UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Catedra Drept

RAPORT

AL STAGIULUI DE PRACTICĂ

Locul stagiului de practică: Compania Smart Click SRL

Durata: 25.01.2020 - 25.02.2020

Autor:
________________________

(semnătura)

Coordonator UASM:
__________________________

(semnătura)

Coordonator Smart Click SRL:

__________________________

(semnătura)

Chișinău 2021
CUPRINS

REZUMAT................................................................................................................................... 3
INTRODUCERE..........................................................................................................................4

1. PREZENTAREA GENERALĂ A COMPANIEI SI ACTIVITATEA JURISTULUI

1.1 Istoria întreprinderii ...........................................................................................................
1.2 Aspectele pregatirii specialistului în domeniul
juridic..........................................................................................................................................
1.3 Reguli, condiţii de organizare și desfășurare a instruirii .................................................
1.4 Resurse pentru instruire......................................................................................................
1.5 Evaluarea și consolidarea instruirii....................................................................................

2. ANALIZA ACTIVITĂŢII COMPANIEI SMART CLICK SRL

2.1 Crearea cerererii de chemare in judecata............................
2.2 Petitii și primirea reclamatiilor

CONCLUZII................................................................................................................................37
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 38
ANEXE........................................................................................................................................ 39

AGENDA EFECTUĂRII STAGIULUI DE PRACTICĂ

CARACTERISTICA
REZUMAT

Subsemnatul, Fanea Nicolai , student anului V, la Facultatea Cadastru și Drept,

Universitatea Agrară de Stat din Moldova, mi-am desfășurat practica în domeniul juridic, în
cadrul companiei de vinzare produse electronice Smart Click SRL in calitate de ajutor de jurist

La locul practicii am luat cunoștință cu:

 Regulamentul companiei;
 Tehnica securității;
 Activitatea întreprinderii;
 Programul și specificul de lucru;
 Fișele de post ale angajaților cu sarcinile obligatorii;
 Formularele standard ale diferitelor contracte, incheieri .
Am luat parte la:
 Instruirea preliminară înainte de muncă, precum și obținerea certificării în domeniu;
 Completarea documentelor;
 Cerere de chemare in judecata si reclamatii
Am îndeplinit funcția de:
 Ajutor de jurist

Scopul stagiului de practică este ca prin intermediul stagiului de practică să mi se ofere

oportunitatea de:
 A mă familiariza cu specificul și cultura întreprinderii, de a cunoaște fluxul de activități
din cadrul unei unități sprijinind direct angajații îndeplinirea activităților zilnice.
 A aplica în practică a cunoștințele teoretice.
 Dezvoltarea abilităţilor muncii de sine stătătoare.
 Schimbul de experiență între stagiar și angajator.
 INTRODUCERE
Raportul conţine informaţii care atestă îndeplinirea sarcinilor stabilite pentru perioada
practicii, precum şi concluzii, şi propuneri privind perfecţionarea activităţii în general, şi
eventual în ansamblu, al specialistului în domeniul juridic.
Scopul stagiului de practică este ca prin intermediul stagiului de practică să mi se ofere
oportunitatea de:
 A mă familiariza cu specificul și cultura întreprinderii, de a cunoaște fluxul de activități
din cadrul unei unități sprijinind direct angajații îndeplinirea activităților zilnice.
 A practica cunoștințele teoretice.
 Dezvoltarea abilităţilor muncii de sine stătătoare.
 Schimbul de experiență între stagiar și angajator.

Structura raportului.
Raportul este compus din două capitole.
Primul capitol se numeşte: „Prezentarea generala privind activitatea juristului”. În acest
capitol sunt prezentate sarcinile, obiectivele, structura organizatorică și activitățile ale juristului
Al doilea capitol se numeşte: Analiza actibvitatii companiei SMART CLICK SRL”. În
cadrul acestui capitol se descrie nemijlocit procesul de relatiile cu clientii, prelucrarea
documentelor , primirea reclamatiilor, situatii de chemare in judecata , etc.

PREZENTAREA GENERALĂ A COMPANIEI SI ACTIVITATEA JURISTULUI

1.1 Istoria întreprinderii

Smart Click SRL cunoscută sub numele de Smart.md, este o companie autohtona care a
inceput activitatea axata pe tehnologia IT si GSM . Compania Smart.md a fost înființată de
Buzdugan Vadim şi Colesnicenco Ivan la data de 15 mai 2013 în Chisinau . La moment genul de
activitate principal conform Biroul Naţional de Statistică este Comerţ cu amănuntul prin
intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.Numarul de angajati este de 53 la moment,
incepind cu 2019 compania sia largit activitatea astfel comercializand si electrocasnice ,
produse pentru casa si mobila.
 1.2 Aspectele pregatirii specialistului în domeniul juridic

Absolventul facultăţii de drept trebuie să aibă o pregătire generală, socio-umanistică, precum şi

o pregătire fundamentală teoretică în domeniul jurisprudenţei şi de specialitate – în una din
domeniile dreptului (dreptul public, dreptul economic, dreptul internaţional, activitatea vamală
etc.).
Programul educaţional privind pregătirea specialistului în domeniul dreptului include planul de
învăţămînt, programele analitice la disciplinele teoretice şi programele stagiilor de practică.
Volumul activităţii instructive a studentului la diferite forme de învăţămînt - de zi, fără frecvenţă,
seral - se va stabili în baza standardului educaţional de stat, legilor şi regulamentelor în vigoare.
Pentru ca statutul juristului să fie ridicat la un nivel calitativ nou, este nevoie ca  mass-media, în
primul rind cea publică, să familiarizeze populaţia cu diversele aspecte ale activităţii juristului.
De rînd cu critica, să se vorbească despre rolul pozitiv al juriştilor în anumite domenii, precum şi
despre succesele unor jurişti concreţi.
            În activitatea sa de zi cu zi juristul  trebuie să apere legea ca  valoare supremă a societăţii,
astfel va creşte rolul şi statutul lui în societate.
            Un adevărat jurist, pe lîngă pregătirea profesională trebuie să dispună de unele calităţi
aparte, aferente conţinutului şi specificului activităţii: voinţă, caracter, curajul de a spune „Nu!”
în cazul în care i se cere ori este impus să facă ceva contra legii, să-i fie înnăscut sentimentul de
adevăr, dreptate şi să aibă  dorinţa de a milita pentru ele.
            Conform prezentei Concepţii,           statul are sarcina de a pregăti  jurişti, a căror
activitate să fie strîns conjugată cu exigenţele etapei de reforme, parte componentă a căreia o 
constituie  reforma de drept şi judiciară.
1.3 Reguli, condiţii de organizare și desfășurare a instruirii
În practica desfășurării instruirii s-au format câteva reguli/ practici universal acceptate. Printre
acestea pot fi enumerate următoarele:
• pregătirea este cheia succesului – cu cât mai mult timp se oferă pentru pregatire, cu atât mai
puține surprize vor apărea pe parcurs;
• prezentarea materialului trebuie să fie simplă, însă nu simplificată;
• implicarea tuturor celor prezenţi în discuţii este crucială;
• utilizarea utilă a timpului alocat;
• menţinerea unei atmosfere agreabile etc.
De multe ori însă activităţile decurg nu așa cum sunt planificate în prealabil. Atunci când
parajuristul va desfășura instruirea, el trebuie să fie receptiv la ceea ce se întâmplă și să ia decizii
de unul singur, când este cazul, sau cu întreaga echipă de facilitatori. Ţineţi cont de timpul
rezervat! De multe ori, fiind foarte implicat în activitate, se poate întâmpla ca parajuristul să
depășească timpul alocat instruirii. În această situaţie, este de dorit să se consulte cu participanţii
dacă să finalizeze activitatea imediat, în cinci minute sau să soluţioneze problema altfel. Utilizaţi
exercițiile energizante! Uneori, în special în cazul activităţilor mai lungi, s-ar putea să fie nevoie
de exerciţii energizante sau de o scurtă pauză.

1.4 Resurse pentru instruire

Pentru asigurarea unei pregătiri eficiente, organizarea și desfășurarea unei instruiri este
condiţionată de existenţa unor resurse (umane, materiale, didactice etc.). Când parajuristul vrea
să pregătească un semnal de instruire în comunitate, el va utiliza resursele acesteia și se va referi
la viaţa comunităţii. În astfel de circumstanţe, înţelegerea participanţilor va fi mai profundă dacă
ei se vor afla în contact direct cu evenimentele, instituţiile, persoanele competente care au
tangenţe cu subiectul seminarului. Folosirea resurselor umane poate contribui esenţial la
organizarea și desfășurarea instruirii pe care și-o planifică parajuristul. El va alege persoanele
necesare în funcţie de problema, subiectul pus în discuţie, necesităţile participanţilor. Desigur că
lista poate fi nelimitată: poliţist, primar, asistent social, consilier local etc. Parajuristul va invita
personal acea persoană, va planifica o întâlnire cu ea, înainte de instruire, pentru a-i aduce la
cunoștinţă obiectivele instruirii și pentru a discuta despre ceea ce el dorește să le comunice
participanţilor. De obicei, specialistul invitat ţine o prelegere scurtă participanţilor, după care
răspunde la întrebările lor. Parajuristul se va asigura că experienţa persoanei invitate este
relevantă pentru tema discutată.
O valoare imensă în cadrul unei instruiri au materialele distributive. Acestea trebuie să:
• ofere informaţii practice și utile;
• stimuleze interesul;
• fie colectate din diverse surse;
• demonstreze aplicabilitate;
• corespundă tematicii instruirii.
În acest context, toate resursele pe care le va utiliza parajuristul în cadrul unei instruiri trebuie să
fie folosite eficient, pentru a satisface necesităţile participanţilor – asumate la nivel de educaţie,
care sunt în extindere continuă. Satisfacerea lor presupune valorificarea tuturor resurselor
existente în cadrul programului pe care îl realizează, dar și în afara acestuia.
1.5 Evaluarea și consolidarea instruirii
Evaluarea face parte din instruirea profesională și trebuie să apară mereu în cadrul acestor
procese. Evaluarea este o operaţie de comparaţie: se compară un rezultat cu un obiectiv, se
compară situaţia de la care s-a plecat cu situaţia la care s-a ajuns.
Participantul la instruire trebuie să fie primul interesat de evaluare și trebuie învăţat să-și
evalueze progresele prin diferite procedee de autoevaluare. În cadrul instruirilor pe care le va
desfășura, parajuristul:
• va avea nevoie să știe dacă obiectivele pe care le-a fixat la începutul instruirii au fost atinse;
• va folosi evaluarea continuă ca mod de reglare a activităţii participanţilor la instruire;
• își va îmbunătăţi activitatea proprie prin analiza concluziilor.
Evaluarea trebuie făcută continuu și imediat după finalizarea instruirii. Cu cât evaluarea are loc
într-un moment mai îndepărtat, cu atât măsurarea va fi mai perturbată de fenomene străine de
instruirea propriu-zisă.
1. Ce au învăţat nou participanţii (cunoștinţe) în cadrul activităţii de instruire?
2. Ce abilităţi și-au format sau și-au dezvoltat participanţii pe parcursul activităţii de instruire?
3. Ce atitudini și-au format, și-au modificat, și-au dezvoltat participanţii ca efect al implicării lor
în activitatea respectivă?
4. Reacţii, sentimente ale participanţilor referitoare la participarea la activitatea respectivă.

2. ANALIZA ACTIVITĂŢII COMPANIEI SMART CLICK SRL

2.1 Crearea cerererii de chemare in judecata

Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a

ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în
instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este
unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de
documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică avansată calificată.
- La documentele depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se
anexează obligatoriu dovada semnăturii electronice, conform legislației.”
- La articolul 18, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
   (2) Înregistrarea video, fotografierea, utilizarea altor mijloace tehnice decît cele cerute în
condiţiile alin. (11) pot fi admise numai de preşedintele şedinţei de judecată și doar cu acordul
părților și al altor participanți la proces, iar în caz de audiere a martorilor, cu acordul acestora.”
            9. Articolul 25 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
            „(3) În cazurile expres prevăzute de lege, judecătorul examinează cauza în procedură
scrisă.”
            10. Articolul 43:
            la alineatul (2) litera b), textul „pe parcursul judecării, s-a constatat că” se exclude;
Alaturi anexez o de cerere de chemare in judecata:

2.2 Petitii și primirea reclamatiilor

În conformitate cu prevederile capitolului VI din Regulamentul cu privire la furnizarea

serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului, aprobat prin Hotărârea Consiliului de
Administrație al ANRCETI nr. 48 din 10 septembrie 2013, cu modificările ulterioare (în
continuare - Regulament nr.48/2013), orice utilizator final este în drept să pretindă furnizorului
remedierea deficienţelor apărute în cadrul furnizării serviciilor contractate, prin depunerea unei
reclamaţii.
Reclamaţiile pot fi depuse în scris, prin telefon, prin fax, în cadrul audienţelor organizate de către
persoanele cu funcţii de răspundere ale furnizorului, sau în alt mod, prevăzut în procedura de
examinare a reclamaţiilor elaborată de către furnizor, publicată pe pagina de Internet a acestuia şi
disponibilă gratuit la toate punctele de deservire (oficiile comerciale) ale acestuia. Procedura de
examinare a reclamațiilor trebuie să includă, în mod obligatoriu:
1) modalităţile în care utilizatorul final poate înainta o reclamaţie ( prin poştă, telefon, fax, e-
mail);
2) un număr de telefon, adresa poştală şi o adresă de e-mail pentru primirea reclamaţiilor;
3) denumirea, adresa şi programul de lucru al punctului de deservire (oficiului comercial) al
furnizorului responsabil de primirea şi înregistrarea reclamaţiilor, dacă este cazul;
4) termenul maxim de soluţionare a reclamaţiilor sau, dacă este cazul, pentru fiecare categorie de
reclamaţii, care nu va depăși 30 zile;
5) posibilitatea utilizatorului final de a se adresa la ANRCETI sau în instanţele judecătoreşti
competente.

Rezultatul examinării reclamaţiei se aduce la cunoştinţa reclamantului în scris, sau cu

consimţământul lui – verbal.
În cazul în care utilizatorul nu este satisfăcut de rezultatul examinării reclamației, acesta este în
drept să se adreseze la ANRCETI, sau în instanţa de judecată competentă, în modul stabilit.

Adresarea către ANRCETI poate fi în formă de:

1) petiţie, depusă şi, respectiv, examinată în conformitate cu Codul nr.116/2018;
2) reclamaţie privind litigiul dintre utilizatorul final şi furnizor, depusă şi, respectiv, examinată în
conformitate cu Procedura aprobată, în acest sens, prin Hotărârea Consiliului de Administrație al
ANRCETI nr. 54 din 24 septembrie 2013 (în continuare – HCA nr. 54/2013).

Petițiile se examinează și soluționează de către subdiviziunea corespunzătoare (Serviciul Relații

Publice și Protocol) al ANRCETI în cadrul procedurii administrative inițiate la data înregistrării
acesteia și finalizate, în termen de 30 zile, cu excepția cazurilor complexe și excepționale, când
acest termen poate fi prelungit cu 15 și, respectiv, 90 zile.

Petiţia poate fi depusă:

a) în formă scrisă, prin poştă sau fax;
b) în formă electronică, cu semnătură digitală;
c) verbal, în cadrul audiențelor la conducerea ANRCETI, fiind consemnată într-un proces-verbal.
Petiţia trebuie să fie expusă în mod clar, concis şi cu bună-credinţă, și să conţină următoarele
elemente:
a) numele şi prenumele sau denumirea petiţionarului;
b) domiciliul sau sediul petiţionarului şi adresa de poştă electronică dacă se solicită răspuns pe
această cale;
c) denumirea autorităţii publice;
d) obiectul petiţiei şi motivarea acesteia;
e) semnătura petiţionarului ori a reprezentantului său legal sau împuternicit, iar în cazul petiţiei
transmise în formă electronică – semnătura electronică.

Petiţiile anonime sau cele depuse fără indicarea adresei poştale sau electronice a petiţionarului nu
se examinează.

Dacă petiţia nu corespunde cerinţelor stabilite, solicitantului i se indică asupra neajunsurilor şi i

se acordă un termen rezonabil pentru înlăturarea lor. În cazul în care petiţionarul nu înlătură
neajunsurile în termenul acordat, petiţia nu se examinează.
Petiţiile ce conţin un limbaj necenzurat sau ofensator, ameninţări la securitatea naţională, la
ordinea publică, la viaţa şi sănătatea persoanei oficiale, precum şi a membrilor familiei acesteia,
nu se examinează.

Procedurile administrative se finalizează prin întreprinderea/realizarea anumitor operațiuni

administrative/acte reale (manifestări de voinţă sau activităţi care nu produc ca atare efecte
juridice, dar au drept scop obținerea rezultatelor reale) sau, după caz, a altor măsuri oficiale
(emiterea actelor administrative, care produc nemijlocit efecte juridice, prin naşterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public).

Reclamaţiile privind litigiile dintre utilizatorul final şi furnizor se adresează ANRCETI în unul
din următoarelemoduri:
1) prin depunere personală (sau prin reprezentantul său) la sediul ANRCETI;
2) prin serviciul de trimitere poştală recomandată, cu confirmare de primire sau prin fax;
3) printr-un înscris în formă electronică, căruia i s-a aplicat o semnătură digitală autentică, bazată
pe un certificat al cheii publice, nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv.
Reclamaţia va cuprinde informaţii cu privire la:
1) părţile litigiului şi datele de identificare ale acestora;
2) obiectul litigiului – se vor menţiona obligaţiile impuse în temeiul Legii comunicațiilor
electronice nr. 241-XVI din 15 noiembrie 2007, reglementărilor privind activitatea din domeniul
comunicaţiilor electronice, pretinse a fi fost încălcate de către pârât;
3) motivarea în fapt – reclamantul trebuie să furnizeze detalii, inclusiv documente relevante
(copii de pe corespondenţă, note ale şedinţelor dintre părţi etc.);
4) motivarea în drept – dispoziţiile legale pe care se întemeiază;
5) modul în care reclamantul este afectat de litigiu;
6) măsurile întreprinse de părţi pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, în cazul
existenţei unor asemenea demersuri, copia răspunsului (deciziei) pârâtului la petiţia
reclamantului, copia contractului de prestare a serviciilor, factura de plată şi alte documente pe
care reclamantul le consideră relevante;
7) soluţiile şi măsurile propuse de către reclamant pentru soluţionarea litigiului;
8) informaţia ,dacă o cerere cu acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi între aceleaşi părţi, a fost înaintată
unei instanţe de judecată;
9) semnătura şi ştampila, după caz.
Reclamaţiile, care nu întrunesc condiţiile stabilite nu se examinează.
Decizia privind soluţionarea litigiului se emite de către Consiliul de Administraţie al ANRCETI,
în termen de o lună de la data sesizării, se publică pe pagina oficială a ANRCETI şi se remite
spre executare părților implicate în litigiu, în termen de 3 zile lucrătoare.

Decizia privind soluţionarea litigiului are forţa juridică a unui act administrativ și poate fi atacată
în instanţa de judecată competentă, în condiţiile şi în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare
relevantă.