APA STRAT PROTECTOR AL STRUCTURILOR DE BETON MPOTRIVA LICHIDELOR AGRESIVE CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI PREPARAREA BETONULUI STATIA DE BETOANE PUNEREA IN OPERA A BETONULUI RUTIER CONTROLUL CALITATII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE RECEPTIA LUCRARILOR DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA GENERALITI MATERIALE FOLOSITE MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR RECEPTIA LUCRARILOR LUCRARI ACCESORII PRINCIPALELE LUCRARI CLASIFICAREA INDICATOARELOR PLANTAREA INDICATOARELOR REALIZAREA MARCAJELOR METODE DE VERIFICARE
DRENURI IN SAPATURA
66 74 80 87 91 92 93 93 94 94 96 97 97 98 98 100 100 103 114 117 118 119 119 119 121 122 122 122 122 123 123 123 123
4.11.1 GENERALITATI 123 4.11.2 DESCRIEREA OPERAIUNILOR 124 4.11.3 MATERIALE UTILIZATE 127 4.11.4 PENTRU EXECUTAREA SCARILOR DE ACCES IN CAMINELE DE VIZITARE SE FOLOSESTE OTELUL BETON OB 37, STAS 438/1-89.VERIFICAREA CALITII 128 4.12
MONTARE BORDURI
129 129 129
4.12.1 GENERALITATI 4.12.2 MATERIALE
pag 5 din 355
4.12.3 EXECUTIA LUCRARILOR 4.12.4 MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII 4.13 4.13.1 4.13.2 4.13.3 4.13.4 4.14 4.14.1 4.14.2 4.14.3 4.14.4 4.15 4.16 TROTUARE DIN BETON PREVEDERI GENERALE APLICARE CONDITII TEHNICE DE CALITATE PUNEREA IN OPERA LUCRARI DE PODETE MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE LUCRARI PREGATITOARE EXECUTIA LUCRARILOR COFRAJE
ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONITORIZARE BETOANE
129 130 130 130 130 130 130 131 131 131 131 132 132 132
4.16.1 PREVEDERILE GENERALE 132 4.16.2 CIMENTURI 133 4.16.3 LIVRARE SI TRANSPORT 133 4.16.4 AGREGATE 133 4.16.5 NCERCAREA AGREGATELOR SE FACE CONFORM PREVEDERILOR SR EN 1097-1:2011, SR EN 1097-3:2002, SR EN 1097-5:2008, SR EN 1097-6:2002. 134 4.16.6 APA 134 4.16.7 ADITIVI 134 4.16.8 PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI 134 4.16.9 REGULI GENERALE DE BETONARE 135 4.16.10 COMPACTAREA 136 4.16.11 TOLERANTE DE EXECUTIE 137 4.17 4.17.1 4.17.2 4.17.3 4.17.4 4.18 4.18.1 4.18.2 4.18.3 4.18.4 4.18.5 4.18.6 4.18.7 4.18.8
COFRAJE
137 137 138 138 138 138 138 140 140 140 141 141 143 143
PREVEDERI GENERALE PREGATIREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE MONTAREA COFRAJELOR VA CUPRINDE URMATOARELE OPERATII: VERIFICAREA COFRAJELOR: ARMATURI OTELURI PENTRU ARMATURI CONTROLUL CALITATII TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA CONFECTIONAREA ARMATURILOR REGULI CONSTRUCTIVE NNADIREA ARMATURILOR STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDAT
pag 6 din 355
4.19 4.19.1 4.19.2 4.19.3 4.19.4 4.19.5 4.19.6 4.19.7 4.19.8 4.20
EXECUIE LUCRRI CU CONDUCTE PEID GENERALITATI MATERIALE MANEVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA TEVILOR DIN PEID CONDIII DE POZARE A CONDUCTELOR SUDAREA EVILOR DIN PEID INSTRUCIUNI TEHNOLOGICE DE SUDARE-MONTARE A CONDUCTELOR DIN PEID VERIFICAREA NAINTE SI IN TIMPUL INSTALRII ASIGURAREA CALITII EXECUTIE LUCRARI CU CONDUCTE PVC
144 144 145 145 145 147 151 152 153 153 153 153 154 154 157 158 158 159 159 160 160 161 161 162 162 166 175 185 187 199 199 199 199 200 200 203 204 205 205 206 206
4.20.1 GENERALITATI 4.20.2 STANDAREDE SI NORMATIVE APLICABILE 4.20.3 MATERIALE UTILIZATE 4.20.4 EXECUTIA CANALELOR DIN TUBURI DIN PVC 4.20.5 CAMINE DE VIZITARE 4.20.6 LUCRARI ANEXE PENTRU RETELE EXTERIOARE 4.20.7 PROBAREA INSTALATIILOR, LUCRARI ANEXE SI DAREA LOR IN FUNCTIUNE (PVC) 4.20.8 DEFECTIUNI SI MOD DE REMEDIERE 4.20.9 RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE 4.20.10 SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA 4.20.11 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR 4.21 4.21.1 4.21.2 4.21.3 4.21.4 4.21.5 4.21.6 4.21.7 4.21.8 4.22 STRUCTUR DIN BETON I BETON ARMAT GENERALITATI SCOPUL SI OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR - FUNDATIILOR ARMAREA BETONULUI EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETONARE DECOFRAREA BETON SIMPLU, BETON ARMAT LUCRRI DE HIDROIZOLATII
STRUCTURI METALICE
4.22.1 GENERALITI 4.22.2 DOCUMENTAIA TEHNIC 4.22.3 MATERIALE 4.22.4 CONDIII TEHNICE GENERALE DE CALITATE 4.22.5 TEHNOLOGIA DE MONTAJ PE ANTIER 4.22.6 CONTROLUL CALITII EXECUIEI 4.22.7 RECEPIA 4.22.8 NORME DE SECURITATE I SNTATE N MUNC 4.22.9 PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR 4.22.10 DISPOZIII FINALE
pag 7 din 355
4.23
ARHITECTURA
206 206 207 207 208 208 208 208 211 214 215 215 215 217 217 218 220 221 222 222 222 225 227 227 227 228 228 228 228 228 232 233 235 235 235 236 236 236 237 238
4.23.1 GENERALITATI 4.23.2 OPERAIUNI PREMERGTOARE 4.23.3 NORMATIVE SI REGLEMENTARI 4.24 4.24.1 4.24.2 4.24.3 4.24.4 4.24.5 4.24.6 4.25 4.25.1 4.25.2 4.25.3 4.25.4 4.25.5 4.25.6 4.26 4.26.1 4.26.2 4.26.3 4.26.4 4.26.5 4.26.6 4.26.7 4.27 4.27.1 4.27.2 4.27.3 4.27.4 4.27.5 4.28 4.28.1 4.28.2 4.28.3 4.28.4 4.28.5 4.28.6 4.29 LUCRRI DE ZIDRIE GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE EXECUIA LUCRRILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ABATERI ADMISE (DEVIERI DE LA COTELE DIN PLANURI) LUCRARI DE TENCUIELI GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR LUCRARI DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI USCATE STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE VERIFICAREA LA LIVRARE VERIFICAREA INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR LUCRARI DE TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE EXECUTIA LUCRARILOR MONTARE, ASAMBLARE CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE LUCRARI DE PLACARE GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ABATERI ADMISE LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII
pag 8 din 355
4.29.1 4.29.2 4.29.3 4.29.4 4.30
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE LUCRARI DE PARDOSELI
238 238 238 240 241 241 242 242 242 243 245 246 251 252 256 257 257 257 257 258 259 261 262 262 262 262 264 265 265 265 266 268 269 269 270 270 271 271 273 273 281
pag 9 din 355
4.30.1 CLASIFICARI 4.30.2 ALCATUIREA PARDOSELILOR 4.30.3 ABATERI ADMISIBILE 4.30.4 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 4.30.5 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE 4.30.6 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA 4.30.7 PARDOSELI DIN PVC 4.30.8 PARDOSELI PVC 4.30.9 PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA 4.30.10 CONTROLUL CALITATII 4.31 4.31.1 4.31.2 4.31.3 4.31.4 4.31.5 4.31.6 4.32 4.32.1 4.32.2 4.32.3 4.32.4 4.33 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE CONTROLUL CALITATII EXECUTIA LUCRARILOR ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN SAU METALICA GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE CONTROLUL CALITATII LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE
4.33.1 GENERALITATI 4.33.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 4.33.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE 4.33.4 EXECUTAREA LUCRARILOR MONTAREA INVELITORILOR DIN TABLA 4.33.5 COAME, DOLII 4.33.6 TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIS 4.33.7 PANOURILE SANDWICH 4.33.8 PANOURI METALICE ONDULATE 4.33.9 JGHEABURI SI BURLANE 4.33.10 VERIFICAREA CALITATII 4.34 IZOLATII
4.34.1 LUCRARI DE HIDROIZOLATII 4.34.2 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA

4.35 4.35.1 4.35.2 4.35.3 4.35.4 4.35.5 4.35.6 4.35.7 4.36 4.36.1 4.36.2 4.36.3 4.36.4 4.36.5 4.36.6 4.36.7 4.36.8 4.36.9 4.37 4.37.1 4.37.2 4.37.3 4.37.4 4.37.5 4.37.6 4.37.7 4.37.8 4.37.9 4.37.10 4.37.11 4.38 4.38.1 4.38.2 4.38.3 4.38.4 4.38.5 4.38.6 4.38.7 4.38.8 4.38.9 4.38.10
INSTALATII TERMICE STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA EXECUTIA LUCRARILOR ASIGURAREA CALITATII. PROBE NORME DE PROTECTIA MUNCII MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR INSTALATII DE VENTILATIE STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ MONTAJ. PREVEDERI GENERALE MONTAREA UTILAJELOR MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI PREVEDERI FINALE LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE STANDARDE SI NORME FOLOSITE MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE EXECUTIA LUCRARILOR INSALATIILE DE CANALIZARE IZOLATIEFONICA SI TERMICA A CONDUCTELOR TESTE SI VERIFICARI ABATERI ADMISIBILE CONDITII DE RECEPTIA INSTALATIILOR MASURI DE PROTECTIA MUNCII MASURI DE PREVENIREAINCENDIILOR STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE INSTALATII ELECTRICE STANDARDE SI NORMATIVE OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI DOCUMENTE TEHNICE INSTALATIILE ELECTRICE DE PUTERE INSTALATIILE ELECTRICE DEILUMINAT SI PRIZE CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE CABLURI SI CONDUCTOARE JGHEABURI, PODURI SI CABLURI TUBULATURA MARCARE SI ETICHETARE
287 287 288 289 290 293 297 298 299 299 300 301 303 304 305 306 308 309 312 312 313 314 318 319 320 320 321 321 322 323 323 323 325 325 326 326 326 329 330 331 332
pag 10 din 355
4.38.11 4.38.12 4.38.13 4.38.14 4.39 4.39.1 4.39.2 4.39.3 4.39.4 4.39.5 4.39.6 4.40 4.40.1 4.40.2 4.40.3 4.40.4 4.40.5 4.40.6 4.41 4.41.1 4.41.2 4.41.3 4.41.4
VERIFICARI SI PROBE TESTE ELECTRICE VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE CONDITII DE RECEPTIE GABIOANE DOMENIU DE APLICARE PREVEDERI GENERALE ORDINEA OPERATILOR MATERIALE UTILIZATE CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR RECEPTIA LUCRARILOR
FURNIZAREA DE MATERIALE, UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI CONFECII DIVERSE
333 337 341 342 343 343 343 343 345 345 345 346 346 347 350 350 350 351 352 352 352 352 352
MATERIALE UTILIZATE UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ DISPOZITIVE DE PROTECIE SI ETICHETARE MARCAREA UTILAJELOR MANUALUL DE OPERARE, NTREINERE SI REPARAII ASIGURAREA CALITII ECHIPAMENTE SI DOTARI DOTARI PENTRU BIROURI - CLADIRE ADMINISTRATIVA ECHIPAMENTE DE LABORATOR ECHIPAMENTE ZONA INTERVENTII UTILAJE ECHIPAMENTE PENTRU CELULA 1 DE DEPOZITARE
Figuri i tabele: Anexe: Anexa A Norme i reglementri
pag 11 din 355
GLOSAR
Abreviere Conf. Aprox. FC ACC de / Dn BEI FIDIC CCG CGS PMPF / Pm HD-PE (sau HDPE) / PEID PSS OI Incl. JASPERS AM MMP Min. PO PAC CCS Buc. EPP CSS Sec. Vol. GCL BA PN SN SDR SF
Definiie Conform / n conformitate cu Aproximativ Fondul de coeziune Asigurarea calitii n construcii Diametru exterior Banca European de Investiii Federaia internaional a inginerilor consultani Condiii contractuale generale Caiet general de sarcini Pu de monitorizare a pnzei freatice Polietilen de nalt densitate Plan de securitate i de sntate Organism intermediar Inclusiv Asisten comun pentru susinerea proiectelor n regiunile europene Autoritatea de management Ministerul mediului i pdurilor Minim Program operaional Plan de asigurare a calitii Condiii contractuale speciale Buci Echipament personal de protecie Caiet special de sarcini Seciune Volum Geocompozit bentonitic Beton armat Presiune nominala Sarcina nominala Raportul dintre diametrul nominal si grosimea nominala de perete. Suma forfetara
pag 12 din 355
1. 1.1
DESCRIEREA PROIECTULUI
LOCAIA PROIECTULUI
Prezentul Caiet de sarcini se refera la contractul de lucrari CL 1 Componenta: Lucrari de construire a depozitului de deseuri Galda de Jos, judetul Alba. Depozitul conform, parte a CMID, va fi amplasat n localitatea Galda de Jos, judeul Alba. Amplasamentul din Galda de Jos se afla pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, la o distanta de 16,5 km de Alba Iulia, resedinta de judet a judetului si principalul generator de deseuri, si la aproximativ 6 km de Teius, cel mai apropiat oras. Terenul este amplasat n extravilanul localitii Galda de Jos, suprafaa total este de 274.444 mp, din care suprafaa de 250.000 mp este destinat Centrului de management al deeurilor iar restul de 24.444 mp amenajrii celor dou drumuri de acces. Suprafata alocata depozitului (prima celula) este de 5,0 ha.
Vecinti: - la N i V: terenuri agricole - la S i E: pune - la NE: localitatea Galda de Jos, la o distan de 1,7 km
Accesul ctre amplasament se va face din DN1 (E81) pe dou drumuri de legtur situate ntre sectorul dintre intersecia acestora cu DJ 107 H i intrarea n oraul Teiu. Cele dou drumuri se vor moderniza, vor avea sens unic de circulaie (cu excepia unui sector mic de drum unde se vor intersecta formnd un singur drum cu dou benzi) i vor funciona tur-retur Depozitul conform, parte a CMID, va fi amplasat la intrarea in CMID, pe partea stanga a drumului de incinta.
1.2
CONDIII CLIMATICE
Temperatura medie anuala este in jur de 8,5C. Temperatura medie masurata in cea mai calduroasa luna, iulie, este de 19C, iar media in cea mai racoroasa luna, ianuarie este In jur de 3C. In medie, sunt aproximativ 110 zile reci pe an. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 600 mm. Cantitatea medie maxima a fost inregistrata in luna iulie (85 mm), iar cantitatea medie minima a fost iInregistrata in februarie (21 mm). Stratul de zapada are o rezistenta medie de 44 zile pe an. Adancimea maxima de inghet, conform STAS 6054-84, este de 0,80 0,90 m. Frecventele medii anuale inregistrate in Alba Iulia arata ca vanturile de SV (25,2%) si NE (12,6%) predomina. Vitezele medii anuale variaza intre 2,3 si 4,3 m/s, conform inregistrarilor din Alba Iulia. Date hidrologice. Ape de suprafata: Zona cercetat are o reea hidrografic tributar vii Mureului. n sudul amplasamentului se afl prul Dnei, afluent cu caracter nepermanent al rului Mure, care curge de la vest la est. Ape subterane: Apa subteran a fost interceptat n forajele Fj4 si Fj5, situate n zona joas a amplasamentului la adncimi de 8...10 m. n forajul F3 au fost identificate infiltraii de ap n intervalul de adncime 3,80...4,30 m. n urma analizelor de laborator a rezultat c apa are agresivitate slab carbonic i moderat sulfatic asupra betoanelor i simitor coroziv asupra metalelor.
pag 13 din 355
Alunecari de teren La data elaborarii studiului geotehnic, (n forma lui natural) n amplasamentul cercetat nu au fost observate fenomene de instabilitate (alunecri de teren) care s afecteze perimetrul studiat sau versanii din vecintatea amplasamentului. Amplasamentul este traversat pe direcie sudvest nord-est, respectiv pe liniile de cea mai mare pant, de ravene cu adncimea de 0.52 m cu taluzuri de 1:1...1:1.5 cu potenial de pierdere a stabilitii locale. Conform normativului G.T.007, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat, este caracterizata cu potential cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren si probabilitate mare. Conditii geotehnice n amplasamentul studiat, terenul de fundare este alctuit, sub un strat de pmnt vegetal, dintr-o succesiune de materiale coezive de tip argil argil prfoas, active n raport cu apa, care intr n categoria pmnturilor cu umflri i contracii mari. Avnd n vedere natura i starea terenului de fundare i stratificaia practic uniform i orizontal, acest teren poate fi clasificat ca teren dificil n conformitate cu prevederile NP 074/2007 (Art.1.2.1, lit. c). Avnd n vedere faptul c toate materialele interceptate pe adncimea investigat intr n categoria pmnturilor cu umflri i contracii mari i, conform STAS 2914-84, intr n categoria 4d, respectiv cu calitate rea pentru terasamente, nu se recomand folosirea lor, n stare natural, ca materiale de umplutur pentru corpul digurilor perimetrale ale depozitului sau alte umpluturi. n cazul folosirii acestor pamanturi ca materiale de umplutur, ele trebuie desensibilizate n raport cu apa prin adaos de material granular (nisip, balast) sau stabilizatori hidrici (ciment, var). In cadrul Studiului geotehnic s-a efectuat si o cercetare privind posibilitatea utilizarii pamanturilor din amplasament pentru umpluturi. Rezultatele ncercrilor specifice de laborator au aratat ca aceste pamanturi pot fi folosite la executarea umpluturilor in diguri/ramblee si/sau pentru construirea barierei geologice, daca sunt amestecate cu material granular (nisip) in proportie de 70% pamant local+30% nisip si cu conditia asigurarii unui amestec omogen a celor doua materiale. In faza de executie se vor face determinari privind omogenitatea amestecului, umiditatea, numarul de treceri, tipul utilajelor folosite, pe o pista experimentala, astfel incat sa se obtina valorile stabilite prin proiect pentru gradul de compactare si respectiv permeabilitate, daca materialul va fi folosit pentru executarea barierei geologice pe taluzurile interioare ale digului perimetral sauca umlutura in baza depozitului. Bariera mineral natural are un coeficient de permeabilitate mai mic de 10 m/s i o grosime mult mai mare de un metru, acestea fiind cerinele pentru un depozit ecologic de deeuri menajere (conform OM 757/2004 Normativ tehnic privind depozitarea deeurilor). n aceste condiii nu mai este necesar realizarea barierei minerale construite, care ar contribui n mod negativ la stabilitatea general a amplasamentului. Se recomand compactarea suprafeei amenajate a bazei depozitului peste care se va aterne bariera geosintetic
-9
1.3
CONDIII PE ANTIER
Investitia va fi amplasata pe un teren apartinand domeniului public, situat in extravilanul Comunei Galda de Jos si dat in administrarea Consiliului Judetean Alba)
1.4
ALTELE
Nu este cazul.
1.5
AMPLOAREA LUCRRILOR
Pentru amploarea complet a lucrrilor a se vedea, de asemenea, planele, specificaiile si alte documente asociate. n continuare se prezint doar un rezumat al lucrrilor incluse i nu are n vedere o list complet a tuturor lucrrilor necesare. Aceasta list nu este n ordinea construciei. Ordinea construciei va fi determinat de contractant astfel nct s fie n acord cu termenele de livrare cerute:
pag 14 din 355
Lucrri de constructii civile (cldiri), inclusiv instalatiile interioare aferente - Cldire paza si recepie deseuri - Cldire administrativ a depozitului ecologic - Garaj i atelier auto Construirea drumului - Zona de intrare i drumuri de trafic intern - Lucrari pentru siguranta traficului - Dispozitive de preluare si scurgere a apelor - Lucrari de protectie la taluzurile in rambleu - Drumuri de trafic pentru acces in celula 1 - Parcare si platforme asfaltate - Zona de siguranta (prelevare probe) Celulula1 a depozitului ecologic - Eliberarea antierului - Lucrri de terasament pentru pregtirea stratului de infrastructur - Pregtirea stratului de infrastructur - Lucrri de terasamente pentru construirea digului - Furnizarea i instalarea barierei geologice construite din argila - Furnizarea i instalarea geotextilelor celula depozitului ecologic - Furnizarea i instalarea stratului HDPE celula depozitului ecologic - Furnizarea i instalarea conductelor de polietilen pentru colectarea levigatului - Furnizarea i instalarea gurilor de canal pentru colectarea levigatului (beton/HDPE) - Furnizarea i instalarea sistemului de penetrare a digului de ctre conductele de colectare a levigatului - Furnizarea i instalarea n celula depozitului ecologic a stratului de drenaj cu pietri - Furnizarea i instalarea unor pri din sistemul de eliminare a gazelor (puturi de biogaz) Diverse elemente de infrastructur - Furnizarea i instalarea sistemului de gestiune a apelor de suprafa - Furnizarea i instalarea mprejmuirii
2. 2.1
ASPECTE GENERALE
UNITI I STANDARDE Uniti:
Toate unitile vor fi in sistem metric standard. Toate unitile statice i dinamice din cadrul planelor, proiectelor, etichete, instrumente, manuale de ntreinere i funcionare si altele asemenea furnizate de contractant vor fi exprimate in sistemul de uniti specificat.
Standarde
A se vedea i CCS 4.29 Norme i reglementri tehnice Caietul general de sarcini stabilete standardele materialele care trebuie furnizate, precum i lucrrile ce trebuie executate de contractant. Soluiile tehnice din proiect i lucrrile de construcii aferente lucrrilor vor fi executate n conformitate cu cerinele legislaiei romneti. n anexa A al acestui document exist un rezumat al legislaiei care se aplic lucrrilor. Rezumatul nu este detaliat, iar contractantul se va asigura ca nelege si se supune legislaiei romneti relevant n cazul contractului.
pag 15 din 355
Oriunde se face referire la specificaii standard, vor fi avute n vedere ediiile n vigoare la data anunului de participare aferent acestui contract si acestea vor fi considerate ca fcnd parte din acest caiet de sarcini n msura n care pot fi aplicate. Oriunde se face referire la o anumit parte sau seciune, aceast referin este n primul rnd pentru comoditate i nu limiteaz n niciun fel aplicarea prevederilor specificaiilor n ansamblu.
2.2
EXAMINAREA AMPLASAMENTULUI
nainte de nceperea lucrrii pe antier, pe lng respectarea clauzelor CCG 4.7 Stabilirea i CCS, clauzele 4.24 i 4.27, contractantul va inspecta amplasamentul pentru a examina i stabili condiiile caracteristicilor de suprafa, inclusiv cldiri, puuri, copaci i alte plante, zone acoperite cu iarb, garduri, stlpi ai serviciilor de utiliti, fire, pavaje, marcaje sau monumente geodezice aflate pe amplasament sau n apropierea acestuia, care ar putea fi afectate de lucrri. Acest inventar va fi stabilit de comun acord de ctre inginerul-consultant i contractant si nu va fi ulterior subiect de disput. Un astfel de inventar care poate fi modificat din cnd n cnd, va fi folosit de ctre inginerul-consultant pentru a verifica respectarea de ctre contractant a cerinelor documentelor contractuale. Contractantul va face demersuri pentru repoziionarea oricrei caracteristici de suprafa care ar putea fi afectat n timpul proiectului, n funcie de necesiti. Costurile relocrii utilitilor vor fi suportate de contractant dac aceasta este n avantajul sau contribuie la sigurana construciei, si de ctre beneficiar daca relocarea se impune n urma unui conflict direct ntre lucrri i utiliti i care, n opinia inginerului-consultant nu poate fi evitat n niciun fel, cu excepia cazurilor menionate n acest document aici sau pe plane ca fiind responsabilitatea contractantului. Contractantul va asigura verificri permanente, inspecii i prezena personalului n timpul execuiei lucrrilor pentru a putea justifica n scris toate situaiile, pentru a l informa pe inginerulconsultant de orice situaie existent pe antier care a fost influenat de lucrri i care poate implica refaceri, reparaii sau nlocuiri. Contractantul nu va acoperi nicio lucrare fr acordul prealabil al inginerului-consultant. n toate situaiile, contractantul va prezenta mijloace de prob fotografice care includ data i ora. Contractantul va proteja structurile, instalaiile i aparatura existente pe antier astfel nct acestea sa nu fie afectate de lucrri n timpul desfurrii acestora i va repara orice pagube rezultate n urma lucrrilor cu aprobarea inginerului-consultant i pe cheltuiala proprie, exceptnd cazul n care se stipuleaz altfel n caietul special de sarcini sau n deviz. Contractantul va verifica dac actualele condiii de pe antier i straturile de subsol sunt acceptabile pentru astfel de lucrri. nceperea noilor lucrri nseamn acceptarea de ctre contractant a condiiilor existente. Contractantul va verifica dac subsolul existent suport structurile ce urmeaz a fi construite sau anexate i dac nu este cazul, va aplica CCG punctul 4.7 privind studiile comparative furnizate de beneficiar.
2.3
MSURTORI TOPOGRAFICE
n afar de obligaiile derivate din msurtori i evaluri i Planificarea din CCG i CCS contractantul va angaja un topograf calificat care s efectueze urmtoarele msurtori: Se anticipeaz c vor fi efectuate cel puin urmtoarele msurtori: Dup terminarea eliberrii Dup ndeprtarea complet a pmntului nefolositor Dup terminarea excavaiilor conform cerinelor A pmntului depozitat n halde care nu mai pot fi folosit n viitor A oricrui strat din sistemul de etanare La lucrrile de debleu i rambleu pentru construcia drumului A sistemului de colectare a levigatului
pag 16 din 355
A sistemului de gestiune a apelor de suprafa A tuturor suprafeelor pavate
Inginerul-consultant poate sa cear efectuare de msurtori suplimentare. Topograful va fi echipat cu toate instrumentele pentru msurtori capabile s obin abateri mai mici de 1 cm. Topograful va fi responsabil cu ntreinerea tuturor punctelor topografice existente furnizate de beneficiar i a sistemului de repere. Topograful trebuie s efectueze lucrrile utiliznd sistemul geodezic naional. Topograful va efectua toate msurtorile topografice pentru determinrile volumetrice, conform cerinelor din contract. Se va lua un numr suficient de puncte pentru a asigura o precizie de plus/ minus 0,01 m. n general, inginerul-consultant se ateapt ca msurtorile fcute pe o gril/ reea de 10 x10 m s fi adecvate pe suprafee care prezint o ondulare excesiv; oricum, s-ar putea solicita un spaiu al reelei mai restrns. Toate lucrrile prezentate pe plane vor fi msurate n detaliu de ctre topograf astfel nct proiectul s fie construit conform pieselor desenate. Eroarea de deviere maxim acceptat este de 0,10 m la dimensiuni X, Y i de 0,025 m n control vertical, cu excepia cotei radier a conductei unde precizia de 0,01 m va fi meninut. Topograful va furniza inginerului-consultant, n trei zile de la terminarea msurtorilor topografiei, date n format electronic X, Y, Z i plane n format .dwg sau .dxf .
2.4
AMENAJRI TEMPORARE Amenajrile contractantului

Contractantul se va mobiliza i va fi prezent pe antier n cel mult 14 zile de la data de ncepere. In plus fa de cele prevzute de CCG 6.6, amenajri pentru personal si muncitori, contractantul va furniza, ntreine i la final ndeprta toate amenajrile temporare necesare solicitate pentru depozitarea materialelor de construcii, uneltelor i a altor utilaje din zona desemnat. Amenajrile trebuie s respecte reglementrile locale de ex. cu privire la furnizarea de electricitate etc. n cazul n care contractantul prefer o alt locaie pentru amenajrile sale temporare, va trebui ca el s obin acordul scris al beneficiarului/ inginerului-consultant nainte de demararea lucrrilor aferente. Contractantul va furniza de asemenea documentele solicitate conform Legii nr. 50, (DTOE Documentaia tehnic pentru organizarea executrii lucrrilor de construcii) i va solicita autorizaia relevant. Personalul contractantului va avea voie sa parcheze pe antier cu condiia acest lucru s nu determine ntreruperi ale lucrrii. n cazul n care drumurile publice/ existente sunt folosite ca drumuri de acces pe antier, contractantul va asigura ntreinerea acestor drumuri pe durata contractului i va repara orice defeciune aprut ca urmare a utilizrii acestor drumuri.
ntreinere i curenie:
Contractantul nu va permite ca antierul unde se execut lucrarea s se umple de deeuri. Trebuie asigurat ordinea i curenia pe antier pe toat perioada construciei. Contractantul trebuie s colecteze zilnic toate deeurile solide nepericuloase n containere potrivite i nu are voie s lase pe jos niciun fel de resturi sau moloz provenit din construcii. Toate materialele reciclabile trebuie colectate si transportate la instalaiile de reciclare desemnate n acest sens. n timpul sau dup terminarea lucrrii, contractantul va drma i ndeprta toate structurile temporare construite de el i va ndeprta orice fel de gunoaie de pe toate terenurile pe care le-a ocupat, lsnd aceste suprafee de teren n condiii foarte bune spre satisfacia beneficiarului.
Securitatea amplasamentului:
Contractantul va instala garduri potrivite (baricade sau bariere) n jurul perimetrului antierului pentru a mpiedica accesul publicului pe antier. A se vedea i clauza 4.22 din CCG.
pag 17 din 355
Controlul emisiilor/ polurii

A se vedea i clauza 4.18 din CCP. Contractantul va asigura ntreinerea tuturor echipamentelor de control al eroziunii i polurii instalate conform acestui contract. Contractantul va acoperi i umezi materialele uscate i gunoiul pentru a preveni ridicarea prafului i a rmielor. Contractantul va asigura controlul prafului prin stropirea cu ap a cilor de acces i a altor zone circulate ale antierului pentru a reduce n permanen praful, spre satisfacia beneficiarului. Contractantul trebuie sa furnizeze si sa administreze toate amenajrile temporare de drenare i pompare care s ndeprteze acumulrile de ap din excavri i de pe amplasament. Apa va fi ndeprtat ntr-un mod care s nu produc nici un impact asupra mediului sau s afecteze n vreun fel zonele adiacente. Deversarea scurgerilor de ap care conin suspensii sau alte substane periculoase nu se va efectua n cursurile de ap existente, n canalizare sau n sistemele de drenaj. Contractantul va direciona apa potenial contaminat ntr-o zon/ tanc de colectare, iar deversarea / tratarea trebuie s aib loc n conformitate cu legea i reglementrile locale. Contractantul nu va ngropa gunoiul i materialele reziduale pe antier ci le va elimina ntr-o locaie special desemnat pentru acest scop, conform legii si reglementarilor locale. Orice deeuri sau materiale volatile, precum alcoolul mineral, uleiuri sau diluani pentru vopsea nu vor fi deversate n cursurile de ap, canalizri pentru apele pluviale sau ape reziduale, ci eliminate n mod corespunztor.
Furnizarea serviciilor: (Ap, energie, ape uzate, telecomunicaii) Protecia contra incendiilor:
Contractantul va furniza i va ntreine toate echipamentele de protecie mpotriva incendiilor cerute n timpul execuiei lucrrilor, potrivit reglementarilor i hotrrilor locale. Nu este permis arderea gunoaielor i a materialelor reziduale de construcii, cu excepia a ceea ce s-a tiat pentru a cura terenul, lucru permis doar n strict conformitate cu legislaia existent. Fumatul este interzis pe antier. Fumatul va fi permis ntr-o zon amenajat, bine ventilat, n afara zonei de lucru, iar aceast locaie va fi aprobat de inginerul-consultant.
2.5
CONTROLUL TRAFICULUI
A se vedea i clauzele 4.23 i 4.25 din CCS.
Protecia traficului public

Respectarea cerinelor legilor, reglementrilor i hotrrilor n vigoare privind reglementarea traficului sau folosirea drumurilor de acces la care sau cu ajutorul crora se desfoar lucrri, transportul materialelor sau a utilajelor. Nu este permis depozitarea materialelor sau a echipamentelor acolo unde poate fi mpiedicat trecerea liber i n siguran a publicului, sau astfel nct sa cauzeze vreun pericol pentru public, iar la sfritul fiecrei zile de lucru sau n orice alt moment n care, din diverse motive, se suspenda activitile de construcii, contractantul va ndeprta toate echipamentele i obstacolele de pe acea poriune de drum deschis traficului public.
Cnd se lucreaz pe un drum circulat:

1. Se plaseaz echipamentul ntr-o poziie n care s deranjeze ct mai puin i s reprezinte un pericol minim pentru persoanele care trec pe acolo.
pag 18 din 355
2. 3.
Se menin utilajele ct de grupat permit condiiile de munc i de preferat pe aceeai parte a drumului circulat. Nu se nchide nicio band de circulaie fr aprobarea beneficiarului sau a ingineruluiconsultant.
Conform indicaiilor beneficiarului sau inginerului-consultant, trebuie amenajate ocoliri pietruite sau drumuri temporare pentru a facilita traficul n jurul zonei restricionate a antierului.
ntreinerea drumurilor:
n timpul execuiei lucrrilor, contractantul va fi responsabil de ntreinerea tuturor drumurilor circulate i a zonelor de parcare, astfel nct acestea s fie pstrate n condiii rezonabile pentru a permite circulaia continu a vehiculelor i deplasarea n siguran a pietonilor. Drumurile circulate se menin nivelate, fr gropi i suficient de largi pentru a respecta numrul benzilor de circulaie. Contractantul va asigura controlul prafului prin stropirea cu ap a cilor de acces i a altor zone circulate ale antierului pentru a reduce n permanen praful, spre satisfacia beneficiarului.
2.6
SECURITATE I SNTATE
Pentru probleme de siguran i sntate, a se vedea de asemenea clauzele 4.8 proceduri de securitate, 4.22 sigurana pe antier i 6.7 Securitate i sntate din CCG, precum i clauza 6.7 din CCS
Cerine generale:
Contractantul este obligat sa redacteze un plan de securitate i sntate. Indicaiile privind sntatea i securitatea coninute aici l vor ajuta pe contractant s pregteasc pentru acest proiect, n scris, un program de securitate i sntate a muncii pentru antier. Acest plan trebuie s fie conform cu reglementrile naionale privind securitatea i sntatea muncii Legea nr. 319/2006 Norme metodologice de aplicare HG 1425/2006 care n acest document sunt denumite reglementari, bazate pe Directiva UE 92757/24.06.1992, care n acest document sunt denumite reglementari, bazate pe Directiva UE 92757/24.06.1992. Planul de securitate i sntate pentru antier trebuie transmis inginerului-consultant conform celor stipulate n clauza 6.7 din CCS. Planul trebuie s respecte cerinele din aceast seciune i s reflecte o nelegere a problemelor specifice locaiei depozitului ecologic. Contractantul este recunoscut ca prim contractant i este responsabil de coordonarea programelor de sntate i securitate a muncii n cazul tuturor muncitorilor de pe antier. Contractantul se va asigura ca muncitorii si i orice alte persoane care intr pe antier, inclusiv personalul subantreprenorului, respect toate politicile i procedurile de sntate i securitate a muncii stabilite de beneficiar i contractant. Contractanii, muncitorii sau agenii lor care nu se supun reglementrilor privind sntatea i securitatea vor fi obligai s opreasc lucrrile i nu vor relua lucrul pn cnd cerinele de sigurana nu vor fi ndeplinite. Contractantul trebuie s acorde toat atenia i va lua toate msurile necesare pentru a asigura protecia persoanelor i a bunurilor de pe antier. Contractantul va supraveghea i va asigura respectarea procedurilor de siguran ntocmite i actualizate. Ca parte a procedurilor de siguran, contractantul va pune la dispoziie i va ntreine echipamentele de prim ajutor i echipamentele de sigurana necesare i va participa la toate ntlnirile programate cu beneficiarul si inginerul-consultant. Programul de securitate i sntate a muncii trebuie proiectat astfel nct s previn rnirile i bolile ocupaionale. Dezvoltarea, implementarea i actualizarea programului reprezint responsabilitatea exclusiv a contractantului. Contractantul i va avertiza i proteja efectiv pe angajaii contractorului i pe cei ai subantreprenorilor, pe ageni i invitai, pe beneficiar i personalul asociat de pe antier, pe inginerul-consultant, pe membrii publicului (att pe cei de pe antier ct i din afara acestuia n msura n care pot fi afectai de activitile acestui contact) i va proteja mediul nconjurtor, spre
pag 19 din 355
mulumirea beneficiarului i a altor agenii de reglementare, de orice pericol care ar putea rezulta din lucrrile efectuate. Cerinele programului vor fi implementate, meninute i aplicate pn cnd demobilizarea final a antierului este complet. Contractantul va acorda ntietate securitii i sntii personalul de pe antier i a publicului n detrimentului aspectelor legate de costuri i programul de lucru n cazul tuturor lucrrilor din cadrul proiectului. Responsabilul cu sntatea i securitatea, inginerul-consultant i beneficiarul vor avea dreptul de a opri lucrrile din motive de sntate i securitate. Dac, n timpul lucrrilor pe antier, se observ vreun factor, pericol sau o situaie neprevzut privind de securitatea pe antier, contractantul va informa n aceast privin inginerul-consultant att verbal ct i n scris n cel mai scurt timp posibil, pentru luarea unei decizii. ntre timp, contractantul va aciona prudent pentru a stabili i menine condiii de lucru n siguran i pentru a-i proteja pe angajaii si i pe cei ai subantreprenorilor, pe ageni i invitai, pe beneficiar i personalul asociat de pe antier, pe inginerul-consultant, pe membrii publicului (att pe cei de pe antier ct i din afara acestuia n msura n care pot fi afectai de activitile acestui contact). Flacra deschis, chibriturile, fumatul, sudura sau orice alt activitate capabil s genereze o explozie nu va fi permis n nicio zon asociata cu prezenta conductei de gaz metan care traverseaza amplasamentul pe latura de sud-est (zona de intrare). Sudarea pe teren, dac este necesar, se va face n condiii de ventilaie corespunztoare i doar cu aprobarea scris a inginerului consultant. Doar contractantul va fi responsabil n permanen pentru sigurana angajailor si la lucru i pentru sigurana, caracterul adecvat, eficiena i cantitatea suficient a instalaiilor, utilajelor i a metodei sale de urmrire de lucrrilor contractului. Pentru mai multe informaii consultai volumul 2, partea 3 Planul de securitate i de sntate.
3. 3.1
PROCEDURI ADMINISTRATIVE
COORDONAREA I MANAGEMENTUL PROIECTULUI
Cu privire la reprezentanii, supraveghetorii i personalul contractantului, se trebuie avute n vedere clauzele 4.3, 6.8 i 6.9 din CCG. Contractantul va nominaliza, dac acest lucru nu a fost deja fcut n oferta sa, pe urmtorii: Reprezentanii care vor fi nsrcinai s acioneze din partea sa, n cel mult 7 zile de la primirea scrisorii de acceptare. Personalul pentru supravegherea lucrrilor n cel mult 7 zile de la notificarea cu privire la data de ncepere.
n plus, contractantul i va oferi inginerului-consultant o list complet a restului de personal care lucreaz pe antier, indicnd profesia, partea de lucrare pe care o efectueaz i dac sunt de origine strina, permisul de munc necesar. Acelai lucru este valabil pentru toi subantreprenorii Consultai i clauza 6.8 din CCS privind angajarea personalului strin.
3.2
EDINE DE PROIECT edina premergtoare demarrii construciei

O edin premergtoare demarrii construciei se va organiza n termen de 14 zile de la emiterea scrisorii de acceptare. Contractantul va fi anunat cu cel puin 3 zile nainte despre data i locul edinei. La edin vor participa reprezentanii numii de ctre contractant, reprezentanii subantreprenorilor importani conform celor menionate n ofert, inginerul-consultant, beneficiarul i reprezentantul su.
pag 20 din 355
Agenda edinei va fi ntocmit de ctre inginerul-consultant, dei contractantul va face recomandri inginerului-consultant n privina altor subiecte care ar trebui discutate.
edine de progres:
Consultai i clauza 3.6 din CCS n afar de edinele obinuite organizate pe antier la care se discut i se rezolv problemele de zi cu zi dintre constructor i inginerul-consultant, lunar se vor organiza edine de progres, exceptnd cazul n care s-a convenit altfel cu beneficiarul/ inginerul consultant n perioada de execuie. Contractantul va fi anunat de edina cu cel puin 3 zile nainte. Contractantul va prezenta procesul de lucru coroborat cu programul de lucru, va ntocmi minuta detaliat a fiecrei edine i o va distribui participanilor. Agenda edinelor va fi stabilit n avans de ctre pri de comun acord.
Altele:
n cazul edinelor cu organisme externe, de ex. prezentarea proiectului ctre public sau autoriti de reglementare implicate, Contractantul are obligaia de a trimite personal calificat i de a acorda asisten inginerului-consultant n privina oricrui document solicitat.
3.3
RAPORTAREA Jurnalul de antier: Pentru mai multe detalii, a se vedea clauza 4.26 din CCS Rapoarte de progres:
Clauza 4.21 din CCG (i alte clauze menionate n continuare) descrie n detaliu coninutul raportului lunar de progres. Informaiile ce trebuie prezentate n forma menionat n clauza 4.21, punctele de la (a) la (h) din CCG i toate datele din jurnalul de antier vor fi prezentate n raportul lunar sub form de rezumat, acelai lucru fiind valabil i n cazul informaiilor solicitate conform clauzei 4.21 din CCS.
Programul (graficul de execuie)

A se vedea clauza 8.3 din CCG i clauza 8.3 din CCS Contractantul este obligat s transmit inginerului-consultant un grafic detaliat de execuie n termen de 28 zile de la data primirii notificrii de ncepere a lucrrilor. Acest grafic trebuie actualizat ori de cte ori programul anterior nu este n conformitate cu situaia actual a lucrrilor.
3.4
TRANSMITEREA DOCUMENTELOR DE CTRE CONTRACTANT: Transmiterea documentelor se refer dar nu se limiteaz la:
Orice documentaie privind msurtorile Programe de lucru Declaraii privind metodele Programe i instruciuni privind Securitatea i sntatea Mostre Procese verbale/ minute ale ntlnirilor Documente de plat Plane Documentaii privind proiectul contractantului Plane de execuie Procese verbale aferente testrilor i rezultatele testelor Expedierea materialelor i verificarea respectrii contractului
pag 21 din 355
Etc.
Orice transmitere de documente ctre inginerul-consultant va fi nsoit de un formular standard care va fi ntocmit i convenit nceputul lucrrilor de construcie de ctre contractant i inginerulconsultant. Contractantul va proiecta i va propune unul sau mai multe sisteme de numerotare a: Documentelor i manualelor Planelor Componentelor tehnice etc.
Sistemul va cuprinde o identificare uoar a tuturor articolelor enumerate si va include orice document furnizat de subantreprenori. Inginerul-consultant va aproba sistemul/sistemele de numerotare. Toate documentele vor fi predate in format electronic i cel puin 3 (trei) exemplare imprimate pe suport de hrtie. Orice document care necesit aprobarea inginerului-consultant va fi nmnat acestuia din urm cu cel puin 14 zile nainte ca inginerul-consultant s l aprobe. nainte ca orice document s fie trimis spre aprobare, contractantul va determina i va verifica urmtoarele: nainte de orice transmitere, a se determina i verifica urmtoarele: Orice msurtori ale terenului, cantiti, dimensiuni, criterii de performan specificate, cerine de instalare, materiale, numere de catalog i alte asemenea informaii. Toate materialele (necesare execuiei lucrrilor) n relaie cu destinaia prevzut, fabricaia, transportul, manipularea, depozitarea, asamblarea i instalarea. Toate informaiile privind responsabilitile exclusive ale contractantului n ceea ce privete mijloacele, metodele, tehnicile, etapele i procedurile construciei, precum i msurile de securitate i stadiul rezolvrii incidentelor de aceast natur. Aceast verificare are ca scop asigurarea faptului c cerinele necesare au fost sau vor fi determinate i verificate i c fiecare transmitere a fost verificat i n acord cu cerinele lucrrii i documentele contractului. A se identifica contractul, contractantul, subantreprenorul sau furnizorul, corectitudinea planelor i a numrului de detalii, precum i numrul seciunii menionate, n funcie de caz. A se verifica i coordona coninutul oricrui document transmis cu ce s-a transmis anterior si cu cerinele lucrrii i documentele contractului. A se coordona transmiterea articolelor aferente. A se lsa spaiu pentru stampila de revizuire a inginerului-consultant i comentarii privind documentele transmise. Documentele transmise si nesolicitate nu vor fi recunoscute sau procesate. Documentele transmise direct de ctre subantreprenori, furnizori, vnztori sau ali reprezentani ai contractantului vor fi returnate de ctre inginerul-consultant fr a se lua nicio alt msur. A se anuna n scris inginerul-consultant la momentul transmiterii, indicnd abaterile de la cerinele din documentele contractului, specificnd motivele abaterilor. A se verifica dac msurtorile de pe teren i lucrrile aferente sunt coordonate. Contractantul nu este scutit de responsabilitatea sa pentru greeli i omisiuni la transmiterea documentelor de ctre verificarea documentelor transmise efectuat de inginerul-consultant. Contractantul nu este scutit de responsabilitatea sa pentru nerespectarea cerinelor din documentele contractului la transmiterea documentelor de ctre verificarea documentelor transmise efectuat de inginerul-consultant.
pag 22 din 355
A se pstra cate o copie revizuit n cazul fiecrei transmiteri de documente.
3.5
RAPOARTE I PLANE DE EXECUIE

A se vedea i clauza 4.26 din CCS Rapoarte i plane de execuie Contractantul va ntocmi si va preda inginerului-consultant spre aprobare n termen 28 de zile din durata de execuie copii corectate ale documentelor i planelor de execuie. Aceste documente exacte vor fi dimensionate pe deplin pentru a cuprinde indicaii cu privire la locaiile, elevaiile i alte detalii pertinente ale lucrrilor executate n cadrul contractului. n termen de 21 de zile de la primirea planelor menionate mai sus, inginerul-consultant va returna contractantului 2 copii ale planelor care s indice modificrile solicitate de cel dinti. n termen de 21 de zile de la primirea planelor revizuite contractantul i va transmite inginerului-consultant un numr 3 (trei) exemplare imprimate i un set n versiune electronic.
3.6
MANUALE DE FUNCIONARE, NTREINERE I REPARAII ASPECTE GENERALE

A se vedea i clauza 4.1 din CCG i clauza 4.30 din CCS Contractantul va pregti i va transmite inginerului-consultant spre aprobare, nu mai trziu de 56 de zile naintea testelor la terminare, 5 copii ale versiunilor de lucru ale manualelor de funcionare, ntreinere i reparaii. Manualele vor fi imprimate n format A4, pe foi volante prinse n biblioraft. Copii ale acestor manuale vor fi folosite in timpul cursurilor de instruire privind operarea i mentenana. n cazul tuturor instalaiilor, manualele vor include dar nu se vor limita la: parte general care s cuprind coninutul, descrierea instalaiei, precum i adrese si numere de telefon importante, Documentaia de execuie, Descrierea funcionrii, Lista componentelor indicnd fabricantul, tipul, numrul de componente, codurile pentru comenzi, alte date i poziii, Instruciuni privind ntreinere indicnd operaiunile i intervalele obinuite de ntreinere, Instruciuni privind diagnosticarea/ stabilirea defeciunilor, Rapoarte de calibrare pentru circuitele de semnalizare analogic, Fie de date, Liste cu piese de schimb, Lista cu unelte, i Lista cu lubrifiani. n cazul instalaiilor mecanice, manualul va conine cel puin urmtoarele elemente suplimentare: Tipul mainilor i nr. de serie (toate pe o singura diagram) Instruciuni de funcionare, Diagrame cu lubrifiani i instruciuni de ntreinere (toate utilajele incluse ntr-o singur diagram), Instruciuni privind diagnosticarea/ stabilirea defeciunilor de baz, Lista pieselor de schimb indicnd numrul fiecrei piese aa cum apare el n plane, de preferat cele care includ vederi explodate. Lista va servi i la reordonarea corect a tuturor componentelor i a pieselor de schimb i a truselor de reparaii aferente, Brouri incluznd toate componentele nsoite de numele i adresele furnizorilor, Grafice de performan, diagrame, certificate de test etc.
pag 23 din 355
Specificaii privind protecia la coroziune, Specificaii privind repararea tuturor suprafeelor vopsite/ pe care au fost aplicate alte straturi i ndrumri privind efectuarea de reparaii.
n cazul tuturor componentelor electrice manualul va fi mprit n seciuni separate pentru urmtoarele instalaii: Panouri de control, Instrumente, Componente de msura si control (sistem de semnalare) i Alte componente. Pentru utilajele electrice, manualul va mai cuprinde dar nu se va limita la: Vederi n plan, Planuri de cablaj si schematice, Descrieri detaliate, Instruciuni specifice de funcionare, Instruciuni specifice de ntreinere, Lista componentelor n cazul tuturor utilajelor, Grafice de diagnosticare a defeciunilor, Procedur de urgen, descriere a fiecrei aplicaii nsoit de comentarii explicative (text surs), pentru unitatea central i subuniti, care explica funciile i modul de operare, incluznd toat documentaia de prezentare a softului de programare (tabele cu referine ncruciate etc.) Manual pentru unitatea central i subuniti Copii de rezerv a datelor, programului cu aplicaii i programe PLC actualizate pe suport CD-ROM. Toate planele electrice vor fi de asemenea furnizate in versiune electronica pe CDROM mpreuna cu o versiune cu licen a instrumentelor software standard folosite la proiectarea unitii.
Informaiile din manuale vor face referire doar la echipamentul care este furnizat, i nu vor conine aspecte irelevante precum cele din literatura cu caracter general a fabricantului. Nu este permis a se include n instruciuni alte tipuri de maini i opiuni care nu sunt incluse in contract. Mai mult dect att, pregtirea personalului beneficiarului va avea loc conform clauzei 4.30 din CCS. Imediat dup testele la terminare, manualele corespunztoare corectate vor fi compilate n form final i predate inginerului-consultant spre aprobare n termen de 14 zile. Versiunea final a manualelor de funcionare, ntreinere i reparaii va fi predat n doua exemplare. Fiecare manual de funcionare, ntreinere i reparaii va fi predat att n format tiprit ct i n format electronic, conform aprobrii inginerului-consultant. Orice completri, modificri sau tergeri, care ar putea fi solicitate n urma experienei dobndite n timpul perioadei de notificare a defeciunilor, vor fi incluse n versiunile finale sub forma unor pagini suplimentare sau de nlocuire complet a seciunilor, conform instruciunilor ingineruluiconsultant. Toate costurile acestor modificri vor fi incluse n preul contractului. Procesul verbal de recepie la terminarea lucrrilor nu va fi emis pn cnd toate exemplarele versiunilor finale ale manualelor de funcionare, ntreinere i reparaii nu au fost transmise.
pag 24 din 355
3.7
ASIGURAREA CALITII
A se vedea i clauza 4.9 din CCG i clauza 7 din CCS Testarea cerut cu privire la sistemul de etanare a depozitului ecologic este prezentat n planul de asigurare a calitii - etanarea depozitului ecologic din vol.2, seciunea 4 a acestei documentaii de licitaie. A se vedea de asemenea capitolul 3.3. n termen de 28 de zile de la data de ncepere, contractantul transmite inginerului-consultant declaraii cu detalii privind metodele pentru a fi analizate. Declaraiile vor include asigurarea calitii privind orice aspect al lucrrilor i va conine cel puin urmtoarele elemente: Organigrama pentru controlul calitii Lista personalului contractantului care va fi implicat n controlul calitii i n testarea materialelor cu detalii despre experiena lor relevant (diplome de instruire) Lista instalaiilor care vor fi inspectate i testate de ctre contractant n etape, pe parcursul implementrii lucrrilor ca parte a controlului calitii efectuat de acesta din urm, mpreun cu proceduri de inspecie, tipul testelor i standardele importante. Documentarea rezultatelor de la testrile de pe teren (testarea sudurii, testarea presiunii n conducte, tasarea etc.) Certificatele materialelor propuse/ furnizate Documentarea tratrii suprafeei (protecia mpotriva coroziunii) Specificaii cu privire la utilaje i lucrare Liste de verificare detaliate pentru toate instalaiile. Listele de verificare vor fi pentru uzul propriu al contractantului, documentnd propriul control al calitii instalaiilor. Privire de ansamblu asupra testelor care trebuie efectuate pentru diverse lucrri.
Declaraia privind metodele poate fi completat din cnd n cnd cu elemente adiionale, conform cerinelor inginerului-consultant. Declaraia privind metodele aprobat va fi respectat pe tot parcursul desfurrii contractului, n afar de cazul n care din contra, inginerul-consultant emite aprobri sau instruciuni specifice. Nicio aprobare a inginerului-consultant nu-l va elibera pe Contractant de obligaiile sale de a se asigura ca lucrrile respect cerinele din contract. Evidena privind asigurarea calitii, procesele verbale de testare, rapoarte i nregistrri zilnice referitoare la testele i inspeciile de pe antier vor fi pstrate pe antier n timpul lucrrilor, iar rezultatele vor fi certificate de ctre membrul responsabil al personalul contractantului.
4. 4.1
4.1.1
SPECIFICAIILE MATERIALELOR, EXECUIA LUCRRII, ABATERI I TESTRI

LUCRRI DE TERASARE
Standarde
Reglementari tehnice - C 169-88 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale - NP 126/2010 - Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi cu umflri si contracii mari - PUCM - NP 125 -2010 - Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la umezire - C 83-75 - ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii - C 29-85 - Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice - C 56-2002 - Normativ pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii si instalaiilor aferente Standarde
pag 25 din 355
- SR EN ISO 14688-2/2005 Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor. Partea 2: Principii pentru clasificare - SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor. Partea 1: Identificare si descriere - SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i ncercarea terenului - STAS 10493-76 Msurtori terestre. Marcarea i semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasrii i deplasrii construciilor i terenurilor - STAS 9824/1-87 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice - STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditii. - STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitii pmnturilor. - STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate - STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitii; - STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor - STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutii volumetrice pe teren - STAS 2914-84 - Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate
4.1.2
Tipuri de sol
Pe baza observaiilor i a cercetrilor de teren i laborator efectuate, se constat c n amplasamentul studiat, terenul de fundare este alctuit, sub un strat de pmnt vegetal, dintr-o succesiune de materiale coezive de tip argil argil prfoas, active n raport cu apa, care intr n categoria pmnturilor cu umflri i contracii mari. Avnd n vedere natura i starea terenului de fundare i stratificaia practic uniform i orizontal, acest teren poate fi clasificat ca teren dificil n conformitate cu prevederile NP 074/2007 (Art.1.2.1, lit. c). Pentru stabilirea categoriei geotehnice s-au luat n calcul urmtoarele: Tabel 1. Factori Stabilirea categoriei geotehnice Categoria - dificil (PUCM) - fr epuismente normal fr riscuri ag = 0.08g Punctaj 6 puncte 1 punct 3 puncte 1 punct 0 uncte 11puncte
Condiii de teren Apa subteran Clasificarea construciei Vecinti Zona seismic Total punctaj
Categorie geotehnic 2, risc geotehnic moderat Categoria geotehnica 2 include tipuri conventionale de lucrari si fundatii, fara riscuri majore sau conditii de teren si de solicitare neobisnuite ori exceptional de dificile. Lucrarile din categoria geotehnica 2 impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale. In schimb pot fi utilizate metode de rutina pentru incercarile de laborator si de teren si pentru proiectarea si executia lucrarilor.
4.1.3
Excavarea
4.1.3.1 Pregatire teren

Lucrarile ce trebuie executate inainte de inceperea sapaturilor propriu-zise sunt cele prevazute la punctele 2.1 2.12 din normativul C169 - 88, in principal urmatoarele: eliberarea terenului pus la dispozitie pentru executia constructiilor ce ar impiedica lucrul ; Eliberarea
pag 26 din 355
terenului se face de regula mecanizat cu buldozerul, iar incarcarea in autobasculante fie manual, prin aruncarea directa, fie mecanizat cu incarcatoare frontale. Eliberarea terenului se face pe intreaga suprafata a acestuia pe care urmeaza sa se execute lucrarile. In conditii de timp nefavorabil (ploi, zapezi) se vor lua masurile pentru indepartarea apelor de suprafata prin rigole create de la inceput pentru a servi pe intreaga perioada a lucrarilor. Tot inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi trebuiesc materializate gospodariile subterane, pozitia lor, cotele la care se gasesc si executate lucrarile de deviere (acolo unde este cazul) si de demolare a celor scoase din functiune. Aceasta se va face in acordul si sub controlul beneficiarului acestor gospodarii.
4.1.3.2 Trasarea
Trasarea se face in conformitate cu prevederile din normativul C169-88 punctele 3.13.4 si STAS 9824/1 87; fixarea bornelor repere in teren si a axelor constructiilor pe baza planului de situatie, etapa ce se executa de investitor la predarea amplasamentului; trasarea lucrarilor in detaliu, operatiune ce se face de catre Contractant. Metodologia de trasare si abaterile admise sunt stabilite in STAS 9824/1 - 87 si normativele C169 - 88 punctele 3.13.4 si C83 - 75
4.1.3.3 Execuia lucrrii, abaterile si testrile

La executarea sapaturilor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: - sa nu se strice echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate existente sa nu fie influentata ; - sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa de fundatie; - sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrarilor. Sapaturile se executa atat mecanic cat si manual deoarece volumul de sapatura este mare si folosirea utilajelor este justificata din punct de vedere economic. Cand executarea sapaturilor pentru fundatie implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente (apa, canal, gaze, electrice) ce ramin in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorarii: aceste masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorarii trebuie incluse in proiect, iar executarea sapaturilor va incepe numai dupa obtinerea aprobarii de la institutiile care exploateaza instalatiile respective (aviz de sapatura si cand este cazul, aviz de foc). Executarea sapaturilor de fundatie deasupra unui cablu electric se face numai in prezenta reprezentantului institutiei care exploateaza reteaua electrica respectiva care va indica prin controale la fata locului masurile ce trebuie luate pentru protejarea cablului si evitarea accidentelor. Cand existenta retelelor de instalatii subterane nu este prevazuta in proiect, dar exista indicii asupra lor sau apar intimplator in timpul executiei sapaturilor se va proceda astfel: - se vor opri lucrarile de sapaturi ; - se va prospecta terenul cu mijloace adecvate ; - dupa detectare se vor anunta proiectantul si organele de exploatare a retelelor; - cu acordul dat si sub controlul acestora, se va proceda la mutarea sau dezafectarea lor. Sapaturile la fundatii de lungime mare sa fie organizate astfel ca in orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte. In acest mod se va putea asigura colectarea apelor in timpul executarii sapaturilor si evacuarea lor in conditii optime. In cazul executarii de sapaturi langa constructii existente sau in curs de executie, trebuie luate masuri speciale pentru asigurarea stabilitatii acestora. Lucrarile corespunzatoare vor fi cele prevazute in proiectul de executie (sprijinirea fundatiilor sau constructiilor existente etc.).
pag 27 din 355
Executantul este obligat sa organizeze executia acestor lucrari cu mare atentie utilizind personal tehnic de calificare corespunzatoare, care sa urmareasca parametrii in toate fazele executiei. Sapaturile manuale sunt indicate a se executa in spatiile in care utilajele de sapat nu au loc de manevra pe zone unde exista indicate gospodarii subterane care nu pot fi dezafectate sau mutate si sunt in stare de functionare si pentru aducerea gropilor de fundatie la cotele din proiect, dupa executarea lucrarilor de sapaturi mecanizate. Sapaturile de fundatie cu peretii verticali nesprijiniti pot fi executate pana la adincimi de (conform C169-88): - 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si al terenurilor slab coezive; - 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie; - 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare. Peste aceste adancimi peretii se vor sprijini in mod obligatoriu cu dulapi de lemn asezati orizontal prinsi cu filete si aparatura, spraituri orizontale intre peretii sapaturii. Se pot folosi si sprijiniri cu dulapi verticali in cazul pamanturilor cu consistenta redusa (nisipuri) sau cand adancimea sapaturii creste peste 5,00 m. Cand situatia de pe teren permite, se pot executa sapaturi cu taluz inclinat in asa fel incit sa se evite surparea malurilor. Trebuie luate urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor: pamantul rezultat din sapatura sa nu fie depozitat la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundare in cazul sapaturilor pana la 1,00 m adincime; distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii; terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu fie supus la vibratii; se vor lua masuri de inlaturare rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental sau din infiltratii; daca din cauze neprevazute, turnarea fundatiei nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa fenomene ce indica pericol de surpare, se iau masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva sau de transformare a lor in pereti cu taluz; cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii in terenurilor sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico - mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei. Executantul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea crapaturilor longitudinale paralele cu marginea sapaturii care, daca nu sunt cauzate de uscarea pamantului, pot indica inceperea surparii malurilor si se iau masuri de prevenire a accidentelor.
4.1.3.4 Masuri privind organizarea si execuia lucrrilor de terasamente pe pmnturi cu umflri si contracii mari (PUCM)
nainte de nceperea spturilor, este absolut necesar ca suprafaa terenului s fie curat i nivelat, cu pante de scurgere spre exterior, pentru a nu se permite stagnarea apelor din precipitaii i scurgerea lor n spturile pentru fundaii. Toate lucrrile se vor efectua pe tronsoane, fr ntreruperi i n timp ct mai scurt, pentru a se evita variaiile importante de umiditate a pmntului activ n timpul execuiei. Se va asigura permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale. Scopul este de a se evita destabilizarea echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pmnturilor. Toate lucrrile preliminare de drenaj vor fi finalizate nainte de nceperea spturilor, pentru a se asigura ca lucrrile se vor executa fr a fi afectate de ape. Ultimul strat de pmnt, de circa 30 cm grosime, din sptura pentru fundaie trebuie excavat pe poriuni ealonate n timp - pe msura posibilitilor de execuie a fundaiilor n ziua respectiv - i imediat nainte de turnarea betonului n fundaie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaiile de umiditate. n cazul n care nivelul de fundare al construciei se afl n zone de variaie sezonier a umiditii pmntului, executantul este obligat s solicite prezena proiectantului nainte de nceperea turnrii betonului n fundaii, pentru a verifica msura n care ipotezele luate n considerare la proiectare corespund cu situaia real de pe teren.
pag 28 din 355
Dac totui se produc crpturi pe suprafaa terenului de la cota de fundare, nainte de turnarea betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dac crpturile sunt mici) fie cu pmnt stabilizat (realizat conform recomandrilor din studiul geotehnic 30% nisip si 70% pmnt local) i apoi la compactarea suprafeei de fundare precedat de o uoar stropire a pmntului, pentru a se realiza umiditatea optim de echilibru stabilit. Aceste operaii necesit mult atenie i trebuie urmate imediat de turnarea betonului n fundaie. Msurile prescrise la acest punct se vor aplica i nainte de realizarea umpluturilor sub pardoseli si platforme betonate.
4.1.3.5 Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros

Executarea lucrrilor de excavaii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si instalaii aferente aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini. Nu se vor ncepe lucrri de excavaii daca acestea nu pot fi finalizate si acoperite/protejate cu materialele geosintetice nainte de ntreruperea lucrrilor pe timp friguros (decembrie-martie). Daca totui, din motive neprevzute se ntrerup lucrrile si spturile nu au ajuns la cota proiectata ele vor fi protejate cu materiale geosintetice. Este recomandabil ca lucrrile de excavaii sa se opreasc cu cel puin 1,0 m nainte de cota proiectata daca: - Nu au fost nc procurate materialele geosintetice de acoperire - Lucrrile urmeaz a fi ntrerupte pe timp friguros sau din orice alte motive
4.1.3.6 Transportul pamantului pe timp friguros

Transportul pmntului spat pe timp friguros trebuie sa se termine nainte de a ncepe sa nghee, in conformitate cu tabelul urmtor: Tabel 2. Temperatura aerului Timpul de ncepere a ngherii (C ) (minute) -5 90 -10 -15 60 50
4.1.4
Umplerea
Lucrarile de umplutura realizate la executia investitiei constau in: umpluturi in jurul elementelor de constructii subterane (fundatii, grinzi de fundatii, canale). Acestea se executa cu material rezultat din sapatura, iar cand acestea nu corespunde din punct de vedere calitativ se va aduce material de umplutura dintr-o sursa apropiata. Acolo unde nu exista spatiu de depozitare in apropierea sapaturii, pamantul rezultat se va evacua in intregime la depozit urmand ca pamantul necesar pentru umpluturi sa fie readus pe lucrare. Pentru profilarea terenului n scopul construirii obiectelor tehnologice la cotele din proiect, se recomand realizarea de taluzuri cu pante de minim 1:3. n scopul asigurrii stabilitii pantelor, se va evita expunerea la variaii de umiditate i temperatur prin acoperirea imediat cu un strat de pmnt vegetal i vegetalizarea cu iarb i arbuti.
4.1.4.1 Cerine privind materialele de umplere

Materialele pentru umpluturi trebuie sa fie pamanturi coezive sau slab coezive in amestec cu pietrisuri. Este interzisa folosirea pamanturilor cu contractii si umflaturi mari, prafuri, maluri, argile moi si cu continut de materii organice. Se indeparteaza prin sapare manuala, ultimul strat de pamant, pamantul care s-a alterat si celelalte impuritati care au aparut pe fundul sapaturii, se verifica cotele de nivel, planeitate si pantele necesare ale fundului sapaturii, inainte de turnarea betonului de egalizare. Acolo unde este cazul, se fac corecturile de rigoare sapand manual. In cazul in care cota sapaturii este mai jos decat
pag 29 din 355
cota de fundare din proiect, diferenta de cota se va completa cu beton de egalizare; se interzice cu desavarsire completarea cu pamant compactat, sau alte materiale. Recomandari ale studiului geotehnic Avnd n vedere faptul c toate materialele interceptate pe adncimea investigat intr n categoria pmnturilor cu umflri i contracii mari i, conform STAS 2914-84, categoria 4d, respectiv cu calitate rea pentru terasamente, acestea nu vor putea fi folosite, n starea lor natural ca materiale de umplutur pentru corpul digurilor perimetrale ale depozitului sau alte umpluturi. n cazul folosirii acestor materiale ca materiale de umplutur, ele trebuie desensibilizate n raport cu apa prin adaos fie de material granular (nisip, balast) sau stabilizatori hidrici (ciment, var). Amestecul optim pamant local/nisip se va verifica prin ncercri specifice pe pista de ncercri, pornind de la reeta recomandata de studiul geotehnic (30% nisip+70% pamant local).
4.1.4.2 Execuia lucrrii, abaterile si testrile

Operaiile de umplutura de langa fundatii se vor efectua dupa ce toate lucrarile de constructii au fost executate, respectiv, s-au decofrat toate elementele monolite si au fost scoase din sapatura cofrajele. Inainte de executia umpluturilor se vor scoate din sapatura toate obiectele ce au cazut linga fundatii, bolovanii, resturile vegetale si celelalte impuritatii. Umpluturile se executa manual prin imprastierea pamantului cu lopata in straturi uniforme de 10 - 20 cm grosime si compactarea fiecarui strat. Umpluturile se vor executa cu pamantul rezultat din sapaturi, sau cu zguri, reziduri din exploatari miniere cu conditia ca acestea sa fie studiate inainte de punerea in opera. Este interzis executarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari. Trebuie respectata tehnolgia de compactare.
4.1.4.2.1
Masuri privind execuia lucrrilor de umpluturi in ramblee/diguri perimetrale utilizand pamant local rezultat din sptura, tratat
Execuia umpluturilor nu vor ncepe nainte de a: - efectua analize de laborator pentru reeta de material de umplutura recomandata de studiul geotehnic: utilizarea de nisip, stabilirea proporiei in raport cu materialul local, determinarea caracteristicilor materialului granular, astfel nct umplutura compactata sa ndeplineasc condiiile minime recomandate de studiul geotehnic. - se verifica in poligonul de ncercri posibilitatea de a implementa practic reeta de desensibilizare a pmntului la umezeala, recomandata de Studiul geotehnic. Se preleveaz probe si se analizeaz in laborator, verificnd astfel daca rezultatul este satisfctor si ndeplinete cerinele minime pentru stratul de umplutura - nu se executa lucrri de umplutura pe timp de ploaie sau ninsoare - tehnologie de lucru: aternerea in straturi succesive de pmnt si material granular, recomandabil nisip, in proporia recomandata de Studiul geotehnic si verificata in poligonul de ncercri trecerea cu utilajul special de tip mixer, pentru amestecarea celor doua straturi si obinerea unui material cat mai omogen numrul de treceri necesare obinerii gradului de compactare optim se stabilete prin ncercri anterioare, in poligonul de ncercri taluzurile interioare ale digului perimetral al celulei 1, vor trebui sa ndeplineasc o -9 cerina suplimentara: coeficient de permeabilitate k 1,0x10 m/s pe o grosime de minim 0,50 m taluzul exterior al digului perimetral al celulei 1, cu inclinaie 1:2, va trebui copertat cu un strat de minim 30 cm pmnt fertil pentru a putea realiza nfrirea starurilor din corpul digului cu straturile de acoperire menionate mai sus, straturile care compun corpul digului vor fi astfel realizate nct pe taluzuri sa rmn trepte de nfrire umplutura in dig se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe ntreaga lime a platformei si in principiu pe ntreaga lungime a rambleului, evitndu-se segregrile si variaiile de umiditate si granulometrie ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC
pag 30 din 355
daca dificulti speciale, recunoscute de Inginer, impun ca execuia straturilor elementare sa se fac pe limi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alturate, care mpreun acoper ntreaga lime a profilului, urmrind ca decalarea in nlime intre doua benzi alturate sa nu depeasc grosimea maxim impusa pmntul si nisipul adus pe platform este mprtiat, amestecat si nivelat, compactat pe ntreaga lime a platformei, sau a benzii de lucru, in grosimea optima de compactare stabilita, urmnd realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. suprafaa fiecrui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3..5%, ctre exterior, iar suprafaa ultimului strat va avea panta proiectata la punerea in opera a pmntului tratat in ramblee, se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta Laboratorul antierului va face determinri ale umiditii la sursa si se vor lua masurile in consecina pentru punerea in opera, respectiv aternerea si compactarea imediata sau dup ce se zvnta pmntul/nisipul, astfel nct acesta sa ajung la o umiditate cat mai apropiata de cea optima. Daca materialul de umplutura este prea uscat, se procedeaz la udarea stratului pentru a-l aduce la valoarea umiditii optime. Antreprenorul va trebui sa obin acordul Inginerului, cu cel puin 8 zile nainte de nceperea lucrrilor: reeta pentru desensibilizarea la umezeala a pmntului folosit, grosimea stratului elementar care poate asigura obinerea (dup compactare) a gradului de compactare de minim 96% In acest scop, nainte de nceperea lucrrilor, va realiza cate un tronson de minim 30 m lungime pentru fiecare varianta de reeta propusa de Studiul geotehnic. Daca compactarea, c si prescrise nu pot fi obinute, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plana de ncercare, dup ce va aduce modificrile necesare reetei utilizate, grosimii straturilor sau utilajului folosit. Rezultatele acestor ncercri trebuie sa fie menionate in registrul de antier. Grosimea straturilor succesive (pmnt+nisip) nu va putea depi 20 cm Abaterile limita de la gradul de compactare vor fi 4% si se accepta in maxim 10% din punctele de verificare indiferent de temperatura de afara, lucrrile de umplutura se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin anuri si diguri mpotriva splrii
4.1.4.2.2
Executarea umpluturilor pe timp friguros
Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmtoarele condiii: Tabel 3. Condiii pentru executarea umpluturilor pe timp friguros Temperatura +1C Durata Durata totala de execuie
Procesul tehnologic si condiii de realizare Sparea, transportul aternerea in umplutura si compactarea pmntului neinghetat. Sparea pmntului pentru aezarea in umplutura, din zone in care terenul nu este ngheat. Aezarea pmntului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neingheat
+1C
Durata de spare In momentul stratului aternerii
+1C
La atingerea temperaturilor critice menionate in tabel, executarea umpluturilor se oprete lunduse masuri de protejare a suprafeelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe poriuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfoare fr ntrerupere astfel nct la sfritul zilei de lucru poriunea de lucrare sa fie complet terminata.
pag 31 din 355
La aternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in execuie, iar aternerea se va face in straturi subiri de maxim 28 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrrile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin anuri si diguri mpotriva splrii.
4.2
4.2.1
TERASAMENTE PENTRU DRUMURI Generalitati

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor. El cuprinde conditiile tehnice ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
4.2.2
Standarde si normative de referinta
4.2.2.1 Acte normative

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Legea 319/2006 HG 1425/2006 Ordinul 508/933/2002 al MMSS si MSF modificat cu HG 355/2007 Ordinu 163/2007 Norme metodologice privind conditiile de circulatie si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului A securitatii si sanatatii in munca Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 Norme generale de protecie a muncii Norme generale de aprare mpotriva incendiilor
4.2.2.2 Reglementari tehnice

CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide
4.2.2.3 Standarde
SR EN 13450:2003 SREN ISO 14688- 2:2005 STAS 1709/1-90 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghetdezghet. Prescriptii tehnice. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare Teren de fundare. Determinarea umiditatii Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor. Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compac-
STAS 1709/2-90
STAS 1709/3-90
STAS 1913/1-82 STAS 1913/3-76 STAS 1913/4-86 STAS 1913/5-85 STAS 1913/12-88 STAS 1913/13-83
pag 32 din 355
tare. Incercarea Proctor STAS 1913/15-75 STAS 2914-84 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
4.2.3
Prevederi generale
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte standarde si normative vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
4.2.4
Materiale folosite
4.2.4.1 Pamant vegetal

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pamant vegetal corespunzator.
4.2.4.2 Pamanturi pentru terasamente

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.
pag 33 din 355
4.2.4.3 Apa de compactare

Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
4.2.4.4 Pamanturi pentru straturi de protectie

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
4.2.4.5 Verificarea calitatii pamanturilor

Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute in tabelul 4. Tabel 4. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Verificarea calitatii pamantului Caracteristici care se verifica Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet, dezghet Frecvente minime In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o incercare la fiecare 5.000 mc Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pala protectia rambleelor, o incercare la fiecare 1.000 mc O incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu Zilnic sau la fiecare 500 mc Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/3-76 13450:2003 1913/13-83 1913/12-88 1709/3-90 1913/1-82
8 Umiditate
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator
pag 34 din 355
Tabel 1.a. Materiale pentru terasamente. Categoriile de pamanturi, clasificate conform STAS 2914-84 Simbol Continut de parti fine in % din masa totala pentru: d<0,005mm d<0,05mm d<0,25mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate, Un Indice de plasticitate Ip pentru fractiunea sub 0,5 mm Umflare libera, UL, % Calitate ca material pentru terasamente
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi
1. Pamanturi necoezive grosiere (fraciunea mai mica de 2 mm reprezint mai mult de 50%) 1a <1 1b 5 <10 <20 >5 0
Foarte buna Foarte buna
Blocuri, bolovanis, pietri
cu foarte puine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la nghe/dezghe si in variaiile de umiditate
idem, 1a, insa uniforme (granulozitate discontinua)
2. Pamanturi necoezive medii si fine (fraciunea mai mica de 2 mm reprezint mai mult de 50%) 2a <6 2b <20 <40
>5 10 5 -
cu foarte puine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); sensibilitate mijlocie la nghe/dezghe si variaiile de umiditate
Foarte buna
Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin
idem, 2a, insa uniforme (granulozitate discontinua)
Buna
3. Pamanturi necoezive medii si fine (fraciunea mai mica de 2 mm reprezint mai mult de 50%) 3a >6
40 >20 >40 >10
Nisip cu pietri, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prfos sau argilos 3b
cu multe parti fine; foarte sensibile la nghe / dezghe; fraciunea fina prezint umflare libera, respectiv contracii reduse
Mediocra
Idem 3a insa fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare
>40
Mediocra
pag 35 din 355
Tabel 1.b. Materiale pentru terasamente. Categoriile de pamanturi, clasificate conform STAS 2914-84 Simbol Conform nomogramei Casagrande 4a <10 <40 Granulozitate
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi
Indice de plasticitate Ip pentru fractiunea sub 0,5 mm
Umflare libera, UL, %
Calitate ca material pentru terasamente Mediocra
anorganice cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la nghe/dezghe 4b <35
4. Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos,nisip argilos, praf, praf argilos, argila prafoasa, nisipoasa, argila nisipoasa, argila profoasa, argila, argila grasa 4c 10
anorganice cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibilitate la nghe/dezghe
<70
Mediocra
organice, (MO>5%)* cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la nghe/dezghe 4d
<40
Mediocra
anorganice cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la nghe/dezghe 4e
>35
>70
Rea
organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la nghe/dezghe 4f
<35
<75
Rea
>40 Foarte rea
organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mare, umflare libera medie sau mare, foarte sensibile la nghe/dezghe
*Materiile organice sunt notate ci MO
pag 36 din 355
Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
4.2.5
Executarea terasamentelor
4.2.5.1 Pichetajul lucrarilor

De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou. In ambele cazuri, trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: - inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; - punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); - inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
4.2.5.2 Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: - defrisari; - curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni; - decaparea si depozitarea pamantului vegetal; - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 37 din 355
demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleecu inaltime mai mica de 2 m precum si la deblee. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform punctului 4.2.5.2 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Beneficiarul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
4.2.5.3 Miscarea pamantului

Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii rambleelor (in sensul prevederilor punctului 4.2.4.2) precum si pamantul din patul drumului din zonele debleu care trebuie inlocuite (in sensul punctului 4.2.4.2) vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din deblee, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Beneficiarului. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze Beneficiarul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
pag 38 din 355
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile punctului 4.2.4.2 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Beneficiarului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor
4.2.6
Gropi de imprumut
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Beneficiarul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: - un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor punctului 4.2.4.2 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; - acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; - un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: - pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului; - crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; - taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzele sa fie ingrijit executate;
4.2.7
Executia debleelor
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre Beneficiarul lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de
pag 39 din 355
100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleelor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Beneficiarului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzelor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 5, in functie de natura materialelor existente in debleu. Tabel 5. Inclinarea taluzelor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m Natura materialelor din debleu Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Inclinarea taluzurilor 1,0 : 1,5 1,0:1,0...1,0:0,5 1,0:0,1
In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzelor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzele vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Beneficiarul. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 7 pct. c). Daca proiectul prevede executarea rambleelor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in deblee sa se faca astfel: in perioada ploioasa: extragerea verticala dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzelor sub lata de 3 m sunt date n tabelul 6. Tabel 6. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzelor Profilul Platform cu strat de form Platform fr strat de form Taluz de debleu neacoperit Tolerante admise Materiale necopacte Materiale compacte +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm +/- 5 cm +/- 10 cm variabil n functie de
In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in deblee sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu; in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; taluzele gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu
pag 40 din 355
inclinarea de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: - in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului; suprafata superioara a acestor ramblee suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; - la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. Beneficiarul se va opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor, susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
4.2.8
Pregatirea terenului de sub ramblee

Lucrarile aratate la pichetajul lucrarilor si la lucrari pregatitoare, sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu. Pentru ramblee mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor prevazute la pichetajul lucrarilor si la lucrari pregatitoare,, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.
4. 2. 9
Executia rambleelor
4.2.9.1 Prescriptii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul sau, la propunerea Antreprenorului.
pag 41 din 355
4.2.9.2 Modul de executie a rambleelor

Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Beneficiar, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3 5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform punctului de finisare a platformei. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri - impanarea golurilor cu pamant - asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
4.2.9.3 Compactarea rambleelor

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazut in STAS 2914-84, conform tabelului 7. Tabel 7. Gradul de compactare Proctor Normal prevazut in STAS 2914-84
Pamanturi Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu inaltimea: h 2,00 m h > 2,00 m b. In corpul rambleelor, la adancimea sub patul drumului: h 0,50 m 0,5 < h 2,00 m h > 2,00 m c. In deblee, pe adancimea de 30 cm sub patul drumului Necoezive Imbracaminti permanente Imbracaminti semipermanente Imbracaminti permanente Coezive Imbracaminti semipermanente
100 95
95 92
97 92
93 90
100 100 95 100
100 97 92 100
100 97 92 100
100 94 90 100
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Beneficiarului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,
pag 42 din 355
care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
4.2.9.4 Controlul compactarii

In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: controlul va fi pe fiecare strat frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6. toate straturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare 98% Proctor normal, la umiditatea optima de compactare cu o abatere de 0...+3%.
Abateri admisibile - abaterile limit la gradul de compactare vor fi de +-2% i se accept n max. 5% din numrul punctelor de verificare. - abaterile limit la umiditatea de compactare vor fi de +-1% (fata de domeniul 0...3%) i se accept n max. 5% din numrul punctelor de verificare.
4.2.9.5 Profiluri si tauzuri

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Taluzele rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate in tabelul 8. Tabel 8. Inclinatia taluzurilor rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare Natura materialului in rambleu Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max. m) 6 7 8 10
Panta taluzelor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul7. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 8, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzelor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
pag 43 din 355
La ramblee mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzelor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5. Taluzele rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 9, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Tabel 9. Inclinatia taluzurilor rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa Caracteristicile terenului de fundare a) Unghiul de frecare interna in grade Panta terenului de fundare 30 0 1:10 1:5 1:3 3,0 0 2,0 0 1,0 0 5
0
10 60 4,00 3,00 2,00 10 3,00 2,00 1,00 -
15 60 10
b) coeziunea materialului KPa 3 60 0 Inaltimea maxima a rambleului, h max. (m) 5,00 4,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 4,00 3,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 8,00 6,00 4,00 3,00 30 80 10,0 0 7,00 5,00 4,00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzelor sunt urmatoarele - platforma fara strat de forma +/- 3 cm platforma cu strat de forma taluz neacoperit +/- 5 cm +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm Tabel 10. Frecventa incercarilor PROCTOR Denumirea incercarii Incercarea Proctor Frecventa minimala a incercarilor 1 la 5.000 m3 Observatii Pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de 1 la 250 ml de platforma pe strat apa Determinarea 3 la 250 ml de platforma pe strat gradului de compactare Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
4.2.10 Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa

Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: - asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din deblee sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; - un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 44 din 355
tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor.
4.2.11 Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase

Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 7) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tabelul 6. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase
4.2.12 Protectia impotriva apelor

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
4.2.13 Executia santurilor si rigolelor

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta diverselor materiale. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar materialele in proeminenta sa fie inlaturate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de materiale cazute.
4.2.14 Finisarea platformei

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 7, respectiv, in tabelul 6. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, pe intreaga latime la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
pag 45 din 355
4.2.15 Acoperirea cu pamant vegetal

Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
4.2.16 Drenarea apelor subterane

Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Beneficiar si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
4.2.17 Intretinerea in timpul termenului de garantie

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzelor rambleelor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.
4.2.18 Controlul executiei lucrarilor

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactarii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.
4.2.18.1 Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare
Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de: +/-0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
pag 46 din 355
4.2.18.2 Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)

Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta). La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 11, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 11. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Determinarea modulului de deformatie liniara al pamanturilor sau al materialelor din componenta drumurilor prin incercari directe pe teren si in laborator se poate realiza si cu placa Lukas, conform STAS 2914/4-89, STAS 6400/84, 8942/3/90.
4.2.18.3 Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 4.
4.2.18.4 Verificarea grosimii straturilor asternute

Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
4.2.18.5 Verificarea compactarii umpluturilor

Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va 3 preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm , conform STAS 2914. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate 2 stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 47 din 355
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 7, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.
4.2.18.6 Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzelor, tolerantele sunt cele aratate la pct. Executia debleelor (Tabelul 6) si la pct. Profiluri si taluze din prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 11, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate. Tabel 11. Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm Tipul de pamant conform SR EN ISO 14688-2:2005 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, 450 argila Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
4.2.19 Receptia lucrarii

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
4.2.19.1 Receptia pe faze de executie

In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se efectueaza de catre Beneficiar si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.
pag 48 din 355
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: - trasarea si pichetarea lucrarii; - decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; - compactarea terenului de fundatie; - in cazul rambleelor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; - in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: - concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; - natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; - nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; - nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; - se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc.; - nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.
4.2.19.2 Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.
4.2.19.3 Receptia finala

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.
4.3
4.3.1
DRUMURI SI ALTE ZONE PAVATE Descrierea generala a drumurilor i a zonelor pavate

Sistemele rutiere pentru platforme, drumuri interioare si drumul de serviciu s-au adoptat in conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide si suple, indicativ NP 116-04 si cu Normativul pentru proiectarea,executarea si receptionarea drumurilor industriale indicativ C79-80, astfel: 4 cm strat de uzur din beton asfaltic BA 16 6 cm strat de legtur din beton asfaltic BAD 25 15 cm strat de baz din piatra spart amestc optimal 0-63mm 36 cm strat de balast (stratul de fundatie) 15 m strat de forma de protecie la nghe.
Drumul perimetral al depozitului este inierbat.
pag 49 din 355
4.3.2
Standarde
Pavarea drumurilor i a altor zone se va executa conform normativului NE 014 2002 4.4
4.4.1 STRAT DE FUNDAII DIN BALAST Generalitati
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia stratului de fundatie din balast prevazut la sistemul rutier si pe zona de acostamente. El cuprinde conditiile tehnice de executie si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele folosite si stratului realizat. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. In zonele cu burdusiri unde este nevoie de refacerea sistemului rutier se prevede un strat suplimentar de balast de 20 cm grosime. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
4.4.2
Materiale
4.4.2.1 Agregate naturale

Pentru execuia stratului de fundaie se va utiliza balast cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provin din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau nghe, nu trebuie sa conin corpuri strine vizibile (bulgari de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate (SR EN 12620:3013). Balastul pentru a fi folosit in stratul de fundaie trebuie sa ndeplineasc caracteristicile artate in tabelul 12. Tabel 12. Caracteristicile balastului folosit in stratul de fundaie la drum Caracteristici Sort Coninutul de fraciuni, % Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Echivalent de nisip (EN) min Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) % max. Condiii de admisibilitate fundaii rutiere 0-63 Conform tabel 14 - SR EN 12620:2013 Conform fig. 2 - SR EN 12620:2013 15 30 50
Agregatul se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dup ce analizele de laborator au artat ca este corespunztor. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitii balastului astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de ealonarea lucrrilor.
pag 50 din 355
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel nct sa se evite amestecarea balasturilor. In cazul in care la verificarea calitii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 12, aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute. Balastul din acostamente poate fi nlocuit si cu piatra sparta daca in zona este mai facila aprovizionarea acesteia.
4.4.2.2 Apa
Apa necesara compactrii stratului de balast poate sa provin din reeaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa conin nici un fel de particule in suspensie.
4.4.2.3 Controlul calitii balastului nainte de realizarea stratului de fundaie

Controlul calitii se face de ctre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 13. Tabel 13. Controlul calitii balastului Nr. crt. Aciunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor nscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garanie Determinarea granulometrica Frecventa minima La aprovizionare 2 La fiecare lot aprovizionat La locul de punere in opera 3 Metoda de determinare conf. STAS 4 SR EN 12620:2013
0 1
O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)
4606-80
Umiditate -
O proba pe schimb (si sort) si ori de cte ori se observa o schimbare cauzata de condiii meteorologice
4606-80
Rezistente la uzura cu maina tip Los Angeles (LA)
O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort)
SR EN 12620:2013
4.4.3
Stabilirea caracteristicilor de compactare

Caracteristicile optime de compactare nainte de nceperea lucrrilor executantul este obligat sa execute un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel puin 3,40 m ( dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe antier in condiiile de execuie curente, componenta atelierului de compactare si modul de acionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare Proctor normal de 100%, conform STAS 2914-84. Caracteristicile efective de compactare Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul antierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
pag 51 din 355
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.pM
4.4.4
Punerea in opera a balastului

La execuia stratului de fundaie din balast se va trece numai dup recepionarea lucrrilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului . nainte de aternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaii. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in funcie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
4.4.4.1 Experimentarea punerii in opera a balastului

nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o lime de cel puin 3,40 m (dublul limii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe antier in condiii de execuie curente, componenta atelierului de compactare si modul de acionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de rspndire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafaare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "Inginerului proiectant", efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua ncercare dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume: grosimea optima a stratului de balast pus in opera; condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc suprafaa clcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
Intensitatea de compactare = Q/S Q= S=
In cazul cnd se folosete tandem de utilaje de acelai tip suprafeele clcate de fiecare utilaj se cumuleaz. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referina pentru restul lucrrii. Caracteristicile obinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmrirea calitii lucrrilor.
4.4.4.2 Punerea in opera a balastului

Pe terasamentul(stratul suport) recepionat se aterne si se niveleaz balastul intr-unul sau mai multe straturi in funcie de grosimea prevzuta in proiect si grosimea optima de compactare ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 52 din 355
stabilita pe tronsonul experimental. Balastul se va pune in opera in straturi de maxim 30 cm grosime. Aternerea si nivelarea se face la ablon cu respectarea latimii si pantei prevzute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitndu-se supra-umezirea locala. Compactarea straturilor de fundaie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga latime a platformei, acostamentele se completeaz si se compacteaz odat cu straturile de fundaie astfel ca straturile de fundaie sa fie permanent ncadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor . Denivelrile care se produc in timpul compactrii straturilor de fundaie sau rmn dup compactare se corecteaz cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se re-niveleaz si apoi compacteaz din nou. Este interzisa: execuia din balast ngheat. aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpada sau cu pojghia de gheata.
4.4.4.3 Controlul calitii compactrii balastului

In timpul execuiei stratului de fundaie din balast se vor face pentru verificarea compactrii ncercrile si determinrile artate in tabelul 14 cu frecventa menionata in acelai tabel. Tabel 14. Controlul compactrii balastului Frecvente minime la locul de punere in opera de minim 3 probe la o suprafaa de 2.000 mp de strat minim 3 probe la o suprafaa de 2.000 mp de strat Zilnic minim 3 puncte pentru suprafee < 2.000 mp 1913/15-75 Metode de verificare conform STAS 1913/13-83 4606-80
Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica 1 2 3 4 5 ncercare Proctor modificata Determinarea compactare Determinarea compact umiditii grosimii
stratului
Verificarea realizrii intensitii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutii volumice in stare uscata
In ce privete capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform "Instruciunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu prghie - indicativ CD 31-94. Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compoziia granulometrica a balastului utilizat; - caracteristicile optime de compactare, obinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta.
pag 53 din 355
4.4.5
Condiii tehnice, reguli si metode de verificare
4.4.5.1 Elemente geometrice

Grosimea stratului de fundaie din balast este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strpunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum prezentat recepiei. Limea stratului de fundaie din balast este prevzuta in proiect. Abaterile limita la lime pot fi +/- 5 cm. Verificarea limii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundaiei de balast este cea a mbrcmintei prevzuta in proiect. Declivitile in profil longitudinal sunt conform proiectului. - Abaterile limita la cotele fundaiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in puncte izolate de +/- 10 mm.
4.4.5.2 Condiii de compactare

Stratul de fundaie din balast trebuie compactat pn la realizarea gradului de compactare de 100% Proctor Modificat in cel puin 95% din punctele de msurare si de 98% in toate punctele msurate pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundaie se considera realizata daca deformaiile elastice nregistrate (CD 31-2001) sunt mai mici dect valoarea admisibila care este conform Tabelului 15. Tabel 15. Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundaie din balast Grosimea stratului de fundaie din balast h.cm 15 20 25 NOTA: Valorile d.adm. sunt determinate pentru balasturi de tip 2, 3 si 4, avnd E def. = 600-700 daN/cm 2 conform instruciunilor PD 177-76 respectiv E el.= 2000-2300 daN/cm , conform instruciunilor CD 152-85
2 2
Stratul superior al terasamentelor alctuit din: Strat de forma conf. STAS 12253-84 Pmnturi de tipul conf. SR EN ISO 14688-2:2005 Nisip prfos Nisip argilos 210 180 160 Praf nisipos Praf argilos Praf 225 195 175 Argila Argila nisipoasa Argila prafoasa 250 210 190
140 130 120
Pentru balasturi de tip 1, 5 si 6 avnd E def. = 450-550 daN/cm , respectiv E el. = 1500-1800 2 daN/cm , valorile d.adm., date in tabel se sporesc cu 10%.
4.4.5.3 Caracteristicile suprafeei stratului de fundaie

Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, msurtorile se efectueaz in axul fiecrei benzi de circulaie si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm. - in profil transversal, verificarea se efectueaz in dreptul profilelor artate in proiect si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
pag 54 din 355
In cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeei fundaiei.
4.4.6
Recepia lucrrilor
4.4.6.1 Recepia pe faza

Recepia pe faze se efectueaz la terminarea execuiei unui strat component si nainte de executarea unui strat component imediat superior. Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in execuie, latimi, grosimi, pante transversale si capacitatea portanta la nivelul stratului executat. Se verifica exactitatea rezultatelor determinrilor nscrise in registrele de laborator. Se ncheie proces verbal de recepie conform reglementarilor legale in vigoare specificndu-se eventualele remedieri necesare.
4.4.6.2 Recepia preliminara la terminarea lucrrilor

Comisia de recepie examineaz lucrrile si verifica ndeplinirea condiiilor de execuie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre organele de control. In urma acestei recepii se ncheie "Procesul verbal de recepie preliminara".
4.4.6.3 Recepia finala

Recepia finala a stratului de fundaie din balast va avea loc o data cu recepia finala a unui sector, terminat integral dup expirarea perioadei de garanie si se va face in condiiile prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini
4.5
4.5.1
STRAT DIN PIATRA SPARTA Generalitati
4.5.1.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se refera la execuia si recepia macadamului ordinar folosit ca strat de baza . El cuprinde condiiile tehnice de execuie si de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasc materialele folosite si straturile realizate. Macadamul ordinar, conform SR 179-95 este alctuit dintr-un strat de piatra sparta monogranulara, cilindrat la uscat pn la fixare, mpnat cu plit sau criblura, udat si apoi din nou cilindrat pna se asigura ncletarea pietrei.
4.5.1.2 Prevederi generale

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologia corespunztoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor si luarea masurilor care se impun.
4.5.2
Natura si calitatea materialelor folosite
4.5.2.1 Materiale granulare

Materialele granulare folosite la execuia straturilor de macadam sunt urmtoarele: Macadam ordinar - piatra sparta sort 40-63, conform SR EN 12620:2013 - plit, sort 8-16 sau 16-25, conform SR EN 12620:2013
pag 55 din 355
- savura, sort 0-8, conform SR EN 12620:2013 - criblura sorturi 4-8, 8-16, 16-25, conform SR EN 12620:2013 - nisip natural 0-4, conform SR EN 12620:2013 Agregatele trebuie sa provin din roci stabile, acide nealterabile la aer, apa sau nghe, fr urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen in ce privete culoarea si compoziia mineralogica, cu structura omogena si compacta. Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum si coninutul lor de impuriti trebuie sa respecte prevederile din tabelele 16 si 17. Tabel 16. NISIP - condiii de admisibilitate Domenii de utilizare Caracteristica Sortul Granulozitate - coninut de fraciuni sub 0,02 mm % Umplerea golurilor dup mpnare 0 - 4 5...15 Protecie (pietri mrgritar) 4 - 8 max. 5
Tabel 17. AGREGATE CONCASATE - Condiii de admisibilitate Condiii de admisibilitate Caracteristica Coninut de impuritate: - corpuri strine - %, max. - fraciuni sub 0,1mm, % max. - coninut de argila Coninut de granule alterate, moi, friabil, poroase si vacuolare, % max. Uzura cu maina tip Los Angeles max. Rezistenta la uzura (micro Deval), max. Rezistenta la sfrmare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata, % min. Savura 1 Criblura Nu se admit 1.5 ( 1 ) (0.5) 2 5 18 ( 20 ) ( 24 ) 20 Piatra sparta si split 1 3 10 30 65
Caracteristicile fizice ale rocii de proveniena (densitate, densitate aparenta, compactitate, porozitate totala, absorbie de apa la presiune normala si coeficient de saturaie, densitate in grmada si volumul de goluri) trebuie sa corespunda standardelor sau documentelor tehnice normative de produs in vigoare, pentru roca respectiva. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitii acestor materiale. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pstrate in condiii care sa le fereasc de mprtiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. Aprovizionarea agregatelor de la furnizor se va face numai dup ce se constata ca acestea corespund condiiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor lua toate masurile necesare pentru a le feri sa se impurifice in timpul transportului. Controlul calitii agregatelor de ctre antreprenor se face in conformitate cu prevederile SR EN 12620:2013. Laboratorul antierului va tine evidenta calitii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
pag 56 din 355
4.5.2.2 Apa
Apa utilizata la execuia straturilor de macadam ordinar poate sa provin din reeaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute in SR EN 1008:2003. Metodele de determinare sunt reglementate prin acelai SR EN 1008:2003. Verificarea se face la nceperea lucrrilor si se repeta ori de cte ori se observa ca se schimba caracteristicile acesteia. In timpul utilizrii pe antier se va urmri ca apa sa nu se polueze cu detergeni, materiale organice, uleiuri, argile, etc.
4.5.2.3 Compoziia macadamului

Granulozitatea sorturilor de materiale granulare si cantitile orientative de materiale necesare executrii macadamului ordinar ca strat de baza sau ca mbrcminte sunt artate in tabelul 18. Tabel 18. Cantitile orientative de materiale necesare executrii macadamului ordinar Materiale Piatra sparta, kg/mp plit, kg/mp Savura sau nisip, kg/mp Nisip sau savura, kg/mp Apa, l/mp Nota *) Cnd piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.) consumul de plit se poate reduce la 18...22 kg si respectiv la 14...18 kg/mp micorndu-se corespunztor piatra sparta **) Materialul granular mrunt poate fi alctuit numai din savura sau nisip, ori in amestec in pri egale din aceste doua materiale Macadam folosit ca strat de baza 140...145 16...20* 30...35** 15...18 25...30
4.5.3
Condiii tehnice

Elemente geometrice pentru stratul de macadam ordinar trebuie sa respecte prevederile din proiect. Abaterile limita si denivelrile admisibile Abaterile limita locale admise la grosime, lime si cotele profilului in lung precum si denivelrile admise in profil transversal si longitudinal sunt artate in tabelul 19. Tabel 19. Abateri limita la denivelrile admisibile Abaterea la Grosime Lime Cote in profil longitudinal Valoare limita admisa 10% 5 cm 5 cm
4.5.4
Execuia stratului de macadam
4.5.4.1 Execuia macadamului ordinar

Pe suprafaa fundaiei pregtita conform STAS 6400-84 se aterne piatra sparta 40-63 in grosime ct mai uniforma folosindu-se in acest scop ca repere benzi din agregate aternute la cota si se trece apoi la cilindrarea acesteia.
pag 57 din 355
Cilindrarea pietrei sparte se va face cu compactori cu rulouri netede uoare (6...8 t) si apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10-14 t) pn la fixare. Aternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la ablon. Urmtoarea operaie, obligatorie, este mpnarea scheletului macadamului prin aternerea uniforma a plitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu cilindrarea. Dup aternerea fiecrei reprize se trece de 2-3 ori cu compactorul cu rulouri netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pana la completa ncletare a stratului de macadam. La cilindrarea din aceasta faza se vor folosi compactori cu rulouri netede mijlocii sau grele (peste 14 t). Dup ncletare se face umplerea golurilor ramase cu savuri sau nisip aternut uniform in doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pn la fixarea definitiva. Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cnd tamburii unui compactor greu, cu rulouri netede nu mai las nici un fel de urme pe suprafaa macadamului, iar mai multe pietre de aceeai mrime si natura cu piatra concasata folosita nu mai ptrund in macadam si sunt sfrmate de rulouri (tamburi). Dup fixarea definitiva se aterne un strat de nisip grunos sau savura in grosime de 1 cm pentru protecie. Suprafaa macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre rspndite uniform.
4.5.4.2 Perioada de lucru si darea in circulaie

Este interzisa execuia macadamului ordinar pe o fundaie acoperita cu un strat de zpada sau cu o pojghia de gheata precum si cu agregate ngheate. Se recomanda ca, dup execuie, macadamul ordinar care servete ca strat de baza si in special ca strat de baza sub mbrcminte bituminoasa, sa fie lsat in circulaie minimum o luna de zile nainte de aternerea mbrcmintei. Pe timpul darii in circulaie a macadamului ordinar care servete ca strat de baza circulaia trebuie dirijata pe ntreaga lime a caii, aa fel nct sa se asigure o compactare uniforma pe toata suprafaa. Antreprenorul lucrrii va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot timpul ct este supus circulaiei si pana la recepia lucrrii trebuie ntreinut prin luarea urmtoarelor masuri: ndeprtarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protecie, aruncate de circulaia pe acostamente repararea imediata cu plit si savura a denivelrilor sau degradrilor aprute evitndu-se in special stagnarea apei pe suprafaa mbrcmintei.
Materialul de ntreinere si reparaii se aterne in grosimile necesare si se va bate cu maiul meninndu-se in aceste condiii pn la fixare, folosindu-se de preferina plit, sortul 8-16 si 1625 sau amestec 8-25.
4.5.4.3 Verificarea lucrrilor executate

nainte de aternerea macadamului se verifica condiiile de suprafaare ale fundaiei si cele de pregtire a acestora. La aternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la sfritul fixrii definitive se verifica daca se ndeplinesc condiiile privind abaterile limita si denivelrile admisibile la elementele geometrice, dup cum urmeaz: In profil longitudinal se verifica denivelrile pe axul drumului si pe doua generatoare situate de o parte si de alta, la minimum un metru de la marginea mbrcmintei. Msurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm lime, cu inclinaie 1:10.
pag 58 din 355
Verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Msurarea se face prin constatarea denivelrilor sub ablon avnd forma profilului transversal tip. Msurarea diferenelor dintre ablon si stratul de macadam se face in axa drumului si la distante de 1 m si 2 m de la margine. Pentru msurare servete o pana de 30 cm lungime si maximum 30 mm lime, cu o grosime la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are o inclinaie de 1:4 si fata superioara gradata corespunztor fiecrei diferene de 1 mm. Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sgeata maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul ablonului de profil transversal tip. Cotele profilului longitudinal se verifica prin nivelment geometric in axa drumului. Rezultatele verificrilor lucrrilor executate ca si a materialelor folosite se nscriu in evidentele de antier.
4.5.5
Recepia lucrrilor
4.5.5.1 Recepia preliminara

Comisia de recepie va examina lucrrile fata de documentaia tehnica aprobata si fata de evidentele de antier, care constituie documentaia de control a execuiei. La recepie se va examina daca s-au respectat: - condiiile prevzute pentru materiale - cantitile de materiale folosite - daca s-au ridicat la timp si in numr suficient probele de materiale, nct sa asigure verificarea calitii lor - daca lucrrile s-au executat conform documentaiei tehnice aprobate si documentaiei de control ntocmita in timpul execuiei. La recepie se vor verifica: - denivelrile in profil in lung - denivelrile in profil transversal si respectarea pantei prescrise - respectarea cotelor in profil longitudinal - respectarea grosimilor prevzute pentru macadamuri.
4.5.5.2 Recepia finala

Recepia finala va avea loc dup expirarea perioadei de verificare in exploatare a comportrii lucrrilor si se va face in condiiile respectrii prevederilor legale in vigoare
4.6
4.6.1
ARMARE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA CU GEOGRILA

Generalitati Prezentul caiet de sarcini contine conditiile tehnice pentru realizarea armarii fundatiei de piatra sparta cu geogrila tri-ax. Specificatia se aplica la executarea drumului de acces in incinta de pozitului-celula 1, pe taluz.
4.6.2
Materiale utilizate Se va utiliza geogrila tri-ax, fabricata in conformitate cu un sistem de management al calitatii care indeplineste cerintele BS EN ISO 9001 : 2008. Geogrila va fi realizata dintr-o foaie de polipropilena perforata care este orientata apoi in trei directii echilaterale astfel incat nervurile rezultate vor avea un grad ridicat de orientare moleculara care continua prin masa nodului integrat.
pag 59 din 355
Proprietatile geogrilei:
- Valoarea rezistentei nodurilor trebuie sa fie de minim 90% din rezistenta nervuri. - Forma aperturilor: triunghiulara astfel incat distributia incarcarilor sa se faca radial. - Forma nervurilor geogrilei: rectangulara, cu muchii vii, distanta intre noduri de 40 mm,
grosimea medie a nervurii pe diagonala 1,8 mm si latimea 1,1 mm.
-
Modul secant radial mediu, la solicitare scazuta 455 kN/m la 0,5% efort.
- Material: polipropilena (PP) - Durabilitate: rezistenta la degradarea chimica, la inteperii, la oxidare, etc.
4.6.3
Transport, manipulare si depozitare Transportul rolelor de geogrila nu impune conditii speciale. Pentru depozitarea temporara a materialelor geogrilelor se vor respecta urmatoarele recomandari: Incarcarea/descarcarea materialelor se face utilizand masini si utilaje specifice (incarcator frontal, motostivuitor, excavator sau macara ), echipate corespunzator. Ele pot fi manevrate folosind echipamente de ridicare dimensionate pentru aceste greutati ( chingi, lanturi, sufe, etc) in asa fel incit sa se reduca potentialul de deteriorare al acestor role de material. Antreprenorul va pune la dispozitie spatiul (spatiile) de stocare cit mai aproape de lucrare pentru ca manipularile si transportul sa fie minimalizate. Spatiul de depozitare va fi protejat impotriva vandalismului, furtului si zona adiacenta va fi marcata. Rolele vor fi asezate pe o suprafata plana , uscata , curata, (de preferinta platforma betonata), dupa ce in prealabil au fost montati dulapi grosi de lemn, pentru a impiedica contactul direct al materialelor depozitate cu eventualele balti aparute in urma precipitatiilor si implicit murdarirea, deformarea deteriorarea sau cresterea greutatii acestora. Personalul care face manevrarea acestor materiale trebuie sa fie pregatit si instruit in conformitate cu specificatiile fiecarui material. Depozitarea rolelor se face sub forma piramidala cu o inaltime maxima de 3 m pentru a se evita prabusirea si in zone ce impun respectarea normelor PSI si NTS.
4.6.4
Tehnologia de executie
Pregtirea terenului Terenul natural pe care a fost trasata lucrarea va fi adus la cota ceruta de proiect prin mijloace specifice (sapatura, umplutura) sau doar curatarea pietrelor de mari dimensiuni/radacini, trunchiuri de copaci etc. Geogrilele se aseaza direct pe amplasament, dupa indepartarea asperitatilor majore (exemplu: pietre, radacini) si dupa umplerea golurilor si depresiunilor cu umplutura adecvata. Asternerea geogrilelor triaxiale. Punerea n oper a geogrilelor se face de ctre echipe specializate n acest tip de lucrri, conform recomandrilor productorului, a proiectului de executie. Etapele tehnologiei de executie a procedeului de armare a fundatiilor sunt:
asternerea umpluturii si compactarea. Pe tot parcursul executiei, vor fi luate masuri corespunzatoare pentru protejarea materialului impotriva tuturor surselor de deteriorare sau degradare posibile incluzind conditiile meteo nefavorabile pina la finalizarea lucrarii.
pregtirea terenului; amplasarea si suprapunerea geogrilelor; tensionarea si fixarea (daca este cazul);
pag 60 din 355
Nu va fi permis traficul sau deplasarea utilajelor pe geotextil sau geogrile naintea asezrii agregatului. Pentru a obtine modulul de deformatie/capacitate portanta, este necesar o confinare foarte buna a particulelor. Pentru a mentine pozitia geogrilei fata de umplutura sunt necesare imbinari sau suprapuneri intre geogrile. Tehnica de imbinare care se poate utiliza este suprapunere simpla, reprezentand metoda cea mai rapida si eficienta economic de realizare a imbinarilor Lungimea de suprapunere intre fasiile adiacente depinde de granulatia si grosimea umpluturii si de rigiditatea terenului. Lungimea minima de suprapunere va fi de 40 cm, iar cea maxima rezultata in mod uzual va fi de 100 cm. Suprapunerile trebuie mentinute in timpul asezarii umpluturii. Acest lucru se realizeaza, in general, prin asezarea locala a umpluturii peste zonele de imbinare inaintea asezarii umpluturii generale. Pentru zonele curbe, geogrilele se taie si se suprapun astfel nct s acopere zona curb. Suprapunerea la mbinri poate fi realizata prin simpa suprapunerea, care este frecvent utilizat deoarece reprezint metoda cea mai rapid si eficient economic. Lungimea de suprapunere depinde de granulatia si grosimea umpluturii si de rigiditatea terenului. Lungimea minim de suprapunere este de 400 mm. Suprapunerile trebuie s fie asigurate si pastrate n timpul operatiunii de umplere. Dac este necesar, acest lucru in general se obtine prin amplasarea unor mici cantitati de material granular local peste suprapuneri nainte de operatiunea principalela de umplere. Stratul de umplutura de deasupra geogrilei se va executa cu agregate de balastiera. Asternerea si compactarea straturilor de piatra sparta sau balast se poate face cu utilaje conventionale, cu conditia ca pe timpul executiei, suprafata stratului geogrilei sa fie mentinuta orizontala. Abaterile de la orizontala sa fie cuprinse in tolerante admise de 5 cm. Depozitarea agregatelor de balastiera care se vor folosi, se realizeaza in gramezi ce se repartizeaza mecanizat, cu ajutorul unei masini care imprastie materialul in cascada peste geogrile, ca de exemplu un excavator sau un repartizor cu cuva si lama de buldozer. Se va controla ritmul de executie a umpluturii de agregate pentru a se evita degradarea geogrilelor de catre utilajul de compactare. Nu va fi permis traficul sau deplasarea utilajelor pe geogrile inaintea asezarii balastului. Tehnologia de executie a fundatiei la drumuri, utilizand geogrile, va fi urmatoarea: - se intind geogrilele paralel cu axul drumului, avandu-se in vedere o suprapunere pe latimea a patru ochiuri atat pe directie longitudinala (de minim 300 mm), cat si transversala (in curbe), operatie ce se executa manual; - se transporta balastul cu autobasculanta, se descarca la inceputul drumului si se imprastie cu buldozerul, uniform; - se interzice traficul sau circulatia utilajelor direct pe geogrile, inaintea asezarii umpluturii; - se va executa o nivelare a stratului de agregate cu autogrederul, dupa care se va realiza compactarea primului strat de balast. In figura urmatoare se prezinta schematic tehnologia de executie a drumului armat cu geogrila:
pag 61 din 355
Intindere si suprapunere geogrila
Transport si descarcare balast
Imprastiere balast
si
nivelare
Compactare strat balast
4.6.5
Verificarea lucrarii
La efectuarea controlului se verific n primul rnd modul n care au fost ndeplinite prevederile proiectului. Se vor mai avea n vedere urmtoarele aspecte: - dac s-a fcut pregtirea terenului; - dac rezistena mbinrilor este corespunztoare i nu au rmas poriuni nembinate sau poriuni de teren neacoperite; - dac nu s-a produs degradarea sau ruperea unor poriuni de material; - dac nu se produc perforri, striviri n momentul acoperirii. Daca exista zone deteriorate, acestea vor fi remediate imediat. Inainte de receptia lucrarii se mai face o verificare finala si apoi se intocmeste si semneaza documentatia privind receptia. Lucrarea va fi supusa unei receptii preliminare si unei receptii finale. In cadrul receptiei preliminare efectuata la terminarea unor tronsoane ce urmeaza sa devina lucrari ascunse, se verifica: - cocordanta cu prevederile prevazute in caietul de sarcini si detaliile de executie - daca verificarile prevazute in caietul de sarcini au fost efectuate - conditiile tehnice si calitatea executiei, precum si constatarile organelor de control in cursul executiei. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie, in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, tratamentul de executie al acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie, unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul cum s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine
pag 62 din 355
4.7
4.7.1
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD Generaliti
4.7.1.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind mbrcmintea bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde condiiile tehnice de calitate prevzute in SR EN 13108-1:2006, care trebuie sa fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitii materialelor si straturilor executate. Caietul de sarcini se aplica la construcia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor, precum si la construcia drumurilor de exploatare. Tipul de mbrcminte bituminoasa cilindrata la cald se stabilete in proiect de ctre Proiectant. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbrcmintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.
4.7.1.2 Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

Imbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alctuite, in general, din doua straturi si anume: - stratul superior, de uzura, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: MAS 8, MAS 12.5 si MAS 16, mixturi asfaltice stabilizate; BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietri concasat. - stratul inferior, de legtura, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 20, BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietri concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietri sortat. In cazurile in care mbrcmintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa ndeplineasc toate condiiile cerute pentru stratul de uzura. Imbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform SR EN 13108-1:2006. Imbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmtoarelor normative: AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza; AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
4.7.2
Natura, calitatea si prepararea materialelor
4.7.2.1 Agregate
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa ndeplineasc, condiiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor (SR EN 12620:2013 si SR EN 13043:2003) dup cum urmeaz:
cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25; nisip de concasare 0-4, conform SR EN 12620:2013; nisip natural sort 0-4, conform SR EN 12620:2013;
pag 63 din 355
pietri si pietri concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR EN 12620:2013. Clasa minima a rocii din care se obin agregatele naturale de cariera, in funcie de clasa tehnica a drumului sau categoria strzii, trebuie sa fie conform SR EN 12620:2013.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de proveniena a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR EN 12620:2013. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie splate in totalitate, nainte de a fi introduse in instalaia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si perei despritori, pentru evitarea amestecrii si impurificrii agregatelor. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora.
4.7.2.2 Filer
Filerul care se utilizeaz la imbrcminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043:2003 si STAS 539-79. Conform STAS 539-79, trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - fineea (coninutul in pri fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% - coeficientul de hidrofilie max. 1%. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539-79 si condiiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.. Filerul se depoziteaz in ncperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu ncrcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
4.7.2.3 Liani
Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:
- bitum de clasa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591:2009 + Anexa Naionala NB si

art. 30, respectiv 31.
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraia 25/55) , clasa 4 (penetraia 45/80) si clasa 5
(penetraia 40/100), conform SR EN 14023:2010 + Anexa Naionala NB si art. 31. Lianii se selecteaz in funcie de penetraie, in concordanta cu zonele climatice din figura 9, si anume:
- pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumurile modificate 25/55 si
45/80;
- pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile 70/100 si bitumuri modificate 40/100; - pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zona, se utilizeaz bitumurile 50/70 si
bitumurile modificate 45/80. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza in straturile de baza si de legtura. Fata de cerinele specificate in SR EN 12591:2009 + Anexa Naionala NB, bitumul trebuie sa prezinte condiia suplimentara de ductilitate la 25 C (determinata conform SR 61:1997):
mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 70/100; mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT; mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT; mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT.
Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri sa prezinte o adivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se aditiveaza cu ageni de adezivitate.
pag 64 din 355
Adezivitatea se determina prin metoda spectrofotometrica conform SR EN 12697-11:2012. Pentru agregatele de balastiera, adezivitatea se va determina obligatoriu att prin metoda cantitativa (conform SR EN 12697-11:2012) cat si prin metoda calitativa, conform Normativ NE 022-2003 in vigoare. Se va lua in considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasa.. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificaiile productorului de bitum, respectiv specificaiilor tehnice de depozitare ale staiilor de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare va fi aleasa in funcie de specificaiile productorului, astfel incat caracteristicile iniiale ale bitumului sa nu sufere modificri la momentul preparrii mixturii. Se recomanda ca la stocare temperatura bitumului sa fie de 120-140 C, iar cel modificat de minimum 140 C si recirculare 20 minute la nceputul zilei de lucru. Pentru amorsare se utilizata emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 88771:2007 si SR EN 13808:2013. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraia de conformitate cu performantele produsului si se vor efectua verificri ale caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitum si bitum modificat) si art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
- 500 t bitum/bitum modificat din acelai sortiment; - 100 t emulsie bituminoasa din acelai sortiment
4.7.2.4 Aditivi
In vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinelor se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluai in conformitate cu legislaia in vigoare. Aceti aditivi pot fi adugai fie direct in bitum, cum sunt de exemplu agenii de adezivitate sau aditivii de mrire a lucrabilitatii, fie in mixtura asfaltica, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc. Tipul si dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de ctre un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind in funcie de realizarea cerinelor de performanta specificate.
pag 65 din 355
Aditivii utilizai la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baza un standard, un agrement european (ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naional, cum ar fi agrementul tehnic.
4.7.2.5 Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru execuia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor condiii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confeciona, in funcie de intensitatea de trafic, la

temperatura de 135+5 C, conform reglementarilor in vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform SR EN 12697-34:2012.
o
4.7.3
Modul de fabricare a mixturilor
4.7.3.1 Compoziia mixturilor

Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legtura, pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, funcie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 20. Tabel 20. Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate - criblura sort 4-8, 8-12.5 sau 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer -criblura 4-8, 8-16 -nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 -filer -criblura sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16 -nisip de concasare sort 0-4 -nisip natural sort 0-4 -filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16 - nisip natural sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-20 sau 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 -criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
Tipul mixturii asfaltice Mixtura asfaltica stabilizata MAS
Beton asfaltic rugos BAR
Mixtura asfaltica poroasa MAP
Beton asfaltic BA
Betoan asfaltic cu pietris concasat BAPC
Beton asfaltic deschis cu criblura BAD
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat BADPC
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat BADPS
Anrobat bituminos cu criblura AB
pag 66 din 355
Tipul mixturii asfaltice
Agregate naturale utilizate -nisip de concasare sort 0-4 -nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip de concasare) -filer cu criblura si pietris -criblura min. 35% sort 4-8, 8-16 si/sau 16-25 -nisip de concasare sort 0-4 -pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 -nisip natural sort 0-4(raport 1:1 cu nispi de concasare) -filer -pietris concasat sort 4-8, 8-16 si/sau 16-25 -nisip de concasare sort 0-4 -nisip natural sort 0-4(raport 1:1 cu nispi de concasare) -filer -pietris sortat sort 4-8, 8-16 si/sau 16-25 -nisip natural sort 0-4 -filer
Anrobat bituminos concasat ABPCC
Anrobat bituminos cu pietris concasat ABPC
Anrobatul bituminos cu pietris sortat ABPS
La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legtura se folosete nisip de concasare, sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proporie de maxim: - 25 % pentru BA8, BA12,5 si BA126; - 50 % pentru BAD20, BAD 25 si BAD PC 25, BAD PS 25. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzura si legtura sunt conform tabelului 21 pentreu mixturile tip beton asfaltic si conform tabelului 4 pentru mixturile asfaltice stabilizate. Limitele procentelor de agregate naturale si filer in cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16, AB25, ABPCC16, ABPCC25, ABPC16, ABPC 25, ABPS16, ABPS 25 vor respecta urmtoarele prevederi generale : - filer si fraciuni din nisipuri sub 0,1 mm : 3...12% - agregate cu dimensiunea peste 4 mm : 37...66% Curba granulometrica a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica va fi cuprinsa in tabelul 22 pentru mixturile tip beton asfaltic, iar in tabelul 23 pentru mixturile asfaltice stabilizate. Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, de ctre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat innd cont de recomandrile din tabelul 24. In cazul in care, din studiul de reeta rezulta un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 24, aceasta nu va putea fi acceptat dect cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului. Formula de compoziie (reeta) va fi stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, si va fi susinuta de studiile si ncercrile efectuate, mpreuna cu rezultatele obinute. Aceste studii comporta ncercri pentru cinci coninuturi de liant repartizate de o parte si de alta a coninutului de liant recomandat, dar nu in afara limitelor recomandate cu mai mult de 0.2%. In execuie, este obligatorie transpunerea reetei pe staie, ceea ce consta in verificarea respectrii reetei la staie, verificarea compozitei si a caracteristicilor mixturii realizate.
pag 67 din 355
Tabel 21. Limitele procentelor de agregate si filer Agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Cribluri cu dimensiunea sub 2 mm, % Filer si nisip fractiunea (0,14) mm, % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, % Agregate naturale cu dimensiunea peste 4 mm, % 2244 448 3458 Strat de uzura BA 8 8..14 BA 12.5 714 BA 16 813 MAP 16 210 AR 16 811 APC 16 813 AD20 49 AD 25 38 Strat de legatura BADPC25 38 DADPS 25 38
5...25
Diferenta pana la 100%
4761
55..72
5572
3958
3958
Tabel 22. Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimata in treceri prin site cu ochiuri ptrate Marimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2 Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 12,5 BA 16 BAR 16 BAD20 BAD25 BADPC25 BADPS25 AB16 ABPCC16 ABPC16 ABPS 16 Treceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2 31,5 mm 25 mm 20 mm 16 mm 12,5 mm 8 mm 4 mm 100 90 100 56 78 100 90...100 70 85 52...66 9100 90...100 66...85 42...66 100 90 100 61 74 39 53 100 90...100 73...90 40...60 28...45 100 90...100 73...90 42...61 28...45 100 90 100 52...85 37...66 100 90 100 74 97 52...85 37...66 AB25 ABPCC25 ABC25 ABPS25
pag 68 din 355
Marimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2
Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 12,5 BA 16 BAR 16 BAD20 BAD25 BADPC25 BADPS25 AB16 ABPCC16 ABPC16 ABPS 16 Treceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2 AB25 ABPCC25 ABC25 ABPS25
2 mm 1 mm 0,63 mm 0,20 mm 0,125 mm 0,10 mm 0,063 mm
30 55 22 42 18 35 11 25 8...14 7...11
35...50 24...38 8...16 5...10
30 50 22...42 18...35 11...25 8 13 7...10
27...40 21 31 18 25 11 25 8 11 7...9
20...35 14 30 5...10 3...7
20 35 14...32 10...30 5...20 3...8 2...5
20...48 11...36 8...33 5...20 3...12 2...7
22...50 14 39 10 35 4...22 3...12 2...7
Tabel 23. Zona granulometrica a mixturilor asfaltice stabilizate Nr. crt. 1. 1.1 1.2 1.3 2. Strat de uzura Caracteristica MAS 8 MAS 12,5 MAS 16
Fraciuni de agregate naturale din amestecul total Filer si fraciuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Filer si nisip fraciunea 0,1 .4 mm, % 11 14 8 13 10 14
Diferena pana la 100 45 60 60 73 63 75
Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %
Granulometrie , treceri pe site cu ochiuri ptrate, % Sita de 25 mm Sita de 16 mm Sita de 12,5mm Sita de 8 mm Sita de 4 mm Sita de 2 mm Sita de 1 mm Sita de 0,63 mm Sita de 0,2 mm Sita de 0,125 mm Sita de 0,1 mm Sita de 0,063 100 90 100 40 55 20 30 15 22 13 20 12 16 11 14 10...12 100 90 100 50 70 27 40 20 28 16 22 9 14 8 12 100 90 100 44 59 25 37 17 25 16 22 13 20 11 15 10 14 9...12
pag 69 din 355
pag 70 din 355
pag 71 din 355
pag 72 din 355
Coninutul optim de liant se stabilete prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se ncadreze intre limitele recomandate in tabelul 24.
pag 73 din 355
Tabel 24. Coninut recomandat de liant Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice MAS 8 MAS12,5 MAS16 uzura(rulare) BAR 16 BA12,5; BA 16 BA 8; BAPC 16 MAP 16 BAD20 Legtura (binder) BAD 25 BAD PC 25 BAD PS 25 baza AB16, AB25, ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16, ABPC 25, ABPS 16, ABPS 25 minim 4,5 Coninut de liant, % in mixtura min. 6,5 min. 6,0 min. 5,9 5,7 5,7 6,0 5,7 4 6 6,2 6,5 7,2 7,0
minim 4,5
Raportul filer: liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 25. Tabel 25. Raportul filer: liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice Tipul stratului Uzura (rulare) Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice Beton asfaltic cu pietri concasat Mixtura asfaltica stabilizata Mixtura asfaltica poroasa Strat de legtura Baza Betoane asfaltice deschise Anrobat bituminos Raport filer:liant (recomandat) 1,4 1,8
1,3 ... 1,8 1,3 ... 1,8 1,1 ... 2,3 1,2 ... 2,2 0,7 ... 1,4 0,7...1,5
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.
4.7.4
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27:2002.
pag 74 din 355
Tabel 26. Caracteristici fizico-mecanice determinate prin ncercri pe cilindrii Marshall Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall (1) Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Clasa tehnica a drumului IV-V II III IV I II III I II I V III V IV V V Stabilitate S, la 60 C, KN, (minim) 6...13 8...13 6,5...13 8,5...15 8,0...15 8,5...15 5,0...13 4,5...13 4,5...13 Indice de curgere I, mm, 3,5 3,0 3,5 3,0 3,0 2,5 3,5 3,5 3,5 Raport S/I, KN/mm, 2,5 4,5 3,0 4,5 4,0 5,0 3,5 3,0 3,0 Absorbtia de apa (2), % vol 1,5...5 1,5...5 1,5...5 2 ... 6 1,5...6 1,5...6 1,5...6 2250 2250 2250 Densitatea aparenta, kg/mc (minim) 2300 2300 2300 2300 2300
1. 2. 3. 4. 5 6 7. 8.
BA8 BA12,5; BA16 BA16; BAPC16 BAR16 MAP 16 BAD20; BAD25 BADPC25 BADPS25 AB 16 AB 25 ABPCC 16 ABPCC 25 ABPC 16 ABPC 25 ABPS 16 ABPS 25
9.
I V
6,5...13
3,0
6,0
1,5...5
2200
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin ncercri dinamice se vor ncadra in valorile limita din tabelele 27, 28, 29, 30, 31. Tabel 27. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate prin ncercri dinamice Mixtura asfaltica pentru stratul de uzura/clasa tehnica drum I-II 1 1.1 1.2 Caracteristici pe cilindrii confecionai la presa giratorie Volumul de goluri la 80 giratii, % maxim 5,0 6,0 30 000 2 4100 III-IV
Nr. crt.
Caracteristici
Rezistenta la deformaii permanente (fluaj dinamic) deformaia la 50, 300 kPa si 10000 impulsuri, m/m, maxim 20 000 viteza de deformaie la 50, 300 kPa si 10000 impulsuri, 1 m/m/ciclu, maxim Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, minim 4600
1.3 2 2.1
Caracteristici pe placi confecionate in laborator sau pe carote din imbracaminte Rezistenta la deformaii permanente, 60 C (ornieraj) viteza de deformaie la ornieraj, mm/1000 cicluri adncimea fgaului, % din grosimea initiala a probei 0,5 5 0,7 7
pag 75 din 355
Tabel 28. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legtura determinate prin ncercri dinamice Mixtura asfaltica pentru stratul de uzura/clasa tehnica drum I-II 1 1.1 1.2 Caracteristici pe cilindrii confecionai la presa giratorie Volumul de goluri la 120 giratii, % maxim Rezistenta la deformaii permanente (fluaj dinamic) - deformaia la 40, 200 kPa si 10000 impulsuri, m/m, maxim - viteza de deformaie la 40, 200 kPa si 10000 impulsuri, m/m/ciclu, maxim Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, minim 9,5 10,5 III-IV
Nr. crt.
Caracteristici
20 000 2 5000
30 000 3 4500 300 000 150
1.3 1.4 2
Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la ntindere 400 000 indirecta: numr minim de cicluri pana la fisurare la 15 C Rezistenta la oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice 6 -6 10 , minim 100
Tabel 29. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin incercari dinamice Mixtura asfaltica pentru stratul de uzura/clasa tehnica drum I-II 1 1.1 1.2 Caracteristici pe cilindrii confecionai la presa giratorie Volumul de goluri la 120 giratii, % maxim 7,5 8,5 30 000 III-IV
Nr. crt.
Caracteristici
Rezistenta la deformaii permanente (fluaj dinamic) 20 000 deformaia la 40, 200 kPa si 10000 impulsuri, m/m, maxim viteza de deformaie la 40, 200 kPa si 10000 impulsuri, m/m/ciclu, maxim 2 Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, minim 6000
3 5600 400 000 150
1.3 1.4 2
Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la ntindere 500 000 indirecta: numr minim de cicluri pana la fisurare la 15 C Rezistenta la oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice 6 -6 10 , minim 100
Tabel 30. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Strat de uzura Nr. crt. 1.1 Caracteristici MAS 8 Volumul de goluri la 80 giratii, % 2,5...3,5 MAS 12,5 MAS 16 3...6
pag 76 din 355
Strat de uzura Nr. crt. 1.2 1.3 1.4 Caracteristici MAS 8 Volum de goluri umplut cu bitum, % Test Shellenberg, conform, %, maxim Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A, % minim 77...83 0,2 80 MAS 12,5 MAS 16 77...83 0,2 80
Tabel 31. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Nr. crt. 1 1.2 1.3 1.4 1.5 Strat de uzura Caracteristici MAP16 Volumul de goluri la 80 giratii, % minim Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A, % minim Pierdere de material, SR EN 12697-17, % maxim Permeabilitatea orizontala SR EN 12697-19, 10-3 m/s Permeabilitatea verticala SR EN 12697-19, 10-3 m/s 14 70 30 0.1 - 4 0.1 - 4
4.7.4.1 Staia de asfalt

Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
4.7.4.1.1 Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza 0 0 cu temperatura astfel incat la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.
4.7.4.1.2 Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului

Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.
pag 77 din 355
Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.
4.7.4.1.3 Stocarea si dozarea filerului

La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat
4.7.4.1.4 Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel puin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu perei despritori pentru evitarea contaminrii sorturilor. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie uor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel incat sa permit depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/latime de 3. Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se menin o producie constanta. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalaia de dozare trebuie sa permit alimentarea agregatelor conform reetei aprobata de Inginer privind compoziia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 32 (conform SR EN 131081:2006).. Tabel 32. Abateri admise la dozarea agregatelor pentru prepararea mixturii asfaltice Fraciunea, mm 25 31,5 16 25 8 16 4 8 1 4 0,20 0,1 0,63 0,2 Abateri admise fata de dozaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5
0 0,1
Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor.
pag 78 din 355
4.7.4.1.5 Malaxarea
Instalaia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este nchisa, ea trebuie sa fie prevzuta cu o capota pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalaia trebuie sa fie prevzuta cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi funcie de tipul de instalaii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operaiunii de reglare a staiei de asfalt naintea nceperii fabricaiei.
4.7.4.1.6 Stocarea si ncrcarea mixturilor

La ieirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice in timpul stocrii si/sau la ncrcarea in mijloacele de transport. Daca se folosete buncr de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.
4.7.4.1.7 Autorizarea staiei de asfalt

Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul funcioneaz corespunztor, fara pierderi de materiale. Condiia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la staie, a depozitelor la staie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalaia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta pereilor despritori intre sorturile de agregate, suprafee suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.). Daca amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de autorizarea staiei de asfalt de ctre Inginer.
4.7.4.1.8 Reglarea instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice

Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din tabelul 30. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate; calibrarea dozatorului pentru liant; calibrarea dozatorului pentru filer; a dispozitivelor de masurare a temperaturilor; verificarea ecranului dozatorului; verificarea funcionarii malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 79 din 355
4.7.4.1.9 Controlul fabricaiei

Controlul calitii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de rutina in timpul execuiei si verificri in cadrul recepiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionata in tabelul 33. Tabel 33. Frecventa verificrilor pentru controlul calitii mixturii asfaltice Faza Studiu Execuie Natura controlului sau verificrii Studiul compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta cantarire sau dozare a dispozitivelor de Categoria* controlului A x x x B C Frecventa controlului sau a verificrii pentru fiecare tip de produs inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura la inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate permanent permanent la inceputul fiecarei zile de lucru zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice in fiecare ora a programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic
x x x x
Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate in tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall
x x x
cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura, in functie de productivitatea statiei
* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei. C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei
4.7.5
Modul de punere in opera
4.7.5.1 Prepararea si transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si
pag 80 din 355
filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionarii instalatiilor de producere a mixturii asfaltice se face in mod periodic de catre personal de specialitate conform unui program de intretinere specificat de producatorului echipamentelor si programului de verificare metrologic al dispozitivelor de masura si control. Certificarea capabilitatii instalatiei privind calitatea fabricatiei si conditiile de securitate prevazute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor si reglementarilor nationale si europene impuse. Se recomanda efectuarea inspectiei tehnice a instalatiei de producere a mixturii asfaltice la cald de catre un organism de inspectie de terta parte, organism acreditat conform normelor in vigoare. Controlul productiei in fabrica se face conform SR EN 13108-21:2006. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice la iesirea din malaxor se stabilesc in functie de tipul liantului, conform tabelului 34 (sau conform cu specificatiile producatorului), cu observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci. Tabel 34. Temperaturile utilizate la prepararea mixturii asfaltice Tipul liantului Temperatura in C Bitum rutier neparafinos bitum modificat cu polimeri 170...180 170...190 160...170 170...180 160... 175 170...180
0
Agregate naturale
Bitum
Mixtura asfaltica la iesirea din malaxor
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incat in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport ) si conditii climatice sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare conform tabelului 35. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile specificate in tabelul 34, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori. Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. Durata de amestecare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare urmrindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul transportului, sa fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate si uscate. Mixtura asfaltica preparata cu bitum modificat cu polimeri se transporta obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolanta si acoperita cu prelata.
4.7.5.2 Lucrri pregtitoare

Pregtirea stratului suport nainte de punerea in opera a mixturii asfaltice Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat, iar daca este cazul se remediaza si se reprofileaza. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport stratul nou executat trebuie indepartat. In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura. Cand stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafetei acestuia cu impuritati datorate traficului. In cazul in care acest strat nu se protejeaza sau nu se acopera imediat cu stratul urmator se impune curatarea prin periere mecanica si spalare.
pag 81 din 355
Dupa curatare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie. In cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. Stratul de egalizare va fi realizat din acelasi tip de mixtura ca si stratul superior. Grosimea acestora va fi determinata functie de preluarea denivelarilor existente. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
4.7.5.3 Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Stratul suport se amorseaza obligatoriu, in urmatoarele cazuri particulare: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente; pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa in ziua imediat urmatoare executarii stratului de legatura.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase. Caracteristicile emulsiei bituminoase trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,3 0,5) kg/m2. La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi executate din mixturi asfaltice, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica (eventual) antifisura in grosime de minimum 2 cm.
4.7.5.4 Aternerea mixturii asfaltice

Asternerea mixturilor asfaltice cu bitum nemodificat se face la temperaturi ale stratului suport de 0 minim 10 C, in conditiile unui timp uscat. Asternerea mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri se face la temperaturi ale stratului 0 suport de minim 15 C, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem incalzit de nivelare automat care asigura o precompactare. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, cu grosime constanta, pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata aceasta va fi indepartata. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
pag 82 din 355
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 35. Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in buncarul repartizatorului. cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13:2002. Pentru mixtura asfaltica stabilizata, se vor utiliza temperaturi cu 10 C mai mari decat cele prevazute in tabelul nr.35. Tabel 35. Temperaturile mixturii asfaltice la asternere si compactare Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la 0 asternere C, min. Temperatura mixturii 0 asfaltice la compactare C, min. inceput 150 145 140 165 160 155 145 140 135 160 160 160 sfarsit 110 110 100 120 120 120
0
Bitum rutier neparafinos, tip: 35/50 50/70 70/100 bitum modificat cu polimeri, clasa: 25/55 45/80 40/100
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, se stabileste si se supune aprobarii latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Grosimea maxima a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de proiectant. Nu se va asterne mixtura in strat cu grosime mai mare de 10 cm. Viteza optima de asternere se va corela cu distanta de transport si capacitatea de transport a statiei, pentru a se evita total intreruperile in timpul executiei stratului si aparitiei crapaturilor/fisurilor la suprafata stratului proaspat asternut (functie de performantele finisorului 2,5...4m/min). In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura, necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan, 0 liniile de decapare se recomanda sa fie in forma de V, la 45 . Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). Stratul de baza va fi acoperit imediat cu straturile imbracamintii bituminoase, nefiind lasat neprotejat sub trafic. Avand in vedere porozitatea mare a stratului de legatura (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lasa neacoperit in anotimpul rece pentru evitarea aparitiei de degradari.
pag 83 din 355
4.7.5.5 Compactarea
La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. Operatia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede si/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina gradul de compactare conform tabelului 36. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care sa efectueze in acest scop, toate incercarile pe care le va considera necesare. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la tabelul 36. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut numarul minim de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 36. Compactarea se executa pe fiecare strat, in parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie . Tabel 36. Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de treceri. Ateliere de compactare Tipul stratului A Compactor cu pneuri de 160 kN Numr de treceri minime Strat de uzura Strat de legatura Strat de baza 10 12 12 4 4 4 12 14 14 Compactor cu rulouri netede de 120 kN B Compactor cu rulouri netede de 120 kN
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea stratului executat din mixtura asfaltica si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. Condiii tehnice de calitate ale imbracamintei executate Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: - gradul de compactare si absorbtia de apa; - rezistenta la deformatii permanente; - elemente geometrice ale stratului executat; - caracteristicile suprafetei imbracamintilor executate.
pag 84 din 355
Condiiile tehnice pentru, absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice Condiiile tehnice pentru, absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice cuprinse in prezentul normativ, sunt conforme cu tabelul 37. Tabel 37. Nr. crt. 1. 2. 3. 4 5 5. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Tipul stratului Mixtura asfaltica stabilizata MAS 8, MAS 12,5, MAS 16 Beton asfaltic rugos BAR16 Mixtura asfaltica poroasa MAP 16 Beton asfaltic BA BA 16, BAPC 16 8, BA 12,5, Absorbtie de apa*, % vol. 2 6 4 7 2...5 Grad de compactare, %, minim 97 97 97 97
Beton asfaltic deschis BAD 20, BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 Anrobat bituminos, AB 16, AB 25, ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16, ABPC 25, ABPS 16, ABPS 25
3 8 2 8
96 96
4.7.5.6 Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Rezistenta la deformaii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice se verifica pe carote cu diametrul de 20cm prelevate din stratul executat la cel puin 7 zile dup aternere. Rezistenta la deformaii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformaie la ornieraj si/sau adncimea fgaului, la temperatura de 60 C, conform SR EN 12697-22:2007.

Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se verifica pe minim doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin 7 zile dupa asternere. Rezistenta la deformatii permanente pe carote se masoara prin determinarea vitezei de 0 deformatie la ornieraj li/sau adancimea fagasului, la temperatura de 60 C, conf. SR EN 1269722:2007. Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 38. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 38. Tabel 38. Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile executate din mixturi asfaltice Nr. crt. 1 Elemente geometrice Grosimea minima a stratului compactat, cm, minim: - strat de uzura cu granule de maxim 8 mm cu granule de minim12,5 mm - strat de legtura cu granule de maxim 20mm Conditii de admisibilitate (min., cm) Abateri limita locale admise la elementele geometrice
3,0 4,0
- nu se admit abateri in minus fata de grosimea minima prevzuta in proiect pentru fiecare strat - abaterile in plus nu constituie motiv de
pag 85 din 355
Nr. crt.
Elemente geometrice cu granule de maxim 25mm - strat de baza
Conditii de admisibilitate (min., cm) 5,0 6,0 6,0 conf. STAS 2900 sub forma acoperi conform STAS 863 panta unica 7*
Abateri limita locale admise la elementele geometrice respingere a lucrrii
2 3
Latimea partii carosabile Profilul transversal - in aliniament - in curbe si zone aferente - cazuri speciale Profil longitudinal Declivitate, % maxim
50 mm 5,0 mm fata de cotele profilului adoptat
5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat
* Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a circulatiei.
4.7.5.8 Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice

Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice si conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite sunt conform tabelului 39. Verificri ale uniformitii in profil transversal si longitudinal se vor face prin sondaj si in cazul straturilor de baza si legtura, nainte de aternerea stratului superior. Aceste nu vor depi 5 mm. Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. Tabel 39. Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase Nr. crt. 1 Caracteristica Planeitatea in profil longitudinal Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clasa tehnica I II - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV - drumuri de clasa tehnica V Uniformitatea in profil longitudinal Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3m, mm: - drumuri de clasa tehnica I si II - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV V Uniformitatea in profil transversal, mm/m - drumuri de clasa tehnica I III - drumuri de clasa tehnica IV V Rugozitatea suprafeei Conditii de admisibilitate Metoda de incercare
1.0 1,5 2,5 3,0
Reglementari tehnice in vigoare privind masurarea indicelui de planeitate.
3,0 4,0 5,0
SR EN 13036-7:2004
+2,0 +3,0
Echipamente electronice omologate sau metoda sablonului.
pag 86 din 355
Nr. crt.
Caracteristica Aderenta suprafeei. ncercarea cu pendul (SRT) unitati PTV - drumuri de clasa tehnica I II - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV...V Adncimea medie a macrotexturii, metoda volumetrica MTD, (pata de nisip): adncime textura, mm - drumuri de clasa tehnica I II - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV...V Adncimea medie a macrotexturii, metoda profilometrica: adncimea medie profil exprimata in coeficient de frecare (GT): - drumuri de clasa tehnica I II - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV-V
Conditii de admisibilitate
Metoda de incercare
SR EN 13036-4:2012 80 75 70
1,2 0,80 0,60
SR EN 13036-1:2010
0,45 0,41 0.35 Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite
SR EN ISO 13473-1:2004 Reglementari tehnice in vigoare, cu aparatul de masura Grip Tester Masuratori efectuate la 50 km/h cu un debit de apa de 11 litri/min
Omogenitate. Aspectul suprafetei
Vizual
NOTA 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. NOTA 2 Planeitatea In profil transversal este cea prin care se constata abateri de la profilul transversal, aparitia fagaselor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului. NOTA 3 Aderenta (rugozitatea) se determina prin incercarea cu echipamentul Griptester sau cu pendul si prin masurarea adancimii medie a macrotexturii. In caz de litigiu se determina aderenta cu pendulul Daca nu exista alte precizari in caietul de sarcini, aderenta suprafetei se determina cu aparatul cu pendul alegand 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate la distanta de 5...10 m intre ele, pentru care se determina rugozitatea, in puncte situate la un metru de marginea partii carosabile (pe urma rotii) si la o jumatate de metru de ax(pe urma rotii). Determinarea adancimii macrotexturii se face in aceleasi puncte in care s-a aplicat metoda cu pendul.
4.7.6
Controlul calitii lucrrilor

Controlul calitatii lucrarilor de executie a straturilor de uzura, de legatura si de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze.
4.7.6.1 Controlul calitatii materialelor

Controlul calitatii materialelor se face conform AND 605 si prezentului caiet de sarcini.
pag 87 din 355
4.7.6.2 Controlul procesului tehnologic

Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii: Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice: functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica : la inceputul fiecarei zi de lucru; functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale : zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: temperatura liantului la introducerea in malaxor : permanent; temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent; temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor : permanent. pregatirea stratului suport : zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv; temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare : cel putin de doua ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13:2002; modul de executie a rosturilor : zilnic; tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri) : zilnic.
Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
Verificarea respectrii compoziiei mixturilor asfaltice conform amestecului prestabilit (reetei de referina) granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (sarja alba) : zilnic, sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice; continutul minim de obligatoriu de materiale concasate : la inceputul fiecarei zi de lucru; compozitia mixturii asfaltice(compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere : zilnic.
Verificarea calitatii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autorizat de probe pe mixturi asfaltice: 1 proba/400 m tone de mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, astfel: compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa corespunda compozitiei stabilite prin studiul preliminar de laborator; caracteristicile fizico-mecanice care trebuie sa se incadreze in limitele AND 605;
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul executiei pe epruvete Marshall si se va raporta la limitele din tabelul 41. Abaterile in valoare absoluta ale compozitiei mixturii asfaltice fata de amestecul de referinta prestabilit (reteta) se vor incadra in valorile limita din tabelul 40. Tabel 40. Abateri fata de compozitie Abateri admise fata de reteta, in valoare absoluta Agregate Fractiunea (mm) 25...31,5 16...25 8...16 4...8 1...4 0,20...0,63 5 5 5 5 4 3
pag 88 din 355
Abateri admise fata de reteta, in valoare absoluta 0,1...0,2 0,063....0,1 0...0,063 Bitum 2 1,5 1 0,2
4.7.6.3 Tipurile de incercari si frecventa acestora

Tipurile de incercari si frecventa acestora, functie de tipul de mixtura si clasa tehnica a drumului sunt prezentate in tabelul 41, in corelare cu SR EN 13108-20:2006. Tabel 41. Tipul si frecventa incercarilor pe mixturi asfaltice Nr. crt. 1 Natura controlului/incercarii si frecventa ancercarii Caracetristici verificate si limite de incadrare Tipum mixturii asfaltice
Incercari initiale de tip Carcateristici ficizo-mecanice Mixturile asfaltice pentru stratul (validarea in laborator) pe epruvete Marshall conform de uzura tip BA, BAR si MAP, de legatura tip BAD si de baza tabel 26 tip AB indiferent de clasa tehnica a drumului Conform tabel 30 Conform tabel 31 Conform tabel 27 Mixturi asfaltice MAS indiferent de clasa tehnica a drumului Mixturi asfaltice MAP indiferent de clasa tehnica a drumului Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzura conform preved. AND 605 pentru clasa tehnica a drumului I, II, III, IV Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate straturilor de legatura si de baza onform preved. AND 605 pentru clasa tehnica a drumului I, II, III, IV La transpunerea pe statia de asfalt a dozajelor proiectate in laborator, vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate incercarile prevazute la punctul 1 din acest tabel.
Conform tabel 28 si 29
Incercari initiale de tip Idem punctul 1 (validarea in productie)
Verificarea caracteristicilor caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate in timpul executiei: frecventa 1/400 tone
Compozitia mixturii conf. Art. Toate tipurile de mixtura 23.4 si Art. 23.5 asfaltica, pentru stratul de uzura, legatura si baza. Carcateristicle fizico-mecanice Toate tipurile de mixtura pe epruvete Marshall conform asfaltica, pentru stratul de tabel 26 uzura, legatura si baza.
pag 89 din 355
Nr. crt.
Natura controlului/incercarii si frecventa ancercarii mixtura asfaltica in cazul statiilor cu productivitatea <80 tone/ora; frecventa cel putin 1 proba/zi, in cazul statiilor cu rpoductivitatea >80 tone/ora
Caracetristici verificate si limite de incadrare stabilitate, fluaj, raport S/I volum de goluri cu incadrare in urmatoarele limite: uzura : 3-6 % legatura : 4-7 % baza : 4-7%
Tipum mixturii asfaltice
Volumul de goluri pe epruvete Mixturi asfaltice stabilizate Marshall cu incadrare in limite 3-6% test Schellenberg Volum de goluri pe epruvete Mixturi asfaltice poroase Marshall minim 14%
Verificarea calitatii Caracteristici conform tabel 37 stratului executat: o verificare pentru fiecare 20 000 mp executati Verificarea rezistentei Conform Art. 20 stratului la deformatii rata de ornieraj permanente: adancime fagas frecventa: 1 set carote pentru fiecare 20 000 mp executati Verificarea Conform tabel 38 elementelor geometice ale stratului executat Verificarea suprafetei Conform tabel 39 stratului executat
Toate tipurile de mixtura asfaltica, pentru stratul de uzura, legatura si baza.
si/sau
Toate tipurile de mixturi de asfaltice destinate stratului de uzura conform preved. AND 605 pentru clasa tehnica a drumului I, II, III, IV
Toate straturile executate
Stratul de uzura Stratul de legatura si de baza, prin sondaj conf. Art. 21 Mixturile asfaltice destinate stratului de uzurp, legatura si baza, pentru clasa tehnica a drumului I, II, III, IV.
Verificari suplimentare in situatii cerute de comisia de receptie (beneficiar) : Frecventa: 1 set carote pentru fiecare solicitare
Caracteristici: absorbtie de apa; gradul de compactare; compozitia mixturii; rata de ornieraj li/sau adancime fagas
4.7.6.4 Controlul calitatii straturilor executate din mixturi asfaltice 4.7.6.4.1 Verificarea calitatii stratului se efectueaza prin prelevarea de epruvete, astfel:
carote 200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj; carote 100 mm sau placi de min. 400X400 mm sau carote de 200 mm (in suprafata echivalenta cu a placii mentionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbtiei, precum si a compoztiei la cererea beneficiarului.
pag 90 din 355
Epruvetele se preleveaza in prezenta delegatului antrepremnorului, al beneficarului si al consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea partii carosabile, incheindu-se un proces verbal, in care se va nota grosimea straturilor. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
4.7.6.4.2 Verificarea compactarii stratului,

Se efectueaz prin determinarea gradului de compactare in situ, prin incercari nedistructive sau prin incercari de laborator pe carote. Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute 100 x 100 mm, sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 37. Celelalte incercari constau in masurarea grosimii stratului, a absorbtiei de apa si a compozitiei (granulometrie si continut de bitum).
4.7.6.4.3 Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitii suprafeei

Se face conform STAS 6400-84 si consta in : verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si de fundatie, conform prevederilor STAS 6400-84; verificarea grosimii stratului, in functie de datele inscrise in rapoartele de incercare intocmite la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum doua sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de baza, verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii ambracamintii, conform tabel 18 si 19. verificarea profilului transversal : se face cu echipamente adecvate, omologate; verificarea cotelor profilului longitudinal : se face in ax, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu grinda rulanta de 3 m lungime, pe minim 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, repsectiv in profilul transversal tip. Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor AND 605, privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi cuprinse in intervalul 50 mm pentru latimea caii de rulare si de 25 mm pentru latimea benzii de urgenta la autostrazi. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +1mm/m. Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de 10 mm cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. Toleranta pentru ecarturile constatate, in raport cu cotele prescrise, este de 2.5%.
4.7.7
Receptia lucrarilor
4.7.7.1 Recepia pe faze determinante

Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 273/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.
pag 91 din 355
4.7.7.2 Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform tab 15 si 16. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. In vederea efectuarii receptiei la terminarea lucrarilor, pentru lucrarile de ranforsare, reabilitare, precum si constructii noi de drumuri si autostrazi, in plus se vor prezenta si masuri de capacitate portanta.

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 si actualizata cu HG 946/2006, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. Pentru lucrarile de ranforsare, reabilitare, precum si constructii noi de drumuri si autostrazi, in vederea receptiei Finale se vor prezenta masuratorile de planeitate, rugozitate si capacitate portanta, care se vor compara cu masuratorile prezentate la Receptia la Terminarea Lucrarilor
4.7.8
1.
Anexa 1. MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE. TESTUL SCHELLENBERG

Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate.
2.
Aparatura 0 - etuva care asigura temperatura de 170+2 C; - balanta cu exactitatea de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsula de portelan; - sticla de ceas. Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la temperatura o de 150 C.
3.
4.
Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar o Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170 C. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce in o etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2) C, si se mentine la aceasta temperatura timp de (1 h + 1 min). Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de porterlan, cantarita in prealabil.
pag 92 din 355
Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 5. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia:
p=
in care: m1 m2 -
m1 m2 x100 m1
(%)
masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame; masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame.
Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia:
p=
m' m x100 m1
(%)
Rezultatul este media a doua determinari. 6. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: p < 0,2 % p = 0,2% buna; acceptabila
4.8
4.8.1
BETON RUTIER
Prevederi generale
Imbracamintile rutiere cu beton de ciment sunt alcatuite din dale, delimitate intre ele prin rosturi si se executa de regula intr-un singur strat, in care betonul indeplineste caracteristicile pentru un strat de uzura. In cazuri justificate tehnic si economic, in sistemul cofrajelor fixe, imbracamintile se pot executa si in doua straturi, betonul din stratul superior indeplinind caracteristicile pentru strat de uzura, iar betonul din stratul inferior, indeplinind caracteristicile unui strat de rezistenta. Imbracamintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate in cofraje fixe, conform SR 183-1 sau in cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate satisfacatoare, iar alegerea ramane la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrarilor va respecta si prevederile Normativului NE 014. Betoanele rutiere pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment se clasifica dupa clase, pe baza criteriului rezistentei la incovoiere (Rinc.), pe care betonul trebuie sa-l obtina la 28 de zile. Rezistenta caracteristica la incovoiere Rkinc se obtine din interpretarea statistica si se defineste ca valoare a rezistentei sub care se pot intalni statistic cel mult 5% din rezistentele obtinute prin incercarea la incovoiere a epruvetelor de beton, la varsta de 28 zile. Epruvetele prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm si se incearca prin incarcare cu doua forte egale si simetrice. NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executata este BcR 4,5. 2. Betoanele de clasa BcR 4,5 se realizeaza cu ciment tip CD 40, ciment tip I 42,5 sau I 42,5R. 3. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de specialitate rutiera cu acordul Inginerului si Proiectantului. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 93 din 355
4.8.2
Cerine privind materialele Materialele din care se executa imbracamintile de beton de ciment trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dupa cum urmeaza: - agregate naturale de balastiera - SR 662:2002 - agregate naturale de cariera - SR 667:2000 - ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR EN 197-1:2011 si CD 40 - SR 10092:2008 - cenusa de termocentrala - STAS 8819-88 - aditiv plastifiant mixt pentru betoane - STAS 8625-90 - apa - SR EN 1008:2003 - fluid de protectie P45 - STAS 12093-83 - emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida - SR 8877-1:2007 - otel beton OB 37 - STAS 438/1-89 - hartie rezistenta - STAS 3789-86 - folii de polietilena - STAS 8171-84 - bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR EN 12591:2009 - filer - STAS 539-79 - alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata preparate; chituri elastice pe baza de poliuretan sau silicon sau chituri tiocolice; profile de neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie sa fie normate sau agrementate, Inginerul aproband tipurile care se vor utiliza Cimenturi La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate indicate in tabelul 42, conform prevederilor standardelor respectiv: - ciment CD 40 pentru drumuri, SR 10092:2008; - ciment Portland I 42,5R, SR EN 197-1:2011; - ciment Porland I 42,5, SR EN 197-1:2011. Tabel 42. Conditii tehnice pentru ciment Caracteristicile cimentului CD 40 Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului: Ciment tip I 42,5 I 42,5 R
4.8.3
priza incepe dupa: constanta de volum pe turte; constanta de volum pe ace Le Chatelier; finetea de macinare exprimata prin suprafata specifica (orientativ, rest pe sita 0,1)
min. ore max. ore max. mm cm2/g min. N/mm

2
2 10 buna 10 (10) 3,5 5,0 6,5
1 10 -
1 10
- rezistenta la intindere prin incovoiere:

dupa 2 zile dupa 7 zile dupa 28 zile
- rezistenta la compresiune:
dupa 2 zile dupa 7 zile dupa 28 zile min. N/mm
2
15 26 40
10 42,562,5
20 42,562,5
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
pag 94 din 355
Daca Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesara aprobarea Inginerului lucrarii. In acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii, conform celor stabilite impreuna cu Inginerul. Cimentul se va aproviziona in vrac, utilizand autocisterne sau containere speciale CF cu descarcare pneumatica, destinate exclusiv acestui produs sau in saci de hartie, transportati in vagoane inchise sau camioane acoperite. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua in conditiile necesare pentru ca cimentul sa fie ferit de umezeala, de impurificari (cu var, cenusa de termocentrala, filer, carbune, pamant, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment. Depozitarea cimentului se va efectua numai dupa constatarea existentei si analizarii certificatului de calitate sau a certificatului de garantie (cand cimentul se preia de la o baza de aprovizionare) si dupa verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri sau incaperi special amenajate. Cimentul aprovizionat in vrac se va depozita in silozuri, atat in cazul depozitelor de rezerva cat si in cazul celor de consum. Cimentul aprovizionat in saci se va depozita in magazii, sacii asezandu-se in stive, suprapunandu-se maximum 10 saci si lasandu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori. Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toata durata depozitarii se va tine evidenta loturilor de ciment, acesta utilizandu-se in ordinea datelor de aprovizionare, dupa confirmarea prin buletine de laborator a calitatii cimentului la aprovizionare. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata prin instalatia pneumatica apoi vor fi marcate corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50oC, iar durata de depozitare nu va depasi durata prescrisa de producator pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgand de la data expedierii cimentului de la producator. Cimentul cu o durata mai mare de depozitare sau cu un aspect care denota ca a fost influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi intrebuintat numai dupa verificarea starii de conservare, in functie de reziduul pe sita 1 mm, si a rezistentei la compresiune, asa cum se indica in tabelul 43 Tabel 43. Verificarea starii de conservare, in functie de reziduul pe sita 1 mm Reziduul pe sita 1 mm, r % 0 max. 10% Starea de conservare Buna - ciment nealterat Ciment cu inceput de alterare, putand fi utilizat in functie de rezultatele incercarilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau, in lipsa acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 si folosit la betoane de clasa cel mult Bc 5 Ciment alterat, putand fi utilizat numai la prepararea mortarelor
peste 10%
In cazul in care cimentul nu indeplineste conditiile prevazute in tabelul 12 va fi declasat si se va folosi ca atare. Verificarea calitatii cimentului de catre Antreprenor, se va face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 43. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel: -
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator
pag 95 din 355
4.8.4
Agregate Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate: nisip natural, sorturile 0-4, conform SR 662:2002; pietris concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR 662:2002; agregate de cariera, concasate: criblura sorturile 8-16; 16-25 si piatra sparta (split) sort 25-40, conform SR 667:2000.
NOTA: Pietrisul concasat NU se va utiliza la executarea drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastiera (SR 662:2002), se va utiliza numai sortul de nisip natural 0-4. Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, si lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalina sau amorfa, deoarece reactioneaza cu alcaliile din cimenturi. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa A si/sau B, conform tabelului 3 din SR 667:2000. Agregatele trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 44. Tabel 44. Conditii tehnice pentru agregate Nr crt Caracteristicile agregatelor naturale nisip Continut de impuritati: - corpuri straine (bucati de lemn, frunze etc.); - argila in bucati sau argila aderenta pe granulele agregatelor; - mica libera, % , max. Conditii de admisibilitate pietris concasat nu se admit 1 0,5 incolora pana la galbuie 1 criblura nu se admit nu se admite split nu se admit nu se admite STAS 4606-80 Determinare conform
nu se admit -
- carbune, %, max. - humus (culoarea 2 solutiei de hidroxid de sodiu); sulfati (exprimati in SO3), % max. parte levigabila, % max.
0,3
Granulozitatea
conform figurii 1 din SR 662 si tabel 42 din caietul de sarcini STAS 4606-80 85 65 1 0,5 0,3 SR EN 13450:2003 SR EN 933-2 SR EN 13450:2003 STAS 4606-80 60 -
- continut de fractiuni sub

0,1 mm: - in sortul 8-16, % max. - in sortul 16-25, % max. - in sortul 25-40, % max. Echivalent de nisip, min. Grad de spargere, %, min. Rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturata, %, min.
3 4 5
pag 96 din 355
Nr crt
Caracteristicile agregatelor naturale nisip Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, % max. Forma granulelor agregatelor cu dimensiunea minima > 7(8) mm: - raport b/a; c/a min. - continut de granule plate si aciculare: % max. - coeficient de forma % max. -
Conditii de admisibilitate pietris concasat 25 3 criblura 25 3 split 25 6
Determinare conform
6 7
SR EN 13450:2003
0,66; 0,33 25 -
25
25
4.8.5
Apa Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003. Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi SR EN 1008:2003.
4.8.6
Strat protector al structurilor de beton mpotriva lichidelor agresive Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor Codului de Practica NE 012. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face luand in considerare recomandarile din tabelul 4.4 si din ANEXELE 1.3 si 1.4 ale Codului de Practica. In general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza: obligatoriu, un aditiv antrenor de aer; aditiv reducator de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea de aditiv nu trebuie sa conduca la reducerea dozajului de ciment); obligatoriu, aditiv accelerator sau intarzietor de priza in cazurile indicate mai jos.
Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si antrenor de aer) Disan A conform STAS 8625-90 sau alt produs agrementat tehnic pentru nivelul de calitate cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de catre Inginerul lucrarii pe baza studiilor preliminare efectuate in scopul stabilirii compozitiei betonului. Otel beton Pentru executarea ancorajelor practicate in sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi otelul beton rotund de 0 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie in sistemul cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform STAS 333. La livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelul beton se va depozita si pastra in conditii care sa evite favorizarea corodarii si murdaririi acestuia cu pamant sau alte materiale
pag 97 din 355
Alte materiale Pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmatoarele materiale: hartie rezistenta Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilena de joasa densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171, pentru: executia imbracamintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatra sparta; izolarea contra aderentei la beton a unei jumatati din ancorele de otel ce trebuiesc fixate in rosturile longitudinale de contact ale imbracamintilor de beton de ciment executate in cofraje fixe.
Produse de protectie a suprafetei betonului proaspat, contra evaporarii apei, cum sunt: - acoperisuri mobile; - fluid de protectie P 45, conform STAS 12093; - emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida, conform STAS 8877. Produse de colmatare a rosturilor: la cald, cu mastic bituminos alcatuit din: bitum tip D 80/100, conform SR 754; filer de calcar, conform STAS 539; DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementarilor tehnice in vigoare la rece, cu unul din urmatoarele produse, conforme cu reglementarile tehnice in vigoare: ASROBIT; Prefabricate din neopren sau cauciuc. Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la: betoane in spatii inguste (supralargiri in curbe, parcari auto, banchete); inlocuirea partiala sau totala a unor dale cu defectiuni; repararea degradarilor imbracamintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale dalelor, zone faiantate, ruperi la colturi).
4.8.7
Controlul calitatii materialelor Controlul calitatii materialelor se efectueaza preliminar (pentru aprobarea furnizorilor si a retetelor) si la aprovizionare si inainte de utilizare conform normativelor in vigoare
4.8.8
Stabilirea compozitiei betonului
4.8.8.1 Compozitia betonului rutier

Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale prelucrate, apa, ciment si aditivi in conformitate cu prevederile urmatoare: In sistemul cofraje fixe Imbracamintile ce se executa intr-un singur strat se realizeaza cu agregate concasate 0 25 mm sau 0 40 mm, iar cele ce se executa in doua straturi se realizeaza cu agregate concasate 0 25 mm in cazul stratului de uzura si 0 31 mm sau 0 40 mm in cazul stratului de rezistenta. NOTA: In lipsa sortului de agregate pietris 8-16, respectiv criblura 8-16, se poate realiza si un beton cu granulozitatea discontinua. Acest tip de beton nu se aplica la drumuri cu trafic foarte greu. Betonul din stratul de uzura al imbracamintei din beton de ciment se realizeaza cu nisip natural (SR 662) si agregate concasate (criblura) (SR 667) Betonul din stratul de rezistenta al imbracamintilor din beton de ciment rutiere pentru drumuri cu trafic greu, mediu sau usor, se realizeaza cu nisipul natural de rau si pietris (SR 662), sau piatra sparta (split) (SR 667).
pag 98 din 355
In cazul locurilor de stationare, platformelor de parcare si supralargirilor in curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform prescriptiilor tehnice in vigoare. In sistemul cofraje glisante Curba granulometrica a amestecului total se realizeaza cu agregate 0 agregate 0 40 mm. 25 mm sau cu
La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baza din Codul de Practica NE 012, cap. 6, adaptate la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta prevederile anexei II.1 din Normativul pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014. Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru imbracaminti rutiere sunt cele din tabelul 45 Tabel 45. Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru imbracaminti rutiere Nr. crt Zonele granulometrice ale agregatului Limite Treceri % in masa prin sita cu ochiuri patrate de mm: 0,2 0,63 1 2 4 8 16 25 31,5 40
I. Pentru sistemul in cofraje fixe 1 Cu granulozitate continua 0 25 mm
min. max.
2 8 2 7 2 7
7 22 6 22 6 22
10 30 8 28 8 28
20 42 17 40 17 40
29 52 23 48 23 48
45 70 40 62 40 62
75 90 60 80 60 80
95 100 75 90 75 91 -
0 40 mm
min. max.
95 100
0 31,5 mm
min. max.
95 100 -
Cu granulozitate discontinua 0 25 mm fara sortul 8-16 min. max. 0 40 mm fara sortul 8-16 min. max. 0 31,5 mm fara sortul 8-16 min. max. 2 7 12 22 17 29 25 40 30 45 35 56 35 56 75 83 95 100 2 7 12 22 17 29 25 40 30 45 35 56 35 56 64 78 95 100 2 8 7 22 12 29 20 42 28 48 38 58 38 58 95 100 -
II. Pentru sistemul in cofraje glisante 3 Cu granulozitate continua
pag 99 din 355
Nr. crt
Zonele granulometrice ale agregatului 0 25 mm
Limite
Treceri % in masa prin sita cu ochiuri patrate de mm: 0,2 0,63 13 22 13 22 1 18 30 17 28 2 30 42 25 40 4 38 52 33 48 8 55 70 50 62 16 80 90 70 79 25 95 100 82 90 31,5 40 95 100
min. max.
2 8 2 7
0 40 mm
min. max.
Tabel 46. Caracteristicile betonului rutier proaspat Nr. crt Denumirea Lucrabilitatea: - prin metoda tasarii, cm. max. 1. - prin metoda gradului de compactare - prin metoda de remodelare Webe, sec 2. 3. Densitatea aparenta kg/m3 Continutul de aer oclus % 3 1,15 ... 1,35 240040 3,5 0,5 1,15 ... 1,35 10 - 15 240050 4-6 STAS 5479 STAS 1759 Caracteristicile betonului proaspat Valoarea Sistem cofraje fixe Sistem cofraje glisante Determinare conform
Tabel 47. Caracteristicile betonului intarit Conditii tehnice care trebuie indeplinite de betonul intarit, la executie 1. Rezistenta caracteristica la incovoiere (Rk) determinata la 28 zile pe prisme 50x150x600mm MPa, min. 2. Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de 150 (141) mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, conform STAS 1275 sau carote, conform Instructiunilor C 54. MPa, min. 3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518-89 Clasa betonului rutier BcR 3,5 3,5 BcR 4,0 4,0 BcR 4,5 4,5 BcR 5,0 5,0
30
35
40
45
G 100
G 100
G 100
G 100
4.8.9
Prepararea betonului Utilajele si echipamentele necesare executarii imbracamintilor rutiere din beton de ciment trebuie selectate in conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului si Caietului de Sarcini, iar preliminar aceestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare. Antreprenorul trebuie sa asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a echipamentelor pentru asternerea betonului.
4.8.10 Statia de betoane

Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.
pag 100 din 355
Productivitatea practica a statiei de betoane trebuie sa fie cel putin egala cu cea a utilajului de punere in opera a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia. Statia de betoane, trebuie sa fie amplasata la o distanta fata de punctul de lucru, corespunzatoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute.
4.8.10.1 Experimentarea prepararii betonului rutier in statie

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca experimentarea prepararii betonului rutier in statie, pentru a verifica daca folosind mijloacele santierului, reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind: lucrabilitatea; continutul in aer oclus; omogenitatea betonului; rezistenta la incovoiere.
In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare incercarea de verificare a omogenitatii se va face pentru ambele malaxoare. Cu ocazia acestor verificari se va verifica si durata minima de malaxare, necesara pentru a asigura o buna omogenizare a betonului. Probele pentru verificari se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile aratate la compozitia betonului.
4.8.10.2 Controlul calitatii betonului proaspat preparat

Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat precizate in tabelul 16, in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator, se vor face in prealabil, la statia de betoane, determinari pe betonul proaspat. Controlul operativ al calitatii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA I.3 la Normativul NE 014. Ori de cate ori un rezultat se situeaza in afara limitelor admise, indicate in tabelul 16, se va repeta imediat determinarea respectiva. Daca si la o noua determinare rezultatul nu se inscrie in limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, dupa caz, masurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitatii de apa, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalatiei. Dupa aplicarea masurilor stabilite si dupa reluarea prepararii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptandu-se eventualele corectii succesive pana cand se constata ca cel putin 3 rezultate consecutive se inscriu in limitele admise. Tabel 48. Frecventa prevazuta pentru controlul calitatii betonului proaspat Nr. crt. Faza de executie
0 1
Caracteristicile care se verifica

2
Scopul verificarii
3
Frecventa minima
4
Tipul de laborator II
5
III
6
A. IN CURSUL PREPARARII BETONULUI LA STATIA DE BETOANE A.1 Betonul proaspat a. Lucrabilitatea Reglarea procesului tehnologic si respectarea De doua ori pe schimb de lucru, pentru fiecare DA DA
pag 101 din 355
Nr. crt. Faza de executie

0 1

2
Scopul verificarii
3
Frecventa minima
4
5
III
6
conditiilor tehnice din b. Densitatea aparenta Tabelul 46 Reglarea procesului c. Temperatura (la tehnologic pentru temperaturi ale aerului respectarea conditiilor 0 sub +5 C si peste 0 tehnice de +25 C) 0 0 +5 C...+30 C d. Granulozitatea agregatelor din amestecul de beton e. Continutul de aer oclus A.2 Betonul intarit a. Rezistenta la incovoiere pe epruvete prismatice de 150x150x600 mm, la varsta de 28 zile, conform NE 014:2002, Anexa III.1 b. Idem la varsta de 7 zile, pentru incercari orientative c. Rezistenta la compresiune pe fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm sau epruvete cubice cu latura de 150 mm, la varsta de 28 zile, conform SR EN 12390-6:2010 Confirmarea respectarii granulozitatii agregatelor din reteta betonului
tip de beton si betoniera
DA
DA
Patru determinari pentru fiecare tip de beton si schimb DA de lucru
DA
Facultativ
DA
DA
Reglarea prepararii si respectarea conditiilor O proba pe schimb DA tehnice din Tabel 46 Verificarea realizarii conditiilor de calitate pentru clasa de beton prescrisa Cate o serie de 3 epruvete prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de beton DA si betoniera, dar minimum o serie de 100 m3 DA
DA
DA
Verificarea operativa a O proba pe compozitiei betonului saptamana Verificarea realizarii rezistentei la compresiune a betonului
Cate o serie de 3 epruvete prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de beton DA si betoniera, dar minimum o serie de 100 m3 Se determina la elaborarea compozitiei betonului
d. Determinarea Verificarea indeplinirii gradului de gelivitate, conditiilor din Tabelul conform SR 3518:2009 47 B. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA a. Examinarea Betonul B.1 proaspat, documentului de transport la descarcar ea din mijlocul de transport b. Lucrabilitatea (consistenta) Constatarea garantarii calitatii de catre producator si respectarea duratei de transport Confirmarea caracteristicilor impuse betonului
DA
La fiecare transport
DA
O proba pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru, dar cel putin o proba la 20 mc beton
DA
pag 102 din 355
Nr. crt. Faza de executie

0 1

2
Scopul verificarii
3
Frecventa minima
4
5
III
6
B.2
Betonul intarit
c. Temperatura (la temperatura aerului, 0 sub +5 C si peste 0 +25 C) Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice (carote) extrase din imbracamintea executata, conform SR EN 12390-6:2010
Confirmarea Patru determinari caracteristicilor impuse pentru fiecare tip de betonului beton si schimb de lucru Verificarea calitatii 3 carote pe km de betonului pus in banda de lucrare imbracaminte din beton sau min. 4 carote din fiecare zona de DA imbracaminte asupra careia exista dubii de calitate
DA
Calitatea betoanelor din imbracamintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor inregistrate in evidentele de laborator si buletinele de incercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane, incercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului, care vor tine evidenta zilnica pe formularul Registrul pentru evidenta prepararii si punerii in opera a betoanelor rutiere, conform Anexei I.4 din Normativul NE 014, privind betonul preparat: compozitia betonului realizat; caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus, temperatura); - confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat Condica pentru evidenta betoanelor turnate, unde se vor consemna zilnic: cantitati de beton turnate; elemente turnate; confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit. -
4.8.11 Punerea in opera a betonului rutier 4.8.11.1 Echipamente pentru executia betonului rutier
Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate in doua metode: cu cofraje fixe (longrine metalice) cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic in plan orizontal si vertical, dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu doua unitati de vibratie, o curea transportoare si cofraje).
Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosita. Pentru aceasta, inainte de inceperea lucrarilor de executie, Antreprenorul va trebui sa prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleasa pentru executia imbracamintii din beton de ciment. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptata, ce trebuie verificata la inceperea lucrarilor, pe un sector de proba (300-600 m lungime) si va contine: descrierea detaliata a echipamentului; descrierea detaliata a intregului proces de executie a lucrarilor, inclusiv pregatirea
pag 103 din 355
fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea; documentatia trebuie sa contina informatii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrarii betonului, grosimea stratului de beton (inainte de vibrarea si finisarea stratului de beton), nivelarea suprafetei, protejarea betonului finisat, taierea rosturilor si finisarea.
4.8.11.2 Managementul traficului public si de santier

Antreprenorul trebuie sa prezinte preliminar autoritatilor competente si Beneficiarului un plan cu managementul traficului, care sa contina descrierea detaliata a tuturor masurilor necesare diminuarii efectelor ivite pe timpul executiei in zonele de trafic. Managementul traficului se va face in deplina conformitate cu normele si reglementarile in vigoare.
4.8.11.3 Transportul betonului

Transportul betonului rutier se realizeaza cu autobasculante cu basculare in spate sau lateral. Autobasculantele trebuie sa fie etanse, iar in cazurile cu temperaturi la limita ale aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului) Dupa fiecare 3-4 transporturi si ori de cate ori este nevoie, autobasculantele vor fi curatate si spalate cu jet de apa. Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii in mijlocul de transport si sfarsitul descarcarii acestuia la punctul de lucru, nu va depasi 60 minute la temperaturi ale betonului 15oC si 45 minute la temperaturi situate in intervalul 15o...30oC. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de o ora inceputul prizei cimentului. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. Cand se transporta beton cu lucrabilitate redusa, sunt necesare autocamioane echipate cu vibratoare pentru a descarca betonul. Camioanele trebuiesc curatate cu jet de apa la fiecare 3-4 curse si oricand este necesar. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport. Numarul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere in opera. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cand acesta este stratul suport al imbracamintei) se va admite numai dupa atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab.

Inainte de a incepe executarea imbracamintii din beton de ciment se va verifica si receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baza), conform STAS 6400, prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limita, denivelarilor admisibile, precum si a capacitatii portante a complexului fundatii-pat, corectandu-se toate defectiunile constatate. Nu se va trece la executarea imbracamintii din beton de ciment decat numai dupa efectuarea remedierilor necesare. Fundatia sau stratul de baza trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si aceleasi declivitati in profil longitudinal ca cele ale suprafetei imbracamintii de beton de ciment. Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie in sens longitudinal, sub dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de + 2 cm, in cazul straturilor de fundatii din balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic si de + 1,5 cm, din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
pag 104 din 355
Denivelarile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie in sens transversal, sub lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru imbracamintea din beton de ciment. La straturile din beton slab, abaterile limita la panta transversala si la cotele in profil longitudinal vor fi cele prevazute in caietul de sarcini intocmit pentru betonul slab. Inainte de executarea imbracamintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab, dupa corectarile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicula izolatoare alcatuita din doua straturi de emulsie bituminoasa cationica, pe toata suprafata acestuia. Denivelarile admisibile in profil transversal si longitudinal al suprafetei imbracamintii rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaza, vor fi cele prevazute in standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183. La executarea imbracamintilor de beton de ciment, peste imbracaminti existente, acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si Normativului NE 014 pct. 7.14 7.18. Lucrarile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baza vor preceda lucrarile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum. Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza longrinele metalice pe benzi de beton (C 4/5- 6/7,5) sau de mortar, cu latimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la m3. Inaltimea cofrajelor fixe trebuie sa fie egala cu grosimea imbracamintii proiectate. Se va da o deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul nivelei, corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil in lung din proiect. Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului, pe cel putin o lungime de turnare programata zilnic. In cazul fundatiilor de balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic, intre longrinele metalice montate pe fundatia umezita in prealabil, se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85. Pe stratul de nisip bine nivelat si compactat se va intinde hartie rezistenta (Kraft) sau folie de polietilena. Benzile de hartie sau folie de polietilena trebuie sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei. Banda de hartie sau folia de polietilena trebuie sa fie intinsa cu putin timp inainte de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie sa fie asigurata contra vantului, asezand peste ea din loc in loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate. Este interzisa folosirea de beton proaspat sau bolovani si nu se va calca pe hartia rezistenta intinsa. In situatiile in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat de nisip si hartie sau folie de polietilena. In aceste cazuri, inainte de asternerea betonului, suprafata acestor fundatii se va stropi cu apa. In cazul in care betonul se executa cu cofraje glisante pregatirea stratului suport se va face in conditiile specifice sistemului cofraje fixe pe fundatii noi. Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de turnarea betonului pentru imbracaminte, pe o zona corespunzatoare unei zile de lucru. Principalele controale ce trebuiesc facute inainte de punerea in opera a betonului sunt urmatoarele: pregatirea stratului suport pe care urmeaza sa fie asternut betonul, in conformitate cu prevederile mai sus mentionate;
pag 105 din 355
Constatarile acestor verificari vor fi consemnate in procese verbale de lucrari ascunse, care vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea imbracamintei de beton; pozitionarea corecta a longrinelor (executie in sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje glisante; pozitionarea corecta a rosturilor de dilatatie; asigurarea bunei functionari a utilajelor de punere in opera a betonului rutier.
4.8.11.5 Experimentarea punerii in opera a betonului rutier

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson experimental de min. 30 m lungime pentru a verifica pe santier, in conditii de executie curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului pus in opera in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele de punere in opera a betonului si eventual corectarea compozitiei betonului in limitele stabilite prin studiul preliminar. Se vor urmari in special: reglarea utilajului de raspandire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o suprafatare perfecta; reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele si mai ales a celor situate la marginea imbracamintii; punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de raspandire a produsului de protectie ca si a metodelor de executie a rosturilor si a timpului de taiere. Partea din tronsonul executat considerata ca cea mai bine realizata va servi ca tronson de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referinta se vor consemna in scris, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa in continuare.
4.8.11.6 Punerea in opera propriu-zisa

Punerea in opera a betonului rutier in sistemul cofraje fixe. Imbracamintile de beton de ciment se executa intr-unul sau doua straturi, conform prevederilor din proiect, in functie de utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare pana la grosimi de 23 cm. In cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate cu pervibratoare, care vor trebui sa asigure o vibrare eficienta pe toata grosimea stratului. La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2-3 locuri sau in cordon (din mers), urmarindu-se mentinerea omogenitatii betonului pe toata suprafata de descarcare. La imbracaminti executate in doua straturi, descarcarea betonului celui de-al doilea strat se va face obligatoriu prin descarcare laterala, folosind autobasculante sau alimentatoare speciale. Aceeasi masura se va aplica si pentru primul strat cand acesta se asterne pe fundatie acoperita cu hartie rezistenta. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu este justificata din punct de vedere tehnico- economic (supralargiri in curbe, curbe cu raze mici, platforme cu suprafete mici sau izolate). La acestea, asternerea betonului rutier proaspat, se poate face manual. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor, avand urmatoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,0 1,3 mm, viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin doua treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se compacteaza. Relatia intre grosimea dalei, h si latimea grinzii vibratoare, masurata in sensul de avansare, b, este: b > h. Latimea grinzii de vibrare trebuie sa fie cel putin egala cu grosimea dalei. Procedurile de vibrare si distanta maxima intre vibratoare vor fi cele descrise, in totalitate, in metoda propusa de Antreprenor si aprobata de Inginer, inainte de inceperea lucrarilor de betonare.
pag 106 din 355
O atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor in lungul marginii benzii care se executa, pentru a realiza o compactare corespunzatoare a acesteia. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate cu prima sarja de beton ce se compacteaza, stabilindu-se si viteza de inaintare a vibrofinisorului, corelata cu latimea grinzii vibratoare, care trebuie sa fie in contact cu betonul proaspat pe o lungime egala cu cel putin grosimea dalei, masurate in directia de avansare. Durata vibrarii se recomanda sa fie de 30 60 secunde. Pentru a asigura vibrarea corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului compactat, se va urmari ca grinda vibratoare, in timpul vibrarii, sa se afle cu 1 3 mm mai jos decat suprafata betonului din spatele grinzii. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului. Inainte de a incepe vibrarea betonului, se va stabili, in cadrul determinarilor de proba, grosimea stratului de beton necompactat, necesara pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului finit. Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din betonul confectionat pana in acel moment o dala mai scurta decat cea prevazuta, terminata cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distanta de cel mai apropiat rost al imbracamintii rutiere. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor sau riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton compactat. Intreruperea betonarii la sfarsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contact. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va indeparta de la locul de punere in opera. Pe sectoarele de drum cu declivitati, sensul de executie al benzii de beton va fi urmatorul: pentru pante de pana la 3% se lucreaza in sensul urcarii drumului (din aval spre amonte); - pentru pante mai mari de 3% se lucreaza in sensul coborarii drumului (din amonte spre aval), adaptandu-se la situatia respectiva, atat consistenta betonului cat si viteza de avansare a utilajelor, avand in vedere totodata si necesitatea ca in fata utilajelor sa existe in permanenta un val de beton afanat cu rol de zid de sprijin. Betonul asternut la cota si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor efectua corectarile necesare inainte de vibrare, pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completare cu beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu maiul metalic asigurand totodata mentinerea ancorelor in pozitie orizontala. Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5 6 m, pe toata latimea si dupa verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm inaltime. Dupa trecerea vibrofinisorului pana la circa 1 m de capatul portiunii asternute, aceasta se retrage si se face verificarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime, avand inclinatia de :10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm, corectand cu beton, daca este cazul, suprafetele denivelate sau cele deschise (nevibrate). Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se va compacta cu maiul sau cu placi vibrante. Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma ca aspect. -
pag 107 din 355
Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei/cimentului. Finisarea suprafetei betonului, cand vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelarilor longitudinale ale suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 3 4 m lungime, avand diametrul de 25 cm si masa de circa 150 200 kg. Cu ruloul se lucreaza pe suprafata corectata si compactata, prin rostogolirea lui in sens perpendicular pe axa benzii, pe toata suprafata imbracamintei, prin treceri suprapuse pe cate 1,00 m. Ruloul trebuie curatat si umezit la fiecare trecere, evitandu-se udarea betonului. Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda finisoare sau rulou, se indeparteaza cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate. Suprafata finisata a betonului se va stria manual la celelalte lucrari, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fire plastice sau metalice. Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii. Metoda va fi aprobata prealabil de Inginer. Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului. In cazul in care executarea imbracamintei se va face pe jumatate din latimea partii carosabile si se circula pe a doua jumatate a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dupa minimum 48 ore. Aceasta operatiune se va face dupa o perioada de timp mai mare atunci cand obtinerea rezistentei betonului este intarziata de protectia acestuia (amanata, inadecvata) sau pe timp friguros. Dupa demontare, longrinele metalice vor fi pastrate curate si vor fi tratate corespunzator pentru a evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate Beneficiarului pentru aprobare preliminara. Nu se vor folosi longrine deteriorate. Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de decofrol sau emulsie bituminoasa cationica. Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numarului de ordine al dalei (din 5 in 5 dale) pe suprafata betonului, la coltul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele avand 10 cm inaltime si 10 mm adancime). Pentru executarea imbracamintilor din doua straturi (beton de uzura si beton de rezistenta) se fac urmatoarele precizari: vibrarea betonului din stratul de rezistenta si stratul de uzura se face cu doua vibrofinisoare care actioneaza separat pe fiecare strat, astfel incat timpul care se va scurge de la terminarea unui strat si contaminarea lui sau a vibrarii stratului de rezistenta si asternerea stratului urmator (de uzura) nu va depasi o jumatate de ora timpul care se va scurge de la prepararea primei sarje din betonul stratului de rezistenta dintr-o dala si terminarea finisarii suprafetei stratului de uzura din aceeasi dala, nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei cimentului.
Punerea in opera a betonului rutier in sistemul cofraje glisante Masina cu cofraje glisante trebuie sa realizeze urmatoarele operatii tehnologice: repartizarea betonului pe toata latimea benzii de betonare cu ajutorul unui repartizator tip snec; compactarea, prin vibrarea interna a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de interior de 70 mm diametru care produc lichefierea betonului; presarea betonului prin extrudere de catre greutatea proprie a masinii; finisarea transversala a suprafetei betonului extrudat cu ajutorul unei grinzi care se deplaseaza perpendicular pe directia de avansare a cofrajelor glisante; finisarea longitudinala a suprafetei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (DRISCA) care ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 108 din 355
se deplaseaza transversal intre cofrajele glisante si longitudinal, odata cu masina. Betonul in fata masinii cu cofraje glisante, trebuie astfel descarcat si repartizat incat sa se asigure o avansare uniforma, continua si permanenta a masinii, practic fara nici o oprire a masinii. Se va urmari permanent ca volumul de beton din fata masinii cu cofraje glisante sa fie constant. Viteza masinii cu cofraje glisante se regleaza la cca. 1 m/minut in functie de ritmul de aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale si suprafatarea imbracamintei ce se realizeaza. In principiu, toate reglajele masinii cu cofraje glisante se efectueaza pe loc, inainte de inceperea betonarii, dar trebuiesc efectuate verificari si ajustari ale acestora la inceputul lucrului, pentru garantarea realizarii conditiilor de calitate ce se impun dalelor, din punct de vedere ale grosimii, calitatii si rectangularitatii marginilor acestora. In acest scop se vor avea in vedere prevederile Normativului NE 014 pct. 10.1.6. si 10.1.7. Betonul adus la punctul de lucru se descarca cu atentie in fata repartizorului cu snec a masinii cu cofraje glisante dupa care repartizarea uniforma a acestuia intre cofrajele masinii se continua cu ajutorul unui excavator. Se va urmari permanent (prin observarea aspectului suprafetei betonului) modul de functionare al tuturor pervibratoarelor. Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc inlocuite imediat. Pervibratoarele se fixeaza la echidistante de cca. 50 cm si la mijlocul grosimii stratului de beton. O supraveghere mai atenta se va da celor doua pervibratoare laterale care trebuie sa asigure obtinerea muchiilor benzii de beton. Aceste doua pervibratoare se vor monta la aproximativ 15 cm de marginea cofrajelor glisante. Asternerea betonului se considera terminata prezinta denivelari si are un aspect omogen. cand suprafata imbracamintei nu
Compactarea si finisarea se considera terminate cand suprafata betonului este plana, inchisa si are o textura uniforma. In caz ca se observa denivelari ale suprafetei imbracamintei ramase in zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor mistrii de 40-50 cm lungime. O atentie permanenta se va acorda valului de beton ce se formeaza in fata grinzii masinii cu cofraje glisante care executa nivelarea transversala a imbracamintei. Acest val de beton trebuie sa fie uniform, continuu si cu un diametru de cca. 10 cm grosime. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionata de alimentarea permanenta cu beton a acesteia, in conditiile mentinerii unui viteze constante de cca. 1 m/minut. In cazul opririlor (accidentale) care depasesc durata de incepere a prizei cimentului este necesara dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru). In timpul stationarii masinii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi oprita. Pentru a elimina in cel mai scurt timp unele deficiente de executie, cu efect negativ asupra calitatii suprafetei si muchiilor imbracamintei, este necesar sa se efectueze verificarea elementelor geometrice ale acesteia, cel mai tarziu la 24 ore dupa punerea in opera a betonului. In scopul imbunatatirii aderentei rotilor autovehiculelor pe imbracamintea uda, suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu perii piassava. Pentru a se permite protejarea cat mai rapida a betonului cu produs de protectie, strierea se face la cel mult 20 m in spatele masinii cu cofraje glisante. Se va verifica vizual uniformitatea si adancimea strierii si aceasta operatiune se va repeta daca este cazul. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 109 din 355
4.8.11.7 Masuri in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile

Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele conditii meteorologice defavorabile: temperaturi ale aerului mai mici de +5oC ploaie intensa, care poate conduce betonului. la degradarea caracteristicilor suprafetei
In perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priza si/sau de intarire. Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un control competent din partea santierului. De asemenea, se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului. Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5oC continuarea sau oprirea betonarii se va face pe baza prognozei meteorologice pe urmatoarele 24 ore (temperatura, vant). In cazul cand temperatura coboara sub +5oC si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore, lucrarile vor fi oprite. Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0oC, in primele 24 ore de intarire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea unei temperaturi a betonului de cel putin 5oC pe o perioada de cel putin 3 zile. Temperatura betonului proaspat inainte de a fi pus in opera trebuie sa fie mai mare de +5oC. La betonare pe timp calduros, in vederea evitarii deshidratarii superficiale rapide, care conduce la scaderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se va acorda o atentie deosebita aplicarii produsului de protectie. Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili momentul optim de taiere a rosturilor, astfel incat sa existe un timp suficient pentru taierea tuturor rosturilor inainte de aparitia fisurilor. Daca apare riscul deshidratarii superficiale a betonului, datorita vantului sau a unei umiditati relative scazute a aerului, se vor lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune oprirea betonarii. Temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare de 30oC. Pentru scaderea temperaturii betonului sub 30oC, la prepararea acestuia se poate folosi apa racita. Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20oC si umiditatea relativa este mai mica de 50%, se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii stratului suport al imbracamintii, iar produsul de protectie a betonului proaspat, se va aplica in doua straturi succesive (pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului). Atunci cand temperatura exterioara este mai mare de +30oC (pana la maximum 35oC) si umiditatea relativa a aerului este mai mica de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de masuri speciale, racirea apei combinata cu protectia betonului cu emulsii bituminoase aplicate in doua straturi succesive si acoperirea cu copertine, imediat dupa trecerea finisorului.
4.8.11.8 Protejarea suprafetei betonului proaspat

Intregul echipament si materialele necesare protejarii corespunzatoare a betonului proaspat, trebuie sa fie la indemana si gata de instalare, inainte de turnarea propriu-zisa a betonului. Metodele si produsele necesare protectiei betonului proaspat vor fi supuse aprobarii prealabile de catre Beneficiarul lucrarii, pe baza experimentarii si verificarilor preliminare privind executia protectiei, cand observand uniformitatea si continuitatea ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 110 din 355
peliculei se va stabili si cantitatea de produs de protectie pe m2, determinata pe o bucata de folie de polietilena (cantarita in prealabil) interpusa pe suprafata pe care se experimenteaza protectia. Imediat dupa terminarea strierii suprafetei betonului, se va proceda la protejarea betonului proaspat impotriva actiunii soarelui, vantului si ploilor, cu acoperisuri de protectie mobile impermeabile si nedeformabile, imbinate etans intre ele, care se deplaseaza pe masura finisarii suprafetei betonului. Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protectie continua si impermeabila, cu grosime uniforma, aplicata prin stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45 (avand caracteristicile din tabelul 49), sau alte produse pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare, in scopul asigurarii conditiilor favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor. Tabel 49. Conditii tehnice pentru fluidul de protectie P 45 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumirea caracteristicii Aspect Densitatea Vascozitatea Engler la 20oC Vascozitatea la 25o C (cupa vascozimetrica duza 3 mm) Vascozitatea cinematica Punct de inflamabilitate Timp de uscare la 25oC Reziduu la evaporare sec cSt oC ore % Unitate de masura g/cm oE
3
Conditii de admisibilitate lichid, omogen, maroniu deschis 0,7 - 1,2 max. 10 max. ART. max. 26 min. 30 max. 3 43 3
Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate emis de producator. Produsul chimic P 45 se aplica in cantitate de 0,250 + 0,05 kg/mp, la temperaturi peste +10oC. La temperaturi sub +10oC produsul se dilueaza cu whitespirt rafinat, in proportie de o parte produs la 0,3 0,5 parti whitespirt. In conditii meteorologice nefavorabile, atunci cand umiditatea relativa a aerului scade sub 50% (zile de arsita) sau temperatura creste peste +25oC se vor lua masuri pentru realizarea protectiei prin marirea dozajului de produs aplicat, cu 100%. Produsul de protectie se aplica pe suprafata betonului proaspat prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru. Operatia de curatire a dispozitivului de lucru se face cu whitepirt si este obligatorie la fiecare intrerupere a lucrului mai mare de doua ore. Lucrarile de peliculizare a suprafetei betonului proaspat nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operatia de protectie se repeta. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilena, late de cca. 50 cm, asigurate contra vantului cu bare metalice, pana la colmatarea lor.
pag 111 din 355
4.8.11.9 Protejarea imbracamintei proaspat turnata, de circulatia pietonala si auto

Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei, cu pelicule, accesul muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se ridica in functie de varsta betonului. In cazul executarii rosturilor prin taiere, zona din lungul rosturilor se va repeliculiza cu produse chimice similare celor folosite pe restul suprafetei dalei. Pe perioada de intarire a betonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia. Tabel 50. Conditii pentru Imbracamintile din beton de ciment care se pot da in circulatie pentru autovehicule Temperatura atmosferica medie la punctul de lucru (oC) Termene orientative pentru darea in circulatie a imbracamintilor din beton (zile): a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40 special pentru drumuri sau I 42,5 25 19 15 16 13 14 11 12 2 +5 +10 +15 +20 +25
b. Betoane realizate cu cimenturi tip I 42,5R sau I 32,5R 18
4.8.11.10 Executarea rosturilor

In conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 si SR 183-2, pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperaturi si umiditate, tasarile inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile de beton de ciment se executa cu rosturi transversale si longitudinale care le impart in dale. Rosturile, in sistemul cofraje fixe, atat cele transversale cat si cele longitudinale pot fi de: - contact (de constructie); - dilatatie; - contractie.
4.8.11.11 Colmatarea rosturilor

Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pana la suprafata imbracamintei, cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si aprobat de Inginerul lucrarii, care pot fi: - masticuri bituminoase, monocomponente (la cald); - chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate inainte de utilizare) pe baza de poliuretani, de polimer sulfidic (tiokol) sau de siliconi (la rece); - profile de neopren. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmatoarele prevederi: - identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale; - curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamant, pietricele, etc.) cu ajutorul scoabelor si a periilor de sarma; - suflarea cu jet de aer comprimat; - amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj (grund) pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj; respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald; inlaturarea materialului in exces;
pag 112 din 355
darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa racirea produselor turnate la cald si dupa termenul impus prin tabelul 50.
4.8.11.12 Verificarea calitatii betonului rutier pus in opera

Verificarea calitatii betonului pus in opera se face conform tabelului 24 si se refera la: Determinari efectuate pe betonul proaspat, la locul de punere in opera: - lucrabilitatea; 0 0 - temperatura in perioada de timp friguros (sub +5 C) sau foarte calduros (peste +25 C). Daca un rezultat al determinarii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se inscrie in limitele admise, se vor efectua inca doua determinari pentru acelasi transport de beton. Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise, se va accepta punerea in opera a betonului. Daca este depasita limita admisa, se refuza punerea in opera a betonului din transportul respectiv Incercari pe betonul intarit: - rezistenta la incovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm; - rezistenta la compresiune, pe cuburi/fragmente de prisme cu sectiunea 150x150 mm; - rezistenta la compresiune, pe carote. Rezistentele la incovoiere si la compresiune, la varsta de 28 de zile pentru betonul pus in opera, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaza de laboratorul statiei de betoane, care efectueaza incercarea, imediat dupa inregistrare. In cazul in care rezultatul sau rezultatele incercarilor sunt mai mici decat cele prevazute pentru clasa betonului respectiv, indicate in tabelul 47, laboratorul va comunica, in termen de 48 ore, rezultatul in cauza, conducatorului statiei, conducerii unitatii de care depinde statia si Inginerului lucrarii. Urmare comunicarii primite de la laboratorul statiei de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei impreuna cu Inginerul lucrarii si conducatorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de imbracaminte executat (dalele turnate) in schimbul de lucru corespunzator probei, cu valoarea rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificari suplimentare, prin incercari nedistructive sau extragere de carote. Daca din verificarile suplimentare rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile prevazute, va fi convocat Beneficiarul care va analiza si decide masurile corespunzatoare. Rezultatele incercarilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate in doua etape si anume: - grupate lunar, pentru aprecierea activitatii statiei; - grupate pe tronsoane de drum sau pe intregul sector executat, pentru aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare, din care se vor elimina rezultatele incercarilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificari suplimentare prin incercari nedistructive sau extrageri de carote Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaza conform reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe sectiune, in cazul incercarilor prin metode nedistructive si valoarea individuala, in cazul incercarilor obtinute pe carote. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor incercarilor se face pe probele prelevate la statie, pe durata a 30 zile. Aprecierea activitatii statiei se face pe baza rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pentru fiecare tip de beton. Aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare se face pe baza rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pe grupul rezultatelor analizate. valorii
Conformitatea pentru rezistentele betonului la incovoiere, se verifica pe baza criteriului care prevede limitarea rezistentei caracteristice la incovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului.
pag 113 din 355
CRITERIUL se aplica in cazul in care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificata, considerand rezultatele a cel putin 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm Conformitatea este realizata daca rezistenta caracteristica la incovoiere (Rk) este cel putin egala cu clasa betonului respectiv. Interpretarea rezultatelor incercarilor efectuate pe betonul din imbracamintea rutiera executata se va face conform prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE 014.
4.8.12 Controlul calitatii, conditii tehnice, reguli si metode de verificare 4.8.12.1 Controlul calitatii
Verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei imbracamintilor rutiere de beton de ciment, sunt cele prevazute in ANEXA I.2 la Normativul NE 014. Inginerul va aproba preliminar: - sursele si furnizorii de materiale; - instalatiile si echipamentul; - retetele si sectoarele de proba; - metodele de executie. Pe parcursul executiei se verifica in permanenta calitatea materialelor si se vor efectua verificarile pentru certificarea calitatii betonului si a executiei imbracamintilor din beton de ciment, dupa cum urmeaza: Respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie sa corespunda prevederilor din acest caiet de sarcini, verificandu-se in special: - respectarea proiectului; - datele inscrise in bonurile de transport ale betonului (daca nu s-a depasit durata de transport); - conditiile de punere in opera a betonului, functionarea utilajelor de punere in opera a betonului, pregatirea platformei in vederea turnarii betonului; - mentinerea omogenitatii betonului, in timpul transportului si punerii in opera; - mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevazute; - mentinerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din otel-beton; - distributia uniforma a betonului in fata utilajelor de compactare; - compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii; - luarea de masuri speciale in cazul turnarii in conditii meteorologice nefavorabile; - executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare; - protejarea suprafetei betonului; - asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei imbracamintei. Caracteristicile materialelor, trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din acest caiet de sarcini si normelor si reglementarilor in vigoare. Caracteristicile materialelor se verifica, cu frecventele aprovizionare si inainte de utilizare. precizate in tabelul 18, la
Se verifica, caracteristicile betonului proaspat si ale betonului intarit, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din tabelele 22 si 23. Aceste caracteristici se verifica, cu frecventele precizate in tabelul 24, la statia de betoane si la locul de punere in opera. Controlul dupa executia imbracamintei consta in: - verificarea denivelarilor de suprafata, cu aparatura tip APL - verificarea rugozitatii suprafetei, prin masuratori cu metoda inaltimii de nisip; - verificarea rezistentei betonului, pe baza de carote extrase din lucrare; - verificarea grosimii imbracamintei, cu ajutorul carotelor. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 114 din 355
Elemente geometrice Grosimea totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta in proiect. Cand imbracamintea se executa in doua straturi, grosimea stratului de uzura este de 6 cm. Abaterea maxima admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei este de (-10 +15) mm la drumuri noi si modernizari. Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului. Latimea de turnare a dalei de beton este prevazuta in proiect si poate fi de 2,50...8,50 m. Abaterea maxima admisa la latimea proiectata a benzii de beton este de +15 mm, la drumuri noi. Verificarea latimii imbracamintei de beton, se efectueaza prin masuratori directe cu ruleta, intre marginile benzii de beton, la fiecare 200 m. Panta transversala a imbracamintei este cea indicata in proiect. Abaterile limita la panta transversala la drumuri poate fi de + 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect. Verificarea pantei transversale se face in mod obligatoriu in dreptul profilelor prevazute in proiect si intre aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie. Masuratorile se fac cu un dreptar, avand lungimea egala cu jumatate din latimea partii carosabile, cu bolobocul si cu o pana gradata, lunga de 30 cm (grosimea maxima de 3 cm si inaltimea la capete de 1,5 cm si respectiv 9 m). Gradatiile pe partea superioara a penei, trebuie sa fie corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm. In profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect, pot fi: - + 20 mm, la drumuri de clasa tehnica III V si drumuri de exploatare de categoria I; - + 30 mm, la drumuri de exploatare de categoria II si III si platforme de parcare si industriale. Caracteristicile suprafetei imbracamintii Denivelarile maxime admisibile ale suprafetei imbracamintei, in sens transversal sau longitudinal, masurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie, pe toata suprafata acesteia, sunt de - 5 mm, in cazul imbracamintilor ce se executa pentru lucrari de drumuri avand viteza de proiectare intre 50 si 100 km/h; - 6 mm, in cazul imbracamintilor ce se executa pentru lucrari de drumuri avand viteza de proiectare sub 50 km/h. Distanta minima intre doua puncte cu denivelari maxime admise, masurata pe axa longitudinala a benzii de beton, este de 20 m. Denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton, adiacente, sunt de 2 mm in cazul partii carosabile cu doua pante transversale. Denivelarile maxime admisibile intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale sunt de: - 2 mm, la rosturile de contractie ale imbracamnintei ce se executa pentru lucrari de drumuri avand viteza de proiectare sub 100 km/h; - 2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri indiferent de viteza de circulatie. Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintii se efectueaza in timpul executiei, imediat dupa prima trecere a vibrofinisorului si la receptie. In profil longitudinal, masurarea denivelarilor se efectueaza pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie si anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime si a unei pene de 20 cm lungime si max. 3 cm latime, avand o inclinatie de 1:10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm. Masuratorile se vor face la fiecare dala realizata in timpul executiei si din 50 in 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie si se vor consemna numai citirile ce depasesc denivelarile admisibile indicate.
pag 115 din 355
In profil transversal, verificarea denivelarilor este obligatorie in dreptul profilelor aratate in proiect si la cererea comisiei de receptie si intre aceste profile. Verificarea rugozitatii imbracamintei se efectueaza prin metoda inaltimii de nisip conform SR EN 13036-1:2010, inainte de darea acesteia in circulatie. Valoarea minima a rugozitatii este de 0,6 mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitati mai mari de 6%, sau in curbe cu raze sub 125 m. Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si crapaturilor, se efectueaza pe baza de observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, in prima perioada a zilei si de preferat pe vreme racoroasa, a sectorului de imbracaminte executat. Verificarea cotelor din axa drumului, prevazute in profilul longitudinal se face cu ajutorul unui aparat de nivel. In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeitatii drumului in profil longitudinal, verificarea si interpretarea rezultatelor se face cu acest aparat, conform reglementarilor legale in vigoare. Rezultatele verificarilor se consemneaza in evidentele de control ale santierului si fac parte integranta din cartea constructiei. Investitorul, prin reprezentantul sau oficial (Inginerul lucrarii) va verifica periodic datele inscrise in documentele de atestare a calitatii executiei.
Prescriptii speciale Defectiunile aparute la imbracamintile de beton de ciment trebuiesc reparate inainte de darea in exploatare a acestora. Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul. Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare, imbracamintile de beton de ciment se exclud de la tratamentul cu clorura de sodiu (sare gema industriala) ce se efectueaza iarna pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la data executiei acestora. Rosturile de constructie se taie dupa deschiderea acestora. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie sa fie compresibile, neputrezibile, rezistente la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a rosturilor si sa nu interactioneze cu produsele de etansare la rece a rosturilor.
4.8.12.2 Testri
Verificarea calitatii betonului pus in opera se refera la: a) Determinari efectuate pe betonul proaspat, la locul de punere in opera: - lucrabilitatea; - temperatura in perioada de timp friguros (sub +5oC) sau foarte calduros (peste +25oC). Daca un rezultat al determinarii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se inscrie in limitele admise, se vor efectua inca doua determinari pentru acelasi transport de beton. Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise, se va accepta punerea in opera a betonului. Daca este depasita limita admisa, se refuza punerea in opera a betonului din transportul respectiv. b) Incercari pe betonul intarit: - rezistenta la incovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm; - rezistenta la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu sectiunea 150x150 mm; - rezistenta la compresiune, pe carote.
pag 116 din 355
Rezistentele la incovoiere si la compresiune, la varsta de 28 de zile pentru betonul pus in opera, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaza de laboratorul statiei de betoane, care efectueaza incercarea, imediat dupa inregistrare. In cazul in care rezultatul sau rezultatele incercarilor sunt mai mici decat cele prevazute pentru clasa betonului respectiv, laboratorul va comunica, in termen de 48 ore, rezultatul in cauza, conducatorului statiei, conducerii unitatii de care depinde statia si Inginerului lucrarii. Urmare comunicarii primite de la laboratorul statiei de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei impreuna cu Inginerul lucrarii si conducatorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de imbracaminte executat (dalele turnate) in schimbul de lucru corespunzator probei, cu valoarea rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificari suplimentare, prin incercari nedistructive sau extragere de carote. Daca din verificarile suplimentare rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile prevazute, va fi convocat Beneficiarul care va analiza si decide masurile corespunzatoare. Rezultatele incercarilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate in doua etape si anume: - grupate lunar, pentru aprecierea activitatii statiei; - grupate pe tronsoane de drum sau pe intregul sector executat, pentru aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare, din care se vor elimina rezultatele incercarilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificari suplimentare prin incercari nedistructive sau extrageri de carote. Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaza conform reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe sectiune, in cazul incercarilor prin metode nedistructive si valoarea individuala, in cazul incercarilor obtinute pe carote. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor incercarilor se face pe probele prelevate la statie, pe durata a 30 zile. Aprecierea activitatii statiei se face pe baza rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pentru fiecare tip de beton. Aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare se face pe baza valorii rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pe grupul rezultatelor analizate. Conformitatea pentru rezistentele betonului la incovoiere, se verifica pe baza criteriului care prevede limitarea rezistentei caracteristice la incovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului. CRITERIUL se aplica in cazul in care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificata, considerand rezultatele a cel putin 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm Conformitatea este realizata daca rezistenta caracteristica la incovoiere este cel putin egala cu clasa betonului respectiv. Interpretarea rezultatelor incercarilor efectuate pe betonul din imbracamintea executata se va face conform prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE 014 rutiera
4.8.13 Referinte ale specificatiilor tehnice 4.8.13.1 Agregate

Granulozitatea agregatelor naturale Umiditatea agregatelor Echivalentul de nisip Continutul de impuritati la agregate Parti levigabile Continutul de fractiuni sub 0,1 mm Rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturata Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles STAS 730 si SREN 933-2 STAS 4606 STAS 730 STAS 4606 STAS 4606 STAS 730 STAS 4606 STAS 730
pag 117 din 355
Grad de spargere la agregate concasate Forma granulelor (coeficient de forma; rapoarte b/a si c/a; continut de granule plate si deiculare Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet - coeficient de gelivitate si sensibilitate la inghet - pierdere de masa Coeficient de calitate Masa rocii la agregate concasate Porozitatea aparenta la temperatura normala
STAS 730 STAS 730 STAS 730 STAS 4606 STAS 730 STAS 730 STAS 6200/13
4.8.13.2 Ciment, beton, imbracaminte rutiera, produse de protectie si de colmatare a rosturilor

Stabilitatea si inceputul timpului de priza la ciment Contraprobe ciment Starea de conservare a cimentului Rezistente mecanice ale cimentului Lucrabilitatea betonului si granulozitatea agregatelor din beton Densitatea aparenta Rezistente mecanice ale betonului Continut de aer oclus Grad de gelivitate Rugozitatea suprafetei imbracamintei Extrageri, prelucrari, incercari carote Densitatea fluidului de protectie P 45 Vascozitatea fluidului de protectie P 45 Punctul de inmuiere al masticului bituminos Penetratia Asrobitului Stabilitatea Asrobitului SR EN 196/3 SR EN 196/7 C 140 SR EN 196-1 STAS 1759 STAS 1759 STAS 1275 si NE 014 STAS 5479 STAS 3518 STAS 8849 STAS 1275 si C 54 STAS 35 STAS117/STAS 2096 STAS 60 STAS 2922 STAS 9199
4.8.14 Receptia lucrarilor

Receptia imbracamintilor de beton de ciment se efectueaza in trei etape: - pe faze de executie determinante, - preliminara (la terminarea lucrarilor) si - finala.
4.8.14.1 Receptia pe faze de executie - determinante

Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse), stabilite in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect pentru pregatirea platformei sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
pag 118 din 355
4.8.14.2 Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

Receptia preliminara a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Receptia preliminara se efectueaza cand sunt terminate toate lucrarile si verificarile prevazute in documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformitatilor constatate si la cel putin o luna de zile de la darea in circulatie. Comisia de receptie va examina lucrarile executate privind conditiile tehnice de calitate, fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor. Evidenta tuturor verificarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor, face parte din documentatia de control la receptia preliminara.

Receptia finala a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
4.9
4.9.1
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA Generaliti

Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuare a apelor de suprafata si anume: - lucrari de canalizare; - dispozitive de colectare si evacuare a apelor pluviale; El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie ndeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor ncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
4.9.2
Materiale folosite
4.9.2.1 Cmine de vizita si guri de scurgere

Pentru cminele de vizitare si gurile de scurgere, se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute n SR EN 124:1996.
4.9.2.2 Tuburile din PVC

Materialele utilizate la realizarea retelelor de canalizare sunt : - polivinil clorid neplastifiat (cu PVC) - conducta propriu zisa, care sa satisfaca cerintele standardelor si normativelor in vigoare; - cauciuc natural inelul; Imbinarea: mufa cu inel de cauciuc Pe conducta se va marca diametrul nominal, anul productiei, marca de conformitate, marca calitatii. Proprietatile fizice ale materialului din conducta va trebui sa asigure: - densitatea 1,4 g/cmc
pag 119 din 355
- coeficientul de dilatare liniara 8 x 10 exp. , 2 mm/mk - conductivitatea termica 0,15 W/mK - modulul de elasticitate 3000 N/mmp - rezistenta electrica > 1012 Ohm - materialul va fi rezistent la factori de coroziune proveniti din compusi ai diferitilor acizi sau ai clorului, lichide cu pH = 2 pana la pH = 12. Amplasarea retelelor de canalizare va respecta prevederile SR 8591:1997 " Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare". Distanta minima prevazuta de STAS-ul sus mentionat fata de canalizarea menajera: - retea apa 3 m; - linia copacilor 1,5 m; - fundatia cladirilor 2 m. Executia lucrarilor de canalizare va incepe dinspre aval spre amonte. Conform STAS 3051-91 patul de fundare trebuie astfel amenajat incit sa asigure un contact intre baza tubului si patul de fundare pe o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de min.90 grade. Modul de realizare a patului de fundare se stabileste prin proiect, in functie de natura terenului si de solicitarile exterioare. Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija pentru a le feri de lovituri si zgirieturi. Pentru transport, tevile vor fi asezate orizontal. Transportul materialelor in perioada de vara trebuie efectuat astfel incit sa se evite actiunea razelor solare. In perioade reci se necesita masuri speciale,datorita faptului ca la temperaturi scazute materialul devine casant si de aceea trebuie evitate loviturile si zgirieturile. Materialele se vor depozita in magazii inchise sau locuri acoperite, ferite de soare. Locul de depozitare va fi curat si uscat, fixat la cel putin 2,0 m distanta de orice sursa de caldura. Tevile se vor aranja in rastele orizontale, pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inaltimi de maxim 0,75 m. Fitingurile se vor aranja pe rafturi pe sortimente si dimensiuni. La manipularea conductelor, se foloseste franghie de canepa sau din material plastic, fiind interzise utilizarea carligelor si a cablurilor metalice. Garniturile de cauciuc se depoziteaza in ambalajul de fabricatie. Inainte de punerea in opera a tuburilor si fitingurilor acestea se verifica. La examinarea cu ochiul liber, tevile trebuie sa fie drepte, culoare uniforma si de aceeasi nuanta, suprafata interioara si exterioara trebuie sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli. Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii. Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri, zgirieturi, incluziuni, crapaturi. Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor tevilor se va face in depozit la receptia marfii, cat si inainte de punerea in opera. Pe ambalajele care adepostesc garniturile de cauciuc, trebuie sa fie specificate dimensiunile garniturii. Conductele se pozeaza in patul de fundatie sau pe fundul pregatit al santului. Este interzisa asezarea conductelor pe caramizi sau pietre in vederea executarii imbinarilor. Executarea imbinarilor incepe prin curatirea eventualelor impuritati a mufei si a capatului conductei. Se aseaza in locasul din mufa garnitura de cauciuc. Trebuie sa se verifice daca garnitura s-a asezat corespunzator in locas si daca nu este torsionata. Suprafata interioara a mufei se unge cu materialul lubrifiant, iar conducta se impinge cu ajuroul unei bare pana la atingerea pragului de contact. Decalarea axiala este interzisa. Imbinarea conductelor se realizeaza usor, manual, fara echipamente mecanice.
pag 120 din 355
Pentru schimbari de directie, se vor utiliza coturile sau daca pozitia permite, curbe din teava uzinata. Pentru ramificatii si reductii, se vor folosi numai teuri si reductii uzinate. Pentru efectuarea probelor de presiune, se vor utiliza, pentru inchiderea capetelor, capace PVC. Se recomanda ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de cca.100-150 m. Conductele de PVC vor fi umplute cu apa la presiunea de 0,5 bar masurata din punctul cel mai de jos in care se face proba.Verificarea dureaza 15 minute. Proba se face dupa ce in prealabil intregul tronson de conducte pe care se efectueaza verificarea a fost acoperit cu pamint, facind exceptie mufele care vor fi descoperite pentru a observa eventualele pierderi. Retelele de canalizare din PVC se pot combina cu camine de vizitare din beton sau din PVC. Caminul de vizitare din beton se executa conform STAS 2448/82 din elemente obisnuite, prefabricate, cu partea inferioara din beton monolit. Partea superioara este prevazuta cu rama si capac din fonta.
4.9.3
Modul de executie al lucrarilor
4.9.3.1 Pichetarea si executia sapaturilor

Pichetarea lucrarilor consta n materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, n functie de natura acestora legate de axul pichetat al drumului, precum si de implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrarilor. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie pe care le va respecta ntocmai si se aproba de catre diriginte consemnndu-se n registrul de santier. Sapaturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad n sarcina antreprenorului n limitele stabilite n caietul de sarcini speciale. Pamntul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus n depozitul stabilit de diriginte la o distanta, care nu va putea depasi un kilometru dect n cazul unor prevederi n acest sens n caietul de prescriptii speciale. n cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realiznd sustineri joantive sau cu interspatii, n functie de natura terenurilor, care nsa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere. Pamntul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietrele a caror dimensiune depaseste 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm.
4.9.3.2 Canalizarea
Deschiderea sapaturilor Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avnd latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute n proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera nct densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal. Cnd n transee se ntlnesc bancuri stncoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si nlocuite pe aceasta grosime cu pamnt fin, nisip sau balast. Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare Tuburile trebuie coborte cu grija n transee unele n prelungirea celorlalte, facilitnd alinierea lor cu ajutorul calelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa. Tuburile sunt pozate ncepnd din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectnd prevederile proiectului de executie. mbucarea cnd exista, este totdeauna dirijata spre amonte. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata n proiect, cota radierului si cota de racordare.
pag 121 din 355
4.9.4
Receptia lucrarilor
4.9.4.1 Receptia pe faza

n cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse), se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. n urma verificarilor se ncheie proces verbal de receptie pe faza n care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faza se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de lot, documentul se ncheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul n care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine ntretinute.
4.9.4.3 Nota importanta

Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (STAS- uri, Normative, Instructiuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborarii proiectului. Orice modificari ulterioare n continutul prescriptiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca si orice prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
4.10
LUCRARI ACCESORII
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de realizare a marcajelor rutiere si a indicatoarelor rutiere in conformitate cu prevederile tehnice in vigoare ale SR 1848/1 :2011, SR EN 1848/2 :2011, SR 1848-7:2004.
4.10.1 Principalele lucrari

Dupa finalizarea lucrarilor de suprastructura si infrastructura si amenajarea spatiilor verzi se executa lucrarile accesorii, care cuprind:
- Marcaje longitudinale - Indicatoare rutiere

4.10.2 Clasificarea indicatoarelor
Dupa functionalitate:
- Indicatoare de avertizare - Indicatoare de reglementare - Indicatoare de orientare

Dupa forma:
Triunghi echilateral Octogon Cerc Dreptunghi Patrat Sageata simpla Sageata dubla Sageti n cruce
pag 122 din 355
Conform planului de situatie si amplasament a fost analizat fiecare caz n parte si s-au prevazut toate indicatoarele necesare, potrivit regulilor de circulatie adoptate si clasificarii amintite.
4.10.3 Plantarea indicatoarelor

Se va realiza in urmatoarele etape :
pozitionarea si marcarea cu tarus pentru fiecare indicator; saparea gropilor pentru fundatii stalpi ; turnarea betonului C 8/10 n fundatia stlpilor pozarea indicatoarelor in beton inainte de turnarea ultimului strat de asfalt la trotuare (indicatoare pozitionate pe trotuare);
4.10.4 Realizarea marcajelor

Etape de executie :
se curata partea carosabila; se traseaza axul strazii; se masoara si se traseaza marcajele transversale; se aseaza sablonul si se vopseste mecanizat cu masini si dispozitive adecvate; se recomanda utilizarea de microbile reflectorizante din sticla cu diametrul cuprins ntre: 0,20,6 mm;
- se foloseste vopsea alba emailata; - se recomanda ca aceste marcaje sa se execute pe timp uscat la temperaturi ale mediului ambiant de peste + 15 C;
0
- pentru marcaje transversale se va avea n vedere ca trasarea sa se faca numai pe o singura

banda pentru a nu perturba circulatia, iar dupa uscare se continua vopsirea pe banda urmatoare.
4.10.5 Metode de verificare
verificarea formei se face vizual, liniile trebuie sa aiba latime constanta si sa nu aiba frnturi; verificarea dimensiunilor se face prin sondaj cu ajutorul instrumentelor de masura obisnuite; marginile marcajului trebuie sa se distinga clar pe suprafata pe care se aplica; receptia lucrarilor si marcajelor se face ntr-o singura faza cu respectarea prevederilor si prescriptiilor n vigoare.
4.11
DRENURI IN SAPATURA
4.11.1 Generalitati
Drenurile sunt constructii necesare pentru:
- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie; - coborarea nivelului panzei freatice cand aceasta poate influenta defavorabil, comportarea corpului drumului sau cea a altor lucrari;
- consolidarea taluzurilor, terasamentelor si versantilor cate pot afecta platforma drumurilor sau
alte lucrari;
- imbunatatirea conditiilor de lucru si asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si a culeelor podurilor si pasajelor. Drenurile in sapatura deschisa se pot executa mecanizat, in mod curent pana la adancimea de 6,0 m si manual pana la adancimea de 3,0 m. Adancimile mai mari se justifica in proiect.
pag 123 din 355
Pentru a evita acumularea apei in spatele unei lucrari de sprijin si reducerea intervalului de variatie a impingerii pamantului asupra acestora sub influenta factorilor externi, trebuie ca intotdeauna sa se prevada in spate un sistem de drenaj cu functionare pe toata durata existentei lucrarii. Lucrarea se masoara la metru cub de sapatura. Fazele de executie prezinta particularitati functie de solutia adoptata:
executia sapaturii; executia corpului drenului (radier, tub drenaj, umplutura drenanta, material geotextil capac); executia capului de dren; executia caminelor de vizitare.
4.11.2 Descrierea operaiunilor 4.11.2.1 Executia sapaturii

Sapatura se executa mecanizat sau manual in sensul dinspre aval spre amonte. Panta longitudinala a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse intre (0,2...10%) functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitatii. Se recomanda adoptarea pantelor in intervalul (2...5%). Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede in functie de conditiile de relief si functionalitate intre 0,2 % si panta maxima admisa pentru santuri si rigole protejate prevazute in STAS 2916-87, pct. 22. Inainte de inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri:
- semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor in vigoare; - asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament; - curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluze sau versanti in zona de
lucru sau pe platforma;
- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitatii titulare in vederea stabilirii de catre aceasta a conditiilor in care se pot executa lucrarile in deplina siguranta;
- trasarea lucrarilor; - organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proportie de 50%.
In timpul executiei sapaturilor se are in vedere ca:
- sa nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau ingropate precum si a lucrarilor in executie aflate in vecinatate;
- sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/ora in limita prismului de alunecare; - zilnic, inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se verifica semnalizarea, sprijinirile si starea
terenului din jurul sapaturii pentru a se lua masurile ce se impun, pentru a evita eventualele surpari si pericole de accidente. Sapaturile se executa cu pereti verticali, fara sprijiniri, manual sau mecanizat, in urmatoarele conditii:
terenul este stabil si cu umiditate naturala; terenul nu prezinta fisuri si nu este expus vibratiilor; sapatura nu este tinuta deschisa si operatiile de umplere se efectueaza in aceeasi zi; in limita prismului de rupere posibila nu se circula, nu sunt constructii deosebite sau alte incarcari ce pot constitui o suprasarcina; in stare indesata si 1,5 m in pamanturi de consistenta tare.
- adancimea sapaturii este relativ mica, respectiv 1,0 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri
Cand sapatura se executa mecanizat si tehnologia realizarii umpluturii drenante nu impune coborarea muncitorilor in sapatura, in conditiile mentionate mai sus, adancimea se poate mari pana la cel mult 2,0 m.
pag 124 din 355
Cand adancimea sapaturii depaseste valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m, sapaturile se executa taluzat fara sprijiniri pana la maximum 2,0 m adancime sau vertical, cu peretii sprijiniti pe toata adancimea. Sapaturile cu taluz vertical, in teren stabil si consistenta plastic vartoasa sau tare, se executa la adapostul unor sprijiniri orizontale care se adapteaza la conditiile reale in teren. In pamanturi afectate de fenomene de instabilitate, pamanturi dificile (loess, argile contractile, etc.) afanate, pamanturi cu infiltratii de apa sau conditii locale deosebite, indiferent de adancime, sprijinirea se face cu cadre si dulapi verticali (eventual marciavante sau palplanse) care sa formeze un perete continuu si etans. Palplansele si marciavantele se bat in avans (0,5...0,75 m) fata de nivelul sapaturii. Pamantul sapat se va depozita la cel putin 1,0 m de peretele sapaturii iar materialele se vor depozita la cel putin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumatate in cazul sapaturilor pentru drenuri de asanare, care, de regula, au adancimi sub 2,0 m. In zonele in care sunt ingropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. sapaturile se executa cu atentie, cu respectarea instructiunilor date in scris, de unitatea tutelara a instalatiilor, eventual sub supravegherea delegatului acestei unitati. Daca in timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii subterane, lucrarile se opresc imediat si se procedeaza la identificarea lor si sesizarea unitatii tutelare. Lucrarile se pot relua numai dupa eliminarea oricarui pericol si sub supravegherea delegatului unitatii tutelare. Sapaturile pentru drenuri se executa pe cel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din aval catre amonte, asigurand permanent scurgerea apelor din sapaturi prin cadere libera. Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul tronson este umplut cel putin pana la jumatate din adancimea lui. Demontarea sprijinirilor se face pe masura executarii corpului drenului. In cazul sapaturilor executate mecanizat, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Aceasta tehnologie se aplica de regula la drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp drenant din pietris si balast, eventual si filtru din geotextil. In cazul drenurilor amplasate in spatele lucrarilor de sustinere, sapatura se executa manual sau mecanizat concomitent cu executia sapaturii pentru tronsonul lucrarii de sprijinire, cu sau fara sprijiniri functie de natura terenului si adancimea sapaturii.
4.11.2.2 Executia corpului drenurilor

Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie sau de coborare a nivelului panzei subterane este alcatuit din radier, rigola, umplutura drenanta, material geotextil si capac de inchidere. Corpul drenurilor de evacuare cuprinde aceleasi componente cu deosebire ca umplutura drenanta poate fi realizata pe o inaltime redusa. Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic. Radierul rigid se realizeaza din beton clasa C 16/20 cu rigola la mijloc, incastrat in teren stabil putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusa sau practic incompresibila. Panta transversala se recomanda sa fie de (2...5%) catre rigola. Colectarea si conducerea apelor in drenuri cu radier rigid se asigura gravitational prin rigole acoperite cu capace semirotunde, zidarie uscata sau tuburi riflate. Radierul elastic se realizeaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii drenului in cazul drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor imperfecte. Colectarea si conducerera apelor in drenurile cu radier elastic se realizeaza prin tuburi de drenaj cu talpa sau tuburi riflate, perforate din PVC asezate direct la baza sapaturii in cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor imperfecte. Asternerea filtrului geotextil se face astfel incat fasiile sa fie suprapuse pe min. 15 cm, pentru ca pamantul sa nu patrunda in corpul drenant. Se recomanda ca la margini fasiile sa fie cusute mecanic, in acest caz suprapunerea lor putand fi de numai (2-3) cm sau corespunzator tehnologiei fabricantului de geotextile.
pag 125 din 355
Coborarea materialelor in sapatura se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi. Balastul, pietrisul si pamantul se poate cobori in sapatura si direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare, in straturi de (30...40 cm) grosime in cazul umpluturii din balast, pietris sau prin impanarea pietrei brute pentru a se preintampina tasari ale capacului. Umplutura sub capac se compacteaza in straturi de (15...20 cm) grosime la un grad de compactare de (90...95%). Capacul de inchidere a drenurilor poate fi din:
- pereu zidit din piatra bruta sau de rau cu mortar de ciment sub forma de casiu, rigola sau sant,
pe pat de beton simplu clasa C 8/10;
- pereu din dale de beton simplu C 16/20 sau din dale prefabricate din beton simplu si aceeasi
clasa pe pat de beton simplu, clasa C 8/10 avand rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos;
- dop de pamant argilos local, bine compactat, protejat cu pamant vegetal si insamantat.
Capacul de inchidere se prevede la toate tipurile de drenuri cu exceptia drenurilor transversale de interceptie, pe sectorul aflat sub partea carosabila a drumului, deoarece au rolul de a colecta si apa din fundatia drumului, in acest caz imbracamintea drumului constituind capacul de inchidere al drenului. In cazul drenurilor din spatele lucrarilor de sprijin executia corpului drenului prezinta cateva particularitati:
- Evacuarea apei colectate in drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin ventilatie se asigura prin barbacane realizate de regula, cu sectiune circulara cu diametrul de LA 70110 mm, dispuse pe cel putin doua randuri, cate doua pe fiecare rand, la fiecare tronson de zid de 6,0 m lungime;
- Radierul cu rigole al drenului este prevazut cu contrapante care colecteaza apele spre barbacane;
- In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu, cu elevatia din elemente prefabricate sau zidarie de piatra, drenul din spatele zidului se executa concomitent cu ridicarea elevatiei. In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din spatele zidului se executa imediat dupa decofrare, inainte ca aceasta sa fie pus sub sarcina. Accesul in spatiile inguste, in spatele zidului se poate admite numai la adapostul sprijinirilor conform prevederilor din proiect. Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se executa umplutura din spate pentru punerea sub sarcina. Umplerea se executa in straturi orizontale, bine compactate, pentru a se asigura valoarea indicilor geotehnici avuti in vedere la dimensionarea zidului de sprijin si in orice caz la un grad de compactare mai mare de (90...95%). Adancimea drenului se masoara de la coronamentul zidului sau muchia taluzului sapaturii din spatele zidului in cazurile in care aceasta este deasupra cotei coronamentului.
4.11.2.3 Camine de vizitare

Pentru controlul functionarii si asigurarea conditiilor necesare de revizuire si intretinere a drenurilor pe traseul acestora se prevad camine de vizitare, amplasate la (40...70 m) distanta intre ele. De asemenea se prevad camine de vizitare la schimbari de directie si la intersectia a doua sau mai multe drenuri. La capatul superior caminele de vizitare sunt prevazute cu goluri pentru ventilatia naturala. In caminul de vizitare capatul tubului de drenaj amonte trebuie sa fie cel putin 10 cm deasupra capatului tubului de drenaj - evacuare aval.
pag 126 din 355
4.11.2.4 Puturi de aerisire

La capatul spre amonte al drenurilor se monteaza tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm, prelucrate la capatul superior, pentru realizarea de fante care asigura o ventilatie naturala intr-un radier din beton simplu C 16/20. Puturile de aerisire, caminele de vizitare si capetele de dren se proiecteaza si se realizeaza in asa fel incat sa asigure functionalitatea atat a drenajului gravitational cat si a drenajului prin ventilatie naturala.
4.11.2.5 Capul de dren

Fiecare dren de termina cu un cap de dren care are rol de evacuare la zi a apelor colectate in dren si asigura conditiile necesare pentru revizie si intretinere. Capul de dren se executa dintr-un pereu de beton C16/20 sau piatra bruta sau de rau pe un pat de beton simplu C 16/20 conform proiectului.
4.11.3 Materiale utilizate

Pietris In umplutura drenanta se foloseste pietris sort (7...40 mm) SR EN 12620:2013 cu granulozitate continua. Piatra bruta In umplutura drenanta se foloseste piatra bruta negeliva, dimensiuni max. 200 mm. De asemenea, se foloseste la pereul din capacele de inchidere a drenurilor sau la zidaria capului de evacuare a apelor din dren. Balast Pentru realizarea filtrului invers se foloseste balast (SR EN 12620:2013), sortul (0-63 mm) cu granulozitate continua. Geotextile Pentru drenurile in sapatura se foloseste ca filtru invers geotextil cu urmatoarele caracteristici: Tabel 51. Caracteristici tehnice geotextil filtrant pentru drenuri Proprieti Masa pe unitatea de suprafaa Grosimea la 2 kPa Rezistenta la traciune Unitatea de msura g/ m mm kN/m
2
Metoda de testare SR EN ISO 9864:2005 SR EN ISO 9863-2:1999 SR EN ISO 10319:2008
Valori nominale 200 1,4 18 18
- longitudinal - transversal
Alungire la rupere % SR EN ISO 10319:2008
- longitudinal - transversal
Rezistenta (CBR) Test cu con Diametrul porilor O90 Permeabilitatea apei normala la plan VI50 la poansonare statica kN mm m m/s*10 2 l/m /s
-3
50 50 SR EN ISO 12236:2007 SR EN ISO 13433:2007 SR EN ISO 12956:2010 SR EN ISO 11058:2010 2,9 18 70 80 80
pag 127 din 355
Tuburi de drenaj Tuburile riflate, perforate, realizate din PVC sau polietilena cu diametrul de 90 mm se folosesc la drenuri de captare a apelor. Se intind direct pe radier si se protejeaza cu umplutura drenanta din balast sau pietris. Accesul apei in tuburi se asigura prin fante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm in numar care sa reali2 zeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de (24...50 cm ) pe metru liniar de tub. Tuburi netede neperforate din PVC (SR ISO 161-1:2008), avand diametrul de 110mm se folosesc pentru conducerea apelor in drenurile de evacuare si pentru executarea puturilor de aerisire. Betonul simplu Betonul simplu clasa C 16/20 se foloseste pentru executarea radierului drenului si a patului de beton peste care se executa pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren sau capul de evacuare al drenului. Tuburi prefabricate din beton Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulara D = 1000 mm, SR EN 1916:2003 se folosesc pentru executia caminelor de vizitare. Otelul
4.11.4 Pentru executarea scarilor de acces in caminele de vizitare se foloseste otelul beton OB 37, STAS 438/1-89.Verificarea calitii
Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie, dupa cum urmeaza:
4.11.4.1 Execuia spturii

La aceasta faza controlul de calitate consta in:
verificarea amplasamentului lucrarilor; receptia terenului de fundare a radierului; verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului; verificarea sprijinirilor cand sunt prevazute in proiect; verificarea lungimii tronsonului sapat.
4.11.4.2 Executarea corpului drenului
- verificarea pantei longitudinale si transversale a radierului; - verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si asezarea lui pe radier; - geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ si a suprapunerii marginilor necusute, control care consta in: identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi; determinarea masei unitare; verificarea conditiilor de depozitare si manipulare verificarea asezarii geotextilului astfel incat sa se asigure continuitatea (suprapunere sau coasere); protectia geotextilelor impotriva actiunii vantului; restrictiile de circulatie pe geotextil; verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu se produca perforatii ale materialului geotextil;
- verificarea calitatii balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi fel de agregate si sort de max.
200 tone prin metoda verificarii de lot, urmarindu-se: granulozitatea, conditiile de filtru invers, corpuri astraine, parti levigabile;
- verificarea compactarii umpluturii drenante.
pag 128 din 355
4.11.4.3 Executarea capului de dren

Verificarea functionalitatii drenului prin verificarea debitului timp de (5...10) zile. Daca debitul ramane aproximativ constant inseamna ca drenul a intrat intr-un regim de functionare continuu. In cazul in care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa colectata sau nu mai este apa libera in pamant. Aceasta verificare este eficienta numai daca se monteaza tuburi piezometrice pentru urmarirea variantiei nivelului apelor subterane in zona activa a drenurilor.
4.11.4.4 Executarea caminelor de vizitare

La aceasta faza controlul tubului de drenaj amonte care trebuie sa fie cu cel putin 10 cm deasupra cotei capatului tubular de drenaj aval;
- verificarea functionalitatii drenului amonte.

Toate aceste verificari se fac conform Indicativ Normativului NE 012-2/2010 in conformitate cu Legea nr. 10/95 si in baza unui Program pentru controlul calitatii lucrarilor de comun acord intre proiectant, Inginer, constructor . La toate aceste verificari se incheie: proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa sau proces verbal.
4.12
MONTARE BORDURI
4.12.1 Generalitati
Instructiunile au ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor si materialelor necesare pentru protejarea si delimitarea marginii partii carosabile de restul platformei.
4.12.2 Materiale
Bordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment dispuse la marginea imbracamintei din asfalt, respectand proiectele de executie aferente si prevederile tehnice: SR 4032-1:2001, SR EN 1340:2004, SR EN 197-1:2011, SR EN 12620:2013, SR EN 12620+A1:2008, NE 012-2/2010.
Beton pentru montarea bordurilor C8/10 Borduri pentru carosabil 20x25 cm Nisipul natural spalat sort 0...4 mm Ciment Portland Aditiv SUPERPLAST
4.12.3 Executia lucrarilor

Se sapa pamantul manual in vederea crearii spatiului necesar executarii fundatiei. In cazul in care exista bordura se desface bordura existenta si se reface . Se picheteaza traseul bordurii cu tarusi de lemn sau metal drepti, se intinde sfoara pentru stabilirea liniei bordurii si se alineaza bordura in lungul sforii . Se toarna betonul fundatiei manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus decat cota necesara , pentru ca atunci cand se aseaza bordura sa nu mai fie nevoie de completari cu mortar de ciment decat in mica masura. Betonul se toarna in asa fel incat suprafata lui sa asigure o asezare corecta a bordurii. Bordurile se aseaza manual in functie de greutatea acestuia de unul sau doi muncitori astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializeaza linia bordurii. Bordurile de incadrare se aseaza cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul marginii imbracamintilor asfaltice. In profil longitudinal nu se admit denivelari mai mari decat ale imbracamintii asfaltice . Corecturile de pozitie se fac prin ciocanire cu ciocan de lemn sau fier, punandu-se mai intai pe locul unde va fi lovita bordura o scandurica de protectie .
pag 129 din 355
Rosturile bordurilor implica colmatarea cu mortar de ciment a spatiului ce ramane intre doua borduri alaturate. La bordurile de trotuar se traseaza pe mortarul de rostuire o linie care marcheaza in relief rostul.
4.12.4 Masuri de tehnica securitatii muncii

Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a utilizarii echipamentelor de protectie din dotare, conform Normelor de tehnica securitatii in vigoare cu privire la lucrarile de intretinere si reparatii drumuri. Se va verifica cunoasterea de catre personalul executant a Normelor pentru protectia muncii, Normelor PSI , precum si a Normelor pentru executia lucrarilor sub circulatie. NOTA IMPORTANTA Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (STAS-uri, normative, instructiuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborarii proiectului. Orice modificari ulterioare n continutul prescriptiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca si orice noi prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
4.13
TROTUARE DIN BETON

Prezentul caiet de sarcini se refera la realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala din beton turnat pe loc.
4.13.1 Prevederi generale

Toate materialele vor fi introduse in lucrare cu respectarea conditiilor de calitate prevazute in Caietul de sarcini, referitor la procurarea, transportul si punerii inopera al betonului simplu. Materialele Materialele prevazute in prezentul CS nu pot fi schimbate decat cu acordul scris al Inginerului si numai in situatia in care antreprenorul prezinta toate documentele care sa ateste nivelul de performanta ceruta.
4.13.2 Aplicare
Trotuarele din beton turnat pe loc sunt destinate executarii stratului de uzura pentru circulatia pietonala in jurul cladirilor, conform detaliilor din plansele de executie..
4.13.3 Conditii tehnice de calitate

Pavelele utilizate vor fi realizate din beton, cu respectarea normelor tehnice in vigoare NE012-2/2010, SR EN 1338:2004 privitor la intindere din incovoiere, uzura si inghet-dezghet, respectiv STAS 10144/2-91. Betonul utilizat pentru pavaje va avea urmatoarele componente:
Ciment I 42,5 R Agregate naturale de balastiera Apa
SR EN 197-1:2011 SR EN 12620:2013 SR EN 1008:2003
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri SR EN 12620:2013
4.13.4 Punerea in opera

Punerea in opera se va face de catre personal calificat in acest tip de lucrari, cu respectarea normelor tehnice referitoare la lucrarile de drumuri, STAS 10144/2-91. Executia conform detalii specificate.
pag 130 din 355
4.14
LUCRARI DE PODETE
4.14.1 Manipulare, transport, depozitare

Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. Manipularea se face n general cu mijloace mecanizate. Se nterzice cu desavrsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului n mufa (n cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub, sau prin intermediul unor reazeme de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, n cazul ambalarii pe mai multe rnduri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile mpotriva deteroirarii. Fiecare lot de livrare va fi nsotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale n vigoare. Tuburile se vor transporta dupa 28 de zile de la data cnd au fost fabricate, iar n cazul cnd au fost supuse la tratamente speciale de ntarire, la termenele cnd se realizeaza rezistenta betonului la 28 zile.
4.14.2 Lucrari pregatitoare

In prima etapa se va face trasarea axului podetului Se materializeaza cu ajutorul reperilor unghiul pe care le face axul podetului cu axul drumului. Reperii se vor amplasa n afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a materializa axa si cotele drumului. Aceste lucrari de canalizare se vor executa naintea lucrarilor de terasamente pentru drum. Inainte de nceperea lucrarilor de terasamente pentru amplasarea podetelor, se vor executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- curatirea terenului - asanarea suprafetei prin dirijarea provizorie a apelor pluviale pe traseu ocolitor pn la
terminarea lucrarilor de montare a podetului.
4.14.3 Executia lucrarilor

Tuburile se vor manipula cu atentie pentru a nu se degrada si se va evita circulatia pe ele. Podetele vor avea pante de scurgere pe radier sau n interiorul tubului conform detaliilor de executie din proiect. Tuburile cu sectiune circulara trebuie sa corespunda diametrului nominal din proiect . Tuburile trebuie sa aiba suprafete interioare si exterioare cu aspect de beton nesclivisit. Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte. Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 gr, sa se obtina un sunet clar, nedogit. Racordurile laterale trebuie sa fie executate neted n interior. Extremitatile tubului trebuie sa aiba profil corect, fara neregularitati, iar suprafetele frontale ale tubului trebuie sa fie perpendiculare pe axa tubului Podetele tubulare nu se vor executa pe umplutura de pamnt. Executarea podetelor tubulare se va face cu nominalizarea acestor lucrari conform Instructiunii nr. 63P/2330/65 ale MTTC privind instituirea restrictiilor de nchidere a circulatiei pe drumurile publice.
pag 131 din 355
4.14.4 Cofraje
Pentru confectionarea cofrajelor se vor respecta prevederile capitolului nr. 2 Cofraje si sustinerile lor din normativul NE 012-2/2010. Cofrajele trebuie sa fie astfel alcatuite nct sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, respectndu-se abaterile

admisibile din normativul NE 012-2/2010;
- sa fie etanse pentru a preveni pierderea laptelui de ciment; - sa fie stabile si rezistente pentru a asigura bunul mers al executiei; - sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a degrada elementele de beton
cofrate;
- sa permita la decofrare o preluare treptata a ncarcarilor de catre elementul de beton.

Pe durata intaririi betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau degradarilor provocate de executia altor lucrari de natura sa influenteze stabilitatea sau conditiile de incarcare a cofrajelor. Dupa decofrare se vor curata elementele cofrajelor de resturile de beton aderente la decofrare.
4.15
ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONITORIZARE

Montarea elementelor prefabricate va fi condusa si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobndita n lucrari similare. Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire al structurii. Elementele prefabricate care se vor monta sunt cele prevazute n proiect. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul n conditii de securitate. Fetele elementelor care urmeaza a veni n contact cu betonul de monolitizare sau cu mortarul de poza vor fi bine curatate cu o perie de srma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de aer. La corectarea eventualelor defecte de montaj, nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor. Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor ncadra n prevederile STAS 7009-79 si SR EN 13369:2013. Alte abateri limita dect cele referitoare la dimensiuni se vor ncadra n prevederile Normativului NE 012-2010.
4.16
BETOANE
4.16.1 Prevederile generale

Prezentul caiet de sarcini traseaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu si beton armat pentru poduri, ziduri de sprijin si santuri. De asemenea, se vor avea n vedere si reglementarile cuprinse n normativele SR EN 19921:2004, SR EN 206-1:2002, NE 012/1-2007 si NE 012/2-2010. Calitatea betonului este definita prin clasa. Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice la compresiune a betonului, determinate pe epruvete cilindrice si cubice, conform prevederilor SR EN 12390-3:2009. n cazul prezentei lucrari, clasele de betoane vor fi cele impuse prin desenele de la detaliile de executie pentru fiecare element.
pag 132 din 355
4.16.2 Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate n normativele SR EN 197-1:2011, NE 012/1-2007 si NE 013-02.
4.16.3 Livrare si transport

Cimentul se livreaza n vrac sau ambalat n saci de hrtie, nsotit de un certificat de calitate. Cimentul livrat n vrac se transporta n vagoane tip cisterna, autocisterna, containere sau vagoane nchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat n saci se face n vagoane nchise sau camioane acoperite.
4.16.3.1 Depozitarea
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatul de calitate sau a garantiei si verificarea capacitatii libere de depozitare n silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau n ncaperile special amenajate. Depozitarea cimentului n vrac se va face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe ntreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate n fiecare siloz, prin nregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Depozitarea cimentului ambalat n saci se va face n ncaperi nchise. Sacii vor fi asezati n stive, lasndu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrnd mprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapusi. n fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va utiliza n ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile n cazul cimenturilor fara adaosuri. Cimentul ramas n depozit un timp mai ndelungat nu se va ntrebuinta la elemente de beton si de beton armat dect dupa verificarea starii de conservare si n conformitate cu prevederile din normativul NE 012/2-2010.
4.16.3.2 Verificarea calitatii cimentului se va face:

Metodele de ncercare sunt conforme cu NE 012/1-2007, SR EN 196-1:2006, SR EN 1963+A1:2009, SR EN 196-6:2010, SR EN 196-7:2008, SR EN 413-2:2005 si SR EN 196-8:2010.
4.16.4 Agregate
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta cuprinsa ntre 2001 si 2500 daN/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfarmarea naturala sau/si din concasarea rocilor. Conditiile tehnice pe care le vor ndeplini agregatele sunt precizate n SR EN 12620+A1:2008. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), avnd 0-3 mm, (2) cu 3...7 mm, (3) cu 8...25 mm si (4) cu 16...31 mm. n cazul utilizarii agregatelor concasate, sortul (4) se poate nlocui cu 16...25 mm.
4.16.4.1 Depozitarea
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avnd naltime corespunzatoare nct sa se evite amestecarea sorturilor. Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri.
pag 133 din 355
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. n cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se a sigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate.
4.16.5 ncercarea agregatelor se face conform prevederilor SR EN 1097-1:2011, SR EN 1097-3:2002,

SR EN 1097-5:2008, SR EN 1097-6:2002.
4.16.6 Apa
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa, dar n acest caz va ndeplini conditiile tehnice prevazute n SR EN 1008-2003.
4.16.7 Aditivi
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi n scopul: - mbunatatirii lucrabilitatii la elementele cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa; - mbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau aflate n medii agresive; - obtinerii unor betoane de rezistenta superioara; - mbunatatirii comportarii la nghet-dezghet repetat; - reglarii procesului de ntarire, ntrziere sau accelerare n functie de cerintele tehnologice; - cresterii rezistentei, durabilitatii si mbunatatirii omogenitatii betonului. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate n SR EN 934-2+A1:2012 si NE 012/1-2007. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate n laboratoare de specialitate.
4.16.8 Prepararea si transportul betonului

Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere. Statiile de betoane cu capacitate nominala de productie mai mare de 10 m /ora sunt conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptata de Beneficiar. Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 m /ora sunt subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul beneficiarului. Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza n functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat. n comanda de beton catre statie se vor nscrie tipul de beton, conform prevederilor din normativul NE 012/1-2007, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de structura) unde se va folosi. Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul Antreprenorului. Stabilirea compozitiei se va face: - la intrarea n functiune a unei statii de betoane; - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate; - la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora; - la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Compozitiile de betoane se vor aproba de catre Beneficiar. n cazul constructiilor speciale, precum si n cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri, altele dect cele cuprinse n standardele mentionate n prezentul caiet de sarcini,
3 3
pag 134 din 355
stabilirea compozitiei se va face pe baza de studii elaborate de laboratorul de specialitate din institutii de cercetare. n cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul sectiei si cu acceptarea Beneficiarului, n functie de rezultatele ncercarilor privind: - umiditatea agregatelor; - granulozitatea sorturilor; - densitatea aparenta a betonului proaspat; - lucrabilitatea betonului. Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile cartii tehnice a utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea urmatorului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz n cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, n perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa. La terminarea unui schimb sau la ntreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de 1 ora toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi se va goli complet. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bene amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arsita sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a mpiedica evaporarea apei si modificarea caracteristicilor betonului. Durate de transport nu va depasi duratele de 45 - 60 minute, conform normativului NE 012/12007, NE 012/2-2010.
4.16.9 Reguli generale de betonare

Executarea lucrarilor de betonare poate ncepe numai dupa ce s-a verificat ndeplinirea urmatoarelor conditii: - compozitia betonului a fost acceptata de Beneficiar, iar n cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de ncercari preliminare suficiente; - sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese nglobate etc.) si sunt n stare de functionare utilajele si dotarile necesare; - au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada ndelungata si se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta, iar dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie calitativa; - suprafetele de beton turnat anterior si ntarit nu prezinta zone necompactate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi ntre cele doua betoane; - nu se ntrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.); - n cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel nct acestea sa nu se acumuleze n zona n care se va betona. Respectarea acestor conditii se va consemna ntr-un act care va fi aprobat de Beneficiar. Betonul trebuie sa fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai n cazurile n care durate transportului este mai mica de 30 minute. La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
pag 135 din 355
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni n contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2...3 ore nainte si imediat nainte de turnare, iar apa ramasa n denivelari se va evacua; - din mijlocul de transport betonul se va descarca n bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare; - daca betonul adus la locul de punere n lucrare nu se ncadreaza n limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui n lucrare; se admite mbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant dar cu acordul Beneficiarului; - betonul se va raspndi uniform n lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm naltime; - se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor n consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta n timpul turnarii; - se va urmari cu atentie nglobarea completa n beton a armaturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire prevazuta n proiect; - nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii n timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; - n zonele de armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii; - se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, lundu-se masuri imediate de remediere n cazul constatarii unor deplasari sau cedari; - circulatia muncitorilor si utilajului de transport n timpul betonarii se va face pe podine, astfel nct sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; - betonarea se va face continuu pna la rosturile de lucru prevazute n proiect; - n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul Beneficiarului.
4.16.10 Compactarea
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj ) numai n cazuri accidentale de ntrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau ntrerupere de curent), caz n care betonarea trebuie sa continue pna la pozitia corespunzatoare unui rost. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare: - vibrarea interna folosind vibratoare de interior (previbratoare); - vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; - vibrarea de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante. Alegerea tipului de vibrare se va face n functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda) si de posibilitatea de introducere pentru barele de armaturi. La executie se vor respecta prevederile cap. 6 din normativul NE 012/2-2010 referitoare la compactarea betonului. n masura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se executia astfel ca betonarea sa se faca fara ntrerupere pe ntregul element. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor se va stabili prin proiect. Pentru a se asigura conditii favorabile de ntarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejnd suprafetele prin: - acoperire cu materiale de protectie; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protectie. Protectia va fi ndepartata dupa minimum 7 zile numai daca ntre temperatura suprafetei 0 betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12 C.
pag 136 din 355
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, att prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor minime recomandate n normativul NE 012/2-2010.
4.16.11 Tolerante de executie

Abaterile maxime la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor ncadra n prevederile cuprinse n normativul NE 012/1-2007, NE 012/2-2010.
4.17
COFRAJE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate n lucrare, dau betonului forma proiectata. n termenul de cofraj se includ att cofrajele propriu-zise ct si dispozitivele pentru alungirea lor, buloanele, tevile distantiere, care contribuie la realizarea asigurarea formei dorite. Ele trebuie sa fie astfel alcatuite nct sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure obtinerea formei, dimensiunile si gradul de finisare, prevazute n proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectndu-se nscrierea n abaterile admisibile prevazute n normativul NE 012/1-2007, NE 012/2-2010; - abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate: lungime: 20 mm latime: 5 mm naltime: 5 mm - sa fie etanse, astfel nct sa nu permita pierderea laptelui de ciment; - sa fie stabile si rezistente, sub actiunea ncarcarilor care apar n procesul de executie; - sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, componentele cofrajelor si sustinerilor; - sa permita, la decofrare, o preluare treptata a ncarcarii de catre elementele care se decofreaza; - sa permita nchiderea rosturilor astfel nct sa se evite formarea de pene sau praguri; - sa permita nchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, nainte de nceperea turnarii betonului; - sa aiba fetele, ce vin n contact cu betonul, curate, fara crapaturi sau alte defecte. Procedura de lucru elaborata de Antreprenor pentru executia cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare. Din punctele de vedere al modului de alcatuire, se deosebesc: - cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o singura turnare; - cofrajele demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari; - cofraje demontabile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii betonului: cofraje glisante sau pasitoare. Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc: - cofraje din lemn sau captusite cu lemn; - cofraje tego; - cofraje furniruite de tip Doka, Paschal, mbibate sau tratate cu rasini; - cofraje metalice. n afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai ndeplineasca si urmatoarele conditii specifice:
pag 137 din 355
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare; - cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin n contact cu betonul; - sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cnd aceasta este nscrisa n proiect.
4.17.2 Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare

nainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea ct si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului. n scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni: - curatirea cu grija, repararea si spalarea, nainte si dupa refolosire; cnd spalarea se face n amplasament apa va fi drenata n afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer); - tratarea suprafetelor ce vin n contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, n scopul desprinderii usoare a cofrajului; n cazul n care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina n contact cu armaturile. n vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel: - preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; - n timpul executiei, verificndu-se pozitionarea n raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; - final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor n Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
4.17.3 Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; ncheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
n cazul n care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor, tinnd seama de gradul de compactare si posibilitatile de nmuiere, astfel nct sa se evite producerea tasarilor.
4.17.4 Verificarea cofrajelor:

- preliminar, se vor controla lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; - n cursul executiei, verificndu-se pozitionarea n raport cu tasarea si modul de fixare a elementelor; - final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor ntr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa). n cazul cofrajelor care se nchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi.
4.18
ARMATURI
Prezentul Caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la betonul armat.
4.18.1 Oteluri pentru armaturi

Otelul beton trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute n SR EN 10080:2005, STAS 438/1-89, STAS 438/2-91, SR 438-3:2012 si STAS 6482/1-73, STAS 6482/2-80, STAS 6482/3-80, STAS 6482/4-80.
pag 138 din 355
Tipurile utilizate curent n elementele de beton precomprimat si domeniile de aplicare sunt indicate n tabelul de mai jos.
Tabel 52. Tipurile utilizate curent n elementele de beton precomprimat Tipul de otel 1 Otel beton rotund neted (STAS 438/1-89) OB 37 PC 52 Otel beton cu profil periodic (STAS 438/1-89) PC 60 Simbol 2 Armaturi de constructive Domeniu de utilizare 3 rezistenta sau armaturi
Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel putin C12/15 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C16/20
Tabel 53. Proprietatile armaturilor pentru beton armat: Forma armaturii Clasa A Bare si srme B C A Plase sudate B C
Limita de curgere caracteristica 400 la 600 fyk sau f0,2k(MPa) Valoarea minima k=(ft/fy)k 1,05 1,08 1,15 1,35 7,5 1,05 1,08 1,15 1,35 7,5
Deformatia caracteristica la forta maxima uk(%) 2,5 unde: fyk sau f0,2k este limita de curgere
5,0
2,5
5,0
ft este rezistenta de rupere la ntindere uk sau ft/fyk este ductilitatea Tabel 54. Caracteristicile armaturilor flexibile: Marca otel Diametrul nominal (mm) 6...12 14...40 6...14 16...28 32...40 6...12 14...28 32...40 6...28 Limita de curgere fyk 2 (N/mm ) 255 235 355 345 335 420 405 395 500 550(525) Bst 500S Ro. , D. , H. 590 PC 60 510 PC 52 Ro Rezistenta de rupere 2 ft (N/mm ) 360 Denumire comerciala Provenienta
S255 S235 S355 S345 S335 S420 S405 S395 S500
OB 37
pag 139 din 355
Marca otel
Diametrul nominal (mm) 10...40
Limita de curgere fyk 2 (N/mm ) 490
Rezistenta de rupere 2 ft (N/mm ) 590
Denumire comerciala
Provenienta
S490
B60,50
H.
Ro. - Romania , D Germania , H. - Ungaria Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau de cea care asigura desfacerea acestuia. n certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din 10080:2005, STAS 438/189, STAS 438/2-91, SR 438-3:2012 si STAS 6482/1-73, STAS 6482/2-80, STAS 6482/3-80, STAS 6482/4-80, echivalarea fiind facuta prin luarea n considerare a tuturor parametrilor de calitate. n cazul n care exista dubiu asupra modului n care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor ncercarilor de laborator si cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea Beneficiarului.
4.18.2 Controlul calitatii

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor n vigoare, prezentate la Cap 17 din Codul de practica NE 012-1-07 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013-02. si nsotita de certificatul de calitate.
4.18.3 Transportul si depozitarea

Transportul otelurilor se va efectua n vagoane nchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi n prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarire a otelului. Pentru colacii sau tamburele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta n continuare prevederile pentru armatura neprotejata. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se preveni: - zgrierea, lovirea sau ndoirea; - murdarirea suprafetelor cu pamnt, materii grase, praf etc.; - contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau ncalzirea de la flacara aparatelor de sudura. Depozitarea se va face pe loturi si diametre n spatii amenajate si dotate corespunzator astfel nct sa se evite contactul cu materialele corozive. n mod deosebit, se va asigura depozitarea colacilor de srma pentru beton precomprimat, tinnd seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativ. De asemenea, depozitarea se va face astfel nct sa asigure posibilitatea de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Barele de otel superior vor fi livrate n forma rectilinie si vor fi depozitate ct mai drept.
4.18.4 Confectionarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea armaturilor se va face n conformitate stricta cu prevederile proiectului. nainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului tinnd seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, se va solicita reexaminarea de catre Beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute n proiect. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curatate si drepte; n acest scop se vor ndeparta:
pag 140 din 355
- eventualele impuritati de pe suprafata barelor; - rugina prin frecare cu perii de srma n special n zonele n care barele urmeaza a fi nnadite prin sudura. Dupa ndepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei trebuie sa nu depaseasca abaterile limita la diametru, prevazute n normativ. Otelul beton livrat n colac sau bare ndoite trebuie sa fie ndreptat nainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora nsa profilul. La ntinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n asa fel nct sa se evite confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curatenia lor pna n momentul montarii. n cazul n care conditiile tehnice locale pot favoriza corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea armaturilor n maximum 15 zile de la fasonare. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10 C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat din SR EN 1992-1-1:2004, SR EN 1992-2:2006/NA:2009 si normativul NE 012/1-2010.
4.18.5 Reguli constructive

Distantele minime ntre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat n functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform SR EN 1992-1-1:2004.
4.18.6 nnadirea armaturilor

Alegerea sistemului de nnadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor SR EN 1992-1-1:2004. Procedeele de nnadire pot fi realizate prin: - suprapunere; - sudura; - mansoane metalo termice; - mansoane prin presare; nnadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca n conformitate cu prevederile SR EN 1992-1-1:2004. nnadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric sudare n cochilie, sudare n semimanson de cupru sudare n mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel-beton (SR EN ISO 17660-1:2007, C 28/83 si C 150/99), n care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. Nu se permite folosirea sudurii la nnadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost mbunatatite pe cale mecanica (srma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. La stabilirea distantelor ntre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de nnadire utilizat. Utilizarea sistemelor de nnadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
pag 141 din 355
La nnadire prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile SR EN 1992-1-1:2004. Armaturile vor fi prevazute la capete cu crlige pentru ancorare. Detalii referitoare la acestea sunt date n SR EN 1992-1-1:2004. Tabel 55. Diametre minime ale dornului pentru ndoirea barelor Ciocuri, bucle Tipul otelului Diametrul barei Armaturi nclinate Valoarea acoperii minime cu beton perpendicular pe planul de ndoire masurata
< 16mm 16mm > 100mm si >7 > 50mm si >3 50mm si 3 Bare netede S220 2,5 5 7 10 10 10 15 15 20
Bare cu nalta 4 aderenta S400, S500
Montarea armaturii poate sa nceapa numai dupa: - receptionarea calitativa a cofrajelor; - acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare n cazul n care volumul elementelor depaseste 100 mc. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin: - crearea la intervale de max. 3 m a unor spatii libere ntre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; - crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min 2.5 x vibrator) la interval de max. 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 35 sau 58mm. n acest scop dupa caz: - se va monta sau ncheia partial armatura superioara, urmnd a se completa nainte de ultima etapa de betonare; - se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute n proiect. Se vor prevedea: - cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete; - cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stlp, pentru 12mm, si cel putin 2 distantieri la fiecare mp pentru 10mm; - cel putin un distantier ntre rndurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda n zona de armatura pe doua sau mai multe rnduri. Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment n forma de prisme prevazute a fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel-beton cu exceptia cazului n care sunt asezati ntre rnduri de armaturi. Pentru mentinerea n pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse ntre ele la distante de max. 1 m (1 buc/mp) n cmp, respectiv de 50 cm (4 buc/mp) n zonele de consola. Se recomanda cnd se dispune de mijloace de ridicare si montaj armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate. La ncrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate ntre ele prin legaturi de srma neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cnd legarea se face cu srma se vor utiliza doua fire de srma de 1...1,5mm diametru. La grinzi si stlpi vor fi legate toate ncrucisarile barelor armaturii n colturile etrierilor sau cu crligele agrafelor.
pag 142 din 355
Barele nclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se ncruciseaza. Etrierii si agrafele montate nclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se ncruciseaza. Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se ncruciseaza.
Tabel 56. Abateri limita la armaturi Abateri (mm) Element Distanta ntre axele barelor 10 5 3 5 Grosime strat acoperire + 10 +3 +3 +2 5 20 30 3d 50 La mbinari, nnadiri sudate conf. SR EN ISO 17660-1:2007 si C28-83 Pozitia nnaditurii Lungimi partiale sau totale fata de proiect < 1m 1...10m > 10m Lungimea petrecere la nnadire prin sudare
Obs.
Fundatii Pereti Stlpi grinzi Placi
ntre etrieri si la 10 pasul fretelor
Pentru fiecare lot aprovizionat se va tine cont de urmatoarele prevederi: a) examinarea continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor nscrise n certificat cu cerintele reglementate pentru produs; b) examinarea aspectului; c) verificarea prin ndoire la rece; d) verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere). n cazul n care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute n proiect, se poate nlocui numai cu avizul proiectantului.
4.18.7 Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor / structurilor si protectia armaturilor contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect si ea trebuie sa respecte prevederile 1992-1-1:2004. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.
4.18.8 Particularitati privind armarea cu plase sudat

Plasele sudate din srma trasa neteda sau profilata se utilizeaza ori de cte ori este posibil la armarea elementelor de suprafata n conditiile prevederilor SR EN 1992-1-1:2004.
pag 143 din 355
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face n conformitate cu reglementarile tehnice n vigoare. Plasele sudate se vor depozita n locuri acoperite fara contact direct cu pamntul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator. ncarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitndu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii. ncercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor se vor efectua conform SR EN 1992-1-1:2004si SR EN ISO 17660-1:2007. n cazurile n care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la nlaturarea acesteia prin periere. Dupa ndepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute n standardele de produs.
4.19
EXECUIE LUCRRI CU CONDUCTE PEID
4.19.1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini se refera la executarea lucrrilor cu conducte PEID, la lucrrile aferente zonei de tratare levigat si are la baza planele de detaliu si piesele scrise valabile pentru execuia depozitului. Executarea lucrrilor de canalizare levigat/concentrat cu conducte PEID se refera la: Conducte de legtura de la bazinul de levigat staia de epurare de la staia de epurare la bazinul de concentrat de la staia de epurare la bazinul de levigat (apele de spalare) Reea recirculare concentrat de la bazinul de concentrat la depozit Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt valabile pentru orice unitate de execuie care realizeaz lucrrile de canalizare levigat/concentrat. La executarea lucrrilor de canalizare levigat vor fi respectate prevederile din standardele si normativele in vigoare, in msura in care completeaz si nu contravin prezentului caiet de sarcini precum si recomandrile suplimentare pe care proiectantul si/sau Inginerul le vor considera necesare pe parcursul execuiei lucrrilor. Eventualele masuri constructive adiacente legate de realizarea canalizrii levigatului, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini, vor putea sa fie solicitate pe parcurs executantului de ctre Inginer cu avizul proiectantului. Dispoziiile de antier date de Inginer si de proiectant, cu respectarea normelor legale in vigoare, au aceeai putere ca si proiectul de execuie, din punct de vedere al verificrilor de executat. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a condiiilor de executare a lucrrilor, cu rezultatele obinute in urma determinrilor si ncercrilor. In cazul in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizuala sau ncercare efectuata pe parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor, depesc in sens defavorabil abaterile admisibile prevzute in proiect sau prescripiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luata dect pe baza acordului dat in scris de Inginer, cu avizul proiectantului. Este cu desvrire interzis a se proceda la executarea de lucrri care sa ascund sau sa nglobeze defecte ale materialelor sau care sa mpiedice accesul si repararea corecta sau consolidarea acestora.
pag 144 din 355
4.19.2 Materiale
In vederea realizarii canalizarii din conducte PEID se vor utiliza numai tevi si fitinguri corespunzatoare din punct devedere calitativ. Nu se admite utilizarea tevilor si fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si care nu sunt marcate corespunzator. Nu se vor utiliza tevile si fitingurilor care prezinta defecte cum ar fi: zgarieturi, deformatii, schimbare de culoare, neuniformitate la suprafata etc.
4.19.3 Manevrarea, transportul si depozitarea tevilor din PEID

Tevile din PEID se manavreaza cu grija si nu se admite rostogolirea si aruncarea acestora. Nu se admite manevrarea acestor tevi la temperaturi T < -5 C. Mijlocul de transport al tevilor trebuie sa permita sprijinirea tevilor pe toata lungimea acestora; lungimea tevilor nesprijinite nu are voie sa depaseasca 1m, acestea legandu-se in vederea rigidizarii. Transportul se face cu grija pentru a evita deteriorarea acestora. Tevile din PEID se depoziteaza pe suprafete plane, luandu-se masuri impotriva rostogolirii acestora. Depozitarea se face grupat pe tipuri de tevi avand aceleasi dimensiuni si facand parte din aceeasi categorie de presiune. Inaltimea stivei nu poate depasi 1,5 m. Depozitarea se face astfel incat sa nu fie permis accesul la tevile mai vechi. La depozitarea tevilor in aer liber acestea pot fi expuse la soare maxim 100 ore (6 luni). Daca se depaseste aceasta perioada este necesar sa se procedeze la acoperirea lor cu folii opace astfel incat sa fie asigurata aerisirea acestora. Tevile depozitate se protejeaza impotriva caldurii si a prafului. Fitingurile din PEID se pastreaza in spatii acoperite si inchise, protejandu-se impotriva deteriorarilor, surselor de caldura si a prafului. Organizarea depozitului se face astfel incat fitingurilor avand aceleasi dimensiuni sa fie depozitate in acelasi loc. Se vor utiliza intotdeauna fitingurile mai vechi.
0
4.19.4 Condiii de pozare a conductelor 4.19.4.1 Sapatura

Latimea santului sapaturii trebuie sa fie min. D + 40 cm. Nu se vor executa sapaturi la adancimi > 1,5 m fara sprijiniri sau cu taluz 1:1. Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu strat de nisip.
4.19.4.2 Umplutura
Inainte sa se aseze teava in sant se asterne un strat de nisip cu grosimea minima de 10 cm, peste care se adauga materialul de umplutura, adus din groapa de imprumut. Compactarea stratului de nisip se va realiza manual, iar materialul rezultat din sapatura, cu care se va umple santul, va fi compactat mecanic, in straturi de maxim 30 cm. Tinand cont ca teava din polietilena, ca urmare a coeficientului sau de dilatare, acumuleaza tensiuni daca este blocata la extremitati inainte de astupare, pentru umplere se va proceda astfel: Umplerea cel putin pentru primii 50 cm deasupra conductei se va executa pentru toata conducta in aceleasi conditii de temperatura si pe perioada cea mai racoroasa a zilei; Se lucreaza pe zone de cca. 20-30 m, avansand intr-o singura directie; se va lucra pe 3 zone consecutive, executandu-se in acelasi timp umplerea (pana la 50 cm deasupra conductei) in prima zona, acoperirea (pana la 15-20 cm) in zona a-II-a si acoperirea conductei cu nisip in zona a-III-a.
pag 145 din 355
Umplerea se poate executa pe portiuni mai mari numai in conditii de temperatura constanta pe o perioada de cel putin 8 ore inainte de astupare.
4.19.4.3 Amplasarea conductelor in santuri

In vederea montarii conductelor se va urmari reducerea la minim a sudurilor la fata locului. Sudarea se poate executa fie dupa introducerea tevilor in sant (fiind necesara saparea unor gropi la locurile de imbinare a tevilor in functie de diametrul conductei si tipul utilajului), fie langa sant. Daca nu este posibila realizarea gropii, teava se va aseza si rezema pe dispozitive cu role langa sant, astfel incat in zonele de imbinat sa nu apara tensiuni de incovoiere. Conducta se va introduce in sant dupa racirea completa a imbinarilor sudate. Dimensiunile santurilor sunt cele prescrise de proiectant in planurile de detaliu. Nu este permisa existenta corpurilor solide (pietre etc.) in peretii si pe fundul santului. Cand solul este moale, faramicios, fundul santului se va nivela, iar conducta se va aseza pe acesta. Daca solul este pietros, pe fundul santului se va aseza un strat de nisip de 10 cm grosime. Distanta minima de la conducta la marginile santului va fi de 100 mm.
4.19.4.4 Coborarea conductelor

Inainte de inceperea pozarii conductelor, persoana responsabila se va asigura ca santul prezinta siguranta atat din punct de vedere al conditiilor geometrice, cat si din punct de vedere al traseului (pozitia acestuia fata de constructii, canalizari subterane, canale termice, etc.). Inainte de coborarea conductelor de HDPE in sant se va verifica sa nu prezinte taieturi, zgarieturi sau alte deteriorari, iar imbinarile prin fuziune sa fie suficient racite inainte de aplicarea oricaror presiuni asupra unor imbinari recent executate. La coborarea conductei in sant se va avea grija sa se evite zgarierea conductei de perete si de fundul santului. O atentie deosebita se va acorda pe sub sau pe langa obstacole. La coborarea conductelor drepte se vor folosi parghii si scanduri, fiind interzisa folosirea cablurilor, sarmei sau lanturilor. In timpul coborarii nu este permisa stationarea sub conducta suspendata.
4.19.4.5 Pozarea conductelor

Se va acorda o atentie deosebita pentru reducerea la minim a eforturilor care pot aparea in fitinguri si sa se evite introducerea eforturilor suplimentare mai ales in fitingurile imbinate prin fuziune. In timpul operatiilor de pozare a sistemelor de imbinari continue prin fuziune se va tine seama si se va acorda o atentie deosebita deplasarilor care pot sa apara datorita dilatarii sau contractiei termice. Acest efect este mai evident la imbinarile finale cu elemente fixe si la bransamente. In timpul verii, in cazul existentei a doua puncte fixe, este necesara o mica adaugire la lunginea conductei din PEID, pentru a compensa contractia conductei pe fundul racoros al santului. Serpuirea din sant, care apare in mod natural la conducte cu diametru de pana la 90 mm, este in mod normal suficienta pentru compensarea contractiei termice anticipate. La instalare, pe timpul iernii, se va folosi lungimea exacta a conductei. Conducta care este prea scurta sau nu este aliniata nu trebuie ridicata de bolturile unei imbinari cu flansa deoarece apar eforturi suplimentare la capatul de intrare la flansa adaptor si la robinetul sau piesa fixa la care se leaga. Este recomandabil ca imbinarea partii finale a conductelor sa fie amanata pana la aparitia stabilitatii termice a conductei. La nivelarea fundului santului trebuie avut grija sa se asigure un sprijin uniform al conductei. Conducta trebuie sa fie fixata in sant astfel incat sa fie aparata impotriva flotabilitatii fara masuri speciale de mentinere a conductei la locul ei cand umplerea totala a santului este definitiva. Conducta va fi trasa de un tambur in asa fel incat sa nu apara nici o tensiune in conducta ingropata ca rezultat al desfasurarii neliniare a conductei tambur. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 146 din 355
Curbarea tevilor din PEID este admisa, iar proprietatile sistemelor de imbinare prin fuziune permit schimbarea directiei, fara a recurge la utilizarea curbelor speciale sau a blocurilor de ancorare; conditia obligatorie este ca teava sa nu fie curbata la o raza maimica de 60 de si nici prin utilizarea surselor de caldura. Instalarea fitingurilor cu flansa cum ar fi: robineti, vana, capace, etc. impun de obicei folosirea flanselor scurte din polietilena, echipate cu inele de sprijin si cu gamituri. In acest caz, etansarea trebuie sa fie uniforma si sa nu ceeze efort de torsiune. La toate punctele de instalare a fitingurilor grele se vor prevedea suporti de beton atat pentru sustinerea greutatii, cat si pentru preluarea momentului de torsiune asociat robinetilor.
4.19.5 Sudarea evilor din PEID

Tevile din PEID (polietilena de inalta densitate), in functie de diametru, se pot suda cap la cap, cu manson, in ramificatie sau cu element rezistiv. Polietilena este un material termoplastic, flexibil, insipid, inodor, netoxic, care se descompune la 0 0 aproape 300 C, si se inmoaie in jurul temperaturii de 115 C. Modul de prelucrare a polimerilor termoplastici, respectiv comportarea lor la sudare, este in functie de relatiile reciproce intre factorii extemi (temperatura, timp de actionare a temperaturii, presiune, timp de actionare a presiunii etc.) si structura polimerilor, care este strict determinata de mecanismele de legatura moleculara. Sudarea polimerilior termoplastici se poate realiza in domeniul de temperaturii cuprinse intre inmuierea, respectiv topirea cristalelor si temperatura de degradare termica. In vederea realizarii in bune conditii a imbinarilor sudate a tevilor din polietilena de inalta densitate este necesara asigurarea urmatoarelor conditii: incalzirea si mentinerea pieselor in zona de sudare la o anumita temperatura de sudare Ts realizarea unui contact cat mai bun al suprafetelor pieselor de sudat in zona de imbinare; asigurarea unui timp optim de desfasurare a procesului de sudare. Temperatura in procesul de sudare este factorul cel mal important, de aeeea toate procedeele de sudare sunt legate de incalzirea, respectiv de introducerea de energie termica la locul contactului dintre piesele ce urmeaza a fi sudate.
4.19.5.1 Sudarea cap la cap cu element incalzitor

La sudarea cap la cap cu element incalzitor a tevitor din PEID se impune ca suprafetele care vin in contact, constituind axa imbinarii sudate, sa fie plane si paralele. Se recomanda ca sudarea cap la cap a tevilor din PEID sa se faca pentru diametre D>110 mm. Echipamentele pentru sudarea cap la cap trebuie sa asigure prinderea coaxiala a tevilor si forta axiala necesara la sudare prin dispozitivul de fixare a tevilor. Totodata se vor verifica modalitatile in care echipamentele de sudare cap la cap respecta urmatoarele cerinte legate de: capacitatea de mentinere a presiunii de catre instalatia hidraulica (caderea de presiune a instalatiei, corespunzatoare presiunii de sudare, sa fie mai mica de 5 bar/min); rectilinitatea si paralelismul cailor de acces; coaxialitatea bacurilor de prindere; prinderea tevilor in bacuri fara alunecare. o asigurarea temperaturii prescrise a elementului incalzitor cu o abatere de max 5 C.
4.19.5.1.1 Pregatirea pentru sudare

In echipamentul de sudare se monteaza bacurile avand marimea corespunzatoare tevilor ce urmeaza a fi sudate. Echipamentul se aseaza pe o suprafata orizontala, plana. In scopul compensarii eforturilor de incovoiere, care ar putea aparea in echipamentul de sudare prin incovoierea tevilor sub actiunea greutatii proprii, se recomanda utilizarea unor dispozitive cu role de sustinere a tevilor.
pag 147 din 355
Se va aseza la 2-3 m de echipament cel putin cate un dispozitiv de sustinere a tevilor de ambele parti. Capetele tevilor ce urmeaza a fi sudate se curata de impuritati pe cca. 0,5 m la exterior si la interior, dupa posibilitati. Nu se vor admite defecte ale capetelor tevilor cum ar fi: neregularitati ale suprafetelor, neomogenitati ale culorii, ovalitate etc. Se introduc tevile in bacurile echipamentului de sudare astfel incat lungimea libera a capetelor tevilor sa fie de cca. 30 - 40 mm. Se modifica atat inaltimea, cat si pozitia dispozitivelor de sustinere a tevilor astfel incat sa fie in contact direct cu partea inferioara a bacurilor. Se inchide partea superioara a bacurilor si se masoara excentricitatea. Daca excentricitatea este mai mare decat cea admisa, bacurile se desfac si se incearca gasirea unei pozitii optime prin rotirea tevilor. In caz de nevoie se va incerca repozitionarea tevilor dupa taierea unui capat. Daca nu se obtine nici un rezultat, aceste tevi nu vor putea fi utilizate. Daca tevile fixate definitiv sunt prafuite sau au alte impuritati ce nu pot fi eliminate in stare uscata, acestea se vor curata cu o carpa imbibata cu alcool tehnic, tetraclorura de carbon sau alti diluanti pentru grasimi care nu lasa urme la evaporare. Dupa uscare se monteaza in echipament freza, dupa care se incepe prelucrarea capetelor de teava. Forta de apasare se alege astfel incat discurile aschietoare sa se miste usor. Frezarea se considera incheiata cand lungimea materialului desprins de pe suprafetele frontale ale tevilor este de cca. 1,5 x lungimea circumferintei tevii. Forta de apasare se va reduce treptat la zero, fara desfacerea bacurilor. Cele doua capete se indeparteaza, se scoate freza din echipament, iar capetele tevitor se aduc din nou in contact. Capetele tevilor se apasa cu forta de sudare, verificandu-se excentricitatea si deschiderea acestora. Daca excentricitatea si deschiderea sunt in limitele admise se poate incepe sudarea. Elementul intaritor se curata cu o carpa care nu contine fibre sintetice si nu lasa scame. Suprafetele acestuia fiind acoperite cu teflon, se va avea grija ca acestea sa nu fie atinse de obiecte metalice sau alte obiecte care ar putea deteriora stratul de teflon. Cel putin odata pe zi, la inceperea programului de lucru, este indicat a se verifica mentinerea si uniformitatea temperaturii pe suprafata elementului incalzitor. Se va masura cu un termometru de contact timp de 2 minute temperatura unui punct de pe suprafata elementului incalzitor. Masuratorile incep la 15 minute dupa stabilizarea temperaturii elementului incalzitor. Nu se admit variatii ale temperaturii elementului incalzitor mai mari de 5 C fata de cea indicata de acesta. Elementul incalzitor se aduce la temperatura de sudare T = 20 220 C, utilizandu-se temperaturi mai scazute (spre limita inferioara) pentru tevi cu grosime mai mare.
0 o o
4.19.5.1.2 Sudarea
Sudarea cap la cap cu element incaIzitor a tevilor din PEID se face conform diagramei de sudare. Capetele de teava se indeparteaza astfel incat sa se poata introduce elementul incalzitor intre acestea, dupa care, apropiind lent tevile, se apasa cu forta de incalzire pana cand pe circumferinta tevilor apare un inel de material topit. Mentinerea tevitor in aceasta faza de incalzire se face un anumit timp dupa care forta de apasare se reduce treptat la zero.
pag 148 din 355
La epuizarea timpului de incalzire, tevile se departeaza la aprox. 50-60 mm, iar elementul incalzitor se indeparteaza. Se aduc din nou in contact capetele tevilor apasandu-se cu o forta ce va creste progresiv pana la valoarea fortei necesare sudarii. Forta se mentine la aceasta valoare pana la racirea imbinarii sudate (aproximativ 40 C), dupa care se reduce treptat la zero. Nu este permisa racirea imbinarilor sudate prin ventilarea aerului sau cu apa.
o
4.19.5.2 Sudarea tip manon

In cazul sudarii cu manson, imbinarea sudata se realizeaza intre suprafata exterioara a tevii si cea interioara a mansonului. Sudarea in acest caz se face cu ajutorul unei perechi de profile montate pe elementul incalzitor, incalzite si termostatate. Suprafetele acestor profile sunt de asemenea teflonate, dimensiunile profilelor fiind in functie de diametrul tevilor utilizate. Pentru calibrarea si curatirea mecanica a capetelor tevilor se folosesc freze pentru capete de tevi specifice procedeului.

Teava se taie perpendicular pe axa acesteia, indepartandu-se apoi bavura rezultata in urma taierii. Se prelucreaza apoi capatul tevii, prin frezare, la dimensiunile prescrise. Daca freza, din cauza ovalitatii tevii, nu prelucreaza intreaga suprafata, capatul tevii se taie, indepartandu-se si se reia prelucrarea. Mansonul se curata la interior cu o carpa care nu lasa scame, utilizadndu-se pentru curatare alcool tehnic etc. La inceperea lucrului, dupa aducerea elementului incalzitor la temperatura prescrisa, se va masura temperatura suprafetelor perechii de profile aflate in contact direct cu elementul incalzitor, urmarindu-se respectarea temperaturii prescrise.
4.19.5.2.2 Sudarea
Sudarea cu manson in cazul tevilor cu diametru D < 63 mm se poate face manual. Elementul incalzitor se prinde in menghina. Mansonul se va apasa uniform axial pe profilul corespunzator incalzirii acestuia. Dupa ce suprafata frontala a mansonului atinge umarul profilului se va introduce teava in celalalt profil incaIzitor. Se va urmari pe tot parcursul incalzirii coaxialitatea acestora, avandu-se in vedere faptul ca nici teava si nici mansonul sa nu se raceasca. Teava si mansonul se extrag simultan de pe profilul incalzitor, dupa care teava se introduce in manson, urmarindu-se mentinerea coaxialitatii si mentinerea in aceasta pozitie pana la racire. Se recomanda ca sudarea cu manson a tevilor cu diametrul D > 63 mm sa se faca cu un echipament de sudare in care sa poata fi fixate atat teava, cat si mansonul. Pregatirea si procesul tehnologic de sudare decurg similar ca la sudarea manuala. Dupa sudare, imbinarea sudata nu se va supune probei de presiune decat dupa minim o ora.
4.19.5.3 Sudarea tip sa

Racordurile ce servesc la realizarea derivatiilor din conductele principale aflate in constructie sau in exploatare.
pag 149 din 355
Cea mai mica diferenta, de diametre dintre conducta principala si cea de derivatie este o treapta de variatie a acestora. Acest tip de imbinare se mai poate utiliza pentru obturarea conductei, respectiv pentru repararea defectelor de tip gaura ale mantalei conductei .
4.19.5.3.1 Echipamente
Prinderea, fixarea si sudarea se fac utilizandu-se un dispozitiv care gliseaza pe doua axe paralele, permitand prinderea fara alunecare si realizarea fortei necesare sudarii racordului pe suprafata conductei. Dispozitivul va fixa racordul sa perpendicular pe mantaua conductei, fara a permite rotirea sau alunecarea axiala a acestuia. Intre suprafata de asezare a racordului sa si conducta este necesar sa fie max 0,5 mm.
4.19.5.3.2 Profilul incaIzitor

Se foloseste o pereche de profile conjugate, cu raza de curbura egala cu a conductei, care se monteaza pe elementul incalzitor. Suprafetele profilelor care vin in contact cu racordul si conducta sunt acoperite cu un strat de teflon. Dispozitivul de perforare este situat in interiorul racordului sa astfel incat, dupa sudarea racordului sa pe conducta, prin insurubare se poate face perforarea conductei.

Se asambleaza elementul incalzitor cu cele doua profile conjugate, procedandu-se la reglarea si verificarea temperaturii prescrise elementului incalzitor. Zona de sudare de pe conducta se curata prin razuire, indepartandu-se praful de oxid, apoi se degreseaza cu diluanti adecvati. Pregatirea racordului sa in vederea sudarii se face astfel: se curata cu diluanti daca a fost ambalat in folie, se curata mecanic prin raschetare si apoi chimic, daca nu a fost ambalat in folie de plastic.
Pentru curatare se poate folosi alcoolul tehnic, tertraclorura de carbon sau alti diluanti pentru grasimi, care nu lasa urme la evaporare.
4.19.5.3.4 Sudarea
Racordurile sa cu diametre de 20, 32 si 40 mm se pot suda manual. Elementul incaIzitor se apasa pe mantaua conductei, urmarind asezarea acestuia pe toata suprafata. Cand pe manta (pe intreaga circumferinta a profilului incalzitor) apare un inel de material topit, racordul sa se apasa pe suprafata conjugata a profilului incalzitor un anumit timp prescris. Dupa aceasta se ridica racordul sa de pe profilul incalzitor si apoi eIementul incalzitor de pe conducta, dupa care se apasa racordul sa pe suprafata incalzita a mantalei conductei cu o forta perpendiculara pe axa conductei. Forta de apasare se va mentine pana cand imbinarea sudata realizata se raceste (aproximativ o 40 C). Apoi se poate monta dispozitivul de perforare si efectua perforarea conductei. Sudarea mecanizata se utilizeaza in cazul sudarii racordurilor sa cu diametre mai mari de 63 mm. Lotul de pe conducta unde urmeaza sa se faca sudarea se curata mecanic si chimic si apoi se monteaza dispozitivul pentru sudarea racordului sa. Racordul sa se fixeaza in dispozitivul de prindere, urmarindu-se ca suprafata acestuia sa se suprapuna perfect peste suprafata conductei cu care vine in contact.
pag 150 din 355
Dupa retragerea dispozitivului se procedeaza la incalzirea conductei in zona de imbinare. Pentru ca transmiterea caldurii in conducta si in racordul sa este diferita, intre racordul sa si profilul incalzitor se aseaza un distantier. Forta de apasare care se exercita asupra racordului sa este in functie de diametrul acestuia. Dupa timpul de incalzire prescris, racordul sa se retrage, elementul incalzitor se indeparteaza fara rasuciri, dupa care se preseaza racordul sa pe conducta. Forta de apasare creste continuu pana la valoarea fortei necesare sudarii. Forta de apasare se o mentine la aceasta valoare pana la racirea imbinarii sudate (aproximativ 40 C), urmand apoi perforarea conductei.
4.19.5.4 Sudarea cu element rezistiv

La acest procedeu de sudare, incalzirea pieselor se realizeaza cu ajutorul unui fir rezistiv conectat la o sursa de alimentare. Controlul ciclului de sudare este asigurat de programatorul de sudare. Acest procedeu prezinta dezavantajul ca in imbinarea sudata ramane incorporat elementul rezistiv care a servit la incalzirea componentelor. Mansoanele cu element rezistiv sunt elemente speciale, destinate realizarii imbinarilor sudate tip manson. Pe suprafata interioara a mansonului care vine in contact cu teava exista un element incalzitor rezistiv, care se racordeaza la o sursa de alimentare, determinand plastifierea suprafetelor componentelor care vin in contact. Mansonul cu fir rezistiv se pretensioneaza la fabricare astfel incat sudarea se strange pe conducta. Se poate compensa astfel o ovalitate a tevii de pana la 2%. Daca ovalitatea conductei depaseste 2% la 40 mm de ambele parti ale mensonului se vor prinde doua dispozitive de rotunjire a tevilor.

Capetele tevilor se vor curata in zona sudarii cu o carpa care nu lasa urme si apoi se vor curata mecanic de oxizi prin razuire pe cca. 200 mm. Suprafetele astfel prelucrate se vor curata folosindu-se diluanti adecvati care nu lasa urme la evaporare. Mansonul se va curata de asemenea cu diluanti, iar dupa uscare se va introduce pe tevile de imbinat, fixandu-se corespunzator. Se conecteaza mansonul la sursa de alimentare, iar dupa atingerea temperaturii de sudare si mentinerea unui anumit timp de incalzire prescris programatorul de sudare decupleaza sursa de alimentare, urmarind racirea imbinarii sudate.
4.19.6 Instruciuni tehnologice de sudare-montare a conductelor din PEID 4.19.6.1 Instructiuni

Sudarea, montarea, repararea si intretinerea conductelor din PEID se poate realiza doar cu personal calificat. Sudorul este obligat sa poanseze imbinarea sudata realizata, iar conducatorul lucrarii si CTC-ul trebuie sa instruiasca sudorii si sa-i verifice in acest sens. Sudarea se executa numai cu instalatii si scule verificate in baza unei revizii tehnice periodice.
4.19.6.2 Conditii de lucru

Procesul de sudare se va desfasura fara masuri de protectie suplimentare in conditii atmosferice bune (lipsa curentilor de aer, precipitatii atmosferice) cand temperatura mediului ambiant este de o minim +5 C. In cazul in care conditiile atmosferice sunt neprielnice (vant, lapovita, ploaie, ninsoare), locul de sudare va fi protejat obligatoriu cu cabine gen cort, incalzite.
4.19.6.3 Masuri de protectie

Tevile de PEID se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice si solicitarilor dinamice in modul urmator:
pag 151 din 355
pe pat de nisip sau pamant cernut; in tub de protectie.
Tevile din PEID se introduc in tuburi de protectie in urmatoarele cazuri: - cand tevile trec pe sub reteaua de incalzire centrala, canal etc.; - la traversarea drumurilor; Materialul tuburilor de potectie poate fi din: - otel; - beton; Pentru preluarea solicitarilor dinamice, tuburile de protectie se vor dimensiona corespunzator.
4.19.7 Verificarea nainte si in timpul instalrii

Conductele vor fi verificate de catre conducator sau reprezentantul acestuia la locul livrarii. Marcajul conductelor se va verifica pentru a se asigura ca acestea corespund specificatiei de comanda. Pe timpul instalarii se vor face urmatoarele examinari: - Verificarea conductei privind existenta unor defecte serioase de suprafata; - Probe de presiune
4.19.7.1 Conditii generale la efectuarea probelor de presiune

Conditiile generale si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces verbal de receptie. Incercarile se vor face de regula cu manometre inregistratoare, iar in lipsa acestora cu manometre indicatoare cu element elastic, avand clasa de precizie corespunzatoare, verificate si marcate conform normelor metodologice. Valoarea maxima a scaderii manometrelor utilizate la incercarile de etanseitate va corespunde cu nivelul de presiune de incercare, cu o toleranta la maxim 5 %. Este interzisa remedierea defectelor in timp ce conductele se gasesc sub presiune. La probele de presiune efectuate cu aer se va proceda in mod obligatoriu la curatirea aerului de eventualele urme de ulei inainte de introducerea acestuia in conducte, pentru ca actiunea uleiului sau a urmelor de hidrocarburi lichide este daunatoare polietilenei. Dupa terminarea incercarilor, evacuarea fluidului cu care s-a efectuat proba de presiune se va face pe la capatul opus celui de umplere. La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de eventualitatea propagarii rapide a fisurii. Nu se va realiza nici o proba de presiune cu robinetele de pe traseu inchise. Probele de presiune se efectueaza la temperatura ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fie stabilizata inainte de a incepe proba de presiune. Aparatura de masura trebuie sa fie instalata la adapost de soare, de vant sau de orice alta intemperie pentru evitarea influentei acestora asupra masuratorilor. Factorii care influenteaza rezultatele probelor de presiune sunt: - Lungimea tronsonului de incercare; - Diametrul conductei; - Schimbarea de temperatura; - Nivelul presiunilor de incercare; - Viteza punerii sub presiune. Datorita numarului mare de variabile posibile, orice procedura de incercare la presiune a conductelor din HDPE cere o mare atentie si interpretarea rezultatelor incarcarilor cere o judecata sigura, bazata pe o experienta corespunzatoare.
pag 152 din 355
Efectuarea probelor de presiune trebuie sa fie in mod obligatoriu prevazuta in proiect ca faza determinanta, in conformitate cu prevederile Legii calitatii la care, pe langa constructor, beneficiar si proiectant, sa participe si reprezentantul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Calitatii.
4.19.8 Asigurarea calitii

La incheierea lucrariloreste necesar ca executantul sa prezinte beneficiarului Cartea tehnica a lucrarii care sa cuprinda urmatoarele: - calitatea, dimensiunile tevilor si fitingurilor; - numele si poansonul sudorilor; - documente atestand toate controalele de calitate efectuate.
4.19.8.1 Controlul
In vederea asigurarii calitatili imbinarilor sudate se vor efectua urmatoarele controale: - Controlul calitatii tevilor si mansoanelor, racordurilor; - Controlul suprafetelor prelucrate si geometriei rosturilor de sudare; - Controlul parametrilor de sudare; - Controlul vizual al imbinarilor sudate; - Controlul dimensional al imbinarilor sudate; - Controlul Rx, US etc.
4.20
EXECUTIE LUCRARI CU CONDUCTE PVC
4.20.1 Generalitati
Prezentul Caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia lucrarilor de canalizare exterioara din tevi PVC; Cerintele prezentului Caiet de sarcini nu vor exonera antreprenorul de responsabilitatea de a realiza si alte verificari, incercari, precum si alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si a executiei; Antreprenorul isi va insusi Proiectul tehnic, iar eventualele observatii se vor aduce la cunostinta proiectantului inainte de inceperea executiei; Lucrarea are drept scop realizarea canalizarii din conducte PVC pentru evacuare efluent. Lucrarea se masoara la ml de canalizare realizata.
4.20.2 Standarede si normative aplicabile

La executia lucrarilor de canalizare, trebuie respectate: STAS 3051-91. Sisteme de canalizare. Canale ale reelelor exterioare de canalizare. Prescripii fundamentale de proiectare; STAS 9312-87. Subtraversri de ci ferate i drumuri cu conducte. Prescripii de proiectare SR 8591:1997. Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane, executate in sapaturi; Normativul I 9/1994. Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare; SR EN 124:1996. Capace si rame pentru camine de vizitare; STAS 2448-82. Canalizari camine de vizitare; SR EN 752:2008. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor; SR EN 476:2011. Conditii generale pentru componentele utilizate la retelele de evacuare, de racord si de canalizare cu curgere cu nivel liber.
pag 153 din 355

Canalizarea pentru concentrate se va realiza, conform prevederilor proiectantului, din tevi PVC pentru canalizari exterioare. Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de calitate, in care sa fie cuprinse toate rezultatele, verificarile si incercarile la care acestea se supun conform standardelor in vigoare.
4.20.3.1 Caracteristicile materialului

Se va utiliza teava PVC SN6 Dn 250.
4.20.3.2 Manipularea si depozitarea materialelor pe santier in timpul executiei

Incarcarea si descarcarea elementelor componente ale retelelor de canalizare, trebuie protejate de deteriorari in timpul manipularilor la incarcare, transport si descarcare pe santier. Depozitarea tevilor se face in rastele metalice, pentru a le proteja de actiunile mecanice, pe suprafete orizontale drepte si netede sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive ce nu depasesc 1,50 m inaltime. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale asezate deasupra tevilor din PVC. Depozitarea tevilor din PVC se va realiza in locuri ferite de interperii si de actiunea directa a soarelui. Temperatura de depozitare pentru tevile din PVC se recomanda sa fie cuprinsa intre +5 C si 0 +40 C, acestea fiind casante. Fitingurile si piesele auxiliare se vor aseza in rafturi pe sortimente si dimensiuni. Adezivul si solventul folositi la imbinarile prin lipire se vor pastra in locuri racoroase, in recipiente etanse de sticla sau tabla zincata, etichetate si inchise cu dop de pluta. Tuburile din PVC se livreaza si se transporta orizontal in pachete ambalate. In timpul verii tuburile, racordurile si piesele din PVC se transporta acoperite cu prelate.
0
4.20.3.3 Verificarea materialelor

La executie se vor utiliza numai materiale care corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului, standardelor in vigoare specifice fiecarui tip de material si agrementelor tehnice. Toate materialele se vor supune unui control vizual pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le reduca starea tehnica si calitativa, iar in cazul in care nu pot fi remediate eventualele defectiuni, materialele vor fi inlocuite.
4.20.4 Executia canalelor din tuburi din PVC 4.20.4.1 Prevederi generale
Problema de baza a organizarii lucrarilor este rezolvata prin stabilirea metodelor optime de executie a lucrarilor de retele exterioare, cu folosirea utilajelor necesare, a sculelor speciale, aplicand tehnica cea mai avansata in metoda de flux continuu de executie. Aceasta impune: - stabilirea unui plan calendaristic rational de esalonare a executarii lucrarilor; - organizarea rationala a teritoriului santierului pentru asigurarea legaturilor prin folosirea cailor de comunicatie existente; - determinarea necesarului si stabilirea corespunzatoare a mijloacelor pentru executarea la timp a lucrarilor; - stabilirea necesarului si a surselor de aprovizionare a santierului cu energie electrica, apa, aer comprimat. Pentru executarea lucrarilor realizate din aceste materiale se vor respecta traseele si dimensiunile conductelor conform prevederilor din piesele desenate. Ordinea operatiunilor necesare pentru realizarea acestor lucrari va fi:
pag 154 din 355
trasarea lucrarilor pe teren si pregatirea terenului; aprovizionarea cu materiale si utilaje; asigurarea cu forta de munca calificata necesara tipului de lucrare; executarea sapaturilor; izolarea conductelor dupa caz; lansarea, asamblarea si etansarea tuburilor sau conductelor; proba de presiune; executarea umpluturilor; marcajul pe teren al lucrarilor efectuate.
Modul de desfasurare a activitatii de executie se face in mod similar cu executia tipurilor clasice de conducte utilizate in retelele exterioare de canalizare. Lucrarile de executie a retelelor de canalizare, de urmarire a executiei ca si exploatarea acestora se efectueaza numai de personal de specialitate, calificat si atestat de organele abilitate in acest sens.
4.20.4.2 Tehnologia de imbinare si etansare

Lucrarile de imbinare si etansare a conductelor din mase plastice se realizeaza numai de personal specializat, calificat si atestat de organele abilitate in acest sens, conform indicatiilor producatorului. Asamblarea tuburilor din PVC va fi de tip rigid (la rece). Imbinarea conductelor intre ele se va realiza prin lipire cu adeziv in mufe. Adezivii sunt aplicati pe suprafata materialului de imbinat relizadu-se o sudura la rece prin intrepatrunderea superficiala a materialului dizolvat la nivelul de contact. La imbinarea prin lipire cu adeziv in mufe se vor respecta urmatoarele conditii: - vor fi utilizati adezivi adecvati, in termen de garantie si corespunzatori functionarii tuburilor (transport fluide liber sau sub presiune); - verificarea existentei sanfrenului la capatul drept al tubului; - polizarea suprafetelor de asamblare cu hartie abraziva; - curatirea perfecta a suprafetelor de asamblat cu decapant furnizat de producator; - aplicarea adezivului fara exces, longitudinal pe toata lungimea de imbinat; - imbinarea imediata a celor doua elemente, pana la reperul prealabil marcat, prin impingerea longitudinala fara miscari de rotatie; - indepartarea excesului de adeziv de la capatul imbinarii. La racordarea tuburilor din PVC cu pompele din statia de pompare si la racordarea tuburilor cu conducta de canalizare colectoare se va utiliza imbinarea cu flanse (conform figurii).
Racordarea se va realiza cu flanse lipite pe tub sau cu flanse libere. Etansarea se va realiza cu garnituri din elastomeri, prin strangerea suruburilor.
pag 155 din 355
4.20.4.3 Imbinarea cu piese speciale de mare toleranta

Se utilizeaza pe conducte din PVC ca piese speciale cu toleranta mare de montaj sau ca piese de lagatura intre conducte din materiale diferite. De asemenea, se folosesc ca piese intermediare pentru montarea robinetelor. Se produc intr-o gama larga de tipuri si dimensiuni mansoane, reductii, teuri, cu mufe si flanse si se compun din piesa propriu-zisa, piesele de fixare si inelele de etansare din elastomeri. Datorita flexibilitatii inelelor elastice, permit deviatii unghiulare de pana la 30% pe inel. Deasemenea, au capacitatea de a prelua deformatii axiale pentru realizarea imbinarilor. Se asigura montaj rapid si nu necesita dispozitive speciale pentru realizarea imbinarilor.
Se mai folosesc si diferite tipuri de piese de cuplare pentru conducte cu diametre egale sau diferite care se compun din mansoane sau reductii in trepte, inele de etansare si fixare.
4.20.4.4 Imbinarea cu prize cu colier pentru bransamente

Pentru realizarea bransamentelor pe conducte din PVC aflate sub presiune, se utilizeaza prize speciale cu colier in diferite variante constructive cu racordul reticular lateral, cu robinet de concesie integrat sau adaptat. Colierul este din semisei stranse pe conducta prin suruburi.
pag 156 din 355
4.20.4.5 Imbinarea cu piese speciale pentru reparatii

Remedierea defectiunilor accidentale, datorate aparitiei unor pori sau fisuri locale, se poate face prin utilizarea pieselor special concepute in acest scop. Piesele pentru reparatii sunt executate din fonta sau otel inoxidabil din doua sau trei segmente captusite cu mansoane din cauciuc profilat asamblate prin strangere cu suruburi.
4.20.4.6 Montarea
Conductele pentru canalizare sunt montate la exteriorul cladirilor.
conductelor
Montarea conductelor in exteriorul cladirilor va incepe din aval catre amonte, de la caminul de racord din PE, ce se monteaza in prealabil. Conductele vor fi pozate in pamant. Pozarea conductelor in pamant se face sub limita de inghet care, de regula, este de 0.8 m la partea superioara a conductei. La stabilirea adancimii santului trebuie sa se tina seama de realizarea patului de pozare a carui grosime minima trebuie sa fie de cca 10 cm. Scimbarile de directie se vor realiza cu coturi. Ramificatiile se pot realiza cu teuri. Reducerile de diametru se pot realiza cu reductii. Inchiderile si probele de presiune se pot realiza cu dopuri. Retelele de scurgere si canalizare se realizeaza demontabil cu piese prevazute cu inel de cauciuc.
4.20.5 Camine de vizitare

Caminele de vizitare sunt constructii anexe pe reteaua de canalizare, care permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acesteia, pentru curatirea, evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor, avand dimensiuni care sa permita introducerea uneltelor si utilajelor. Caminele sunt din PVC, Dn 1100 mm. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 157 din 355
Caminul ingropat este protejat la suprafata cu capac carosabil. Inaltimea la partea superioara a caminelor va fi reglata (de la 40 mm la 600 mm) cu piese superioare reglabile. Caminele montate cu piese de ridicare la nivel, sunt acoperite cu capac carosabil. Pentru lucrarile care devin ascunse, se vor intocmi procese verbale, in care se vor consemna conditiile in care au fost realizate.
4.20.6 Lucrari anexe pentru retele exterioare

Tevile din PVC destinate lucrarilor ingorpate, asa cum este prevazut de altfel si in standardele internationale, se pot utiliza la realizarea retelelor ingropate sub cai de trafic stradal, respectanduse STAS 9312-87. In aceste cazuri, ingroparea se poate realiza: in transee (santuri) stramte sau largi cand reteaua este pe sub cai cu trafic stradal si in val de pamant (prin acoperirea de pamant fara realizarea de santuri) numai atunci cand reteaua nu este supusa solicitarii mecanice.
4.20.7 Probarea instalatiilor, lucrari anexe si darea lor in functiune (PVC)

Probarea instalatiilor executate cu tevi si fitinguri din PVC se efectueaza conform standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare. Probarea conductelor se face inainte de darea in functiune a instalatiilor sau dupa reparatii si poate fi: - probarea pe tronsoane a conductelor (proba preliminara); - probarea pe ansamblu a conductelor (proba final faza determinanta). Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii: - au montate toate armaturile; - la retelele exterioare s-a realizat o acoperire partiala a conductei, lasandu-se imbinarile libere; - s-a realizat o spalare a conductelor in vederea curatirii prealabile. Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta in proiect, dupa: minimum 24 ore de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii imbinarii cu inel de cauciuc pentru PVC. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: - concordonta lucrarilor executate cu proiectul; - caracteristicile armaturilor, robinetelor, golirilor, ventilelor de aerisire, dezaerisirilor etc; - pozitia vanelor ingropate pentru retele exterioare; - calitatea sudurilor si imbinarilor; Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia, dupa ce in prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se vor inchide treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer. Proba se incepe dupa 15 minute din momentul in care in conducta s-a atins presiunea maxima de proba. Presiunea masurata la capatul aval al tronsonului trebuie sa fie de 5 N/cm2. Pierderile de apa sa fie conform STAS 3051-91. In cazul unor imbinari defecte, acestea se vor remedia conform prezentarii din Art. 7 - 10, dupa care se va relua proba de presiune. Nu se admit probe de aer comprimat. Pe toata perioada de probe conductele trebuie ferite de lovituri. Retelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea santului.
pag 158 din 355
Proba finala (faza determinanta) se poate realiza pe mai multe tronsoane, dar numai in sant. Proba de etanseitate se va efectua intre camine consecutive, umplerea canalului facandu-se de la capatul aval. Pentru realizarea probei de etanseitate se inchid etans toate orificiile si se blocheaza extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile dea se deplasa in timpul probei. Durata de incercare este de minim 15 minute. Pierderile de apa admise in canal sunt conform STAS 3051-91. Dupa efectuarea probei etanseitatii se va realiza umplerea totala a transeei si compactarea umpluturilor. Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de +5 C.
0
4.20.8 Defectiuni si mod de remediere

Defectiunile curente intalnite la instalatiile cu tevi din PVC, care necesita interventii pentru remedieri sunt: - desfacerea imbinarilor la mufe, teuri, coturi datorita materialului defectuos de imbinare sau a materialelor utilizate; - voalarea conductei datorita umpluturii necorespunzatoare; - ruperea conductei cauzata de tasarea sau alunecarea terenului; - accidentarea conductei in urma unor interventii la instalatiile alaturate; - gaurirea conductei datorita localizarii necorespunzatoare a unui viitor bransament sau aparitia unui por ce se poate dezvolta in timp, datorita presiunii interioare; - deteriorarea tevilor prin lovire; - infundarea conductelor de scurgere la curbe executate necorespunzator; - utilizarea unor fitinguri realizate manufactier in santier in locul celor realizate in fabrici specializate. Tronsonul de conducta care se inlocuieste trebuie sa aiba aceiasi parametrii fizici si de calitate cu conducta existenta. Racordul tronsonului de tub care inlocuieste zona avariata se face cu piese speciale uzinate si cu metodele de imbinare precizate. Obturarea unor eventuale gauri sau fisuri in conducta se realizeaza cu mansoane electrosudabile sau cu piese mecanice special realizate din doua semicoliere.
4.20.9 Receptia si punerea in functiune

Receptia lucrarilor se face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, cu regulamentul in vigoare privitor la efectuarea receptiei obiectivelor de investitii. Receptia lucrarilor este precedata de un control riguros care va cuprinde obligatoriu: - respectarea dimensiunilor, materialelor si a cotelor prevazute in proiect; - asigurarea etanseitatii; - respectarea masurilor de protectia si securitatea muncii. - asigurarea capacitatii de transport Se vor verifica atat elementele de constructii, cat si instalatiile hidraulice, asigurandu-se respectarea standardelor in vigoare si a actelor cu caracter normativ. Se verifica si executarea tuturor lucrarilor accesorii de pe retea prevazute prin proiect. Punerea in functiune a lucrarilor de canalizare din tuburi PVC, necesita luarea in prealabil a urmatoarelor masuri obligatorii: - intocmirea regulamentului de exploatare si intretinere si respectarea instructiunilor tehnice in vigoare; - instruirea personalului de exploatare si verificarea insusirii de catre acestia a prevederilor regulamentului de exploatare.
pag 159 din 355
4.20.10 Sanatate si securitate in munca

In toate etapele de proiectare si executare a sistemului de canalizare cu conducte din PVC se respecta cerintele esentiale referitoare la sanatatea si securitatea in munca, indiferent de forma de proprietate. Conducatorii unitatilor de executie precum si reprezentantii beneficiarului care urmaresc realizarea lucrarilor au obligatia sa aplice in activitatea de realizare a lucrarilor toate prevederile privind legislatia in domeniul SSM. In acest sens se va asigura: - adopatare masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiior de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectia muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si masurilor de protectia muncii. In proiecte se includ prevederile actelor normative care sa permita exploatarea si executarea sistemului de canalizare in deplina siguranta si sanatate, pe de-o parte pentru personalul de executie, iar pe de alta parte pentru personalul de exploatare. Prelucrarea materialelor din PVC se va executa numai in ateliere bine aerisite, pentru eliminarea noxelor la efectuarea sudurilor. In timpul lucrarilor muncitorii vor utiliza echipamente de protectie pentru aevita contactul cu substantele de curatire a conductelor si fitingurilor utilizate inainte de executarea sudurilor. Pe totata durata executiei lucrarilor, in lungul conductelor trebuie asigurata o zona de lucru si o zona de protectie. Latimea acestor zone se stabileste in functie de tipul si diametrul conductei si de conditiile locale. In interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al utilajelor straine de santier. Zona de protectie se stabileste prin proiect si se masoara din axul conductei. Instructajele de protectia muncii la executia retelei de canalizare se vor referi cu prioritate la: - semnalizarea si supravegherea lucrarilor; - executia sapaturilor si sprijinirea peretilor transeei; - executia sudurilor; - semnalizarea devierii circulatiei, iluminatul pe timpul noptii; - manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat; - protectia impotriva intoxicarii cu clor la dezinfectarea conductelor; - taierea mecanica a conductelor; - obligatia folosirii echipamentelor de protectie si de lucru; - lucrari in spatii inchise camine, tuneluri, etc; - folosirea utilajelor de executie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudura, aparate de taiat conducte); - iluminatul local pe timp de noapte din surse de joasa tensiune max. 24V; Unitatea de excutie va afisa la locurile de munca principalele reguli de protectie si de securitate a muncii.
4.20.11 Prevenirea si stingerea incendiilor

In toate etapele de proiectare si executare a lucrarilor de canalizare indiferent de forma de proprietate, se respecta normele de prevenire si stingerea incendiilor. Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducatorilor locurilor de munca si personalului de executie. Personalul de executie are urmatoarele obligatii: - sa participe la totate instructajele;
pag 160 din 355
sa nu utilizeze scule si echipamente defecte; sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor.
Periodic in timpul executiei, va fi testat asupra insusirii cunostintelor. Executarea lucrarilor cu foc deschis in locuri cu peicol de incendiu este permisa numai dupa luarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor necesare si dupa obtinerea permisului de lucru cu foc. Aceste lucrari se executa numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipamente de lucru, protectie si interventie. In vederea primei interventii in caz de incendiu se prevad urmatoarele: - organizarea de echipe cu obligatiuni concrete; - masuri si posibilitati de alertare a unitatilor de pompieri. Pentru lucrarile executate in spatii inchise (camine, galerii edilitare, tuneluri) se vor prevede masurile necesare de prevenirea si stingerea incendiilor, in functie de natura lucrarilor si conditiile locale. Conducatorii formatiilor de lucru vor asigura instruirea personalului si vor urmari permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
4.21
STRUCTUR DIN BETON I BETON ARMAT
4.21.1 Generalitati
Prezentele prescripii se vor aplica la betonarea construciilor si au drept scop stabilirea calitii betoanelor, condiiilor de fabricare, transport si punere n opera, materialele necesare fabricrii betoanelor. In cursul execuiei lucrrilor, nu se vor putea face abateri de la prezentele prescripii fr aprobarea n scris a efului de proiect sau a proiectantului de specialitate. Daca pe parcursul execuiei lucrrilor intervin factori care ar conduce la modificarea prevederilor prezentului caiet de sarcini, proiectantul si Furnizorul vor analiza si stabili modificrile corespunztoare. Furnizorul este obligat sa respecte toate STAS - urile, instruciunile tehnice departamentale si normativele n vigoare publicate n Buletinul Construciilor nr.1/2006 si 1bis/2006 si sarcinile tehnice cuprinse n prezentul caiet de sarcini. Se atrage atenia n mod deosebit asupra obligativitii aplicrii prevederilor COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1-2007. Pentru lucrrile de terasamente si fundaii se vor respecta urmtoarele Normative: C 169-88 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale; NP 112-2004 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe n construcii. Furnizorul/constructorul are obligaia de a tine evidenta turnrii betoanelor n Jurnalul de betonare zilnica. Furnizorul / constructorul este obligat sa prezinte, la cererea n scris a proiectantului si clientului, probele suplimentare, controlul utilajului de preparare si punere n opera, etc. In cazul n care proiectantul /clientul constata ca prevederile Caietului de sarcini nu sunt respectate punndu-se n pericol stabilitatea si durabilitatea construciilor, poate dispune oprirea temporara a lucrrilor si precizeaz masurile pentru prentmpinarea nerespectrii n viitor a prevederilor prezentului Caiet de sarcini. In cazuri speciale, Proiectantul si Clientul i rezerva dreptul de a da dispoziii de demolare a acelor structuri sau pari de structura, care nu respecta condiiile cerute de Caietul de sarcini, normele n vigoare si legea 10/95 privind calitatea lucrrilor n construcii. Se precizeaz ca n astfel de situaii, remedierile datorate defeciunilor de execuie sunt n sarcina exclusiva a Furnizorului, care va prezenta spre avizare la Proiectant documentaia ntocmita n acest sens (Legea 10/95,art.23pct.K). ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 161 din 355
4.21.2 Scopul si obiectul caietului de sarcini

Prezentul Caiet de sarcini este ntocmit n scopul tratrii unitare a lucrrilor de construcii, privind execuia si verificarea lor. Prezentul Caiet de sarcini se refera la modul de execuie n antier a infrastructurilor-fundaiilor; - operaiilor de cofrare; - operaiilor de armare a betonului; - operaiilor de betonare; - operaiilor de decofrare;
4.21.3 Executia infrastructurilor - fundatiilor 4.21.3.1 Lucrri pregatitoare (terasamente) pentru fundatii
Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului si a trasrii reperelor de la cota 0.00m, consemnate intr-un proces verbal ncheiat intre client, proiectant si constructor. La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C 169-88 "Terasamente pentru fundarea construciilor civile si industriale execuie" precum si "ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu in construcii" C83-75. Lucrrile pentru fundaii se vor face n conformitate cu studiul geotehnic elaborat. naintea nceperii lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor trebuie sa fie terminate lucrrile pregtitoare de terasamente si anume: - Nivelri. nceperea lucrrilor de ctre constructor se va face numai dup ce va primi de la proiectant (client) ridicarea topo a amplasamentului la scara 1:500 sau 1:1000. Furnizorul este obligat ca pe ridicarea topo primita sa ndeseasc reeaua de puncte in aa fel incit noua ridicare sa reflecte exact situaia reala. Aceasta va fi nsuit de dirigintele de antier atestat si va sta la baza decontrilor lucrrilor de nivelare real executate. - Spaturi in general. Toate lucrrile de spaturi trebuie executate urmrind geometria generala cum este indicata in desene si profile. Lucrrile de spaturi trebuie executate incit sa nu permit alunecri de pamant sau prbuiri de teren. Furnizorul va fi total rspunztor de orice vtmare a oamenilor sau stricciuni si are obligaia sa aib grija de ndeprtarea materialului prabusit, pe socoteala sa. Orice apa care curge la suprafaa solului sau sub pamant in cadrul adncimii necesare pentru lucrri, trebuie deviata pe cheltuiala clientului si in conformitate cu instruciunile dirigintelui de antier. Tot materialul spat, care dup prerea dirigintelui de antier atestat este potrivit pentru umplere sau o folosire ulterioara, trebuie sa fie depozitat, conform instruciunilor dirigintelui de antier atestat, pe suprafee potrivite de unde va fi folosit cnd este necesar. De regula, materialul depozitat nu va dauna lucrrilor proprietatii publice sau private si nu va fi un obstacol pentru curgerea naturala a apei de suprafaa. Tot materialul spat inclusiv eventualele deseuri existente pe amplasament, care dup prerea inginerului nu este potrivit sau nu poate fi folosit la umplere, trebuie ndeprtat de pe antier in zone de descrcare publice pe cheltuiala executantului. Tolerantele admisibile sunt in special cele legate de trasarea construciei pe teren si sunt date in STAS 9824/1-87. - Spaturi deschise. Lucrrile de spaturi in tietura deschisa sunt definite ca acele categorii de excavri necesare pentru nivelarea terenului unde urmeaz sa fie nlata construcia, pentru taiere suprafeelor nalte si pantelor abrupte, formarea fundaiilor, pantelor anurilor sau anurilor drumului, patul drumului, etc. - Spaturile pentru fundaii. Aceasta categorie de lucrri include toate spaturile cu seciune restrnsa care sunt necesare pentru a crea baza fundaiei; lucrrile de sptura pentru sistemul de alimentare cu apa si canalizare, drenaj, evrie, canale si anuri. Constructorului i se interzice sa nceap lucrrile de betonare nainte de inspectarea de ctre inginerul geotehnician a naturii terenului de fundare. Cand construcia fundaiei a fost terminata, toate spaturile care au fost fcute in jurul ei pentru acces, trebuie sa fie acoperite si compactate cu grija pana la nivelul iniial al terenului natural.
pag 162 din 355
Ultimii 20 de centimetri vor fi spai manual cu puin timp nainte de a se aeza stratul de material compactat pentru a se evita degradarea terenului natural. Ramblee si umpluturi. Ca regula toate materialele obinute din orice fel de spaturi, fcute pe antier, daca se aproba de ctre dirigintele de antier atestat, vor fi folosite la executarea de ramblee si pentru orice umplutura a terenului sau golurilor dintre anuri si perei. In caz de lipsa totala sau pariala a materialelor menionate mai sus, clientul le va furniza pe cheltuiala sa in cantitile necesare dup aprobarea de ctre dirigintele de antier atestat. Asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea si funcionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si instalaiilor auxiliare; Trasarea axelor fundaiilor. Aceasta operaiune se face cu respectarea prevederilor din STAS 9824/1-87 "Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale si agrozootehnice" si consta in determinarea, materializarea si repararea elementelor caracteristice care definesc amplasamentul si axele acestor lucrri. Proiectarea trasrii si aplicarea pe teren a bazei de trasare se face de proiectantul general.
Aplicarea pe teren a reelei de trasare si trasarea construciilor se face de constructor, dup verificarea prealabila a documentaiei de trasare. Trasarea pe teren a construciilor cuprinde urmtoarele lucrri:
identificarea, reconstituirea si dup caz materializarea reperelor de trasare (ale reelei geodezice, ale bazei de trasare sau ale reelei de trasare); aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevzute in planul de trasare care definesc poziia punctelor caracteristice ale construciilor; verificarea aplicrii pe teren a planului de trasare.
Abaterile admise pentru unghiuri la trasarea acestei construcii pe orizontala este de mm pentru coordonatele de trasare si pentru laturile pe conturul de trasare. Toleranta de trasare pentru unghi este de 0,03 . Recepia lucrrilor de trasare se face in doua faze si anume:
0
5,0
recepia documentaiei de trasare si a bazei de trasare aplicata pe teren de proiectant; recepia trasrii construciilor efectuata de constructor care se va face conform STAS 9824/0-74.
Dup efectuarea recepiei beneficiarul si constructorul rspund de conservarea (pstrarea) punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere si de reconstituirea lor pe toata durata execuiei construciilor, aceasta rspundere revine constructorului.
Verificarea corespondentei dintre situaia reala si cea din proiect. ncheierea procesului verbal de lucrri ascunse.
Atunci cnd caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute n vedere la proiectare, masurile ce urmeaz a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai n scris. La terminarea lucrrilor de sptura pentru fundaii se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate; este interzisa execuia fundaiilor nainte de a se face coreciile necesare. Conform cerinelor scrise pe plan nu se va trece la executarea betoanelor de egalizare dect dup verificarea naturii terenului de fundare de ctre geotehnician. Protejarea lucrrilor de sptura se va face prin sprijiniri in zonele in care se impune aceasta (adncimea sau condiiile locale de fundare). Executantul are obligaia de a asigura o rampa pentru splarea mainilor pentru a asigura pstrarea cureniei in locurile publice.
4.21.3.2
Trasarea pozitiei cofrajelor pentru fundatii
Trasarea poziiei cofrajului pentru turnarea fundaiilor din beton se realizeaz de-a lungul srmelor ntinse de-a lungul axelor materializate n acest scop, pe profile de colt sau intermediare, ce au servit la trasarea lucrrilor de spaturi.
pag 163 din 355
ntruct n timpul definitivrii lucrrilor de cofrare, elementele cofrajului pot capata deplasri de la poziionarea iniiala, este necesar ca naintea turnrii betonului sa se verifice corectitudinea poziiei finale a acestora. Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic (teodolit). Acesta va fi calat pe linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta, verificarea fcndu-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului.
4.21.3.3
Executarea cofrajelor pentru fundatii
Cofrajele se vor executa doar cu cofrag metalic omologat. Pentru cofrajele plcilor se accepta panouri lamelare de lemn sau tego. Cofrajele metalice trebuie sa aib fata curata(neciobita, cu muchii perfect drepte). Pentru placi se accepta doar panouri lamelare de lemn sau tego exclus lemn. Fata acestor panouri trebuie sa fie neteda pentru a permite o decofrare uoara si sa imprime betonului un aspect plcut (lucios). mbinrile dintre panouri (att la elementele verticale cat si la cele orizontale) trebuie sa fie perfecte, astfel nct sa nu permit pierderea laptelui de ciment prin vibrare mecanica. Cofrajele si susinerile lor trebuie sa fie astfel alctuite nct sa ndeplineasc condiiile: a. sa se asigure obinerea formei si dimensiunilor prevzute n proiect pentru elemente ce urmeaz a fi executate; b. sa fie etane nct sa nu permit pierderea laptelui de ciment; c. sa fie stabile si rezistente; d. sa fie alctuite din elemente care sa permit un numr de refolosiri; e. sa fie prevzute cu piese de asamblare de inventar; f. sa permit, la decofrare, o preluare treptata a ncrcrilor de ctre elementele executate. Panourile de cofraj si celelalte piese de susinere si asamblare se recomanda sa fie confecionate cu ajutorul abloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si poziiilor pieselor de asamblare sau de susinere. Cofrajele, susinerile si piesele de fixare se vor dimensiona innd seama de indicaiile cuprinse n COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007. Pentru reducerea aderentei ntre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce vin n contact cu betonul, nainte de fiecare folosire cu produse speciale (ageni de decofrare). Acetia nu trebuie sa pteze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice uor si sa-si pstreze proprietile neschimbate n condiiile climatice de execuie a lucrrilor. Operaiile de montare a cofrajului se succed, n principiu, n urmtoarea ordine:
curirea si nivelarea locului de montaj; trasarea poziiei cofrajelor; transportul si aezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar n apropierea locului de montaj; curirea si ungerea panourilor; asamblarea si susinerea provizorie a acestora; verificarea poziiei cofrajului pentru fiecare element de construcie, att n plan orizontal, ct si pe verticala si fixarea lor n poziie corecta; ncheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tirani, zvoare, distantieri, proptele, contravntuiri); etanarea rosturilor. In vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificri etapizate astfel :
pag 164 din 355
preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si susineri; in cursul execuiei, verificndu-se poziionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; final, recepia cofrajelor si consemnarea constatrilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse (proces verbal de recepie calitativa). In cazul cofrajelor care se nchid dup montarea armaturilor se va redacta proces verbal comun pentru cofraje si armaturi.
4.21.3.4
Executarea fundatiilor
La executarea fundaiilor din beton si beton armat se vor respecta si prevederile cuprinse la cap. 6 din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007, cap. 10 din Normativul NP 112-2004 precum si cele de la cap. 6.3 din prezenta lucrare. La executarea fundaiilor vor fi avute n vedere urmtoarele: a. b. c. Materialele trebuie sa corespunda indicaiilor din proiect si prescripiilor din standardele si normele de fabricaie n vigoare; Execuia fundaiilor nu poate sa nceap daca nu s-a fcut controlul spaturilor de fundaie, al stratului de material compactat si preradierului; Fundaia construciei se va executa fr ntrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare, n cazul n care aceasta condiie nu a putut fi respectata, se va proceda conform prevederilor de la cap. 6.5, avndu-se n vedere urmtoarele:
- durata maxima admisa a ntreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri
speciale la reluarea betonrii, va fi ntre 1,5 - 2 ore, funcie de tipurile de ciment folosite (cu sau fr adaosuri);
- in cazul n care rostul de lucru din zidul de sprijin nu poate fi evitat, acesta se va realiza
vertical, la o distanta de 1/3 din deschidere;
- suprafaa rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundaiei icanata sau verticala pe

toata nlimea;
- in cazul in care sunt necesare rosturi de lucru, acestea vor fi alese de catre constructor
numai cu acordul proiectantului; d. Turnarea benzilor de fundaie se face n straturi orizontale de 30 - 50 cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu naintea nceperii prizei cimentului din stratul inferior (nu se admit rosturi de betonare n zonele de concentrri mari de forte); La executarea blocului de beton simplu a fundaiilor se vor respecta si prevederile de la cap. 6.3 din prezentul Caiet de sarcini. Rezultatele verificrilor vor fi consemnate n procese verbale de lucrri ascunse; In cazul n care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 - COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007, privind mrcile minime de beton, dozajul de ciment si raportul apa-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus; Pentru elementele de beton simplu sau armat ce sunt n contact cu ape naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007.
e.
f.
g.
Cnd sptura manuala va fi terminata, se va aeza stratul de material compactat cu un grad de compactare 95% Proctor, cu o grosime de 15 cm. nainte de a trece la turnarea preradierului se va cere avizul managerului de proiect. Odat acest aviz primit se poate ntinde folia de PVC si apoi executa preradierul cu grosimea de 15cm. Se va primi avizul managerului de proiect dup care se poate trece la etapa urmtoare.
pag 165 din 355
La executarea fundaiilor se va respecta in mod obligatoriu ncadrarea in tolerantele indicate in aticolul 4.19.6.3.
4.21.3.5
Decofrarea fundatiilor
Decofrarea fundaiilor se face cu respectarea prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 si a celor cuprinse la cap.7 din prezenta lucrare. Depozitarea cofrajelor se va face astfel nct sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdrie, putrezire, ruginire). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale pe stavila de panouri de cofraj.
4.21.4 Armarea betonului 4.21.4.1 Curatirea si indreptarea barelor

Aceste operaii, se efectueaz naintea tierii si fasonrii barelor. La curire se va ndeprta:
- pmntul, urmele de ulei si vopsea, alte impuriti; - rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul; - rugina aderenta prin frecare cu peria de srma n zona de sudura a barelor care urmeaz
sa fie nndite prin sudura. Dup ndeprtarea ruginii neaderente sau aderente, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie sa depeasc abaterile limita la diametrul si anume:
- pentru bare cu d < 25mm abatere limita de -0,50mm; - pentru bare cu d > 25mm abatere limita de -0,75mm;
Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite, trebuie sa fie ndreptat nainte de a se proceda la taiere sau fasonare, fr a se deteriora profilul. La ntinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau altor elemente n cursul operaiei de ndreptare.
4.21.4.2 Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura

Se vor face n stricta conformitate cu prevederile proiectului, SR EN 1992-1-1:2004. Barele tiate si fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct sa se evite confundarea lor si sa se asigure pstrarea formei si curteniei n momentul montrii. Armaturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul o armaturilor netede, ciocul se ndoaie la 180 , cu raza interioara de minimum 1,25d, si poriunea dreapta de la capt de 3d (d = diametrul barei). In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 90 , cu raza interioara de 2d, si poriunea dreapta de la capt de 7d. ndoirea barelor nclinate, a celor de trecere din stlpi n grinzi, sau a celor de trecere peste colturile unui cadru, se va face dup un arc de cerc cu raza de cel puin 10d. Capetele barelor nclinate trebuie sa aib o poriune dreapta cu lungimea de cel puin 20d n zona ntinsa si cel puin 10d n zone comprimate. In cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, cercul de ndoire va fi de minim 2d (d = diametrul etrierului). Fasonarea ciocurilor si ndoirea armaturilor se executa cu o micare lenta, fr ocuri. La mainile de ndoit cu 2 viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a mainii. Fasonarea pentru barele cu diametre mai mari de 25mm se face la cald. Se 0 recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 C.
o
pag 166 din 355
4.21.4.3 Legarea armaturilor

Legarea armaturilor trebuie efectuata la ncruciarea barelor, prin legaturi cu srma neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cnd legarea se face cu srma, se vor executa 2 fire de srma de 1-1,5mm. Reelele de armaturi din placi vor avea legate, n mod obligatoriu, 2 rnduri de ncruciri marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri (ah). La elemente de beton, vor fi legate toate ncrucirile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare, cu poriunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai n ah (cel puin din 2 n 2). Barele nclinate vor fi legate, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se ncrucieaz. Etrierii si agrafele montate nclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele longitudinale cu care se ncrucieaz. Pentru folosirea armaturilor metalice ca priza de pamant naturala trebuie sa se asigure continuitatea electrica intre armaturi si intre acestea si structura metalica de rezistenta.
4.21.4.4 Innadirea barelor

Se face n conformitate cu prevederile proiectului. In cazul n care, prin proiect nu se indica locul si modul de nndire a barelor, se vor respecta urmtoarele reguli: poziia nndirii se va stabili de ctre conductorul de lot care conduce direct execuia lucrrilor respective, n zonele cu cele mai reduse solicitri. nndirea se efectueaz innd seama de urmtoarele prevederi principale : nndirea armaturilor cu diametre de peste 25 mm se face cu sudare (obligatoriu de la diametrul de 32 mm). Nu se vor admite cu sudura bare avnd diametrul sub 10 mm; nndirea armaturilor cu sudura se face de regula prin procedeele obinuite de sudare prin topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescripiile speciale; seciunea armaturilor ntinse, din otel PC52 sau PC60 nndite prin petrecere, fr sudura, intr-o singura seciune trebuie sa fie de maxim 50% din seciunea totala de armatura ntinsa; lungimea de suprapunere a armaturilor nndite din otel laminat la cald, amplasate in zona ntinsa a elementelor solicitate la ncovoiere, compresiune excentrica si ntindere excentrica cu excentricitate mare, va fi egala cel puin cu valorile lungimilor de ancorare prevzute in tabelul numrul 1, multiplicate cu coeficientul ks = 1 + ri , in care ri este raportul dintre aria armaturilor nndite in aceeai seciune si aria tuturor armaturilor din seciunea respectiva; nndirea plaselor STNB, pe direcia armaturilor de rezistenta, se face prin suprapunere pe doua ochiuri plus 5 cm; lungimea minima de suprapunere pentru armaturile nndite din zona comprimata va fi de 3d pentru elementele executate cu beton de clasa mai mica ca Bc22,5, respectiv 20 d pentru elementele executate cu beton Bc22,5 sau mai mari. Lungimile de suprapunere pot fi reduse in mod corespunztor daca nndirea se face intr-o zona de solicitare redusa. La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de ntindere, etrierii vor fi ndesii, distanta maxima intre ei fiind de 10 d. Tabel 57. Lungimile de ancorare a armturilor cf. SR EN 1992-1-1:2004 Tipul de otel Condiii de aderenta si de solicitare PC60 Bc 15 Aderenta buna, condiii normale de solicitare Bc20,Bc25 PC52 Clasa betonului Bc10,Bc15 Bc20,Bc25 Bc10,Bc15 Bc20,Bc25 Lungime de ancorare, in numr de diametre 35 30 35 30 40 35 OB37
pag 167 din 355
Tipul de otel Condiii de aderenta si de solicitare PC60 Bc 15 Condiii severe solicitare/condiii defavorabile de aderenta Condiii severe solicitare cumulate cu condiii defavorabile de aderenta Bc20,Bc25 PC52 Clasa betonului Bc10,Bc15 Bc20,Bc25 Bc10,Bc15 Bc20,Bc25 Lungime de ancorare, in numr de diametre 45 40 45 40 50 45 OB37
55
50
55
50
60
55
Executarea nndirilor prin sudura se va face numai cu sudori care au susinut examenul practic si teoretic, pentru grupa 3 a prevederilor de sudare. Tipurile electrozilor pentru sudura ce vor fi folosii pe antier vor satisface condiiile tehnice din SR EN ISO 2560:2010. Parametrii de sudare se vor lua din C 28-83 Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton. Sudarea se va putea efectua numai daca temperatura ambianta este de cel puin 5 C. Pentru temperaturi exterioare cuprinse ntre 5 C pn la 15 C se va lucra numai n spatii o protejate si cu o prenclzire a barelor pn la 300 C. In caz de vnt puternic, ceata sau ploaie, punctele de lucru se vor proteja. Dup terminarea sudurii, la temperaturi exterioare mai mici de + 5 C sau la vnt puternic si umiditate ridicata, nndirea sudata se va mpacheta n vata minerala pentru asigurarea unei rciri lente. Depozitarea electrozilor se va face pe caliti, fiecrui sortiment pastrndu-i-se etichetele de calitate emise de furnizor. Barele care se sudeaz se vor curata cu perii de srma pn la obinerea unui luciu metalic pe lungimea nndirii prin sudare, precum si pe suprafeele transversale ale capetelor ce se sudeaz. Agregatul de sudura, la sudarea manuala cu arc electric, trebuie sa asigure alimentarea electrodului, cu un curent de sudura corespunztor, de cel puin 300Amp/grup, agregatul necesitnd a avea o putere de 12kW. Se recomanda ca executarea sudurilor de rezistenta sa fie efectuata cu grupuri convertizoare rotative de curent continuu si prevzute cu dispozitive de reglare a curentului de sudura. Barele nndite prin sudura electrica de orice fel vor fi supuse la ncercare pe epruvete, fiind socotite calitativ bune acele suduri care la ncercrile mecanice de rupere la traciune ndeplinesc condiiile: ruperea epruvetei se va face n afr planului de sudura sau a custurii; la sudurile cap la cap prin topirea intermediara si la sudarea n cochilie, ruperea sa nu produc n zona influenata termic, la valori inferioare rezistentei materialului de baza; nu se admit ruperi ale sudurilor electrice manuale prin forfecarea custurii. Controlul calitii loturilor se efectueaz prin operaiunile de verificare si de ncercare a mbinrilor sudate specificate n Instruciunile tehnice C 28-83, tabelul 11, 12,13 (cu completarea din B.C.vol. 8/82 - Decizia 54/15.05.82). Abaterile limita admise la dimensiunile si defectele nndirilor sudate sunt date n Instruciuni tehnice C.28-83. Recepionarea loturilor se face pe baza unui proces verbal ntocmit conform anexei II din Instruciuni tehnice C.28-83.
o o o o
pag 168 din 355
La procesul verbal de recepie se va anexa fisa de control a lotului conform anexelor IV-VI din Instruciuni tehnice C.28-83. Se vor respecta Prevederile de tehnica securitii muncii din Instruciunile tehnice C.28-83, cap. II.
4.21.4.5 Montarea armaturilor

Se poate face bara la bara (bare flotante), sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate), realizate n ateliere centralizate sau organizate n apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblelor realizate n condiii industriale asigura o cretere a productivitatii muncii. Montarea armaturilor se va face astfel nct sa fie respectate abaterile prevzute in tabelul nr. 58.
Tabel 58. Abateri admise la montarea armaturilor Abateri n mm Element Dist. ntre axele barelor 2 Gros. strat acoperire Lung. pariale sau totale fa de proiect <1m 3 + 10 +3 +3 5 +2 4 1..10 m 5 > 10 m 6 Lung. trecerii la nndire prin sudare 7 Poziia nndirii Observaii
1 Fundaii Perei Stlpi Grinzi Plci ntre etrieri i la pasul fretelor
10 5 3 5 10
30
3d
50
9 La mbinri i nndiri sudate conf. C28-83
La terminarea montrii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitii execuiei acestora, ct si a faptului ca, dup turnarea betonului, ele nu pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepionate, ncheindu-se procese verbale de lucrri ascunse. Pentru a putea face o comparaie cu cantitatea de armatura prevzuta n devize, este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau pari de obiecte. a. Montarea barelor flotante dei nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaz la fundaii, grinzi (n special la cele continue) si placi. Executarea lucrrilor se face cu grija pentru a nu introduce n cofraj pmnt, murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitii betonului. La executarea fundaiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului, legndu-se ntre ele si montnd distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton. Se introduc, de asemenea, mustatile pentru cuzinei, si elementele pentru realizarea unei rezemri articulate ale cadrelor. b. Montarea carcaselor se face cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate, care permit montarea fr a le deforma sau deteriora. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 169 din 355
Montajul carcaselor necesita urmtoarele pregtiri: - degajarea de alte elemente sau materiale de construcii; - elementele de cofraj sa fie deschise; - cofrajul sa fie curatat; - verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului. Aezarea n cofraj a carcaselor trebuie fcuta cu grija pentru a nu produce deformarea acestora. Carcasele grinzilor (din jurul bordarii golurilor) se duc la locul de montaj si se aseaza cu un capt pe un suport, iar celalalt se las pe cofraj. Se scoate suportul si se verifica acoperirea cu beton, fixndu-se definitiv carcasa. Operaiile necesare montrii carcaselor sunt: - prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat; - ridicarea carcasei spre locul de montaj; - aezarea carcasei la locul de montaj si prinderea ei; - desfacerea dispozitivului de ridicat.
4.21.4.6 Distane ntre armturi

Pentru ca barele de armare care intr n alctuirea elementelor de beton armat s nu mpiedice turnarea betonului n condiii bune (provocnd goluri, segregri etc.), ele trebuie s se aeze la anumite distane. Aceste distane sunt n funcie de tipul, de mrimea elementelor de beton i de mrimea agregatelor folosite la prepararea betonului. Cnd distana ntre barele armturii este cu cel puin 5 mm mai mare dect dimensiunea maxim a granulelor agregatelor, betonul trece n bune condiii printre armturi. innd seama de acest fapt, se stabilesc distanele minime admise ntre armturile de rezisten n funcie de tipul elementului (vezi tabel 59); Tabel 59. Distane minime admise ntre armturi Element Stlpi sau elemente nclinate executate cu cofraj pe toate laturile: - bare longitudinale - etrieri Grinzi sau elemente nclinate executate cu cofraj numai pe 3 laturi : - ntre barele unui rnd de armtur de la partea inferioar, precum i ntre primele dou rnduri - ntre armturile de la faa superioar - cu armtura dispus pe mai mult de dou rnduri - etrieri Armturi de rezisten n plci OBSERVAIE : S-a notat cu d diametrul nominal al barelor. Distana minim (mm) 50 70 d ns d ns 50 100 70
25 30
n cazul plcilor n consol, distana dintre caprele de meninere a poziiei armturii trebuie s fie 2 de maximum 50 cm (respectiv 4 buc/m ). Praznurile i plcuele metalice nglobate se fixeaz prin puncte de sudur de armtura elementului sau se leag cu srm de cofraj sau armturi, asigurnd meninerea poziiei lor corecte n tot timpul turnrii betonului. Tabel 60. Diametre minime admise pentru armturile elementelor din beton monolit sau preturnat
pag 170 din 355
Element
Felul armturii
Diametrul minim (mm) 14 12 10 5
Stlpi
Armturi longitudinale : - armturi de rezisten n cazurile curente; - armturi de rezisten din oel cu profil periodic n stlpi cu solicitri reduse, armturi de montaj; - armturi longitudinale n elemente nestructurale. Etrieri: - la stlpi neportani; - la stlpi portani cu latura mic > 50 cm i stlpi portani cu latura mare > 40 cm, avnd etrieri din OB37, la construcii cu grad de protecie antiseismic 7; - la ali stlpi portani. Armturi longitudinale de rezisten: - la planee obinuite; - la planee cu nervuri dese; Armturi de montaj n carcase legate cu srm: - la elemente monolite; - la elemente preturnate. Armturi de montaj n carcase sudate: - la elemente monolite; - la elemente preturnate. Armturi constructive pe feele laterale, pe nlimea grinzii : - n carcase legate cu srm; - n carcase sudate. Etrieri : la grinzi cu nlimea 80 cm; la grinzi cu nlimea > 80 cm.
8 6 10 8(10) 8(10) 8 6 5 6(8) 5 6 8 5 4
Grinzi
Plci
Armturi de rezisten n plase sudate: - la elemente monolite; - la elemente preturnate. Armturi de rezisten n plase legate cu srm: (bare din oel laminat la cald): - la partea inferioar; - la partea superioar. Armturi de repartiie n plase legate cu srm: Armturi de repartiie n plase sudate: - la elemente monolit; - la elemente preturnate.
6 6(8) 6 4 3
OBSERVAIE: Pentru cazurile n care n tabel se dau cte dou valori, prima se refer la armturi din oel cu profil periodic, iar cea de a doua (valoarea din parantez) la oel neted, OB 37.
4.21.4.7 Legarea armturilor

Pentru meninerea armturii n poziia din proiect trebuie s se dea atenie la legarea armturilor, astfel: - La ncruciri, barele de armare trebuie s fie legate ntre ele cu legturi de srm neagr sau prin sudur electric prin puncte. Cnd legarea se face cu srm, se utilizeaz dou ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 171 din 355
fire de srm de 1 1,5 mm diametru. Reelele de armturi din plci au legate n mod obligatoriu dou rnduri de ncruciri marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, sunt legate din 2 n 2 n ambele sensuri (n ah). La grinzi i stlpi, vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii cu colurile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare, cu poriunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai n ah (cel puin din 2 n 2). Barele nclinate vor fi legate, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se ncrucieaz. Etrierii i agrafele montate nclinat fa de armturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se ncrucieaz. Fretele vor fi legate de regul de toate barele longitudinale cu care se ncrucieaz. Pentru a-i pstra poziia n timpul turnrii i s asigure o uoar turnare a betonului este necesar ca armtura s aib un minim de rigiditate (vezi tabel 60).
n cazul n care nu se dispune de sortimentele i diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distanele minime respectiv maxime rezultate ntre bare precum i diametrele minime adoptate trebuie s ndeplineasc condiiile din SR EN 1992-1-1:2004 sau din alte reglementri specifice. nlocuirea se va nscrie n planurile de execuie care se depun la Cartea construciei. Montarea armturilor poate s nceap numai dup recepionarea calitativ a cofrajelor, acceptarea de ctre proiectant a fielor tehnologice de betoane n cazul elementelor sau prilor de structur al cror volum depete 100 mc. La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului. Livrarea oelului beton se va face conform prevederilor n vigoare, nsoit de un document de calitate (certificatul de calitate / inspecie, declaraie de conformitate) i dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dup certificatul de conformitate. Documentele ce nsoesc livrarea oelului beton de la productor trebuie s conin urmtoarele informaii: - denumirea i tipul de oel, standardul utilizat; - toate informaiile pentru identificarea loturilor; - greutatea net; - valorile determinate privind criteriile de performan. Oelul livrat de furnizori intermediari va fi nsoit de un certificat privind calitatea produselor care va conine toate datele din documentele de calitate eliberate de productorul oelului beton. Fiecare colac sau legtur de bare sau plase sudate va purta o etichet, bine legat care va conine: - marca produsului; - tipul armturii; - numrul lotului i al colacului sau legturii; - greutatea net; - semnul CTC. Barele de armtur, plase sudate i carcasele prefabricate de armtur vor fi transportate i depozitate astfel nct s nu sufere deteriorri sau s prezinte substane care pot afecta armtura i / sau betonul sau aderena beton armtur. Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre n spaii amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure: - evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea armturilor; - evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale; - asigurarea identificrii uoare a fiecrui sortiment i diametru.
pag 172 din 355
Controlul calitii oelului se face conform prevederilor capitolului 17 din Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat, indicativ NE 012-2/2010.
4.21.4.8 Stratul de acoperire cu beton

Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, are drept scop asigurarea proteciei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor, este indicata n cap.4.21.7.5. Acoperirea cu beton a armaturilor. Montarea armaturilor va fi efectuata n poziiile prevzute n proiect, asigurndu-se meninerea acestor poziii si n timpul turnrii betonului. La montare se vor prevedea: - cel puin trei distantieri, la fiecare metru ptrat de placa sau perete; - cel puin un distanier, la fiecare metru liniar de grinda (de fundaie); - cel puin un distanier, la fiecare doi metri liniari de grinda, n zona cu armatura; Distanierii pot fi confecionai din mase plastice sau prisme din mortar, prevzute cu cte o srma, pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton. Praznurile si plcutele metalice nglobate, vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului sau vor fi legate cu srma de cofraj sau armaturi, asigurnd meninerea poziiei carcaselor n timpul turnrii betonului. Se recomanda, ca atunci cnd se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferina sudate prin puncte.
4.21.4.9 Inlocuirea armaturilor

Se poate efectua, n cazul n care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevzute n proiect, cu respectarea condiiilor: - adaptarea altor diametre, de acelai tip de otel cu cel nlocuit, se va face astfel nct aria armaturii sa rezulte egala, sau cu cel mult 5% mai mare dect, cea din proiect; - n cazul armaturilor de rezistenta, din grinzi, diametrul poate fi mai mare dect cel prevzut n proiect, dar fr a se schimba tipul de otel; - distantele minime si maxime, rezultate ntre bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie sa ndeplineasc condiiile din cap.10.2.; - nlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, dect cel prevzut n proiect, se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.
4.21.4.10
Executarea lucrrilor de armaturi pe timp friguros
In scopul continurii activitii de construcii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie - 15 martie), proiectul de organizare va fi completat de ctre constructor, cu 30 zile naintea nceperii acestei perioade. In afar masurilor generale, care se iau pe antier, pentru lucrrile de armatura se vor avea n vedere urmtoarele masuri speciale: - depozitarea armaturilor se va face n spatiile acoperite disponibile, iar n caz ca acestea nu exista, se vor proteja, astfel nct sa se evite cderea zpezii sau formarea gheii pe suprafaa barelor; - barele pe suprafaa crora s-a format gheata, trebuie curate nainte de prelucrare, prin ciocnire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaz si n cazul armaturilor montate, dar numai cu puin timp naintea turnrii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghie de gheata. Este interzis dezghearea cu ajutorul flcrii, deoarece prin afumarea suprafeei otelului, se micoreaz aderenta la beton; - fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spatii protejate; - la fundaii puternic armate, montarea armaturilor se face cu puin timp nainte de turnare, deoarece n cazul unei eventuale ngheri, armatura ar mpiedica operaiunea de dezgheare a fundului spturii;
pag 173 din 355
poriunile de armaturi care rmn fr beton, dup turnarea acestuia, se vor izola cu grija prin nvelirea cu psla minerala, cli sau carton asfaltat; o n cazul, n care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub 5 C, o dect cu nclzirea barelor de sudat la 40 50 C; nu se admite sudarea n locuri neacoperite, pe timp de furtuna sau ninsoare; legaturile de bare, plase sau carcase, care trebuie ridicate n vederea montrii, se vor curata de zpada sau gheata;
Se recomanda, ca prin proiectul de organizare, sa nu se programeze executarea lucrrilor a cror protecie mpotriva ngheului este dificila sau costisitoare, sau lucrri la elemente de construcii masive (fundaii).
4.21.4.11 Conditii de calitate, verificarea si receptia lucrrilor de armaturi

La terminarea montrii armaturii, n fiecare element de construcie, n care urmeaz a se turna beton, trebuie efectuata o verificare minuioasa, privind calitatea acestor lucrri, deoarece ele constituie lucrri ascunse, deci care nu pot fi controlate ulterior prin mijloace simple. ATENTIE!: Inainte de turnarea betonului, conducatorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat sa verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanseitatea, pozitionarea si stabilitatea elementelor ce se vor ingloba in beton (armaturi, rame, plcute metalice, instalaii, etc.), conform documentatiei de executie. Verificrile trebuie efectuate in concordanta cu cerinele din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-2/2010 de ctre client (diriginte de antier atestat), constructor (eful de lot) si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrrii si anume: - numrul, diametrul si poziia barelor n diferite seciuni transversale, caracteristice elementului de structura; - distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; - lungimea poriunilor de bare, care depesc reazemele sau care urmeaz, ca fiind nglobate n elemente care se toarn ulterior (musti); - lungimi de petrecere la nndiri; - calitatea sudurilor; - numrul si calitatea legaturilor dintre bare; - dispozitivele de meninere a poziiilor armaturilor n cursul betonrii; - modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton a armaturii; - poziia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate. Aceste elemente se consemneaz cronologic n REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE. Nu sunt valabile procesele verbale de lucrri ascunse, ncheiate numai de eful de lot. Nu se admite trecerea la o noua faza de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta devine o lucrare ascunsa. Valabilitatea procesului verbal de lucrri ascunse este de 7 zile, daca n acest timp nu s-au executat betonrile, trebuie refcut procesul verbal. Este interzisa prezentarea la banca finanatoare, n vederea decontrii, a taloanelor de plata a obiectelor pentru care nu exista proces verbal de lucrri ascunse, care sa ateste ca lucrrile sunt de calitate, conform proiectului sau prescripiilor tehnice, sau ca n urma remedierilor efectuate, au fost aduse n aceasta situaie. In procesul verbal de lucrri ascunse, ncheiat dup decofrarea elementului de beton armat, se va consemna si poziia mustilor. Se interzice sa se execute lucrri, care sa nglobeze sau sa ascund defecte ale structurii de rezistenta, sau care sa mpiedice accesul si reparaiile corecte ale acestora.
pag 174 din 355
4.21.4.12
Montarea confectiilor metalice inglobate in beton
La montarea confeciilor metalice (carcase) in beton se vor respecta ntocmai prevederile din proiect. Executantul are obligaia sa verifice modul de amplasare al acestora att pe orizontala cat si pe verticala. Abaterea admisa la montarea carcaselor in fundaii este de 3 mm pe orizontala, (intre axele uruburilor aa cum sunt ele detaliate in proiect si axele construciei). Abaterile de nivel sunt de
5,00 mm fata de nivelul de la fata superioara a fundaiei.
Se recomanda ca verificarea corectitudinii poziionrii carcaselor sa se fac cu instrumente topometrice ce au o precizie sub 0,005 mm. Fixarea la poziie a carcaselor de buloane se va face prin solidarizare cu armatura fundaiilor. Constructorul are obligaia sa ia toate masurile care sa conduc la meninerea poziiei corecte a acestora in timpul turnrii betonului. Toate lucrrile care nsoesc operaiunea de montare a carcaselor nglobate se vor consemna deasemenea in REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE.
4.21.5 Executarea lucrrilor de betonare 4.21.5.1 Prepararea si transportul betonului

Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor precizrilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 0121/2007 cap. 5.
4.21.5.1.1 Materiale utilizate la prepararea betoanelor

a. Cimenturi Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si condiiile de utilizare sunt precizate n COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 Anexa I.1 si I.2. Livrare si transport. Cimentul se livreaz n vrac sau ambalat n saci de hrtie, nsoit de un certificat de calitate. In cazul n care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la livrarea ctre utilizator sa elibereze un certificat de garanie n care se va meniona:
tipul de ciment si fabrica productoare; data sosirii n depozit; numrul certificatului de calitate eliberat de productor; numrul avizului de utilizare dat de laborator; garantarea respectrii condiiilor de depozitare; numrul buletinului de reavizare de ctre laborator, daca expedierea se face dup expirarea termenului prevzut , cu precizarea condiiilor de utilizare.
Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului de calitate sau de garanie si verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau ncperile special amenajate conf. COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007. Ori de cte ori este posibil, depozitarea cimenturilor, primite direct de la productor, se va face dup verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.
pag 175 din 355
Depozitarea cimentului ambalat n saci trebuie sa se fac n ncperi nchise. In cazul magaziilor din lemn, aceste vor avea streasini din minim 50 cm lime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel puin 30cm deasupra nivelului terenului. In cazul n care ncperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi aezai pe scnduri dispuse cu interspaii, pentru a se asigura circulaia aerului la partea inferioara a stivei. Sacii vor fi aezai n stive, lsndu-se o distanta libera de 50cm de la pereii exteriori si pstrnd mprejurul lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapui. In fiecare stiva se va afia data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricaiei. Cimentul se va ntrebuina n ordinea datelor de fabricaie. Durata de depozitare nu va depi 60 zile de la data expedierii de ctre productor pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile n cazul cimenturilor fr adaosuri. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat la lucrri de beton armat dect dup verificarea strii de conservare si n conformitate cu prevederile din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 Anexa VI.1. Controlul calitii cimentului. Verificarea calitii cimentului se va face:
la aprovizionare, conform COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 Anexa VI.1. Metodele de ncercare sunt reglementate prin SR EN 196-1:2006, SR EN 196-2:2006, SR EN 1963+A1:2009, SR EN 196-5:2011, SR CEN/TR 196-4:2008, SR EN 196-6:2010, SR EN 196-7:2008. b. Agregate naturale. Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta cuprinsa ntre 2201 si 2500 kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sfrmarea naturala sau / si din concasarea rocilor. Condiii tehnice. Condiiile tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasc agregatele sunt indicate n SR EN 12620+A1:2008. Cu acordul prealabil dintre productor si utilizator pentru agregatele concasate se vor lua n considerare prevederile din SR EN 12620:2013. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1) 0-3 (2) 3-7 (3) 7-16sau7-20 (4) 16-31sau16-40
In cazul utilizrii agregatelor concasate, sorturile (3), respectiv (4) pot fi nlocuite cu sorturile 8-16 sau 8-25mm, respectiv 16-25 sau 25-40mm. Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului si numai daca diametrul granulei maxime este de cel mult 3 ori mai mare dect diametrul nominal al granulei minime (cu excepia sorturilor a cror granula este de pn la 5mm). Depozitarea. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu naltimea corespunztoare evitrii amestecrii cu alte sorturi. In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme de lemn, n lzi sau folosind amenajri recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionrii cu mijloace de cale ferata se va asigura un spaiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate. Controlul calitii agregatelor.
pag 176 din 355
Verificarea calitii agregatelor se va face:
- la aprovizionare, conform prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de

BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 Anexa VI.1.
- Metodele de ncercare sunt reglementate n STAS 4606-80 (anexa IV.4).

c. Apa. Apa utilizata la confecionarea betoanelor poate sa provin din reeaua publica sau alta sursa, dar n acest ultim caz trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n SR EN 1008:2003. d. Aditivi. Utilizarea aditivilor, la prepararea betoanelor poate avea ca scop:
- mbuntirea lucrabilitii, n cazul elementelor cu armaturi dese, seciuni subiri sau a

betoanelor pompate;
obinerea de betoane de rezistenta superioara; reglarea procesului de ntrire: ntrziere sau accelerare, n funcie de cerinele tehnologice; mbuntirea comportrii la nghe - dezghe repetat; creterea rezistentei, durabilitii si mbuntirea omogenitii betonului.
Grupuri uzuale de aditivi si condiiile de utilizare sunt indicate n COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 cap 4.4.
4.21.5.1.2 Prepararea si transportul betonului.

Staiile de betoane. Prin staie de betoane se nelege orice unitate care produce si livreaz beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalaii (secii) de preparat beton sau betoniere. Staia de betoane cu o capacitate nominala de producie mai mare de 10mc beton /ora (respectiv producie efectiva mai mare de 50mc beton / schimb), sunt conduse de ctre eful seciei si funcioneaz pe baza certificatului de atestare eliberat la nfiinarea staiei de comisia de atestare in prezena unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT. Prepararea betonului trebui sa respecte cerinele din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 cap. 9. Tipuri uzuale de beton. Pentru lucrrile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se difereniaz si se noteaz n funcie de:
clasa betonului; consistenta betonului proaspt; tipul de ciment utilizat; mrimea agregatelor.
De exemplu un beton de clasa C16/20, cu consistenta T3 preparat cu ciment I32.5 si avnd agregate 0-31 se noteaz: C16/20-T3-I32.5/0-31. Pentru cazurile n care se cere obinerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate notaia betonului va cuprinde si aceste caracteristici. Astfel un beton de clasa C16/20 cu grad de impermeabilitate P8 si se noteaz: C16/20-P8-T3-I32.5/0-31. Prepararea betonului. a. Dozarea materialelor. 3% pentru agregate;
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele abateri:
pag 177 din 355
2% pentru ciment si apa; 5% pentru aditivi; 3% pentru cenua de centrala termoelectrica. Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin o data pe sptmna, folosindu-se greuti verificate n prealabil, msurtori sau alte procedee operative. Daca se constata depirea a 1/2 din abaterile prevzute se va proceda astfel:
daca defeciunea se constata la dozatoarele de ciment sau agregate, se va sista prepararea betonului la instalaiile respective pn la remedierea lor;
daca defeciunea se constata la dozatoarele de apa sau aditivi, se admite funcionarea n continuare a instalaiei (seciei) de preparare, pe un interval de maxim 5 zile, perioada n care dozarea se va face cu recipieni gradai. In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cntrire si care nu sunt supuse testrii, se admite ca dozarea materialelor sa se fac volumetric, procedndu-se astfel:
pentru apa si aditivi se vor folosi recipieni gradai. pentru nisip, pe baza curbei de nfoiere, laboratorul va preciza coreciile necesare n funcie de starea de umiditate.
Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depi 5% pentru agregate, respectiv 3% pentru ciment si apa, si 5% pentru aditivi. b. Amestecarea betonului si ncrcarea n mijloacele de transport.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forata sau betoniere cu cdere libera. In cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40mm, se vor folosi numai betoniere cu cdere libera. Ordinea de introducere a materialelor componente n betoniera se va face conform prevederilor crii tehnice a utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula mai mare. Durata de amestecare va respecta prevederile crii tehnice a instalaiei, dar va fi cel puin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dup caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenua de centrala termoelectrica); perioade pe timp friguros; utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm; betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm).
Durata de ncrcare a unui mijloc de transport sau de meninere a betonului n buncr tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la ntreruperea preparrii betonului pe o durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie splata cu jet puternic de apa sau apa amestecata cu pietri si imediat golita complet. Transportul betonului. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunztor. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de aria sau ploaie n cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafaa libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel nct sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporrii apei. Durata de transport se considera din momentul terminrii ncrcrii mijlocului de transport si sfritul descrcrii acestuia si nu poate depi valorile din tabelul 12.1 COD DE PRACTICA
pag 178 din 355
pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 cap 12., pentru cimenturi de clasa 32.5/42.5 dect daca se utilizeaz aditivi ntrzietori. Observaie. In cazul transportului cu autobasculanta durata transportului se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul 12.1. Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea si rencrcarea cu beton a mijloacelor de transport depesc o ora precum si ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu apa cca.1mc, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dup care se vor goli complet de apa. Executantul va lua in calcul taxele de zona pe care le va include in pret.
4.21.5.2 Pregatirea turnarii betonului

nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica: a. b. c. d. e. f. g. h. Trasarea axelor construciei si consemnarea printr-un proces verbal semnat de constructor si inginerul topo. Corespondenta cotelor cofrajelor, att n plan orizontal, ct si pe verticala, cu cele din proiect si consemnarea printr-un proces verbal semnat de constructor si inginerul topo. Orizontalitatea si planeitatea cofrajelor plcilor si grinzilor. Verticalitatea cofrajelor, si corespondenta acestora n raport cu elementele nivelelor inferioare. Existenta masurilor pentru meninerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanrii lor. Masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere. Rezistenta si stabilitatea elementelor de susinere existente si corecta montare si fixare a susinerilor, existena penelor sau altor dispozitive de decofrare. Dispoziia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numrul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor ntre ele (prin legare, sudura, petrecere), existena n numr suficient a distanierilor. Instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau care servesc pentru crearea de goluri. Verificarea respectrii ntocmai a cotelor indicate in proiect att pentru poziionarea in plan cat si pe verticala.
i.
In cazul n care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaz ca nesigura rezistena si stabilitatea susinerilor, se vor adopta masuri corespunztoare. nainte de a se ncepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri strine, mortar rmas la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la nchiderea ferestrelor de curire. In urma efecturii verificrilor si masurilor menionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Daca pana la nceputul betonrii intervin evenimente de natura sa modifice situaia constatata (ntreruperi, accidente, etc.), se va proceda la o noua verificare conform prevederilor sus menionate si la ncheierea altui proces verbal. Suprafaa betonului turnat anterior si ntrit, care va veni n contact cu betonul proaspt va fi curata cu grija prin ciocnire, de o pojghia superficiala de ciment si betonul slab compactat, ndeprtndu-se materialul prin splare cu jet de apa sau aer comprimat. Cofrajele de lemn, beton vechi vor fi udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore naintea turnrii betonului, iar apa rmasa n denivelri va fi ndeprtata. Daca se constata crpaturi ntre scndurile de cofraj, care nu s-au nchis la udarea acestuia, ele vor fi astupate. nainte de turnarea betonului trebuie verificata funcionarea corecta a utilajelor de transport local si de compactare a betonului. Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor si masurilor indicate anterior.
pag 179 din 355
4.21.5.3 Reguli generale de betonare

Betonarea construciilor, va fi condusa de maistru sau eful punctului de lucru. Acetia vor fi permanent la locul de turnare si vor supraveghea comportarea si meninerea poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor si armaturilor si vor lua masuri operative de remediere a deficientelor constatate. Acestea vor fi consemnate de condica de betoane. Betonul trebuie sa fie pus n lucrare n maximum 15 min. de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea n lucrare se va face fr ntreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor cap.6.5. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli: a. b. c. d. e. La locul de punere n lucrare, descrcarea betonului se va face n bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri. Daca betonul adus la locul de punere n lucrare prezint segregri, se va proceda la descrcarea si reamestecarea lui pe platforme special amenajate, fr a se aduga apa. nlimea de cdere libera a betonului, nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m. Turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alctuite din tronsoane de forma tronconica. Betonul trebuie sa fie rspndit uniform si n grosime de cel mult 5 cm. Nu se admite ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau zvrlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m. Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziiile prevzute n proiect, n deosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plcilor n consola. Daca totui se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii. Se va urmri cu atenie nglobarea completa n beton a armaturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului. Nu este permisa lovirea sau scuturarea armaturii n timpul vibrrii betonului si nici aezarea pe armaturi a vibratorului. In nodurile cu armaturi dese se va urmri cu toata atenia umplerea completa a seciunii, prin ndesarea laterala a betonului cu ipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin spatii care sa permit ptrunderea vibratorului. Circulaia muncitorilor si utilajului de transport n timpul betonrii, se va face pe puni speciale, care sa nu se rezeme pe armaturi. Instalarea podinilor pentru circulaia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe planee de beton, precum si depozitarea pe ele a schelelor si armaturilor pentru etajele superioare este permisa numai dup 24 - 36 ore, funcie de temperatura si tipul de beton utilizat.
f.
g. h. i.
j. k.
Betonarea diferitelor elemente de construcie se va face conf. COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 Anexa IV.1. Conform cu cerinele managerului de proiect, turnarea betonului se va face numai cu pompa si se va tine seama de faptul ca accesul stradal va fi blocat.
4.21.5.4 Compactarea betonului

Compactarea betonului se va executa prin vibrare mecanica In cazul imposibilitii de continuare a compactrii prin vibrare mecanica (defectarea vibratoarelor, ntreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua pn la poziia corespunztoare unui rost, compactnd manual betonul. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si funcionale si pentru care se dispune de prescripii de utilizare si ntreinere. Pentru obinerea unui aspect neted si lucios al betonului, placa va fi trasa cu rigla vibranta numai dup ce a fost in prealabil vibrata mecanic.
pag 180 din 355
Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit n prealabil asupra tehnologiilor utilizate. In cazul plcilor, suprafaa betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea acestor operaii, cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe ipci de ghidare. Alegerea tipului de vibrare (mrirea capului vibratorului, fora perturbatoare si frecventa corespunztoare acesteia), se va face n funcie de dimensiunea elementelor si de posibilitile de introducere a capului vibrator prin barele de armatura. Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz ntre durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec., n funcie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare pn la 60 sec., impusa de condiiile speciale locale, nu este de natura sa duneze calitii betonului. Semnele exterioare dup care se recunoate ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmtoarele:
betonul nu se mai taseaz; suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa; nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului si se reduce diametrul lor.
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r, unde r este raza de aciune a vibratorului. In cazul n care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuraiei armaturilor, a unor piese nglobate, etc.), se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta dintre ele depind 2r. Grosimea stratului de beton supusa vibrrii se recomanda sa nu depeasc 3/4 din lungimea captului vibrator. La compactarea unui nou strat, capul vibrator trebuie sa ptrund 5-15 cm n stratul compactat anterior. Vibrarea de suprafaa se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construcie cu suprafee mari si grosimi de 3-35cm, domeniul de grosime optima fiind de 3-20 cm. Se recomanda ca durata vibrrii sa fie 50-60 sec. Timpul optim de vibrare se stabilete prin determinri si probe efectuate n opera cu prima arja de beton ce se compacteaz. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat), trebuie sa fie de 1,1-1,35 ori mai mare dect grosimea finala a stratului compactat, n funcie de lucrabilitatea betonului. In cadrul determinrilor de proba, se stabilete si grosimea stratului de beton necompactat, necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta dintre doua poziii succesive de lucru ale plcilor si riglelor vibrante, trebuie sa fie astfel stabilite, nct sa fie asigurata acoperirea succesiva a ntregii suprafee de beton compactat.
4.21.5.5
Rosturi de lucru
In msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creeaz zone de slaba rezistenta. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor trebuie sa fie stabilita, innd seama de mrimea solicitrilor din diferitele seciuni ale elementelor de construcie si de posibilitile de organizare a lucrului. De regula, ele vor fi prevzute n zonele n care solicitrile sunt minime. Pentru rosturi se va folosi tabla expandata. Cnd rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, poziia lor va fi stabilita de ctre constructor cu acordul proiectantului nainte de nceperea betonrii, respectndu-se regulile:
la placa, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mica si situat la 1/5 si 1/3 din deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate, inndu-se seama de urmtoarele reguli:
durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale de reluarea turnrii si nu trebuie sa depeasc momentul de ncepere a prizei cimentului folosit; ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 181 din 355
n lipsa unor determinri de laborator, acest moment se va considera la doua ore de la prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaosuri; n cazul, cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permisa numai dup ce betonul a atins rezistenta la compresiune de minim 12 daN/cm2 si dup pregtirea suprafeelor rosturilor, prin curirea betonului ce nu a fost bine compactat si pojghiei de lapte de ciment ntrit ce eventual s-a format. naintea turnrii betonului proaspt, suprafaa rosturilor va fi splata abundent cu apa.
4.21.5.6 Tratarea betonului dup turnare

Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire si a se reduce din contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare, protejnd suprafeele libere, prin:
- acoperirea cu materiale de protecie; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protecie.

Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operaie se face imediat ce betonul a cptat suficienta rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere de suprafaa acoperita. Materialele de protecie vor fi meninute permanent n stare umeda. Stropirea cu apa, va ncepe dup 2-12 ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit, pentru ca prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, n aa fel nct suprafaa betonului sa se menin umeda. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile prevzute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reeaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n SR EN 1008:2003. Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul n care, temperatura mediului este mai mica 0 de 5 C, nu se va proceda la stropirea cu apa. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt, vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena, att timp ct prin cderea precipitaiilor exista pericolul antrenrii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa fie n contact cu apa curgtoare, va fi protejat de aciunea acesteia, prin devierea provizorie a apei timp de cel puin 7 zile dup turnare sau prin sisteme etane de protecie (palplane sau batardouri).
4.21.5.7 Executia lucrrilor de beton pe timp friguros

In cazul lucrrilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativul C 16-84. Masurile specifice ce se adopta n perioada de timp friguros se vor stabili innd seama de:
regimul termo-climatic real existent pe antier, n timpul preparrii, transportului, turnrii si protejrii betonului; dimensiunile si masivitatea sau susinerea elementelor ce se betoneaz; gradul de expunere a lucrrilor, ca suprafaa si durata, la aciunea timpului friguros n cursul ntririi betonului; intensitatea prezumata a frigului n perioada respectiva.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel, este necesar sa se exercite un control permanent si deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii, delegatul clientului si oricnd va fi nevoie din partea proiectantului. In procesele verbale de lucrri ascunse, se vor meniona masurile adoptate pentru protecia lucrrilor si constatrile privind eficienta acestora.
pag 182 din 355
Cofrajele trebuie sa fie bine curate de zpada si gheata. Se recomanda ca imediat nainte de turnarea betonului, sa se procedeze la curirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur. In ceea ce privete susinerea cofrajelor, se va acorda atenie rezemrii lor, lundu-se masurile corespunztoare, n funcie de comportarea la nghe a terenului si anume:
pentru pmnturile stabile la nghe, rezemarea popilor se face pe tlpi aezate pe pmntul curat de zpada, gheata, stratul vegetal si nivelat; pentru pmnturile nestabile, precum si n cazul umpluturilor, popii se vor aeza pe grinzi cu suprafaa mare de rezemare, pe fundaii existente.
In funcie de condiiile de temperatura, suprafaa expusa si forma elementelor, se va stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termo-izolante sau de nclzire, precum si modul de rezemare a susinerilor. Depozitarea armturilor se va face, de preferina, n spatii acoperite disponibile; n lipsa unor asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa se evite cderea zpezii sau formarea gheii pe suprafaa barelor. Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori sau antigel, n funcie de particularitile lucrrilor. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007. La stabilirea compoziiei betonului, se va urmri adugarea unei cantitati ct mai mici de apa de amestecare. Reeta de beton, trebuie sa indice temperatura apei la introducerea n amestec, n funcie de temperatura agregatelor si temperatura betonului la descrcarea din betoniera, care trebuie sa fie o cuprinsa ntre 15-30 C. La transportul betonului, se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de cldura ale betonului, prin:
evitarea distantelor mari de transport, a staionarilor si a transbordrilor betonului; n cazul benelor si a basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
naintea ncrcrii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca n mijlocul de transport nu exista gheata sau beton ngheat, acestea fiind ndeprtate folosind un jet de apa calda. Este obligatorie compactarea betoanelor, prin vibrare mecanica. Protecia betonului dup turnare, trebuie sa asigure o temperatura de minim 5 C, pn cnd 2 betonul atinge o rezistenta de minim 50 daN/cm , moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop, suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena sau saltele termoizolante, astfel nct ntre ele si beton sa rmn un strat de aer staionar de 3-4 cm. Durata minima de meninere a proteciei, pentru asigurarea rezistentei de 50 daN/cm se numete durata de prentrire si este determinata de tipul de ciment utilizat, valoarea raportului apa-ciment si temperatura medie a betonului din lucrare. Decofrarea se poate efectua, numai dup verificarea rezistentei pe probe de beton pstrate n aceleai condiii ca si elementul n cauza si dup examinarea atenta a calitii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate.
2 o
4.21.5.8 Controlul calitii lucrrilor

Controlul calitii lucrrilor in conformitate cu COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 cap 17. naintea oricrei noi etape de lucru constructorul va trebui sa prezinte in scris tehnologia de lucru care va trebui aprobata de managerul de proiect si doar apoi va putea fi aplicata. Constructorul va trebui sa prezinte toate actele si certificatele care atesta materialele pe care le va pune in opera nainte ca acestea sa fie folosite. Prelevarea probelor pe care se vor face ncercri va fi fcuta doar de personal specializat. Este interzisa prelevarea probelor de personalul din antier.
pag 183 din 355
naintea nceperii betonrii n afar verificrilor prevzute la capitolele anterioare, se va verifica si daca sunt pregtite corespunztor suprafeele de beton turnate anterior si cu care urmeaz sa vina n contact betonul nou, respectiv daca:
s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment; s-au ndeprtat zonele de beton necompactat; suprafeele n cauza prezint rugozitatea necesara asigurrii unei bune legaturi, ntre betonul nou si cel vechi.
Constatrile acestor verificri, vor fi nscrise n procesul verbal de lucrri ascunse. In cursul betonrii elementelor de construcii, se verifica daca:
datele nscrise n fisele de transport ale betonului corespund celor prevzute si nu s-a depit durata de transport; lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute; condiiile de turnare si compactare asigura evitarea oricror defecte; se respecta frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de probe; se asigura meninerea poziiei armaturilor si a pieselor nglobate; se asigura meninerea dimensiunilor si formelor cofrajelor, precum si compactarea elementelor de susinere si sprijinire; se aplica masurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt. fisele de transport, corespunztoare betonului pus n lucrare; ora nceperii si terminrii betonrii; temperatura mediului; masurile adoptate pentru protecia betonului proaspt; evenimentele intervenite.
In condica de betoane se vor consemna:
Recepia structurii de rezistenta se efectueaz pe ntreaga construcie sau pe pari de construcie (fundaie, planee), n funcie de prevederile programului privind controlul de calitate pe antier, stabilit de proiectant mpreuna cu clientul si Furnizorul. Aceasta recepie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul execuiei. Suplimentar se va verifica:
existenta si coninutul proceselor verbale de lucrri ascunse, precum si a proceselor verbale de verificare a calitii betoanelor, dup decofrare si aprecierii calitii betonului pus n lucrare; constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre client, proiectant, etc.; confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a masurilor prevzute n diferite documente examinate; consemnrile din condica de betoane; dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; dimensiunile diferitelor elemente, n raport cu prevederile proiectului; poziia golurilor prevzute n proiect; poziia relativa pe ntreaga nlime a construciei a elementelor verticale; ncadrarea n abaterile admise; comportarea la proba de inundare a teraselor; respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect; orice alta verificare, care se considera necesara.
In cazurile n care se constata deficiente n executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dup executarea acestora se precede la o noua recepie.
pag 184 din 355
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (tencuieli, finisaje), este admisa numai n baza dispoziiei de antier data de client si proiectant. Aceasta dispoziie se va da dup ncheierea recepiei pariale a structurii de rezistenta. Recepia pariala va consta din efectuarea tuturor verificrilor menionate, cu excepia examinrii rezistentei betonului la 28 zile de la turnare, care se va face la recepia definitiva. In asemenea situaii, proiectantul va preciza unele pari de elemente asupra crora sa se poat efectua determinri ulterioare.
4.21.6 Decofrarea 4.21.6.1 Reguli generale

La ndeprtarea elementelor de cofraj trebuie respectate prevederile din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 cap. 14 Dup turnarea si ntrirea betonului, se executa decofrarea pe baza unei dispoziii scrise date de eful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 Anexa V.1. In cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele: a. desfurarea operaiei va fi supravegheata direct de ctre conductorul de lot. In cazul n care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta stabilitatea construciei, decofrarea se va sista pn la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare. b. c. susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor si continund simetric ctre reazeme. decofrarea se va face astfel nct sa se evite preluarea brusca a ncrcrilor de ctre elementele ce se decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si susinerilor.
4.21.6.2 Conditii de calitate si verificari ce trebuie respectate

Prezentul capitol cuprinde principalele condiii de calitate ce trebuie respectate si verificrile ce trebuie efectuate avnd la baza Legea 10 privind Calitatea in Construcii si in conformitate cu COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007 Anexa VI.2. Respectarea condiiilor tehnice de calitate se afla n sarcina efilor de formaii, personalului tehnic si conducerii societilor executante. Se efectueaz urmtoarele verificri:
pe parcursul lucrrilor, pentru toate categoriile de lucrri ce compun obiectivele de investiii, nainte ca ele sa devin ascunse prin acoperire (sau nglobate n alte categorii de lucrri sau elemente de construcii); la terminarea unei faze de lucrri; la recepia preliminar a obiectelor ce fac parte dintr-un obiectiv de investiie.
Verificrile se efectueaz conform reglementarilor n vigoare privind recepia obiectivelor de investiii. Toate condiiile tehnice de calitate cuprinse n prezenta lucrare sunt extrase din prescripiile tehnice de proiectare, execuie si recepie, n vigoare la data elaborrii sale. Listele complete ale acestor prescripii sunt cuprinse n indicatoarele de standarde publicate anual de I.R.S. si n listele de Normative tehnice in vigoare. Verificarea calitii lucrrilor se face n scopul confruntrii acestora cu proiectul n limitele indicatorilor de calitate si ale abaterilor admisibile. Dispoziiile de antier date de client si proiectant (care corespund normelor legale n vigoare) au aceeai putere ca si proiectul de execuie din punct de vedere al verificrilor efectuate.
pag 185 din 355
Frecventele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice. In cazuri speciale, proiectantul poate sa prevad frecventa verificrilor. In toate cazurile n care un rezultat provenit dintr-o verificare sau ncercare efectuat pe parcurs referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrii nu se ncadreaz n limitele admise, prevzute n proiect sau n prescripiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luata dect pe baza acordului dat n scris de client, cu avizul proiectantului. In cazul n care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la recepii preliminare), n scopul obinerii de date privind corectitudinea verificrilor si nregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:
daca un singur rezultat este necorespunztor, se va efectua nc un numr egal de sondaje; daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute la prescripiile tehnice trebuie refcute cu aceeai metoda care sa dea rezultatele echivalente.
La cererea preedintelui comisiei de recepie preliminar a obiectivului, societatea executanta va ntocmi o prezentare sintetica a tuturor verificrilor si ncercrilor efectuate pe parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri, prezentare care trebuie sa cuprind pe scurt:
date asupra frecventei verificrilor si probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectivului n comparaie cu prevederile prescripiilor tehnice; lista ncercrilor suplimentare pentru cazul n care probele au fost nesatisfactoare, precum si masurile aplicate n cazurile n care aceste rezultate s-au confirmat. determinarea prin msurtori a concordantei elementelor verificate n comparaie cu prevederile din proiect; existena documentelor de atestare a calitii materialelor si a aparatelor utilizate efectuarea ncercrilor probelor impuse de proiect si prescripiilor tehnice si ntocmirea documentelor cu rezultatele acestora, precum si procesele verbale de lucrri ascunse; verificarea directa, prin sondaj si efectuarea de ncercri suplimentare.
Procedeele de verificare se refera la:
Principalele condiii de calitate si verificrile care trebuie efectuate sunt cuprinse pe categorii de lucrri n Normativul C 56-2002 pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si instalaii. Orice modificri ulterioare n cuprinsul prescripiilor indicate n lucrare ca si orice noi prescripii aprute dup elaborarea lucrrii de fata, se vor respecta n mod obligatoriu, chiar daca nu concorda cu prevederile din textul lucrrii. In consecina, utilizatorii prezentei lucrri trebuie sa cunoasc si sa menin la curent listele prescripiilor tehnice, opernd treptat n acestea modificrile si completrile survenite. In continuare sunt prezentate condiiile de calitate si verificrile ce trebuie efectuate pe categorii de lucrri la fundaii si elementele structurale (planee) de beton armat.
4.21.6.3 Fundatii (caracteristici geometrice)

Nici o lucrare de fundaii nu poate fi nceput dect dup verificarea si recepionarea (ca faza de lucru) a naturii terenului de fundare, a spaturilor si dup retrasarea generala a tuturor fundaiilor, a elementelor geometrice respective. Abaterile admisibile ale fundaiilor directe sunt: a. abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: poziia n plan vertical a cotei de nivel abateri dimensionale ale elementelor:
poziia n planul orizontal a axelor fundaiilor =5mm; =10mm;
b.
dimensiuni n plan
=20mm;
nlimi pn la 2 m =20mm;
pag 186 din 355
nlimi peste la 2 m =30mm; nclinare fata de verticala a muchiilor si suprafeelor: pe 1 m liniar =3mm; pe toata nlimea sau toata suprafaa elementului =16mm;
nclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafeelor: pe 1 m liniar=5mm; pe toata lung. sau suprafaa elem.=20mm; Toate verificrile si ncercrile prevzute n acest capitol se nregistreaz ca procese verbale de lucrri ascunse. La fundaiile directe, verificrile minimale, n afar celor de mai sus, sunt:
aplicarea masurilor de protecie prevzute n proiecte pentru agresiviti naturale (ale apelor subterane) n ceea ce privete cimentul, gradul de impermeabilitate a betonului si acoperirea armaturilor; realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect; betonarea continua a fundaiei, fr ntreruperi, conform cap.6; frecventa ncercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeai cu cea prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundaiilor.
La recepia pe faza de lucrri si la recepiile preliminare, comisiile respective vor efectua (n afar examinrii actelor ncheiate pe parcurs, n ce privete frecventa, coninutul si ncadrarea n prevederile proiectului si prescripiilor tehnice, n limita abaterilor admisibile) si o serie de sondaje, n numrul pe care l vor aprecia ca necesar, n special n ceea ce privete, formele, dimensiunile geometrice si calitatea corpurilor fundaiilor.
4.21.6.4 Lista prescripiilor tehnice:
STAS 9824/0-74 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale. STAS 9824/1-87 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale si agrozootehnice. STAS 605477 - Terenuri de fundaie. Adncimea de nghe. STAS 274590 - Teren de fundaie. Urmrirea tasrii construciei prin metode topografice. C 16988 - Normativ privind execuia si recepia lucrrilor de terasamente pentru fundarea construciilor civile si industriale. NP 112-2004 - Normativ privind proiectarea si execuia lucrrilor de fundaii directe. C 1174 - Instruciuni tehnice privind alctuirea si folosirea n construcii a placaj pentru cofraje (Bul. constr. 4/75). panourilor din
C 562002 - Normativ privind verificarea calitii lucrrilor de construcii si de instalaii NE 012-1/2007 - Cod de Practica pentru lucrrile din beton, beton armat si beton precomprimat
4.21.7 Beton simplu, beton armat

Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrrilor de beton simplu, si armat care intra n componenta construciilor.
4.21.7.1 Verificri care se vor efectua pe parcursul execuiei lucrrilor.

a. Toate materialele, ce intra n componenta unei structuri de beton simplu, sau armat nu pot fi introduse n lucrare dect daca n prealabil:
s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme, fr dubiu, ca sunt corespunztoare normelor respective (agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate n prealabil conform SR EN 12620+A1:2008).
pag 187 din 355
s-au efectuat la locul de punere n opera ncercrile prevzute n prescripiile tehnice respective si cu frecventa prescrisa.
Betonul prevzut la staii, chiar situate n incinta antierului respectiv, poate fi introdus n lucrare numai daca este nsoit de fisa de transport, din datele creia sa rezulte ca betonul este corespunztor calitii prescrise n proiect si n prescripiile tehnice. b. nainte de punerea n opera a betonului si armaturilor este necesar sa se efectueze verificrile (ncercri pe beton proaspt si confecionarea de epruvete). Probele vor fi luate doar de ctre personal specializat. c. Toate armaturile de orice fel, toate piesele nglobate, ancorajele vor fi verificate cu atenie deosebita, naintea nceperii betonrii. Verificrile vor fi efectuate din punct de vedere al numrului de bare, al poziiei, formei si dispozitivelor de meninere a poziiilor pe parcursul betonrii si compactrii. In cazul n care armaturile sau piesele nglobate comporta nndiri sau mbinri sudate, se vor efectua n plus verificrile prescrise de Normativul C 28-83. Rezultatele acestor verificri se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse. d. Betonarea nu va ncepe dect numai dup ce va fi verificata existenta proceselor verbale de lucrri ascunse, care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaz a se executa corespunde ntocmai prevederilor tehnice, precum si ca toate cofrajele si elementele de construcie adiacente corespund ca poziie si dimensiuni cu proiectul si au fost curate si corect pregtite. e. Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabilete conform Instruciunilor pentru verificarea si recepionarea lucrrilor ascunse, ele pot fi prelungite numai n cazul n care se produc intemperii sau alte influente nefavorabile pentru cofraje, susineri, armaturi si n nici un caz mai mult de 30 zile. f. Dup decofrarea elementelor de beton, se va proceda la efectuarea urmtoarelor verificri:
vizualizarea, bucata cu bucata, stabilindu-se si nregistrndu-se toate defectele aprute care depesc n sens defavorabil pe cele admisibile prevzute la cap. 8. Examinarea vizuala se va completa, dup caz, cu msurtori speciale; se va acorda o atenie deosebita zonelor de structura n care exista concentrri de armaturi; prin sondaje, pe baza de msurtori a diametrelor si poziiilor elementelor structurale principale; numrul si tipul acestor verificri de elemente se stabilesc de comun acord ntre reprezentanii clientului si ai Furnizorului, eventual si ai proiectantului. In cazul n care, la mai mult de un element abaterile depesc pe cele admisibile, numrul elementelor verificate se va dubla, iar n cazul n care se mai gsete nc o abatere peste cea admisa, se va convoca proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a unui releveu general care sa serveasc la luarea de masuri n continuare; orice alte verificri cerute de prescripii speciale sau prin proiect.
Rezultatele acestor verificri se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse, n care se vor consemna si cazurile de abateri ce depesc pe cele admisibile. In toate cazurile n care abaterile constatate depesc pe cele admisibile n sens defavorabil rezistentei, stabilitii, durabilitii sau funcionalitii obiectului, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrri (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi, aplicare locala sau superficiala de mortar), care ar mpiedica reexaminarea elementului sau accesul la el. In aceste cazuri, nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa dect cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant. Corecta executare a remedierilor si consolidrilor trebuie consemnata ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. g. Rezultatele ncercrilor epruvetelor de beton, destinate verificrii realizrii clasei, trebuie comunicate conductorului tehnic al punctului de lucru si reprezentantului clientului n termen de 48 ore de la ncercare.
pag 188 din 355
In toate cazurile n care rezultatul este mai mic dect cel admisibil pentru clasa respectiva a betonului, se va proceda strict conform COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-1/2007.
4.21.7.2 Verificrile pe faze de lucrri

Verificrile pe faze de lucrri se efectueaz conform Instruciunilor pentru verificarea si recepionarea lucrrilor ascunse. Aceste verificri sunt de doua categorii: scriptice si directe. a. Verificrile scriptice constau n examinarea:
b.
existentei tuturor proceselor verbale de lucrri ascunse si a buletinelor de ncercare prescrise n proiectele de execuie si n alte prescripii sau condiii tehnice, precum si n dispoziiile de antier date de client, proiectant sau organele de control; coninutului si rezultatelor nscrise n documentele respective; actelor ncheiate cu ocazia executrii de lucrri, de remedieri si consolidri pentru a se stabili daca acestea au fost executate n toate cazurile n care au fost necesare, precum si daca sunt de calitate corespunztoare. examinarea vizuala, bucata cu bucata, a elementelor structurale, cu luarea n considerare a tuturor defectelor si abaterilor indicate la cap. 8; efectuarea sau prescrierea, n cazul depirii valorilor admise sau n caz de dubiu, a unor ncercri suplimentare si anume: ncercri cu sclerometru, pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului, ncercri prin metoda combinata, sclerometru si ultrasunete, pentru rezistenta betonului; extrageri de carote, pentru determinarea rezistentei betonului; ncercri prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului; ncercri cu pachometru, pentru determinarea existentei si poziiei anumitor armaturi; liuri n betonul de acoperire, pentru stabilirea existentei poziiei si diametrului armaturilor si a grosimii stratului de acoperire; radiografii n acelai scop; msurarea deschiderii si lungimii fisurilor; ncercri prin ncrcare statica in-situ; orice alte ncercri pentru formarea convingerii comisiei asupra calitii structurii realizate si al corespondentei cu proiectul si condiiile de exploatare.
Verificrile directe constau din:
4.21.7.3 Verificri la recepia finala a obiectivului.

a. Conductorul tehnic al lucrrii n colaborare cu clientul este obligat sa pregteasc si sa predea ntr-o forma organizata si nsoite de borderou, urmtoarele:
b. c.
toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv buletinele de ncercare, dispoziiile de antier, procesele verbale de remedieri sau consolidri, actele de control sau expertize; interpretarea remarcilor ncercrilor; o prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrrilor executate n comparaie cu prevederile proiectului.
Comisia de recepie preliminar a obiectivului, prin membrii si de specialitate procedeaz la verificrile scriptice sau directe, completate cu concluziile prezentate mai sus. Comisia de recepie sa verifice existena documentelor de verificare si ncercare pentru ntregul obiectiv, efectuate cu frecventa indicata de prescripiile tehnice n vigoare. In lipsa acestora recepia nu se poate face dect pe baza unei noi ncercri sau expertizri ncercri ale cror concluzii sa poat nlocui documentele lipsa. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 189 din 355
d.
Verificrile directe se vor efectua de ctre comisia de recepie prin sondaje, n numr suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra certitudinii actelor prezentate.
In cazul n care o parte din aceste verificri au dat rezultate nesatisfactoare se va dubla numrul verificrilor prin sondaj. Daca si n acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfactoare, comisia va dispune amnarea, nu respingerea recepiei, pana la efectuarea unui supliment de ncercri si a unei cercetri sau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme date de comisia de recepie si va avea ca scop determinarea posibilitilor si condiiilor n care construcia respectiv corespunde destinaiei pentru care a fost realizata.
4.21.7.4 Abaterile admisibile la lucrri de beton simplu si beton armat.

a. Abateri limita la dimensiunile elementelor executate monolit.
lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plcilor, pereilor: pn la 3 m 16mm; ntre 3-6 m 20mm; peste 6 m 25mm; dimensiunea seciunii transversale: grosimea pereilor si plcilor: pn la 10cm 3mm; peste 10 cm 5mm; limea si nlimea grinzilor: pn la 50 cm 5mm; peste 50 cm 8mm; fundaii - dimensiuni n plan: nlime pn la 2m 20mm; nlime peste 2 m 30mm. pentru 1m lungime de muchie, respectiv 1 m2 de suprafaa 4mm; pentru lungimea totala a muchiilor (L), respectiv suprafaa totala cu latura cea mai mare L (indiferent de tipul elementelor): L pn la 3,00 m 10 mm; L = 3,01 - 9,00m 12 mm; L = 9,01 - 18,00m 16 mm; L > 18,00 m 20 mm;
b.
Abateri limita la forma data muchiilor si suprafeelor:
Observaiile conform SR EN ISO 1101:2013, prin abaterile de la forma se nelege distanta maxima dintre profilul adiacent de forma data (proiectata) n limitele lungimii, respectiv ale suprafeelor de referina. c. Abateri limita la nclinarea muchiilor si suprafeelor fata de prevederile proiectului:
Tabel 61. Abateri limita la nclinarea muchiilor si suprafeelor fata de prevederile proiectului Tipul si dimensiunea elementului pe 1m lungime sau 1m suprafata pe toata lungimea sau toata suprafata elementului - stlpi, perei, fundaii - grinzi - fee sup. perei diafragme - perei de silozuri, castel apa, turn, executate fr glisare - placi de planeu sau acoperi
2
nclinarea muchiei sau suprafaa (n mm) fata de: verticala orizontala Oblica (din pr.) 3 5 5
16 5 40 -
20 10 10 10
16 16 16 10
pag 190 din 355
pentru exactitatea suprafeei de rezemare la elementele prefabricate cu lime L: L pn la 0,3 m 1 mm; L = 0,31 - 0,90 m 2 mm; L = 0,91 - 3,00 m 3 mm; L >3,01 m 4 mm; pentru nclinarea suprafeelor de rezemare si paralelismul fetelor de contact fata de prevederi proiect 2%; la lungimea segmentelor barei formale si lungimea totala din proiect: sub 1 m 5mm; ntre 1-10m 20mm; peste - 10 m 30mm; lungimea de petrecere a barelor, la nndire prin suprapunere (fata de prevederile proiectului sau ale prescripiilor tehnice) 3d; la poziia nndirilor fata de proiect 50mm; distanta dintre axele barelor de proiect si de prescripiile tehnice: la grinzi si stlpi 3mm; la placi si perei 5mm; la fundaii 10mm; ntre etrieri si pasul ferestrelor 10mm; la grosimea stratului de beton de protecie fata de proiect si de prescripiile tehnice: la placi 2mm; la grinzi, stlpi, perei 3mm; la fund. si alte elem. masive 10mm; la mbinri si nndiri sudate conform Normativului C28-83
d.
Abateri limita la armturi pentru beton armat:
e.
Defecte limita ale betonului monolit, inclusiv monolitizrile din mbinrile elementelor prefabricate:
rupturi si tirbiri la colturi: pn la fata exterioara a armaturilor principale-cel mult 20 cm / m; pn la fata interioara a armaturii principale - cel mult una de maxim 5 cm lungime la 1 m; cu adncimea mai mare dect cele precedente si de maxim1/4 din dimensiunea cea mai mica a seciunii - cel mult una de maxim 2 cm lungime la 1m; cu adncimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a seciunii - nu se admit; segregrile si lipsurile de seciune, vizibile sau nu, la fata elementului: pn la fata exterioara a armaturii principale - maxim 40 cmp/ 1 mp; pn la fata exterioara a armaturii principale - cel mult una de maxim 40cmp/1 mp; cu adncimi mai mari dect cele precedente, dar la maxim 1/4 din dimensiunea cea mai mica a seciunii: la placi de planeu si acoperi max.20cmp/mp; la fundaii masive max.20cmp/mp; la grinzi, stlpi, buiandrugi max.5cmp/mp; perei (diafragme) la cldiri max.10cmp/mp; fisuri:
pag 191 din 355
pentru elementele ncrcate cu mai puin dect ncrcarea de exploatare - nu se admit dect fisuri superficiale de construcie cu adncime maxima pn la fata exterioara a armaturilor principale; pentru elementele cu ncrcarea de exploatare - numai n limitele prescrise de SR EN 1992-1-1:2004;
sparturi ale betonului afectate dup ntrirea lui, indiferent n ce scop, inclusiv pentru instalaii; numai n limitele menionate anterior; nu se admit armaturi de rezistenta tiate sau ntrerupte ca urmare a spargerilor de beton.
4.21.7.5 Acoperirea cu beton a armaturilor.

In tabelul 53 este data clasificarea elementelor structurale dup gradul de expunere la aciunea intemperiilor si a umiditii, n condiii obinuite de mediu, conform SR EN 1992-1-1:2004. In funcie de ncadrarea n categoriile I-IV din tabelul 62, n tabelul 63 sunt date pentru elemente din betoane de clasa C16/20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armaturilor, conform SR EN 1992-1-1:2004. In cazul elementelor din C8/10 sau C12/15, valorile minime date n tabel se sporesc cu 5mm. Totodat, n toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armaturilor longitudinale va fi de cel puin 1,2d (d - diametrul armaturilor).
Tabel 62. Clasificarea elementelor structurale dup gradul de expunere la aciunea intemperiilor si a umiditii, n condiii obinuite de mediu, conform SR EN 1992-1-1:2004 Categoria I Definire Elemente situate n spatii nchise (fetele spre interior ale elementelor structurale din cldiri civile, inclusiv cele din grupurile sanitare si buctriile apartamentelor de locuit si din halele industriale nchise, cu umiditi relative interioare 75%). Elemente n contact cu exteriorul, daca sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecie echivalent. II Elemente situate n aer liber, neprotejate, cu excepia celor expuse la nghe si dezghe n stare umezita. Elemente aflate n spatii nchise cu umiditatea relativa interioara peste 75%; hale industriale cu umiditatea superioara acestei limite, acoperiurile rezervoarelor si bazinelor, grupurile sanitare si buctriile din construciile de utilizare publica, subsolurile nenclzite ale cldirilor etc. III Elemente situate n aer liber, expuse la nghe si dezghe n stare umezita. Elemente situate n spatii nchise n halele industriale cu condens tehnologic (hale cu degajri de aburi, etc.). Feele elementelor n contact cu apa sau cu alte lichide fr agresivitate chimica (exemple: pereii si fundul rezervoarelor, bazinelor si cuvelor castelelor de apa). Feele n contact cu pmntul ale elementelor prefabricate si ale celor monolite turnate n cofraj (grinzi, stlpi, perei etc.) sau pe beton de egalizare IV Feele n contact cu pmntul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct n spaturi (fundaii, ziduri de sprijin, etc.).
pag 192 din 355
Tabel 63. Grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente din betoane de clasa C16/20 Armaturi Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, n mm, pentru elemente din betoane de clasa C16/20, din categoriile (conf. tabel I ) Tipul de element I monolite sau preturnate pe antier Placi plane si curbe Nervuri dese cu limea 150mm ale planeelor Perei Grinzi, stlpi, bulbii diafragmelor (pereilor structurali) Fundaii Fundurile rezervoarelor si ale cuvelor castelelor de apa Etrieri Bare transversale ale carcaselor sudate 10 prefabricate uzinate Monolite sau preturnate pe antier 15 II prefabricate uzinate III IV
10
15
20
15
10
20
15
30
45
Longitudinale
25
20
30
25
35
35
45
Transversale
15
10
15
15
20
25
Observaii si precizri la tabelul II.
La elementele structurale (grinzi, placi etc.) din categoriile I si II care au la baza o poriune pe care devin subterane, intrnd n categoria III, se poate menine si pe aceasta poriune aceeai grosime a stratului de acoperire cu beton ca si n partea suprateran, realiznd diferena de grosime a stratului de acoperire necesara n partea subterana prin tencuire, cu mortar de ciment de marca M100. Pentru elementele din categoria IV, grosimile sporite cerute pentru stratul de acoperire cu beton au n vedere si neplaneitatile inevitabile ale suprafeei de contact dintre elementul de beton armat si pmnt. Valorile date n tabel se refera si la cazul cnd elementele respective sunt n contact cu apa subterana, daca aceasta nu prezint agresivitate chimica. La elementele din categoria III care se afl n contact direct cu lichide, daca la fata de contact cu lichidul sunt protejate prin tencuire sau prin placare cu faian, se poate reduce grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, adoptndu-se valorile date n tabel pentru elementele de categoria II. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale va fi de regula multiplu de 5mm, obinut prin rotunjirea n plus sau cu cel mult 2mm n minus a valorii determinate pe baza prevederilor de mai sus. La placi si la perei, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date n tabelul II si condiia 1.2d, se raporteaz la armaturile de pe primul rnd.
pag 193 din 355
4.21.7.6 Lista prescripiilor tehnice de baza:
- SR EN 1998-1:2004. Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur. Partea

1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri
- SR EN 932-3:1998. ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.

Partea 3: Procedur i terminologie pentru descriere petrografic simplificat.
- SR EN 932-1:1998. ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.

Partea 1: Metode de eantionare
- SR EN 12620+A1:2008. Agregate pentru beton - SR EN 206-1:2002. Beton. Partea 1: Specificaie, performan, producie i conformitate - NE 012-1/2007. Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat
- NE 012-2/2010. Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton
C 28 83. C 26 85. C 54 81.
Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton. Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive. Instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor.
C 117 70. Instruciuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat. pentru cofraje.
- C 11 74. Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea n constructii a panourilor din placaj - P 59 86. Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a
elementelor de beton.
4.21.7.7 Controlul calitii lucrrilor

Controlul de calitate se poate face astfel:
control interior: control intern: autocontrol control ierarhic control extern (CQ) control exterior control de conformitate
Controlul interior se desfoar de ctre productor i / sau executant, fiecare n domeniul su din cadrul activitii de construcii. Acest control este exercitat:
din iniiativ proprie (proceduri interne de control); n conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de ctre o organizaie independent, la cererea investitorului.
Controlul exterior - controlul care se efectueaz asupra unei ntreprinderi de ctre un organism independent de acesta. Controlul exterior poate consta din:
verificarea msurilor de control interior (atta timp ct acestea sunt n conformitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dac funcionarea unei uniti sau a produciei se desfoar n conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este n general o parte din controlul exterior i se efectueaz de ctre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitii de certificare a calitii produselor folosite n construcii conform HG 766/97. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 194 din 355
Frecvena i intensitatea controlului depind de consecinele cauzate de unele posibile erori n diferite stadii ale procesului de execuie / producie a betonului i se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicai. Controlul calitii lucrrilor de execuie se face avnd ca baz Legea 10/19955 privind calitatea n construcii. Obligaiile i rspunderile ce revin investitorilor, proiectanilor, administratorilor i ale utilizatorilor construciilor sunt stipulate n Legea calitii, HG 925/95 i HG 766/97. Prin controlul produciei i execuiei se neleg toate msurile necesare pentru meninerea la un nivel corespunztor a calitii betonului n conformitate cu cerinele specificate. Ea include inspeciile n diferite etape ale producerii / punerii n lucru a betonului i determinrile (utilizarea i interpretarea rezultatelor) privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspt i betonul ntrit. Controlul produciei i / sau execuiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunztor cerinelor printr-un sistem de calitate conceput i realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, funcie de natura lucrrilor (producie, betonare, tratare, etc.) (control interior) sau printr-un organism independent (control exterior). n ambele cazuri trebuie s se dispun de dotri corespunztoare (echipament, aparatur, personal) pentru realizarea inspeciilor i determinrilor. Date relevante asupra controlului produciei n staii de betoane sau controlul pe antiere, trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau n alte tipuri de documente. De exemplu pot fi consemnate urmtoarele:
numele productorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi i adaosuri; numrul (seria) documentelor de livrare i certificare a calitii pentru ciment, agregate, adaosuri i aditivi; sursa de ap de amestecare; consistena betonului; densitatea betonului proaspt; raportul ap / ciment al betonului proaspt; cantitatea de ap; coninutul de ciment; data i ora la care s-au prelevat probe; numrul de probe; programarea i etapele punerii n oper i tratarea betonului; temperatura i condiiile atmosferice n timpul betonrii i tratrii betonului, etc. numele furnizorului; numrul (seria) bon livrare transport - primire.
Informaii suplimentare n cazul betonului marf (gata preparat):
Toate abaterile de la procedurile specifice n ceea ce privete transportul, descrcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., trebuie consemnate i raportate responsabililor cu executarea lucrrilor. Procedurile de control al produciei i / sau execuiei ntocmite de executant vor fi verificate de un investitor sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate. ncercrile i determinrile efectuate n cadrul controlului produciei i / sau execuiei pot fi luate n considerare pentru controlul de conformitate. Verificarea calitii materialelor componente i a betonului se va face n conformitate cu prevederile din Codul de practic, ANEXA VI.1, punctul A.1; B.1; A.2; B.2; A4 i B3. Metodele de ncercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-1:2006, SR EN 1962:2006, SR EN 1963:+A1:2009, SR EN 1965:2011, SR EN 196 6:2010, SR EN 196-8:2010, SR EN 1969:2010 i STAS 460680.
pag 195 din 355
n cazurile n care loturile de materiale aprovizionate (oel-beton, ciment, agregate, adaosuri, aditivi sau elemente prefabricate) nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor i se va ncunotina productorul, beneficiarul i organele Inspeciei Judeene n Construcii, Lucrrile Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului n termen de maximum 48 ore de la constatare. n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 272/94, furnizorii sunt obligai ca n termen de 15 zile de la primirea comunicrii unitii de construcii - montaj, s remedieze sau s nlocuiasc materialele sau elementele de construcii necorespunztoare din punct de vedere calitativ. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate lucrri care devin ascunse, astfel nct verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat n Registrul de procese verbale ncheiate ntre delegaii beneficiarului i constructorului. n cazul fazelor determinante este obligatorie convocarea i participarea delegatului Inspeciei teritoriale pentru construcii i a proiectantului. Nu se consider valabile procesele verbale de recepie calitativ ncheiate numai de constructor. Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns. n procesele verbale se vor preciza constatrile rezultate, dac corespund proiectului i dac se admite trecerea la executarea fazei urmtoare. Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile prescripiilor tehnice se vor stabili i consemna msurile necesare de remediere. Dup executarea lucrrilor cu caracter ascuns se ntocmesc procesele verbale la :
terminarea executrii spturilor pentru fundaii i se va verifica n raport cu prevederile proiectului: poziia n plan, dimensiunile fundaiilor, terminarea executrii cofrajelor - se va verifica: alctuirea elementelor de susinere i sprijinire; ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii acestora; dimensiunile interioare ale cofrajelor, n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a se betona; poziia cofrajelor, n raport cu cea a elementelor corespunztoare situatela nivelele inferioare; poziia golurilor; terminarea montrii armturilor - se va verifica: numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii; distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare; lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior; poziia nndirilor i lungimile de petrecere a barelor; calitatea sudurilor; numrul i calitatea legturilor dintre bare; dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii; modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton i dimensiunile acestuia; poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate. datele nscrise n bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii i nu s-a depit durata admis de transport; consistena betonului corespunde celei prevzute;
n cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac :
pag 196 din 355
condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte; se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i prelevrilor de probe, conform prevederilor din Anexa VI.1 , din Codul de practic; sunt corespunztoare msurile adoptate de meninere a poziiei armturilor, dimensiunilor i formei cofrajelor; se aplic corespunztor msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt. seria talonului livrrii, corespunztoare betonului pus n oper; locul unde a fost pus n lucrare; ora nceperii i terminrii betonrii; probele de beton prelevate; msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt; evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.); temperatura mediului (n perioada de timp friguros); personalul care a supravegheat betonarea.
n condica de betoane se vor consemna:
n cazurile n care conductorul punctului de lucru rspunde direct i de prepararea betonului, acesta este obligat s verifice n paralel calitatea cimentului i agregatelor conform prevederilor precum i modul de dozare, amestecare i transport al betonului. Constatrile acestor verificri se nscriu n condica de betoane. La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica :
aspectul elementelor semnalndu-se dac se ntlnesc zone de beton necorespunztor (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.); dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor; distanele dintre diferitele elemente; poziia elementelor verticale (stlpi, diafragme, perei) n raport cu cele corespunztoare situate la nivelul imediat inferior; poziia golurilor; poziia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior.
Verificrile de la poziiile b-f se efectueaz prin sondaj. Se va consemna n procesul verbal dac sunt respectate prevederile proiectului. La consemnarea constatrilor se va ine seama de prevederile Anexei III.1 din Codul de practic. referitoare la abaterile admisibile. n vederea asigurrii calitii lucrrilor de beton i beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ i adoptarea unor msuri, urmrindu-se:
evitarea livrrii sau punerii n oper a unui beton ale crui caracteristici n stare proaspt nu ndeplinesc condiiile impuse. adoptarea de msuri operative la staia de betoane pentru corectarea compoziiei betonului sau a condiiilor de preparare. sesizarea cazurilor n care betonul prezint rezistene sub limitele admise, fiind necesar analizarea de ctre proiectant a msurilor sau condiiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenei, stabilitii i durabilitii elementului sau a structurii.
Calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia, innd seama de concluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor ncercrilor probelor de verificare a clasei prezentate n buletinul emis de laborator i concluziile interpretrii rezultatelor ncercrilor nedistructive sau ncercrilor pe carote, dac s-a cerut efectuarea lor n cadrul controlului operativ sau prin proiect.
pag 197 din 355
Rezultatul aprecierii calitii betonului pus n lucrare se consemneaz n procesul verbal de recepie a structurii de rezisten ncheiat ntre proiectant, investitor i constructor. Dac nu sunt ndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile ce se impun. Recepionarea structurii de rezisten se va efectua pe ntreaga construcie sau pe pri din construcie (fundaie, tronson, scar) potrivit Normativului C 56 2002, anexa I.1. Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat pe parcursul execuiei n cadrul controlului interior sau exterior. Suplimentar se vor verifica:
documentele de certificare a calitii prevzute de reglementrile n vigoare pentru materialele livrate; existena i coninutul proceselor verbale de recepie calitativ privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor dup decofrare, aprecierea calitii betonului pus n lucrare, precum i existena i coninutul proceselor verbale pentru fazele determinante; existena i coninutul documentelor de certificare a calitii n cazul betonului livrat; constatrile consemnate n cursul execuiei n cadrul controlului interior i / sau exterior; confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurtorilor de remediere prevzute n diferite documente examinate; consemnrile din condica de betoane; buletin privind calitatea betoanelor; dimensiuni de ansamblu i cotele de nivel; dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului; poziia golurilor prevzute n proiect; poziia relativ pe ntreaga nlime a construciei, a elementelor structurali) consemnndu-se eventuale dezaxri; ncadrarea n abaterile admise; comportarea la proba de umplere cu ap, n cazul recipienilor; orice alt verificarea care se consider necesar. verticale (stlpi, perei
4.21.7.8 Receptia structurii unei construcii

n vederea recepiei structurii unei construcii, n cazurile n care se solicit de ctre proiectant, executantul va prezenta beneficiarului buletine de analiz pe beton ntrit prin ncercri nedistructive. Alegerea elementului i numrului necesar de ncercri se va face de ctre proiectant. ncercrile nedistructive se vor efectua n conformitate cu Normativul C26-85. Verificrile efectuate i constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre investitor, proiectant i executant, precizndu-se n concluzie dac structura n cauz se recepioneaz sau se respinge. n cazurile n care se constat deficiene n executarea acestora se va proceda la o nou recepie. Recepia parial va consta n efectuarea tuturor verificrilor artate mai sus, cu excepia examinrii rezistenei la 28 de zile a betonului care se va face la recepia definitiv a structurii de rezisten. Recepia construciilor din beton i beton armat se va face n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii. Constructorul este obligat sa urmreasc in timp comportarea construciilor nvecinate. Urmrirea se va face cu mijloace topografice si cu ajutorul martorilor si se vor consemna in procese verbale. In cazul in care se vor observa deplasri lucrrile se vor opri imediat si se va anuna proiectantul de specialitate.
pag 198 din 355
4.21.8 Lucrri de hidroizolatii

Pentru realizarea hidroizolaiilor de calitate se vor respecta urmtoarele condiii:
lucrrile vor fi executate de ntreprinderi de specialitate sau echipe specializate; se vor asigura spatii corespunztoare pentru depozitarea materialelor, utilajelor necesare execuiei, sculelor si dispozitivelor; se vor asigura caile de acces cele mai scurte, pentru transportul si manipularea materialelor; se va controla calitatea si cantitatea materialelor hidroizolante, daca au certificate de calitate si corespund prescripiilor tehnice; lucrrile de hidroizolaie la cald se vor executa la temperatura de peste 5 C si este interzisa execuia acestora pe timp de ploaie sau burnia; la lucrrile pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84;
0
Se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strpungere, precum si daca sunt executate racordurile. Finisarea radierului va fii pardoseala elicoptata si frecata cu quartz in dozaj corespunztor, intre 3-4kg/mp. Se vor folosi maini de dricuit beton de diferite dimensiuni pentru a acoperi toate suprafeele.
4.22
STRUCTURI METALICE
4.22.1 Generaliti
Prezentul caiet de sarcini se aplic pentru execuia n uzin, controlul calitii execuiei i montarea structurii metalice la obiectul Sistem de management integrat al deeurilor n judeul Alba Lucrri de construire al depozitului de deeuri n Galda de Jos beneficiar: Consiliul Judeean Alba. Uzina constructoare este rspunztoare de stabilirea proceselor tehnologice de execuie i sudare ale elementelor, de alegerea regimului de sudare, de calitatea materialelor de adaos, precum i de calitatea lucrrilor executate n uzin, n conformitate cu planurile de execuie i cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
4.22.2 Documentaia tehnic

Documentaia tehnic elaborat de proiectant pentru faza de Proiect tehnic si detalii de execuie conine urmtoarele: a) Piese scrise - Foaie de capt - Lista de semnturi - Memoriu tehnic justificativ - Breviar de calcul - Caiet de sarcini - Extras msuri de securitate i sntate n munc - Program pentru controlul calitii lucrrilor - Borderou piese desenate b) Piese desenate - Planuri de ansamblu privind alctuirea structurii de rezisten - Planuri de detalii de execuie Documentaia tehnic care se va elabora de ctre ntreprinderea care uzineaz construcia metalic, va cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele: - operaii de uzinare pe care le necesit realizarea elementelor de construcii, - tehnologia i ordinea de executare a tieturilor i a sudurilor, - depozitarea, marcarea i asamblarea pentru transport.
pag 199 din 355
Documentaia tehnica care se va elabora de ctre unitatea care monteaz construcia metalica; - Masuri privind depozitarea si transportul pe antier al elementelor de construcii metalice. - Organizarea platformelor de pre-asamblare pe antier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat. - Verificarea dimensiunilor implicate in obinerea tolerantelor de montaj. - Pregtirea si execuia mbinrilor de montaj. - Verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect, pentru construcia montata. - Ordinea de montaj a elementelor. - Metode de sprijinire si asigurarea stabilitii elementelor in fazele intermediare de montaj. - Tehnologia de sudura. - Programul de control calitativ pe faza de execuie. Observaie: nainte de nceperea oricrei lucrri, ntreprinderea care uzineaz construcia din oel, precum i ntreprinderea de montaj, au obligaia s verifice documentaia tehnic de execuie i s semnaleze elaboratorului acesteia orice lipsuri sau nepotriviri constatate (vezi punctul 1.5 din STAS 767/0-88).
4.22.3 Materiale 4.22.3.1 Materiale utilizate

Materialele ce se folosesc trebuie s aib compoziia chimic i caracteristicile mecanice corespunztoare pentru mrcile i clasele de calitate prevzute n proiect, garantate prin certificate de calitate, conform standardelor de produs. Mrcile i clasele de calitate ale oelurilor materialelor de baz, precum i caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (suduri, uruburi, piulie i aibe) nu pot fi schimbate fr acordul scris prealabil al proiectantului de specialitate. Pentru realizarea confeciilor metalice s-au prevzut n proiect urmtoarele materiale principale: a. Materiale de baz (laminate) tabl groas din profile laminate din b. Organe de asamblare electrozii de sudur uruburi semiprecise OL37 2k(S235 JR G2) OL37 2k(S235 JR G2), gr.6.6 ..SUPERBAZ grupa 8.8 ZN
Pentru a prentmpina introducerea n fabricaia confeciilor metalice a eventualelor table care prezint defeciuni de exfoliere, se va solicita din partea furnizorului de laminate controlul ultrasonic al tablelor i emiterea buletinelor cu rezultatele ncercrilor o dat cu livrarea produselor. Aceasta nu exclude obligaia ntreprinderii de confecii metalice s efectueze controlul ultrasonic al tablelor cu grosimea peste 15 mm cu ocazia sortrii i pregtirii materialelor pentru fabricaie. Controlul de calitate al ntreprinderii va lua toate msurile ca n elementele structurii metalice, s nu se introduc alte materiale dect cele prevzute n proiect cu calitile prescrise de normativele i standardele n vigoare.
4.22.3.2 Depozitarea, livrarea i transportul

Aceste operaiuni se vor desfura conform prevederilor punctelor 6.2. i 6.3. din STAS 767/0-88. Livrarea elementelor de construcii metalice ctre antier se va realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar, avnd n vedere ordinea normal de montaj.
4.22.4 Condiii tehnice generale de calitate

Din punct de vedere al condiiilor tehnice de calitate conform STAS 767/0-88, construcia metalic se ncadreaz n categoria A.
pag 200 din 355
Clasa de abateri la uzinare respectiv valorile abaterilor conform STAS 767/0-88, Tabelele:1, 2, 3. Toate operaiile legate de execuia sudurilor se vor efectua n hale nchise, ferite de umiditate i curent de aer. Temperatura mediului ambiant n hale va fi peste +5C. - sudurile se vor executa numai de ctre sudori autorizai - grosimile cordoanelor de sudur vor respecta indicaiile proiectantului Pentru confecia metalic uzina va ntocmi fia paaport (documentaia AQ) cu urmtoarele componente: - procesul verbal de autorecepie n uzin; - certificate de calitate pentru materialele de baz i adaos; - certificate de calitate privind controlul u.s. al tablelor (acolo unde este cazul) - certificate de control radiografic(acolo unde este cazul); - certificate de control cu lichide penetrante(acolo unde este cazul); - tabelul sudorilor cu nr. de poanson; Fiele paaport se vor trimite la beneficiar i proiectant odat cu livrarea produsului. Pregtirea materialelor se va face n conformitate cu procesul tehnologic de uzinare i cu caietul de sarcini. n lucrare se vor introduce numai laminate care corespund prevederilor proiectelor. Verificarea se va face pe baza nr. arjei i a lotului, imprimate pe laminat i pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor. Tieturile ca i gurile date n elementele de rezisten nu trebuie s prezinte fisuri sau crestturi. Muchiile care prezint fisuri sau crestturi se vor prelucra pn la dispariia acestora. Se admite tierea cu flacr oxigaz a pieselor din oel; acolo unde dup tiere apar neregulariti se va poliza. anfrenarea pieselor care se mbin prin sudur se va executa conform procesului tehnologic de execuie elaborat de uzin. Prelucrarea muchiilor se poate executa att mecanic prin achiere ct i cu flacr. Dup anfrenarea cu flacr este obligatorie curirea de undri i zgur prin polizarea marginilor anfrenate. Toleranele la prelucrarea muchiilor ce se sudeaz sunt cele cuprinse n SR EN ISO 9692-2:2000 si SR EN ISO 9692-1:2004. Marginile pieselor care se sudeaz vor fi curate prin polizare pe o lime de 20-30 mm. La sudurile cap la cap curirea se face pe ambele fee. n momentul nceperii sudrii, marginile ce se sudeaz trebuie s prezinte luciu metalic. n procesul tehnologic de mbinare se vor prevedea condiii care s asigure n zona sudurilor de prindere o bun ptrundere la rdcin i evitarea durificrii i fragilizrii materialului de baz sub cordon. Suprafeele pieselor n zonele de mbinare cu uruburi trebuie s fie plane, fr bavuri, underi, rugin sau grsimi n aa fel nct s asigure un contact ct mai bun. - gurile se execut cu burghiul sau prin tanare la piesele mai subiri de 12 mm - gurirea cu burghiul se execut la diametru definitiv conform prevederilor proiectului cu respectarea SR EN 20273:2003 - gurirea prin tanare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmnd ca nainte de asamblare s se fac alezarea la diametrul definitive - nu se admite gurirea prin tiere cu flacr oxiacetilenic sau ajustarea gurilor cu pila sau lrgirea lor cu dornuri - gurile pentru uruburi se vor executa dup operaiile de ndreptare i sudare - gurile trebuie s fie circulare, fr rizuri i pereii lor trebuie s fie perpendiculari pe suprafaa materialului. Muchiile gurilor trebuie curite de bavuri. toleranele la distanele dintre centrele gurilor vor fi de 0.5 mm, abaterea gurilor fa de axa teoretic de aezare se admite de 0.5 mm.
4.22.4.1 Asamblarea
Toate operaiile legate de procesul de asamblare (n special sudurile) se vor executa n hale o nchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant peste +5 C.
pag 201 din 355
Asamblarea elementelor de construcie metalic se va face pe schele de montaj sau dispozitive potrivite, care s asigure pstrarea precis a pieselor poziionate n vederea sudrii. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de construcie metalic va fi stabilit printr-o procedur detailat elaborat de serviciul tehnologic al uzinei. Aceast procedur trebuie astfel conceput nct s asigure posibilitatea sudrii tuturor pieselor componente, n condiii normale de lucru. Asamblarea prin prinderea provizorie (haftuirea) cu puncte de sudur se va executa de sudori autorizai, cu electrozi de aceeai marc cu cele cu care se vor suda cordoanele de rezisten definitive. Lungimea prinderilor (provizorii) va fi de minim 50 mm, iar grosimea n funcie de procesul de sudare, dar nu sub 3 mm. Prinderile provizorii i asamblarea propriu-zis trebuie astfel realizate, ca dup sudarea definitiv s rezulte subansamble cu dimensiuni corecte fa de proiect, eventualele abateri s se ncadreze n limitele toleranelor admisibile, conform punctului 2.3 din STAS 767/0-88.
4.22.4.2 Sudarea
Procedeele i metodele de sudare i eventualele tratamente termice necesare se vor stabili de ctre sudorul tehnolog ef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice omologate, care se vor alege n primul rnd pe considerente de calitate i n al doilea rnd pe considerente economice. Toate materialele de adaos (electrozi, srme i fluxuri) pentru sudurile manuale, semiautomate i automate, vor fi de tip bazic i se vor utiliza n aa fel nct caracteristicile mecanice de rezisten a cordoanelor de sudur s depeasc cu minim 20% rezistena materialelor de baz. n tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite msuri pentru reducerea deformaiilor i prevenirea crerii concentrrii tensiunilor, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudur, succesiunea trecerilor, etc. i precizarea parametrilor optimi a regimului de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevzute n desenele detaliilor de execuie i cu respectarea abaterilor limit prevzute n prescripiile tehnice n vigoare. n eventualitatea neindicrii n proiect a unor suduri (omise), se vor executa cordoane de col continue cu grosimea a=0,7 tmin (0,7 din grosimea cea mai mic a pieselor care se sudeaz) pe lungimea perimetrului de contact ntre piese, sau se solicit precizarea proiectantului de specialitate. Se recomand ca pe ct posibil sudarea s se fac n poziie orizontal, evitndu-se sudarea n poziie vertical i peste cap. Condiiile tehnice de calitate pentru materiale, execuie, i control vor avea nivelul de acceptare B conform Normativului C 150-99 tabel 2. Lucrrile de sudur se vor executa numai de ctre muncitori autorizai cu poanson, avnd calificrile corespunztoare calitii impuse.
4.22.4.3 Protecia anticoroziv

Soluia de protecie a elementelor metalice trebuie s fie n acord cu prevederile Avizului P.S.I. Dac nu se cer prevederi speciale din partea beneficiarului, se va proceda astfel: Pregtirea suprafeelor metalice care urmeaz sa fie protejate anticorosiv se va face prin sablare cu alice metalice la gradul de curatire 2, conform STAS 10166/1-77. Acoperirea protectoare pentru construcia metalica se va realiza prin email alchidic 2 straturi, pe un strat de grund pasivant respectiv zincare termic, funcie de obiect conform planelor soluiilor constructive i memoriu tehnic. Produsele folosite vor fi agrementate.
4.22.4.4 Marcarea
Toate elementele de construcii metalice trebuie marcate nainte de recepia n uzin.
pag 202 din 355
Marcarea se va face cu vopsea contrastant, rezistent la intemperii sau cu poanson. Marcarea elementelor se va face in aa fel nct dup montajul structurii sa se poat face identificarea n momentul fazei de recepie final.
4.22.5 Tehnologia de montaj pe antier

La lucrrile de asamblare la sol i la montajul n poziie a subansamblurilor metalice (stalpi, rigle, contravntuiri etc.) se vor utiliza una sau dou macarale n funcie de dimensiunile i greutile subansamblurilor n cauz. Asigurarea stabilitii elementelor i aducerea lor n poziie pe durata montajului va fi asigurat cu legturi provizorii cu cabluri. Nu se va lsa niciodata un cadru singur montat nelegat fata de restul, deoarece exista pericolul pierderii stabilitii generale. Unitatea de montaj va adapta tehnologia de montaj propus n funcie de particularitile conditiilor de teren i n funcie de performanele utilajelor din dotare. Pe ntreg parcursul operaiunilor de montaj se vor asigura msurile de stabilitate ale elementelor, respectnd ntocmai prevederile Normelor de protecie a muncii specifice condiiilor de lucru. Orice modificare fa de prevederile documentaiei de execuie se va face numai cu avizul proiectantului de specialitate.
4.22.5.1 mbinri cu uruburi

mbinrile elementelor ntre ele la montaj sunt mbinri obinuite, nepasuite, cu uruburi semiprecise de calitate 8.8. Momentul de strngere al uruburilor la montaj corespunde nivelului de 50% din fora de pretensionare, conform Normativului P100-1/2006. Valorile corespunztoare uruburilor folosite n prezenta structur sunt de 60daNm pentru M36, 30daNm pentru M30, 20daNm pentru M20, 10daNm pentru M16 i 5daNm pentru M12. n situaiile n care se folosesc uruburi de ancorare a elementelor metalice n structura de beton armat prin metode mecanice sau chimice, se va respecta ntocmai procedura i utilajele prevzute de n fia tehnic a ancorelor folosite. Controlul calitii acestor mbinri se va efectua n urmtoarele faze: a. controlul vizual - se verific corespondena cu prevederile proiectului, calitatea uruburilor, diametrul, numrul, poziionarea i lungimea lor; - la montaj se interzice lrgirea gurilor cu dornul, prin pilire sau cu flacr. - la montaj uruburile se strng cu cheie fix sau tubular, fr a folosi prelungitoare b. Controlul prin strngere cu chei obinuite. Acest control se va efectua la 5% din numrul uruburilor fiecrei mbinri i cel puin la unul singur din fiecare mbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strngerii corecte a piulielor prin rotirea lor n sensul de strngere. Dac la cel puin unul din uruburile controlate se constat strngere insuficient, se vor controla toate uruburile mbinrii i se vor efectua strngerile corecte. Dup terminarea verificrii i recepionrii fazei determinante a structurilor de rezistenta, se va trece la vopsirea constructiilor metalice, apoi la montarea panourilor de tabla cutata ale acoperisului si ale peretilor perimetrali. n acest proiect se folosesc mbinri obinuite nepsuite realizate cu uruburi de calitate superioar gr. 8.8 zincate la cald. Condiiile de calitate pentru acest tip de mbinare fac obiectul normativului C 56-2002.
pag 203 din 355
4.22.5.2 Tehnologia de montare a panourilor de nvelitoare pe elementele de rezisten ale acoperiului

Panourile se fixeaz de panele metalice cu uruburi autoperforante in fiecare cut. n cazul n care pentru acoperirea ntregii suprafee nu se poate folosi un singur panou de tabl, acesta se suprapune peste reazem de ambele pri ale acestuia, urmnd a se folosi uruburi speciale de coasere a tablei n lungul cutei. n toate cazurile la mbinarea panourilor ntre ele pe direcia perpendicular pe cut, se vor folosi uruburi de coasere ntre table n numr de minim 4/ml Inainte de a ncepe montarea propriu-zis este necesar sa se execute urmatoarele operatii : - se verific natura suprafetelor de rezemare, distanele dintre reazeme, protecia anticoroziv. - se controleaz panourile, din punct de vedere a dimensiunilor, deformaiilor i a peliculelor protectoare. - se vor ridica pachetele de panouri pe acoperis si se vor aeza pe rigle, ct mai aproape de locul de montare, respectnd sarcina admisa pe acoperis. - transportul pe acoperis, de la locul de asezare a pachetelor pn la locul de montare, precum i aezarea panourilor pe pane pe locul de montare se execut manual de regul cu doi sau mai muli muncitori, dotai cu clesti pentru panou i cu palmare. Montarea panourilor pe acoperi se va face pe vreme bun. Se va evita s se lucreze pe timp de intemperii i nu se va ncepe lucrul dac viteza vntului depaete 7m/s. La terminarea zilei de lucru se va avea grij sa nu ramn pachete sau foi de tabl libere pe acoperi, iar panourile montate trebuie s fie definitiv asamblate. n zonele n care nu este posibil s se fac asamblarea definitiv (capetele panourilor de pe ultima pan), se va face o asamblare provizorie pentru ca acestea sa fie asigurate impotriva vntului.
4.22.6 Controlul calitii execuiei

Condiiile tehnice generale de calitate sunt impuse de legislaia n vigoare STAS 767/0-88 si Normativul C 56-2002. Verificarea calitii construciilor din oel se realizeaz pe baza programelor de control al executantului.
4.22.6.1 Controlul uzinrii

Se vor verifica n mod obligatoriu: - calitatea materialelor, marcajelor si transmiterea lor. - respectarea tehnologiei de executie pe fiecare dintre faze. mbinrile care se execut n uzin, sudate sau cu uruburi. Controlul sudurilor se va efectua corespunztor condiiilor tehnice impuse de clasele de calitate indicate prin proiect, conform Normativului C 150-99: - Conformitatea cu documentaia i cu prevederile prescripiilor tehnice. - Protecia anticoroziv. - Aspectul general pe subansambluri. - ntocmirea documentelor de consemnare a calitii.
4.22.6.2 Controlul de montaj

Se vor verifica n mod obligatoriu: - Documentele de recepie a elementelor la primirea pe antier. - Geometria exterioar a elementelor de constructii din oel i respectarea condiiilor de prindere i rezemare. Verificri ale mbinrilor. - Aspectul exterior al subansamblurilor. - Protecia anticoroziv. - Calitatea materialelor utilizate la montaj (electrozi, uruburi, piulie, aibe, etc)
pag 204 din 355
Geometria ansamblului montat.
Ordinea succesiva a controalelor va fi urmatoarea: - la primirea confeciilor pe antier; - pe parcursul lucrrilor de montaj pe faze; - la terminarea lucrrilor de montare; - la recepia preliminar a obiectului Responsabilitatea pentru urmrirea calitii execuiei conform normelor n vigoare i desenelor de execuie, revine uzinei productoare i firmei care asigur montajul structurii, avnd obligaia de a semnala cu promptitudine proiectantului, eventuale abateri fa de proiect sau calitatea necoresunztoare a materialelor utilizate, constatate n momentul recepiei pe antier.
4.22.7 Recepia 4.22.7.1 Recepia n uzin

Toate elementele de construcii din oel trebuie s fie recepionate nainte de livrare de ctre organele de control tehnic de calitate al uzinei. Recepia n ntreprinderea care uzineaz elementele de construcii metalice se face dup ncheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv straturile de protecie anticoroziv prevzute a fi executate n uzin. Rezultatele verificrilor efectuate att pe parcursul uzinrii ct i la recepia n uzin, se vor consemna n certificatele de calitate eliberate de uzin n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare. Pentru fiecare element sau grup de elemente se va constitui un dosar de recepie care trebuie s cuprind datele prescrise la punctul 5.1.3. din STAS 767/0-88. Elementele respinse la recepie vor fi remediate conform prevederilor punctului 4.10.2. din STAS 767/0-86.
4.22.7.2 Recepia pe antier

La recepia elementelor pe antier se va ine seama de reglementrile n vigoare, privind recepia, expedierea i primirea mrfurilor, precum i stabilirea rspunderii expeditorului, cruului i destinatarului, cu care ocazie se vor ncheia procese verbale. Procedurile recepiei pe antier a confeciilor metalice uzinate se vor desfura cu respectarea prevederilor punctului 5.2.2. i 5.2.3. din STAS 767/0-88.
4.22.8 Norme de securitate i sntate n munc

La execuia lucrrilor se vor respecta prevederile urmtoarelor normative: - Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 cu modificrle i completrile de rigoare - HG300 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare i mobile. - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobat de M.M.P.S. cu Ordin Nr. 235/27.07.95. La executarea lucrarilor la inaltime se vor respecta prevederile normativului privind urmatoarele aspecte: - Incadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca. - Instruirea lucratorilor. - Dotarea cu echipamente individuale de protectie. - Organizarea locului de munca. - Rempe, scari de acces si balustrade.
pag 205 din 355
4.22.8.1 Norme specifice de protecie a muncii pentru manipularea si transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul nr. 719/07.10.97.
La executarea lucrarilor de manipulare si transport, se vor respecta prevederile normativului, privind urmatoarele aspecte: - Repartizarea adecvata a lucratorilor. - Instruirea lucrtorilor. - Dotarea cu echipamente individuale de protecie. - Alegerea mijloacelor de transport corespunztoare. - Depozitarea corect a materialelor pentru a nu provoca accidente.
4.22.8.2 Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de izolare termic, hidrofuge i protecie anticorozive, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 700/16.11.99
La executarea lucrrilor de izolaii se vor respecta prevederile normativului, privind urmtoarele aspecte: - Repartizarea corespunztoare a personalului la locul de munc. - Instruirea personalului. - Dotarea cu echipamente individuale. - Circulaia pe drumurile din santier. - Protecia mpotriva electrocutrii. - Izolaii la acoperiuri, terase i perei. - Conductorul punctului de lucru va stabili msurile specifice de protecie colectiv si individual, sculele, uneltele, dispozitivele i accesoriile necesare execuiei lucrrilor.
4.22.9 Prevenirea i stingerea incendiilor

La execuia lucrrilor se vor respecta prevederile urmtoarelor normative: - Normativ de siguran la foc a construciilor. Indicativ P118-1999. - Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata execuiei lucrrilor de construcii. Indicativ C 300-1994.
4.22.10 Dispoziii finale

Proiectantul i declin orice rspundere fa de elementele metalice executate sau montate necorspunztor, precum i fat de orice fel de modificare adus structurii (sarcini suplimentare, goluri n elemente de rezisten) aduse ulterior realizrii construciei, dac nu au fost cuprinse n tema de proiectare iniial i nu s-au luat n considerare la proiectare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completeaz cu memoriul tehnic justificativ cuprins n proiect, putndu-se completa cu orice msur suplimentar propus de uzin si de unitatea de montaj, dac nu contravine cu cele prevzute mai sus, ducnd la sporirea calitii execuiei.
4.23
ARHITECTURA
4.23.1 Generalitati
Specificaiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de ctre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri de asemenea este necesar acordul in scris al Inginerului. In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispoziii pentru ntreruperea lucrrilor si sa dea instruciuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Condiiile Generale ale Contractului.
pag 206 din 355
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele consemnate in proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de ctre Proiectant si Inginer. Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cnd stipuleaz ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si nregistrata de el. Rolul Inginerului este definit de Condiiile Generale ale Contractului. Ca parte a cerinelor de calitate in construcii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor urmri performanta lucrrilor finalizate. Urmrirea comportamentului lucrrilor construite si interveniile in timp reprezint o evaluare a condiiilor tehnice ale construciei si prezervarea capacitaii de funcionare pe ntreaga durata de funcionare. Urmrirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de msurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaz lucrrile prezente si categoria de construcii.
4.23.2 Operaiuni premergtoare

nainte de nceperea lucrrilor, ntreg personalul de execuie va fi instruit asupra procesului tehnologic a fazelor de lucru si asupra masurilor de protecie a muncii conform vol.1 NTSM. Instructajul va fi nscris in fisa individuala de protecia muncii. nainte de nceperea lucrrilor, terenul se va mprejmui cu panouri metalice, acolo unde este cazul, si se vor afia plcute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate (vizibile si noaptea). Muncitorii vor purta echipament de protecie, ochelari si casca si vor fi dotai cu toate sculele, utilajele si dispozitivele necesare operaiunilor ce urmeaz a fi executate. Uniti de msura si scopul lucrrilor: Toate unitile de msura vor fi in conformitate cu Standardele ISO.
4.23.3 Normative si reglementari

Folosirea normelor si standardelor romneti va prevala in Contractul pentru lucrri. In absenta Standardelor romneti pentru lucrrile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrri similare sau Standarde europene relevante. Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sntate si de protecie a muncii in vigoare. De asemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cnd se folosesc substane periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandrile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de construcie se vor gsi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. Lista standardelor si normativelor aplicabile
- C.204-80 - Normativ - Cadru privind Verificarea calitii Lucrrilor de Montaj al utilajelor si

instalaiilor Tehnologice pentru Obiective de Investiii, elaborat de IGSIC si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC si ICCPDC nr. 17/14.07.1983;
- C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si a instalaiilor

aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984.
- Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind "Calitatea in construcii" - HG 766/1997 pentru aprobarea unor Regulamente privind calitatea in construcii - HG nr. 273/94 Regulament privind ntocmirea si pstrarea "Crii tehnice a construciei"
pag 207 din 355
4.24
LUCRRI DE ZIDRIE
4.24.1 Generalitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie.
4.24.2 Standarde si normative de referinta

SR EN 1996-1-1+A1:2013 C 16-1984 C 17-1982 C 14/1-1994 MP 007-1999 P 1181999 SR EN 15287-1+A1:2011 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidarie din beton cu agregate grele BZG 290 X 240 X 188 mm Metodologie de investigare a zidariilor vechi Normativ de siguranta la foc a constructiilor Couri de fum. Proiectare, instalare i punere n funciune a courilor de fum. Partea 1: Couri de fum pentru aparate de nclzire neetane Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente pentru zidrie de argil ars Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 4: Elemente pentru zidrie de beton celular autoclavizat Agregate pentru beton Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton Ciment Partea 1: Compoziie, specificaii conformitate ale cimenturilor uzuale Ciment Partea 1: Compoziie, specificaii conformitate ale cimenturilor uzuale i i criterii criterii de de
SR EN 771-1:2011 SR EN 771-4:2011 SR EN 12620+A1:2008 SR EN 1008:2003
SR EN 197-1:2011 SR EN 197-1:2011 SR EN 459-2:2011 SR EN 459-1:2011 SR EN 459-3:2011 C 17-1982 SR EN 14411:2012 SR EN 15037-3+A1:2011
Var pentru construcii. Partea 2: Metode de ncercare Var pentru construcii. Partea 1: Definiii, caracteristici i criterii de conformitate Var pentru construcii. Partea 3: Evaluarea conformitii Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala Plci i dale ceramice. Definiii, clasificare, caracteristici, evaluarea conformitii i marcare Produse prefabricate de beton. Sisteme de planee din grinzi i blocuri de umplutur. Partea 3: Blocuri ceramice
4.24.3 Materiale si echipamente utilizate 4.24.3.1 Materiale

SR EN 771-1:2011 Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente
pag 208 din 355
pentru zidrie de argil ars C 17-1982 SR EN 1996-1-1+A1:2013 P2 - 85 SR EN 13369:2013 SR EN 771-4:2011 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat Normativul pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie. Reguli comune pentru produsele prefabricate din beton Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 4: Elemente pentru zidrie de beton celular autoclavizat
Se vor folosi caramizi numai de calitatea I. Lungimea de suprapunere si aranjarea zidariei va fi de in concordanta cu capitolul 13 din P2-85. Calitatea caramizilor trebuie sa in conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 85:
- Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de teracota mari
de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771-1:2011.
- Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS

438/1-89;
- Armaturi din STNB = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2-91; - Mortare si betoane conform marcilor din proiect; - Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton.
4.24.3.2 Mostre si testri
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia Inginerului, spre aprobare, urmatoarele mostre:
Caramizi presate pline sau blocuri pline din beton; Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota; Blocuri cu goluri din beton; Blocuri din BCA; Caramizi refractare; Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie.
4.24.3.3 Specificaii pentru mortare

Generalitati Mortarul va respecta:
- C17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala - P2 - 85, Tabelul 2.
Marca mortarului: M 50Z Materiale
- Lianti:
var hidratat conform SR EN 459-1:2011 var pasta conform SR EN 459-1:2011
- Agregate
Nisip natural de cariera sau de rau, conform SR EN 12620+A1:2008 Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
pag 209 din 355
nisip provenit din concasarea rocilor naturale; nisip de mare. Aceste nisipuri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar va avea un continut de cel putin 50% nisip natural.
- Armaturi
Armaturile trebuie sa fie in conformitate cu STAS 438/1 - 89 si 438/2 - 91. Betonul trebuie sa fie cel putin tip C8/10.
- Apa
Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie in cazul utilizarii altei surse, apa trebuie sa corespunda conditiilor SR EN 1008:2003.
- Ciment conform specificatiilor de la capitolul - Betoane. - Aditivi

Acceleratori de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru mortare de zidarie, de ciment si ciment var de marca 50 sau mai mari, la lucrarile executate pe timp friguros. Compozitia mortarelor de zidarie Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment care pot fi utilizate fara incercari preliminare in cazul folosirii nisipurilor naturale (conform SR EN 12620+A1:2008) sunt speficate in tabelul urmator: Tabel 64. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment, conform SR EN 12620+A1:2008 Tip mortar Materiale pentru 1 mc mortar Ciment F 25 (kg) Ciment var 230 M 30 (kg) 219 Var hidratat var pasta sau slam de carbid (mc) 0.090 Var pasta sau slam de carbid (kg) 115
Marca mortar si notatia
(mc)
(kg)
M 50 Z
1.18
1600
Mortare pentru pereti din elemente armate:
- Mortar de poza din ciment si nisip (1:3 parti in volume) si apa pana la realizarea unui mortar de
consistenta vartoasa (determinata cu conul etalon);
- Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment si nisip (1: 3 parti in volume) si
apa pana la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata cu conul etalon). Prepararea mortarelor Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proceduri mecanice, asigurandu-se umatoarele conditii:
- dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de 2% pentru lianti si

3% pentru agregate;
- amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.

Controlul calitatii mortarelor Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala si conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca acestea vor fi conform SR EN 771-1:2011. Mortar de ciment si mortar de ciment cu var
pag 210 din 355
In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 1982. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu SR EN 771-1:2011. Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA. Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips. Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare.
4.24.3.4 Verificarea calitatii materialelor

Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru:
- Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform SR EN

1996-1-1+A1:2013; SR EN 771-1:2011.
Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale conform SR EN 15037-3+A1:2011; Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri; Calitatea blocurilor din BCA; Calitatea caramizilor refractare; Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie; Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie; Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri, buiandrugi etc. conform SR EN 1996-1-1+A1:2013 si Normativul C 140 79.
- Calitatea armaturilor conform STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91.

4.24.3.5 Livrare, manipulare, depozitare
Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.
4.24.4 Execuia lucrrilor. Montare, instalare, asamblare 4.24.4.1 Zidria de umplutura si portanta
Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:
pag 211 din 355
- caramizi din argila arsa cu sau fara goluri; - blocuri de teracota mari cu goluri; - blocuri cu gauri din beton;
Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ:
- blocuri din BCA, care respecta cerintele prescrise ale Proiectantului sau similar aprobate.
4.24.4.2 Crmizi din argila si blocuri din beton
Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z. Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R necesara de 2,0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe ambele parti. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0,46 W/m2K. Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim caramida in lungul zidului si pe caramida/blocul per grosimea lui. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in SR EN 1990:2004. Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 2 85 figurile 58 63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin caramida. Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel beton 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 85 figura 65). Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2 85, figura 64b, cu bare 8 mm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortat M 100 Z. Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z.
pag 212 din 355
Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x 6mm de 100 cm lungime. Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse.
4.24.4.3 Elemente nestructurale din zidarie

Tubulatura de ventilatie se va executa din: prefabricate speciale caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea A si marca 100 Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.
4.24.4.4 Executarea lucrarilor pe timp friguros

La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 84.
4.24.4.5 Executarea lucrarilor de reparatii ale zidariilor

Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor. In functie de gradul de degradare se va stabili tipul de interventie, care va fi descrisa in proiect . Reteserea zidariei
se decoperteaza tencuiala existenta se desface zidaria existenta in zona avariata se curata suprafata de contact a zidariei existente se vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet se instaleaza zidaria noua asigurandu-se teserea cu cea existenta se decoperteaza tencuiala existenta se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa se aplica pe ambele fete ale peretelui, in zonele unde se va injecta, un strat de mortar de 3-4 cm Se astupa stuturile.
Repararea prin injectare cu mortar
- concomitent, se introduc in fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8mm, la intervale de cca. 1m. - se asteapta intarirea mortarului
pag 213 din 355
- se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p3atm). - Se incepe de jos in sus, tinand desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat urmator.
Cind mortarul refuleaza pe la stutul de sus, se inchide cel de jos, prin care s-a facut injectarea si se desface urmatorul. Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii.
4.24.5 Controlul calitatii, abateri admise

Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea:
- Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate,
etc.) la elementele realizate.
- Aspectul general si starea fiecarui element in parte. - Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse. - Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi,
etc.) Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, Beneficiarul si/sau Inginerul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.
4.24.5.1 Verificarea inainte de inceperea zidariei
- Verificarea proiectului si a detaliilor de executie; - Verificarea etapelor executate anterior (PV receptie structura realizata anterior); - Verificarea trasarii zidariei.
4.24.5.2 Verificarea in timpul executiei zidariei
- Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente:

caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati; mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta fiecarei sarje; ghermelele respectarea formei, dimensiunilor si a gradului deprotectie impotriva umiditatii;
- Pe parcursul executiei zidariei se va verifica:

daca este respectata procedura tehnica de executie proprie Antreprenorului; calitatea materialelor in momentul punerii in opera; daca se respecta proiectul tehnic; se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor; daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta; daca se realizeaza teserea rosturilor; daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare; daca se monteaza ghermele in locurile indicate; daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
4.24.5.3 Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie
- Se vor efectua urmatoarele verificari:

aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4. daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile. daca s-au intocmit procesul verbal de lucrari ascunse si procesul verbal de receptie calitativa, corespunzatoare acestei etape.
pag 214 din 355
4.24.6 Abateri admise (devieri de la cotele din planuri)
- Grosimea zidurilor:
pereti din caramida: 4 - 10mm. pereti din BCA: 5 - 10mm.
- Marimea golurilor:
pentru ziduri din caramizi: 10mm pentru ziduri din BCA: 20mm.
- Planeitatea suprafetelor:
pentru ziduri portante: 3mm/m pentru ziduri neportante: 5mm/m
- Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:

pentru ziduri portante: 3mm/m pentru ziduri neportante: 5mm/m
4.25
LUCRARI DE TENCUIELI
4.25.1 Generalitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
- Dupa pozitia lor in constructii:

Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.
- Dupa natura suprafetei pe care se aplica:

Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil); Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi); Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil); Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil). Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir,grund si strat vizibil.
- Dupa modul de finisare al fetei vazute:

Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc. Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. Tencuieli sclivisite
pag 215 din 355
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apastop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa. Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. Tencuieli decorative Care la randul lor se impart in: Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant. Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara. Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmura etc.) Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet, ipsos etc.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. Tencuieli subtiri Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca in corpurile mari (la fatade), tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a suprafetelor suport. Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor. Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrarilor, in special in cazul tencuielilor exterioare:
- conditii de iarna: tmin = +10C; - conditii de vara: t = +10C +30C; - umiditate 65%
Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia. Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:
- uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare; - limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.
pag 216 din 355

C 17-82 SR EN 12620+A1:2008 STAS 1134-71 NE 001 1996 C140 86 SR EN 1008:2003 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli Agregate pentru beton Piatra mozaic (mozaic). Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton Ciment Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 197-1:2011
4.25.3 Materiale si echipamente utilizate, controlul calitatii,

LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:
Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
- nisip provenit din concasarea rocilor naturale - nisip de mare

Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa Se va utiliza apa potabila . Aditivi
- Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea

plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.
- Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru

zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.
- Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se

va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.
- Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8 cm

la careul etalon. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
pag 217 din 355
- La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; - La mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10
ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.
4.25.4 Executia lucrarilor. montarea, instalarea, asamblarea

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
- Pentru sprit:
aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
- Aplicarea pe blocurile BCA 14-15 cm.

Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm; Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 1012cm. Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-15 cm.
4.25.4.1 Operatiuni pregatitoare

Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;
- terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea
provoca deteriorarea tencuielilor;
- suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa
si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
- suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari

decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
- rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede
(sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
- verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)
- precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti metalici,
coltari.
4.25.4.2 Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.
4.25.4.3 Executia amorsarii
- Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa
cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
- Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu

mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
pag 218 din 355
- Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3

(ciment, var, nisip);
- Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
4.25.4.4 Executia stratului de baza

Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:
- Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la

3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
- Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor

executa de pe platforme de lucru continue.
- Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate.
- Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va verifica

in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.
- Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va executa

dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
- Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si
sa nu aiba granule vizibile de var nestins.
4.25.4.5 Executarea stratului vizibil
- Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin
de pana la 1 mm.
- Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale

de timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca.
- Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip
de 0-1 mm.
- Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire
de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m de var pasta.
- Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea

tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
- Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in
cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
- Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la
executia zidariei.
- La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din
pasta de ciment.
- Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau actelor
de vandalism trebuie protejate de profile metalice.
- In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se vor
lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros indicativ C 16-1984.
pag 219 din 355
4.25.4.6 Sisteme de fatada agrementate

Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturilor suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje:
- Tencuiala de finisaj si vopsea; - Strat de tencuiala, texturat; - Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri).
4.25.5 Controlul calitatii, abateri admise
- Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Antreprenor si receptionate de Beneficiar

si Inginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
- Inainte de executarea tencuielilor, Antreprenorul va obtine acordul Inginerului privind tehnologia

de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
- Antreprenorul si Inginerul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii
fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apa.
- Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Beneficiarului si Inginerului

(inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.
- Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:

rezistentei mortarului; numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m; aderenta la suport si intre straturi; planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
- Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se

efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
- Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor intrande
si iesinde.
- Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi de
var nestins urme vizibile de reparatii locale.
- Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile

ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.
- Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care
probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.
- Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la

racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.
- Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice

directie pe suprafata tencuita.
- Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia

prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
- Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai
putin vizibile.
- Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de

lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 220 din 355
4.25.5.1 Verificarea inainte de inceperea tencuielilor
- existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor; - daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal
pentru lucrarile ce devin ascunse);
- daca suprafetele suport sunt corespunzatoare; - daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de
certificate de calitate.
4.25.5.2 Verificarea in timpul executarii tencuielilor
se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect; daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; daca se respecta grosimea stratului de mortar; daca se respecta procedura tehnica de executie; se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate; daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii; aderenta cu stratul support este corespunzatoare.
4.25.5.3 Verificarea la terminarea tencuielilor
- verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele
admisibile;
- Inginerul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de

lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;
- verificare a planeitatii suprafetelor tencuite; - verificarea grosimii straturilor de mortar

4.25.6 Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor
Tabel 65. Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor Defecte Umflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale Zgrunturi mari (pana la 3 mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire. Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime). Abateri la verticala a tencuielilor peretilor. Tencuieli brute Maxim 3 cm la fiecare m. Tencuieli driscuite Nu se admit Tencuieli gletuite Nu se admit
Maxim 2 la m.
Nu se admit
Nu se admit
Nu se verifica
Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea pana la 2 mm. Pana la 1 mm / m si max. 3 mm pe toata inaltimea
Max. 2 neregularitati/m in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea incaperii.
Max. cele admise pentru elemente
pag 221 din 355
Defecte
Tencuieli brute suport.
Tencuieli driscuite ncaperii.
Tencuieli gletuite
Abaterile de la verticala si orizontala a muchiilor intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafturile ferestrelor, racordarea peretilor cu avanul. Abaterile de raza la suprafete curbe.
Max. cele admise pt. Suportul elementelor.
Pana la 1 mm / m si max. 3 mm de element.
Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.
Nu se verifica.
Pana la 5 mm.
Pana la 3 mm.
4.26
LUCRARI DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI USCATE

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton.

SR EN ISO 1461:2009 SR EN 10143:2006 SR EN ISO 10140-1:2011 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din font i oel. Specificaii i metode de ncercare Table i benzi de oel acoperite termic continuu. Tolerane la dimensiuni i la form Acustic. Msurarea n laborator a izolrii acustice a elementelor de construcii. Partea 1: Reguli de aplicare pentru produse particulare Acustic. Msurarea n laborator a izolrii acustice a elementelor de construcii. Partea 5: Cerine referitoare la instalaii i echipamente de ncercare Acustic. Msurarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 4: Msurarea n situ a izolrii la zgomot aerian ntre camere Acustic. Msurarea n laborator a transmisiilor pe ci colaterale ale zgomotului aerian i ale zgomotului de impact ntre ncperi adiacente. Partea 2: Aplicaii la elemente uoare n cazul n care mbinarea are o influen redus Sisteme de management al calitii. Cerine
SR EN ISO 10140-5:2011
SR EN ISO 140-4:2002
SR EN ISO 10848-2:2006
SR EN ISO 9001:2008
4.26.2 Materiale si echipamente 4.26.2.1 Pereti de compartimentare din gips carton si placari
Peretii cu schelet metalic si placi de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Placile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile placilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre placi. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metalic si Placi din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari.
pag 222 din 355
Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in programele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica. Rezistenta la apa Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri: Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica specifica; Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz.
Protectia antifoc si protectia fonica Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc. Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre placi. Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre compartimentele standard trebuie sa fie de cel putin 40db. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale in lucrarile de reabilitare. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Placile din gips carton de pe profilele metalice sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor monumente istorice, care au tratament pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Se recomanda se se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca suport, pentru a reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W. Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton. Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Inginerul pentru Incendiu.
4.26.2.2 Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile

Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata, care in majoritatea cazurilor este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatial dintre tavane. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate sau in concordanta cu cerintele din proiect. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.
pag 223 din 355
4.26.2.3 Materiale
Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor Antreprenorul furniza mostre de materiale Inginerului pentru aprobarea acestora. Pereti din gips carton si placari ale peretilor Principalele materiale folosite sunt: - Placi uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm Placile pot fi: Placi normale; Placi izolante fonice; Placi rezistente la umiditate de culoare verde; Placi antifoc de culoare rosie; - structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor; o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.; elemente de prindere si rigidizare: ancore, cleme, tije, bride, etc. - alte accesorii metalice: suruburi autofiletante si piulite cu filet; suruburi cu diblu din plastic; conexpanduri; console pentru montare. Alte materiale: chit, banda adeziva; Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25 mm; Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 1015 cm; Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori); Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz. Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora. Tavane false Principalele materiale folosite sunt: - Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm; Structura suport a tavanului este facuta din: - Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; - Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui; - Profile din tabla zincata pentru structura; - Profile perimetrale; - Sisteme de suspendare; - Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc. - Fiting-uri metalice: - Suruburi si piulite cu filet; - Piese de legatura la intersectia profilelor; - Piese de legatura intre profile; - Console universale.
pag 224 din 355
4.26.3 Executia lucrarilor. Montaj, instalare, asamblare 4.26.3.1 Compartimentari uscate

Compartimentari din gips carton Etape de executie: - Montare banda de etansare autoadeziva; - Montarea profilelor de tabla de otel-Zn; - Montarea Placilor de gips carton; - Finisarea peretilor; Montare banda auto-adeziva: Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o banda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor. Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele, prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese speciale de legatura. Montarea placilor de gips carton. Montarea Placilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta. Placile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru urmatorul. Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile interioare, electrice, sanitare, termice. Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare. Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips carton a celei de a doua fete. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete sa fie decalate; Finisarea peretilor Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit peste aceasta. Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbinare. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte. Panourile trebuie sa respecte caracteristicile din tabelel 58. Tabel 66. Caracteristici panouri Caracteristica Grosime Metoda de incercare SR ISO 4593:1998 U.M. mm Nivel de referinta 10
pag 225 din 355
Caracteristica Variatia dimensionala cu umiditate Rezistenta la rupere prin tractiune Rezistenta la rupere prin incovoiere Modul elasticitate la incovoiere Rezistenta la lovituri cu bila Rezistenta la zgariere Clasa de combustibilitate Rezistenta in medii chimice
Metoda de incercare STAS 10681-85, pct 3.1. SR EN ISO 5271:2012 SR EN ISO 178:2011 SR EN ISO 178:2011 STAS 1068185, pct 3.2 Rezistenta la zgariere
U.M. % N/mm N/mm N/mm clasa
Nivel de referinta - long: 0,505; - transv: 0,830; >80 >100 >1000 Fara modificari Fara zgarieturi C1 Fara modificari
Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si si suruburi de prindere, conform instructiunilor producatorului.
4.26.3.2 Tavane suspendate din gips-carton

Etapele lucrarii: - Montarea structurii metalice; - Realizarea instalatiilor; - Montarea Placilor de gips carton; - Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati; - Finisarea suprafetelor. Montarea structurii metalice suspendate: Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tiranti care se suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie. Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare. Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati): - Lucrari electrice: Cablare, pat de cabluri etc. - Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; - Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc. Montarea placilor de gips carton: - La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane. Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati): - Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru iesirirele de urgenta etc.; - Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.; Finisarea suprafetelor:
pag 226 din 355
Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc.
4.26.4 Verificarea la livrare

Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele de calitate si de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri: - Dimensiuni: Lungime, latime: 2.5mm; Grosime: 0.25mm; - Aspect: Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete. - Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime,latime, grosime.
4.26.5 Verificarea inaintea inceperii lucrarilor

Se vor verifica urmatoarele: - daca trasarea este conform proiectului; - daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara); - daca materialele componente placi, profile respecta cerintele indicate (existenta certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice); - daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare; - daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor;
4.26.6 Verificari in timpul executiei

Trebuie verificat: - daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului; - daca se respecta proiectul tehnic; - daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o distanta de 60 cm intre ele; - daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau alte structuri existente; - daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm;
Pentru peretii despartitori: - daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil; - daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele WC; - daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii; - cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Antreprenorul a inceput placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate; - pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate, pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc;
pag 227 din 355
4.26.7 Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea lucrarilor se verifica: - verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati; - daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false; - daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa; - daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;
4.27
LUCRARI DE TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE
4.27.1 Generalitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.

SR EN ISO 10848-2:2006 Acustic. Msurarea n laborator a transmisiilor pe ci colaterale ale zgomotului aerian i ale zgomotului de impact ntre ncperi adiacente. Partea 2: Aplicaii la elemente uoare n cazul n care mbinarea are o influen redus Acustic. Msurarea n laborator a izolrii acustice a elementelor de construcii. Partea 1: Reguli de aplicare pentru produse particulare Acustic. Msurarea n laborator a izolrii acustice a elementelor de construcii. Partea 5: Cerine referitoare la instalaii i echipamente de ncercare ncercri de reacie incombustibilitate la foc ale produselor. ncercarea de
SR EN ISO 10140-1:2011 SR EN ISO 10140-5:2011
SR EN ISO 1182:2010 SR EN ISO 1716:2010 SR EN ISO 9001:2008
ncercri de reacie la foc ale produselor. Determinarea cldurii de ardere superioare (valoare calorific) Sisteme de management al calitii. Cerine
4.27.3 Materiale si echipamente utilizate 4.27.3.1 Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare
Descriere Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: - neteda; - texturata de model de suprafata fin granulata; - micro-perforata. Sistemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni: - 600 x 600mm - 600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale: - 600 x 1600mm - 600 x 1800mm
pag 228 din 355
600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm
Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate. Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica, se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica s a tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite: - cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) - 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz. Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile Proiectantului si graficele pentru finisaje, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescriptiile din manualul de montare al Producatorului. Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.
4.27.3.2 Sisteme de tavane false metalice liniare

Descriere Aceste sisteme, sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste sau imbinari late, asa numitele tavane lamelare cu profile negre din plastic pentru imbinare. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).
4.27.3.3 Materiale
Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:
pag 229 din 355
fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice; fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;
Alte elemente pentru tavan: - Goluri de vizitare si chepenguri; - Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; - In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan. Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc, in concordanta cu normele romanesti. Structura suport pentru tavane este facuta din: - Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; - Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; - Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; - Carlige reglabile din otel galvanizat; - Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; - Fiting-uri metalice; - Suruburi si piulite cu filet; - Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: - Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm; - Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane lamelare; Alte elemente de tavan: - Goluri de vizitare si chepenguri; - Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; - In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect. Structura suport a tavanelor este facuta din: - Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; - Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare); - Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime; - Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; - Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; - Fiting-uri metalice; - Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.
pag 230 din 355
4.27.3.4 Demontarea
Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.
4.27.3.5 Rezistenta la foc

Clasificare Tavanele false trebuie clasificate ca materiale cu combustie limitata cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc conformprevederilor din standardele romanesti. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care 2 nu depasesc 20 m . Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform prevederilor legale.
4.27.3.6 Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.
4.27.3.7 Durabilitate
Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare. - Panouri si placi de tavan. - Sistem de suspendare. - Goluri de vizitare. Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de
pag 231 din 355
inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.
4.27.3.8 Livrare si depozitare

Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor.
4.27.4 Executia lucrarilor montare, asamblare

Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); - Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).
4.27.4.1 Tavane false cu suport modular

Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): - Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. - Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; - Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: - Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): - Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de avertizare etc.; - Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc. Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului. Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate trebuie asezate conform asezarii mobilierului. Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Antreprenori asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect.
pag 232 din 355
4.27.4.2 Sisteme de tavane metalice liniare

Montarea structurilor metalice pentru suspendare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; - In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: - Se vor consulta cerintele altor specialitati. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat impotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.
4.27.5 Controlul calitatii, abateri admisibile 4.27.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Inginer. Trebuie verificate urmatoarele: - Daca marcarea este facuta conform proiectului; - Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan. - Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?); - Daca materialele au fost depozitate corect; - Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Antreprenor; - Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals: amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar. - Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile
pag 233 din 355
moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu). Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fitingurile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate. Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Antreprenor, daca nu sunt transmise de Beneficiar sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre Inginer.
4.27.5.2 Verificarea in timpul executiei lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele: - Daca se respecta procedura tehnica de executie a Antreprenorului; - Daca se respecte proiectul tehnic; - Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente; - Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige; - Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse. - Toate componentele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate. - Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline; - Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii. - Antreprenorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare. - Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Antreprenorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer. - Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). - Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel. - Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform SR EN ISO 140-4:2002 si pentru: atenuare fonica de la o clasa la alta: SR EN ISO 10848-2:2006. absorbtia sunetului: SR EN ISO 354:2004. reducerea sunetului: SR EN ISO 10140-3:2011
4.27.5.3 Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucrarile sunt finalizate: - Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile;
pag 234 din 355
Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de sarcini suportului. Tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie. Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar. Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
4.27.5.4 Abateri admise

Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea totala.
4.28
LUCRARI DE PLACARE
4.28.1 Generalitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mozaic. Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide.

SR EN 14411:2012 SR EN 13373:2003 SR EN 1323:2008 Plci i dale ceramice. Definiii, clasificare, caracteristici, evaluarea conformitii i marcare Metode de ncercare a pietrei naturale. Determinarea caracteristicilor geometrice ale elementelor Adezivi pentru plci ceramice. Plac de beton pentru ncercri
pag 235 din 355
4.28.3 Materiale si echipamente utilizate

Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt: - Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa; - Placi portelanate (rezistente la acid pentru laboratoare); - Placi ceramice smaltuite; - piatra naturala; - caramida aparenta ; - adeziv sau mortar; - ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra; - distantieri; - chituri pentru rosturi; Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conformitate si procesul verbal de receptie pe santier. Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depozita in incaperi cu umiditate (constanta) redusa. In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija pentru a se evita spargerea lor.
4.28.4 Executia lucrarilor, montarea, instalarea, asamblarea

Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor. Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare. Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea placajelor astfel ca pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat. Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati neputand depasi 2mm/m. Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul aplicandu-se pe spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe orizontala / verticala si cu nivela cu bula de aer. Dupa montarea a 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare, placile se vor curata de mortar prin frecarea cu o carpa umezita. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului cu carpa umezita cu apa. Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile.
4.28.5 Controlul calitatii, abateri admise 4.28.5.1 Verificarea inainte de incepere lucrarilor
Existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de placaje in documentatia Antreprenorului; Existenta procesului verbal de receptie pentru stratul suport; Terminarea lucrarilor destinate a proteja lucrarile de placaje (invelitori, plansee) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii); Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinari vizuale
pag 236 din 355
4.28.5.2 Verificarea in timpul executiei lucrarilor

Respectarea procedurii tehnice de executie; Respectarea detaliilor de montaj; Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect; Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare; Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport; Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat; Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp; Uniformitatea si continuitatea rosturilor
4.28.5.3 Verificari la sfarsitul lucrarilor

Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Nota: lucrarile de placari raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizare, chiar si dupa finalizarea intregii lucrari. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor. Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, ex. 1m la fiecare 5m. Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale deficiente care depasesc abaterile admisibile.
4.28.6 Abateri admise 4.28.6.1 Placaje exterioare

Placaje din piatra naturala; Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: 0,5mm in sens orizontal si 1mm in sens vertical; - din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp. Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: pe verticala nu se admite, iar pe orizontala se admite max. 1 mm la o placa. - din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. 1.5mm. Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm. - din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm. Placaje din Placi ceramice smaltuite; Devierea de la planeitate a Placilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm. Devierea de la verticalitate a Placilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm. Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa. Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm. Placaje din caramida aparenta. Devierea de planeitate: 2mm. Devierea de la verticalitate: nu se admit. Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1 mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.
pag 237 din 355
4.28.6.2 Placaje interioare

Placaje din faianta si piatra - Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm - Devierea rosturilor dintre Placile placajului: 1mm/placa. - Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile placilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp. - Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit. - Pete pe suprafata placajului: nu se admit. - Latimea rosturilor dintre placi: perfect uniforma.
4.29
LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii.

C 56 2002 C 3 76 SR EN 1008:2003 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton Abrazivi pe suport. Condiii tehnice generale de calitate
SR 1581:1994

Principalele materiale sunt: - vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; - vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica; - chituri, grunduri, ipsos. Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperature de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C.
4.29.3 Pregatirea si executia lucrarilor 4.29.3.1 Suprafete gletuite si tencuite

Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede,fara desprinderi si fisuri. Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor. Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsosvar, 1 parte 1 si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata cu perii sau bidinele curate si uscate.
pag 238 din 355
4.29.3.2 Suprafete de lemn

Inainte de inceperea lucrarilor de vopsire tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport sau montaj; Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate. Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorienu trebuie sa depaseasca 15%. Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.
4.29.3.3 Suprafete metalice

Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante, etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei.
4.29.3.4 Executia lucrarilor 4.29.3.4.1 Generalitati

Zugraveli si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin +5C.;in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor. Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20C, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica prin dispozitive omologate sau alte procedee (se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%). Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 6C, pentru evitarea condensarii vaporilor. Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie.
4.29.3.4.2 Vopsitorie cu vopsea lavabila

In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60, la pereti si tavane. Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine: - In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. - Pentru preaprarea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea lavabila si un volum egal de apa si se omogenizeaza.
pag 239 din 355
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este o o de minimum 2 ore la temperatura +15 C si o ora la +25 C mai mare. Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de 2 folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm .
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata. Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre Inginer (dirigintele de lucrare): - indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; - calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; - respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; - corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vopsea; - Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia; - Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. Vopsirea tamplariei din lemn si metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza: - aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora; - verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; - verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%; - indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
4.29.3.4.3 Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:

Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.
4.29.4 Controlul calitatii, abateri admise 4.29.4.1 Verificari inainte de inceperea executiei
Se vor verifica urmatoarele: - Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.); - Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de constructor; - Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Beneficiarului; - Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; - PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).
4.29.4.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor 4.29.4.2.1 Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
pag 240 din 355
Se vor verifica urmatoarele: - Daca este respectata procedura tehnica de executie; - Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate; - Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii; - Aspectul zugravelilor; - Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; - Aspectul zugravelilor; - Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri); - Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete; - Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
4.29.4.2.2 Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal

Trebuie verificate urmatoarele: - Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri); - La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea; - Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii.
4.29.4.3 Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
4.30
LUCRARI DE PARDOSELI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.
4.30.1 Clasificari
Dupa pozitia lor fata de constructie: pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile; pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit. Dupa continuitatea suprafetei pardoseli continue, turnate monolit cu sau fara rosturi (mozaic, masa de spaclu pe baza de polimeri); pardoseli discontinue, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans (piatra naturala sau artificiala, mozaic, lemn, polimeri); Dupa senzatia cald rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in:
pag 241 din 355
pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil); pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil); pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mozaic turnat, piatra naturala, placi ceramice portelanate);
4.30.2 Alcatuirea pardoselilor

In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi: - Stratul suport care poate fi din beton sau pamant si in cazul in care exista subsol sau parter fara subsol beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli. - Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau sapa uscata din placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor cerinte pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapei auto-nivelanta: un strat isolator din 15mm polistiren. - In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii (membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane impermeabile, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din polistiren sau poliuretan), si sa permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzurar. Incaperile de langa piscine, deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei. - Stratul de uzura care trebuie sa asigure: siguranta in utilizare; rezistenta la sarcini statice si dinamice; confortul termic si acustic; clasa de combustibilitate prescrisa;
4.30.3 Abateri admisibile

Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca: - max 20 mm fata de dreptarul de 2 m lungime la suprafata terenului de fundatie; - max 10 mm fata de dreptarul de 2 m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).

STAS 339-80 SR EN 1008:2003 Acid cloridric tehnic Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton Agregate pentru beton Cuie din srm de oel Acid oxalic tehnic Plci i dale ceramice. Definiii, clasificare, caracteristici, evaluarea conformitii i marcare Normativ privind proiectarea, executarea si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile Ciment Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 12620+A1:2008 STAS 2111-90 STAS 4992-68 SR EN 14411:2012 GP 037-98 SR EN 197-1:2011
pag 242 din 355
SR EN 197-1:2011 SR 7055:1996 C56 2002 C 140 - 86 STAS 44-84
Ciment Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale Ciment Portland alb Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii Normativ pentru vrificarea calitatii lucrarilor de constructii Produse petroliere. White-spirit rafinat

Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt: - Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ apa pentru constructii, conform SR EN 1008:2003; Nisip conform SR EN 12620+A1:2008; Ciment Portland, conform SR EN 197-1:2011; agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71; Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055:1996; Ciment Pa 35, conform SR EN 197-1:2011; Agregate Naturale, conform SR EN 12620+A1:2008; - Placi si piatra naturala piatra naturala, culoarea conform SR EN 14411:2012; - Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari; Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare); Placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe carton; - Placari sintetice continue pentru pardoseli; Placare cu PVC; Finisaje din PVC. - Borduri Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm); Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala; Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8 cm, grosimea de la 12 la 15 mm) cu muchia superioara rotunda sau oblice; - Accesorii Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta; Folie PE ca bariera pentru vapori; Cuie din otel, conform STAS 2111-90; Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti; Hidrat de clor tehnic, conform STAS 33980; Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-84; Corpuri abrazive; Acidul oxalic, conform STAS 4992-68; Oxizi de vopsire Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate; Adeziv pentru pardoseli; Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv; ceara pentru parchet;
pag 243 din 355
Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece; Placi speciale din metal sau plastic pentru scari; Rosturi de separare din alama in mozaic; Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli; Echipamente Masina pentru raschetare si lustruire. Masina pentru lustruit mozaic.
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii.
4.30.5.1 Transport si depozitare

De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri: - Transportul pieselor de parchet, a plintelor si bordurilor se va face numai in vehicule curate si acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni. Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa. - Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite, se vor depozita in incaperi inchise. - Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite, uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si acoperite, la temperaturi cuprinse intre + 5C +35C, ferite de actiunea luminii solare directe, in pozitie verticala. - Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi intre + 15C si + 20C. - Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa se va depozita in magazii acoperite, la temperatura de + 5 C + 35 C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma in intregime, acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei. - Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 Kg, pe sortimente si culori diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. - Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max. 40 Kg/buc.). Depozitarea se face in spatii acoperite. - Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face in ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic. - Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare. - Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita in magazii uscate. - Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atat in timpul transportului (ce se face in saci), cat si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane. Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului.
pag 244 din 355
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
4.30.6 Executia, montarea, instalarea, asamblarea 4.30.6.1 Reguli generale

In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchise. Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect. Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea de catre Inginer ca acesta a fost bine executat. La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre straturi.
4.30.6.2 Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala. Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza peste el imbracamintea pardoselii. Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
4.30.6.3 Executia stratului suport

Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea la necesara conform standardelor si indicatiilor din proiect. Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicata direct pe suprafata respectiva, fie deasupra startului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire. Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avand consistenta de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli. Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata.
pag 245 din 355
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0 7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivel. Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin. Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele: - suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm. - pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: se amplaseaza folii din poliuretan sau polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice. - diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine incastrate in sapa, in numarul si pozitiile stabilite prin proiect. In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc, care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport. De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge: - acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc); - alcalii si lesii; - produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.); - produse zaharoase; - saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata saramura etc.); - substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.); - uleiuri vegetale.
4.30.6.4 Executia pardoselilor finisaj

Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza.
4.30.7 Pardoseli din PVC

Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante de trafic intens. Alcatuirea pardoselii Pardoseala din covor PVC este alcatuita din: - sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100 T; - sapa autonivelanta; - imbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice, montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste sapa de egalizare; - plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in dibluri montate in stratul de sapa; - plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala; Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu etansarea rosturilor prin sudura cu snur din PVC plastifiat.
4.30.7.1 Executarea finisarilor pardoselilor 4.30.7.1.1 Materiale utilizate:
pag 246 din 355
Covor din PVC; Pardoseli polivinilice de trafic intens ; Adeziv; Snur plastifiant; Adeziv Prenadez 300; Sapa autonivelanta; Cuie din sarma de otel conform STAS 2111/90; Nisip, conform SR EN 12620+A1:2008;
Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens sunt date in tabelul 67. Tabel 67. Caracteristicile covoarelor PVC de trafic intens Caracteristica Grosime Rezistenta la foc Grad de gelifiere Absorbtia la apa Rezistenta la uzura Rezistenta la tractiune - longitudinal - transversal Elasticitatea Rezistenta la compresiune Duritatea mm mg/cm g/cm N/mm mm mm Grade Unitate de masura 2,5 3 Neinflamabil , clasa C1 Fara fisuri sau crapaturi 1,4 1,7 0,0003 0,0005 7,3 7,7 7,1 7,3 0,7 0,8 0,8 0,9 70 - 71 Valori admisibile
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii din PVC.
4.30.7.1.2 Structura pardoselii

Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza: - se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din ciment; - plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi; Pardoseala din PVC lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pardoseala cu o banda din PVC. Executarea finisajului pentru pardoseala In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, inainte de o montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16 C si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie sa depaseasca 3 % (in procente de greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatelor de masura omologate. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: - cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1 %, daca portiunea
pag 247 din 355
respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %; Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cand dupa aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-se o atentie deosebita colturilor intrande. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective. Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala.
4.30.7.1.3 Pregatirea covoarelor pentru aplicare

Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii: - fasiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala; - rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii; - daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fasia nu se va intrerupe in dreptul usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii; - se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm; - Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fasii, cu 2 3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fasie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o incapere. Fasia innadita se va amplasa langa perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei. Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita sederii in sol a covorului. Dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2 peretelui; 3 mm mai scurte fata de profilul
La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc, fasiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizand un cutit pentru croit. Lipirea covorului cu adeziv Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si capetele fasiilor de covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea, se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza. Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu margini longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate. Pentru lipirea cu adeziv se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces din incapere.
pag 248 din 355
Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de covor intoarse cat si suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor innaditurilor se va lasa cate o zona de cca 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul marginilor. La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiilor de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiate la dimensiunile 2 x 12 cm. Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din PVC se va face cu ajutorul unui spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv. Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adica cate circa 0,350 Kg/mp, atat pentru stratul suport cat si pentru fasia de covor. Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fasiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport. Lipirea covorului se va face dupa 20 40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de umiditate si gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cand degetul nu mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta. Jumatate de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului. Aceasta asezare a fasiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fasia de material. Antreprenorul va presa manual fiecare fasie in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre marginile ei si din axul fasiei de covor catre marginile sale. In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale, cu o latime de cca 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului. Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu maner lung), avand greutatea de 25 30 Kg, lungimea de 40 50 cm si diametrul de 12 15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avand grosimea de 1,5 2 cm (pentru lipirea covorului). In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe. Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata, daca curatarea nu se face imediat, suprafata covorului va ramane patata. Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face conform instructiunilor aratate mai sus. Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor ramase nelipite, se vor taia si lipi. Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit.
pag 249 din 355
Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe stratul suport si pe marginile covorului. Se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de 20 40 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500 1000 gr. Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute. In cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii; fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor. Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de taiere a marginilor longitudinale, precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o aplica cu atentie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni.
4.30.7.1.4 Montarea plintelor

Pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, langa perete, dibluri tronconice de lemn de brad fixate ci gips in cavitatile pregatite din perete, la distanta de 40 - 50 cm unul de altul. Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza pervazurile din lemn. Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor prinde ca mai sus. Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; se vor monta conform instructiunilor producatorului.
4.30.7.1.5 Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC

Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa aspra si uscata. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise. Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o carpa moale, umeda si bine stoarsa, dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un strat subtire si uniform din ceara. Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta carpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din pvc pana la lustruirea completa; in cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa, aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si indepartarea prafului cu carpe, si chiar mai mult cand se folosesc mecanice de curatire, se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili, intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii unui incendiu sau explozii.
4.30.7.1.6 Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarilor Antreprenorul si Proiectantul vor verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii: - covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin, nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi;
pag 250 din 355
fasiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi; suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda, nu se admit portiuni in relief sau adancituri; suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita, nu se admit pete; racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc trebuie sa fie bine pasuite la croire.
4.30.8 Pardoseli PVC 4.30.8.1 Caracteristicile materialelor

Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC - Sunt alcatuite dintr-un strat suport si un strat de uzura, trebuie sa fie tratate antibacterian iar suprafata sa fie prevazuta cu o spuma poliuretanica care sa evite aplicarea unui strat de lustruire. Tabel 68. Caracteristicile covoarelor PVC CARACTERISTICA TEHNICA Luciu Alungire Revenire la alungire Rezistenta la abraziune Frecare Stabilitate dimensionala Grosime strat uzura Grosime totala Greutate CERINTE <12 5mm >90% <0.8g 80<standard<105 0.01 0.55mm 3.6mm 3.15kg/mp
4.30.8.2 Depozitarea, temperatura si conditionare

Pardoselile din PVC se vor depozita pentru aproximativ 24 de ore la temperatura camerei sau nu sub 15C si peste 27C. aceasta temperatura trebuie mentinuta pentru cel putin 48 de ore inainte si in timpul punerii si pentru cel putin 24 de ore, dupa finalizarea lucrarilor. Materialul se va verifica inainte de punere in caz ca exista defecte si se va conditiona inainte de aderenta la stratul support pentru minim 2 ore. Materialul se va taia pe lungime si se va intinde pentru conditionare. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din acelasi lot.
4.30.8.3 Stratul suport

Pardoseala de PVC se lipeste pe sapa. Covorul PVC se va lipi cu un adeziv special in conformitate cu instructiunile Producatorului.
4.30.8.4 Montarea perdoselilor din PVC

Covorul de PVC se va intinde inainte de montaj. Antreprenorul trebuie sa verifice daca toate marginile sunt drepte si paralele. Bucata adiacenta trebuie sa se suprapuna 10mm peste prima bucata. Imbinarile incrucisate trebuie taiate drepte si sa se suprapuna aproximativ 15 mm. Bucatile nu trebuie trase ci trebuie rostogolite in mijlocul incaperii, apoi se aplica adezivul pe startul suport in concordanta cu instructiunile producatorului. Montajul covoarelor PVC trebuie facute in conformitate cu instructiunile producatorului.
4.30.8.5 Masuri care se vor lua dupa finalizarea lucrarilor

Protectie
pag 251 din 355
Dupa finalizarea lucrarilor pentru pardoselile din PVC se vor acoperi si proteja cu o invelitoare adecvata de protectie. - Curatarea inainte de receptie Pardoseala va fi curatat folosind o matura, un dispozitiv mecanic de maturare sau un aspirator. Cand este necesar, pardoseala se va spala cu detergent neutru. Acesta se poate face manual (pe suprafete mici) sau mecanic (pe suprafete medii si mari) folosind o masina mecanica cu perii. Suprafata trebuie clatite bine si uscate dupa spalare.
4.30.9 Pardoseli din ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica

Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica.
4.30.9.1 Executia lucrarilor de pardoseli

Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica, va fi: - La ciment sclivisit: stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 10 cm grosime conform prevederilor proiectului; 3 imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m nisip; plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. - La mozaic turnat in-situ si gresie ceramica: sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; imbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica; plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
4.30.9.2 Executarea pardoselilor de ciment sclivisit

Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de 0,8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta in ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vagris (nivel) prin fasii de beton B 100 executate la distante sub 2 m. Betonul turnat intre fasii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fasiile de ghidaj; in incaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pana la 1,5 % spre punctul de scurgere. Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului, insa inainte de intarirea acestuia, spre a asigura o buna legatura intre imbracamintea si stratul suport.
4.30.9.3 Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit

Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dinti). Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La inceput se va amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa se intinda, usor cu mistria, fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se a prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei. Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 1 1,5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abudenta cu apa. Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin turare intre sipci de reper (martor).
pag 252 din 355
Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria. In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din mortar de ciment, imediat dupa sclivisirea ei. Dupa executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer, imbracamintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu imbracaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,0 2,5 m.
4.30.9.4 Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ

Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poza clasa C 7.5/10 de 30-50 mm grosime, se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max. la 2-2,5 m distanta in ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1,5 2 m, in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar, suprafata fiind rugoasa, se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic, de marirea si la culoarea comandata cum se specifica in proiect. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite. Cand se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala. Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru coloarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate in proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului. Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la 15% din greutatea cimentului), se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine, in stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspandirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 1 1,5 %, spre punctele de scurgere. Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat standard de 15 mm grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor. Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare. Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru.
pag 253 din 355
La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cand imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior terase, balcoane), imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad in grosime de 20 40 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurandu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea imbracamintii. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata imbracamintii. Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta culoare decat campul imbracamintii. Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta in graficul pentru finisaje al proiectului. Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 4 6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva. Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva, prin frecare se inlatura poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pana la netezirea perfecta, udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa. In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai mult decat cealalta. Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita supfrafata se va curata de pasta rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei bucati de pasla. In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preintampina fisurarea mortarului 2 de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2 m , despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala. In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si 15 25 % ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor.
4.30.9.5 Executarea pardoselilor din gresie ceramica

Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat. Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300 350 3 kg ciment la 1 m , in grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita. Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine in apa timp de 2 3 ore.
pag 254 din 355
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cat si conturul peretilor adiacenti, stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare. Imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei hartie, folie de polietilena, etc. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu inmuiere normala de tipul Pa 35 si nisip 0 3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu 1 parte ciment la 3,5 4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic vartoasa, factorul apa ciment fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper. Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de 2 3 mm intre placile din gresie ceramica. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei. Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi, hidratand si mortarul de poza. Umplerea rosturilor se va face la 3 5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de la montare si pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore. Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui. Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant si Inginer. La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 5 mm care se vor umple cu un material elastic. 10
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, functie de modularea structurii.
4.30.9.6 Executarea scafelor si plintelor

La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100 150 mm inaltime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti. La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile tehnice indicate in paragrafele privind imbracamintile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inaltimea scafelor
pag 255 din 355
sau plintelor va fi de 100 tencuielii de 5 8 mm.
150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa depaseasca fata
La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5 8 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.
4.30.9.7 Conditii tehnice de calitate

In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari: - se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pana la terminarea punerii betonului in opera), acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa. - Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunchiul de con avand inaltimea de 30 cm. - Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/3-84. - Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare, Inginerul va da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.
4.30.10 Controlul calitatii 4.30.10.1

Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructorului; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul suport); Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile; Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi; Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli; Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli. Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii. Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier.
4.30.10.2
Verificari in timpul executiei Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: - sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon; - se respecta procedura tehnica de executie; - se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate; - daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; - daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
pag 256 din 355
turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale; se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata; se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile; ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita: respectarea proiectului si a detaliilor de executie; respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj. Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse; Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor; Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport; Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
4.30.10.3
-
4.31
LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU
4.31.1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria din PVC/Aluminiu/ ce va fi livrata pe santier de catre producator. Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora. Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer sau traficului auto.

C 47-86 SR EN 573-3:2009 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla n constructii Aluminiu i aliaje de aluminiu. Compoziia chimic i forma produselor obinute prin deformare plastic. Partea 3: Compoziia chimic i forma produselor Aluminiu i aliaje de aluminiu. Profile de precizie extrudate din aliaje EN AW-6060 i EN AW-6063. Partea 2: Toleran la dimensiuni i de form Aluminiu i aliaje de aluminiu. Profile de precizie extrudate din aliaje EN AW-6060 i EN AW-6063. Partea 1: Condiii tehnice de inspecie i de livrare
SR EN 12020-2:2008
SR EN 12020-1:2008
4.31.3 Materiale si echipamente utilizate 4.31.3.1 Materiale utilizate la realizarea tamplariei pvc pentru usi si ferestre
Feronerie: - Fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi; - Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu dispozitive anti-panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior.
pag 257 din 355
Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-inchidere
Incuietori: Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei. Geam termoizolator Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip de geam. Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc. Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25 cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile vitrate mai mari de 25 cm trebuie sa fie geam securizat de 4 mm sau 6 mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70 cm.
4.31.3.2 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din aluminiu

Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic minim K = 1,6 W/m2K. Inatimea minima a profilelor va fi 60 mm, iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm). Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara impuritati mecanice. Profile de rigidizare din otel zincat cu grosime de min.1,5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm.
4.31.3.3 Materiale folosite pentru tamplaria din aluminiu

Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu SR EN 5733:2009. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe SR EN 12020-2:2008. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii. Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m2K. Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm). Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu.

Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton. Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
pag 258 din 355
In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate. Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea. Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea. Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita. Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
4.31.5 Executia lucrarilor 4.31.5.1 Generalitati

Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor.
4.31.5.2 Lucrari in afara santierului

Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva). Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre. Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC. Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi autoperforante la 40 cm. Sudarea profielor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu va prezenta pori sau culoare gri-galbuie. Tamplaria din Aluminiu: - Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu. - Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic. Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara santierului.
pag 259 din 355
4.31.5.3 Executia tamplariei din aluminiu pentru usi si ferestre

Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii. Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv. Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa asigure stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei. Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita. Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
4.31.5.4 Principalele faze de realizare 4.31.5.4.1 Pregatirea ramei

Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte strans de rama exterioara, incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. Este important ca sistemele de fixare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru. Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. - Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca sunt adecvata. - Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot desface. - Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. - Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul. - Se remonteza panourile mobile care au fost demontate. - Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect trebuie rectificat.
4.31.5.4.2 Finisare
Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa
pag 260 din 355
asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termica. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare trebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios. Finisarea si repararea externa a tamplariei sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt: - Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna. - Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie. - Toate partile mobile, trebuie unse dupa montare.
4.31.5.4.3 Siguranta pe santier

Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.
4.31.6 Asigurarea calitatii, abateri admise

Dupa ce structura de baza a fost terminata: - Antreprenorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei, dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materialelor; - Atunci cand furnizorul pentru tamplarie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Antreprenorului, va indica masurile ce trebuie luate. Verificarea pe parcursul executiei: - Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri - Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati. - Verificarea dupa montaj: - se vor verifica fixarea corecta a tocurilor, izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica, etansarea cu silicon. - verificarea aspectului, a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor, a montarii feroneriei, a montarii geamului, a functionalitatii ferestrelor; - manerele usilor vor fi instalate in asa fel sa previna vatamari. Manerele verticale tip bara vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm). ABATERI ADMISE: - Deformatia maxima: in directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. - Limite de toleranta pe verticala la tamplaria instalata: Cadru ferestre: 2 mm/m Cadru usi: 1 mm/m
pag 261 din 355
4.32
LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN SAU METALICA
4.32.1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj ale tamplariei interioare din lemn usi vitrate, cat si usi metalice pantru interior. Elemente componente: - Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate; - Tocuri metalice; - Foi/panouri usa din lemn, pervaz; - Partitii vitrate: normale, rezistente la foc si etanse la fum; - Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc; - Baghete de fixare pentru geamuri; - Elemente de suspendare si inchidere.

STAS 79988 SR EN 12519:2004 SR EN 107:1999 STAS 466 92 SR EN 948:2002 SR EN 950:2002 SR EN 1294:2004 SR 5333:1993 STAS 3366 86 Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale Ferestre i ui pentru pietoni. Terminologie Metode de ncercare a ferestrelor. ncercri mecanice Usi de lemn pentru constructii civile. Sectiuni Ui batante sau pivotante. Determinarea rezistenei la ncovoiere static Foi de ui. Determinarea rezistenei la oc cu un corp dur Foi de ui. Determinarea comportamentului la variaii ale umiditii ntre climate succesive uniforme Ferestre, ui de balcon, ui interioare i exterioare de lemn pentru construcii. Dimensiuni Obloane rulante. Prescriptii tehnice
4.32.3 Materiale si echipamente utilizate 4.32.3.1 Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri
Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tamplarie. - Usi interioare pline (Rw 40 db)- birouri . Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii usii min. 40 mm; Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare respectiv profile metalice prefabricate vopsite; Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton. - Usi interioare cu panouri decorative (in cladiri monumente istorice) La fel ca la punctul a) cu foaie de usa si toc din lemn masiv, cu panouri din placaje incluse, furniruite si lacuite conform specificatiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente; Usi cu panouri vitrate integrate; Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii usii min. 40 mm; Panou de vizionare 10x40 cm, geam clar in grosime de 6 mm; Toc pentru usa din lemn / metalic - profile prefabricate ce se livreaza impreuna cu foaia de usa si elemente de suspendare si inchidere (balamale, broasca);
pag 262 din 355
Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton si/sau cu chei. Usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc) Foaie de usa cu structura din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structura din lemn, min. 45x50 cm, cu geam clar in grosime de 6 mm, suprafata vitrata este divizata de baghete in diverse panuri, in conformitate cu specificatiile Proiectantului, Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat; Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate; In cazul instalarii acestor tipuri de usi in interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza tocuri standard din lemn si glafuri; Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton si/sau cu chei trebuie sa fie de calitate si sa reziste la socuri repetate si la folosinta indelungata. Fiecare foaie de usa trebuie sa fie prevazuta cu cate 3 balamale. Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri. Usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30) la fel ca si la cele nerezistente cu exceptia suprafetelor vitrate care se vor executa din geam armat (cu plasa din otel inoxidabil) in grosime de 6 mm, divizarea acestor suprafete vitrate este obligatorie; In cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare si de auto inchidere; Usi de toaleta semi solide Foaie de usa cu rama de lemn, celulara, cu insertii placaje, in grosime de min. 35 mm, vopsite sau melaminate pe ambele fete, distanta de la podea la marginea inferioara 20 cm; Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) in cazul compartimentarilor usoare din panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu; Feroneria - silduri, manere din metale cromate sau materiale plastice cu incuietori specifice pentru aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior), balamale metalice. Usi duble batante (in bucatarii) Foaie de usa cu balamale speciale, prevazuta cu placi subtiri din otel inoxidabil pe o inaltime de 30 cm de la baza pe ambele fete; Accesorii Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor; Spuma poliuretanica pentru montaj, intre tocuri si golurile unde se monteaza; Opritori pentru usi. Captuseala si pervazuri . Usi metalice (nerezistente la foc) Foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata rigidizata cu profile din otel galvanizat, grosimea finita de 45 mm; Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din otel galvanizat, cu imbinari sudate la colturi si dispozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etanse); Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoari speciale, dim otel placat cu crom; Finisaj: grund anticoroziv Usi metalice rezistente la foc (F60 si F90) La fel ca la punctul a) dar foaia de usa este umpluta cu MDF, balamale galvanizate cu sistem de securitate, dispozitiv de auto inchidere (amortizor), etansare cu garnituri rezistente la foc; Optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc; Dispozitiv antipanica la usile de evacuare in caz de incendiu.
4.32.3.2 Materiale utilizate pentru usi metalice

-
pag 263 din 355
Rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform specificatiilor producatorului sau cele specifice rezistentei la foc, nu se admite folosirea spumei poliuretanice pentru etansarea acestui rost;

Verificarea calitatii se va face pe faze: - Verificarea la livrare - Verificarea inainte de punerea in opera - Verificarea la receptia preliminara Se vor verifica: - existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice; - corespondenta cu prevederile proiectului; - existenta si calitatea acesoriilor de prindere; - verificarea in urma depozitarii / manipularii cu privire la deteriorari.
4.32.4.1 Livrare, manipulare, depozitare

Tamplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor de tamplarie, insotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv. Livrarea se receptioneaza conform STAS 79988. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia tamplariei si a accesoriilor. Transportul si manipularea se vor executa manual. Tamplaria trebuie depozitata in spatii protejate impotriva intemperiilor, in spatii incalzite cu o temperatura si umiditate constanta. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea. Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel. Inainte de montaj, cu cel putin 24 h, tamplaria de lemn se va depozita in zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea.
4.32.4.2 Executia lucrarilor, montare, instalare, asamblare

Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn, glasvanduri, usi metalice care nu sunt rezistente la foc. In cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului si/sau cele specifice acestor tipuri de usi. Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie a fi terminate inainte de inceperea montajuIui tamplariei: - materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; - fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului; - terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului, inaltime, adancime, verticalitate, centrare. Pozarea si echiparea tamplariei: - fiecare toc este adus in pozitie si fixat in prima faza prin pene la colturi si la interval de maximum 1,5 m, penele vor fi tratate in prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; - fixarea definitiva a tocurilor si spraituirea interioara pentru impiedicarea deformarii pana la momentul intaririi spumei poliuretanice; - injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere intre toc si gol - completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice - executarea finisajelor la spaleti si glafuri; - inlaturarea protectiei din folie de plastic; - retusuri si completari; ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 264 din 355
inchiderea tamplariei in goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice
Toate usile care atunci cand sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adiacenti, radiatoarelor, panourilor de placare etc. Vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza in pardoseala.
4.32.4.3 Controlul calitatii, abateri admise

Se vor verifica: - existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice; - verticalitatea tocurilor si captuselilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m; - abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1,5 m sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective; - intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3 8 mm); - potrivirea corecta a foilor de usi (luft) precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv; abaterea este de 2 mm; - intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5 cm; - accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect; balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la aceeasi inaltime (inaltime constanta) de la pardoseala, pentru fiecare in parte;
4.33
LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE
4.33.1 Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis din tabla neondulata, si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare. Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: - Invelitori din tabla profilata. - Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) - Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri) Tabel 69. Pantele invelitorilor Natura invelitorii Tabla plana obisnuita si tabla autoportanta Tabla profilata Pante (cm/m) minime 15 25 Pante (cm/m) uzuale 30-60 45-175

SR EN 573-3:2009 Aluminiu i aliaje de aluminiu. Compoziia chimic i forma produselor obinute prin deformare plastic. Partea 3: Compoziia chimic i forma produselor Aluminiu i aliaje de aluminiu. Table, benzi i table groase. Partea 2: Caracteristici mecanice Tabla din zinc si aliaje de zinc Otel laminat la cald Tabla zincata Cupru i aliaje de cupru. Plci, table i discuri pentru boilere, vase sub presiune i rezervoare pentru depozitarea apei calde Oel laminat la cald. Tabl ondulat Jgheaburi de streain cu perei frontali rigidizai cu bordaj i burlane
SR EN 485-2:2009 STAS 488-87 STAS 2028-80 SR EN 1653:2003 STAS 2029-80 SR EN 612:2006
pag 265 din 355
pentru apa pluvial cu mbinri petrecute, realizate din foi metalice C37 1988 SR EN 10143:2006 SR EN A1:2010 485-1+ Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii Table i benzi de oel acoperite termic continuu. Tolerane la dimensiuni i la form Aluminiu i aliaje de aluminiu. Table, benzi i table groase. Partea 1: Condiii tehnice de inspecie i de livrare Aluminiu i aliaje de aluminiu. Table, benzi i table groase. Partea 3: Tolerane de forma i la dimensiuni pentru produse laminate la cald Aluminiu i aliaje de aluminiu. Table, benzi i table groase. Partea 4: Tolerane de form i la dimensiuni pentru produse laminate la rece
SR EN 485-3:2003 SR EN 485-4:1995
4.33.3 Materiale si echipamente utilizate 4.33.3.1 Materiale

Invelitoarea pentru acoperis intr-un strat - table ondulate din otel galvanizate la cald cu 275 g/mp de zinc - acoperire cu poliester: PE 25 mm - grosime: 0,50 mm - dimensiuni cuta: latime: 60 mm lungime: 45 mm Panouri sandwich - panouri termoizolante de acoperi cu 3 nervuri - grosime panou: 50 mm, - culoare RAL 9002 Dimensiuni panouri - lungime: 9117 mm; - lime : 1000 mm; Fete metalice, minim: otel 0,45 mm, la exterior; otel 0,40 mm, la interior (EN 10346); marca otel minim S 220 GD; acoperire organica: SP 25 / SP 25 m
Partea expusa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu: - Plastisol din PVC (grund 0,005mm + 0,1mm strat de finisaj) sau - Polivinilden (strat de poliester 0,01mm + finisaj 0,1mm). Stratul izolant Miezul produsului este format din spuma poliuretanica rigida (PUR, tb. 0,5/0,4) avnd urmtoarele caracteristici: 3 - Densitate medie: 3540 kg/m ; - Conductivitate termica :=0.022W/mK; - Reacia la foc - miez izolant PUR - D-S3,d0; Finisaje: - in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu: Plastisol din PVC (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1mm) sau Florura de polivinilden sau Acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj). - In medii mai agresive (langa fabrici si uzine cu aer foarte poluat) grosimea startului exterior de finisaj trebuie sa fie mai mare cu 0,2mm.
pag 266 din 355
Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane. Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus 1 cuta pentru imbinare cu o suprapunere de aprox. 70 mm. Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0 m intre liniile de centru si rosturi. Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Inginer. Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda. Tabla din otel galvanizat: - Va fi otel laminat la cald, table moale si otelita. Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m conform SR EN 10143:2006 aplicata prin proces continuu de imersare. Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune. Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de dilatatie. Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a caietelor de sarcini, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului. Banda de etansare: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza. Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei. Cuie: Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai putin de 2,2cm; Pentru tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz. Sururburi si bolturi: Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil Pentru tabla din cupru: Cupru, bronz sau alama.
2 2
Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9 kg/m , aprox. 5 cm largime x 7,5 cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului. Lipire. compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb. Nituri: 0,3 0,5cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.
4.33.3.2 Depozitare si manipulare

Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare. Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor. Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile minore se vor repara cu chit. Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de jos.
pag 267 din 355
4.33.3.3 Mostre
Antreprenorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis. Mostre (se furnizeaza in cazul acoperisurilor complet noi): inainte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de executie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Inginerului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic. Mostra trebuie sa aiba dimensiune o suficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea. Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluviala etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare. Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor. Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.
4.33.4 Executarea lucrarilor montarea invelitorilor din tabla

GENERALITATI Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. Tabla metalica prefabricata pentru acoperis, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare. Lucrarile trebuie sa se potriveasca cu substructura. Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului. Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura. Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari. Imbinari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru performanta adecvata a lucrarii, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric, in concordanta cu prevederile STAS. Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafetele ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte separari permanente cum se recomanda de producator. COORDONARE Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile,a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune. LUCRARI DE PREGATIRE Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (planseu din lemn). MONTARE Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care este montat. A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt-cauciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producatorul metalelor care nu sunt similare.
pag 268 din 355
B. Se monteaza o folie (membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafata acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru. Imbinarea se suprapune minim 5 cm. C. Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor, cum se indica. Se etanseaza imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil. D. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul montarii, 5 - 21C., se monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteaza imbinari tip etansare la temperaturi sub 5C. E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati astfel incat sa minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata. F. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 2,50 cm, folosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica. CURATARE Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor. Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agentii atmosferici. FINISARE Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare. Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici, se aplica un start uniform de ulei de parafina de calitate superioara, sau de lac transparent. PROTECTIE Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor.
4.33.5 Coame, dolii

Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei. Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul. Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite. Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul.
4.33.6 Tabla profilata pentru acoperis

GENERALITATI Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator. Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Inginerului. Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este aprobata de Inginer.
pag 269 din 355
Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Inginer. PRINDERE SI FIXARE Se folosesc conectorii dupa cum recomandati de producator si aprobati de Inginer. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi speciale pentru streasina acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizibile. MONTAREA INVELITORILOR DIN TIGLE METALICE Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala, la distante egale intre ele, in vederea fixarii tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla. Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla. La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate. In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle. Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului, dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si/sau prin baterea in cuie. Coamele se vor fixa cu mortar de ciment, iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic.
4.33.7 Panourile sandwich

Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi autofiletante, incluzand saibe hidroizolatoare. Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura. In cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi SR EN ISO 2702:2011), sau 12/14 x 25mm TEK 3, suruburi autoperforante. Panourile interioare liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior. Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare.
4.33.8 Panouri metalice ondulate

Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poate varia de la un producator la altul. Inaltimea cutelor la rostul lateral totusi nu trebuie sa fie mai mica de 3,5cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%, pentru a evita infiltrarea apei provenita de la ploaie sau din topirea zapezii. Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care va fi aprobat de Inginer. Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita patrunderea apei de ploaie. Antreprenorul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant. Toate suprapunerile necesita etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice, Antreprenorul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale. Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 - 5cm la streasine. La marginile de la frontoane, va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrari de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vant. Tablele pentru acoperis trebuie fixate la fiecare 15 25 cm de-a lungul marginii frontonului.
4.33.8.1 Indoire si curbare:

Tablele sunt rulate din metal tare. Daca o tabla trebuie indoita, se recomanda maximum o indoire gentila de 90-de grade. Metalul nu ar trebui reindoit o data ce a fost profilata, si nici nu trebuie
pag 270 din 355
intinsa la loc. Cand tablele metalice se vor monta pe un acoperis curbat, suruburile se vor monta la fiecare suprapunere la capetele pentru a impiedica tendinta naturala a metalului de a nu se arcui. Pe restul tablei se permite distanta standard intre dispozitivele de prindere. Cand panourile metalice se monteaza peste un arc raza minima a arcului este de 5,40m pentru prfilele din aluminiu si 7,2 m pentru profilele din otel. Antreprenorul va folosi banda etansatoare pe toate partile si capetele suprapunerilor.
4.33.8.2 Prindere pe substructura:

Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z, prin dispozitive de prindere vizibile. Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil in functie de structura principala portanta (centuri, ferme, etc). Profilele C si Z in mod normal sunt facute din table din otel galvanizate la rece de 0,7 mm 0,8 mm, pe care se fixeaza panourile compozite la un interval specificat in proiectul de structura. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice. Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proiect, Antreprenorul poate folosi mese de incarcare, care in general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri. Antreprenorul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante.
4.33.8.3 Taierea panourilor din metal:

Panourile din Al: pentru a face o taietura paralela cu cuta, se cresteaza panoul cu un cutit ascutit si se indoaie tabla repetat pana se rupe. Pentru taieturi perpendiculare cu cuta se foloseste o foarfeca pentru a taia drept, sau o foarfeca pneumatica, sau cu un dispozitiv electric. Antreprenorul, deasemenea poate folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Folosirea de ulei sau sapun pe lama va inlesni taierea. Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pneumatice sau cu dispozitive electrice.
Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tablele exterioare din metal. Acoperisul din metal trebuie conectat la impamantare.
4.33.9 Jgheaburi si burlane

Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu materialul invelitorii (pot fi din PVC sau tabla prevopsita). Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile SR EN 612:2006; Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm. Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv.
4.33.10 Verificarea calitatii 4.33.10.1 Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii

Trebuie sa se verifice: - Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului; Existenta proiectului si a detaliilor de executie; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
pag 271 din 355
Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului; Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe; abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta; Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane);
4.33.10.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor

Trebuie sa se verifice: - Daca se respecta procedura tehnica de executie; - Daca se respecta proiectul si detaliile de executie; Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare: - suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari; - la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 3 cm, iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; - ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari; - ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; - toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii; Pentru invelitorile metalice tip tigla se va verifica: - asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara, paralel cu poala; admiterea admisibila este de 1 cm / m, dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului; - decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla; - la tiglele solzi asezate simplu, primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu rosturi decalate; - la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi; - fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; - la olane, asezare pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat; - ca tiglele si olanele sa fie intregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite; - executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite; Pentru invelitori din tabla plana se va verifica: - planeitatea suportului, denivelarea admisa fiind de 3 mm/m; - astereala din scanduri sa aiba rosturi pana la 2 cm; - la examinarea vizuala a invelitorii tabla sa se prezinte bine intinsa si strana aplicata pe astereala, fara valuri, iar la verificarea prin circulatie pe acoperi, fiind calcata cu piciorul sa nu se indoaie; - la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare; - doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate; - in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impotriva umezelii, necesare pentru fixarea copcilor; Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica: - petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in limitele din tabelul 62. Tabel 70. Petrecerile minime in functie de panta invelitorii Panta acoperisului cm/m Petrecerea minima cm 40 9 30 10 15 11 12 20
petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includa obligatoriu creasta ondulei;
pag 272 din 355
respectarea sensului de montaj de la poala spre coama; respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de chit, garnituri, saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare; realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj;
Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica: - panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; - asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; - imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor; - fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect; - burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max 0,5 cm /m, bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa; - glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor; - amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp, la colturi si la burlane; - executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab; - realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari;
4.33.10.3 Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor

Trebuie sa se verifice: - existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor; - existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; - invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa, la vant, la ploaie sau zapada; la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior;
4.34
IZOLATII
4.34.1 Lucrari de hidroizolatii 4.34.1.1 Generalitati

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico mecanice ale materialelor care compun constructiile. Capitolele inrudite: - Reabilitare termica; - Lucrari de tinichigerie.
4.34.1.2 Standarde si normative de referinta

SR 138:1994 STAS 44-84 STAS 491-70 STAS 539-79 STAS 661-71 Cartoane bitumate Produse petroliere. White-spirit rafinat Benzi din plumb Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere Chit de bitum filerizat cu var hidratat i fibre de celuloz (Celachit)
pag 273 din 355
SR EN 12659:2002 SR 1046:1997 SR EN 12620+A1:2008 STAS 2028-80 STAS 2355/1-85 STAS 2355/2-87
Plumb i aliaje de plumb. Plumb Pnza bituminat Agregate pentru beton Oel laminat la cald. Tabl zincat Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Lucrri de hidroizolaii n construcii. Clasificare i terminologie Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Hidroizolaii din materiale bituminoase la elemente de construcii. Prescripii generale de proiectare i execuie Construcii civile, industriale i agrozootehnice. nvelitori din plci ondulate de azbociment. Prescripii generale de proiectare i execuie Hrtii superioare de ambalaj. Hrtie rezistent Bitumuri pentru materiale i lucrri de hidroizolaii n construcii mpslitur de fibre de sticl bitumat mpslituri de fibre de sticl Bitum cu adaos de cauciuc Emulsii bituminoase anionice cu rupere lent pentru hidroizolaii Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii
STAS 3303/1-88
STAS 3789-86 STAS 7064-78 SR 7916:1996 SR 8050:1996 STAS 10546-76 STAS 11342-79 C 16-1984 C56-2002 C 112-1986
4.34.1.3 Materiale si echipamente. Verificarea calitatii. livrare, manipulare, depozitare 4.34.1.3.1 Materiale
Materiale cu membrane gudronate: - Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform SR 138:1994. - Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBF 1200, conform SR 7916:1996. - Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform SR 7916:1996; - Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200; - Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform SR 1046:1997; - Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000; - Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL; - Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat. Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare: Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90, conform STAS 7064-78; - Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform STAS 10546-76; - Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79; - Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79; - Emulsie bituminoasa tip Hidrobet; - (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71. - Materiale auxiliare: - Filer de calcar, conform STAS 539-79; - Spirt alb, conform STAS 44-84; - Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, conform STAS 491-70;
pag 274 din 355
Tabla zincata, conform STAS 2028-80; Carton imbibat CI 300, conform SR 138:1994; Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50, conform SR 8050:1996; Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pitris) de 7 ...15 mm); Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT); Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrana hidroizolanta.
4.34.1.3.2 Livrare, manipulare, depozitare

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cat mai scurte. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
4.34.1.4 Compozitia membranei hidroizolante 4.34.1.4.1 Caracteristici tehnice ale membranei hidroizolante
Lucrari de acoperire beton Proceduri de verificare: - Masuratori, verificare directa a corespondentei cu proiectul si cu normele valide - Existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite - Teste de randament cerute de proiect si de prescripetii tehnice trecute in procesul verbal pentru lucrari ascunse - Verificarea existentei si continutului documentatiei si a procesului verbal, inspectiei si concluziile - Verificare directa, inspectii, teste aditionale. Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile: - Conditii de realizare; - Verificarea calitatii lucrarilor; - Instructiuni de intretinere si utilizare; - Masuri pentru protectia muncii si prevenire a incendiilor pe categorii de lucrari
4.34.1.4.2 Conditii de lucru la membranele hidroizolante

Membrane hidroizolanta se vor monta la temperaturi de peste +5C, sunt interzise lucrarile pe vreme ploioasa. Amorsa Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8C. Straturi pentru difuzie vapori Sunt din panze gudronate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea protejata. Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare.
pag 275 din 355
Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminous, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica. Cand se monteaza, placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in masticul bituminous cald pentru a acoperi bariera impotriva vaporilor, care va depasi + 150C, cand se aplica. Membrana hidroizolatoare Pentru aplicarea hidroizolatiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport, vor fi curatate prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta. Sulurile gudronate vor fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste stratul de mastic bituminous, evitand formarea de pungi de aer. Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime). Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperisului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi). Straturile se vor aplica incepand de la jgheaburile de scurgere sau caminele de drenare, astfel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei. Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta. Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectele gasite se vor repara pana la realizarea urmatorului strat. Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile necesare, de jos in sus. La sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune in zone de 20 cm. La mansarde, pana la 60 cm inaltime, membrane hidroizolanta se va intoarce pe partea orizontala a masardei pe minim 10 cm. Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3 cm grosime cu tencuiala pe plase sudate 4, 6 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora in perete. Pentru inaltimi mai mari, se vor folosi ancore speciale care se previna scurgerea apei in punctele de fixare. Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bituminos intre straturile aditionale de tesatura gudronata si membrane hidroizolante. Protectia membranei hidroizolatiei se va face din pietris de 7-15 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime. Pentru balcoane, terasele accesibile si acoperisuri tip terasa, se pot folosi alte materiale pentru finisaje decat pietris (cum ar fi asfalt din mastic, sapa din ciment sclivisit, placi pentru tavare din ciment prefabricat).
4.34.1.4.3 Compozitia membranei hidroizolante protectie impotriva umiditatii din pamant

Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta, la piedestalul exterior al cladirilor, sub pardoseli incaperilor localizate la parter, si la pardoselile si peretii incaperilor umede. Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru intreaga grosime, stratificarea fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi de mastic bituminos 70 - 95C. Hidroizolatia exterioara a soclului Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton gudronat CA 300 protejat de gips armat extins sub nivelul trotuarului.
pag 276 din 355
Hidroizolatia incaperilor supraterane Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita continuu va include straturi PA 45 + CA 300 prinse cu mastic bituminous pe orizontala si la plinte 30 cm inaltime pe verticala. Suportul a fost 2 aplicat cu emulsie bituminoasa de minim 300g/m .
4.34.1.4.4 Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei

Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu pot fi colectate si evacuate, pentru peretii si pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului apei de suprafata gasita. Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 - 95C. Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 - 95C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul.
4.34.1.4.5 Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica
Lucrarile de hidroizolatie pentru constructii pentru ape fara presiune. Conform STAS 2355/2-87 prevederile trebuie luate in considerare ca si cataloagele valide detaliate si prevederile proiectului. Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considerare urmatoarele: Micsorarea si meninerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub altitudinea joasa a fundatiei in timpul constructiei. Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple, si scafele cu margini rotunde cu raza de 5cm. La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50-100 cm latime. La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime. La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza impotriva incendiilor. Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180C pe timpul verii si cu 10-20C mai mult pe timpul iernii. Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2 m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere. Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura.
4.34.1.5 Executia lucrarilor 4.34.1.5.1 La terase, acoperisuri si grupuri sanitare

La lucrarile de hidroizolatii se pot folosi atat membranele hidroizolante cat si tehnologia clasica , acolo unde sunt necesare numai lucrari de reparatii ale hidroizolatiei existente executate pe sistem clasic. La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului. Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni:
pag 277 din 355
Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 161984. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160C - 220C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/31987 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 11286 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2 . Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8C. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforata IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150C in timpul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90). Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 86 art. 3.20.2 3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 50 cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 6 mm la 25x25 cm.
pag 278 din 355
terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 15 mm, se va executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime. modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza, impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.)
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: - strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi. - strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier. - rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 1121986 punctele 3.24 3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 3.26.7
4.34.1.5.2 La elementele subterane

La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/287, ale normativului C 11286 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului.
4.34.1.6 Verificarea calitatii lucrarilor. Abateri admise

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: - calitatea suportului rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; - calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; - pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul); - calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; - strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor; - Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.
4.34.1.6.1 Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii

Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari: - Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport); - Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie; - Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi; - Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor; - Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
pag 279 din 355
Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului; Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia; Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.
4.34.1.6.2 Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii

Dupa verificarea planeitatii, daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de ciment, iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp, se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii). In timpul executiei trebuie verificat: - lipirea corecta a foilor; - latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal); - respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta; - mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; - racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale; - tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie; - realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;
4.34.1.6.3 Verificari la terminarea lucrarilor

Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat; Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm; La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima; In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocanire si eventuale sondaje in punctele dubioase;
4.34.1.7 Masuri privind protectia muncii si prevenirea incendiilor

Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile de hidroizolatie: - Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc; - HG 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii sntii i securitii n munc nr. 319/2006; - Ordinul 508/933/2002 al MMSS si MSF modificat cu HG 355/2007 Norme generale de protecie a muncii; - HG 971/2006 Cerine minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sntate la locul de munca; - HG 1048/2006 Cerine minime de securitate si sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munca; - HG 1875/2005 Protecia sntii si securitii lucrtorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest; - HG 1876/2005 Protecia sntii si securitii lucrtorilor referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii;
pag 280 din 355
HG 493/2006 Cerinele minime de securitate si sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot; HG 1051/2006 Cerine minime de securitate si sntate pentru manipularea manuala a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, in special pentru afeciuni dorsolombare; HG 1091/2006 Cerine minime de securitate si sntate la locul de munca; HG 300/2006 Cerine minime de securitate si sntate pentru antierele temporare sau mobile; HG 1146/2006 Cerine minime de securitate si sntate pentru utilizarea in munca de ctre lucrtori a echipamentelor de munca; HG 600/2007 Protecia tinerilor la locul de munca; HG 601/2007 Modificarea si completarea unor acte normative in domeniul securitii si sntii in munca; HG 754/2006 modificat cu Ordinul 25/2007 MMSSF - Aprobarea Regulamentului de abilitare a persoanelor fizice si juridice pentru prestarea serviciilor in domeniul proteciei muncii; HG 355/2007 modificata cu HG 37/2088 Supravegherea sntii lucrtorilor; HG 955/2010 Pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006, aprobata cu HG 1425/2006
Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind siguranta la foc in timpul executiei lucrarilor conform Normativului C300-1994 si a legislatiei in vigoare: - Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor; - Ordinul 163/2007 privind Normele generale de aprare mpotriva incendiilor.
4.34.2 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA 4.34.2.1 Generalitati

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabilitare termica si pentru etansatori, cum ar fi: - Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor, ferestrelor, peretilor cortina si suprafetelor vitrate - Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii. Capitole relationare: - Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate; - Pereti despartitori; - Tamplarie din PVC-U/Al; - Hidroizolatii: pentru barierele de vapori si membranele hidroizolatoare, - Lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii si coame si acoperisuri din tabla metalica; - Invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelitori pentru acoperis. Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa: - pereti exteriori, inclusiv soclul; - rosturi in pereti; - acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit; - peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol); - tamplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al); - planseul dinspre podul neincalzit; - planseul dinspre terasa; - placa pe sol.
pag 281 din 355
Obiective generale Se iau masuri care sa asigure: - Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv; - Comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele de constructie perimetrale (m, D); - Indeplinirea valorilor de confort (PMV, PPD); - Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elementelor de constructie perimetrale; - Comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenomenul de difuzie a vaporilor de apa: evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de constructie; evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor perimetrale; evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile; La cladirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si energetici prevazuti pentru cladirile noi, dar ori de cate ori situatia o permite se tinde catre atingerea acestora prin masurile de interventie la nivelul: - peretilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX, vata minerala, poliuretan protejat cu o tencuiala subtire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla; - tamplariei exterioare care se imbunatateste sau se inlocuieste cu tamplarie performanta din punct de vedere termic si energetic (ex. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu geam termoizolant tratat low-e); - planseului catre pod la care se prevede pe suprafata dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata minerala - planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficienta din polistiren expandat, polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla; - planseului catre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX; - soclului perimetral cladirii la care se prevede la exterior placare cu polistiren extrudat; - peretii perimetrali de la subsol, la care se prevede polistiren extrudat. - Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate
4.34.2.2 Standarde si normative de referinta

C107/3-2005 C107/5-1997 C107/2-2005 C107/0-2002 C107/6-2001 C107-2005 C107/7-2002 MP 022-2002 Legea nr. 10/1995 Normativ privind calculul performanelor elementelor de construcie ale cldirilor termoenergetice ale
Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuire Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de nchidere ale cladirilor Metodologie pentru evaluarea performantelor materialelor si produselor pentru constructii privind calitatea in constructii termotehnice ale
pag 282 din 355
4.34.2.3 Materiale, livrare si manipulare 4.34.2.3.1 Izolare termica

Panouri de diferite grosimi: - Poliester extrudat si expandat; - Poliuretan extrudat si expandat; - Spuma poliisocianurat rigida, - Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. 3 Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m . - Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa. Materiale rulate/saltele: - Vata minerala, grosime 10-15 cm. - Acesorii: - Adezivi; - Plasa din fibra de sticla pentru armare; - Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; - Cuie din otel inoxidabil; - Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; - Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; - Benzi de armare pentru colturi pentru fatada. Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare. Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari. Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare, trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii. Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs. Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica. Materiale de etansare Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Inginer. Tip B Elemente de etansare prefabricate - Vor fi din polietilena-propilena-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. 3 - Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m . - Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in planse. Tip C polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Inginer. Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu lIS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseste cum este indicat in planse. Tip E Spuma poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc. Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Inginer. Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
pag 283 din 355
4.34.2.4 Executarea lucrarilor. Conditii tehnice de executie

Cerinte generale de montare pentru termoizolatii Izolatie cu placi: - Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in planse. Se monteaza placi cu toate marginile placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor. - Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Inginerului. - Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului; - Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic si sa aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer. - Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: - Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis; Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala; - Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflective a foliei se aseaza in jos); - Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme; - Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat. Termoizolatia peretilor exteriori Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un strat de poliester expandat ignifug, protejat cu un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla. Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele: - Polistiren expandat pentru fatade: Grosimea care trebuie sa respecte cerintele din subcapitolul anterior (punctul a) 3 Densitatea intre 16-18 kg/m 2 Rezistenta la compresiune minim 0,125 N/mm 2 Rezistenta la >0,15 N/mm Clasa de combustie C2 Productie libera de CFC si HCFC - Strat de adeziv pentru placile de polistiren: 2 Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm - Plasa din fibra de sticla: Golurile plasei 3,5 - 4 mm 2 Densitate - minim 145 g/m Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm Rezistenta la mediu alcalin - Verificare in: Rezistenta la soc - minim 3 J 2 Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm Rezistenta la variatiile de temperatura (-30C./80C.) fara crapaturi - Proceduri de montare: Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Lucrari de demolare), se rectifica planeitatea stratului suport, se spala si se usuca (vezi Lucrari de Tencuieli); Se demonteaza tamplaria exterioara (vezi l Lucrari de Tencuieli);
pag 284 din 355
Se monteaza noua tamplarie (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL); Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele termoizolatoare; Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe; Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi; Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori; Se monteaza termoizolatia plintei; Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul lucrari de tencuieli); In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare, termoizolatia se monteaza la interior (vezi Lucrari Compartimentare Placari Uscate). Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic. Tamplarie exterioara noua Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. Trebuie respectate urmatoarele criterii: - Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL, - Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K, Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E: e0,10), avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k = 1.1W/(m2k)], rezultand o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02. O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum se specifica pentru parter si primul etaj. De asemena, se obtine o valoare R mai mare in conditiile in care se utilizeaza un sistem sandwich al geamului de 3 foi de geam. (Vezi tamplarie din PVC- /Al). Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita: - Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Hidroizolatii) - Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse. - Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare. In cazul lucrarilor de reabilitare complete: - S-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Inginerului, ca vechea izolatie sa fie indepartata complet (vezi lucrari de demolari). In cazul lucrarilor de reparatii: - Se indeparteaza partile deteriorate ale straturilor de izolatie si se aseaza straturi noi de material izolator, astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveste grosimea. Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetic si pentru confort interior in vigoare. Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 1215 cm grosime. Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj. In caz de reabilitare: - Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau saltele) de 1015 cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia noua. - Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatiul existent. (vezi Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate) - Modulare sau Liniare.
pag 285 din 355
Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu punctul c din subcapitolul anterior, (aproximativ 8 cm de polistiren extrudat).
4.34.2.5 Controlul calitatii 4.34.2.5.1 Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice
Se vor verifica: - Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie); - Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului; - Existenta proiectului si a detaliilor de executie; - Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi; - Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor; - Existenta utilajelor necesare lucrarilor; - Pregatirea suprafetei suport: Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante; Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T; Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termohidroizolatiei , ea trebuie montata cu cuta lata spre termohidroizolatie; apele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 15 cm de la atic. Acoperisuri, terase, poduri Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre pod. Subsol Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului (reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi). Fatade noi Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului suport, curatarea prafului, spalarea si uscarea; Verificarea montarii tamplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor; Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului, si montarea primelor placi termoizolante; Verificarea: - montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante; - montarea fasiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor; - montarea armaturii din tencuiala peretilor exteriori pe primele suprafete dupa dezafectarea actualei invelitori; Verificarea dupa realizarea noii invelitori, inainte de executarea straturilor de protectie; Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
4.34.2.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice

Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului; Daca este respectat proiectul si detaliile de executie; Daca rosturile dintre placi sunt de minim 2 mm; Daca s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; Daca nu s-au produs goluri in placi;
pag 286 din 355
Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur;.
4.34.2.5.3 Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice

Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt: pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru umiditatea relativa interioara 2 %; Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice; Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate. La finalizare Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari. Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii. Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot. Materiale pentru etansare Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator. Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare. Filerele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in rosturi. Intinderea filerelor elastice nu este permisa. Filerele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop. Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua. Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetele finisate adiacente. Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate adiacente decat daca acest lucru este aprobat. Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etanare suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini. Se pun materiale prefabricate pentru etanarea rosturilor in locurile indicate si conform specificaiilor productorului. Materialele pentru etanare prefabricate se vor pune ntotdeauna comprimate. Se curata suprafeele nvecinate cu rosturile etanate de murdria rezultata de la etanare. In cazurile in care materialul pentru etanare are tendine adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula mpotriva adeziunii. Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etanare. Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
4.35
INSTALATII TERMICE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de instalatii termice.

I 13 2002 I 13/1 2002 Ghidul GT 060 - 2003 Legii nr.10- 1995 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform privind calitatea in constructii pentru instalatiile
pag 287 din 355
Ghidul GT 058 - 2003 P 118/1999 P 118/2-2013 GP 041 98
privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform Normativ de siguranta la foc a constructiilor Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Partea a II a Instalatii de stingere Ghidul pentru proiectarea, intretinerea, exploatarea sistemelor si echipamentelor de siguranta din dotarea instalatiilor de incalzire cu 0 apa avand temperatura maxima de 115 C pentru calculul necesarului de caldura pentru temperaturi interioare de calcul Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie Profile metalice Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115C Cupru i aliaje de cupru. evi rotunde, fr sudur, pentru ap i gaz utilizate la instalaii sanitare i de nclzire
SR 1907/1-97 SR 1907/2-97 STAS 530/1-87 STAS 7656-90 STAS 5560-81 STAS 10400/1-87 STAS 10400/2-76 STAS 564-86 STAS 7132-86 SR EN 1057+A1:2010
4.35.2 Materiale si echipamente folosite 4.35.2.1 Materiale si echipamente

Principalele materiale utilizate sunt: - tevi de otel pentru distributie; - tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare; - piese de legatura intre cupru si otel; - fitinguri, robineti; - radiatoare din tabla de otel; - termoizolatie pentru conducte; - echipamentele centralei termice; Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire. Ele vor trebui sa fie insotite de: - Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute - Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici - Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului - Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor - Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).
pag 288 din 355
4.35.2.2 Verificarea materialelor

La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund cerintelor proiectului. Antreprenorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor si de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere. Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta. La aparatele de masura si control, montate de Antreprenorul instalatiei de incalzire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).
4.35.2.3 Depozitare si manipulare

Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.).
4.35.3 Instalatii termice din centrala termica 4.35.3.1 Generalitati

Aceste caiete de sarcini se refera la lucrarile de instalatii termo-mecanice din centrala termica. Pentru a executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, Antreprenorul are urmatoarele sarcini: - Sa studieze proiectul (volumele scrise si desenate), standardele tehnice si instructiunile in vigoare la data executarii. - Sa observe posibilele discrepante, schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile din proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat. - Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe intreaga durata de executare. - Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui proiectant specializat. Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse.
pag 289 din 355
4.35.3.2 Materiale
Privind producerea instalatiilor de incalzire termo-mecanice, tehnologia clasica de imbinare, sudand conductele instalatiei termice noi. Materialele de baza prevazute in proiect: - Conducte si accesorii din otel; - Conducte si accesorii din cupru; - Armaturi de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10; - Armaturi cu clapeta de retinere; - Materiale termoizolante; - Radiatoare din otel; - Manometru termometric cu contact electric; - Semnalizare (acustica si vizuala); - Coturi din otel pentru sudura; - Izolare termica cu vata de sticla pentru tevi si conductele de fum; - Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa; - Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice; - Folie de aluminiu pentru protejarea izolatiei termice; - Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare.
4.35.3.3 Echipamente functionale

Centrala termica electrica pentru incalzire centrala, 90C - 70C, echipata cu: - Monitorizare si elemente automate de control; - Elemente pentru protectie automata; - Elemente pentru reglare automata; - Instalatie si echipamente de automatizare; - Vas de expansiune tip inchis cu membrana; - Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice; - Robineti de siguranta; - Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata; Centrala se va instala conform proiectului elaborat de specialisti autorizati, in concordanta cu standardele de instalare in vigoare, cat si cu normele specifice ale producatorului. Centrala se va monta la instaltia de incalzire centrala, prevazuta cu vas de expansiune tip inchis. Prevederile de siguranta ale instalatiei de incalzire centrala trebuie sa fie in concordanta cu STAS 7132-86, cu prevederile si indicatorii din diagrama de conectare a producatorului. Locurile de depozitare trebuie sa fie uscate si fara expunere la conditiile climaterice.
4.35.4 Executia lucrarilor 4.35.4.1 Montarea conductelor

La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 2 in sensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta minima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei. Se va utiliza teava de cupru cu grosimea peretului de min 1 mm. Tevile dure se vor indoi la rece pana la diametrul exerior de 18 mm numai cu ajutorul dispozitivului de indoit cu r = 4,0 d. Continutul materialului de lipit si al pastei decapante se vor stabili de care furnizorul de teava si fitinguri de cupru.
pag 290 din 355
Se va utiliza teava de cupru fara imbinare logitudinala. Tronsoanele de conducta vor fi marcate conform SR EN 1057+A1:2010, diametrul exterior si grosimea peretelui, marca producatorului, data productiei, anul trimestrul si luna. Se vor utiliza tevi de cupru si fitinguri din acelasi material (de exemplu: cupru dezoxidat cu fosfor de calitate. Specificatiile de mai sus pentru imbinarea tevilor si fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor avea in vedere si alte precizari puse la dispozitie de furnizorul de cupru. Executia instalatiilor de incalzire se face cu tehnologia clasica de imbinare, sudand conductele instalatiei termice sau imbinand conductele si armaturile prin fitinguri. La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioasa a punctelor fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planurile instalatiei. Toate traversarile de conducte prin pereti/plansee si noduri se vor face in mansoane de protectie. Nu se admit imbinari in portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructie. Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie, apoi materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate. Distantele minime intre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13/2002. Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de incalzire vor fi montate la distantele specificate in I 7/2011.
4.35.4.2 Imbinarea conductelor

Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sudare, infiletare sau flanse. Sudura se va folosi pentru imbinarea conductelor termice. Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si armaturi prevazute cu mufe infiletate. Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert. Imbinarea conductelor de cupru se va realiza prin lipire sau sertizare.
4.35.4.2.1 Imbinare prin sudare

Sudarea va fi electrica sau cu autogen. Se vor suda urmatoarele: - Imbinari cap la cap, ramificatii, coturi, flanse ; Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate IV. Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborata de producator in concordanta cu standardele in vigoare. Calitatea este conditionata de urmatoarele: - Calificarea sudorului; - Calitatea materialelor de baza (conducte, coturi, flanse); - Calitatea materialului aditional (electrod, sarme); - Tipul de imbinare; - Procedura de sudura; - Tehnologia de sudura. Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura.
pag 291 din 355
Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distructive. Testele se vor face conform STAS 4203-74 si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii. Imbinarea tevilor din cupru se va realiza prin lipire sau sertizare (dupa caz), in conformitate cu tehnologia recomandata de producatorul materialului.
4.35.4.2.2 Imbinarea tevilor prin lipire

Daca se foloseste acest procedeu succesiunea operatiilor este urmatoarea: - tevile se taie perpendicular pe ax, cu ajutorul dispozitivului pentru taiat tevi; - capatul de teava se debavureaza la exterior si interior; - calibrarea capatului de teava; - curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului (dezoxidare); - aplicarea pastei de lipit pe capatul curatat al tevii; - imbinarea tevii cu fitingul; - incalzirea suprafetelor de lipit pana la temperatura prescrisa de producator cu ajutorul unei lampi cu gaz; - aplicarea materialului de lipit (livrat de furnizorul tevii);
4.35.4.2.3 Imbinarea tevilor de cupru prin sertizare

Imbinarea prin sertizare se executa cu ajutorul unui dispozitiv electric de sertizare, cu cap orientabil la 360. Acest echipament contine capete de presare interschimbabile, aferente fiecarui diametru de teava. Modul de lucru este urmatorul: - dupa taierea la dimensiune, teava se introduce in piesa de racord pana cand se ajunge la limita opritorului; - se desfac falcile capului de presare, se introduce piesa de racord si se executa operatiunea de sertizare (strangere); - se desfac falcile capului de presare si se elibereaza imbinarea;
4.35.4.3 Montarea echipamentelor din centrala termica

Centrala termica se va monta sub supravegherea directa a personalului calificat , acesta va asigura supravegherea tehnica pentru fiecare faza de asamblare, pana la darea in exploatare. Asamblarea celorlalte elemente, cum ar fi pompele, vasele de expansiune, la centrala termica se va face pe suporturile respective sau pe suporturi metalice. Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor tehnice ale echipamentelor respective, livrate de producator o data cu produsul. Pompele care sunt folosite in centrala termica sunt pompe care se vor monta prin intercalarea printre conductele instalatiei si trebuie sa fie fixate cu flanse pe conducte, sau prin insurubare cu fiting-uri tip olandeze. Asamblarea centralelor termice murale se va face doar in concordanta cu instructiunile din cartea tehnica, de specialisti autorizati si instruiti.
4.35.4.4 Montarea generatoarelor de aer cald cu functionare electrica

Generatoarele de aer cald (de tipul aerotermelor) se instaleaza in totala concordanta cu instructiunile cuprinse in cartea tehnica a echipamentului achizitionat. Instalarea se efectueaza de o firma autorizata ISCIR, care la sfarsitul instalarii aparatului elibereaza proprietarului un certificat de conformitate. Dupa scoaterea ambalajului aparatului, se verifica integritatea continutului. Se identifica valorile tehnico-functionale ale parametrilor tehnici de pe placa de timbru si se verifica sa concorde cu datele din documentatia de achizitie.
pag 292 din 355
Manipularea se efectueaza cu personal adecvat echipat si cu utilaje potrivite pentru greutatea aparatului. Aparatele se manipuleaza cu motostivuitorul sau prin ridicare cu macara in functie de tipul aparatului si locul de montaj. Se vor folosi manusi protectoare. Aparatul se instaleaza in pozitie stabila pe un plan orizontal, la adapost de posibile lovituri sau deteriorari, console bine fixate de o structura solida prin elemente de fixare corespunzatoare pe o suprafata suport neteda si uscata. Este interzisa amplasarea: - in locuri cu atmosfera coroziva; - in locuri stramte in care nivelul sonor al aparatului poate fi amplificat de rezonanta spatiului; - in colturile unde se pot depune frunze, praf, etc. care pot reduce randamentul aparatului prin obturarea suprafetelor de trecere aer. Generatoarele de aer cald au din fabricatie, montat si cablat tabloul electric. Se conecteaza tabloul de alimentare electrica si la alte eventuale accesorii: termostat de ambianta, tablou de comanda la distanta, etc. Este obligatorie realizarea unei impamantari eficiente a generatorului. Conexiunile electrice se realizeaza de personal calificat si autorizat. Prima punere in functiune se realizeaza numai de o firma autorizata (de furnizor generator + ISCIR), care elibereaza Certificatul de Garantie. Inainte de prima punere in functiune se verifica: - au fost respectate conditiile de siguranta; - corecta pozitionare a aparatului; - conexiunile electrice sunt corect executate; - sunt montate grilele de protectie, panourile de inchidere. Pe timpul primei puneri in functiune se pot degaja mirosuri si gaze arse din cauza evaporarii substantelor de protectie a schimbatorului de caldura in faza de stocare; acestea vor disparea dupa o perioada de functionare. Este necesara aerisirea corespunzatoare a spatiului incalzit. Pentru buna functionare a generatorului se vor efectua periodic operatii de curatare si intretinere, cuprinse in Cartea Tehnica. Orice interventie se efectueaza numai de personal autorizat.
4.35.4.5 Protectie
Protejarea echipamentului se va face adecvat prin conectare la priza de impamantare, conform standardelor de siguranta. Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele reguli fundamentale cum ar fi: - Sa nu se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale; - Sa nu se scoata cablurile electrice ; - Sa nu se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.); - Sa nu se permita ca echipamentele sa fie folosite de copii sau alte persoane care nu se pricep.
4.35.5 Asigurarea calitatii. Probe

Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe: - Proba la rece; - Proba la cald; - Proba de eficacitate.
pag 293 din 355
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/2002. Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din punt de vedere al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de executie. Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitatea de catre laboratoare autorizate. Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice. Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructii. Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si punere in functiune. Vasele de expansiune inchise trebuie de asemenea sa fie conform Normelor ISCIR si trebuie autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune. Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor prescriptiei C5-82 ale ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor.
4.35.5.1 Probe de presiune si calitate

Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor instalatiei si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii. Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatile de consum (radiatoare, agregate si arii de incalzire). In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru conectari tur-retur. Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie termica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisarea constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este mai mare de +5C. Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al instalatiei astfel: - o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale; - dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite; - presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase); - la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse prevederii acestor prescriptii. Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
pag 294 din 355
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii antiinghet.
4.35.5.2 Proba la rece

Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robinetelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de expansiune inchise inainte de inceperea probelor. Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de presiune trebuie sa fie de 6 bari. Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual. Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu ajutorul unui manometru. Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului test de presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune.
4.35.5.3 Proba la cald

Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 23.10 - 23.17. o data cu aceste probe se regleaza si instalatia. Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de regim. Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de incalzire se incalzesc uniform si nu se constata pierderi. Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor. Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatarecontractare si la circulatia apei in instalatiile de incalzire. Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50C in prima faza, in faza a doua la cea mai ridicata temperatura de regim (90C). Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatarecontractare si a circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatiei. Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa inchiderea completa a cladirii. Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5C. In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se constata eventualele pierderi. Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii si se va verifica, de asemenea, daca se face o buna aerisire a instalatiei. Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile. In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va proceda la remedierea defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea instalatiei este obligatorie.
pag 295 din 355
Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate in procese verbale, semnate atat de executant cat si de beneficiar, in care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele inregistrate, constatarile facute, precum si toate eventualele operatii de remediere care s-au efectuat.
4.35.5.4 Proba de eficacitate

Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada rece, cind temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0C si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de 3C fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente. Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de 2C. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise. Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ. Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare 2 de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 m , tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11. Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare si anume: - pentru temperaturi exterioare 1/5C; - pentru temperaturi interioare 1/5C; - pentru temperaturile agentului termic 1/2C. Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana). Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi: - la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de asemenea, alte camere dupa apreciere; - la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere; - la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din ele. La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare nivel. La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe langa masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5/2010. Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5C pina la +1C, in cladirile civile si de la 1C pina la +2C in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice: - functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune; - masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului; - pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de automatizare adoptate; - pornirea-oprirea pompelor de circulatie;
pag 296 din 355
Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor de expansiune. In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite. La instalatia de automatizare se verifica: - functionarea termostatelor; - modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incat acestea sa dea informatii corecte; - functionarea instalatiei de automatizare si a armaturilor motorizate, in toate regimurile prevazute (nominale, reduse, sezoniere). Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari: - de etanseitate la presiune la rece - de functionare la apa rece si calda. Se respecta cu strictete specificatiile din normativul I9/1994 referitoare la probe.
4.35.6 Norme de protectia muncii

Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari: - Norme generale de protectia muncii - NGPM-96 - Normativul privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala I 13/1-2002 In toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor de incalzire, vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume: - siguranta in exploatare; - igiena si sanatatea oamenilor; - protectia impotriva zgomotului; - siguranta la foc. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de incalzire vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure: - luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual; - controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice; - verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii. Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale. Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicanduse accesul altor persoane decat celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
pag 297 din 355
4.35.7 Masuri de prevenire a incendiilor

Norme PSI: - Legea nr 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor - OM 3/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare i autorizare privind securitatea la incendiu i protecia civil - HG 537/2007 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i stingere a incendiilor - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/1999. - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994. - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire I 13/2002. - Norme generale de aparare impotriva incendiilor Ordinul 163/2007. Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste instalatii. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor Ordinului 163/2007. In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari. La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire si stingerea incendiilor a normativului C 300/1994 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative in vigoare. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii. In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform precizarilor din normativul I 5/2010. Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi impiedicata prin prevederea clapetelor antifoc. Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru cu fos deschis. Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica. Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului. Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire.
pag 298 din 355
Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scantei. Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar. In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Masuri PSI: - Instructajul tuturor muncitorilor din santier. - Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor. - Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor. - Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu. Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate in timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
4.36
INSTALATII DE VENTILATIE
Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de ventilare-climatizare.

Instalaii de nclzire i ventilare. Terminologie. Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale. STAS 6648/2-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori. STAS 10750-88 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare. STAS 12781-89 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa. STAS 12795-89 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire. STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni. STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata. STAS 7836/1,2-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din otel cu rezistenta la rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni. STAS 8250-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale. Dimensiuni. STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica. I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala Legea 307/2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor P 118/99 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si constructii aferente C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente Ordinul 163/2007 pentru aprobarea Norme generale de aparare impotriva incendiilor SR 4369:2012 STAS 6648/1-82
pag 299 din 355
In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in vigoare: - Normativul I 5-2010 - Normativul I 13/2002 - Normativul I 9-94 Obligatiile si directivele ce decurg din: - Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-96; C90-83; C107-2005; C125-2005; C 233-1990; PE924/E-35; C4-77; C56-2002; I25-72; HG 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora).

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie insotite de: - Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute; - Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici; - Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului; - Certificatul de garantie indicand perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor; - Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa corespunda si prevederilor acestora, iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML), sa fie insotite de certificatul de atestare. Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel, din materiale neferoase sau materiale plastice care sa corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie anticoroziva a instalatiei. Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava. Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt : - Tabla zincata obtinuta prin laminare din OL 34 si zincata la cald. Grosimea stratului de zinc trebuie sa corespunda unei cantitati depuse de minim 350 g/mp pe ambele fete. Stratul de zinc trebuie sa aiba continuitate. Se foloseste la confectionarea canalelor de aer si pieselor speciale. - Otel cornier cu aripi egale, avand latimea aripilor 2060 mm si grosimea aripilor de 35 mm. Se foloseste la confectionarea flanselor de imbinare a tubulaturii. - Otel lat (platbanda),cu latimea aripilor de 18-20 mm. - Otel U cu inaltimea aripilor de 65-300 mm, latimea aripipilor de 42100 mm si grosimea inimii de 5 9 mm. Se foloseste la sustineri si console. - Otel cu inaltimea de 80400 mm, latimea talpii 40155 mm si grosimea inimii 3,914,4 mm. Se foloseste la sustinerea aparatelor mai grele. - Saltele din vata minerala cu coeficient de conductivitate termica 0,065 kcal/mp h grd, higroscopicitate max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 2 %. Se folosesc la izolarea canalelor de aer si a pieselor speciale dupa caz. - Banda de otel 20x2 mm (STAS 1945-90), folosite la inelele antiglisante si antitasante pentru sustinerea termoizolatiei.
pag 300 din 355
Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la imbinarea tubulaturii prin flanse pentru asigurarea unui etanseitati corespunzatoare.
4.36.2.2 Transport depozitare si manipulare

Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor, vibratiilor, coroziunii si temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorilor. Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza in magazii inchise. Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamant. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.
4.36.3 Executia lucrarilor. Conditii tehnice de executie si montaj

Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint indicate in tabelul de mai jos. Tabel 71. Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale) (mm) 100-250 280-500 500-1000 1120-1400 1600-2000 ABATEREA MAXIMA ADMISIBILA (mm) Canale din tabla 2 3 5 8 10 Canale din zidarie de caramida sau beton 5 6 8 12 15 Canale din Placi de materiale plastice 3 4 6 10 12 Canale din Placi de fibre minerale 4 5 7 -
Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimiland materialele agrementate cu cele din tabel. Canalele de tabla trebuie sa respecte dimensiunile standardizate. Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/2010; Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri: - prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv; - prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau mai mare; - prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu. Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza: - pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m:
pag 301 din 355
falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv; falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari; falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara. pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m: falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm; falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm; falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm. Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic). Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila. Nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se admit abateri vizibile de la forma circulara a sectiunilor. La canalele regtangulare nu se admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte.
4.36.3.1 Rigidizarea canalelor de ventilatie

Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri, realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate. Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri. La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare. Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.
4.36.3.2 Imbinarea tronsoanelor si a pieselor speciale

Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca: - la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare - la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile. Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla.
pag 302 din 355
La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm. Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza: - la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90 - la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente. Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare. Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant). Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri: - la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tubulatura flexibila, etc) - la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice - la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talas, etc la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70C in spatii cu pericol de incendiu sau explozie. Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei. Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare peste 600 mm. Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor. Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm. Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar. Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii. Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.
4.36.4 Montaj. Prevederi generale

La montarea instalatiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5/2010. Constructia cladirii trebuie sa permita introducerea aparatelor si tubulaturii; trebuie sa fie practicate toate golurile in fundatii, pereti, plansee prevazute in proiect. Daca unele goluri lipsesc,
pag 303 din 355
fiind omise de proiectant sau de constructor spargerile care trebuie efectuate se vor face de catre constructor numai cu avizul proiectantului. Pentru realizarea unui montaj corect este necesara trasarea si insemnarea tuturor elementelor componente.
4.36.4.1 Montarea canalelor de ventilare

Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sageti sau devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 - 3 mm pe 1 m inaltime. Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier. In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua. La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a tronsoanelor consecutive. La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale. Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabelul de mai jos. Tabel 72. Distante intre sustineri, in functie de diametrul sau latura canalului rectangular Diametrul sau latura canalului rectangular (mm) sub 400 peste 400 Distanta maxima de sustinere 3 4
NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta dintre suporti ve fi indicata in agrementul tehnic. Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior (eventual lateral) al canalului.
4.36.5 Montarea utilajelor 4.36.5.1 Montarea ventilatoarelor centrifugale

Inainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor inscrise pe placutele de identificare datele proiectului, controlul exterior generat al starii agregatului, existentei vaselinei de ungere in casetele rulmentilor , starea izolatiei motoarelor electrice. Inaiante de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ventilatorului si motorului. Pentru asigurarea conditiilor normale de functionare a unui ventilator se vor lua urmatoarele masuri: - legarea la pamnt a motorului electric: - verificarea legaturilor din cutia de borne a motorului electric astfel incat sensul de invartire a rotorului ventilatorului sa fie corect. Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee, pe console fixate in pereti, pe suporturi metalice, pe stilpi de beton armat, suspendate de plansee. La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor.
pag 304 din 355
Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii vibratiilor in intreaga cladire. Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de constructie ale cladirii. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului sau caldurii.
4.36.5.2 Montarea ventilatoarelor axiale

Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse), se vor respecta urmatoarele masuri: - axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer; - sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sau pisla de 3-5 mm grosime; - sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau, daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer - daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer - sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului - ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.
4.36.5.3 Montarea echipamentelor de ventilatie si climatizare

Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a produsului. Generatoarele de aer cald se vor verifica inainte de montaj daca indeplinesc conditiile de siguranta la foc in privinta partilor componente. Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata: - starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator); - starea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioarele tevilor; - starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilor; - rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama; - starea flanselor de racordare la canalele de aer, care trebuie sa fie perfect plane.
4.36.5.4 Montarea filtrelor

Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii producatoare. La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intreg perimetrul filtrului. Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului, etanseitatea partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului.
4.36.6 Masuri pentru atenuarea zgomotului si vibratiilor

Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" - C125/2005. Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu: - elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza. Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elastica reiesite din calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 305 din 355
marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie. burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
4.36.7 Verificarea calitatii. Abateri admisibile

Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Beneficiar, toate instalatiile de ventilare - climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte. Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care vor fi efectuate in urmatoarea ordine: - lucrari pregatitoare; - verificarea instalatiei; - punerea in functiune a instalatiei; - reglarea instalatiei; - probarea echipamentului din instalatie; - verificarea eficacitatii globale.

cunoasterea si insusirea proiectului; cunosterea modificarilor date de proiectant pe parcursul executiei proiectului; examinarea atenta a instalatiei realizate; stabilirea operatiilor de verificare; procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare; pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul operatiilor de dare in exploatare, precum si a documentatiei tehnice cu caracteristicile functionale ale echipamentului din componenta instalatiei.
4.36.7.2 Verificare instalatiei

Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la: - corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in vigoare, precum si cu prevederile din normativul I 5/2010; - corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect. Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din proiect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente, la: - ventilatoare; - filtre de aer; - baterii de incalzire si de racire; - aparate de conditionare; - corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata; - calitatea executiei; - functionarea elementelor componente; - alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific; - conditiile necesare pentru pornirea instalatiei; - conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungate; - conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect; - conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor; - nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.
pag 306 din 355
4.36.7.3 Verificarea instalatiei in detaliu

Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor; Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va urmari daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect; Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile; Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii; Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordareala retea, fixarea, turatia si punerea la pamint; Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea si caracteristicile functionale; Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale; Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea; Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi; Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect); Gurile de evacuare: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in proiect); Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in proiect); Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura, tipul si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colectat, fixarea; Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile; Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor, modul de actionare asupra elementelor instalatiei; Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea metrologica respectiva.
4.36.7.4 Controlul starii de curatenie a instalatiei

Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementelor instalatiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare). Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate: - conductele de aer, in interior; - plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer; - elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in interiorul carcaselor ventilatoarelor); - bateriile de incalzire si de racire; - tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire; - clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare; - gurile de ventilare; - elementele sensibile ale traductoarelor. La verificarea calitatii executiei se va observa daca: - dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise;
pag 307 din 355
nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi neetansate, neuniform presate sau cu ondulari; suruburile sint strinse suficient; garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer; ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor.
Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca exista curburi sau sageti ale traseelor drepte. Se vor verifica: - pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al condensului. - prin sondaj soliditatea fixarii canalelor. - calitatea sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor. - motoarele electrice etc.: se va face cu aparate de masura. - calitatea dispozitivelor de reglare si inchidere: se va efectua prin examinarea modului in care isi indeplinesc functiunea. Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa cu sapun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal, masurate cu acelasi tip de aparat, vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea diferi cu cel mult 15%). Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a aparatelor de conditionare a aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune. Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de montare a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri).
4.36.8 Punerea in functiune a instalatiei

Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii: - pornirea in sarcina redusa; - pornirea in sarcina normala; - functionarea de proba. Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a saibarului sau a altui organ de reglare, montat pe ventilator. Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive. Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect. Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala, constatindu-se: - lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de transmisie; - curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie; - lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie; - lipsa unei incalziri anormale a motorului electric; - lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere; - lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor; - la motoare cu viteza variabila se verifica turatia la viteze reduse. Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia. Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la citeva ore la citeva zile.
4.36.8.1 Reglarea instalatiei

Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Beneficiar, astfel incit:
pag 308 din 355
dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare; dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in proiect; organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-climatizare cu energie electrica, apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii inscrisi in proiect (temperatura, presiune, etc.).
4.36.8.2 Probarea instalatiei

Inainte de predarea catre Beneficiar a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf. De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul instalatiei. La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de reglare din instalatie fixate in pozitie normala de functionare. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite o diferenta de 5% 10% din debitul prevazut in proiect. In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri: - modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris a acesteia; - modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare; - modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al Beneficiarului instalatiei si al proiectantului. Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubulatura de aer), nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare. La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului nominal de functionare. La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta initiala indicata in norma interna de fabricatie. In cazuri speciale, la cererea Beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect, se va masura si gradul de retinere al prafului. Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.
4.36.9 Prevederi finale

Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilare-climatizare, la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare. Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor atmosferice si a vietuitoarelor. Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei. In acest scop: - Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati care pot provoca raniri;
pag 309 din 355
Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM; Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile de a fi emise, smulse sau linse; Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7/2011.
In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele: - instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor; - prescriptiile politiei sanitare din zona; - prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul. Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratie, solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre Antreprenor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei principale. Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris.
4.36.9.1 Norme de protectia muncii

Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari: - Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc - HG 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii sntii i securitii n munc nr. 319/2006 - Normativul privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala I13/1-2002 I 5-2010 Normativ pentru proiectarea executarea si exploatare instalatiilor de ventilare si climatizare In toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor de incalzire, vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume: - siguranta in exploatare; - igiena si sanatatea oamenilor; - protectia impotriva zgomotului; - siguranta la foc. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de incalzire vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure: - luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual; - controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice; - verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii. Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.
pag 310 din 355
Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicanduse accesul altor persoane decat celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
4.36.9.2 Masuri de prevenire a incendiilor

Norme PSI: - Legea nr 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor - OM 3/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare i autorizare privind securitatea la incendiu i protecia civil - HG 537/2007 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i stingere a incendiilor - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/1999. - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994. - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I13/2002. - Norme generale de aparare impotriva incendiilor Ordinul 163/2007. Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste instalatii. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor Ordinului 163/2007. In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari. La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire ti stingerea incendiilor a normativului C 300/1994 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative in vigoare. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii. In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform precizarilor din normativul I 5/2010. Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi impiedicata prin prevederea clapetelor antifoc. Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru cu fos deschis. Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica. Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile.
pag 311 din 355
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului. Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scantei. Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar. In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Masuri PSI: - Instructajul tuturor muncitorilor din santier. - Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor. - Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor. - Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu. Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate in timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
4.37
LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE

Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile noi sanitare. Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare.
4.37.1 Standarde si norme folosite

STAS 1478/90 STAS 1795/87 STAS 3051/91 STAS 1629/1-81 SR 1343-1:2006 SR 10110:2006 STAS 4165/88 STAS 6002/88 SR EN 124:1996 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii proiectare. Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare. Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. Alimentare cu apa. Captari izvoare. Alimentri cu ap. Partea 1: Determinarea cantitilor de ap potabil pentru localiti urbane i rurale Alimentri cu ap. Staii de pompare. Prescripii generale de proiectare Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa. Prescriptii tehnice Dispozitive de acoperire i de nchidere pentru cmine de vizitare i guri de scurgere n zone carosabile i pietonale. Principii de construcie, ncercri tip, marcare, inspecia calitii evi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare nominale i presiuni nominale. Partea 1: Serie metric Obiecte sanitare ceramice. Obiecte sanitare de porelan sanitar. Condiii tehnice generale de calitate.
SR ISO 161-1:2008 SR 6686:2002
pag 312 din 355
Pisoare de perete. Cote de racordare. Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale, cabluri. I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare NP 003/1996 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnicosanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena (PP) Legea 10/1995 Calitatea in constructii H.G.R. 766/1997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr. 319/2006 Legea privind protectia si securitatea muncii Ordinul 163/2007 Norme generale de aparare impotriva incendiilor P118/1999 Normativ privind siguranta la foc a constructiilor Legea 307/2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Ordinul 508/933/2002 Norme generale de protecie a muncii emise de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale prin ordinul nr. 508/20.11.2002 i ministerul Sntii i Familiei prin Ordinul nr. 933/25.11.2002
SR EN 80:2002 STAS 6054/77 STAS 9824/5-75

Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda s-au folosit tevi din PEHD STAS 7656-90, tevi din PP, obiecte sanitare SR 6686:2002. Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit tuburi, coturi si ramificatii in polipropilena, si conducte PVC pentru tronsoane montate in exterior . Alte materiale trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile minime: - Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate. - Conductele montate in pereti sau in locurile expuse inghetului se vor izola cu izolatii din cochilii. - Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe filetate pentru asamblarea cu tevi de PEHD (3/8" - 2") si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" - 2"). - Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de serviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj: coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe obiecte de portelan sau M.P.) drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in perete). - Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, cu corp de alama si mufa filetata pentru racordarea la tevi, din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat. - Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru portfurtun. Dimensiunea in proiect 1/2". - Legaturile se vor executa din tevi din polipropilena PP, imbinate cu dispozitive adecvate. - S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga pentru scurgerea apelor uzate menajere in urmatoarele situatii:
pag 313 din 355
legaturi de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli la parter si etaj, coloane, montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajului, colectoare orizontale, montate in subsol. Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din PVC greu, imbinate prin mufare avand inel de cauciuc pentru etansarea imbinarii si cu respectarea stricta a instructiunilor producatorului. Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan sanitar vitrificat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati, care sa permita mentinerea igienei perfecte. In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate. Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material. Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia termoizolatiei se va face cu folie de material plastic.
4.37.2.2 Verificarea calitatii. livrare, manipulare, depozitare

Toate materialele aprovizionate trebuie sa fie insotite de Certificatul de calitate si agremente tehnice respectiv Declaratie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate PP, PEHD si PVC trebie sa se incadreze, in ceea ce priveste rezistenta si conditiile de montaj, in prevederile normativului I 1/78. Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare gravitationala, de la punctul cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse incercarilor: - de etanseitate, - de rezistenta, - de functionare. Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat. Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri, incluziuni sau alte defecte vizuale cu ochiul liber. Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea catorva manevre de inchidere deschidere pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente. Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe). Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub in parte sau cu dispozitive pentru mijloace mecanizate; pentru celelalte materiale utilizate (obiecte sanitare etc.) manipularea se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricaror deteriorari. Depozitarea se va face in locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solara directa, in locuri ferite de umezeala. Stivuirea se va face pe suprafete orizontale si uniforme. Tuburile nu trebuie depozitate la o inaltime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor deformari in timp. La temperaturi joase operatiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grija maxima tinand cont de proprietatile/comportarea materialelor in aceste conditii climaterice.
4.37.3 Executia lucrarilor 4.37.3.1 Generalitati

Faze de lucru: - Trasarea locatiei pentru conductele de apa, obiectele sanitare si a conductelor de canalizare; - Montarea conductele de apa si obiectele sanitare; - Imbinarea si montarea conductelor de canalizare; ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 314 din 355
In retelele instalatiilor interioare de apa, comune pentru incendiu si consum menajer se vor folosi numai tevi din OL Zn, iar in cazul in care se folosesc retele separate pentru incendiu fata de alte retele pentru care se utilizeaza materiale plastice , acestea se vor separa din exteriorul cladirii. In caminul de ramificatie pe conducta din material plastic se prevede un organ de inchidere care se va inchide in caz de incediu. In aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot executa din PEHD dar instalatiile interioare de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu diametrul de 2. Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi PP. Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice, electrice). Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa. In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare. Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate. Sustinerea conductelor se va face cu bratari. Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior. Pe coloanele de canalizare se va monta piesele ce curatire.
4.37.3.2 Instalatii sanitare interioare

Prima operatie ce se executa este stabilirea si trasarea traseelor unde se monteaza conductele. Traseele vor fi cele prevazute in proiect, vor fi obligatoriu paralele cu peretii sau linia stilpilor, respectindu-se in acest sens prevederile din Normativul I 9/ 94. Se va urmari foarte atent realizarea de catre constructor a tuturor golurilor in plansee sau in pereti pe unde trebuie sa treaca conductele .Inainte de inceperea executiei, dupa stabilirea traseelor, toate materialele se vor supune unui control calitativ riguros. In acest scop se va urmarii ca toate materialele care intra in opera sa nu prezinte defecte cum ar fi: indoiri, turtiri sau fisuri. Imbinarea tevilor din polipropilena se va face cu fitinguri prin electrofuziune. Imbinarea cu robinetii metalici se va realiza cu piese mixte. Pentru imbinarile demontabile se vor folosi racorduri olandeze amplasate in locuri accesibile. La montare se vor respecta pantele prevazute in normative respectiv de 1%, pentru a permite golirea instalatiei. Conductele se vor monta astfel incat sa nu se formeze saci sau pungi de aer. In zonele unde conductele se vor monta aparent, prinderea acestora de elementele de constructie se va face cu ajutorul bratarilor. Distanta dintre punctele de prindere se va determina in functie de diametrul conductei si de modul de protejare (izolare), conform Normativului NP 003/1996. La trecerile prin elementele de constructie (pereti sau plansee) tevile vor fi montate in tuburi de protectie.Tuburile de protectie vor avea diametrul interior mai mare cu 10-20 mm decat diametrul exterior al tevii. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau planseu. La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita a peretilor, iar la trecerile prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20 mm si va fi la nivelul partii finite inferioare a planseului. Trecerile prin fundatii sau pereti exteriori se vor realiza cu masuri speciale de etansare contra infiltratiilor. Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie. Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinaresau derivatie va fi de 5 cm.
pag 315 din 355
In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii, se vor folosi imbinari demontabile. Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vizitabile. In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii, nu se admit imbinari. Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.
Tabel 73. Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel Referinta Intre conturul conductelor neizolate Intre conturul conductei neizolate si constructia finita Intre fetele exterioare a conductelor izolate Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate Distante minime (cm) 3 3 4 4 3
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm. Fata de conductorii electrici (1.000V) sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I 7/2011, respectiv I 6/1998. Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, asa cum se mentioneaza prin proiect. Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proiectant. Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea geometriei traseului. Tabel 74. Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I 9/1994) Diametrul nominal 3/8" - 1/2" 3/4" - 1" 1.1/4" - 1.1/2" 2" - 2.1/2" 3" 4" sau peste Conducte neizolate (m) 3,3 4,2 5.1 6.1 6.7 7.5 Conducte izolate (m) 2,0 3,0 4.0 5.1 5.7 6.5
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect. Suportii ficsi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta conform tabelului de mai jos (I 9/1994). Tabel 75. Distanta intre suportii ficsi Diametrul nominal 3/4" 1.1/4"" Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 40 C(m) 100 Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 60 C(m) 90
pag 316 din 355
Diametrul nominal 2" 2.1/2" 3" 4"
Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 40 C(m) 115 125 135 150
Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 60 C(m) 100 110 120 130
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza suporti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant. Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate.
4.37.3.2.1 Imbinarea conductelor si racordurilor de PP

Imbinarea conductelor PP se va face prin sudur sau cu flanse in functie de recomandarile producatorului. Sudura se poate executa in dou moduri: - cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (mufe, coturi, teuri, racorduri, etc). Factorii care conditioneaz realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioar sunt: - temperatura exterioar care poate influenta sudura, prin timpul de sudur, pentru cazul temperaturilor > 5C sau in cazul temperaturilor < 5C, prin necesitatea unei protectii (cort, prelat sau folie de plastic) care trebuie s acopere masina de sudur si sudorul si care va fi incalzit cu ajutorul unui generator de aer cald, pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce la fragilitatea sudurii; - in caz de temperaturi > 40 45 C si expunere direct la razele soarelui, protectia locului de munc prin acoperire, in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar in msura in care este posibil, extremittile opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru a reduce cat mai mult posibil rcirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer, vantului; - compatibilitatea materialelor sudate, adic indicele de fluiditate - topire MFI s fie cuprins intre 0,4 0,7(1,3) gr/10 min; - sudorii vor fi instruiti de productori sau atestati de institutii autorizate; - respectarea parametrilor de sudur: timpul de incalzire si consolidare a sudurii. La efectuarea imbinrilor prin sudare este foarte important s se realizeze o bun aliniere axial a conductelor si se vor curta bine capetele conductelor de impuritti.
4.37.3.2.2 Sudura cu termoelemente a pieselor

Procedeul const din pregtirea si apoi electrosudarea pieselor pe tub. De regul, factorul de sudur este > 1. In cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregtirea, sunt mai importante decat aparatul de sudur. Calitatea sudurii este determinat de urmtorii factori: - Aparatul de sudura s fie ales astfel incat s aib posibilittile de autotestare si capacitate de inmagazinare a datelor realizate la fiecare sudur; instructiunile productorului de teav privind procedeul de sudur; specificatii de intretinere a aparatului; instruirea si verificarea cunostiintelor sudorului de ctre productor sau alte institutii autorizate, in prezenta beneficiarului retelei; - Testele ce se pot realiza pot fi fcute prin citirea corect a codurilor; prin testul de tractiune si/sau indoire unde teava trebuie s cedeze inaintea sudurii; - Probele de presiune.
pag 317 din 355
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, corp din alama turnata AMT 1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi de otel la un capat si racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la celalalt capat. Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lant pentru protectia racordului pentru portfurtun. Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii: - usor accesibile - usor demontabile - toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
4.37.3.2.3 Montarea obiectelor sanitare

Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efectuat proble de presiune ale retelelor de distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisare din incaperi, pentru a se evita degradarea lor. Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; inaltimea de montaj prevazuta in proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul consolelor, suruburilor cu dibluri, dupa caz.
4.37.3.2.4 Montarea lavoarelor

Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip. Bateria trebuie montata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele. Aceasta va fi montata in conformitate cu instructiunile producatorului.
4.37.3.2.5 Montarea vaselor W.C.

Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului. Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce vasul in pozitie orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment alb. Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc.
4.37.3.2.6 Protectie
Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant, ipsos etc. Obiectele sanitare si accesoriile acestora se vor monta pe peretii existenti la urmatoarele cote fata de pardosela finita: lavoarele 0,80 m; cada de dus 0,20 m: bateria de dus 1,25 m; sapuniera 1,20 m; oglizile 1,30 m; Obiectele sanitare si accesoriile se vor prinde de pereti prin intermediul diblurilor din otel si a suruburilor de fixare.
4.37.4 Insalatiile de canalizare 4.37.4.1 Conducte de canalizare

Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate asa cum s-a specificat anterior si in STAS 1515/2-76, iar piesele speciale vor fi conform STAS 1515/3-74, STAS 1515/4-87, STAS 1515/574, STAS 1515/7-73 si STAS 1515/8-73.
pag 318 din 355
La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor respecta urmatoarele: - reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie; - racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45; - se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90; - se vor evita traseele pe sub utilaje. La conducte se vor monta sustineri astfel: - la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu; Pentru suporturile conductelor pentru canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate si omologate sau cele propuse de furnizorul tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul lucrarii vor fi supuse aprobarii.
4.37.4.1.1 Curatire si verificare

Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile pentru curatire, precum si pe traseele liniare lungi, la distantele precizate in tabelul de mai jos. Tabel 76. Distanta intre piesele de curatire Diametrul nominal (Dn) 50-70 100 Distanta intre piesele de curatire, ape conventional curate 15 20 Distanta intre piesele de curatire, ape uzate menajere 6 12
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8 m la pardoseala.
4.37.4.1.2 Scurgeri de la pardoseli

Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prevazute in proiect, dupa cum urmeaza: - in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale; - La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor.
4.37.4.1.3 Ventilarea conductelor de canalizare

Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute prin proiect: - ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare, - ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau nivele diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare, - ventilare secundara: separata pana deasupra invelitorii, prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata, prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa. Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu varful iin jos. Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat, asamblate si montate conform I 1/1978 sau din fonta de scurgere.
4.37.5 Izolatie fonica si termica a conductelor

Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii zgomotelor si anume:
pag 319 din 355
Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 0,8mm), Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice, Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.). Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate reglementarile tehnice la care se refera acesta. Pentru a nu se produce fenomenul de condens pe conductele de apa rece si apa calda de consum, acestea se vor izola termic . Conductele de apa rece si apa calda de consum, montate ingropat se vor izola cu tuburi din elastomeri. Conductele montate aparent nu se vor izola.
4.37.6 Teste si verificari

Conductele de apa rece si calda de consun vor fi supuse la urmatoarele incercari: - de etanseitate la presiune la rece: - de functionare la apa rece si calda; - de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda de consum. Incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate sirezistenta la cald se vor efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor la obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind obturate cu dopuri. Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda va fi egala cu1,5 x presiunea de regim, indicata in proiect, dar nu mai mica de 6 bari. In cazul nostru presiunea de etaseitate este de 6 bari. Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 de minute, interval in care nu se admite scaderea presiunii. Incercarea de functionalitate la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare. Se va verifica prin deschiderea succesiva a armaturilordaca presiunea de utilizare este realizata. Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda de consum, se va face prin punerea in functiune a instalatiei de preparare a apei calde. Presiunea si temperatura de regim (45 C) se vor pastra in instalatie tot timpul necesar varificarii etanseitatii imbinarilor, si a tuturor punctelor de sustinere si va dura cel putin 6 ore. Conductele de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari: - de etanseitate; - de functionare. Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si a punctelor de imbinare. Verificarea se va efectua inainte de mascarea conductelor. Incercarea de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel: - conductele de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii; - conductele de canalizare a apelor menajere, pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau ale obiectelor sanita La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire.
0
4.37.7 Abateri admisibile

La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici scurgeri de apa la canalizare.
4.37.7.1 Verificari
Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului
pag 320 din 355
Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului. Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si obiectelor sanitare
Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al instalatiilor sanitare.
4.37.7.2 Generalitati
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate in domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si incercarilor la care se supun conform standardelor. In caz de neclaritati privind certificatele de atestare a calitatii, materialele nu se vor receptiona decat dupa inlaturarea incertitudinii, prin probe suplimentare. Contractantul va include o copie a specificatiilor tehnice extrase din literatura tehnica a producatorului pentru toate componentele instalatiilor tehnologice. Toate materialele si produsele vor fi fabricate de producatori care au certificate de calitate conform SR EN ISO 9001:2008. Contractantul va furniza toate materialele necesare instalarii echipamentelor si finalizarii tuturor lucrarilor aferente obiectivului de investitii, inclusiv materiale marunte sau nespecificate in mod special in documentatia de atribuire. Dupa acordarea Contractului, Antreprenorul va depune, spre aprobare, Inginerului, o lista a furnizorilor si surselor de materiale necesare pentru executarea lucrarilor. Numele unor furnizori si surse aditionale pot fi furnizate de Antreprenor in timpul executarii contractului, dar nici un furnizor sau sursa nu vor fi schimbate fara aprobarea Inginerului.
4.37.8 Conditii de receptia instalatiilor

Receptia lucrarilor de instalatii reprezinta actiunea prin care beneficiarul lucrarii accepta si preia lucrarea in conformitate cu documentatia de executie, certificandu-se ca executantul a indeplinit obligatiile contractuale. In urma receptiei lucrarilor, acestea pot fi date in exploatare. Receptia lucrarilor de instalatii va fi organizata conform Legii privind calitatea in constructii (Legea nr. 10/95); Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94) si a altor reglementari specifice. Receptia lucrarilor cuprinde doua faze, respectiv: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala. Receptiile vor fi organizate de catre investitori (ordinatori de credite sau proprietari).
4.37.9 Masuri de protectia muncii

Pe durata executarii lucrarilor de instalatii sanitare vor fi respectate cu strictete - Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ; - H.G. 1425/2006 pentru aprbarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006: - H.G. 300/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; - H.G. 1091/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca; - H.G. 1146/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; - H.G. 1050/2006 privind manipularea manuala a maselor; - H.G. 493/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la ricurile generate de zgomot; - H.G. 1876/2005 privind cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii. Pentru evitarea accidentelor n timpul montajului se vor lua urmtoarele msuri: ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 321 din 355
schele i platforme special amenajate; iluminat corespunztor; centuri de sigurant pentru lucru la nltime; manipularea pieselor n timpul montajului i ridicarea acestora cu dipozitive i aparate de ridicat corespunztoare. n timpul exploatrii instalatiilor urmtoarele msuri sunt obligatorii: controlul i curtirea depunerilor de praf peste limitele normale verificarea periodic a elementelor de rezistent ale conductelor pentru depistarea din timp a coroziunilor care ar putea duce la distrugerea acestora.
Msurile precizate mai sus nu sunt limitative, executantul avnd obligatia de a le completa cu toate prevederile specifice locului de munc. Din cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii amintim: - siguranta in exploatare; - igiena si sanatatea oamenilor - protectia impotriva zgomotului; - siguranta la foc. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fieca-re categorie de lucrari. Conducatorul punctului de lucru are obligatia sa asigure: - luarea de masuri organizatorice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie si consemnarea acestuia in fisele individuale; - controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul muncitor a normelor si instructiunilor specifice protectiei muncii; - verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii. Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicanduse accesul altor persoane decat celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca) vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Masurile de protectia muncii indicate in prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executantul lucrarii cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
4.37.10 Masuri de prevenirea incendiilor

La executia lucrarilor de instalatii sanitare se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor; Normele C 300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; Normativul P 118/2-2013; Normativul I 9/1994. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stigerea incendiilor revin uintatii si personalului care executa instalatiile sanitare. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic privind normele P.S.I. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare. In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor de pompieri. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii termice sau operatii cu substante inflamabile.
pag 322 din 355
4.37.11 Standarde si normative de referinte

Instalatiile sanitare interioare trebuie executate conform proiectului si in conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii: - I 9/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. - NP 003/1996 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnicosanitare si tehnologice cu tevi din PP. - STAS 185/1-89 - Instalaii sanitare, de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne i culori convenionale - STAS 185/2-89 - Instalaii sanitare, de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale. Fitinguri i piese auxiliare pentru conducte. Semne convenionale - STAS 185/3-89 - Instalaii sanitare, de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale. Armturi. Semne convenionale - STAS 185/4-90 - Instalaii sanitare, de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale. Obiecte de uz gospodresc, corpuri de nclzire, guri de aer. Semne convenionale - STAS 185/5-89 - Instalaii sanitare, de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare. Semne convenionale - STAS 185/6-89 - Instalaii sanitare, de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale. Aparate de msurat i de control. Semne convenionale - STAS 1478/90 Constructii civile si industriale. Alimentarea interioara cu apa. - STAS 1795/87 Canalizari interioare. - C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. - C 300/1994 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. - P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. - P 118/2-2013 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor - Legea nr. 10/ 1995 Legea privind calitatea in constructii. - HG 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnica a constructiei. - HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii - HG 925/1995 si ORDIN 77/N/1996 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor. Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ.
4.38
INSTALATII ELECTRICE
Prezentul Caiet de sarcini se refera la executarea lucrarilor aferente instalatiilor electrice interioare la cladiri.
4.38.1 Standarde si normative

Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructie (actualizata prin legea 123/2007) I7/2011 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor; Legea 453/2001 privind autorizarea executarii constructiilor; Hotarrea Guvernului Nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca Nr. 319/2006; Hotarrea Guvernului nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; PE 932 - Regulament de furnizare si utilizare a energiei electrice; NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice; PE 116 Normativ privind masuratorile si verificarile la echipamentele si instalatiile electrice; ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
pag 323 din 355
P118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor OMAI 163/2007 - Norme generale de aparare impotriva incendiilor SR HD 60364-1:2009 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 1: Principii fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, definitii; SR CEI 60364-5-53: 2005 Instalatii electrice n constructii. Partea 5-53: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Sectionare, ntrerupere si comanda; SR CEI 61200-52:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 52: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Sisteme de pozare; SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 53: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Aparataj; SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni si protectia mpotriva supratensiunilor n retelele de joasa tensiune alternativa. Informatii generale de baza; SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalatiilor electrice; SR EN 61140:2002 Protectie mpotriva socurilor electrice. Aspecte comune n instalatii si echipamente electrice; SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor, cablurilor si cordoanelor flexibile; SR HD 60364-1:2009 Instalaii electrice de joas tensiune. Partea 1: Principii fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, definiii; SR HD 60364-4-41:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4-41: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Protectia mpotriva socurilor electrice; SR HD 384.4.42 S1:2004 Instalatii electrice n constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 42: Protectia impotriva efectelor termice; SR HD 384.4.42 S1:2004/A1:2004 Instalatii electrice n constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 42: Protectia mpotriva efectelor termice; SR HD 384.4.42 S1:2004/A2:2004 Instalatii electrice n constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 42: Protectia mpotriva efectelor termice; SR HD 60364-4-43:2011 - Instalaii electrice de joas tensiune. Partea 4-43: Protecie pentru asigurarea securitii. Protecie mpotriva supracurenilor; STAS 2612-87 - Protectia mpotriva electrocutarilor. Limite admise; STAS 4102-85 - Piese pentru instalatii de legare la pamnt de protectie; STAS 6865-89 Conducte cu izolatii din PVC pentru instalatii fixe. NP 061-2002 - Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor de iluminat artificial din cladiri C 56:2002 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente C 300:1994 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora P 118:1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor Legea 319/2006 a sigiranei i sntii n munc NSSM 111 - Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale SR HD 60364-6:2007 - Instalaii electrice de joas tensiune. Partea 6: Verificare SR HD 60364-5-559:2006 - Instalatii electrice n constructii. Partea 5-55: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri si instalatii de iluminat SR EN 1838:2003 - Aplicatii ale iluminatului. Iluminatul de siguranta SR 6646-3:1997 - Iluminatul artificial. Conditii specifice pentru iluminatul n cladiri civile SR 6646-1:1997 - Iluminatul artificial. Conditii tehnice pentru iluminatul interior si din incintele ansamblurilor de cladiri SR 6646-2:1997 - Iluminatul artificial. Conditii pentru iluminatul spatiilor de lucru SR EN 60598-2-5:2001 - Corpuri de iluminat
pag 324 din 355
Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ. In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala si tactila a materialelor utilizate. Tuburile de protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse. Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de conformitate s-au vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in constructii. Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. Pe tot parcursul execuiei lucrrilor, precum i n activitatea de exploatare i ntreinere a instalaiilor proiectate se va urmrii respectarea cu strictee a prevederilor actelor normative menionate. Lista de mai sus nu este limitativ i va fi completat cu restul prevederilor legale n domeniu, aflate n vigoare la momentul respectiv. Rspunderea privitoare la respectarea legislaiei n vigoare revine n ntregime executantului lucrrii n perioada de realizare a investiiei i beneficiarului pe perioada de exploatare normal, ntreinere curent i reparaii (dup recepionarea lucrrilor i a punerii n funciune). La receptia lucrarilor se vor respecta: - C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. - HGR 273/94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
4.38.2 Obligatiile antreprenorului

Inainte de inceperea lucrarilor de executie Antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga documentatie si de a sesiza Inginerul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante constatate in proiect, in vederea solutionarii. Se considera ca antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Acestea nu sunt indicate pe planuri si nici in cadrul prezentei specificatii. In toate cazurile este indicat ca lucrarea sa fie executata in conformitate cu toate regulile specifice, astfel incat sa se asigure functionarea corespunzatoare a tuturor instalatiilor si totodata un aspect corespunzator al acestora. Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii materialelor si echipamentelor electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa, lovire. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei.Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.Materialele si produsele se vor depozita in locuri uscate si bine ventilate.
4.38.3 Documente tehnice

Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare, Antreprenorul va transmite Inginerului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale, dimensiunile de gabarit. Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la sediul Antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate.
pag 325 din 355
4.38.4 Instalatiile electrice de putere

Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie si comanda prin care sa se asigure protectia si functionarea in regim manual si automat. Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si comanda pentru fiecare receptor din componenta echipamentului precum si elementele necesare functionarii in regim automat (senzori, presostate, manometre, termostate, controlere). Montarea circuitelor de putere se va face pe poduri de cabluri metalice fixate de structura de rezistenta a constructiilor.Coloanele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYAbY montate ingropat in santuri sau aparent iar circuitele interioare vor fi realizate, in principal din cabluri CYY-F, montate aparent pe pod de cabluri din OLZn, coborarile la echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn. Numarul conductoarelor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele ( iluminat, prize) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz.
4.38.5 Instalatiile electrice de iluminat si prize

Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu normativului I7/2011 capitolul 5.4.
Instalatia de protectie
Circuitele electrice vor avea conductorul de neutru distinct fata de conductorul de protectie. Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductoarelor conform prevederilor I7-2011 si nu se va intrerupe. Pentru racordare la platbanda a receptoarelor de energie electrica ce necesita aceasta, se 2 utilizeaza conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima de 16 mm cu papuci la ambele capete. La centura interioara de protectie se vor racorda toate partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de cablu, grinzi, ferme principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza pardoseala sau altele asemenea) Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant va fi de maximum 4 Ohmi pentru instalatii electrice.
4.38.6 Cerinte tehnice la executia lucrarilor de instalatii electrice interioare 4.38.6.1 Instalatii ingropate
Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare) se vor monta in doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice Antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati. Montarea tuburilor de protectie Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost indicate in I 7/2011. punctul 3.0.3.3.tabel 3.1 Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe, curbe. La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor (cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire, cuptoarele) - distante conform I 7/2011. punctul 3.0.3.3.tabel 3.2 La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora.
pag 326 din 355
4.38.6.2 Instalatii aparente

In zonele tehnice toate coborarile la receptoare se vor realiza in cabluri pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1,5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului. In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului. Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intrun tub de protectie se monteaza numai un singur cablu. Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila deteriorarea cablurilor. Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor de energie.Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante si separari. La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor. La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.
Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri. La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC. In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...+25C pana ce atinge aceasta temperatura.
4.38.6.3 Montarea aparenta a cablurilor

Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate.Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m.
4.38.6.4 Curbarea cablurilor

Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile fabricii constructoare.
4.38.6.5 Protejarea cablurilor

La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor
pag 327 din 355
corozivi). Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea compensarii deformarilor datorita variatiilor de temperatura. Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice.In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.
4.38.6.6 Montarea cablurilor pe stelaje si poduri de cabluri

La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor. Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor. Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din aceleasi profile executate din tabla de otel. Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si lonjeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2 mm.
4.38.6.7 Distante minime fata de alte conducte

Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile). Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (I7/2011). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi.
4.38.6.8 Treceri prin elemente de constructie

Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tije de protectie. Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel. La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea de 2 m. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui strapuns.
4.38.6.9 Distante de prindere (sustinere)

Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala. Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari. Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.
4.38.6.10 Elemente de fixare

Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate la paragraful Distante de prindere (sustinere). Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente.
pag 328 din 355
Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi metalice.
4.38.6.11 Protectia la foc

Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalagul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118/1999.
4.38.6.12 Corpuri de iluminat de interior

La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si neutru, astfel ca in dulii conductorul de neutru al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei. Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10 kg. Se interzice suspendarea corpului iluminat de conductoarele de alimentare. Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.
4.38.7 Cabluri si conductoare 4.38.7.1 Generalitati

Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective. Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane. Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate.
4.38.7.2 Cabluri CYABY

Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor romanesti in vigoare. Constructie: Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2); Izolatie din PVC; Invelis comun; Manta exterioara; Armatura din banda de otel; Manta exterioara din PVC.
Date tehnice: Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5C, in exploatare -30C;
pag 329 din 355
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C; Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min; Flexibilitate: moderata; Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna; Rezistenta la socuri: foarte buna; Rezistenta la agenti chimici: buna.
4.38.7.3 Cabluri CYY

Constructie: Conductoare din cupru; Izolatie din PVC; Invelis comun; Manta interioara;
Date tehnice: Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in exploatare -30C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C; Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant; Flexibilitate: buna; Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna; Rezistenta la socuri: buna; Rezistenta la agenti chimici: buna;
4.38.7.4 Cabluri CYY-F

Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
4.38.8 Jgheaburi, poduri si cabluri 4.38.8.1 Jgheaburi

Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile constructorului. Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200 mm. In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150 mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui. Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab. In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2 m in lungime sunt utilizate vertical vor fi prevazute puncte de fixare la distante de 2 m pentru a suporta greutatea cablurilor.
pag 330 din 355
Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului. Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata.
4.38.8.2 Poduri de cabluri orizontale

Pe podurile de cabluri se vor monta: Cabluri destinate instalatiei de putere, prize, iluminat;
Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat. Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului, unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata. Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de legare la pamant.
4.38.8.3 Poduri de cabluri verticale

Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe verticala.Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.
4.38.9 Tubulatura 4.38.9.1 Tevi din otel galvanizat
Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20 mm. Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte. Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri.
4.38.9.2
Tevi metalice vopsite
Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor. Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele netede, fara ondulari sau defecte.Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura, produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri.Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant. Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in vederea aprobarii de catre proiectant. Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor de legare la pamant va fi tras in toate tevile.
4.38.9.3
Tuburi de protectie
Toate cablurile electrice vor fi montati in tuburi de protectie (metalice, tuburi de protectie), astfel cum rezulta din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului. Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor si circuitelor.Traseele circuitelor pot fi modificate pe santier in functie de situatiile real intalnite, dar numai cu acordul dirigintelui de santier care va consulta seful de proiect de instalatii electrice. Pentru conductele de peste 1 se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot confectiona coturi, dar acestea nu
pag 331 din 355
trebuie sa dauneze conductoarelor. Raza interioara a curbelor nu trebuie sa fie mai mica decat prevederile normelor. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de dirigintele de santier (care va consulta seful de proiect de instalatii electrice).
4.38.9.4
Tuburi flexibile din PVC-COPEX
Caracteristici tehnice: Rezistenta de apasare: 750N +23C; Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de 100mm J; Temperatura minima pentru aplicare si instalare: -5C; Temperatura maxima de aplicare si instalare: +60C; Material ignifug.
2
4.38.10 Marcare si etichetare 4.38.10.1 Generalitati
Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa, transformatoarele si alte aparate trebuie etichetate conform cerintelor din caietele de sarcini. Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului.
4.38.10.2
Cabluri montate aparent
Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar.Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon. Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine: Numarul cablului; Tipul si sectiunea; Adresa de plecare; Adresa de sosire.
4.38.10.3
Intrerupatoare si prize
Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator fiecaruia.Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.
4.38.10.4
Tablouri
Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice. Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate: Numar tablou; Alimentare si tipul sistemului de distributie;
pag 332 din 355
Alimentare auxiliara; Nume, adresa, telefon producator.
Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de cabluri.
4.38.11 Verificari si probe 4.38.11.1 Prevederi generale
Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea Beneficiarului.In timpul executiei lucrarii, Antreprenorul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul. Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Antreprenorul va face probe asupra unor parti ale instalatiilor, asa cum o cer Inginerul sau Proiectantul, pentru a se permite asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii. Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului QA al intreprinderii de executie. Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor pentru lucrari ascunse ale prezentului capitol.Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate). Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabrica furnizoare. NOTA: Se mentioneaza ca executantul nu este indreptatit a face inlocuiri fara avizul scris al Proiectantului. Antreprenorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe cheltuiala lui. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.
Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate. Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce urmeaza a fi utilizate pentru executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit pentru motoare. Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip, dimensionale, electrice etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, buletinele de proba, etichetele si placutele care insotesc materialele, aparatele, cu acelea prevazute in proiectul respectiv. Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea lor.Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu sublerul, metrul. Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective.
pag 333 din 355
Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata neconcordanta intre datele inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificari pe un numar de tipodimensiuni ce va fi apreciat de maistru. Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse si nu vor fi puse in opera.Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze. Aparatele, echipamentele si utilajele electrice (aparate de conectare, protectie, pornire, reglare, masini electrice, corpuri de iluminat, tablouri electrice) vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc. Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective. Pozarea cablelor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii de conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inceperea executiei va fi precedata de intocmirea unui Proces verbal incheiat intre constructor si electrician. Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual si, dupa caz, si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice. La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca: lungimea traseului este cea mai scurta posibila; au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele pana la conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune), precum si pana la elemente de constructie; au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii (datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi); au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant sau pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de cabluri neprotejate in tuburi metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj direct pe elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse, vor fi reexaminate si retrasate.
La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica daca amplasamentul si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute si verificarea va fi repetata.
pag 334 din 355
La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri, stalpi, console de acoperis ), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta , daca au fost respectate prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie si din prescriptiile tehnice. La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate se va verifica daca locul ales este conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la montarea aparatelor vor fi respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in incaperi in care instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele vor fi respinse impreuna cu tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul). La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru aparate, masini, tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si sunt evitate locurile care prezinta pericole pentru instalatie. De asemenea, se va verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice. In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va fi permisa montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor , decat dupa ce pozitiile nou alese sunt verificate si gasite satisfacatoare. Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi.Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au fost executate, in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii. Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau taierea elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care, din diferite motive, este necesar ca instalatorul sa execute totusi astfel de lucrari (de ex., deoarece golurile prevazute in proiect nu au fost lasate sau au fost amplasate necorespunzator etc) se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezistenta insotit, dupa caz, de documentatie de executie (de exemplu schite, indicatii de executie etc). Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii sau de instalatii. La constructiile metalice nu se admite nici o strapungere neprevazuta in proiect decat in baza avizului scris dat de proiectantul structurii metalice.Practicarea de goluri in elemente de zidarie, beton armat, in constructii metalice, sa se execute numai cu mijloace de mica mecanizare adecvate.
4.38.11.2
Verificari de efectuat pe faze de lucrari
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea Inginerului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese-verbale. In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei electrice, se impun anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta Inginerului. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta Inginerului. Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza intr-un proces-verbal care va servi la receptia preliminara, facand parte din dosarul de acte. El va fi semnat de cei care au facut verificarile si datat. Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc. La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi
pag 335 din 355
respinse circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte (de faze, de protectie etc). sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare. La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel putin 15% din numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie, mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor. Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se constata ca nu sunt bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute. Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile necesare si proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii. Proba cu aer nu cuprinde si fazele care fac parte din terasele respective. La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare. Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand toate capetele conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate receptoarele, punand aparatele la conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate doua cate doua. Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la neutru va fi verificata dupa montarea receptoarelor (de preferat, pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare: Pozarea centurilor de legare la pamant si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat sistematizarea pe verticala a zonelor adiacente obiectivului construit; Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia tehnica de specialitate in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica. Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, respectandu-se prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi. Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare.
4.38.11.3
Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor.
La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz, cel putin urmatoarele: modul si calitatea fixarii lor pe suporti; inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare; distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform prescriptiilor tehnice in vigoare; existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect; modul si calitatea executarii legaturilor; existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect.
pag 336 din 355
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile. vederea receptiei preliminare la cererea executantului, pe baza dosarului inaintat la intreprinderea furnizoare de energie electrica (IFE), conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice, personalul furnizorului efectueaza controlul tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Delegatul furnizorului examineaza documentele puse la dispozitie de executant, din care rezulta ca instalatiile electrice de racord si utilizare au fost incercate in conformitate cu prevederile regulamentelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice referitoare la instalatiile si utilajele electrice. Pentru a verifica cele de mai sus, furnizorul poate face verificari prin sondaj. In cazul in care la aceste probe se obtin rezultate nesatisfacatoare, racordarea la retelele furnizorului nu este aprobata decat dupa remedierea deficientelor de catre executant. Dupa obtinerea aprobarii de racord din partea IFE, inainte de punerea instalatiei sub tensiune, se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului, daca este necesar, o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie, inclusiv a procesului - verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). In cazul in care nu au fost efectuate remedierile semnalate sau se constata lipsa unor elemente de instalatie, comisia poate sa amane receptia preliminara sau sa o faca, daca este posibil, numai asupra partii de instalatie care indeplineste conditiile cerute. Inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie in care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. De asemenea, se vor lua toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in functiune a masinilor, utilajelor .
4.38.11.4
Verificari pe teren la receptia preliminara
Functionarea corecta a masinilor electrice. Acestea trebuie sa functioneze fara a produce zgomote anormale, cu echipamentul de pornire, protectie etc prevazut in proiect si cu legatura la pamant a carcasei metalice executata. La functionarea in gol, se va verifica daca este posibil, egalitatea curentilor pe cele trei faze, in cazul masinilor trifazice. Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si, acolo unde este prevazut in proiect, functionarea sectionata a acestor instalatii. Se va verifica la instalatia de iluminat, existenta tuturor elementelor de protectie ale corpurilor de iluminat (rastere, globuri ), precum si a culorilor surselor (la lampile fluorescente) prevazute in proiect.In cazul in care lipsesc condensatoarele, instalatia de iluminat va fi respinsa si nu va fi considerata receptionata decat dupa instalarea tutuor condensatoarelor. Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legarea la pamant. Verificarea se face prin punerea la masa in mod voit a unei faze, luandu-se toate masurile de protectie pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. Instalatia este eficienta daca asigura valori ale tensiunilor de atingere si de pas sub limitele admise si timpii de deconectare permisi, conform prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.
4.38.12 Teste electrice 4.38.12.1 Generalitati
Pe timpul executiei Antreprenorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte. a. Antreprenorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile (exceptand verificarea finala): Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute. Inginerul va fi prezent la toate probele si incercarile de functionare si la verificari.
pag 337 din 355
Inginerul va fi atent la datele si la durata de timp programata pentru teste, incercarile de functionare si la verificarile care necesita prezenta Inginerului. Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intregime pe cheltuiala Antreprenorului.
b. Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate privind probele, din standardele intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la: Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare defectuoasa cauzate de transport sau montare; Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a impiedica deteriorarea in timpul transportului; Se verifica intrerupatoarele automate in concordanta cu instructiunile producatorului; Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de legare la pamant; Se verifica succesiunea fazelor la circuitul trifazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor); Test functional/operational pentru toate echipamentele; Testarea rezistentei electrozilor de legare la pamant.
4.38.12.2
Verificari preliminare
Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura functionarea adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se usuca toate motoarele inainte de functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei. Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului. Cand Inginerul considera practic, posibil, pentru efortul Antreprenorului, trebuie sa i se permita personalului operational al Inginerului sa participe la astfel de teste sau demonstratii deoarece poate fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa eventuare receptie de la Antreprenor.
Teste demonstrative se vor face pentru: echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat; fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini; verificarea terminarii etapelor executate anterior (PV receptie lucrare anterioara); toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare; existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului; daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995; verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate, daca lucrarile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice;
pag 338 din 355
existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ; la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie; daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la elementele de constructie; daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii; daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de trasee ale instalatiei electrice; daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii; verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; existenta buletinelor de omologare pentru echipamente; existenta avizului Antreprenorului pentru acest tip de lucrari; daca depozitarea materialelor este corespunzatoare; daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea; existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice; daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor de joasa tensiune; nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect.
4.38.12.3
Verificari si probe pentru tablouri electrice
Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect. Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc. Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective. Controlul gradului de protectie si urmatoarele verificari verificarea realizarii corecte ale circuitelor; verificarea aparatelor din componenta echipamentului; verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor; incercarea cu tensiune marita a circuitelor; probe functionare;
pag 339 din 355
4.38.12.4
Incercari si probe la circuite in cablu sau conductoare
Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica urmatoarele. verificare la continuitate si identificare faze; verificarea rezistentei de izolatie; verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.
4.38.12.5
Incercari si probe pentru legarea la pamant
Se fac urmatoarele verificari si incercari: masurarea rezistentei de dispersie; verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant; verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm. pe tronsoane.
Verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape: verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din: verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj; verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj.
Verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din: verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la neutru si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat; verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;
Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde: masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza); se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu centura exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza de pamant pana cand Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.
pag 340 din 355
Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.
4.38.12.6
Verificari in timpul executiei
In timpul executiei se va verifica: Modul de realizare a bransamentului electric; Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la 1.5 m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m, numai in cladiri administrative; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea spre care se deschide usa, spre clanta; Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare; Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta. Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor;
Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul tuburilor. Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la 5 pana la +35C.
4.38.13 Verificari la terminarea lucrarilor de instalatii electrice

La terminarea lucrarilor se vor verifica: calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate; la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, se efectueaza verificari pe faze de lucrari la care participa Antreprenorul si Inginerul; daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Inginerul; calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56/2002; corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect, standarde si alte prescriptii oficiale; aspectul si calitatea lucrarilor; conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor; aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei; functionarea instalatiei; existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale; existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni, tronsoane, la tabloul electric ; daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului de explozie in medii explozive.
Receptia
pag 341 din 355
receptia preliminara care poate fi pe total instalatie sau numai asupra unei parti a instalatiei care indeplineste conditiile cerute; receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
4.38.14 Conditii de receptie

Receptia lucrarilor se face de catre Beneficiar, la solicitarea Antreprenorului cand acesta considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la verificari. Beneficiarul, pe baza dosarului inaintat de Antreprenor la S.C. Electrica S.A. va obtine avizul de racord. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune. Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de Antreprenor conform HGR 273/1994.
4.38.14.1
Verificari receptie
Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56/2002: existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta; functionarea corecta a aparatelor; functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize; functionarea corecta a instalatiilor de protectie.
La receptia finala se va verifica: remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie; functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati.
4.38.14.2
Perioada de garantie
In timpul perioadei de garantie, Antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni) si va controla toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte. Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere.
4.38.14.3
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie
Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca Antreprenorul sa fi rezolvat diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii Antreprenorului.
pag 342 din 355
4.39
GABIOANE
4.39.1 Domeniu de aplicare

Prezentul Caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia aparari de mal din gabioane. Gabioanele sunt lucrari elastice, prevazute ca aparare de mal pentru latura de nord a CMID Galda de Jos, la limita amplasamentului catre papaul Danet. Ele au rolul de a proteja rambleul drumului de incinta si zona cuprinsa intre acesta si parau de spalarea sau erodarea care ar putea fi provocate de nivele ridicate ale apelor la viituri. Cerintele prezentului Caiet de sarcini nu vor exonera antreprenorul de responsabilitatea de a realiza si alte verificari, incercari, precum si alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si a executiei. Antreprenorul isi va insusi Proiectul tehnic, iar eventualele observatii se vor aduce la cunostinta Inginerului inainte de inceperea executiei. Prezentul Caiet de sarcini are la baza plansele si piesele scrise ale Proiectului tehnic.

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia lucrarilor de aparare de mal din gabioane. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate autorizate, efectuarea tuturor determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efecueze la cererea Inginerului verificari suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adaptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a gabioanelor cu rezultatele obtinute in urma verificarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
4.39.3 Ordinea operatilor

Ordinea operatilor necesare executarii lucrarilor de aparare a taluzului din gabioane este urmatoarea: - pichetarea axului si amprizei lucrarii; - executarea terasamentelor; - executarea si montarea cosurilor; - umplerea si finisarea cosurilor.
4.39.3.1
Pichetarea lucrarii
Pichetajul axei traseului este efectuat prin grija antreprenorului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori. Odata cu definitivarea pichetajului in afara de axa lucrarilor, antreprenorul va materializa prin tarusi si sablone urmatoarele: - adancimea sapaturii in ax - puctele de intersectie ale taluzelor cu terenul natural
pag 343 din 355
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor, de a-i restabili sau de a-i reamplasa, daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor, in vederea mutarii lor sau protectiei acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber constructorului.
4.39.3.2
Executarea terasamentelor
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare: - curatarea terenului de deseuri, crengi, radacini - asanarea zonei de lucru prin indepartarea apelor de suprafata Curatarea terenului de alte materiale se face pe intreaga ampriza. Pamatul decapat si alte obiecte care sunt impropii, vor fi scoase in afara amplasamentului si transportate la un depozit autorizat. In portiunile de lucrare unde apele superficiale se pot scurge spre debleul lucrarii, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. Daca in cursul executiei lucrarilor se constata ca natura pamanturilor provenite din debleu este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini, antreprenorul trebuie sa informeze dirigintele si sa supuna spre aprobare propunerea de modificare. In ceea ce priveste cotele de executie ale sapaturilor abaterile limita sunt: latimea la baza 5 % adincimea de sapatura 5%
Daca la executia lucrarilor longitudinale (gabioanele) exista pericolul ca peretii santului sa se prabuseasca se recomanda executarea concomitenta, pe tronsoane scurte, care sa asigure efectuarea operatiunilor in aceeasi zi. Nu se admite executarea de terasamente pe timp ploios sau dupa ploaie cand pamantul este imbibat cu apa, pentru a preveni prabusirea peretilor sapaturii. Terenul trebuie sa fie zvantat la suprafata, iar umiditatea pamantului ce se sapa sa fie mai mica de 65-70%.
4.39.3.3
Executarea cosurilor
Executarea cosurilor pentru gabion se face in afara amprizei lucrarii, pe o suprafata plana, de preferinta betonata sau se procura gata confectionate. Cosurile se vor executa din otel beton OB 37, care formeaza cadre si armaturi longitudinale sudate. Acestea vor fi imbracate apoi cu plasa de sarma zincata, avan grosimea de 3 mm si deschiderea ochiului de cca. 60 mm. Cadrele intermediare din otel beton se vor monta din 100 cm in 100 cm, pentru a asigura pastrarea formei gabioanelor, dupa umplerea lor cu piatra. Plasa de sarma se va fixa de cadrele din otel beton printr-o cusatura cu sarma zincata, cu grosimea de 3,1 mm. In prima faza, plasa se va monta pe fundul si laturile cosului, capacul urmand sa se fixeze dupa asezarea cosului pe pozitia definitiva si umplerea lui cu piatra. Cosurile gata confectionate, nu au cadre din OB si nici intermediare.
pag 344 din 355
4.39.3.4
Umplerea si finisarea cosurilor
Umplutura din piatra, bolovani, sau lespezi de piatra va fi asezata in cosuri cu mana, prin asezare, pentru a fi bine impanata si pentru a se asigura forma paralelipipedica a cosurilor de gabioane. Gabionul trebuie sa fie usor (putin) supraincarcat cu fractiuni mai mici din umplutura pentru a permite inchiderea capacului, care trebuie, intins deasupra.

Pentru realizarea cosurilor se vor utiliza urmatoarele materiale - otel beton pentru cadre. Pentru cadrele cosurilor se va utiliza fier beton 16 mm fasonat la dimensiunile din plansele de detaliu; - peretii cosurilor se vor executa din plasa de sarma zincata cu diametrul de 3 mm si ochiuri de 60 mm; - sarma zincata cu diametrul de 3,1 mm, necesara fixarii cadrelor; - umplerea cosurilor se va face cu piatra sparta sau bolovani de rau cu dimensiuni minime de 100 mm si maxim 200 mm.
4.39.5 Controlul executiei lucrarilor 4.39.5.1 Verificarea pregatirii terenului de fundare

Inainte de inceperea executiei umpluturii in cosurile gabioanelor pentru fundatie, se determina cota si dimensiunile terenului de fundatie. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
4.39.5.2 Verificarea cosurilor din gabion

Inainte de instalarea in transeea de fundare sau pe pozitie se va verifica integritatea cosurilor si dimensiunile acestora. In timpul umplerii si la terminare se va verifica sa nu ramana spatii goale mari intre roci si umplerea sa fie facuta cu grija pentru a nu deteriora peretii din plasa de sarma, iar aspectul fetelor vazute sa fie placut. Se admit abateri de 5 cm la dimensiunile cosurilor.
4.39.5.3 Intretinerea in perioada de garantie

In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea cosurilor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor. In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a dirigintelui toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza va fi responsabila.
4.39.6 Receptia lucrarilor 4.39.6.1 Receptia pe faze de executie

In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatie si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie procese verbale de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: - trasarea si sablonarea lucrarii - cota proiectata (finala) a gabioanelor
pag 345 din 355
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie.
4.39.6.2 Receptia la terminarea lucrarilor

La terminarea lucrarilor sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare verificandu-se concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie. Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect - cosurile sunt degradate. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute corespunzator.
4.40
FURNIZAREA DE MATERIALE, UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI CONFECII DIVERSE

Pentru execuia lucrrilor se vor folosi numai materiale care au fost testate la lucrri similare. Elementele nglobate in lucrri vor fi lipsite de defeciuni care ar putea compromite funcionarea instalaiei in ntregul ei si/sau ar putea compromite aspectul acesteia. Materialele utilizate i vor ndeplini rolul pentru care au fost nglobate in lucrare, in conformitate cu condiiile reale de funcionare. Constructorul va fi responsabil de alegerea, prelucrarea, tratarea si asigurarea calitii materialelor astfel nct acestea sa serveasc scopului propus. Nu se vor folosi materiale pe baza de azbest pentru etanri, rosturi de dilataie, etc. Similar nu este permisa folosirea mercurului sau a uleiurilor coninnd PCB. Materialele si produsele utilizate la executarea instalaiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare si a altor prescripii de calitate aplicabile, in vigoare. Materialele si produsele utilizate trebuie nsoite de certificat de calitate, cu toate rezultatele verificrilor si ncercrilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau agrementate tehnic dup caz in Romnia, conform legii nr. 10/1995 modificata cu legea 123/2007 publicata in Monitorul Oficial nr. 307/9 .05.2007 si HG 766/10.12.1997 completata cu HG 1231/2008 publicat in Monitorul Oficial nr. 691/10.10.1998. Toate materialele procurate vor fi aprobate de Inginer. Toate echipamentele si materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel nct sa asigure cerinele de operare eficienta, in orice fel de condiii de lucru (presiune, temperatura, umiditate, frecare, sarcinile, vibraiile, intensitatea curentului etc., inclusiv variaiile de temperatura din mediul ambiant) si sa corespunda cerinelor legislaiei romaneti privitoare la construcii si instalaii. La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecta cu strictee toate indicaiile si condiiile stipulate de furnizor. Orice derogri, ajustri sau modificri ale acestora vor trebui aprobate de Furnizor, Proiectant si Inginer/Beneficiar. Abaterile de la execuie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitii materialelor folosite se vor remedia de ctre Antreprenor pe cheltuiala acestuia. Cerinele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera antreprenorul de a realiza verificri/ncercri, precum si de alte activiti pe care le considera necesare pentru asigurarea calitii materialelor si a execuiei. Antreprenorul este responsabil de includerea in lucrrile executate numai a materialelor si componentelor fabricate conform standardelor internaionale sau a standardelor si normativelor
pag 346 din 355
emise de ASRO Asociata de Standardizare din Romnia. Orice materiale aprovizionate pe antier sub cerinele standardizate, fie ca au fost sau nu recepionate nainte de expediie, vot fi nlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Materialele si componentele vor fi depozitate astfel nct sa se pstreze calitatea si condiiile de standard cerute de contract. Nu se va permite contactul intre materiale diferite intre care pot aprea reacii galvanice/chimice sau deformaii mecanice. Materialele si componentele vor fi manipulate astfel nct sa se evite orice daune sau contaminare si in concordanta cu toate recomandrile aplicabile ale productorului. Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor si componentelor se va face in concordanta cu recomandrile aplicabile ale productorului. Unde este cazul, Antreprenorul se va folosi de orice servicii tehnice consultative oferite de productori. Antreprenorul - trebuie sa se asigure ca specificaiile productorului/furnizorului pentru diferite piese si racorduri ale conductelor cu acestea din urma sunt compatibile. - va verifica indicaiile minime privind: tipul, calitatea si normele racordurilor si pieselor propuse si se va asigura de respectarea tolerantelor pentru dimensiunile geometrice ale furniturii. Pe durata Contractului, Antreprenorul va procura, ntreine si folosi aparatura necesara pentru probe, pregtirea si testarea materialelor. In antier, bunurile se vor inspecta vizual, examinndu-se att concordanta caracteristicilor tehnice indicate pe produse/echipamente/transa de materiale, cu cele menionate in documentaia de nsoire, cat si starea fizica a bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor deteriorri survenite in timpul transportului. Antreprenorul va refuza livrarea pe antier a acelor materiale al cror aspect vizual/etichetare nu este corespunztoare cerinelor standardelor si normelor in vigoare.
4.40.2 Utilaje si echipamente cu montaj

Furnizorul trebuie sa asigure pe ntreaga perioada a instalrii echipamentelor asistenta tehnica, va superviza si va asigura testarea bunurilor livrate in conformitate cu prevederile contractului. In cazul unei livrri neconforme, i se poate cere Furnizorului, pe cheltuiala sa, sa returneze Productorului bunurile respective pentru inspecie si/sau nlocuire. Furnizorul va fi responsabil pentru punerea in funciune a echipamentelor furnizate. Toate reperele vor avea etichete clare in limba romana, cu o scurta descriere si numrul de reper. Echipamentele vor fi furnizate mpreuna cu o documentaie tehnica nsoitoare in limba romana care va cuprinde minim urmtoarele: - Agrement tehnic, dup caz; - Standardele ISO, DIN, UNI, CEN, Standardul de producie - Cartea tehnica; - Caiete de sarcini pentru montaj; - Instruciuni de punere in funciune; - Instruciuni de exploatare; - Instruciuni de asamblare (dup caz); - Certificate de atestare a calitii; - nregistrri privind testele, verificrile si controalele; - Specificaia pieselor de prima dotaie; - Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit; - Detalii pentru subansamble (daca este cazul); - Detalii piese nglobate in parte din construcie (daca este cazul); - Detalii de repere (daca este cazul); - Protecia muncii;
pag 347 din 355
- Garania producerii pieselor de schimb pentru cel puin 10 ani. Recepia echipamentelor si a documentelor nsoitoare se va face de ctre Antreprenor, in conformitatea cu legislaia romana in vigoare, (HG 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, echipamente, instalaii tehnologice si a punerii in funciune a capacitailor de producie). La recepia echipamentelor Antreprenorul va ncheia acte ce vor atesta urmtoarele: - Data recepiei; - Documentele nsoitoare ale echipamentelor si eventuale lipsuri fa de cerinele contractului de furnizare; - Starea coletelor (se va consemna daca prezint lovituri, deteriorri); - Modul de protejare a suprafeelor de etanare si a axelor de cuplare, precum si starea acestora. Orice bunuri care vor fi gsite, dup livrarea pe antier, ca fiind inferioare standardului, chiar daca au fost inspectate naintea expedierii, vor fi nlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Furnizorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv si funcional echipamentele livrate. Furnizorul va prevedea piese de schimb si consumabile.
4.40.2.1 Pompe
Pompele prevzute sunt pompe submersibile pentru transportul apei menajere/levigatului si/sau a concentratului. Ele trebuie sa permit manipularea lor la instalare/ntreinere, fr a fi necesara intrarea personalului in bazin. Pompele trebuie sa fie uor de ridicat manual . Etanarea la montaj trebuie sa se fac prin mbinarea etan a suprafeelor metalice.
4.40.2.2 Piese de schimb

Furnizorul, va procura in cadrul acestui Contract lista completa a pieselor de schimb.
4.40.2.3 Disponibilitatea pieselor de schimb n viitor

Furnizorul va garanta, pentru toate piesele de schimb menionate in Lista pieselor de schimb, disponibilitatea lor pe perioada duratei de viata a instalaiei. Daca vre-un articol va fi scos din uz intr-o perioada apropiata, se va pune la dispoziia Angajatorului, la cererea acestuia, un nlocuitor compatibil de nlocuire, care sa nu necesite modificri sau modificri majore ale sistemului.
4.40.2.4 Consumabile
Furnizorul va aproviziona in cadrul prezentului Contract toate consumabilele menionate in Caietul de sarcini privind probe, ncercri pentru testarea si punerea in funciune a instalaiei. Furnizorul va furniza la momentul si ca o condiie de Recepie preliminarea a instalaiei o lista tabelara completa a tuturor consumabilelor, indicnd toate locaiile unde aceste consumabile sunt necesare, tipul consumabilului si cantitatea necesara pentru un schimb.
4.40.2.5 Unelte speciale

Constructorul va procura toate uneltele si sculele speciale necesare demontrii, ntreinerii si reglrii echipamentului procurat. Se vor include de asemenea si uneltele si echipamentul pentru inspeciile importante si pentru msurtori. Uneltele, cricurile, etc. vor fi noi. Ele vor fi de tip turnat si polizat crom-vanadiu. Uneltele speciale si dispozitivele vor fi procurate cu mijloace de identificare rapide. In livrare se vor include si cutiile de scule, dispozitivele de depozitare prinse pe perei, pe suport din placaj dur sau placi metalice. Procurarea va fi nsoita de o lista detaliata si descriptiva a fiecrei unelte, dispozitive auxiliare sau element pentru depozitare. Predarea tuturor acestor unelte sau dispozitive se va face numai dup ce Constructorul a naintat o lista finala si detaliata a acestor Unelte speciale. In cadrul furnizrii se va cuprinde si o Lista detaliata si completa pentru echipamentul de ntreinere si uneltele speciale incluse in acest scop. Furnizorul va livra Antreprenorului/Inginerului, odat cu fiecare element de echipament special procurat si Catalogul cu Instruciunile Productorului.
pag 348 din 355
4.40.2.6 Fiabilitate n funcionare, ntreinere i operare

Testele de fiabilitate derulate de Furnizor/Constructor vor avea ca obiect ntreaga staie de epurare. Pe toata aceasta perioada Furnizorul/Constructorul: - va fi pe deplin responsabil de derularea proiectului si-si va asuma ntreaga responsabilitate pentru operarea si ntreinerea instalaiilor - va demonstra fiabilitatea si operarea continua si fr ntreruperi a staiei la ntreaga capacitate si sarcina cerute. - va pune in funciune utilajele si instalaiile, la capacitate si in mod continuu pe spezele sale si va procura toate materialele, echipamentele, uneltele, consumabilele, piesele de schimb si piesele supuse uzurii, supervizorii, manopera, etc. pentru a realiza fiabilitatea funcionarii, ntreinerea etc. pe durata probelor si pe durata de Notificare a defectelor, pana la predarea ei ctre Autoritatea contractanta (Recepia finala) si pentru instruirea personalului Angajatorului implicat in operare, ntreinere si administrare. - va realiza toate testele de producie si recepie. Dup finalizarea lucrrilor, nainte de faza punerii in funciune, dup finalizarea predrii si dup ce s-a emis "Autorizaia de ncepere a testului de fiabilitate", se ncepe testul autorizat. Instalaia trebuie operata in condiiile de lucru agreate de pri in limitele de producie conforme cu specificaiile si la sarcinile convenite pentru funcionarea instalaiei fr defecte sau ntreruperi. Pe perioada testelor de fiabilitate ale instalaiei, aceasta va fi operata si ntreinuta pe rspunderea Furnizorului/Constructorului si sub supervizarea echipei sale. Angajatorul va nominaliza personalul nsrcinat cu operarea, ntreinerea si administrarea care va fi repartizat pe lng echipa Furnizorului/Constructorului si care va fi instruit de ctre acesta astfel incat personalul Angajatorului sa fie pregtit pentru asumarea responsabilitii operrii si ntreinerii instalaiei dup terminarea sarcinilor Furnizorului/Constructorului, i. e. la Recepia Finala si predarea ctre Angajator. Pe perioada testelor de fiabilitate ale instalaiei, Furnizorului/Constructorului ii vor fi permise efectuarea de reglaje mrunte, attea cate sunt necesare, cu condiia ca aceste reglaje sa nu intervin in nici un fel cu perioadele de testare, sau sa rezulte intr-o reducere a produciei sau o descretere a eficientei. Pe durata testului de fiabilitate nu sunt permise ntreruperi, cu excepia celor care apar din vina neimputabil Furnizorului/Constructorului. Perioada(le) de ntrerupere este (sunt) considerate ca perioade in care instalaia sau componente majore ale acesteia nu pot fi date in folosina in scopuri comerciale. Defectele minore, care in opinia Consultantului nu afecteaz integritatea si funcionarea in sigurana a instalaiei nu vor necesita prelungirea Testului de fiabilitate. Acest principiu va fi aplicabil si aciunilor in mod normal necesare pe perioada operrii instalaiilor, cum ar fi lucrri de reparaii si ntreinere datorate uzurii normale si care sunt prevzute in manualele de operare. Inginerul poate ntrerupe testul de fiabilitate in cazul in care nu se observa vreo performanta. In astfel de cazuri Furnizorul/Constructorul va lua de urgenta toate masurile necesare pentru a nltura defectele si a ncepe testele de fiabilitate si in consecina de a prelua responsabilitatea operrii si ntreinerii instalaiei de la nceput pentru o perioada de cel puin douzeci si patru (24) de luni. Angajatorul nu il va plti suplimentar pe Constructor pentru eventuale lucrri care s-ar datora acestor ntreruperi, prelungiri sau re-nceperea testului de fiabilitate. Data la care instalaia si-a ncheiat cu succes testul de fiabilitate si Constructorul si-a ndeplinit toate sarcinile legate de aceasta, se va consemna in documentele unui protocol semnat att de Angajator cat si de Furnizor/Constructor. Furnizorul va prezenta, informaii detaliate referitoare la serviciile si manopera necesare pe perioada derulrii testului de fiabilitate, dup cum urmeaz: - Numrul, calificarea, perioada de angajare, etc. a echipei sale de supervizare pentru operare si ntreinere a instalaiei si pentru instruirea personalului Angajatorului
pag 349 din 355
Propuneri referitoare la numrul, ndatoririle, etc. ale personalului Angajatorului care urmeaz a fi nominalizat in vederea instruirii si prelurii in viitor a sarcinilor de operare si ntreinere a instalaiei dup predarea ei . Lista detaliata referitoare la consumabile, piese de schimb si piese supuse uzurii, necesare pe durata desfurrii testului de fiabilitate, care sunt incluse in preul de contract.
4.40.3 Dispozitive de protecie si etichetare

Utilajele vor fi dotate cu dispozitive de protecie pentru a evita rnirea personalului. Sistemele vor fi prevzute cu dispozitive de protecie corespunztoare, pentru toate componentele motorizate. Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor fi acoperite conform instruciunilor de utilizare si ntreinere ale fabricantului cat si cu normele de protecia si securitatea muncii. Dispozitivele de protecie vor fi realizate corespunztor si durabil si vor fi uor de manevrat pentru a asigura accesul instalaii. Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele acionate automat vor fi in grija Furnizorului/Antreprenorului. Toate informaiile de identificare si etichetare de avertizare vor fi in limba romana. Dispozitivele de protecie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inoxidabil sau din alte materiale rezistente la coroziune, dup caz.
4.40.4 Marcarea utilajelor

Pe fiecare utilaj, instalaie, echipament, bazin/rezervor vor fi montate placi (de aproximativ 120 x 80 mm) realizate din materiale rezistente la apa si durabile, cupru sau hotel inox, ce vor indica tipul, randamentul si alte caracteristici specifice; textul va fi scris in limba romana. Se vor stipula de asemenea productorul, tipul, anul fabricaiei, numrul de serie si parametrii de exploatare importani. Plcile vor fi fixate in locuri vizibile, cel mai trziu in etapa de asamblare. Daca utilajele nu sunt vizibile sau accesibile, vor fi furnizate placi suplimentare care vor fi plasate in locuri vizibile. Plcile de informare, sgeile ce indica direcia de curgere sau panourile de instruciuni pentru conducte lungi vor fi plasate, cu aprobarea Inginerului, in locuri vizibile, la nceputul sau la captul seciunilor de conducta, indicatoarele fiind fixate in seciuni importante din punct de vedere operaional. Fiecare utilaj va primi un numr unic de identificare acordat de comun acord cu Inginerul. Culoarea si mrimea scrisului pe indicatoarele sub forma de placi sau benzi vor fi alese de comun acord cu Inginerul. Toate echipamentele trebuie sa respecte Directiva europeana 98/CE care solicita ca acestea sa poarte marca CE si sa fie nsoite de documentaia adecvata. Produsele neconforme pot fi retrase dup piaa.
4.40.5 Manualul de operare, ntreinere si reparaii

Furnizorul va transmite Antreprenorului/Inginerului, Manualul de operare, ntreinere si reparaii. Pentru toate instalaiile, manualul va include, fr insa a se limita, urmtoarele: - O parte generala privind coninutul, descrierea instalaiei, si adresele si numerele de telefon relevante - Documentaia as build - Descrierea funcional - Lista componentelor cu indicarea productorului, tipul, numrul de componente, numrul de ordine, alte date si informaii - Instruciunile de ntreinere indicnd modalitatea si intervalele de ntreinere - Instruciuni privind tratarea deranjamentelor - Rapoarte de calibrare pentru circuitele semnalelor analogice
pag 350 din 355
Prospecte Lista pieselor de schimb Lista sculelor/uneltelor Lista lubrifianilor
Pentru instalaiile mecanice manualul trebuie sa cantina in plus ca minim coninut: - Tipul echipamentului si seria no. (toate intr-o mapa) - Instruciuni de operare - Locaiile de lubrifiere si instruciunile de ntreinere (tot echipamentul indicat intr-o mapa) - Deranjamente/Defecte posibile si detalii de remediere - Lista pieselor de schimb pe repere data preferabil pe un desen detaliat al echipamentului. Lista trebuie sa fie corespunztoare pentru o rearanjare corecta ale componentelor acestor piese de schimb si a kit-ul de reparaie - Brouri incluznd toate componentele nsoite de numele si adresele furnizorilor - Diagrame, curbe de performanta, certificate de testare, etc. - Specificaii privind protecia la coroziune - Specificaii pentru repararea suprafeelor vopsite/cptuite - Instruciuni de reparaii Pentru toate componentele electrice manualul va trebui impartit pe seciuni separate pentru urmtoarele instalaii: - Panouri de comanda - Instrumente - Componente de control si msurare (sistem de semnalizare) Pentru echipamentul electric manualul va include suplimentar, dar nu limitativ: - Planuri de situaie - Diagrame schematice si scrise - Descriere detaliata - Instruciuni specifice de operare - Instruciuni specifice de ntreinere - Lista componentelor pentru toate instalaiile - Diagrama punctelor critice - Procedura de urgenta - O transcriere a fiecrui program aplicativ cu comentarii explicative (textul sursa) pentru ntreaga documentaie ce prezint soft-urile utilizate - Copia back-up a datelor, programul aplicaiei si revizia programului PLC pe CD.
4.40.6 Asigurarea calitii

La momentul aprovizionrii cu materiale si bunuri, Antreprenorul va nainta Inginerului, urmtoarele documente: - Toate certificatele, documentaiile de ncercare etc. pentru materialele si bunurile ce vor fi folosite in Lucrri: - Toate documentele ce demonstreaz ca ncercrile si testele s-au efectuat si rezultatele acestora sunt in conformitate cu Specificaiile. - Listele de identificare cu referine ncruciate intre documente si respectivele materiale si bunuri. Lucrrile de remediere realizate de Antreprenor dup finalizarea lucrrilor, care fac obiectul acelorai condiii de control ca si restul lucrrilor executate in cadrul contractului.
pag 351 din 355
4.41
ECHIPAMENTE SI DOTARI
4.41.1 Dotari pentru birouri - Cladire administrativa

Secretariatul va dispune de: - Birou 1 buc.; - Scaun rotativ cu brate 2 buc.; - Dulap arhivare 2 buc.; - PC pentru aplicatii Office 1 buc, inclusiv licente software; - Imprimanta (copiator, fax) laser jet format A4 1 buc. Birourile vor dispune de: - Masa de sedinte 1 buc.; - Birou 3 buc.; - Scaun rotativ cu brate 7 buc.; - Dulap arhivare 3 buc.; Laboratorul va dispune de: - Masa acoperita cu gresie antiacida 2 buc.; - Chiuveta antiacida 1 buc; - Scaun 2 buc.; - Dulap suspendat 2 buc.; Arhiva va dispune de: - Dulap de arhivare 2 buc.. Vestiarul femei va dispune de: - Vestiar metalic utilat cu loc individual de sezut 4 buc. Vestiarul barbati va dispune de: - Vestiar metalic utilat cu loc individual de sezut 6 buc.
4.41.2 Echipamente de laborator

Balanta tehnica; Balanta analitica; Etuva termoreglabila; pH-metru portabil; Conductometru (pH, T, ioni, conductivitate) de laborator; Spectrometru UV; Oxigenometru portabil; Echipament pentru recoltat probe de apa/levigat; Aparat de distilat apa; Analizor gaze, portabil statia meteo fixa pentru masurarea parametrilor atmosferici
4.41.3 Echipamente zona interventii utilaje

Banc de lucru 1 buc.; Rastel cu polite 2 buc Compresor de aer 1 buc Aparat de sudura 1 buc
4.41.4 Echipamente pentru Celula 1 de depozitare

Ca dotare a sistemului de colectare si epurare al levigatului este prevazut un grup electrogen de interventie in caz de avarie la sistemul energetic.
pag 352 din 355
pag 353 din 355
Anexa A Norme i reglementri

STANDARDE I NORME Lista de mai jos arat un extras al standardelor romaneti actuale i al normelor n vigoare privind lucrrile de construcii. n cazul n care pentru un anumit domeniu nu sunt disponibile standarde romneti, se vor aplica standardele internaionale.
Nr. codului Legea nr. 10/1995 STAS 2914-84 STAS 6400-84 SR EN 13108-1:2006 SR EN 1916:2003 SR EN 124:1996 Descriere Legea privind calitatea n construcii Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice generale de calitate Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice
Tuburi i accesorii din beton simplu, beton slab armat i beton armat
Dispozitive de acoperire i de nchidere pentru cmine de vizitare i guri de scurgere n zone carosabile i pietonale. Principii de construcie, ncercri tip, marcare, inspecia calitii Elemente de borduri de beton. Condiii i metode de ncercri Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate Produse de oel pentru armarea betonului. Srm rotund trefilat Produse de oel pentru armarea betonului. Plase sudate Maini de terasamente. Evaluarea capacitii cupei universale pentru excavatoare hidraulice Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton. Proiectare i prevederi constructive. Anexa naional Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri Agregate pentru beton Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. Metode de ncercare Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor. Partea 2: Principii pentru clasificare Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor. Partea 1: Identificare si descriere Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i ncercarea terenului Msurtori terestre. Marcarea i semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasrii i deplasrii construciilor i terenurilor
SR EN 1340:2004
NE 012-1/2007 NE 012-2/2010 STAS 438/1-89 STAS 438/2-91 SR 438-3:1998 STAS 12438/4-86 SR EN 19922:2006/NA:2009 SR EN 1992-1-1:2004 SR EN 12620+A1:2008 STAS 4606-80 SR EN 1008:2003
SR EN ISO 14688-2/2005 SR EN ISO 14688-1:2004 SR EN 1997-2:2007 STAS 10493-76
pag 354 din 355
Nr. codului STAS 9824/1-87 STAS 1913/1-82 STAS 1913/3-76 STAS 1913/4-86 STAS 1913/5-85 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 C 169-88 NP 126/2010 NP 125 -2010 C 83-75 C 29-85 C 56-2002
Descriere Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice Teren de fundare. Determinarea umiditii Teren de fundare. Determinarea densitii pmnturilor Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate Teren de fundare. Determinarea granulozitii Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor Teren de fundare. Determinarea greutii volumetrice pe teren Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi cu umflri si contracii mari PUCM Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la umezire ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice Normativ pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii si instalaiilor aferente
pag 355 din 355

Vol.5.1 Sectiunea 4 Vol - II - Caiete de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vol.5.1 Sectiunea 4 Vol - II - Caiete de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DE EURILOR IN JUDEUL ALBA Contract 1: LUCRRI DE CONSTRUIRE A DEPOZITULUI DE DE EURI GALDA DE JOS

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 1 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 2 din 355

Caiete de sarcini Cuprins:

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 3 din 355

129 129 129

4.12.1 GENERALITATI 4.12.2 MATERIALE

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 5 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 6 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 7 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 8 din 355

4.29.1 4.29.2 4.29.3 4.29.4 4.30

4.34.1 LUCRARI DE HIDROIZOLATII 4.34.2 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 10 din 355

Figuri i tabele: Anexe: Anexa A Norme i reglementri

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 11 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 12 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 13 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 14 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 15 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 16 din 355

A sistemului de gestiune a apelor de suprafa A tuturor suprafeelor pavate

AMENAJRI TEMPORARE Amenajrile contractantului

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 17 din 355

Controlul emisiilor/ polurii

Protecia traficului public

Cnd se lucreaz pe un drum circulat:

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 18 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 19 din 355

EDINE DE PROIECT edina premergtoare demarrii construciei

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 20 din 355

Programul (graficul de execuie)

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 21 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 22 din 355

A se pstra cate o copie revizuit n cazul fiecrei transmiteri de documente.

RAPOARTE I PLANE DE EXECUIE

MANUALE DE FUNCIONARE, NTREINERE I REPARAII ASPECTE GENERALE

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 23 din 355

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC

pag 24 din 355

SPECIFICAIILE MATERIALELOR, EXECUIA LUCRRII, ABATERI I TESTRI

ASISTENTA TEHNICA - ARGIF PROIECT/PROIECT TEHNIC