Drept comercial ______________________________________________________________________________

TRAIAN LASZLO

DREPT COMERCIAL

Suport de curs

2012

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Drept comercial ______________________________________________________________________________

CUPRINS

CAP. 1 SOCIETATILE COMERCIALE I.SOCIETATEA N NUME COLECTIV .............................................................. 9 1. Noiune, istoric, trsturi. ...................................................................................... 9 2. Constituirea societii n nume colectiv ............................................................... 10 3. Funcionarea i administrarea societii n nume colectiv .................................. 11 4. Dizolvarea i lichidarea societii n nume colectiv ............................................ 11 II. SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL .................................................. 13 1. Constituirea societii ........................................................................................... 13 2. Funcionarea i administrarea societii n comandit simpl ............................ 14 3. Dizolvarea i lichidarea societii n comandit simpl ...................................... 16 III. SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT ....................................... 16 1 Noiune, trsturi .................................................................................................. 16 2. Constituirea societii ........................................................................................... 16 3. Funcionarea i administrarea societii .............................................................. 17 4. Dizolvarea i lichidarea societii ........................................................................ 20 IV. SOCIETATEA PE ACIUNI 19 1. Notiuni generale ................................................................................................... 21 2. Constituirea societatii pe actiuni .......................................................................... 22 Modalitati de constituire........................................................................................... 22 a. Constituirea simultana .......................................................................................... 22 b. Constituirea succesiva (prin subscriptie publica)................................................. 23 Prospectul de emisiune ............................................................................................. 23 Subscrierea actiunilor ............................................................................................... 24 3. Functionarea societatii pe actiuni ........................................................................ 24 Actiunile ................................................................................................................... 25 Modalitati de transmitere a actiunilor ...................................................................... 26 Caracteristicile dreptului la vot al actionarilor ......................................................... 26 4. Administrarea societatii pe actiuni ....................................................................... 27 A. Administrarea n sistemul unitar ......................................................................... 27 B. Administrarea n sistem dualist ........................................................................... 27 Directoratul ............................................................................................................... 28 Auditorii financiari ................................................................................................... 29 Cenzorii societatii ..................................................................................................... 30 2. Lichidarea societatii pe actiuni ............................................................................. 32

Drept comercial ______________________________________________________________________________

V. SOCIETATEA N COMANDIT PE ACIUNI .......................................... 32 Noiune ..................................................................................................................... 32 Raspunderi diferite pentru datoriile societatii .......................................................... 33 Adunarea generala a actionarilor.............................................................................. 33 Administrarea societatii ............................................................................................ 34 CAP. 2. INSOLVENTA 1. Notiunea de insolventa si de procedura a insolventei ................................... 37 2. Formele procedurii insolventei............................................................................. 38 3. Caracterele juridice ale procedurii insolventei ..................................................... 39 2. Conditiile legale necesare n vederea aplicarii procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006................................................................................................................ 39 1. Insolventa debitorului ........................................................................................... 39 2. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura insolventei ....................... 40 3. Participantii la procedura insolventei ................................................................... 41 1. Instantele judecatoresti ......................................................................................... 41 2. Judecatorul-sindic................................................................................................. 41 3. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor ...................................................... 43 4. Administratorul special ........................................................................................ 44 5. Administratorul judiciar ....................................................................................... 45 6. Lichidatorul .......................................................................................................... 46 Cererile introductive ................................................................................................. 46 Deschiderea procedurii insolventei si efectele acesteia ........................................... 47 Planul de reorganizare .............................................................................................. 49 Falimentul ................................................................................................................. 51 nchiderea procedurii ................................................................................................ 59 Raspunderea membrilor organelor de conducere ..................................................... 59 Infractiuni si pedepse n legatura cu aplicarea ......................................................... 61 procedurii insolventei ............................................................................................... 61 Rspunderea contravenional.................................................................................. 63

Drept comercial ______________________________________________________________________________

INTRODUCERE Stimate cursant, Acest curs incearca sa sintetizeze un domeniu vast numit Drept comercial si urmrete s contureze o imagine ct mai cuprinztoare asupra sistemelor a ctuale de reglementare interna si internationala. Sper ca acest curs va fi util tuturor celor il rasfoiesc , nu neparat numai celor care desfasoara activitati didactice sau administrative ci si celor care sunt interesati de dobandirea unor cunostinte specifice in acest domeniu.

OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul central al cursului este familiarizarea cursantilor cu problematica generala si conceptele esentiale ale dreptului comercial, care sa le permita implementarea in mod direct a p r e r o g a t i v e l o r c o n f e r i t e d e d r e p t u l i n t e r n i recunoscute de dreptul internaional fiecrui individ, n r a p o r t u r i l e s a l e c u c o l e c t i v i t a t e a i c u s t a t u l , n contextul economicosocial, politic, cultural i istoric, a unei anumite societi. Prin prezentarea aspectelor menionate, cursul i propune s contribuie la formarea unui nivel de evaluare analitic a legislaiei i practicii n raport cu reglementarile interne n materia dreptului comercial, a societatilor comerciale si a legislatiei. Cum ti se par aceste obiective ? Sper ca ele corespund in mare masura cu asteptarile tale despre acest curs.Daca nu te rog sa ma informezi cu ocazia primei lucrari de verificare .

Drept comercial ______________________________________________________________________________

MODUL IN CARE CURSUL ESTE CONCEPUT Prezentul curs este prin structura sa un curs de educatie prin corespondenta. Cursul necesita aproximativ 10 ore de studiu individual.Timpul precizat poate fi mai scurt sau mai lung in functie de cunostintele anterioare ale cursantului, de cantitatea de munca a subiectului in studiu pe care cursantul este dispus sa o aloce. Cursul este divizat in doua unitati de studiu care se numesc capitole si cuprinde o lucrare de verificare care va fi transmisa pentru corectare si comentarii titularului de curs, dupa finalizarea studiului intregului curs si este parte integranta din evaluarea continua a cursantilor. In cazul prezentului curs prin Lucrarea de verificare se realizeaza si verificarea finala. Cursul este structurat pe doua unitati de invatare, fiecare unitate abordand o problematica importanta a studierii dreptului comercial. Fiecare unitate contine: obiectivele, structura tematica si analiza fiecarei probleme, teste de autoevaluare care asigura intr-o oarecare masura comunicarea simulata cu cursantul si o bibliografie de referinta.La finalul cursului se afla o lucrare de verificare si o bibliografie minimala. In cadrul fiecarei unitati de invatare, Obiectivele enunta cunostintele ce urmeaza a fi dobandite pe parcursul acesteia. Continutul fiecarei unitati de invatare este structurat astfel incat cantitatea de informatie noua pe unitatea de invatare sa fie accesibila si asimilabila in conditiile educatiei la distanta.Pentru a realiza aceste deziderate s-a urmarit ca structura continutului unitatilor sa fie in concordanta cu cerintele unei educatii active. Testele de autoevaluare reprezinta un exemplu tipic de sarcini de invatare, avand un rol specific, acela de a testa daca obiectivele educationale au fost realizate. Probele cuprinse in Lucrarea de verificare , plasata la sfarsitul cursului sunt proiectate sa cuantifice in mod adecvat nivelul de performanta atins in formarea fiecarei competente vizate de obiectivele intregului curs. Cursul are o structura si un mod de asezare diferit in pagina fata de alte cursuri traditionale. Conceptul care sta la baza acestei abordari este specifica cursurilor destinate Educatiei la Distanta, este studiul individual activ completat cu un dialog la distanta cu titularul de curs. Manseta alba de circa 3 cm. lasata libera in stanga paginii are un rol dublu si anume: -adnotarile inscrise aici atrag atentia si te ajuta la identificarea sau consolidarea unor infirmatii importante; -spatiul alb poate fi folosit pentru notite, completari, observatii samd.

Drept comercial ______________________________________________________________________________

ATENTIE !! Utilizeaza manseta alba !!! Ea are rolul de a te ajuta la invatare . Continutul cursului este intrerupt din loc in lod de diferite sarcini de lucru, care sunt cuprinse in chenar si sunt anuntate prin titluri specifice si prin imagini sugestive. Este util sa raspunzi cu consecventa la intrebarile formukate in testee de evaluare si sarcinile de evaluare imediat dupa ce ai parcurs cursurile tematice. In acest fel este mai usor sa raspunzi la lucrarile de verificare precum si evaluarea finala. Raspunsurile la sarcinile de lucru se gasesc la sfarsitul cursului, in sectiunea raspunsuri si cometarii la teste de autoevaluare si sunt asociate cu un simbol grafic. Lucrarile de evaluare rezolvate individual vor fi transmise tutorelui in modul si datele anuntate la inceputul semestrului. Evaluarea finala va tine cont de intreaga activitate desfasurata de cursant pe parcurs prin participarea activa la dialogul la distanta initiat de titular si de raspunsurile oferite in lucrarea de verificare. Studiu individual Ajungand la acest moment va recomand sa va rezervati timp pentru a parcurge acest curs si sa va faceti o imagine globala asupra modului in care acesta a fost conceput.

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Drept comercial ______________________________________________________________________________

CAPITOLUL I

OBIECTIVELE Capitolului 1 Dupa studiul capitolului 1 vei fi capabil sa demonstrezi ca ai dobandit suficiente cunostinte pentru : nsuirea cunotinelor teoretice fundamentale privind raporturile juridice de drept comercial; Delimitarea dintre diferite tipuri de societati comerciale, care constituie principalele parghii pentru functionalitatea economiei in general; Consolidarea cunostintelor prin aprofundarea trasaturilor esentiale care diferentiaza tipurile de societati comerciale si modalitatea acestora de constituire, functionare si dizolvare si lichidare.

SOCIETILE

COMERCIALE

I.SOCIETATEA N NUME COLECTIV 1. Noiune, istoric, trsturi1. Societatea n nume colectiv este acel tip de societate comercial n care obligaiile angajate de Trsturi eseniale:
1

societate sunt garantate cu patrimoniul social

i cu

rspunderea nelimitat i solidar a asociailor, dat fiind caracterul ei social.

A se vedea: Simona Georgeta Bonta, Drept comercial Note de curs, Univeristatea George Bacovia, Bacu, 2006, pp. 49-50;

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Caracterul asocierii este unul intuitu personae. obligaiile societii sunt garantate cu patrimoniul societii i cu rspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor. caracter personal, evideniat prin faptul c firma societii se compune ntotdeauna din numele cel puin a unuia dintre asociai se adaug, obligatoriu, meniunea scris n ntregime societate n nume colectiv pentru a evidenia tipul de societate care se constituie. patrimoniul societii se constituie din aporturile personale ale fiecrui asociat. n principiu, nu este admis cesiunea aportului de capital dect dac acest lucru se prevede n mod expres n actul constitutiv 2. Constituirea societii n nume colectiv Societatea n nume colectiv se constituie prin ncheierea unui contract de societate, numit act constitutiv, care este semnat de ctre toi asociaii i supus autentificrii de ctre notar. Actul constitutiv al societii n nume colectiv va cuprinde: a) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia asociailor persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea asociailor persoane juridice; numrul de nregistrare n registrul comerului sau codul unic de nregistrare, potrivit legii naionale; la societatea n comandit simpl se vor arta asociaii comanditari, asociaii comanditai, precum i reprezentantul fiscal, dac este cazul; b) forma, denumirea, sediul i, dac este cazul, emblema societii; c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social subscris i cel vrsat, cu menionarea aportului fiecrui asociat, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii, precum i data la care se va vrsa integral capitalul social subscris. La societile cu
10

Drept comercial ______________________________________________________________________________

rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su; e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau administratorii neasociai, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; h) durata societii; i) modul de dizolvare i de lichidare a societii. 3. Funcionarea i administrarea societii n nume colectiv Administrarea societii poate fi fcut de unul sau mai muli administratori, membri asociai sau neasociai, care pot fi numii prin actul constitutiv sau ulterior, de ctre adunarea general a asociailor. 4. Dizolvarea i lichidarea societii n nume colectiv Societatea se dizolv prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii; b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitii societii; d) hotrrea adunrii generale; e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; f) falimentul societii; g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.

11

Drept comercial ______________________________________________________________________________

n cazul situaiei precizate la lit. a) (trecerea timpului stabilit pentru durata societii) , asociaii trebuie s fie consultai de administratori, cu cel puin 3 luni nainte de expirarea duratei societii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. n lips, la cererea oricruia dintre asociai, tribunalul va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultrii, conform art. 119 din Legea nr. 31/1990. Dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. Lichidarea presupune un ansamblu de operaii financiare, economice, administrative i juridice al crui scop este realizarea activului social, achitarea pasivului i distribuirea valorii rmase. Pentru lichidarea i repartizarea patrimoniului social, chiar dac n actul constitutiv se prevd norme n acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli: a) pn la preluarea funciei de ctre lichidatori, administratorii continu mandatul lor, cu excepia celor prevzute la art. 233 din Legea nr. 31/1990; b) actul de numire a lichidatorilor sau sentina care i ine locul i orice act ulterior, care ar aduce schimbri n persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerului, pentru a fi nscrise de ndat i publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Numai dup ndeplinirea formalitilor precizate mai sus lichidatorii vor depune semntura lor n registrul comerului i vor exercita aceast funcie, iar dup aceast dat nici o aciune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia dect n numele lichidatorilor sau mpotriva lor. Menionm c pe lng prevederile precizate la art. 252 din Legea nr. 31/1990 , societilor n lichidare se aplic regulile stabilite prin actul constitutiv i prin lege, n msura n care nu sunt incompatibile cu lichidarea. De asemenea, pe toate actele emannd de la societate trebuie s arate c aceasta este n lichidare.

12

Drept comercial ______________________________________________________________________________

II. SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL Societatea n comandit simpl este societatea comercial ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai; comanditaii rspund numai pn la concurena aportului lor. Societatea in comandita simpla apare astfel ca fiind societatea comerciala care se constituie prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a uneia sau mai multor persoane, numite comanditati, care asigura gestiunea si conducerea societatii si raspund pentru obligatiile sociale, solidar si nelimitat, cu una sau mai multe persoane, numite comanditari, care nu participa la conducerea societatii si raspund pentru obligatiile sociale, numai in limita aportului lor la capitalul societatii 2. 1. Constituirea societii Constituirea societii n comandit simpl este supus acelorai reguli i proceduri valabile pentru societate n nume colectiv, respectiv condiiilor de fond, de form i de publicitate cu evidenierea unor particulariti specifice determinate de regimul juridic special al acestui tip de societate. Asa cum rezulta din prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, societatea in comandita simpla se constituie "prin contract de societate", asociatii putand fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Desi legea nu stabileste printr-o dispozitie expresa un plafon minim al numarului de asociati care pot infiinta o asemenea societate, din ansamblul reglementarii legale care ii este consacrata (care prevede constituirea pe baza de contract si necesitatea coexistentei celor doua categorii de asociati) rezulta - indubitabil - ca numai cel putin doua persoane (un comanditar si un comanditat) vor putea constitui o societate in comandita simpla3.

2 3

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 191 Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 150-151

13

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Nici in cazul societatii in comandita simpla legea nu cere un minim obligatoriu de capital social lasand la libera apreciere a partilor stabilirea cuantumului capitalului social, in fiecare caz in parte. Cu toate acestea, nu este posibila constituirea unei societati comerciale de persoane lipsita de orice capital social, deoarece existenta capitalului social reprezinta o cerinta esentiala pentru infiintarea si existenta oricarei societati comerciale (societatea in nume colectiv este o exceptie doar aparenta, deoarece asociatii raspund cu intreg patrimoniul lor personal, asadar exista o garantie pentru creditorii societatii). Tot astfel, nu este posibila nici constituirea unei societati comerciale cu un capital simbolic, deoarece, intr-o atare ipoteza, respectiva societate ar fi lipsita din start de instrumentul economic principal pentru realizarea obiectului ei de activitate si, deci, pentru atingerea finalitatii in vederea careia a fost infiintata. Asa fiind, asociatii fondatori au obligatia sa convina un capital rezonabil in raport cu nevoile de realizare a scopului societatii caruia intotdeauna ii este circumscris obiectul ei de activitate4. 2. Funcionarea i administrarea societii n comandit simpl Legea nr.31/1990 stabilete regulile privind administrarea societii n comandit simpl, care poate fi efectuat de ctre specialiti neasociai sau de ctre asociaii comanditai. Numai comanditatii au dreptul sa administreze societatea in comandita simpla. Din coroborarea art. 90 cu art. 75, art. 76 alin, 1, art. 77, 79. 83, 84, 86 si 87, precum si cu art. 80, 81, 82 si 85, (aplicabile asociatilor comanditati) din Legea nr. 31/1990, rezulta c: - dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui comanditat, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv;

Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura Lumina Lex, 1999, pag. 26

14

Drept comercial ______________________________________________________________________________

- atunci cand prin actul constitutiv se stipuleaza ca, in exercitarea prerogativelor de administratori ai societatii, comanditatii vor lucra impreuna, decizia privind efectuarea oricarui act de administrare trebuie sa fie adoptata cu consimtamantul unanim al acestora: in caz de divergenta, vor decide comanditarii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social; - comanditatul care intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nicio deliberare sau decizie privind acea operatiune; comanditatul care contravine acestei reguli este raspunzator de daunele societatii daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta; - comanditatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul. bunurile sau creditul societatii in folosul sau. sau in acela al unei alte persoane, este obligat sa restituie societatii beneficiile, ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate (art. 80); - niciun comanditat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii; comanditatul care contravine acestei interdictii este raspunzator de sumele luate si de daune (art. 81 alin. 1 si 2); - prin actul constitutiv se poate stipula ca asociatii comanditati au dreptul sa la din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art. 81 alin. 3); - comanditatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati (art.82 alin.1 ); - consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile, fiind anterioare actului constitutiv, au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor (art. 82 alin. 2);
15

Drept comercial ______________________________________________________________________________

- comanditatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta; hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat. 3. Dizolvarea i lichidarea societii n comandit simpl Cauzele generale de dizolvarea sunt operante i n cazul societii n comandit simpl la care pot fi adugate i altele specifice determinate de structura mixt i statutul juridic diferit al acestui tip de societate5. III. SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT 1 Noiune, trsturi Societatea cu raspundere limitata este definita ca o societate ce se constituie, pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea dobandirii si impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile societatii, in limita aporturilor6. Caracterele societatii cu raspundere limitata sunt7 : 1. caracterul intuitu personae al contractului de societate 2. impartirea capitalului in fractiuni numite parti sociale care nu sunt negociabile 3. raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale limitata la aportul prestat. 2. Constituirea societii Societatea cu rspundere limitat trebuie s se supun att condiiilor de fond ct i condiiilor de form i publicitate impuse de legislaia n vigoare.

5 6

A se vedea, Simona Georgeta Bonta, op. cit., p. 62 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 246 7 Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 241

16

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Regulile specifice la constituirea societii cu rspundere se refera la numarul asociatilor, obiectul societatii, capitalul social, aportul asociatilor, partile sociale, forma societatii, statutul societatii, publicitatea. Numrul minim al asocieailor este de unu, iar numarul maxim de asociai este 50. Aceasta limitare a participantilor la constituirea entitatii juridice este explicabila avand in vedere atat asemanarea ei cu societatile de capitaluri (in cazul carora - de regula - numarul asociatilor este foarte mare), cat si cu cele de persoane, ratiunea ei fiind asigurarea pastrarii caracterului intuitu personae al societatii8. O alt condiie care se impune are n vedere valoarea minim a capitalului social care nu poate fi mai mic de 200 lei. Capitalul social se divide n pri sociale egale care nu pot fi mai mici de 10 lei. 3. Funcionarea i administrarea societii Asociatii alcatuiesc organul de conducere al societatii comerciale, respectiv adunarea generala. In cadrul ei se iau toate hotararile asociatilor, care devin acte juridice ale societatii, conform art. 191 alin. 1 din Legea 31/1990. In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita atributiile adunarii generale a asociatilor societatii. In aceasta situatie asociatul unic va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata. Adunarea generala este organul institutional cu plenitudine de competenta in viata societara. Hotararile sale exprima vointa societatii comerciale, distincta de cea a asociatilor, atribut al unei persoane juridice distincte, cu patrimoniu propriu9. In conformitate cu art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.
8
9

Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura Atlas Lex, 1993, pag. 245. Cristian Gheorghe, Adunarile generale ale societatilor comerciale. Competente si principii, in Revista de Drept Comercial nr. 2/2003, pag. 63.

17

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Potrivit art.193 alin.(3) din Legea nr.31/1990, daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti. De asemenea, in cazul in care un asociat nu este de acord cu modificarea actului constitutiv, el se poate retrage din societate, daca in actul constitutiv s-a prevazut acest drept. Asociatului retras in acest conditii ii sunt aplicabile dispozitiile art. 224 si 225 referitoare la angajarea raspunderii pentru operatiunile societatii si la drepturile ce i se cuvin10. Pentru ca asociatul sa se poata retrage, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii 11: - sa fie vorba de o hotarare a adunarii generale prin care s-a decis modificarea actului constitutiv; hotararea nu trebuie sa fie nelegala, fiind suficient ca asociatul sa nu fie de acord cu aceasta; - asociatul sa nu fie de acord cu modificarea facuta; in cazul in care acesta a votat "pentru", conditia nu mai poate fi considerata indeplinita; - dreptul de retragere sa fie prevazut in actul constitutiv; - asociatul sa nu fi atacat hotararea pe calea actiunii in anulare. Retragerea asociatului din societate se poate realiza pe doua cai: voluntara si judecatoreasca. Regula o constituie retragerea asociatului pe cale conventionala, iar retragerea judecatoreasca reprezinta exceptia12 . Asociatul este obligat sa suporte consecintele retragerii sale, in sensul ca13 :

10 11

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 243. Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 401 12 Radu Cataniciu, Procedura prealabila a retragerii pe cale judecatoreasca a asociatului din societatile cu raspundere limitata, in Revista de Drept Comercial nr. 10/2001, pag. 71. 13 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 259.

18

Drept comercial ______________________________________________________________________________

- nu-si poate retrage ce i se cuvine, decat dupa terminarea operatiilor in curs de executare la data retragerii; - asociatul retras ramane obligat fata de terti pentru operatiile facute de societate pana in ziua retragerii (art. 225). Retragerea asociatului este reglementata in art. 226 si art. 229 din Legea nr. 31/1990 republicata. Retragerea pe cale conventionala este prevazuta in art. 194 alin. 2 si art. 226 alin. 1 lit. a) si b) din Legea 31/1990. Cenzorii societatii cu raspundere limitata si auditul financiar Numirea unor cenzori este obligatorie la societatile cu raspundere limitata numai daca numarul asociatilor societatii este mai mare de 15 (art. 199 alin. 3). Adunarea asociatilor poate numi un auditor financiar (art. 199 alin. 2). Indatoririle cenzorilor se refera in special la supravegherea gestiunii societatii, la regulata intocmire a bilantului contabil, contului de profit si pierderi, a registrelor obligatorii ale societatii, la corecta evaluare a patrimoniului societatii. Legea le mai stabileste si alte indatoriri14: a) sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit; b) sa convoace adunarea ordinara si extraordinara, cand n-a fost convocata de administratori; c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare; d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor; e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si lichidatori.
14

Cristian Gheorghe, Vointa asociatilor si vointa sociala in functionarea societatilor comerciale (II), in Revista de Drept Comercial nr. 6/2001, pag. 110.

19

Drept comercial ______________________________________________________________________________

4. Dizolvarea i lichidarea societii Art. 227, 229, 237 din Legea societatilor comerciale prevad cazurile de dizolvare a soceitatii cu raspundere limitata.. n privinta societatii cu raspundere limitata cu raspundere limitata cu asociat unic se dizolva si in cazul in care au fost incalcate dispozitiile art. 14 alin. 1 si 2 din Legea nr. 31/1990, respectiv daca o persoana fizica sau juridica mai este asociat unic si in alta societate. Dizolvarea se poate cere de catre orice persoana interesata si de stat, prin Ministerul Finantelor (art. 14 alin. 3 ). Art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, republicata face precizarea c "la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatilor in cauzele in care societatea nu a depus in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situatiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la oficiul registrului comertului. Cu toate acestea, legiuitorul nu a prevazut i o alt sanctiune, ci doar posibilitatea dizolvarii judiciare la cererea oricarei persoane interesate si a Oficiului National al Registrului Comertului. Lichidarea societatii cu raspundere limitata prezinta o singura particularitate: dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare15.

15

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 245.

20

Drept comercial ______________________________________________________________________________

IV. SOCIETATEA PE ACTIUNI

1. Notiuni generale Societatea pe actiuni, este cea mai complexa si mai evoluata forma de societate comerciala. Forta sa atractiva sta in raspunderea sa, limitata exclusiv la capitalul investit, de natura reala, cat si in posibilitatea asociatilor de a iesi oricand din societate, vanzand actiunile pe care le poseda. In aceasta forma de societate, rolul esenltial revine capitalului, format din aporturile a numerosi asociati, ale caror calitati personale sunt fara semnificatie. Principalele note de specificitate ale societatii pe actiuni ar putea fi sintetizate dupa cum urmeaza16: a. Factorul decisiv la constituirea sa este ideea de capital, iar nu persoana celor care se asociaza si nici calitatile ei. De aceea un actionar nu poate fi exclus din societate, spre deosebire de asociatul dintr-o societate in nume colectiv, unde elementul personal este mult mai pregnant. b. Asociatii din cadrul societatii pe actiuni sunt posesori de actiuni emise de asemenea societati. Ei se numesc generic actionari. c. Raspunderea actionarilor pentru datoriile sociale este limitata la valoarea aportului de capital subscris de acestia. Creditorii sociali nu-i pot urmari pentru datoriile ajunse la scadenta lipsite de acoperire in activul patrimonial social. d. Legea stabileste, prin dispozitii imperative, conditii generale minimale pentru constituirea societatilor pe actiuni. Aceste conditii privesc numarul minim de asociati, care este fixat la 2 si valoarea minima capitalului initial, care este de 90. 000 lei (Ron17 )
16

Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura Lumina Lex, 1999, pag. 28-29 Potrivit art. 10 din legea societatilor comerciale, capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90. 000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25. 000 euro.
17

21

Drept comercial ______________________________________________________________________________

e. Actul constitutiv al acestui tip de societate cuprinde obligatoriu doua componente esentiale, anume: contractul de societate si statutul societatii. Potrivit art. 5 alin. 3 din Legea 31/1990, contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv Dincolo de aceste elemente obligatorii, elementul esential este cota de capital investita de asociat (intuitu pecuniae) reprezentate prin actiuni care sunt negociabile si transferabile. Asociatii raspund pentru obligatiile sociale in limitele contributiei la capitalul social . 2. Constituirea societatii pe actiuni Modalitati de constituire Constituirea societatilor pe actiuni este reglementata de Legea nr. 31/1990 sub doua modalitati: a) constituirea obisnuita, prin aporturile asociatilor numita si constituire simultana sau fara apel la public; b) constituirea succesiva prin subscriptie publica. a. Constituirea simultana Constituirea simultana consta in redactarea si semnarea contractului de societate si a statutului in forma autentica, subscrierea integrala a capitalului si varsarea a cel putin 30% din capitalul social subscris de catre fondatori (art. 9 alin. 2 din Legea societatilor comerciale), numirea prin contract si statut a administratorilor si cenzorilor, autorizarea functionarii de catre judecatorul delegat, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, inmatricularea in Registrul Comertului si inregistrarea la Administratia Financiara, in circumscriptia careia se afla sediul societatii. Contractul si statutul sunt semnate nu mai putin de doi de fondatori conform art. 10 alin. 3 din Legea 31/1990, iar capitalul social este de 90. 000 lei (a se vedea nota

22

Drept comercial ______________________________________________________________________________

de subsol 17 ). n conformitate cu prev. art. 9 alin. 2, la momentul constituirii, varsamantul total trebuie sa fie de cel putin 30% din capitalul social subscris. Evaluarea aporturilor in natura se face prin consensul fondatorilor sau prin expertiza, la cererea lor18. b. Constituirea succesiva (prin subscriptie publica) Constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica presupune apelarea la resursele financiare ale populatiei, fondatorii adresand in acest scop celor interesati o oferta de subscriere. Prin instituirea unor reguli precise, de ordine publica, s-a incercat sa se impiedice crearea de societati fictive sau neviabile, pe de o parte, iar pe de alta parte s-a urmarit protejarea micilor investitori ispititi de castigurile manoase, promise de fondatorii lipsiti de scrupule sau nepriceputi19 . Prospectul de emisiune Membrii fondatori au obligatia de a redacta statutul societatii si prospectul de emisiune a actiunilor care sunt aduse la cunostinta publicului. Diferenta intre statut si prospect (care contin aceleasi elemente, prevazute in art. 8 - a se vedea art. 18 alin. 1 din Legea societatilor comerciale) este ca statutul se refera la organizarea si functionarea interna a societatii, pe cand prospectul este o oferta unilaterala adresata publicului pentru subscrierea la actiunile societatii20 Din punct de vedere juridic prospectul se analizeaza ca o oferta unilaterala de a contracta, adresata unor destinatari deocamdata neidentificati21. Prospectul de emisiune trebuie sa imbrace forma autentica (art. 18 alin. 2) si sa fie semnat de fondatori. Lipsa formei autentice nu este sanctionata expres cu

18 19 20 21

A se vedea: Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 44. idem, pag. 53. Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 205. Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 199.

23

Drept comercial ______________________________________________________________________________

nulitatea, dar ea rezulta implicit din logica formalitatilor, astfel cum sunt ele reglementate22. Legea nu conditioneaza publicarea prospectului de anumite forme procedurale, astfel ca aceasta se va realiza prin presa, alte mijloace publicitare; prospectul poate fi publicat in orice mod, in presa, la radio sau la televiziune, prin afisare etc.23 . Subscrierea actiunilor Prin subscriere se intelege aderarea unei persoane la conditiile prevazute in prospecte si cererea adresata fondatorilor de a i se elibera una sau mai multe actiuni, de o valoare nominala egala24. Prin subscriptie se va constitui capitalul social. Subscrierea actiunilor

trebuie sa indeplineasca conditiile legii. Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris (art. 21). Din ansamblul dispozitiilor legale incidente rezulta ca subscrierea este un angajament prin care acceptantul isi manifesta vointa de a deveni actionar (constituindu-si aportul sau la capitalul social al societatii pe cale de constituire). Rezult c, intre subscriitori si fondatori nu se stabileste in mod direct niciun raport juridic. Acceptantul nu este obligat fata de fondatori, ci fata de societate, care ii va putea pretinde sa verse cat a subscris. Conform art. 16 alin. 3 din Legea 31/1990 aportul in creante nu este admis in cadrul subscriptiei publice, motivat de dificultatile care pot apare in valorificarea lor . 3. Functionarea societatii pe actiuni Societatea pe actiuni isi indeplineste functiile prin organele sale care sunt: adunarea generala, administratorii si cenzorii sau auditorii financiari (in sistemul unitar), respectiv adunarea generala, membrii directoratului, Consiliul de supraveghere si auditorii financiari (in sistemul dualist), fiecare cu atributii diferite,
22 23

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 206. Ion Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol. I, Editura Lumina Lex, 1998, pag. 457. 24 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 206

24

Drept comercial ______________________________________________________________________________

si prin elementele materiale care sunt: actiunile si obligatiunile, ce formeaza capitalul social. Actiunile Actiunile sunt titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra unei cote-parti din activul social al emitentului. Actiunile acorda proprietarului anumite drepturi de gestiune sau, cel putin, drepturi de control asupra patrimoniului social, drepturi (cel putin teoretice) asupra beneficiilor, de a primi in fiecare an o cotaparte din profitul net, sub forma de dividende, dreptul la o cota parte din activul net existent, in cazul in care societatea emitenta este lichidata25 , dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, dreptul de informare26. Cand discutam despre valoarea actiunii avem in vedere mai multe acceptiuni: a) Valoarea nominala a actiunii este reprezentata prin partea de capital social asupra caruia se confera dreptul de proprietate . In scurt timp, valoarea nominala a actiunilor, care corespunde valorii de aport, devine fara semnificatie economica . b) Valoarea pentru actiunile cotate de bursa exprima valoarea de schimb pe care o poseda o actiune la un moment dat. c) Valoarea de bilant se stabileste pentru actiunile necotate la bursa care poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea nominala. Actiunile nu pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala, ci numai pentru o valoare egala sau mai mare. Justificarea regulii este usor de inteles. Capitalul nominal trebuie sa corespunda capitalul real; numai astfel creditorii sociali nu sunt inselati. Dupa cum am vazut, insa, contrariul este permis. Se pot emite actiuni la o valoare superioara celei nominale fiindca, in acest caz,

25 26

Bogdan Ghilic-Micu, Bursa de valori, Editura Economica, 1997, pag. 20. Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998, pag. 195-196.

25

Drept comercial ______________________________________________________________________________

patrimoniul societatii, in care intra surplusul, ofera creditorilor garantii mai serioase. Modalitati de transmitere a actiunilor a) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia facuta in registrul actionarilor a emitentului, subscrisa de cedent si de cesionari sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune, potrivit art. 98 din Legea 31/1990. b) Transmiterea actiunilor la purtator se face prin simpla traditie a acestora (art. 99 din lege. ). Caracteristicile dreptului la vot al actionarilor Dreptul de vot in cadrul adunarii generale a actionarilor, astfel cum este reglementat de Legea nr. 31/1990, este un drept absolut, nepatrimonial. Este un drept absolut pentru ca titularul nu poate avea o anumita conduita, fara a avea nevoie de concursul altcuiva pentru a si-l exercita. Este un drept nepatrimonial intrucat continutul sau nu poate fi exprimat in bani. Pe de alta parte, Legea nr. 31/1990 instituie regula calitatii in exercitarea dreptului de vot (intrucat art. 101 alin. 1 prevede ca orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala) si a proportionalitatii (intrucat art. 120 prevede ca actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarea generala proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda)27. Art. 101 din Legea societatilor comerciale precizeaza situatia in care actionarii care poseda mai mult de o actiune, li se poate limita votul in adunarea generala fie prin contractul de societate fie prin statut.

27

Freddy Garbaci, Consideratii privind suspendarea dreptului de vot in adunarea generala a actionarilor, in Revista de Drept Comercial nr. 10/2001, pag. 123-124.

26

Drept comercial ______________________________________________________________________________

4. Administrarea societatii pe actiuni A. Administrarea n sistemul unitar Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Numarul impar este necesar pentru a se evita situatia paritatii de optiuni fata de una sau alta din situatiile aduse la cunostinta Consiliului de Administratie. Legea prevede expres ca societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori. Ca regula, administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese (art. 137^1 din Legea 31/1990). B. Administrarea n sistem dualist Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere. Locul Consiliului de Administratie din sistemul unitar de administrare este asadar luat de Consiliul de supraveghere. De asemenea, locul cenzorilor este luat de auditorii financiari (art. 153 alin. 3 din legea 31/1990). Sistemul dualist este o optiune, iar nu o obligativitate pentru un tip sau altul de societati pe actiuni.

27

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Directoratul Conducerea societatii pe actiuni revine in sistemul dual in exclusivitate directoratului, care: - isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere - indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii (asadar preia roul administratorilor din sistemul unitar), cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor. Directoratul, chiar daca preia o mare parte din sarcinile Consiliului de Administratie, nu se supune direct Adunarii Generale, ci Consiliului de Supraveghere. Consiliul de supraveghere Consiliul de supraveghere apare ca un intermediar intre Adunarea Generala si Directoratul cu atributii si puteri apropiate de cele ale administratorilor din sistemul unitar. Membrii consiliului de supraveghere (in numar de 3 - 11) sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale. Daca vacanta determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante.
28

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii. Auditorii financiari Societatile pe actiuni administrate in sistem unitar au optiune intre controlul cenzorilor si controlul auditorilor financiari. Societatile pe actiuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare (societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere) si vor fi supuse auditului financiar (art. 153 alin. 3 si art. 160 alin. 1 ^1 din Legea societatilor comerciale). La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz. Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile referitoare la activitatea cenzorilor, hotararea in acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor. Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Importanta rolului auditorilor financiari se vede prin aceea ca Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul auditorilor financiari. Mai mult, in cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin
29

Drept comercial ______________________________________________________________________________

5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. Cenzorii societatii Cenzorii sunt organele de control si de supraveghere a societatii. Ei sunt tinuti sa observe daca organele executive - administratorii - isi indeplinesc intocmai indatoririle si sa controleze gestiunea societatii. Societatile pe actiuni administrate in sistem unitar au optiune intre controlul cenzorilor si controlul auditorilor financiari. Cenzorii nu sunt un organ de decizie. Ei verifica numai daca cei abilitati sa faca acte juridice respecta legea. Verificarile lor nu sunt pur contemplative. Ele se finalizeaza in rapoarte prin intermediul carora cenzorii informeaza asociatii, in adunarile generale sau pe administratori, in sedintele consiliului de administratie, cu cele constatate. In situatii exceptionale sunt abilitati si obligati sa convoace adunarea generala, iar atunci cand se impune, impreuna cu administratorii, sa numeasca un administrator provizoriu28. Importanta rolului cenzorilor se vede prin aceea ca Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari. 5. Dizolvarea si lichidarea societatii pe actiuni 1. Dizolvarea societatii pe actiuni

28

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 147.

30

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Dizolvarea societatii pe actiuni poate avea loc pentru cauzele comune prevazute de lege pentru orice societate comerciala: - trecerea timpului stabilit pentru durata societatii sau realizarea acestuia, - hotararea adunarii generale - falimentul societatii - fuziunea cu alte societatii - declararea nulitatii societatii - hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice, precum neintelegerile care au loc intre asociati si care impiedica functionarea societatii; (art. 227 alin. 1 lit. a-f) - alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. - societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni (art. 237 alin. 1 lit. a); - societatea nu a depus timp de sase luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului (art. 237 alin. 1 lit. b); - societatea si-a incetat activitatea, nu are sediu cunoscut; - asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta, cu exceptia societatilor care si-au incetat activitatea temporar. - societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii (art. 237 alin. 1 din Legea soc. Comerciale). Conditii specifice de dizolvare a societatii pe actiuni: a) pierderea unei jumatati din capitalul social, daca actionarii nu decid completarea lui. b) reducerea numarului de actionari sub doi, daca au trecut mai mult de noua luni si nu a fost completat. Societatea pe actiuni se dizolva si in cazul reducerii numarului de actionari sub numarul legal, deci sub doi actionari, cu exceptia
31

Drept comercial ______________________________________________________________________________

cazului in care in termen de 9 luni de la constatarea reducerii numarului actionarilor sub minimul legal, acest numar a fost completat (art. 228 alin. 1 lit. (b) coroborat cu art. 10 alin. 3 Legea 31/1990). 2. Lichidarea societatii pe actiuni Societatea pe actiuni se lichideaza potrivit Legii nr. 31/1990, a prevederilor actelor constitutive si a hotararilor adunarii generale. Numirea lichidatorilor se face de catre adunarea generala, in cvorumul necesar pentru modificarea actelor constitutive, iar daca acesta nu se poate obtine, prin sentinta judecatoreasca, recurabila in 15 zile de la pronuntare. Lichidatorii au puteri mai largi decat administratorii, se subroga in atributiile acestora si sunt supusi acelorasi reguli si raspunderi ca si administratorii. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau juridice. Ei trebuie sa fie autorizati, in conditiile legii. Dupa intrarea in functie, impreuna cu administratorii, vor intocmi un bilant care sa constate situatia activului si a pasivului si un inventar, pe care sa le semneze. Pe toata perioada lichidarii, ei sunt supusi controlului adunarii generale si cenzorilor29 . V. SOCIETATEA N COMANDIT PE ACIUNI Noiune Societatea in comandita pe actiuni apare astfel ca o forma asociativa hibrida, supusa atat regulilor proprii societatilor in comandita (decurgand din coexistenta celor doua categorii de asociati), cat si celor specifice societatilor pe actiuni. Ea poate fi definita ca fiind o societate constituita prin asocierea mai multor persoane, care participa la formarea capitalului social prin anumite contributii reprezentate prin actiuni, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, pentru realizarea unor beneficii si impartirea lor, si care raspund pentru obligatiile sociale, nelimitat

29

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 238.

32

Drept comercial ______________________________________________________________________________

si solidar, in cazul asociatilor comanditati, si numai in limita actiunilor lor, in cazul asociatilor comanditari30 . Din acest punct de vedere nu este lipsita de interes observatia ca, in dreptul modern, tendinta este catre eliminarea din campul relatiilor comerciale a acestui gen de societati, care erau practice in evul mediu (cand clericii si militarii, care detineau, de altfel, majoritatea capitalului, neputand exercita in nume propriu un comert, deoarece acest lucru le era interzis de dreptul canonic sau de regulamentele militare, apelau la un comerciant, inzestrandu-l cu capital si, in acelasi timp, obligandu-l sa garanteze datoriile sociale cu propriul patrimoniu si propria persoana), dar au devenit acum anacronice31 . Raspunderi diferite pentru datoriile societatii Elementul esential este cota de capital investita de asociat (intuitu pecuniae) reprezentate prin actiuni care sunt negociabile si transferabile. Asociatii raspund pentru obligatiile sociale in limitele contributiei la capitalul social32 . Caracteristic societatii in comandita pe actiune este faptul ca intinderea riscului pentru pasivul social difera, in sensul ca asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru datoriile comune, pe cand comanditarii sunt tinuti numai pana la concurenta aportului convenit. Astfel, comanditatii sunt tratati la fel ca asociatii din societatile in nume colectiv, pe cand comanditarii se bucura de o conditie juridica analoaga (sub aspectul in discutie) cu a unor actionari 33. Adunarea generala a actionarilor Potrivit art. 187 din Legea 31/1990, societatile in comandita pe actiuni sunt reglementate de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni, cu exceptiile
30 31

Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 167. Stanciu D. Carpenaru, Catalin Predoiu, Sorin David, Gheorghe Piperea, Societatile comerciale.Reglementare, doctrina, jurisprudenta, Editura All Beck, 2002, pag. 40-41. 32 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 77. 33 Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 79.

33

Drept comercial ______________________________________________________________________________

referitoare la sistemul dualist de administrare. Deoarece in materia adunarilor generale nu se prevad exceptii, acestea sunt convocate si isi deruleaza activitatea conform principiilor stabilite la societatile pe actiuni. Administrarea societatii Societatea in comandita pe actiuni nu poate fi administrata decat de unul sau mai multi asociati comanditati. Aceasta inseamna ca un tert nu va putea fi numit in functia de administrator. In acelasi timp, insa, administratorii vor putea fi desemnati si din randul comanditarilor; in acest caz, ei vor pierde calitatea de asociati comanditari, devenind comanditati. Regula se justifica, in primul rand, prin aceea ca asociatii comanditati, riscandu-si intregul lor patrimoniu, este firesc sa le fie incredintata gestiunea afacerilor sociale. Pe de alta parte, acestia prezinta mai multa credibilitate fata de terti, tot datorita raspunderii nemarginite34 . Societatii in comandita pe actiuni nu i se aplica dispozitiile legale referitoare la sistemul dualist (art. 187 din Legea societatilor comerciale), astfel c administratorii acestui tip de societate nu pot fi inlocuiti cu membri ai directoratului (situaie permis doar n cazul societatilor pe actiuni). Dizolvarea si lichidarea societati in comandita pe actiuni Dizolvarea si lichidarea societati in comandita pe actiuni are loc dupa regulile generale prevazute de lege pentru dizolvarea si lichidarea oricarei societati comerciale, precum si celelalte, stabilite pentru lichidarea si dizolvarea societatii pe actiuni. Pe langa cauzele de dizolvare generale, societatea in comandita pe actiuni se mai dizolva si in cazurile prevazute de art. 228 din Legea nr. 31/1990.

34

Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 393-394.

34

Drept comercial ______________________________________________________________________________

TEST DE AUTOEVALUARE NR.1 Din lista celor enumerate mai jos incercuiti pe cele pe care le considerati corecte : 1.Administratorii sunt obligati sa depuna nainte deintrarea n functie o garantie care nu poate fi maimica dect dublul remuneratiei lunare n cazul: a) societatii n nume colectiv; b) societatii n comandita simpla; c) societatii n comandita pe actiuni, d) societatii cu raspundere limitata; e) societatii pe actiuni. 2. Raspund nelimitat si solidar pentru pasivul social: a) asociatul unic n societatea cu raspundere limitata cuasociatunic; b) asociatii n societatea cu raspundere limitata; c) asociatii comanditari n societatea n comanditasimpla; d) asociatii comanditati n societatea n comandita peactiuni; e) actionarii n societatea pe actiuni. 3. Pot avea cel mult 50 de asociati: a) societatea n nume colectiv; b) societatea n comandita simpla; c) societatea cu raspundere limitata; d) societatea pe actiuni; e) societatea n comandita simpla. 4. Au cel putin cinci asociati: a) societatea cu raspundere limitata; b) societatea n nume colectiv,c) societatea n comandita simpla; d) societatea pe actiuni; e) societatile civile. 5. Actul constitutiv consta numai din statut la: a) societatea n nume colectiv; b) societatea n comandita simpla; c) societatea cu raspundere limitata cu mai multi asociati; d) societatea cu raspundere limitata cu un singur asociat; e) societatea pe actiuni. Raspunsurile si comentariile la testul de autoevaluare le poti gasi la pag. 68 Scrieti raspunsurile in spatiile libere din chenar !
35

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Bibliografie Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000 I. L. Georgescu, Drept comercial roman, vol. II, Editura Socec & Co., Bucuresti, 1948. D. A. Popescu, Natura juridica si conditiile de valabilitate ale contractului de societate, in Revista de Drept comercial nr. 5/1993, pag. 211. Stanciu D. Carpenaru, Catalin Predoiu, Sorin David, Gheorghe Piperea, Societatile comerciale. Reglementare, doctrina, jurisprudenta, Editura All Beck, 2002. Elena Carcei, Adunarea constitutiva a societatii comerciale pe actiuni, in Revista de drept comercial nr. 6/1995 Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000. Ion Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol. I, Editura Lumina Lex, 1998 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000. Bogdan Ghilic-Micu, Bursa de valori, Editura Economica, 1997. Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998. Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura Lumina Lex, 1999; Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex. Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 1996 Freddy Garbaci, Consideratii privind suspendarea dreptului de vot in adunarea generala a actionarilor, in Revista de Drept Comercial nr. 10/2001 Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura AllBeck, 2000 Cristian Gheorghe, Vointa asociatilor si vointa sociala in functionarea societatilor comerciale (II), in Revista de Drept Comercial nr. 6/2001 Simona Georgeta Bonta, Drept comercial Note de curs, Univeristatea George Bacovia, Bacu, 2006

36

Drept comercial ______________________________________________________________________________

CAPITOLUL 2

OBIECTIVELE Capitolului 2 Dupa studiul capitolului 2 vei fi capabil sa demonstrezi ca ai dobandit suficiente cunostinte pentru : nsuirea insolventei; cunotinelor teoretice fundamentale privind procedu ra

Evaluarea pe baza analizei comparate a institutiilor aferente procedurii insolventei, a diferentierilor existente si a campului de aplicare; Raspunderea , categoriile de raspundere, infractiuni si pedepse in legatura cu aplicarea procedurii insolventei.

1. Notiunea de insolventa si de procedura a insolventei Potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006, insolventa reprezinta acea stare a patriomoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe lichide si exigibile (art. 3 alin. 1 din lege). Reintroducerea termenului de insolventa este n concordanta cu terminologia europeana actuala, dar si cu traditia dreptului romnesc din sec. al XIX-lea. Asa cum se arata n doctrina, termenul era uzual pe la mijlocul secolului al XIX-lea n practica relatiilor comerciale din Principatele Romne, fiind mprumutat din dreptul comercial italian (lo stato d insolvenza). Din ansamblul prevederilor legale putem desprinde o posibila definitie a procedurii insolventei. Astfel, putem defini procedura insolventei ca fiind un

37

Drept comercial ______________________________________________________________________________

ansamblu de norme juridice care reglementeaza modul prin care se poate realiza acoperirea pasivului debitorului aflat n insolventa vadita sau iminenta, fie prin reorganizare judiciara, fie prin faliment. 2. Formele procedurii insolventei Formele n care se realizeaza procedura insolventei potrivit Legii nr. 85/2006 sunt urmatoarele: - procedura generala si - procedura simplificata. A. Procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului; Explicarea ternimologiei de: reorganizare judiciara, procedura falimentului si perioada de observatie Potrivit pct. 20 din Legea nr. 85/2006 reorganizarea judiciara este

procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat: a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului; b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului; Potrivit pct. 23 din Legea nr. 86/2006 prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului

38

Drept comercial ______________________________________________________________________________

in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment; B. Procedura simplificat reprezint procedura prevzut de prezenta lege, prin care debitorul care ndeplinete condiiile prevzute la art. 1 alin. (2) intr direct n procedura falimentului, fie odat cu deschiderea procedurii insolvenei, fie dup o perioad de observaie de maximum 50 de zile, perioad n care vor fi analizate elementele prevzute la art. 1 alin. (2) lit. c) i d); 3. Caracterele juridice ale procedurii insolventei Procedura insolventei, asa cum este reglementata prin Legea nr.85/2006, prezinta urmatoarele caractere juridice: 1) caracterul judiciar 2) caracterul colectiv (concursual) 3) caracterul reformator sau de lichidare judiciara Conditiile legale necesare n vederea aplicarii procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 1. Insolventa debitorului Potrivit pct. 1 al alin. 3 din legea 85/2006 insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide i exigibile. Lipsa de lichiditati poate fi totala sau partiala. Legea nr. 85/2006 reglementeaza doua tipuri de insolventa, si anume:

39

Drept comercial ______________________________________________________________________________

- insolventa vadita insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cnd debitorul, dup 90 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de creditor; prezumia este relativ; - insolventa iminenta atunci cnd se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. 2. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura insolventei Procedura generala, reglementata de Legea nr. 85/2006, se va aplica urmatoarelor categorii de debitori, enumerati n art. 1 alin. 1 din lege: 1. societatile comerciale; 2. societatile cooperative; 3. organizatiile cooperatiste; 4. societatile agricole; 5. grupurile de interes economic; 6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice. Procedura simplificata se aplica, potrivit legii, debitorilor aflati n stare de insolventa, care se ncadreaza n una din urmatoarele categorii: 1. comercianti, persoane fizice, actionand individual; 2. asociatii familiale; 3. debitorii care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1) i ndeplinesc una dintre urmtoarele condiii: a) nu detin nici un bun in patrimoniul lor; b) actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite; c) administratorul nu poate fi gasit; d) sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
40

Drept comercial ______________________________________________________________________________

4. debitori care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1) , care nu au prezentat documentele prevzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) i h) n termenul prevzut de lege; 5. societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive; 6. debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege. 3. Participantii la procedura insolventei Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. 1. Instantele judecatoresti Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei reglementeaza desfasurarea procedurilor colective sub controlul si participarea instantelor judecatoresti. Caracterul judiciar al procedurii insolventei este dat de aceasta participare a instantei de judecata n scopul ocrotirii interesului public, dar si n vederea solutionarii eventualelor litigii ce se pot ivi ntre parti n legatura cu aplicarea legii. Potrivit reglementarii actuale a insolventei, instantele judecatoresti chemate sa supravegheze modul de aplicare a legii si sa solutioneze litigiile dintre parti n aceasta materie sunt tribunalul si curtea de apel. 2. Judecatorul-sindic Principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
41

Drept comercial ______________________________________________________________________________

c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven compatibili care au depus ofert de servicii n acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea ori, dup caz, nlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor sau creditorul care deine cel puin 50% din valoarea creanelor, fixarea remuneraiei n conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitii practicienilor n insolven, precum i a atribuiilor acestuia pentru aceast perioad. d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deine mai mult de 50% din valoarea creanelor, precum i a onorariului negociat. e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
42

Drept comercial ______________________________________________________________________________

k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Cu privire la atributiile manageriale acestea apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

3. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor A. Adunarea creditorilor Adunarea creditorilor este alcatuita din toti creditorii cunoscuti ai aceluiasi debitor si este convocata de catre administratorul/lichidatorul judiciar n cazurile prevazute expres de lege sau ori de cte ori este necesar (art. 13 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006). De asemenea, adunarea creditorilor mai poate fi convocata, potrivit legii, si de catre comitetul creditorilor sau de catre creditorii care detin cel putin 30% din valoarea totala a creantelor (art. 13 alin. 3 din lege). B. Comitetul creditorilor Primul comitet al creditorilor este desemnat, potrivit Legii nr. 85/2006, de catre judecatorul-sindic printr-o ncheiere, dupa ntocmirea tabelului preliminar al
43

Drept comercial ______________________________________________________________________________

creantelor, dintre creditorii cu cele mai mari creante garantate, bugetare ori chirografare (art. 16 din lege). Acest comitet va fi format din 3 7 creditori si va beneficia de calitate procesuala deoarece, potrivit legii, comitetul creditorilor se citeaza n persoana presedintelui, iar n lipsa, prin oricare dintre membrii sai (art. 16 alin. 3). n cadrul primei edine a adunrii creditorilor, acetia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creane garantate, bugetari i cei chirografari, dintre primii 20 de creditori n ordinea valorii, care se ofer voluntar; comitetul astfel desemnat va nlocui comitetul desemnat anterior de judectorul sindic. Comitetul creditorilor se intruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar. Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate. Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia. Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot. 4. Administratorul special Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei a introdus notiunea de administrator special, prin care este desemnat reprezentantul asociatilor /actionarilor din vechea reglementare cuprinsa n art. 19 22 din Legea nr. 64/1995.

44

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Administratorul special poate fi persoana fizica sau persoana juridica si este desemnat de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului persoana juridica n scopul de a reprezenta interesele societatii si ale asociatilor si de a participa la procedura pe seama debitorului. Raporturile din adunarea generala a asociatilor/actionarilor din societatea comerciala debitoare si administratorul special au natura juridica a contractului de mandat, al carui continut variaza n functie de etapele procedurii de insolventa.

5. Administratorul judiciar Administratorul judiciar poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica si este desemnat sa exercite atributiile prevazute de Legea nr. 85/2006 att pe durata perioadei de observatie, ct si n perioada de reorganizare a debitorului. Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii. Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R. Creditorul care deine cel puin 50% din valoarea total a creanelor poate s decid, fr consultarea adunrii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator n locul administratorului judiciar sau lichidatorului

45

Drept comercial ______________________________________________________________________________

provizoriu ori s confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dup caz, lichidatorul provizoriu i s i stabileasc remuneraia. Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinznd descrierea modului n care i-a ndeplinit atribuiile, precum i o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente n averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se public n Buletinul procedurilor de insolven. La fiecare 120 de zile judectorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, n care administratorul judiciar va expune n sintez msurile efectuate n acest interval cuprinse n rapoartele de activitate. 6. Lichidatorul Ca si administratorul judiciar, lichidatorul poate fi o persoana fizica sau juridica, practician n insolventa si mputernicit sa conduca activitatea debitorului n cadrul procedurii insolventei. Lichidatorul va fi desemnat cu respectarea regulilor prevazute de lege pentru administratorul judiciar (art. 19). Poate fi desemnat n calitate de lichidator inclusiv administratorul judiciar desemnat n procedura anterioara. Lichidatorul va fi desemnat n momentul n care s -a dispus trecerea la faliment a debitorului, iar din momentul stabilirii atributiilor lichidatorului nceteaza atributiile administratorului judiciar (art. 24 din lege).

Cererile introductive Potrivit prevederilor legii nr. 85/2006, procedura insolventei se declanseaza la cererea persoanelor special desemnate si anume debitorul, creditorii, Comisia Nationala de Valori Mobiliare impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, precum si alte persoane ori institutii prevazute expres de lege (art. 26 din lege).
46

Drept comercial ______________________________________________________________________________

1. Cererea debitorului Conform art. 27 din Legea nr. 85/2006, debitorul aflat n stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii n termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa sau n situatia n care aparitia starii de insolventa este iminenta. Prorogarea termenului de 30 de zile menionat de art. 27. Cererea debitorului se va judeca de urgen n termen de 5 zile n camera de consiliu, fr citarea prilor. Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri. 2. Cererea creditorilor Dreptul creditorilor de a formula o cerere pentru deschiderea procedurii insolventei fata de un debitor prezumat a fi n insolventa este reglementat n art. 30 din Legea nr. 85/2006. n ntelesul legii, prin notiunea de creditor ndreptatit se ntelege orice creditor care detine o creanta certa si lichida, care a devenit exigibila de mai mult de 30 de zile (art. 3 pct. 6 din lege) si al carei cuantum depaseste valoarea-prag de 45.000 lei, respectiv de 6 salarii medii pe economie, prevazuta de lege (art. 3 pct. 12 din lege).

Deschiderea procedurii insolventei si efectele acesteia Judecatorul-sindic, desemnat n cauza potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara n urma sesizarii tribunalului cu judecarea unei cereri introductive n materie de insolventa, va analiza aceasta cerere n conditii diferite n functie de calitatea procesuala a celui care a formulat-o.
47

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Astfel, daca cererea este formulata de catre debitor, judecatorulsindic o va analiza sub aspectul ndeplinirii conditiilor prevazute de art. 27 din Legea nr. 85/2006 (art. 31 din lege). Daca aceste conditii respective existenta uneia sau a mai multor datorii certe, lichide si exigibile neplatite n termen de 30 de zile de la scadenta din cauza lipsei de lichiditati a debitorului sunt ndeplinite, judecatorul-sindic va pronunta o ncheiere, prin care se va deschide procedura generala de insolventa. n schimb, daca prin declaratia ce nsoteste cererea introductiva, fie debitorul si-a manifestat intentia de a intra n procedura simplificata, fie nu depune documentele cerute n art. 28 alin. 1 lit. a)- f) si h) odata cu cererea sau n termen de 10 zile ori face parte din categoriile prevazute de art. 1 alin. 2 din lege, judecatorulsindic va pronunta o ncheiere de deschidere a procedurii simplificate. Prin ncheierea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar (n cazul procedurii generale), respectiv un lichidator (n cadrul procedurii simplificate), carora le va dispune totodata sa efectueze notificarile conform art. 61 din Legea nr. 85/2006.

Ca urmare a deschiderii procedurii insolventei se produc urmatoarele efecte cu privire la patrimoniul debitorului: 1. se suspend de drept toate aciunile judiciare, extrajudiciare sau msurile de executare silit pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale 2. suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor judiciare sau extrajudiciare sau asupra msurile de executare silit pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale

48

Drept comercial ______________________________________________________________________________

3. suspendarea curgerii dobnzilor, majorarilor sau penalitatilor si a oricaror cheltuieli, numite generic accesorii, ce ar putea fi adaugate creantelor anterioare deschiderii procedurii (art. 41 din lege); 4. de la data deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, in sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, data de la care intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza. 5. ridicarea debitorului a dreptului de administrare - constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, in conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.

Planul de reorganizare n scopul de a-l proteja pe debitorul aflat n stare de insolventa, Legea nr. 85/2006 reglementeaza posibilitatea redresarii activitatii acestuia prin intermediul unor masuri economico-financiare, cuprinse ntr-un plan de reorganizare (art. 94 102 din lege). Planul de reorganizare va putea fi propus de catre urmatoarele categorii de persoane: a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;

49

Drept comercial ______________________________________________________________________________

b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante. Termenele prevazute de lege pentru propunerea planului, n toate cele trei cazuri, vor putea fi reduse, pentru motive temeinice, de catre judecatorul-sindic, la cererea oricarei parti interesate (art. 94 alin. 2 din lege). Sanctiunea nerespectarii termenelor stabilite consta n decaderea din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare si trecerea la faliment. Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor, i va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor. Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii. Termenele de plat stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi meninute prin plan, chiar dac depesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi i prelungite, cu acordul expres al creditorilor, dac iniial erau mai scurte de 3 ani. Dup realizarea tuturor obligaiilor din plan i nchiderea
50

Drept comercial ______________________________________________________________________________

procedurii de reorganizare, aceste pli vor continua conform contractelor din care rezult. Aceste masuri vor fi ndeplinite pna n momentul n care judecatorul -sindic va dispune, motivat, fie ncheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului n activitatea comerciala, fie ncetarea reorganizarii si trecerea la faliment, n conditiile art. 107 din lege.

Falimentul Legea nr. 85/2006 reglementeaza institutia falimentului att sub forma procedurii generale, ct si n procedura simplificata. Falimentul debitorului intervine att n situatia inexistentei sanselor de redresare, ori a intentiei de reorganizare a activitatii debitorului, ct si n situatia n care masurile de redresare economico-financiara a activitatii debitorului supus procedurii insolventei nu au avut rezultatul scontat. Falimentul este o procedura ce se desfasoara n interesul creditorilor, n scopul satisfacerii creantelor acestora din sumele de bani obtinute ca urmare a lichidarii averii debitorului. Legea nr. 85/2006 cuprinde o definitie legala a procedurii falimentului, cu ajutorul careia putem considera aceasta institutie ca fiind procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat (art. 3 pct. 23 din lege). Potrivit art. 107 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, cazurile care determina aplicarea procedurii falimentului sunt urmatoarele: A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;

51

Drept comercial ______________________________________________________________________________

b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3). Intrarea debitorului n procedura falimentului se decide de catre judecatorul sindic, care va pronunta o hotarre judecatoreasca ce va fi, dupa caz, o ncheiere (n conditiile art. 32 din lege) sau o sentinta. Prin hotarrea prin care s-a decis intrarea debitorului n faliment, judecatorulsindic va dispune si luarea urmatoarelor masuri (art. 107 alin. 2 din lege): a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului; b) n cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum i stabilirea atribuiilor i a remuneraiei acestuia, n conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei. c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, dupa caz; d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator,
52

Drept comercial ______________________________________________________________________________

impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art. 46 alin. (2); e) ntocmirea de ctre administratorul judiciar i predarea ctre lichidator, n termen de maximum 5 zile de la intrarea n faliment, n cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinznd numele i adresele creditorilor i toate creanele acestora la data intrrii n faliment, cu indicarea celor nscute dup deschiderea procedurii; f) notificarea intrarii in faliment. Sentinta, respectiv ncheierea prin care judecatorul-sindic dispune intrarea n faliment trebuie sa cuprinda si termenele prevazute de art. 108 alin. 2 si art. 109 alin. 2 din lege. Intrarea debitorului n faliment trebuie notificata, conform dispozitiei judecatorului-sindic (art. 107, alin. 2, lit. f) din lege). Notificarea se va face n mod diferit, n functie de procedura careia a fost supus debitorul: procedura generala (art. 108 din lege) sau procedura simplificata (art. 109). In cazul intrarii in faliment in procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/ administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Notificarile se efectueaza cu respectarea prevederilor Codului de procedura civila, publicndu-se n Buletinul procedurilor de insolventa, precum si ntr-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala averii debitorului (art. 61 alin. 3 din lege). Notificarea intrarii n faliment n procedura simplificata se realizeaza n conditiile prevazute de art. 109 din lege, potrivit caruia lichidatorul va trimite aceasta notificare privind intrarea n procedura falimentului si, n cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare, precum si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati conform art. 61, debitorului si registrului
53

Drept comercial ______________________________________________________________________________

comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori registrului asociatiilor si fundatiilor n care debitorul este nmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. 1. Masuri premergatoare lichidarii n scopul asigurarii succesului lichidarii, art. 113 din Legea nr. 85/2006 prevede un ansamblu de masuri care se vor lua n aceasta etapa cu privire la averea debitorului. Astfel, potrivit legii, se va proceda la sigilarea magazinelor, magaziilor, depozitelor, a birourilor, a corespondentei comerciale, arhivei, a dispozitivelor de stocare si prelucrare a informatiilor, a contractelor, marfurilor, precum si a oricaror bunuri mobile apartinnd averii debitorului (art. 113 alin. 1 din lege). Sigilarea bunurilor apartinnd debitorului va fi nsotita de inventarierea acestora, inclusiv prin obtinerea relatiilor scrise de la autoritati cu privire la asemenea bunuri, n temeiul art. 55 din lege. Daca, n urma d emersurilor efectuate n conditiile art. 56 58 din lege, administratorul judiciar nu identifica nici un bun ca apartinnd debitorului, inventarul se va ncheia pe baza informatiilor comunicate de autoritati, n scris, conform art. 55 din lege. Nu vor fi sigilate urmatoarele categorii de bunuri: a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare; b) registrele de contabilitate; c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi incasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute; d) numerarul pe care lichidatorul il va depune in banca in contul averii debitorului.

54

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Rezultatul inventarierii va fi consemnat n actul de inventar, care va descrie bunurile apartinnd debitorului si va indica valoarea aproximativa a acestora de la data inventarierii. Pentru determinarea acestei valori, cu aprobarea comitetului creditorilor, lichidatorul va putea angaja un expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului (art. 115 din lege). Actul de inventar va fi semnat de catre lichidatorul judiciar, de catre debitor prin administratorul special sau numai de catre lichidator, daca debitorul nu participa la inventariere. 2. Efectuarea lichidarii Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata, potrivit legii, de catre lichidator, sub controlul judecatorului-sindic, ndata dupa finalizarea inventarierii acestora (art. 116 alin. 1 din lege). n vederea obtinerii unei valori ct mai mari din vnzare, lichidatorul va efectua toate demersurile pentru expunerea bunurilor ce urmeaza a fi vndute, inclusiv va lua masuri n vederea asigurarii publicitatii, pe cheltuiala debitorului. Bunurile vor putea fi vndute individual sau n bloc, iar metoda de vnzare (licitatie publica, negociere directa sau ambele) va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor la propunerea lichidatorului si cu recomandarea comitetului creditorilor. n scopul stabilirii pretului de vnzare a bunurilor (sau, cel putin a pretului de pornire a licitatiei), lichidatorul are obligatia sa angajeze un evaluator sau, cu acordul comitetului creditorilor, va utiliza un evaluator propriu pentru a efectua evaluarea, n conformitate cu standardele internationale de evaluare (art. 116 alin. 3 din lege). n functie de circumstantele cauzei, legea cere ca bunurile sa fie evaluate att individual, ct si n bloc, ca ansamblu functional. n cazul n care se face o propunere de vnzare n bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport n care vor fi descries bunurile, vor fi
55

Drept comercial ______________________________________________________________________________

evaluate, precizndu-se si eventualele sarcini de care acestea sunt grevate, precum si propunerile privind modalitatile de vnzare a acestora. O copie a acestuia se depune la grefa tribunalului pentru a da posibilitatea oricarei parti interesate de a-l studia (art. 117 alin. 1 din lege). n ceea ce priveste vnzarea bunurilor imobile apartinnd debitorului, aceasta se va efectua n conditiile art. 118 din Legea nr. 85/2006. Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor. Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte. Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare. Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare. Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Sursele obtinute din vnzarea bunurilor ce formeaza averea debitorului vor fi depuse n contul special deschis n conditiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, iar recipisele vor fi predate judecatorului-sindic (art. 120 din lege). 3. Distribuirea sumelor realizate n urma lichidarii

56

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Potrivit legii, fondurile obtinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite n urmatoarea ordine (art. 121): 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2. creanele creditorilor garantai nscute n timpul procedurii de insolven dup confirmarea planului de reorganizare, ca parte component a acestui plan. Aceste creane cuprind capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice fel; 3. creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice fel, precum i cheltuielile, pentru creanele nscute nainte de deschiderea procedurii. Daca sumele aratate nu sunt suficiente pentru plata acestor creante, n ntregime, pentru diferenta creditorii vor avea creante chirografare si vor veni n concurs cu celelalte creante din aceasta categorie. nsa, daca dupa plata acestor sume rezulta o diferenta n plus, aceasta va fi depusa n contul averii debitorului. Creditorii cu creante garantate au dreptul sa participe la distribuirea de sume obtinute din alte surse dect vnzarea bunului afectat de garantie. Sumele astfel obtinute vor fi scazute din ceea ce i se cuvine ca urmare a vnzarii bunului afectat de garantie n favoarea sa. Potrivit legii, sumele obtinute din lichidare vor fi distribuite creditorilor n functie de rangul de prioritate, proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta n tabelul definitiv consolidat. Daca sumele sunt insuficiente pentru acoperirea valorii integrale a creantelor, cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, calculata
57

Drept comercial ______________________________________________________________________________

proportional cu procentul pe care creanta lor l detine n categoria creantelor respective (art. 125 din lege). n situatia n care bunurile care alcatuiesc averea debitorului grupului de interes economic, societatii n nume colectiv sau n comandita nu sunt suficiente pentru acoperirea creantelor nregistrate n tabelul definitive consolidat, judecatorul-sindic va autoriza executarea silita mpotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau a membrilor grupului. Judecatorulsindic va pronunta n acest scop o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa n executare de catre lichidator prin executorul judecatoresc. Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va ntocmi un raport supus aprobarii judecatorului-sindic, mpreuna cu situatiile financiare finale. Acestea se vor comunica n copie creditorilor, debitorului si vor fi afisate la usa instantei. Creditorii pot formula obiectii cu privire la raportul final, cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii adunarii creditorilor, ce se va tine n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. La data stabilita pentru sedinta, judecatorul-sindic va solutiona, printr-o ncheiere, toate obiectiunile, va aproba raportul sau va dispune modificarea acestuia (art. 129 alin. 2 din lege). Dupa aprobarea raportului final al lichidatorului de catre judecatorul-sindic, acesta va efectua distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului (art. 130 din lege). n cazul n care, n urma acestei ultime distribuiri, au ramas fonduri nereclamate n termen de 90 de zile de catre cei ndreptatiti, acestea vor fi depuse de lichidator n contul averii debitorului, la banca, iar extrasul de cont la tribunal. Aceste fonduri vor putea fi utilizate, n conditiile art. 4 alin. 4 din lege, pentru acoperirea cheltuielilor aferente procedurii.

58

Drept comercial ______________________________________________________________________________

nchiderea procedurii Procedura insolventei se nchide n conditiile si n cazurile prevazute de Legea nr. 85/2006, n urmatoarele situatii: 1) n cazul n care averea debitorului nu exista bunuri ori acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale procedurii (art. 131 din lege); 2) n cazul ndeplinirii obligatiilor asumate n planul de reorganizare sau n planul de lichidare confirmat (art. 132 alin. 1); 3) cnd judecatorul-sindic a aprobat raportul final, toate fondurile fiind distribuite, iar fondurile nereclamate au fost depuse la banca (art. 132 alin. 2); 4) n cazul satisfacerii n ntregime a tuturor creantelor, urmata, eventual, de consemnarea sumelor reziduale la banca (art. 133); 5) n lipsa nregistrarii n termen a creantelor, cnd procedura a fost deschisa din initiativa debitorului (art. 134 alin. 1). Sentinta de nchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul -sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau registrului societatilor agricole unde debitorul este nregistrat, pentru efectuarea mentiunii.

Raspunderea membrilor organelor de conducere Raspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului persoana juridica va fi antrenata, n conditiile art. 138 140 din Legea nr. 85/2006, daca aceste persoane, prin faptele lor, au cauzat starea de insolventa a debitorului. Deoarece, potrivit legii, judecatorul-sindic poate dispune ca aceste persoane sa suporte o parte din pasivul debitorului, raspunderea va avea un caracter patrimonial, iar natura juridica a acesteia va fi contractuala sau delictuala, n functie de izvorul obligatiei ncalcate.

59

Drept comercial ______________________________________________________________________________

Angajarea raspunderii membrilor organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societatii se va putea face la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului ori a comitetului creditorilor, autorizat n acest scop de catre judecatorul-sindic (art. 138 alin. 1 si 3 din lege). Aceasta autorizatie se acorda numai daca administratorul judiciar, respectiv lichidatorul, a omis sa indice, n raportul sau asupra cauzelor i nsolventei, persoanele vinovate ori daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa formuleze actiunea n raspundere n temeiul alin. 1 al art. 138 din Legea nr. 85/2006, iar actiunea este aproape de prescriere. Cererea (actiunea n raspundere) va fi solutionata de judecatorulsindic, care va putea dispune ca o parte a pasivului debitorului sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere sau de supraveghere. Actiunea n raspundere prevazuta n art. 138 din lege se prescrie n termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotarrii de deschidere a procedurii (art. 139 din Legea nr. 85/2006). Potrivit legii, raspunderea va apartine membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si oricarei persoane care a cauzat starea de insolventa a debitorului (art. 138 alin. 1). Desi legea foloseste sintagma organe ale societatii, consideram ca raspunderea patrimoniala n situatiile prevazute de art. 138 va apartine si organelor de conducere si supraveghere a activitatii apartinnd si altor categorii de persoane juridice. Angajarea raspunderii, potrivit art. 138, nu nlatura raspunderea penala daca faptele savrsite constituie infractiuni. Actiunea n raspundere va fi solutionata, n temeiul art. 140 din lege, pe parcursul desfasurarii procedurii, iar nu dupa nchiderea acesteia, avnd n vedere
60

Drept comercial ______________________________________________________________________________

ca sumele obtinute sunt destinate sa completeze fondurile necesare continuarii activitatii debitorului sau sa acopere pasivul acestuia, n caz de faliment. n cazul n care se stabileste ca raspunderea pentru starea de insolventa a debitorului apartine mai multor persoane, raspunderea acestora va fi solidara (art. 138 alin. 4 din lege), cu exceptia cazului n care unele dintre aceste persoane s -au opus la actele si faptele ce au cauzat insolventa ori au lipsit la data la care a fost luata decizia, aceste situatii fiind consemnate n procesele-verbale. Dupa nchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc n conformitate cu dispozitiile Legii nr. 85/2006, n temeiul tabelului definitive consolidat al creantelor pus la dispozitia sa de catre lichidator. Infractiuni si pedepse n legatura cu aplicarea procedurii insolventei Infractiunile prevazute n cap. V al Legii nr. 85/2006, savrsite n cadrul procedurii insolventei sau n legatura cu aceasta, sunt urmatoarele. 1) Infractiunea de bancruta simpla (art. 143 alin. 1) consta n neintroducerea sau introducerea tardiva de catre debitorul persoana fizica sau de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare a cererii de deschidere a procedurii, n termenul prevazut de lege, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 27; se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda. 2) Infractiunea de bancruta frauduloasa (art. 143 alin. 2) reprezinta fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) nfatiseaza datorii inexistente sau prezinta n registrele

61

Drept comercial ______________________________________________________________________________

debitorului, n alt act sau n situatia financiara sume nedatorate, fiecare din aceste fapte fiind savrsite n frauda creditorilor; c) nstraineaza, n frauda creditorilor, n caz de insolventa a debitorului, o parte din active. Savrsirea acestei infractiuni este sanctionata cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. 3) Infractiunea de gestiune frauduloasa savrsita n conditiile art. 214 alin. 1 C. pen. se sanctioneaza cu nchisoare de la 3 ani la 8 ani, cnd fapta este savrsita de administratorul judiciar sau de lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant ori prepus al acestuia. Daca fapta este savrsita n conditiile art. 214, alin. 2 C. pen. se pedepseste cu nchisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci cnd subiectul active este administratorul judiciar sau lichidatorul averii debitorului, precum si orice reprezentant ori prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. Tentativa se pedepseste. 4) Infractiunea de delapidare (art. 145 alin. 1) consta n nsusirea, folosirea si traficarea de catre administratorul judiciar sau lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza si se pedepseste cu nchisoare de la 1 an la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Daca fapta a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseste. 5) Constituie, de asemenea, infractiune, n temeiul art. 146 din lege, fapta persoanei care, n nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita nregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului si se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda. 6) Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului persoana juridica, de a pune la
62

Drept comercial ______________________________________________________________________________

dispozitia judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau a lichidatorului, n conditiile prevazute la art. 35, documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. 1 lit. a f din lege ori mpiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a ntocmi documentatia respectiva constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amenda. Infractiunile prevazute n legea insolvenei se judeca n prima instanta de catre tribunal si se solutioneaza cu celeritate. Rspunderea contravenional Conform art. 148^1 dac debitorul deine sau administreaz una sau mai multe pagini de internet, iar organele de conducere ale acestuia nu respect obligatia de a publica pe paginile de internet proprii, n termen de 24 de ore de la data comunicrii hotrrii de deschidere a procedurii, informaiile referitoare la starea societii, precum i numrul, data i instana care a pronunat hotrrea, fapta constituie constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 10.000 lei la 30.000 lei. Constatarea contraveniei i aplicarea sanciunii se fac de ctre organele de specialitate ale Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, din oficiu sau la sesizarea judectorului-sindic, a administratorului judiciar/lichidatorului sau a oricrei persoane interesate. Veniturile rezultate din aplicarea acestei sanctiun se fac venit la bugetul de stat. In vederea aplicrii contraventiei sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare.

63

Drept comercial ______________________________________________________________________________

TEST DE AUTOEVALUARE NR.2 Enumerati efectele care se produc cu privire la patrimoniul debitorului ca urmare a deschiderii procedurii insolventei .

Raspunsurile si comentariile la testul de autoevaluare le poti gasi la pag.68 Scrieti raspunsurile in spatiile libere din chenar !

Bibliografie I. Turcu Legea procedurii insolventei. Comentarii pe articole (Editia 3), Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009 St. D. Carpenaru, Vasile Nemes, Mihai Adrian Hotca Noua lege a insolventei. Legea nr. 85/2006. Comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006 I.N. Fintescu Curs de drept comercial, Bucuresti, 1929 I.L. Georgescu Dreptul comercial romn, vol. I-II, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000-2001 I.L. Georgescu Dreptul comercial romn, Vol. III, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1994 Ana Maria Lupulescu Reorganizarea societatilor comerciale n contextul integrarii europene Strategii si cadru juridic, Ed. Wolters Kluwer, 2008 S. POPA Drept Comercial Suport Curs, 2009 I. Adam, C.N. Savu, Legea insolvenei Comentarii i explicaii, Ed. C.H. Beck, 2006 Legea nr. 85 din 2006 Legea privind procedura insolvenei cu modificrile i completrile aduse de ORDONANA DE URGEN nr. 86 din 8 noiembrie 2006; DECIZIA nr. 1.137 din 4 decembrie 2007; ORDONANA DE URGEN nr. 173 din 19 noiembrie 2008; LEGEA nr. 277 din 7 iulie 2009; LEGEA nr. 25 din 2 martie 2010; LEGEA nr. 169 din 14 iulie 2010; LEGEA nr. 177 din 28 septembrie 2010.

64

Drept comercial ______________________________________________________________________________

RASPUNSURI SI COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE AUTOEVALUARE Testul de autoevaluare nr.1 Raspunsurile corecte sunt: 1.E 2.D 3.C 4.D 5.D Testul de autoevaluare nr.2 Ca urmare a deschiderii procedurii insolventei se produc urmatoarele efecte cu privire la patrimoniul debitorului: -se suspend de drept toate aciunile judiciare, extrajudiciare sau msurile de executare silit pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale -suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor judiciare sau extrajudiciare sau asupra msurile de executare silit pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale -suspendarea curgerii dobnzilor, majorarilor sau penalitatilor si a oricaror cheltuieli, numite generic accesorii, ce ar putea fi adaugate creantelor anterioare deschiderii procedurii (art. 41 din lege); -de la data deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, in sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, data de la care intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza. -ridicarea debitorului a dreptului de administrare - constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de

65

Drept comercial ______________________________________________________________________________

acestea -, daca acesta nu si-a declarat, in conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.

LUCRARE DE VERIFICARE INSTRUCTIUNI Lucrarea de verificare , al carui continut este prezentat mai jos, va solicita unele activitati care necesita cunoasterea capitolelor din prezentul manual.Raspunsurile la intrebari vor fi transmise prin email pentru corectare si eventuale cometarii.Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele informatii :numele acestui curs, numele cursantului si adresa de email a acestuia. Obiectivul lucrarii: 1.Redactati un act constitutiv al unei Societati comerciale cu raspundere limitata, compusa din 2 asociati , cu parti sociale egale, cu un obiect de activitate constand in comert cu amanuntul si cu includerea in obiectul de activitate secundar CAEN a intregului cod de activitati premise unui SRL.

66