Sunteți pe pagina 1din 144

CURS - CONTABILITATEA NTREPRINDERII

Lector univ. dr. George Enescu Lector univ. drd. Carmen Zefinescu

CUPRINS

1. INTRODUCERE ....................................................................3 2. NOIUNILE I FUNCIILE BILANULUI CONTABIL...............................................30 3. STRUCTURA BILANULUI CONTABIL ....................32 4. NORME DE NTOCMIRE, CERTIFICARE, VERIFICARE SI ANALIZ A BILANULUI CONTABIL ..............................................40 5. NTOCMIREA BILANULUI ...........................44 6. ANALIZA ACTIVITII ECONOMICOFINANCIARE PE BAZA BILANULUI CONTABIL ..............................................47 7. CONCEPTUL DE RENTABILITATE. RATA DE EXPRIMARE A RENTABILITII.................. 53 8. CAPACITATEA DE PLAT SOLVABILITATEA LICHIDITATEA BONITATEA ......................55 9. PRINCIPALELE CATEGORII DE INREGISTRARI CONTABILE INTR-O INTREPRINDERE ..................58 10. CONTABILITATEA SI IMPOZITAREA PROFITULUI ...........................................................................................116 11. BIBLIOGRAFIE ..............................................................142

1. SCURTA PREZENTARE A INTREPRINDERII

1.1. INFIINTAREA INTREPRINDERILOR


Intreprinderea este definita ca o unitate de productie (de bunuri sau servicii) sau de distributie (a unor bunuri/servicii achizitionate in prealabil pentru a fi vandute), organizata si cu functionare permanenta, o unitate economica care dispune de personalitate juridica (titular de drepturi si obligatii, avand capacitatea de a savarsi acte juridice), utilizand anumite mijloace umane si materiale (masini-unelte, echipamente, materii prime etc.), avand ca scop principal obtinerea de profit. Astazi, intreprinderea a devenit o institutie reprezentativa pentru societatea in care traim. Nu se poate desfasura viata cotidiana, fara existenta intreprinderilor; ele ofera sanse de realizare, dar si produse (servicii) necesare traiului. Intreprinderile se organizeaza in orice domeniu de activitate. Astfel, exista: 2 3 4 5 6 7 8 Intreprinderi financiare, in speta bancile, care avand servicii financiare (in special acordarea de credite); Intreprinderi de asigurari, care asigura fata de riscuri diverse (accidente, incendii, furturi, calamitati etc.) Intreprinderi nefinanciare, care cuprind o mare varietate de intreprinderi, clasificate in functie de: natura productiei (agricole, industriale, de construcii, de prestari serviciitransporturi, comert, turism, etc); statutul juridic (intreprinderi individuale sau societati comerciale); forma de proprietate (private, publice, mixte); dimensiune (mici, mijlocii si mari). ntreprinderea apare ca urmare a maturizarii unor idei cum se va obtine profitul. Afacerea implica o inovare in sensul cautarii unei rupturi (diferentieri) fata de modul obisnuit de gandire. Inovatia este tehnica, tehnologica, manageriala, comerciala. nfiinarea unei intreprinderi noi, cautarea unor surse de finantare a afacerilor, impune elaborarea unui plan de afaceri. El este o descriere a afacerii, a pietei, a (managerului) managementului si a modului de finantare. Intreprinderea, adica initierea unor activitati specifice (acte si fapte de comert), presupune:

mijloace umane, adica: un intreprinzator, care incepe afacerea; personalul intreprinderii: functionarii, specialistii, muncitorii, cadrele de conducere.

Finantatorii intreprinderii, adica furnizorii de capital, indispensabili in momentul infiintarii intreprinderii sau pentru dezvoltarea ei. 10 mijloace materiale. Societatea se constituie pe baza contractului de societate si a statutului care se incheie in forma autentica. Statutul societatii se adopta de catre Adunarea Generala a Asociatilor si cuprinde: 11 forma, denumirea, sediul, obiectivul de activitate, durata; 12 numele si prenumele, domiciliul si nationalitatea asociatilor; 13 capitalul social si partile sociale; 14 asociatii care au administrarea si reprezentarea societatii cu stabilirea limitelor puterilor lor; 15 activitatea societatii, exercitiul economico-financiar. n toate cazurile intreprinderea presupune existenta unui fond de comert, pentru asigurarea desfasurarii operatiunilor sale (fapte de comert) care cuprinde un activ (elemente necorporale: clientela si vadul, dreptul de proprietate comerciala, firma comerciala, emblema, marca de fabrica/de comert/de servicii, brevete de inventie, modele si desene industriale; si bunuri corporale: stabilimente imobile, instalatii-utilaje, echipament mobilier, stocuri materii prime si materiale, creante pe termen scurt, valori mobiliare (titluri de credit constatand un drept real) si un pasiv (toate debitele intreprinderii avand o cauza comerciala). ntreprinderea are la baza un contract de societate, se inregistreaza la instanta judecatoreasca teritoriala in care isi are sediul societatea, se inmatriculeaza la Registrul Comertului si la Administratia Financiara si se publica in Monitorul Oficial, devenind din acest moment persoana juridica. Totalul aporturilor asociatiilor formeaza capitalul social al intreprinderii societare, adica o valoare patrimoniala intangibila ce nu poate fi folosita pentru plata de dividende. Aportul asociatilor poate fi in bani sau bunuri, nefiind necesar sa fie identic pentru toti

asociatii. Asociatii vor primi sub forma de dividende o parte din profitul real. Dividendul este cota-parte din beneficial net ce revine fiecarui asociat in functie de aportul sau la capitalul social si constituie un drept de creanta al asociatilor asupra intreprinderilor societare.

1.2. FUNCTIILE INTREPRINDERII


Intreprinderea indeplineste o functie economica care consta in: - procurarea si/sau crearea mijloacelor materiale si imateriale necesare realizarii obiectivelor propuse; - adaptarea permanenta a mijloacelor materiale si umane in functie de evolutia mediului exterior intreprinderii; - combinarea mijloacelor materiale si umane in cel mai productiv mod, astfel incat rezultatul activitatii sa fie cat mai profitabil. Functiile si atributiile organizarii activitatii agentilor economici: - functia de cercetare-dezvoltare este functia care permite agentului economic ca pe baza studiilor de marketing sa realizeze proiectarea intr-o gama foarte diversificata a produselor cerute pe piata; - functia de productie este funtia de baza a agentului economic, ea realizand produsul pentru care agentul economic a fost infiintat; - functia de personal-invatamant are ca scop asigurarea si tinerea evidentei miscarii bunurilor si a valorilor in cadrul intreprinderii sau in afara acesteia; - functia sociala consta in asigurarea conditiilor de munca si de viata pentru salariatii intreprinderii; - functia de desfacere are ca obiectiv de activitate depozitarea produselor finite, pregatirea pentru livrare si livrarea la beneficiar in conditii corespunzatoare de calitate, la termen, astfel incat contractele de livrare sa fie respectate.

1.3. DURATA DE VIATA A INTREPRINDERII

ntreprinderea este considerata ca fiind un organism complex (precum o fiinta) aflata in continua transformare si evolutie. Ea poate fi vazuta ca o organizatie ce evolueaza in timp (dupa creare are tinerete, maturitate, batranete). Ciclul de viata al intreprinderii arata evolutia rezultatelor (profit, cifra de afaceri, volum vanzare) in timp. Evolutia rezultatelor permite identificarea a 4 faze din ciclul de viata: I. intreprinderea non creata rezultatele apar incet; II. intreprinderea tanara incepe sa functioneze bine, sa devina cunoscuta pe piata, vanzarile cresc; III. intreprinderea matura - rezultatele sunt constant bune; IV. intreprinderea batrana are loc un declin al rezultatelor Imbunatatirea rezultatelor nu implica o crestere a marimii intreprinderilor. Durata ciclului de viata e diferita. Curba ciclului de viata prezinta uneori forme particulare, in functie de ideea de afaceri care a stat la baza ei .

1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII


Orice agent economic isi desfasoara activitatea pe baza catorva elemente fundamentale: 1. forta de munca 2. dotarea tehnica 3. organizarea agentului economic. Cu aceste 3 elemente fundamentale puse bine la punct se poate trece la o activitate economica performanta. Orice agent economic isi stabileste inca de la infiintare obiectul de activitate, elementele de conducere si de decizie si forma organizatorica. In activitatea agentilor economici care produc bunuri materiale (industrie,

constructii) principala forma de baza este sectia de productie. Sectia este formata la randul ei din cel putin 3 ateliere, sau mai multe formatii de lucru conduse de catre maistru si cel putin un atelier. Pentru a-si putea stabili necesarul de oameni, trebuie cunoscuta cantitatea de produse ce se poate realiza si tehnologia folosita.

1.5. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA


Se bazeaza pe principiul divizarii autoritatii pe functiuni. Fiecare salariat e subordonat direct mai multor sefi, atat celor ierarhic superiori, cat si celor ce coordoneaza compartimentele functionale. Avantajul: favorizeaza specializarea pe functiuni, asiguranduse realizarea acestora la un nivel calitativ ridicat. Dezavantaje: face dificila coordonarea activitatilor; constituie sursa de conflicte interne. Acest tip de structura organizatorica poate fi utilizata cu bune rezultate in IMM cu o singura afacere, in care activitatile cheie sunt bine definite prin scopuri si arie de specializare. Poate fi aplicata si in firmele integrate vertical, care sunt dominant orientate spre productie. Orice agent economic isi stabileste in prima adunare generala de constituire organigrama. Aceasta stabileste raporturile de subordonare pe verticala si raporturile de cooperare pe orizontala.

CTC = control tehnic calitate = AQ Fiecare angajat i va desfura activitatea n funcie de o fi a postului. Cea aferenta funciei de Contabil ef poate fi urmtoarea:

Fia postului
16 Descrierea postului Postul: contabil ef - serviciu: contabilitate; - direcia: economico-financiar; 1.2. Relaii ierarhice - este subordonat asociaiilor; - are n subordine: contabil 1, contabil 2; 1.3. Relaii funcionale 17 interne: cu cei doi contabili; 18 externe: compartimentele funcionale i seciile de producie i aprovizionare desfacere; Descrierea sarcinilor 19 supravegherea contabilitii; 20 cooperarea cu juristul privind legislaia economic n vigoare; 21 analiza activitii economico- financiare a societii; 22 ntocmirea bilanului la sfritul fiecrui an financiar; 23 ntocmirea contului de rezultate i a balanei; 24 ntocmirea tabloului de disponibiliti; Responsabiliti 25 rspunde de eficiena activitii economice

26 rspunde de respectarea dispoziiilor i a indicaiilor date de asociai n legtur cu problemele de care se ocup n cadrul serviciilor Limite de competen 27 la solicitarea conducerii (asociailor) particip la discutarea i susinerea activitii proprii. 28 n lipsa managerului (delegaie, concediu sau boal) poate pricinui delegarea de autoritate pentru nlocuirea acesteia pe perioada respectiv; 2. Cerinele postului 2.1. Studii necesare: 29 pregtire de baz: studii superioare economice (finanecontabilitate) 30 specializare - perfecionare: curs de management 2.2. Experien (stagii) n ani: 31 n domeniu (specialitate): minim 5 ani; 32 n funcii de conducere: minim 1an; 2.3. Caliti personale (aptitudini, capaciti): 33 onestitate i confidenialitate 34 posibilitate de analiz 35 competen Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de 2 ori pe an si la ea participa actionarii care au contribuit cu bani la desfasurarea activitatii respective. Toate hotararile luate in AGA sunt obligatorii pentru organele de conducere subordonate. II. Sistemul informational economic si documentele de evidenta Importanta documentelor Documentele sunt acte scrise intocmite in momentul efectuarii operatiilor economice si financiare prin care se dovedeste efectuarea acestor operatii. Operatiile consemnate in documente genereaza relatii de drepturi si de obligatii intre parametrii de

afaceri. Pentru ca un act sa fie considerat document de evidenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa cuprinda o operatie care a determinat in realitate modificari sau transformari la un element patrimonial. - sa fie intocmit cu respectarea dispozitiilor legale deosebita pentru contabilitate deoarece: - justifica operatiile economice si stau la baza inregistrarii lor in contabilitate; - furnizeaza date necesare organelor de conducere; organelor de prognoza economica si organelor de control (fiscale, bancare); - constituire proba in justitie. Pe baza documentelor se stabileste: - realitatea operatiei economico-financiare (daca operatia economica inscrisa in document a avut loc in realitate; nu este financiara); - legalitatea (daca documentul este intocmit in conformitate cu normele legale); - oportunitatea si rentabilitatea agentului economic; - raspunderea materiala si penala a persoanelor care se fac vinovate de ilegalitatea intocmirii unor documente. Structura documentelor Inscrisurile care stau la baza inregistrarilor pentru a dobandi calitatea de document justificativ trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente prevazute in structura documentelor aprobate: 36 denumirea documentului (factura, chitanta, bon de consum); 37 denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul ; 38 numarul documentului si data intocmirii lui; 39 mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si financiare; 40 continutul operatiei economice si financiare atunci cand este necesar si termenul legal de efectuare; 41 datele cantitative si valorice aferente operatiilor economice si financiare

efectuate; 42 numele si prenumele precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei, care le-au vizat si aprobat; 43 alte elemente care sa asigure consemnarea completa a operatiei in documentele justificative. Clasificarea documentelor 1) Dupa natura elementelor patrimoniale: 44 documente privind imobilizarile corporale si necorporale, ex: proces-verbal de receptie a mijloacelor fixe; 45 documente privind activele circulante materiale, ex: NIR, bonul de predare la magazie, etc.; 46 documente privind disponibilitatilor banesti (incasari si plati), ex: chitanta de casa, ordinul de plata; 47 documente privind salariile si alte drepturi cuvenite angajatilor, ex: lista de avans chenzinal, statul de plata, decontul de cheltuieli, etc.; 48 documente privind vanzarile, ex: avizul de expeditie, factura fiscala, etc. 2) Dupa locul de intocmire: Documentele interne documente ce se stabilesc in cadrul intreprinderii, pentru operatiile economice referitoare la activitatea acesteia. 49 unele raman in incinta intreprinderii: bon de consum, NIR, statul de plata, etc. 50 altele circula in afara intreprinderii: chitanta de casa emisa catre client, etc. Documente externe se intocmesc de catre alte intreprinderi/institutii, care sunt adresate intreprinderii, ex: factura fiscala primita de la furnizor, chitanta de casa primita de la furnizor, etc. 3) Dupa modul de intocmire: 51 documente primare consemneaza pentru prima oara operatiile economice, ex: NIR, bon de consum, stat de plata etc. 52 documente centralizatoare grupeaza si cumuleaza datelor inscrise in documentele primare, cuprinzand operatii de acelasi fel.

Ex: Centralizatorul facturilor fiscale (vanzarilor) Centralizatorul bonurilor de consum (consumurilor) Centralizatorul NIR (intrarilor) 4) Dupa functia pe care o indeplinesc: 53 documente de dispozitie prin care se transmite ordinul de a se executa o anumita operatie economica, ex: dispozitia de plata din casierie -prin care se transmite casierului ordinul de a plati o anumita suma de bani catre o persoana fizica, pentru un anumit scop etc. 54 documente de executie prin care se face dovada executarii unei anumite operatii. Stau la baza inregistrarii operatiilor in contabilitate. Ex: chitanta de casa consemneaza efectuarea unei incasari de la client sau a unei plati catre furnizor. 55 documente mixte - reunesc caracteristicile primelor doua grupe. Ex: dispozitia de livrare-aviz de expediere consemneaza simultan ordinul de livrare catre clienti a produsellor si marfurilor, precum si livrarea propriu-zisa. 5) Dupa regimul de tiparire si utilizare: 56 documentele cu regim special pentru care exista dispozitii legale privind modul lor de completare, circulatie si pastrare. Ex: Factura fiscala, chitanta de casa, fila de CEC numerar, avizul de expeditie. Aceste documente se prezinta sub forma unor imprimate inseriate din tipografie, care necesita numerotarea si stampilarea lor de catre intreprindere mentionand pe verso-ul ultimei file, numarul de foi existente. Pentru aceste documente se organizeaza in cadrul intreprinderii o evidenta operativa speciala in sensul ca se consemneaza in fise de evidenta umratoarele elemente: cumpararea carnetelor respective, cantitatea cumpararea si pretul unitar, darea in consum, cantitatea si pretul unitar, stocul la sfarsitul fiecarei luni. 57 documente fara regim special se folosesc cu respectarea normelor generale de intocmire, circulatie si pastrare. Ex: stat de plata, bon de consum, proces-verbal de receptie, etc. 6) Dupa sfera lor de aplicare: 58 documente specifice: devizul de lucrari in constructii, fisa consumului de furaje

- in zootehnie. 7) Dupa rolul lor in cadrul sistemului informational - contabil: 59 documente justificative documente primare ce se intocmesc la locul si in momentul producerii operatiilor economice. Ele stau la baza inregistrarilor contabile si se prezinta sub forma de imprimate, ex: NIR, bon de consum, chitanta fiscala, etc. 60 registre contabile documente sub forma de registru se consemneaza operatiile economice sub forma de inregistrari contabile (in conturi). Ex: registrul jurnal, registrul Cartea-Mare, registrul inventar. 61 documente de sinteza si raportare prin care se centralizeaza si se transmit informatii in afara intreprinderii. Ex: bilantul contabil, contul de profit si pierdere, anexele la bilan. Periodic, legislatia in vigoare elaboreaza norme si instructiuni precise privind: forma, continutul si structura documentelor contabile, precum si pentru intocmirea si utilizarea acestora. Intrucat pentru operatii de aceleasi tip se utilizeaza acelasi gen de document, un rol deosebit de important il are tipizarea documentelor (stabilirea unor tipuri unitare de documente ca marime, continut, format si destinatie). Rolul tipizarii documentelor: 62 de a reduce documentele, asigurand un continut si o forma rationala de a usura intocmirea, verificarea si inregistrarea de a asigura un sistem de lucru si eficient; 63 permite folosirea calculului pentru intocmirea documentelor. Intocmirea documentelor Documentele se intocmesc in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza circuitul acestora. Normele legale privind intocmirea documentelor prevad ca documentele se intocmesc intr-un anumit numar de exemplare cu cerneala, pasta, pix, cu masina de scris sau la calculator, in mod clar, citet, fara stersaturi, completandu-se toate cerintele formularului. Spatiile necompletate se bareaza.

In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturi si alte asemenea procedee si nici lasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in document.

Verificarea documentelor Are ca scop constatarea respectarii regulilor privind intocmirea documentelor si cuprinde: 64 verificarea formei documentelor prin care se constata daca s-a folosit formularul corespunzator operatiei economice consemnata in document si daca au fost respectate dispozitiile lor privind intocmirea. 65 verificarea calculelor prin care se pot depista eventualele erori privind calculul. 66 verificarea de fond considerata cea mai cuprinzatoare prin care se verifica realitatea operatiilor, legalitatea si oportunitatea . Dupa momentul in care are loc verificarea, fata de momentul inregistrarii documentelor in contabilitate, controlul poate fi: 67 control operativ curent se realizeaza concomitent cu inregistrarea operatiei economice. 68 controlul preventiv se realizeaza dupa ce documentul a fost inregistrat in contabilitate la anumite intervale de timp. Corectarea documentelor In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturile sau alte asemenea procedee. Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie a textului si a liniei graficului, astfel incat aceasta sa poata fi citita, apoi se inscrie intr-un spatiu alaturat cuvantul sau suma corecta. Corectarea se confirma prin semnatura persoanei care a intocmit documentul, mentionandu-se si data efectuarii operatiei. In cazul documentelor cu regim special nu se admit nici un fel de corecturi. Un astfel de document intocmit gresit se anuleaza si ramane in carnetul respectiv, apoi se intocmeste documentul corespunzator.

Pastrarea documentelor Unitatile patrimoniale au obligatia de a pastra documentele primare si cele contabile timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului in cursul carora au fost intocmite, cu exceptia statelor de plata a salariilor si a bilantului contabil care se pastreaza timp de 50 de ani. In cursul perioadei de gestiune documentele se pastreaza la compartimentul functional in arhiva curenta. La sfarsitul anului se predau la arhiva generala. De organizarea arhivei raspunde administratorul sau seful compartimentului contabil. Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale si a urmatoarelor reguli generale: 69 documentele se grupeaza in dosare numerotate, snuruite, pafarate. 70 gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se refera acesta. Evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul registrului evidentei curente in care sunt tinute evidentele dosarelor si documentelor contabile intrate in arhiva, precum si miscarea acestora in decursul timpului. Eliminarea din arhiva a documentelor se face de o comisie sub conducerea administratorului (pentru cele la care timpul a expirat). Cu acest prilej se intocmeste un proces verbal, pe baza lui operandu-se documentele eliberate in registrul de evidenta curenta al arhivei. In caz de pierdere, sau distrugere a unor documente din arhiva, exista obligatia reconstituirii documentului respectiv. Persoanele vinovate se sanctioneaza. Documentele reconstituite vor purta obligatoriu in mod vizibil mentiunea RECONSTITUIT, cu specificarea numarului si a datei dispozitiei pe baza caruia s-a facut reconstituirea.

FACTURA FISCALA Este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Se intocmeste in 3 exemplare si serveste ca: 71 document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate; 72 document de insotire a marfurilor pe timpul transportului; 73 document de incarcare in gestiunea patrimoniului; 74 document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si cumparatorului. Se intocmeste de compartimentul desfacere sau de alt compartiment pe baza dispozitiei de livrare, avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarii sau prestarea serviciului. In cazul in care factura nu se poate intocmi in momentul livrarii marfurilor respective, acestea sunt insotite de avizul de insotire a marfii, al carui numar se trece ulterior pe factura. FISA DE CONT PENTRU OPERATII DIVERSE Se intocmeste intr-un singur exemplar, pentru acele conturi sintetice care exprima elementele patrimoniale numai valoric; ex: contul furnizori, clienti, creditori; 75 cu ajutorul lor se cunoaste in orice moment pe fiecare furnizor obligatiile de plata, pentru fiecare client dreptul de a incasa, s.a.m.d.; 76 provine de la forma unilaterala a contului; 77 serveste la tinerea (evidentei) contabilitatii sintetice a operatiilor economice si financiare in unitatile care utilizeaza forma de inregistrare contabila maestrulsah simplificat; 78 nu circula, fiind un document de inregistrare contabila; 79 se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil;

BONUL DE CONSUM Serveste ca: 80 document de eliberare din magazie pentru consum a unuia sau mai multor materiale; 81 document justificativ de scadere din gestiune; 82 document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate; 83 se intocmeste in 2 exemplare, pe masura lansarii si eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programelor de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale spre a fi consumate; 84 se poate intocmi intr-un singur exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul. FISA DE MAGAZIE Serveste ca: 85 document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz; 86 document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri). 87 sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale. Se intocmeste intr-un singur exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre: 88 compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele cu antet) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control). In coloana Data si semnatura de control semneaza si organul de control financiar cu ocazia verificarii gestiunii. 89 gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se intocmesc fise distincte, care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii. - nu circula, fiind un document de inregistrare; - se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. BON PREDARE-TRANSFER-RESTITUIRE Serveste ca: 90 document justificativ pentru incarcare in gestiune 91 document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate 92 sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei 93 sursa de date pentru calculul si plata salariilor in cazul utilizarii ca bon de predare la magazie. In cazul utilizarii ca bon de transfer a materialelor refolosibile si a produselor finite la magazie (transferul dintre doua gestiuni aflate in incinta unitatii), serveste ca: 94 dispozitie de transfer de la o gestiune la alta 95 document justificativ pentru scaderea din gestiune la predator si incarcarea in gestiune la primitor 96 In cazul utilizarii ca bon de restituire: 97 dispozitie de restituire la magazie 98 document justificativ de incarcare in gestiunea primitorului 99 document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei in contabilitate.

DECLARATIA PRIVIND OBLIGATIILE DE PLATA LA BUGETUL DE STAT Se completeaza si se depune de platitorii de impozite si taxe carora, potrivit legislatiei in vigoare, le revin obligatiile de plata la bugetul de stat cuprinse in aceasta

declaratie. Declaratia se completeaza si se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul platitorului sau la care acesta este luat in evidenta fiscala, dupa caz astfel: Lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare la care se refera, pentru obligatiile de plata reprezentand: 100impozitul pe profit datorat de BNR si de banci; 101accize; 102impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna; 103impozitul retinut prin stopaj la sursa, conform reglementarilor legale privind impozitul pe venit; 104cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar, inclusiv asupra castigurilor; 105sume datorate conform art.43 din (O.G) Ordonanta de Urgenta privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap; 106contributia pentru turism; 107taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc; 108taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi din import, cu capacitate cilindrica de maximum 2000 cmc; 109taxa pentru jocuri de noroc. Trimestrial, pana la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator, pentru obligatiile de plata reprezentand: 110impozitul pe profit; 111impozitul pe veniturile microintreprinderilor; Anual, in termen de 30 de zile de la fata termenului legal de depunere a bilantului contabil, daca prin legi speciale nu se predeve astfel, pentru obligatiile de plata reprezentand varsamintele din profitul net, conform legii. Formularul se completeaza in doua exemplare: 112originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul platitorul sau unde acesta este luat in evidenta, dupa caz ; 113copia se pastreaza de platitor. Sumele inscrise in declaratie nu cuprind diferente de impozite si taxe stabilite prin actele de control.

1.6. FORMELE DE INREGISTRARE

CONTABILA SI

REGISTRELE CONTABILE
Contabilitatea inregistreaza documentele de evidenta in mod cronologic si sistematic, utilizand procedee specifice cu respectarea dispozitiilor legale. Documentele de evidenta care consemneaza operatiile economice de aceeasi natura si din aceeasi perioada se centralizeaza intr-un document cumulativ, de unde rezulta suma globala de operat in registru. Unele inregistrari se fac pe baza notelor contabile in general pentru acele operatii care nu se consemneaza in acte cum ar fi: calculul amortizrii lunare a mijlocului fix, repartizarea cheltuielilor de interes general. Inregistrarea in contabilitate se face numai pe baza documentelor de evidenta, documente care inainte de a fi operate sunt verificate pentru a stabili daca indeplinesc conditiile de forma, de exactitate a calculelor si de fond. Forma de inregistrare contabila utilizata in cadrul agentului economic influenteaza modul de operare a documentelor in registru. Prin forma de inregistrare se intelege un sistem de mijloare de lucru specifice, precum si regulile de utilizare ale acestora in scopul reflectarii obiectului contabilitatii. Mijloacele de lucru sunt registrele si fisele contabile aflate intr-o interdependenta deplina folosind un sistem de lucru contabil. REGISTRELE CONTABILE sunt formulare cu liniatura speciala care se prezinta sub forma condicilor sau a foilor volante in care se fac inregistrarile contabile si de evidenta operativa. Tehnica de lucru consta in modul de completare a registrelor din cadrul unei anume forme de inregistrare. Registrele contabile servesc la inregistrarea operatiilor economice, la gruparea si centralizarea acestora si furnizeaza date necesare analizei economice. Clasificarea registrelor:

Dupa forma exterioara 114registrele legate 115registre sub forma de foi volante(fise) Dupa destinatie 116registre de evidenta operativa 117registre de evidenta contabila Dupa ordinea inregistrarilor 118registre de evidenta cronologica 119registre de evidenta sistematica Dupa importanta 120registre obligatorii (impuse de M.F.) 121registre facultative (la nivelul agentilor economici sau folosite la nivelul de ramura de activitate). Registrele de contabilitate se utilizeaza in stransa concordanta cu destinatia acestora si prezinta in mod ordonat completate astfel incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiilor financiare. Fiecare registru trebuie sa cuprinda: - denumirea intreprinderii care le foloseste - denumirea registrului - perioada de referinta Filele registrului se numeroteaza si snuruiesc, se parafeaza. Inscrierea datelor justificative in registru se face cu pasta sau cerneala sau in sistem informatizat, nefiind admise corecturi sau stersaturi. Pentru erorile privind inregistrarea sumelor in conturi corectarea se face prin intocmirea notei de contabilitate de stornare, a articolului contabil (rosu sau negru) dupa care se introduce nota cu articolul contabil corect. In registru nu se admit spatii libere, nici inscrierea printre randuri. Dupa completarea unei pagini ultimul rand este rezervat inscrierii totalurilor cu mentiunea de reportat. Primul rand de pe pagina urmatoare va cuprinde totalul din pagina anterioara cu mentiunea: report pagina. Registrele de contabilitate sunt:

- registrul jurnal - registrul de incasari si plati - registru inventar - Cartea-Mare - Cartea-Mare-Sah - Fise de cont analitic pentru operatii diverse - Fise de cont analitic pentru valori materiale. - la sfarsitul lunii registrele contabile se evidentiaza sistematica se totalizeaza pe rulaje, stabilindu-se soldurile finale. - la inceputul unui nou an de gestiune se deschid registre noi in care se inscriu soldurile finale din anul precedent. - registrele privind perioada curenta se pastreaza la compartimentul financiar contabil in cartoteci si dosare. - registrele privind perioada expirata se predau la arhiva intreprinderii unde se pastreaza timp de 10 ani, de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite. - in caz de pierdere, sustragere sau distrugere trebuie reconstituite in termen de 30 de zile de la constatare. FORMELE DE INREGISTRARE CONTABILA 122sunt subordonate metodei evidentei contabile prin faptul ca la eliberarea registrelor si a regulilor de folosire a lor trebuie sa se tina seama de principiile, normele, continutul procedeelor utilizate de metoda contabilitatii. 123formele de inregistrare contabila au aparut si s-au dezvoltat ca urmare a progresului economic si tehnic, si a sporirii nevoilor de informare operativa si eficienta a organelor de decizie si fiscale. 124prima forma de inregistrare contabila bazata pe dubla inregistrare este cunoscuta sub denumirea de forma italiana, fiind opera lui Luca Paciollo. Aceasta forma este utilizata de numeroase tari ale lumii. 125de la forma italiana se pastreaza si astazi denumirea registrelor de jurnal si Cartea-Mare, precum si tehnica de lucru prin transcriere dintr-un registru in

altul astfel: 126documente jurnal cartea mare balanta bilant. Formele de inregistrare sontabila sunt: 127forma de inregistrare contabila maestru sah ; 128forma de inregistrare contabila pe jurnale ; 129forma de inregistrare electronica. FORMA DE INREGISTRARE CONTABILA maestru sah (fisa de conturi corespondente) Aceasta forma de inregistrare contabila prezinta particularitatea ca pentru fiecare cont sintetic se dschid doua fise sah: una pentru debitul contului si conturile corespondente; si cealalta pentru creditul contului si conturile corespondente corespunzatoare, fisa sintetica sah si fisele analitice. Tehnica de lucru consta in contarea documentelor de evidenta (se inscrie formula contabila pe documente). Se intocmesc note contabile pentru acele operatii economicofinanciare care nu sunt consemnate in documente de evidenta. Se centralizeaza documentele de evidenta care consemneaza aceleasi operatii economico-financiare. Inregistrarea sumelor din documentele de evidenta si din documentele centralizatoare si din alte note contabile in jurnalul de inregistrare se face in ordine cronologica. 130fiecare document primeste un numar de jurnal. 131dupa inscrierea in jurnal, operatiile economice se inscriu in fisele sintetice sah (fisa de conturi corespondente). 132fisele sah la sfarsitul lunii se totalizeaza, obtinandu-se pentru fisele din debit totalul sumelor debitore ale conturilor care trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor corespondente. Pentru fisele din credit totalul sumelor creditoare ale contului trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor corespondente. 133inregistrarea in evidenta analitica se face pe baza documentelor in fise separate deschise pe fiecare cont. Fisele analitice se totalizeaza la sfarsitul lunii. Forma fiselor analitice difera in functie de continutul economic al conturilor. 134pentru evidenta analitica a clientilor, debitorilor, creditorilor, unde operatiile se

inscriu numai valoric si utilizeaza fisa de cont pentru operatii diverse care are un singur etalon de evidenta (banesc). 135pentru evidenta analitica a materialelor si a altor mijloace circulante materiale, unde este necesara exprimarea cu ajutorul etalonului banesc si cantitativ, se utilizeaza fisa de cont analitic pentru valori materiale. 136la sfarsitul lunii se verifica exactitatea inregistrarilor cu ajutorul balantei de verificare (sintetice si analitice), iar anual se intocmeste bilantul contabil. FORMA DE INREGISTRARE pe jurnale Particularitatea acestei forme consta in faptul ca operatiile economico-financiare sunt grupate pe grupe de operatii avand la baza contul sau grupa de conturi care se crediteaza.

In aceasta forma se utilizeaza: 137jurnalele reprezinta registre principale ale acestei forme, se deschid lunar pentru un cont (grup de conturi) care se crediteaza. Creditul fiecarui cont se afla intr-un singur jurnal, pe cand debitul apare in diferite jurnale, in functie de conturile care se crediteaza. 138exista pentru unele conturi jurnale distincte (casa, conturi curente la banci). 139la sfarsitul lunii jurnalele se totalizeaza si se inscriu in Cartea Mare. 140Cartea-Mare se completeaza numai la sfarsitul lunii avand rolul de a stabili rulajele si soldurile conturilor sintetice. 141rulajul debitor se desfasoara pe conturi corespundente creditoare, iar rulajul creditor este reflectat global. 142Cartea-Mare se utilizeaza timp de un an, completandu-se cate un rand in fiecare luna. 143evidenta analitica se tine cu ajutorul fiselor analitice. FORMA DE INREGISTRARE ELECTRONICA 144consta in executare intregului proces de prelucrare cu ajutorul calculatorului.

145in cadrul formei de contabilitate in care se utilizeaza calculatorul si elimina situatiile intermediare, deoarece memoria calculatorului retine informatiile in diferite faze de prelucrare si creeaza conditii pentru adancirea evidentei analitice. 146in aceasta forma de inregistrare, principiile de baza ale contabilitatii raman neschimbate. 147forma de inregistrare electronica are la baza articolul contabil inscris pe documente si acesta sta la baza intregului proces de prelucrare. 148utilizarea calculatorului elimina intocmirea fiselor. 149calculatorul, pe baza formulei contabile introduse reda zilnic registrul jurnal (realizeaza inregistrarea cronologica). 150lunar, calculatorul emite cartea mare pentru toate conturile sintetice si balantele de verificare pentru luna respectiva. 151in acest fel munca de evidenta si calcul este mult simplificata. REGISTRUL JURNAL 152se prezinta sub forma unui registru legat si serveste ca: 153document obligatoriu de inregistrare cronologica a miscarii patrimoniului 154proba in litigii 155se intocmeste zilnic sau lunar prin inregistrarea cronologica fara stersaturi si spatii libere documentului in care se reflecta miscarea patrimoniului. 156se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele in drept la inceperea activitatii, la incetarea activitatii, precum si ori de cate ori este cazul. 157Administratia Financiara trebuie sa certifice existenta registrului. REGISTRUL JURNAL DE INCASARI SI PLATI 158se prezinta sub forma unui registru legat care serveste ca: 159document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor pe baza actelor justificative. 160document de stabilire a situatiei financiare a agentului economic. 161se intocmeste intr-un singur exemplar inregistrandu-se zilnic operatiile pe baza actelor justificative pe fiecare operatie in parte.

162se numeroteaza, se snuruieste si se vizeaza de catre organul fiscal territorial la inceperea activitatii, la incetarea activitatii, precum si anual. 163vizeaza toate incasarile care au loc intr-o perioada de timp atat prin casieria unitatii, cat si prin banca. CARTEA-MARE Serveste la: 164stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice la unitatile care aplica forma de inregistrare pe jurnale; 165verificarea inregistrarilor contabile efectuate; 166furnizarea de date pentru efectuarea analizei economice si financiare a unitatii, activitatii ei. 167intocmirea balantei de verificare 168se intocmeste la sfarsitul lunii, la compartimentul financiar contabil pentru fiecare cont sau grup de conturi pentru partea din creditul acestora. 169nu circula, fiind un document de inregistrare contabila 170se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. CARTEA-MARE-SAH Serveste la: 171tinerea contabilitatii sintetice a operatiilor economice si financiare in unitatile care utilizeaza forma de inregistrare maestru-sah; 172intocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice; 173furnizarea de date pentru analiza economico-financiara; 174se intocmeste intr-un singur exemplar, la compartimentul financiar contabil lunar, separate pentru debitul si separate pentru creditul fiecarui cont de contabilitate; 175la inceputul anului, la deschiderea fiselor, pe primul rand al coloanei suma se inregistreaza S.I pe baza balantei conturilor sintetice incheiata la finele anului precedent. Soldul inscris in fise se bareaza si apoi se efectueaza inregistrarea operatiei lunii ianuarie. La sfarsitul lunii sumele se aduna pe verticala si pe orizontala. Cartea Mare Sah poate fi folosita pe perioada unui trimestru, semestru

sau an; 176nu circula, fiind document de inregistrare contabila; 177se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. REGISTRUL INVENTAR Serveste ca: 178documentul contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului; 179constituie proba de litigii; 180se intocmeste la sfarsitul anului, fara stersaturi, fara spatii libere pe baza documentelor de inventariere. 181aici (documentele) elementele patrimoniale sunt grupate pe conturi sau grupe de conturi. 182se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarei pozitii cuprinse in toate conturile din bilant. Cand inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrulinventar se inregistreaza soldurile evidentiate in listele de inventariere actualizate cu valoarea intrarilor si iesirilor pana la data inchiderii exercitiului. 183se paragrafeaza de catre organul fiscal teritorial la incetarea activitatii unitatii, precum si in cazul epuizarii filelor si deschiderii unui nou registru. 184nu circula, fiind un document de inregistrare contabila 185se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documeltele justificative care au stat la baza intocmirii lui. FISA DE CONT ANALITIC PENTRU VALORI MATERIALE 186are acelasi rol ca si fisa de cont pentru operatiile diverse, doar ca pe aceasta fisa se inscriu acele elemente patrimoniale a caror reflectare se face utilizand etalonul banesc si etalonul natural. 187se deschid cate una pentru fiecare cont analitic de valori materiale 188provine de la forma unilaterala a contului.

189NOIUNILE

I FUNCIILE BILANULUI CONTABIL

Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii. Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi agenii economici (toate persoanele juridice) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil. Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune: 190respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului; 191respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii; 192posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu inventarul. Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriu-zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un

moment dat. Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea Contabilitii. Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete: 193funcia de generalizare a datelor contabilitii; 194funcia de cunoatere a mersului activitii economicofinanciare; 195funcia previzional. 1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntr-un numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei economico-financiare a unitii patrimoniale. 2) Funcia de analiz a mersului activitii economicofinanciare se manifest prin aceea c, pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii economice i financiare. Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor patrimoniale analizeaz periodic situaia economicofinanciar, pe baza bilanului contabil, a note explicative la situaiile financiare anuale sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile. 3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea viitoare. n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele urmtoare se fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat baza de raportare.

3. STRUCTURA BILANULUI CONTABIL


Bilanul contabil are n componena sa documente i situaii de sintez economic sau de control fiscal, cuprinznd urmtoarele elemente: 196Bilanul propriu-zis; 197Contul de Profit si pierdere (respectiv contul de exerciiu n cazul instituiilor publice); 198Note explicative la situaiile financiare anuale; Sfera de aplicare a Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. i cu Standardele Internaionale de Contabilitate este restrns la un numr limitat de societi comerciale, datorit criteriilor de mrime stabilite pentru cifra de afaceri, total active i numr mediu de salariai: 199cifra de afaceri a anului anterior: peste 7,3 milioane euro; 200total active pentru anul anterior: peste 3,65 milioane euro; 201numrul mediu de salariai ai anului anterior: 50. Situaiile financiare ale acestor entiti care ndeplinesc condiiile de aplicare a Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. i cu Standardele Internaionale de Contabilitate, trebuie s cuprind: 202bilanul; 203contul de profit i pierdere; 204situaia modificrilor capitalului propriu; 205situaia fluxurilor de trezorerie; 206politice contabile i note explicative.

Raportul de gestiune
Avnd acelai scop, de informare asupra situaiei patrimoniului, a situaiei financiare a unitii patrimoniale i a rezultatelor obinute,

aceste pri constitutive formeaz un tot unitar. Pentru ntocmirea i prezentarea completului bilanier, Ministerul Finanelor, prin Colegiul Consultativ al Contabilitii, elaboreaz modele de situaii privind bilanul i celelalte componente pentru regii autonome, societi comerciale i instituii publice. Pentru societile bancare, modelele i normele metodologice se elaboreaz de Banca Naional cu avizul Ministerului Finanelor. La ntocmirea bilanului contabil, se au n vedere urmtoarele reguli: - posturile de bilan s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului; - nu sunt admise compensri ntre conturile ce se nscriu n bilan i respectiv ntre conturile de venituri i cheltuieli din contul de Profit si pierdere. n practic se cunosc dou scheme de bilan, una sub form de tablou cu dou prti: partea stng, ACTIVUL, i partea dreapt, PASIVUL, numit i schema orizontal de bilan, i modelul sub forma listei verticale sau schema bilanului vertical. Bilanul sub form de tablou cu dou pri pune n eviden egalitatea ntre resurse i utilizri, iar modelul de bilan sub forma listei verticale ordoneaz structurile patrimoniale n active, datorii, capitaluri, rezerve i alte componente ale situaiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaiei nete a patrimoniului. A) BILANUL PROPRIU-ZIS poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea ntreprinderilor n ntreprinderi mici, mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n funcie de praguri fiscale (care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu de salariai). Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii, care presupune o schem de bilan mai redus. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de

ntreprinderi mari, acesta cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i rezultatele ntreprinderii. Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice cuprinde toate elementele de activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor. ACTIVUL BILAN ULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente: 207Activele imobilizate (imobilizri necorporale; imobilizri corporale; imobilizri financiare); 208Activele circulante (stocuri, creane, titluri de plasament, disponibiliti i alte valori); 209Conturile de regularizare - activ (cheltuielile nregistrate n avans); 210Primele de rambursare a obligaiunilor. PASIVUL BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente: 211Capitalurile proprii (capitalul social sau individual, primele legate de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exerciiului); 212Provizioanele; 213Datoriile (mprumuturi i datorii asimilate, furnizori i conturi asimilate, datorii n legatur cu personalul, datorii fa de bugetul statului, datorii privind asigurrile sociale, creditori i alte datorii); 214Conturile de regularizare - pasiv (veniturile nregistrate n avans, subveniile pentru investiii). Elementele patrimoniale n bilan sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole, posturi, dup criteriul lichiditii activului i a exigibilitii pasivului, astfel: posturile de activ sunt aezate n ordinea cresctoare a lichiditii (de la cele mai puin lichide - cum este cazul activelor imobilizate, la disponibilitile bneti ca form de lichiditate absolut), iar n pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai puin exigibile (de la capital - ultimul cont care se nchide in cazul lichidrii patrimoniului, la datoriile

curente). Att activul ct i pasivul bilanier suport un dublu criteriu de ordonare: 215criteriul major: pentru active, natura lor economic, iar pentru elementele de pasiv, natura lor juridic; 216criteriul minor: pentru active, lichiditatea (cresctoare) a acestora, iar pentru elementele de pasiv, exigibilitatea lor (cresctoare). Structura bilanului o stabilete Ministerul Finanelor la sfritul fiecrui an financiar. B) CONTUL DE PROFIT I PIERDERE reprezint o recapitulaie a veniturilor i a cheltuielilor, dup cum urmeaz: 217Venituri din exploatare; 218Cheltuielile activitii de exploatare; 219Rezultatul activitii de exploatare; 220Venituri financiare; 221Cheltuieli financiare; 222Rezultatul activitii financiare; 223Venituri extraordinare; 224Cheltuieli extraordinare; 225Rezultatul operaiunilor extraordinare; 226Venituri totale; 227Cheltuieli totale; 228Rezultatul brut al exerciiului; 229Impozitul pe profit; 230Rezultatul net al exerciiului. Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la nceputul anului. n situaia n care au fost efectuate nregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri, datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri i cheltuieli nainte de a fi transferate asupra contului de rezultate finale, cumulate de la nceputul anului.

Veniturile sunt preluate din balana de verificare, suma veniturilor din contul de Profit i pierdere este egal cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau rulajul creditor cumulat corectat. Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat dac este cazul cu unele sume nregistrate n credit. Contul de Profit i pierdere are un coninut ndeosebi economic, deoarece ofer informaii asupra activitii de producie, comerciale sau financiare a unitii patrimoniale prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaz. n prezentarea contului de Profit i pierdere sunt conturate dou modele de expunere a cheltuielilor i veniturilor: unul ce ia n considereare natura economic a acestora, altul ce pleac de la funciunile sau activitile unei ntreprinderi (de la destinaia veniturilor i cheltuielilor).

Ca form, contul de Profit i pierdere se poate prezenta: 231tablou bilateral sau form de cont (schema orizontal); 232list (schema vertical). 233In ambele cazuri, cheltuielile i veniturile sunt grupate n trei categorii: 234din exploatare; 235financiare; 236extraordinare. C) NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAIILE FINANCIARE ANUALE au ca obiective principale completarea i explicarea datelor nscrise n bilan i n contul de Profit i pierdere i conine informaii cu privire la situaia patrimonial i financiar, la rezultatele aferente exerciiului ncheiat cum sunt: 237repartizarea profitului (anexa 1); 238situaia stocurilor i a produciei n curs de execuie (anexa 2);

239situaia creanelor i datoriilor (anexa 3); 240situaia altor provizioane (anexa 4); 241date informative (anexa 5a); 242pli restante (anexa 5b); 243impozitele, taxele i alte obligaii datorate i vrsate (anexa 5c); 244situaia activelor imobilizate (anexa 6): A. Valori brute B. Amortizri C. Ajustri pentru depreciere alte informaii privind regulile i metodele contabile utilizate i date complementare (anexa 7). a) Repartizarea profitului cuprinde alocri din profitul exerciiului n curs, la rezerve, fondul de participare a salariailor la profit, fondul de dezvoltare, surse proprii de finanare, dividende de pltit etc., precum i profitul rmas nerepartizat. b) Situaia stocurilor i a produciei n curs conine date referitoare la dinamica stocurilor de materii i materiale, a obiectelor de inventar, produciei neterminate, stocurilor la teri, animalelor, mrfurilor, ambalajelor i a totalului stocurilor. c) Situaia creantelor i datoriilor se refer la informaii cum sunt: 245creane din active imobilizate; 246creane din active circulante; 247cheltuieli nregistrate n avans; 248total creane; 249datorii bancare; 250datorii fiscale i sociale; 251datorii comerciale; 252datorii n legatur cu personalul; 253alte datorii; 254venituri nregistrate n avans; 255total datorii. d) Situaia altor provizioane pune la dispoziie date referitoare la

micarea balaniera a provizioanelor (sold la nceputul anului; cheltuieli privind provizioanele constituite; veniturile din provizioanele diminuate sau anulate; sold la sfritul anului) pe categorii de provizioane, total provizioane. e) Date informative ofer date cu privire la: 256rezultatele obinute; 257evoluia indicatorilor (nr. salariailor, salarii brute, veniturile, exporturi, imobilizrile corporale comparativ cu anul precedent); 258evoluia creditelor, alocaiilor bugetare; 259investiiile strine. f) Plile restante prezint volumul angajamentelor neonorate la termen, att pe structur (furnizori, creditori etc.), ct i pe vechime i activitate (curent i investiii). g) Situaia impozitelor i taxelor datorate i vrsate ofer informaii referitoare la corelaiile unitii patrimoniale cu bugetul statului i bugetele locale. Pentru fiecare categorie de impozite i taxe se fac raportri privind sumele datorate, sumele vrsate efectiv, sumele rmase de vrsat i eventual sumele vrsate n plus. h) Situaia activelor imobolizate red micarea activelor imobilizate (necorporale, corporale, financiare si pe total) tot sub forma balaniera i n valoare brut, a amortizrilor aferente, precum i a ajustrilor pentru depreciere. i) Alte informaii privind regulile i metodele contabile se refer la: 260metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilan; 261metodele utilizate pentru calculul amortismentelor i provizioanelor; 262motivele pentru care unele posturi din bilan i din contul de pierdere nu sunt comparabile de la un exerciiu la altul; 263alte informaii pe care unitatea le consider semnificative. D) Odat cu bilanul, cu contul de Profit si pierdere i cu notele explicative la situaiile financiare anuale simplificate, unitile patrimoniale Profit i

depun raportul de gestiune. Acesta conine n principal: 264prezentarea situaiei unitii patrimoniale i evoluia sa previzibil; 265elemente deosebite intervenite n activitatea unitii patrimoniale dup ncheierea exerciiului; 266participaiile de capital la alte uniti; 267activitatea i rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor i altor subuniti proprii; 268activitatea de cercetare-dezvoltare; 269alte referiri cu privire la activitatea desfurat care sunt considerate necesare a fi nscrise n raportul de gestiune.

4. NORME DE NTOCMIRE, CERTIFICARE, VERIFICARE SI ANALIZ A BILANULUI CONTABIL


Ministerul Finanelor emite norme de ntocmire i centralizare a bilanului contabil n fiecare an, dar legea de baz care reglementeaz ntocmirea, verificarea i certificarea bilanului este Legea Contabilitii 82/1991. Aceasta lege este completat cu prevederile Legii 31/1990 privind societtile comerciale, republicat, precum i a OMFP 1752/2005. Legea Contabilitii 82/1991 reglementeaz regimul legal al bilanului contabil n cadrul capitolului IV, care prevede la art.27 ca Bilanul contabil se ntocmete obligatoriu anual, precum i n situaia fuziunii sau ncetrii activitii. Bilanul mai poate fi ntocmit la cererea Adunrii Generale a Acionarilor sau a Consiliului de Administraie. ntreprinderile cu capital de stat l ntocmesc i trimestrial. Agenii economici prevzui la art.1 din Legea Contabilitii nr.82/1991, au obligaia s ntocmeasc i s depun bilanul contabil la direciile generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat judeene, respectiv, a municipiului Bucureti sau la administraiile financiare ale sectoarelor, potrivit prevederilor hotrrilor guvernului. La ntocmirea bilanului contabil se au n vedere regulile cu caracter general prevzute n capitolul IV din Legea Contabilitii nr.82/1991, precum i Precizrile financiar privind aprobate msurile expres referitoare prin la nchiderea Ministerului exerciiului Finanelor. Regiile autonome i societile comerciale care au n subordine subuniti sau filiale n ar, vor verifica i centraliza balanele de verificare a conturilor sintetice, ntocmind bilanul contabil centralizat al regiei sau societii. Ordinul

Societile comerciale, care au n subordine sucursale i filiale care desfoar activitate i au sediul n strintate vor evalua, n lei, rulajele i soldurile exprimate n valut, din balanele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, la cursul valutar din ultima zi a lunii decembrie a anului pentru care se nchide bilanul i se vor centraliza cu balana de verificare ntocmit pentru operaiunile economico-financiare desfurate n ar. n vederea alinierii la nomenclatorul activitilor Uniunii Europene, n formularul de bilan, agenii economici vor nscrie, pe lng codul de ramur din nomenclatorul prevzut de Ministerul Finanelor i codul privind clasificarea activitilor din economia naional (CAEN). Bilanul contabil anual precum i raportul de gestiune, se semneaz de administratorul unitii i de conductorul compartimentului financiar-contabil, iar n lipsa acestora de ctre nlocuitorii lor de drept. Administratorul unitii i conductorul compartimentului financiar contabil poart rspunderea (potrivit legii), asupra realitii i exactitii datelor cu privire la situaia patrimoniului i realizrii indicatorilor economico-financiari raportai prin bilanul contabil. Conductorul compartimentului financiar contabil are obligaia s verifice respectarea prevederilor din Normele Metodologice privind ntocmirea, verificarea i centralizarea bilanurilor contabile, asigurarea respectrii corelaiilor dintre indicatorii din formulare, urmrind realitatea datelor ce se raporteaz prin bilanul contabil. Potrivit art. 29 din Legea Contabilitii, bilanurile contabile sunt supuse verificrii i certificrii de ctre cenzori, contabili autorizai sau experi contabili, dup caz. Sunt supuse verificrii i certificrii, bilanurile contabile ale societilor comerciale i ale altor uniti patrimoniale care, potrivit legii, statutelor sau contractelor de asociere au obligaia s aib cenzori. n cazul intreprinderilor mici sau mijlocii, bilanurile contabile nu sunt supuse

verificrii si certificrii de ctre experi contabili sau contabili autorizai, conducerea unitii avnd ntreaga rspundere pentru corecta alctuire a bilanului. Prin verificarea i certificarea bilanurilor se confirm dac acestea dau o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, situaiei financiare i a rezultatului exerciiului. n acest scop, pe baza verificrilor din cursul anului, precum i a altor elemente apreciate ca fiind necesare se ntocmete un raport din care s rezulte, n principal, urmtoarele: 270dac bilanul contabil concord sau nu cu registrele contabile; 271dac registrele de contabilitate sunt inute n conformitate cu reglementrile n vigoare; 272respectarea cu buna credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului i a celorlalte norme i principii contabile. Bilanul contabil poate fi certificat fr rezerve, cu rezerve sau se refuz certificarea acestuia. Motivele certificrii cu rezerve sau refuzul de certificare se menioneaz n raport. Dup aprobarea bilanului de Adunarea General (n cazul bilanului anual), acesta mpreun cu raportul cenzorilor este transmis pn la data de 15 aprilie a anului urmtor la Direciile Generale ale Finanelor Publice judeene i a municipiului Bucureti, n vederea verificrii i centralizrii. Dup verificare un exemplar se depune la Registrul Comerului i o sintez a bilanului propriu-zis i a contului de Profit i pierdere este transmis spre publicare n Monitorul Oficial n cazul ntreprinderilor mari sau ntr-o publicaie de larg circulaie pentru ntreprinderile mijlocii. Publicarea bilanului se poate face ntr-o form simplificat. Unitile patrimoniale mici sau mijlocii pot ntocmi bilanul contabil, n form simplificat, n timp ce unitile patrimoniale mari au obligaia s ntocmeasc bilanul contabil sub form dezvoltat, considerat baza . Termenele pentru depunerea bilanului contabil sunt urmatoarele: 273pn la 10 martie, declaraiile agenilor economici care nu au

desfurat activitate de la data nfiinrii pn la 31 decembrie a anului pentru care se ncheie bilanul; 274pn la 31 martie, agenii economici care, potrivit prevederilor Ordinului Guvernului sunt grupai n categoria contribuabililor mici; 275pn la 15 aprilie, agenii economici care, potrivit prevederilor O.G. sunt grupai n categoria contribuabililor mari. Termenele enumerate mai sus vor fi respectate i de unitile cu personalitate juridic din sectorul cooperatist i obtesc, care desfoar activiti economice. Eventualele erori constatate n contabilitate, dup aprobarea i depunerea bilanului contabil vor fi corectate n anul n care acestea se constat, bilanurile modificate. Nedepunerea bilanurilor contabile sau dup caz a declaraiilor, la termenele prevzute n normele metodologice, precum i prezentarea unor bilanuri necorelate, cu coninut eronat, costituie contravenie i se sancioneaz conform prevederilor O.G. emis n acest scop. Bilanul contabil anual se pstreaz n arhiva intreprinderii timp de 50 de ani, date fiind implicaiile patrimoniale i reglementrile care se soluioneaz pe baza informaiilor cuprinse n bilan. contabile ale exerciiilor anterioare nemaiputnd fi

5. NTOCMIREA BILANULUI
Pentru ntocmirea bilanului contabil se utilizeaz datele existente n balana de verificare final a conturilor sintetice, puse de acord cu cele din balana conturilor analitice. Operaiunea de completare a bilanului const n prelucrarea i transcrierea datelor din balana de verificare final i din bilanul exerciiului anterior. n formularul de bilan propriu-zis se nscriu soldurile debitoare ale conturilor care reflect elementele patrimoniale de activ, precum i soldurile creditoare ale conturilor destinate urmririi elementelor patrimoniale de pasiv, fcndu-se dup caz anumite grupri, nsumri, rectificri ale lor. Elementele patrimoniale de activ se nscriu n bilan la valoarea de intrare n patrimoniu (contabil) pus de acord cu rezultatul inventarierii n sensul diminurii ei cu amortizrile i ajustrile pentru depreciere, care poate fi denumit valoare net. Elementele patrimoniale de pasiv se consemneaz n bilan la valoarea de intrare, iar provizioanele constituie posturi bilaniere distincte. Un numr relativ redus de conturi sintetice au posturi corespondente n bilan. Acestea se completeaz prin nscrierea soldurilor finale pe care le au conturile corespondente. De exemplu: Furnizori-debitori (409), Decontri cu asociaii privind capitalul (456), Rezultatul exerciiului (121), Repartizarea profitului (129) etc. O alt grup de conturi de activ conine conturi ce au posturi corespondente n bilan, ns elementele patrimoniale care le reflect sunt supuse uzurii i/sau deprecierii, fapt pentru care posturile bilaniere se completeaz prin scderea din soldurile debitoare ale conturilor respective a soldurilor finale creditoare ale conturilor corespunztoare de amortizri i/ sau ajustri pentru depreciere. De exemplu, perechile de

conturi: Construcii (212) i Amortizarea construciilor (2812) sau Imobilizri corporale n curs de execuie (231) i Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor n curs de execuie (293). O alt grup distinct de conturi de pasiv o constituie cele care se nscriu n bilan prin gruparea i nsumarea soldurilor creditoare de la mai multe conturi. De exemplu: Rezerve legale (1061), Rezerve statutare (1063) i Alte rezerve (1068) care formeaz postul Rezerve; Prime de emisiune (1041), Prime de fuziune/ divizare (1042), Prime de aport (1043), Prime de conversie a obligaiunilor n aciuni (1044) constituie postul Prime legate de capital etc. O categorie distinct de conturi o constituie cele de activ care n vederea nscrierii lor n posturi bilaniere se grupeaz cte dou sau trei conturi ce reflect elemente patrimoniale distincte, iar din totalul soldurilor debitoare se scade totalul soldurilor creditoare ale conturilor de amortizri i/sau ajustrile pentru depreciere aferente. De exemplu: Cheltuieli de constituire i de cercetaredezvoltare, post n componena cruia sunt incluse soldurile conturilor: Cheltuieli de constituire (201), Cheltuieli de cercetare si dezvoltare (203), Amortizarea cheltuielilor de constiture (2801), Amortizarea cheltuielilor de cercetare si dezvoltare (2803) i Ajustri deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (2903). Se poate considera o categorie distinct i specific de conturi cele ncadrate n grupele 42-45 din planul de conturi, pentru care att n activ ct i n pasiv se gsete cte un post bilanier cu denumirea Alte creane i respectiv Alte datorii. La aceste posturi se nscriu n general aceleai conturi, dup cum prezint solduri finale debitoare i respectiv creditoare, dintre care se amintesc conturile privind personalul, asigurrile sociale, protecia social, bugetul statului, alte organisme publice, decontri n cadrul grupului i conturi asimilate celor de mai sus, fr vreo compensare ntre ele. Pentru contul de Profit si pierdere datele necesare sunt preluate din ultima balana de verificare, numai c n acest caz sunt preluate rulajele pentru

cumulate ale conturilor de venituri i cheltuieli, adic se prezint o micare, o realizare cumulat a veniturilor i cheltuielilor i a rezultatelor financiare pe anul respectiv. Celelalte note explicative la situaiile financiare anuale se ntocmesc n baza datelor din bilan i a soldurilor analitice din ultima balan de verificare. Datorit caracterului complex al lucrrilor impuse de ntocmirea bilanului perioada de elaborare a acestuia este lung, termenul limit de publicare oficial n Monitorul Oficial fiind 15 aprilie pentru exerciiul anterior.

6. ANALIZA ACTIVITII ECONOMICO-FINANCIARE PE BAZA BILANULUI CONTABIL


Intocmirea bilanului contabil pe lng funcia de generalizare a datelor are ca scop elaborarea unui document n baza cruia s se fac analiza urmtoarelor aspecte: 276realizrii indicatorilor n comparaie cu bugetul de venituri i cheltuieli pe anul respectiv i cu anul de baz (anul precedent). Acesta se numete analiz dinamic. 277identificarea unor resurse financiare posibile pentru dezvoltarea activitii. Analiza activitii firmei n baza bilanului este obligatorie. Compartimentele de contabilitate ale unitilor patrimoniale nu pot depune bilanul contabil la Direcia General a Finanelor Publice dect n condiiile n care Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, conducerea executiv a unitii au analizat situaia patrimonial a firmei i au ntocmit n acest scop, un proces-verbal de concluzii i msuri. Un exemplar din procesul-verbal de analiz a bilanului contabil se depune odat cu celelalte formulare din darea de seam contabil. n cadrul firmei analiza activitii economico-financiare pe baza bilanului contabil este realizat pe urmtoarele nivele: 278conducerea executiv; 279Consiliul de Administraie; 280Adunarea General a Acionarilor. Analiza pe baz de bilan are n vedere urmtoarele aspecte: 281analiza indicatorilor de performan; 282analiza indicatorilor de eficien; 283analiza indicatorilor de lichiditate; 284analiza indicatorilor de ndatorare (solvabilitate);

285analiza indicatorilor aciunilor i dividendelor.

6.1 ANALIZA INDICATORILOR DE PERFORMAN .


Indicatorii de performan ocupa un loc central n cadrul analizei financiare i constau n calcularea i interpretarea ratei rentabilitii capitalurilor totale utilizate sau a activelor nete (R). RATA RENTABILITTII = = PROFITUL = TOTAL ACTIVE NETE

PROFITUL CAPITALURI TOTALE UTILIZATE

Analiza performanelor ntreprinderii se extinde cu ajutorul unei piramide de forma indicatorilor primari, secundari i teriari. Profitul din exploatare 100 Capitaluri totale utilizate

Indicatori primari:

R Indicatori secundari:
sau

Profitul din exploatare 100 Cifra de afaceri

R
Indicatori teriari:

= =

Cifra de afaceri 100 Capitaluri totale utilizate Costul vnzrii 100 Cifra de afaceri

R R R

sau
3

Cifra de afaceri 100 Active fixe Cifra de afaceri 100 Active circulante

sau
3

6.2 ANALIZA INDICATORILOR DE EFICIEN


Eficiena activitii agenilor economici este apreciat prin

indicatorii de eficien care au la baz procesul de transformare a capitalurilor circulante pe un circuit de forma: Bani-Marf-Bani. Aceti indicatori exprim numrul mediu de zile aferent fiecrei faze a ciclului economic sau durata medie n zile a unei rotaii, pe elemente ale capitalului circulant. Cu ct procesul de transformare al capitalurilor circulante este mai eficient, cu att riscul de a investi n activitatea respectiva este mai mic. Creterea duratei totale a procesului de transformare a capitalurilor circulante determin urmtoarele riscuri: 286afectarea moral a calitii materiilor i materialelor; 287realizarea unor produse care nu pot fi vndute; 288cretera costurilor indirecte, n primul rnd a celor cu stocarea; 289creterea costurilor finale ale produselor finite; 290diminuarea profitului; 291creterea cererii acionarilor pentru dividende ct mai mari, Indicatorii de eficien sunt:
Durata mediede plat a creditelor= Creditepentru plata furnizoril or C/val./ach izitiilorde materiiprime 360

a) b)

Durata medie de stocare a materiilor si materialel or =

Stocuri de materii si materiale 360 C/val./ach izitiilor de materii si materiale

c)
Durata de stocare a produselor n curs de executie = Stocuri de productie neterminat a 360 Costul produselor finite vndute ntr - un an

d)
Durata medie de stocare a produselor finite = Stoc de produse finite 360 Costul produselor finite vndute ntr - un an

e) Durata medie de ncasare a clientilor = Clienti 360 Valoarea produselor finite vndute ntr - un an

6.3 ANALIZA INDICATORILOR DE LICHIDITATE


Pentru un agent economic s poata funciona are nevoie de lichiditi, iar dimensiunea relativ a acestora este apreciat prin nivelul umor indicatori care se calculeaz pe baza bilanului contabil. n practic se folosesc urmtoarele indicatori de lichiditate: ACTIVE CIRCULANTE 100 PASIVE CIRCULANTE

a)

RATA LICHIDITATII CUR =

Valoarea optim a acestui indicator este de la 2 la 1. ACTIVE CIRCULANTE - STOCURI PASIVE CIRCULANTE

b)

TESTUL ACID =

Valoarea optima a acestui indicator este de la 1 la 1. c) RATA RECUPERARI I RAPIDEA LICHIDITAT ILOR = PASIVE CIRCULANTE CASH

6.4 ANALIZA NIVELULUI DE NDATORARE SAU DE

SOLVABILITATE.
n contabilitate pentru caracterizarea gradului de solvabilitate se utilizeaz indicatori cum sunt: a) Proporia activelor nete n capitalul acionarilor Totalul activelor nete 100 Capitaluri le actionaril or

P. A. N. =

b) Raportul Gearing n urmtoarele variante: CREDITE TOTALE 100 CAPITALUL ACTIONARIL OR CREDITE PE TERMEN LUNG 100 CAPITALURI TOTALE

Rata datoriei =

RAPORTUL GEARING 2 =

Valoarea optim 40% (maxim). CAPITALUL ACTIONARIL OR 100 CAPITALURI TOTALE

RAPORTUL GEARING 3 =

Valoarea optim 60% (minim).

6.5 ANALIZA INDICATORILOR UNITARI: A ACIUNILOR I A DIVIDENDELOR


Aceast latur a analizei prezint interes pentru acionari i are la baz informaiile din contul de Profit i pierdere. Pentru analiza aciunilor i dividendelor sunt folosii urmtorii indicatori:

a)

Profitul net care revine la o actiune =

Profit net Nr. de actiuni emise

b)

Dividendul per actiune =

Dividendel e de pltit Nr. de actiuni emise

c)

Capacitate a de acoperire a dividendel or =

Profitul net Dividende de pltit

Valoarea minim a acestui indicator este de 2.5 ori.

7. CONCEPTUL DE RENTABILITATE. RATA DE EXPRIMARE A RENTABILITII


Rentabilitatea este un indicator sintetic calitativ important, care exprim capacitatea unei firme de a obine venit net. Altfel spus rentabilitatea poate fi definit ca capacitatea ntreprinderii de a produce un surplus peste nivelul cheltuielilor. Rentabilitatea reprezint capacitatea firmelor de a produce profit. Masa profitului reprezint expresia absolut a rentabilitii. Rentabilitatea reflecta marja de venituri care depeste cheltuielile, iar n expresii relative ea trebuie sa apar ntotdeauna supraunitar. Rentabilitatea poate fi evideniat n diferite moduri prin combinarea a trei factori: 292rezultatele obinute; 293mijloacele utilizate; 294activitatea. Din combinarea celor trei factori pot apare doua tipuri de relaii: 295raportul dintre rezultate i mijloacele folosite; 296raportul dintre rezultate i activitate. Rentabilitatea capitalurilor exprim eficiena utilizrii capitalurilor plasate n afacerea economic respectiv raportul dintre masa profitului i capitalul utilizat. PROFITUL 100 CAPITAL UTILIZAT

RENTABILITATEA CAPITALURILOR =

Rentabilitatea economic este rentabilitatea prin intermediul creia se exprim eficiena existenei i folosirii activelor economice, rat care este dat de raportul dintre profit i activele economice. RENTABILITATEA ECONOMICA = PROFITUL 100 ACTIVELE ECONOMICE

Rentabilitatea financiar este generic exprimat de raportul dintre rezultatele nete i fondurile proprii. PROFITUL NET 100 FONDURILE PROPRII

RENTABILITATEA FINANCIARA =

8. CAPACITATEA DE PLAT. SOLVABILITATEA. LICHIDITATEA. BONITATEA.

Capacitatea de plat a agentului economic este posibilitatea de a-i stinge integral i la termen obligaiile de plat devenite exigibile fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, bnci sau ali creditori cu mijloace bneti de care dispune (proprii, atrase, mprumutate). Capacitatea de plat este corespunztoare atunci cnd totalitatea mijloacelor bneti sunt egale sau mai mari dect cuantumul plilor exigibile. Ea se poate obine prin corelarea termenelor de plat cu termenele de ncasare a mrfurilor, deincasare a debitelor i a altor creane. Din punct de vedere static capacitatea de plat reprezint o stare de echilibru ntre mijloacele de plat disponibile i obligaiile de plat exigibile. Din punct de vedere dinamic capacitatea de plat reprezint starea de echilibru ntre fluxurile monetare de intrare i iesire, adic ntre ncasrile agentului economic. Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plti la scaden datoriile fa de creditorii si. Un agent economic este solvabil cnd suma activelor sale investite n mijloace fixe, active circulante, creane certe, resurse bneti este mai mare sau cel puin egal cu totalul pasivului reprezentnd obligaii fa de parteneri, salariai, bugetul statului, banc. Un agent economic poate fi solvabil chiar dac la un moment dat nu are capacitate de plat. Lipsa capacitii de plat i a lichiditilor financiare pot fi temporare dac se bazeaza pe o solvabilitate cert a agentului economic. Pentru agentul economic solvabilitatea se asigur numai prin desfurarea unei activii eficiente din care se obine profit. Daca activitatea nu este profitabil pierderile din patrimoniu duc la starea de

insolvabilitate. Solvabilitatea patrimonial este un indicator care se determin prin raportarea capitalului social la totatul elementelor patrimoniale, inclusiv capitalul social.
SP = CAPITALULSOCIAL ELEMENTEPATRIMONIALE CONSTITUIT DIN CREDITE + CAPITALUL SOCIAL E

100

Se aprecieaz c acest indicator este pozitiv cnd se apropie de 100%, dar nu mai puin de 50 %. Lichiditatea Lichiditatea financiar este capacitatea pe care o are unitatea economic de a-i ndeplini la termen cu resursele sale bneti de care dispune, obligaiile de plat. Ea reflect raportul supraunitar dintre mijloacele de plat i datoriile exigibile. Lichiditatea financiar se msoara cu ajutorul coeficientului de lichiditate imediat, care se calculeaza astfel:
C = I

Disponibilitati banes ti propriisi imprumutate 100 Platile eligibile

Se aprecieaz c activitatea este bun cnd coeficientul de lichiditate imediat este peste 100%, deoarece atunci arat cu ct ncasrile depesc plile, iar dac este sub 100% evidenieaz o activitate nesatisfctoare deoarece ncasrile sunt sub nivelul plilor. La agenii economici lipsa de lichiditate se manifest prin pli restante fa de furnizori, bugetul statului, bnci. Lichiditatea patrimonial este un alt indicator ce se determin ca raport ntre componentele patrimoniale active care se pot transforma n timp scurt n mijloace bneti (disponibiliti in conturi la bnci i n cas, titluri de credit, aciuni, obligaiuni, cambii, cantiti de materiale, materii prime etc.) i elemente patrimoniale de pasiv de asemenea pe termen scurt (credite bancare cu scaden pe termen scurt, furnizori, salarii, impozite).
LP =

Componente patrimonia le de pasiv

Elemente

patrimonia de activ le cu scadenta pe T.S.

100

Bonitatea financiar este o form a ncrederii pe care o prezint o persoan juridic sau fizic n momentul solicitrii unui credit, de asemenea este o situaie economico-financiar a celui ce solicit credite, garania pe care o reprezint un agent economic sau un cetean c va rambursa la scaden creditul solicitat. Bonitatea financiar se apreciaz pe baza bilanului contabil i a indicatorilor cu care se exprim calitatea activitii economico-financiare, a indicatorilor datoriei interne sau/i externe. Bonitatea presupune rentabilitate i promptitudine n stingerea obligaiilor i are importan att n relaiile economico-financiare interne, dar mai ales n cele externe.

9. PRINCIPALELE CATEGORII DE NREGISTRRI CONTABILE NTR-O NTREPRINDERE 9.1. INTRODUCERE N CONTABILITATEA CLIENILOR
Relaiile unitilor patrimoniale cu alte persoane juridice i fizice, conduc la creane i datorii. Cea mai mare parte a creanelor agenilor economici sunt legate direct de exploatare, adic din acel domeniu care face obiectul principal al funcionrii lor. Creanele fa de clieni rezult ca urmare a vnzrii produciei, respectiv a realizrii lucrrilor i a serviciilor i au n contrapartid venituri din exploatare. Creanele nteprinderii fa de clieni ei i au izvorul n schimbul de consimmnt concretizat ntr-o comand ferm din partea clientului i acceptat de ctre productor sau avnd ca baz contractele ncheiate. Creanele devin certe, sigure, n momentul transferului de proprietate pentru vnzri i n momentul realizrii lor pentru lucrri i servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, n momentul livrrii bunurilor, respectiv n momentul realizrii lucrrilor sau prestaiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea. Pe baza facturii, creanele se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare n patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominal, adic cu totalul de plat adic valoarea sau preul negociat plus TVA care se va aplica doar operaiilor supuse impozitrii. In cazul n care se acord reduceri comerciale, valoarea nominal este dat de netul comercial, la care se va aduga i TVA. n situaia n care se acord clienilor i reduceri financiare, valoarea nominal a creanei este dat tot de netul comercial, scontul acordat nregistrndu-se separat ca i o cheltuial financiar. Scontul va reduce valoarea creanei iniiale printr-o nregistrare ulterioar, cel mai adesea sconturile de decontare se acord

ulterior printr-o factur de reducere. Creanele n devize se nregistreaz n contabilitate n lei, la cursul de schimb n vigoare la data efecturi operaiunilor. Diferenele de curs valutar, ntre data nregistrri creanelor n devize i data ncasrii lor, se nregistreaz ca i venituri sau cheltuieli financiare, dup cum diferenele sunt favorabile sau nefavorabile. Dup perioada de timp la care se refer, creanele i datoriile se mpart n: 297creane i datorii pe termen scurt, cu perioad de decontare mai mic de un an; 298creane i datorii pe termen mijlociu, cu o perioad de decontare ntre 15 ani; 299creane i datorii pe termen lung, cu o perioad de decontare mai mare de 5 ani. Creanele pe termen lung i mijlociu se ncadreaz n categoria imobilizrilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activitii de portofoliu, creane legate de participaii, mprumuturi acordate pe termen lung). Creanele pe termen scurt sunt generate de desfurarea activitii de exploatare i creanele asimilate, care au n contrapartid veniturile din exploatare i conturile fr inciden asupra contului de rezultate i cuprind: creane comerciale; creane din gestiunea titlurilor de plasament i alte titluri de valori reprezentnd componente ale trezoreriei; creane din decontri n cadrul grupului i cu asociaii, care mai sunt denumite i creane n afara grupului de exploatare. Pentru nregistrarea creanelor se folosesc conturi din clasa 4 Conturi de teri din care face parte i grupa de conturi: 41 Clieni i conturi asimilate. Pentru evaluarea creanelor i a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli n funcie de factorul timp la care se refer: valoarea de nscriere cu ocazia intrrii n patrimoniu a creanei sau a datoriei la valoarea curent

sau contabil; valoarea de inventar sau valoarea bilanier. Evaluarea curent, prin aplicarea principiului nominalismului, dup care creanele sunt nscrise n contabilitate la valoarea lor nominal de rambursare, iar datoria la intrarea n patrimoniu la valoarea ei normal de rambursare. Eventualele diferene ce apar n timpul ncasrii creanelor, respectiv plii datoriilor, vor fi evideniate n contabilitate n conturile de cheltuieli pentru diferenele nefavorabile, respectiv n conturile de venituri pentru diferenele favorabile. Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanelor i a datoriilor la valoarea care se stabilete dup valoarea de utilitate, n funcie de loc i de preurile actualizate. Valoarea de inventar a creanelor tine seama de posibilitile concrete de ncasare i pot exista clieni n litigiu, debitori inceri, ale cror posibiliti de ncasare sunt incerte. Dac vom compara valoarea de inventar cu valoarea contabil, putem avea trei situaii: 1. Egalitate. 2. Valoarea de inventar depete valoarea contabil, dar potrivit principiului prudenei, dei putem ncasa mai mult, aceast diferen nu o vom nregistra. 3. Valoarea de inventar este mai mic dect valoarea contabil Suntem nevoii s constituim o ajustare pentru depreciere. Evaluarea bilanier se face cu respectarea principiului fidelitii. Creanele sunt nregistrate n contabilitate la valoarea lor nominal i din pruden se constituie o ajustare pentru depreciere, atunci cnd apare o pierdere probabil. Dac s-a constituit ajustarea la valoarea curent atunci se va deduce ajustarea. La creanele i datoriile exprimate n valut, evaluarea de bilan se face la cursul valutar existent.

9.1.1. STRUCTURA CREANELOR


Creanele comerciale sunt determinate de vnzrile de bunuri (produse, mrfuri, materiale), de prestri de servicii i de executarea de lucrrii ctre teri. Aici se ncadreaz clienii i conturile asimilate: 411 Clieni 4118 Clieni inceri sau n litigiu 413 Efecte de primit de la clieni 418 Clieni facturi de ntocmit 409 Furnizori-debitori (pentru avansuri pltite furnizorilor) Efectele comerciale de primit reprezint drepturile de crean stabilite pe baz de cambii, bilete la ordin, trate, waranturi, cec-uri i alte efecte comerciale primite de la clieni n contul creanelor. Ele reprezint forme de credit comercial acordat de unitile patrimoniale terilor i instrumente de plat. Cambia este titlul de credit n temeiul cruia o persoan (emitentul) se oblig s plteasc necondiionat sau dispune s se plteasc necondiionat de ctre o alt persoan, la data i locul indicat, o sum de bani, aceluia pe care cambia l desemneaz. Cambia este de dou feluri. Biletul la ordin este o cambie eliberat de ctre un debitor (tras) unui creditor (trgtorul) prin care debitorul (trasul) se oblig s plteasc necondiionat creditorului (trgtorului) intr-un anumit loc i la o anumit dat o sum de bani. se oblig

Debitorul (trasul) s plteasc necondiionat

Creditorului (trgtorului)

Trata este o cambie prin care o persoan fizic sau juridic n calitate de creditor (trgtor), dispune unui debitor al su (tras) s plteasc o sum de bani unei alte persoane (a treia) n calitate de beneficiar, la data i n locul stabilit o sum de bani .

Cecul este un nscris solemn prin care o persoan numit trgtor (pltitor) n baza unui depozit de bani constituit n prealabil la banc devenit astfel tras, d ordin s se plteasc la o anumit dat sau la prezentare o sum determinat unei tere persoane, n calitate de beneficiar, intervenind astfel trei pri. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limit de sum ca instrument de decontare, cecuri de decontare n numerar a banilor de la banc, cecuri de cltorie si altele. n acest caz: trgtorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectueaz plata iar beneficiarul este persoana n favoarea creia se efectueaz plata.

Ca i n cazul celorlalte dou instrumente de plat, alturi de biletul la ordin i trat, cecul cuprinde urmtoarele elemente: denumirea de CEC, nscris n textul titlului; ordinul necondiionat de a plti o sum determinat inclus n textul tiprit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie s plteasc prin denumirea bnci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaz plata locul desemnat alturi de

numele trasului; indicarea datei i a locului unde a fost emis cecul; semntura aceluia care emite cecul, trgtorul fiind acela care garanteaz plata. Warantul este recipisa primit de ctre posesorul unei mrfi depus ntrun depozit, prin care garanteaz efectuarea unei pli. Dac nu efectueaz plata nu poate ridica marfa. Pn la scadena efectelor comerciale putnd interveni operaiuni de andosare i avalizare, legate de circulaia lor. Andosarea sau girarea reprezint scrierea pe verso-ul titlului de valoare, a documentului a obligaiei de plat a noului debitor, fa de creditor. Dac un client emite un bilet la ordin n care se stabilete Pltii suma de la data de persoanei. Dac acesta are nevoie de bani mai repede dect data stabilit prin ordinul de plat l va putea folosi ca instrument de plat dac face andosarea ordinului de plat. Dar pentru aceasta este necesar s existe o garanie a plii datoriei noului debitor ctre creditor i se face avalizarea. Avalizarea reprezint garania nscris pe cambie sau n afara acesteia de ctre o persoan fizic sau juridic care se angajaz s achite contravaloarea tranzaciei n cazul n care nici unul din ceilali debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garanteaz pn la scaden. Avalizarea se poate face o singur dat iar andosarea de cte ori este posibil. Pentru tras datoria nregistrat n conturile Furnizori Efecte de plat nu poate fi modificat prin andosri i nici o nregistrare nu se face naintea decontri la scaden sau anulri efectelor. Trgtorul, beneficiarul iniial contabilizeaz andosarea. Decontarea efectelor comerciale se poate face prin ncasarea contravalori lor de ctre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bnci, n care caz se suport o tax de scont pentru serviciile bancare. n acest caz bancherul cumpr efectele remitentului i pltete acestuia imediat suma cuvenit valoarea scontat, reinnd scontul dup relaia:

Valoarea scontat = Valoarea nominal - Aggio Aggio = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului n cadrul decontri efectelor comerciale poate interveni i situaia n care clientul pltete datoria nainte de scaden, iar furnizorul i acord un comision pentru ncasarea mai devreme a creanei. Avansurile acordate furnizorilor reprezint sumele pltite acestora de ctre clieni nainte de derularea tranzaciilor pentru livrri de bunuri, executri de lucrri i prestri de servicii. Creanele din reclamaii, pagube materiale create de teri i alte creane de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu zis sunt asimilate activitilor financiare sau extraordinare i sunt nregistrate n contabilitate n categoria Debitorilor diveri.

9.2. CONTABILITATEA DECONTRILOR CU CLIENII


Evidena sumelor datorate de clieni interni i externi pentru livrri de produse, semifabricate, materiale, mrfuri etc, lucrri executate sau prestri de servicii, sumele pltite de acetia ca acont sau decontate i cele rmase de plat, se ine cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clieni i conturi asimilate Grupa 41 Clieni i conturi asimilate 411. CLIENI 4111. CLIENI 4118. CLIENI INCERI SAU N LITIGIU 413. EFECTE DE PRIMIT 418. CLIENI FACTURI DE NTOCMIT 419. CLIENI - CREDITORI

9.2.1. CONTUL 411 CLIENI


Contul 411 este un cont activ. Contul 411 Clieni ine evidena decontrilor cu clieni interni i externi pentru produsele, semifabricatele, materialelor, mrfurilor etc, vndute, lucrri executate i servicii prestate pe baz de facturi. Este un cont de activ. Se debiteaz cu valoarea la pre de vnzare a bunurilor livrate i serviciilor prestate, precum i taxa pe valoare adugat aferent. Se crediteaz cu sumele ncasate de la clieni. Soldul contului este debitor i reprezint sumele datorate de clieni. n debitul contului 411 Clieni se nregistreaz: preul de vnzare al mrfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrrilor executate

i serviciilor prestate, la care se adaug TVA colectat aferent prin creditul conturilor: 701 Venituri din vnzarea produselor finite; 702 Venituri din vnzarea semifabricatelor; 703 Venituri din vnzarea produselor reziduale; 704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate 705 Venituri din studii i cercetri 706 Venituri din redevene, locaii de gestiune, chirii 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 708 Venituri din activiti diverse 4427 TVA colectat 4428 TVA neexigibil pentru livrrile cu plata n rate. 300valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior i care abia acum se factureaz, prin creditul contului 418 Clieni facturi de ntocmit 301contravaloarea creanelor reactivate, prin creditul contului 754 Venituri din creane reactivate i debitori diveri n creditul contului 411 Clieni se nregistreaz: - valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire facturate clienilor, prin creditul conturilor: 512 Conturi curente la bnci 531 Casa 302contravaloarea efectelor comerciale acceptate i preluate n contul livrrilor sau prestaiilor fcute, prin debitul contului 413 Efecte de primit 303sume datorate de clieni ru platnici, dubioi sau cu care unitatea se afl n litigiu, prin debitul contului 4118 Clieni inceri sau n litigiu 304contravaloarea bunurilor livrate, a lucrrilor executate i a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clieni prin debitul contului 419 Clieni creditori

305diferene nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia ncasrii creanelor exprimate n devize, prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar 306valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, primite de la clieni, prin debitul contului 419 Clieni creditori 307valoarea sconturilor acordate clienilor, prin debitul contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Soldul contului este debitor i reprezint sumele datorate de clieni, deci creane fa de acetia, nencasate nc. n mod obinuit livrarea este nsoit de factur, dar nu este tot timpul aa, fiind i unele excepii. De aceea, trebuie fcute eventualele regularizri care s in cont ntre decalajele existente ntre livrri i facturri. Livrrile efectuate sau lucrrile executate si serviciile prestate, inclusiv TVA aferent, pentru care nu s-au ntocmit facturi, dar a cror valoare este bine determinat, reprezint venituri ale perioadei n care s-au fcut aceste livrri i trebuie nregistrate la creane ntr-un cont distinct 418 Clieni facturi de ntocmit care este un cont de activ. Exemple de operaiuni cu contul 411 Clieni: 1. Creterea (apariia) creanelor la livrarea produselor, cu facturi 411 = % 701 4427

la livrarea produselor fr facturi 418 = % 701 4428

i ulterior la ntocmirea facturii

411 4428

= =

418 4427

valoarea creanelor reactivate 411 = 754

valoare care circul n regim de restituire, facturate clienilor 411 = 419 2. Scderea (micorarea) creanelor cu sumele ncasate prin contul curent i prin cas 5121 5311 = = 411 411

diferene de curs valutar aferente creanelor, exprimat n devize 665 = 411

valoarea cecurilor cu limit de sum acceptate 5112 = 411

valoarea efectelor comerciale (cambii) acceptate 413 = 411

valoarea sconturilor acordate clienilor cu ocazia ncasrii clienilor 667 = 441

valoarea clienilor inceri, insolvabili, dubioi i n litigii 416 = 411

valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, primite de la clieni 419 = 411

decontarea avansurilor ncasate de la clieni 419 = 411 Alte operaii cu contul 411- Clieni:

Evidenierea unor vnzri de mrfuri, pe credit comercial, cu factur, pe piaa intern sau extern. 411 = % 707 4427

Evidenierea diferenei dintre valoarea CIF i FOB a mrfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare i cele de transport extern. 411 = 708

Dobnda calculat de ncasat la mrfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / i mediu. 411 = 766

Comisionul cuvenit ntreprinderii de comer exterior, la facturarea mrfurilor exportate n comision. 411 = 704

Valoarea cuvenit unitilor productoare din ar, nscrise n facturile pentru exportul de mrfuri n comision. 411 = 401

Reflectarea n contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reinut de intermediar - Facturarea bunurilor. 411 = % 704 4427

- La ncasarea creanei comision 10% % 5121 622 = 411

Evidenierea unor reduceri comerciale de preuri acordate ulterior facturrii (rabaturi, risturnuri, bonificaii, remize) la servicii, lucrri, livrrile de produse finite, semifabricate, mrfuri. % 704 4427 % 702 4427 % 707 4427 = = = 411 411 411

Sconturi acordate clienilor. 667 = 411

La agentul economic care a efectuat conversia crean elor n aciuni sau pri sociale cu valoarea acestor titluri obinute n urma conversiei pentru blocajul financiar). % 261 501 = 411 (OG 10/97

Pentru diferenele ntre valoarea negociat a creanei i valoarea contabil a acestora - cnd diferena este negativ 668 = 411

- cnd diferena este pozitiv 5121 = 768

Taxa forfetar reinut din valoarea creanei vndute 668 = 411

9.2.2. CONTUL 418 CLIENI FACTURI DE NTOCMIT - CONT DE ACTIV


Contul 418 - Clieni facturi de ntocmit evideniaz livrrile de bunuri, prestrile de servicii sau executrile de lucrri, inclusiv taxa pe valoarea adugat, pentru care nu s-au ntocmit facturi. Este un cont de activ. Se debiteaz cu valoarea livrrilor ctre clieni, aferente exerciiului financiar n curs, pentru care nu s-au ntocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adugat aferent. Se crediteaz cu valoarea facturilor ntocmite ctre clieni. Soldul debitor al contului reprezint valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrrilor executate, pentru care nu s-au ntocmit facturi. Contul 418 de debiteaz cu: 308contravaloarea bunurilor livrate, a lucrrilor executate sau a serviciilor prestate ctre clieni aferente exerciiului n curs, pentru care nu s-au ntocmit facturi, inclusiv TVA aferent, prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 i 4428 TVA neexigibil Contul 418 se crediteaz n momentul facturrii bunurilor livrate anterior sau a lucrrilor executate i serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 Clieni precum i cu urmtoarele conturi: 309diferene nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturri, prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar Soldul contului este debitor i reprezint valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrrilor executate pentru care nu s-au ntocmit facturi. Dac se constat la sfritul exerciiului c anumite creane fa de

anumii clieni devin dubioase sau incerte, adic ncasarea lor n parte sau n totalitate este ndoielnic, innd cont de situaia financiar nesatisfctoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 Clieni n contul 4118 Clieni inceri sau n litigiu . Creana se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA. Exemple de operaiuni cu contul 418 Clieni facturi de ntocmit 310Creterea creanelor Valoarea livrrilor de mrfuri 418 = % 707 4428

i la ntocmirea facturii 411 4428 b) Micorarea creanelor Cu valoarea facturilor ntocmite (pct.2) 411 = 418 = 418 4427

Diferenele nefavorabile de curs valutar aferente creanelor 665 = 418

9.2.3. CONTUL 413 EFECTE DE PRIMIT


Contul 413 Efecte de primit ine evidena drepturilor de crean stabilit pe baz de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debiteaz cu sumele datorate de clieni reprezentnd valoarea efectelor comerciale acceptate. Se crediteaz cu valoarea efectelor comerciale primite de la clieni i cu sumele primite de la clieni prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezint valoarea efectelor

comerciale de primit. Se debiteaz cu: Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clieni la plat prin creditul contului 411 Clieni. Se crediteaz cu: 311Efectele comerciale primite de la clieni, respectiv la avalizarea cambiilor i a biletelor la ordin 312Diferenele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit n devize 313Sumele ncasate de la clieni prin contul curent Exemple de operaiuni cu contul 413 Efecte de primit 314Creterea creanelor Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clieni la plat 413 315Micorarea creanelor 1. Cu efectele comerciale primite de la clieni, respectiv la avalizarea cambiilor i biletelor de ordin. 5113 = 413 = 411

2. Diferenele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit n devize. 665 = 413

3. Sumele ncasate de la clieni prin contul curent. 5121 = 413

9.2.4. CONTUL 4118 CLIENI INCERI SAU N LITIGIU


Contul 4118 Clieni inceri sau n litigiu ine evidena clienilor inceri, ru platnici dubioi sau aflai n litigiu. Este un cont de activ. Se debiteaz cu valoarea bunurilor livrate, prestaiilor efectuate sau a lucrrilor executate clienilor care se dovedesc ru platnici, dubioi, inceri sau n litigiu. Se crediteaz cu sumele ncasate de la clieni inceri sau n litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scderi din eviden a clienilor inceri sau n litigiu, inclusiv taxa pe valoare adugat aferent. Soldul debitor al contului reprezint sumele datorate de clieni inceri sau n litigiu. Contul 4118 se debiteaz cu: 316contravaloarea creanelor fa de clieni care se dovedesc ru platnici, dubioi, inceri, sau cu care unitatea este n litigiu, preluate n acest cont prin creditul contului 411 Clieni Contul 4118 se crediteaz cu: 317sume recuperate ncasate n conturile de disponibiliti sau n numerar de la clieni inceri sau n litigiu, prin debitul conturilor: 5121 Conturi la bnci n lei 5124 Conturi la bnci n devize 531 Casa 318creane ce se constat a fi definitiv nerecuperabile, scoase din activ prin debitul conturilor: - 654 Pierderi din creane - 4427 TVA colectat deoarece TVA a fost nregistrat la 4427 n momentul facturrii i a fost decontat bugetului de stat n luna respectiv, la constatarea pierderi creanei se va diminua obligaia fa de buget prin debitarea contului 4427

- diferene de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a ncasri unor creane n devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar Soldul debitor reprezint sumele datorate de clieni dubioi, inceri sau cu care unitatea patrimonial se afl n litigiu. Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanei i transferarea ei n contul 4118, aplicnd principiul prudenei, se va proceda la constituirea unei ajustri pentru deprecierea creanelor, cu suma probabil a pierderilor. Nivelul acestei ajustri se va stabili fr a lua n calcul TVA i se va aprecia pentru fiecare crean n parte innd cont de circumstane, ajustarea constituit se va reflecta n contabilitate cu ajutorul contului 491 Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni Exemple de operaiuni cu contul 4118 Clieni inceri sau n litigiu 319Creterea creanelor Clieni ri platnici, dubioi, etc. 4118 320Micorarea creanelor Diferenelor nefavorabile de curs valutar aferente clienilor inceri 665 = 4118 = 411

Sumele ncasate prin contul curent i prin cas 5121 5311 = = 4118 4118

Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferent % 654 4427 = 4118

9.2.5. CONTUL 419 CLIENI CREDITORI


Contul 419 Clieni creditori este un cont de pasiv care exprim obligaiile unitilor patrimoniale faa de clieni lor pentru avansurile sau aconturile ncasate de la acetia. Acetia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturri livrrilor sau prestaiilor ulterioare, urmnd a se ncasa doar diferena ntre nivelul total al facturri i avansul sau acontul deja primit. Se crediteaz cu sumele ncasate de la clieni reprezentnd avansurile pentru livrri de bunuri, prestri de servicii sau executri de lucrri i se debiteaz cu decontarea avansurilor ncasate de la clieni. Soldul contului este creditor i reprezint sumele datorate clienilor Contul 419 se crediteaz cu: 321sumele ncasate de la clieni, sub form de avansuri sau de aconturi pentru livrri, executri sau prestri viitoare, prin debitul conturilor care arat modalitatea de ncasare: 512 Conturi curente la bnci i 531 Casa; 322valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire facturate clienilor prin debitul contului 411 Clieni; Se debiteaz cu: 323valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienilor pe seama livrrilor de bunuri, a prestrilor de servicii sau executrilor de lucrri, facturate acestora, prin creditul contului 411 Clieni; 324diferenele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontrii avansurilor n devize, prin contul 765 Venituri din diferenele de curs valutar; 325valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire primite de la clieni, prin creditul contului 411 Clieni; 326valoarea ambalajelor care circul n sistem de redistribuire nerestituite de clieni, prin contul 708 Venituri din activiti diverse; Soldul creditor al contului reprezint datoriile unitii fa de clieni pentru avansurile sau aconturile primite i nedecontate nc.

Exemple de operaiuni cu contul 419 Clieni-creditori: Creterea obligaiilor (datoriilor) Sumele ncasate de la clieni (avans) prin contul curent sau prin cas 5121 5311 = 419 419

Valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, facturate clienilor 411 = 419

Scderea obligaiilor (datoriilor) 1) Diferenele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor n devize de la clieni 419 = 765

2) Valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, primire de la clieni 419 = 411

3) Valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire nerestituite de clieni. 419 = 708 Salariul Preul muncii 327 Salariul reprezint expresia bneasc a valorii forei de munc, preul forei de munc, plata forei de munc. Mai simplu, salariul este definit ca plata, de regul n form bneasc, a unei activiti depuse, preul muncii, plata muncii. Prin legea nr. 53/2003 Codul Muncii se prevede: Art. 154 (1) Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza contractului individual de munc. (2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc

fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani. Art. 155 Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile, precum i alte adaosuri. Art. 156 Salariile se pltesc naintea oricror alte obligaii bneti ale angajatorului. Din punct de vedere fiscal, salariul reprezint: Pentru angajatori (societate comercial, regie autonom etc.), o cheltuial, ca orice alt cheltuial, impus de necesitatea desfurrii activitii. Angajatorul, care face plata muncii sub form de salarii, are obligaia: De a se nregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezint o cheltuial cu salariile, nregistrat n debitul contului 641 Cheltuieli cu remuneraiile personalului, care este o cheltuial deductibil la calculul profilului impozabil (adic admis a sa scdea din veniturile impozabile n scopul determinrii profitului impozabil); De a se nregistra n evidena financiar-contabil cu salariile pltite, respectiv cu salariile i alte drepturi cuvenite personalului, n creditul contului 421 Personal remuneraii acordate, i de a calcula i reine, prin stopaj la surs, obligaiile bugetare (contribuia pentru omaj, pensie, sntate i impozitul). Calculul i reinerea obligaiilor datorate statului reprezint o obligaie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) i se face prin stopaj la surs, care const n faptul c nu se face plata salariilor pn nu se stopeaz, pn nu se calculeaz i rein sumele datorate statului; Pentru salariat (angajat), un venit obinut prin munc, un venit acordat de angajator dup ce s-au calculat i reinut de angajator toate obligaiile de plat datorate statului. Din punct de vedere strict fiscal, sensul i coninutul noiunii de salariu se vor nelege corect i pe deplin numai dac este privit att din punct de vedere al celui care l acord (al angajatorului, care este pltitorul de salarii), ct i din punct de vedere al celui care l primete (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).

SALARIATUL este o persoan ncadrat cu contract individual de munc, cu timp integral sau parial de munc, pe o perioad nedeterminat sau determinat. Att timp ct nu exist un contract individual de munc, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capt numai i numai prin ncheierea unui contract individual de munc, care genereaz ntocmirea documentului carte de munc, numit mai nou carnet de munc. De reinut c unele activiti se pot desfura i pe baz de contracte civile, numite convenii civile, ncheiate n baza Codului Civil, care nu genereaz raporturi de munc, care nu se cuprind n statul, de salarii i, ca urmare, (1) nu se supun contribuiilor bugetare (pentru omaj, pensii, sntate) prevzute pentru veniturile din salarii i asimilate salariilor, (2) nu se impoziteaz pe baza baremului lunar de impunere, pe baza cruia se impun veniturile salariale i asimilate salariilor, (3) nu se includ n venitul anual global impozabil. Veniturile pe baz de contracte civile, ncheiate n baza Codului Civil, se ncadreaz n Codul Fiscal (C.f.) la venituri din alte surse (art.83 C.f.), iar impozitul se calcula cu cota de 10% pn la 31.12.2004 i cota de 16% dup 1.01.2005 (art. 85 C.f). CONTRACTUL reprezint Un acord ncheiat ntre dou sau mai multe persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urmrete un beneficiu (Oxford. Dicionar de politic, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 2001). Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede: Art. 10 Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru el i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii denumite salariu. Art. 11 Clauzele contractului individual de munc nu pot conine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munc.

Art. 12 (1) Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat. (2) Prin excepie, contractul individual de munc se poate ncheia i pe durat determinat, n condiiile expres prevzute de lege. Art. 14 (1) n sensul prezentului cod, prin angajator se nelege persoana fizic sau juridic ce poate, potrivit legii, s angajeze for de munc pe baz de contract individual de munc. Art. 16 (3) Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc i confer salariatului vechime n munc. Art. 35 (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcii, n baza unor contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) situaiile n care prin lege sunt prevzute incompatibiliti pentru cumulul unor funcii. (3) Salariaii care cumuleaz mai multe funcii sunt obligai s declare fiecrui angajator locul unde exercit funcia pe care o consider de baz. Art. 82 (1) Contractul individual de munc pe durat determinat nu poate fi ncheiat pe o durat mai mare de 18 luni. Art. 101 (1) Angajatorul poate ncadra salariaii cu program de lucru corespunztor unei fraciuni de norm de cel puin dou ore pe zi, prin contracte individuale de munc pe durat nedeterminat sau pe durat determinat, denumite contracte individuale de munc cu timp parial. (2) Contractul individual de munc cu timp parial se ncheie numai n form scris. (3) Durata sptmnal de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munc cu timp parial este inferioar celei a unui salariat cu norm ntreag comparabil, fr a putea fi mai mic de 10 ore. Art. 108 timpul de munc reprezint timpul pe care salariatul l folosete pentru ndeplinirea sarcinilor de munc. Art. 109 (1) Pentru salariaii angajai cu norm ntreag, durata

normal a timpului de munc este de 8 ore pe zi i 40 de ore pe sptmn. Desfurarea unor activiti, pe ct de numeroase, pe att de diversificate, se face pe baza unor contracte/convenii civile, ncheiate n baza Codului civil. CONTRACTUL CIVIL este acordul ntre dou sau mai multe persoane n scopul de a produce efecte juridice, constnd, n general, n realizarea unui produs, executarea unei lucrri, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit executant/prestator, se oblig s realizeze un produs, s execute o lucrare, s presteze un serviciu pentru i sub autoritatea unui beneficiar, persoan fizic sau juridic, n schimbul plii convenite. Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se ncheie cu timp integral de lucru i nici cu timp parial de lucru, nu se ncheie nici pe durat nedeterminat, nici pe durat determinat; ele au menirea de a produce efecte juridice constnd n a da, a face, respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrri, de prestare a unui serviciu. PERSOANA juridic poate ncheia contracte civile nu n calitate de angajator, ci de beneficiar. Persoana fizic poate ncheia contracte civile att n calitate de beneficiar, ct i de executant. ESTE INTERZIS, sub sanciunea nulitii absolute, ncheierea att a unui contract civil n scopul prestrii unei munci sau a unei activiti ilicite ori imorale. Munca prestat n temeiul unui contract civil nu-i confer executantului vechime n munc. Persoanele care desfoar activitate pe baz de contract civil nu au calitate de salariat, iar beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligaia legal de a nfiina un registru general de eviden al contractelor civile, respectiv al prestatorilor. Persoanele care desfoar activitate pe baz de contracte civile nu au funcie i nici funcie de baz, nu pot cumula mai multe funcii i nu se pot afla n incompatibilitate pentru cumulul unor funcii i nu sunt obligate s declare nici

unui beneficiar sau instituii de stat ce activiti desfoar pe baz de contract civil (ntruct beneficiarul are obligaia legal s-i calculeze, rein i vireze impozitul).

9.3.1. CALCULUL SALARIILOR


Determinarea venitului brut Salariul este expresia bneasc a prii din venitul naional destinat consumului individual i repartizat celor ce muncesc, proporional cu cantitatea i calitatea muncii depuse. Salariile se pltesc angajailor n dou trane: chenzina I (avans) i chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza Listei de avans chenzinal, iar plata chenzinei a II-a pe baza Statului de plat al salariilor. Venitul reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: livrri de bunuri, executri de lucrri, prestri de servicii, executri de obligaii legale sau contractuale. Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract de individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de munc. Potrivit noii reglementri, sunt asimilate salariilor, pe lng veniturile prevzute n Ordonana Guvernului nr. 7/2001, i sumele acordate de persoanele juridice fr scop patrimonial i de alte entiti nepltitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizaia primit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, pentru salariaii din instituiile publice. Veniturile salariale obinute de angajai se compun din: Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brut Sau

Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat Salariul realizat calculat n funcie de salariul de baz i de forma de salarizare aplicat (salarizare n regie pentru timpul lucrat; salarizare n acord n funcie de normele de munc; salarizare n cote procentuale calculat la volumul vnzrilor). Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic dect salariul de baz negociat. El reprezint o sum brut. Adaosurile i sporurile din salariu (indemnizaie de conducere,

indemnizaie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stress, spor de lucru n subteran, spor de periculozitate, spor de toxicitate, etc.) se calculeaz fie n sum fix, fie ca procent din salariul de baz, proporional cu timpul lucrat n alte condiii. Prin nsumarea veniturilor brute lunare realizate de toi salariaii societii comerciale, se obine Fondul de salarii brut realizat n luna respectiv. El constituie pentru societatea comercial o cheltuial. Ordonana de urgen nr. 138/2004 pentru modificarea i

completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004) Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005: Art. 3. La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 n funcie de venitul brut lunar din salarii i de numrul de peroane aflate n ntreinerea contribuabilului s-a utilizat urmtorul algoritm de calcul: Pentru un venit brut lunar din salarii de pn la 1.000 lei: Fr persoane n ntreinere: 250 lei Cu o persoan aflat n ntreinere: 350 lei Cu 2 persoane aflate n ntreinere: 450 lei Cu 3 persoane aflate n ntreinere: 550 lei Cu 4 persoane aflate n ntreinere: 650 lei Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii

cuprinse ntre 1.000 lei 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive i urmeaz s fie stabilite prin ordin al MF. Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personal lunar este 0 (zero). VBL venit brut lunar Reineri din salarii Prin nsumarea salariului realizat cu adaosurile i sporul la salariu, rezult Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaz urmtoarele reineri individuale: Contribuia angajatului la asigurrile sociale de 9,5% venitul brut lunar realizat constituie datorie fa de bugetul A.S. n cota de contribuie individual de asigurri sociale este inclus i cota de 2% aferent fondurilor de pensii administrate privat, prevazut de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare. Contribuia angajatului la fondul de omaj de 0,5% venitul brut lunar realizat constituie datorie fa de fondul de omaj Contribuia angajatului la asigurrile sociale de sntate de 5,5% venitul brut lunar realizat constituie datorie fa de Casa Naional a Asigurrilor de Sntate Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil constituie datorie la bugetul statului Avansul achitat angajatului la chenzina I Alte reineri rate locuine, chirii, pensii alimentare, imputaii etc. constituie datorie fa de creditorii respectivi. Dup scderea din venitul brut realizat a tuturor reinerilor individuale, rmne restul de plat care se achit angajailor din casierie la data chenzinei a II-a.

9.3.2. IMPOZITUL PE SALARII


Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri. Impozitul lunar se determin astfel: La locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii i deducerile personale acordate pentru luna respectiv; Pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Ordin emis de ministrul finanelor publice, 10 ianuarie 2005 Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din: - Activiti independente; - Salarii; - Cedarea folosinei bunurilor; - Pensii; - Activiti agricole; - Premii; Alte surse este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din categoria respectiv. Ordonana de urgen nr.138/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004) 328Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005: 329Impozitul pe venit este n cot unic de 16% Nu se consider avantaje cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie,

Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, n limita a 150 lei. Determinarea impozitului pe salarii la funcia de baz se face prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele: 330deducerea personal acordat pentru luna respectiv; 331cotizaia sindical pltit n luna respectiv; 332contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro. Pentru veniturile obinute nafara funciei de baz, impozitul se determin prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Nu mai exist alte deduceri din impozitul pe venit cu excepia celor 3 precizate la pct.7. Au disprut deducerile privind asigurrile private de sntate, reabilitarea termic a locuinei, asigurarea locuinei. Veniturile din alte surse, aa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o cot de 16%. Impozitul este final. Determinarea impozitului pe venitul din salarii: Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, final, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri Impozitul prevzut la I. se determin astfel: 333la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele: 334deducerea personal acordat pentru luna respectiv;

335cotizaia sindical pltit n luna respectiv; 336contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro; 337pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferena ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora; Pltitorul este obligat s determine valoarea total a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

9.3.3. DATORII SOCIALE


Alturi de resursele materiale, fora de munc reprezint un factor principal n producerea de bunuri i prestarea de servicii din cadrul unitilor economice. n schimbul muncii depuse, personalul angajat primete un salariu, care se stabilete prin negocieri ntre angajator i salariai, reprezentai de sindicate. n urma negocierilor se ncheie contracte colective i individuale de munc, prin care personalul se oblig s efectueze activitile prevzute n contract, iar angajatorul se oblig s-i remunereze pentru munca prestat. Att unitile care au salariai cu contract de munc, ct i angajaii respectivi trebuie s suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurrile i protecia social. Contribuia de asigurrile sociale (CAS) Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat au obligaia plii contribuiei la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, n funcie de condiiile de munc n care este ncadrat personalul angajat. Cotele de contribuii la asigurrile sociale sunt difereniate in funcie de

condiiile de munc normale, deosebite sau speciale. Ele se aprob anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Pentru anul 2008, n baza art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin art. 16. - (1) din Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2008 nr. 387/2007, cotele de contribuie de asigurri sociale au fost stabilite dup cum urmeaz: n perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2008: a) 29 % pentru condiii normale de munc; b) 34 % pentru condiii deosebite de munc; c) 39 % pentru condiii speciale de munc. Din aceste cote se scade 9,5% reinut de la fiecare salariat, rezultnd prima cota de 19,5%, a doua de 24,5% si a treia de 29,5%. ncepand cu 1 decembrie 2008: a) pentru condiii normale de munc 27,5%; b) pentru condiii deosebite de munc 32,5%; c) pentru condiii speciale de munc 37,5%. n contabilitatea agentului economic angajator, contribuia acestuia la asigurrile sociale se nregistreaz: Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul sistemului public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, nregistrate n creditul contului 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale. Din contextul reglementrilor n vigoare, rezult c baza de calcul a contribuiei agentului economic angajator la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale este fondul total de salarii. n aceast baz de calcul intr:

338Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc; 339Drepturile salariale brute ale persoanelor care i desfoar activitatea n funciile colective sau care sunt numite n cadrul activitii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori din organizaiile cooperaiei meteugreti; 340Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenii civile de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin trei salarii medii brute pe economie. Contribuia angajatului la asigurrile sociale este n valoare de 9,5%, cot aplicat la venitul brut. Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS) Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat i nesalariat au obligaia s contribuie la fondul special pentru asigurrile sociale de sntate ntr-o cot de 5,5 % aplicat asupra fondului de salarii. Legea bugetului de stat pentru anul 2008 prevede i o scdere a contribuiei angajatorilor pentru asigurrile de sntate cu 0,3%, de la 1 decembrie 2008, de la 5,5% la 5,2%. Prin fondul de salarii asupra cruia se aplic cota de 5,5 % se nelege suma veniturilor n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic pentru munca prestat n baza unui contract individual de munc sau a unei convenii civile de prestri de servicii, ncheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se refer. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii i urmtoarele drepturi: 341Indemnizaiile pentru plata concediilor medicale n caz de boal, prevenirea mbolnvirilor, ntrirea i refacerea sntii, pentru primele 10 zile lucrtoare, care, potrivit legii, se suport din

fondul de salarii al angajatorului; 342Indemnizaiile din activitile desfurate ca urmare a unei funcii de demnitate public, stabilite potrivit legii; 343Drepturi de sold lunar, indemnizaii, prime, premii, sporuri i alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii; 344Indemnizaia lunar brut cuvenit administratorilor la companii/societi naionale, societi comerciale la care statul sau o autoritate a administraiei publice locale este acionar majoritar, precum i la regiile autonome; 345Alte drepturi i indemnizaii de natur salarial, acordate n bani i n natur de ctre angajator. Termenul limit de virare a contribuiei angajatorului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este data plii pentru chenzina a II-a, dar nu mai trziu de 25 ale lunii urmtoare pentru luna expirat. Pentru perioada de ntrziere se datoreaz majorri aferente ntrzierii achitrii impozitelor. Dac datoria nu se achit n termen de o lun de la data scadent, Casa de Asigurri de Sntate va introduce dispoziia de ncasare silit. n contabilitatea angajatorului, contribuia acestuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate se nregistreaz: Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate. Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor sociale de sntate, reflectate n creditul contului 4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate. Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este n valoare de 5,5%, cot aplicat venitului brut lunar realizat. Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj (fondul de omaj) Persoanele fizice i juridice romne i strine, cu sediul n Romnia,

care angajeaz personal salariat romn, sunt obligate s contribuie la bugetul asigurrilor pentru omaj, ntr-o cot de 1 % (iar de la 1 decembrie 2008 va fi 0,5%) aplicat asupra fondului total de salarii brute realizate de urmtoarele categorii de asigurai: 346Persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau persoanele care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenie civil de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baz minime brute pe ar; 347Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de numire; 348Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative, ori judectoreti pe durata mandatului; 349Militarii angajai pe baz de contract; 350Persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator; 351Alte persoane care realizeaz venituri din activiti desfurate potrivit unor legi speciale; n contabilitatea agentului economic angajator, obligat s conduc contabilitatea n partid dubl, contribuia acestuia la fondul de omaj se nregistreaz: Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj. Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor pentru omaj, reflectate n creditul contului 4371 Contribuia unitii la fondul de omaj. Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor pentru omaj este n valoare de 0,5 %, cot aplicat venitului brut lunar.

Alte datorii

Contribuia pentru fondul de risc i accidente Angajatorii datoreaz contribuii de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale pentru asigurarea salariailor si. Contribuiile se stabilesc n funcie de tarife si clase de risc. Potrivit art. 18 din Legea nr. 387/2008 - Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2008, cotele de contribuii datorate de angajatori n funcie de clasa de risc se stabilesc de la 0,4% la 2%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. Tariful de risc se determin pentru fiecare sector de activitate n funcie de riscul de accidentare i de imbolnvire profesional din cadrul sectorului respectiv. n cadrul tarifelor de risc diferenierea pe categorii de activiti se realizeaz prin clase de risc. Legea nr.346/2003 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale a fost modificat prin Ordonana de urgen nr.107 din 24/10/2003. Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: Persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc, indiferent de durata acestuia, precum i funcionarii publici; Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la 1); omerii, pe toat durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii; Ucenicii, elevii i studenii, pe toat durata practicii profesionale. Prevederile prezentei legi nu se aplic personalului militar i civil angajat pe baz de contract i personalului asigurat n sistemul propriu al Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, precum i celui din structurile militarizate ale Ministerului Justiiei.

Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc reprezint 80% din media veniturilor salariale brute realizate n ultimele 6 luni. n cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale, beneficiaz de despgubire n caz de deces o singur persoan, care poate fi, dup caz: soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, n condiiile dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Cuantumul despgubirii n caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul Naional de Statistic. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munc calculat astfel: 0,75% din fondul de salarii brute realizat, pentru completarea carnetelor de munc sau 0,25% din fondul de salarii brute realizat, pentru verificarea i certificarea legalitii nregistrrilor; ntreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, n limita unei cote de pn la 1,5 % aplicat asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, avnd ca destinaii principale: Funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea ntreprinderilor, cum ar fi: grdinie, cree, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, coli; Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariailor. Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de transportul salariailor la i de la locul de munc. Acoperirea parial a cheltuielilor privind biletele de tratament i odihn pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora. Acordarea de ajutoare unor salariai care au suferit pierderi n gospodrie proprii, ca urmare a unor calamiti naturale.

Acordarea de ajutoare pentru nmormntare sau pentru acoperirea unei pri din cheltuieli n cazul unor boli grave sau incurabile. Contribuia datorat de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale este de 0,25%, aplicat asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contribuiei individuale la bugetul asigurrilor pentru somaj, realizate de salariaii ncadrai cu contract individual de munc, potrivit legii. Contribuia datorat de angajator privind concediile i indemnizatiile de asigurri sociale de sntate FNUASS este de 0,85% i se aplic asupra fondului de salarii brute realizat lunar.

9.3.4 CONTURI I DOCUMENTE SPECIFICE EVIDENIERII CHELTUIELILOR SALARIALE


Conturi specifice Contabilitatea sintetic a decontrilor cu personalul se realizeaz cu ajutorul grupei 42 Personal i conturi asimilate, care cuprinde urmtoarele conturi de gradul I: 421 Personal-salarii datorate ine evidena decontrilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia n bani sau natur, inclusiv a adaosurilor i premiilor achitate din fondul de salarii.

Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu salariile i alte drepturi cuvenite personalului. Se debiteaz cu reinerile din salarii (contribuiile la asigurrile sociale, la asigurrile sociale de sntate, la ajutorul de omaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) i cu salariile nete achitate personalului. Soldul creditor reprezint drepturile salariale datorate. 423 Personal-ajutoare materiale datorate ine evidena ajutoarelor de boal pentru incapacitate temporar de munc, a celor pentru ngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu ajutoarele materiale datorate salariailor. Se debiteaz cu reinerile din indemnizaii (contribuii privind asigurrile de sntate i ajutorul de omaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) i cu ajutoarele achitate personalului. Soldul creditor reprezint ajutoare materiale datorate salariailor. 424 Participarea personalului la profit ine evidena stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Dup funcia coninutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu sumele repartizate personalului din profitul realizat. Se debiteaz cu impozitul reinut i cu sumele achitate personalului. Soldul creditor reprezint stimulentele din profit datorate personalului. 425 Avansuri acordate personalului ine evidena avansurilor acordate personalului. Dup coninutul economic, este un cont de creane fa de personal, iar dup funcia contabil, un cont de activ. Se debiteaz cu avansurile din salarii acordate salariailor. Se crediteaz cu sumele reinute pe statele de salarii reprezentnd

avansurile acordate. Soldul debitor reprezint avansurile achitate personalului. 426 Drepturi de personal neridicate ine evidena drepturilor de personal neridicate n termenul legal. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu sumele datorate personalului, dar neridicate n termenul legal. Se debiteaz cu sumele achitate personalului i cu drepturile de personal neridicate i prescrise. Soldul creditor reprezint drepturile de personal neridicate. 427 Reineri din salarii datorate terilor ine evidena reinerilor din salarii datorate terilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare. Dup coninutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu sumele reinute de la salariai, datorate terilor. Se debiteaz cu sumele achitate terilor. Soldul creditor reprezint sumele reinute, datorate terilor.

4281 Alte datorii n legtur cu personalul ine evidena altor datorii n legtur cu personalul, cum ar fi: garanii gestionare reinute, indemnizaiile pentru concediile de odihn neefectuate i alte sume pentru care nu s-au ntocmit state de salarii. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu alte sume datorate personalului. Se debiteaz cu sumele achitate personalului. Soldul creditor reprezint alte sume datorate personalului. 4282 Alte creane n legtur cu personalul

ine evidena altor creane n legtur cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportat de personal, imputaii chirii, sume acordate i nejustificate i alte debite. Dup coninutul economic, este un cont de creane, iar dup funcia contabil, un cont de activ. Se debiteaz cu sumele reprezentnd creane fa de personal. Se crediteaz cu sumele ncasate sau reinute de la personal. Soldul debitor reprezint creane fa de personal. Contabilitatea sintetic a decontrilor cu bugetele de asigurri i protecie social se realizeaz cu ajutorul grupei 43 Asigurri sociale, protecia social i conturi asimilate, care cuprinde urmtoarele conturi: 431 Asigurri sociale se desfoar pe urmtoarele conturi de gradul II: 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale. Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale i cu sumele datorate personalului care se suport din bugetul asigurrilor sociale. Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale. Not: n cazul n care sumele datorate personalului depesc contribuia unitii la bugetul asigurrilor sociale, diferena urmnd a fi recuperat de la acesta, soldul contului 4311 poate fi temporar debitor, n acest caz contul respectiv va funciona ca un cont bifuncional.

4312 Contribuia personalului la asigurrile sociale Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu contribuia personalului la asigurrile sociale. Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale.

Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale. 4313 sntate Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale de sntate. Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale de sntate. Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale de sntate. 4314 Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu contribuia angajailor la asigurrile sociale de sntate. Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri de sntate. Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale de sntate. Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de

4371 Contribuia unitii la fondul de omaj Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de omaj. Se debiteaz cu sumele virate, reprezentnd contribuia unitii la fondul de omaj. Soldul creditor constituie fondul de omaj datorat. 4372 Contribuia personalului la fondul de omaj

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de omaj. Se debiteaz cu sumele virate, reprezentnd contribuia personalului la fondul de omaj. Soldul creditor constituie fondul de omaj datorat. 4381 Alte datorii sociale Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu sumele privind ajutoare materiale achitate n plus personalului. Se debiteaz cu sumele virate asigurrilor sociale. Soldul creditor reprezint alte datorii sociale. 4382 Alte creane sociale Este, dup coninutul economic, un cont de creane, iar dup funcia contabil, un cont de activ. Se debiteaz cu sumele cuvenite personalului sub form de ajutoare materiale, care urmeaz a se ncasa de la bugetul de asigurri sociale. Se crediteaz cu sumele ncasate de la bugetul de asigurri sociale. Soldul creditor reprezint alte creane sociale. Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea operaiilor privind salariile, asigurrile i protecia social: 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor, 641 Cheltuieli cu salariile personalului, 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale, 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj, 6453 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate, 6458 Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia social. 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor Este, dup coninutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate. Se debiteaz cu impozitul virat bugetului. Soldul creditor exprim impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate. Documente specifice STATUL DE SALARII Se ntocmete n 2 exemplare, lunar, pe secii, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are aceast atribuie, pe baza urmtoarelor documente de eviden a muncii, a documentelor privind reinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unitii a salariilor, se utilizeaz aceleai formulare de state de salarii. Plile fcute n cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidrile, indemnizaiile de concediu etc., se includ n statele de salarii, pentru a cuprinde astfel ntreaga sum a salariilor calculate i reinerile legale din perioada de decontare respectiv. Unitile pot s-i stabileasc, dac necesitile o cer, o alt machet a formularului, dar care s conin informaiile necesare unui eventual control. Statul de salarii servete ca: 352Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor, precum i al contribuiei privind protecia social i a altor datorii; 353Document justificativ de nregistrare n contabilitate; Circul:

354La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata (exemplarul 1); 355La casieria unitii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1); 356La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de cas, pentru nregistrarea n contabilitate

(exemplarul 1 mpreun cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate); 357La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2). 358Se arhiveaz: 359La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1); 360La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Remarc! Statul de salarii este un document controversat datorit caracterului confidenial al salariilor. Prin ntocmirea statelor de salarii acestea i pierd confidenialitatea. Problema scoaterii lor din uz, este mult discutat.

MACHETA STATULUI DE SALARII STAT DE SALARII pe luna..anul.

Nr crt

Nume i prenu me

Salariu de ncadrare

Sporuri

Indemnizaii

Salariu brut

CAS

Fond de omaj

Fond de sntat e

Ch. prof

Deduceri

Salariu impozabil

Impozit

Avans

Alte reiner i

Rest de plat

361 362 LISTA DE AVANS CHENZINAL Se ntocmete lunar n 2 exemplare, de ctre compartimentul care are aceast atribuie, pe baza documentelor de eviden a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc. Lista de avans chenzinal servete ca: 363Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor ca avansuri chenzinale; 364Document pentru reinerea n statul de salarii a avansurilor pltite; 365Document justificativ de nregistrare n contabilitate; 366Documentul circul: 367La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata (exemplarul 1); 368La casieria unitii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1); 369La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de cas, pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 1); 370La compartimentul care a ntocmit lista de avans pentru a servi la ntocmirea statelor de salarii la sfritul lunii (exemplarul 2). 371Se arhiveaz: 372La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas (exemplarul 1); 373La compartimentul care a ntocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2). 374 375MACHETA LISTEI DE AVANS CHENZINAL

376 (COD 14-5-1D) LIST DE AVANS CHENZINAL


0 1 2 3

Timp efectiv
Lucrat 4 Concediu medical 5

1 2

erban Mihai Marian Ilica TOTAL

600 800 1.400

22 22

200 300 500

LISTA PENTRU PLI PARIALE Se ntocmete n dou exemplare ori de cte ori se face o plat parial n cursul lunii. Servete ca: 377Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor pentru plile pariale efectuate; 378Document care st la baza ntocmirii statelor de salarii; 379Document justificativ de nregistrare n contabilitate; Se arhiveaz: 380La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas (exemplarul 1); 381La compartimentul care a ntocmit lista pentru pli pariale (exemplarul 2); 382Lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d1 se ntocmete pentru prima plat parial, iar lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d2 se ntocmete pentru cea de-a doua plat parial i pentru urmtoarele. 383 384MODELUL LISTEI DE PLI PARIALE COD 14-5-1/D1: LIST PENTRU PLI PARIALE 385 reprezentnd pe luna.

Nr. crt

Numele i prenumele

Venitul impozabil

Impozitul calculat i reinut

Rest de plat

Semntura

14-5-1/d1 386 387MODELUL LISTEI DE PLI PARIALE COD 14-5-1/D2:

LIST PENTRU PLI PARIALE 388 reprezentnd pe luna..


Nr. crt Numele i prenum ele Venitul impozabil calculat anterior Venitul curent Total venit impozabil Impozitul calculat i reinut Salariul net cuvenit Salariul net acordat anterior Rest de plat

Semntur a

14-5-1/d2

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL CREANTELE SI DATORIILE SALARIALE Drepturile salariale cuvenite salariatilor se pot acorda o singura data pe luna sau in 2 transe, astfel: 389chenzina I se acorda sub forma de avans in a doua jumatate a lunii, in procent de 40% din salariul tarifar de incadrare; 390chenzina a II-a se acorda in prima jumatate a lunii urmatoare sub forma de lichidare, valoarea acesteia calculandu-se prin scaderea din salariul brut a retinerilor (contributia individuala la pensia privata CAS: 9,5 %, contributia individuala la somaj: 0,5 %, CASS: 5,5 %), a impozitului pe salariu de 16 %, a avansului acordat in cursul lunii si alte retineri datorate tertilor cum ar fi rate, marfuri etc. In contabilitate in vederea evidentierii sumelor personalului se folosesc conturile din grupa 42. Contul 421-personal salarii datorate (pasiv) se crediteaza cu salariile cuvenite personalului si toate celelalte datorii fata de acestia privind sporuri, premii; se debiteaza cu toate retinerile din salarii si la plata lichidarii; SFC exprima datoria unitatii fata de personal. Pentru evidentierea contributiilor unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la sigurarile sociale de sanatate se utilizeaza conturile 4311-CAS, 4371-somaj, 4313-CASS, toate fiind conturi de Pasiv. -Se crediteaza cu contributiile datorate (trecandu-se in debitul conturilor de cheltuieli corespunzatoare de la grupa 64 - cheltuieli cu personalul). -Se debiteaza la decontarea contributiilor, prin achitarea acestora catre bugetul asigurarilor sociale. -SFC exprima contributiile neachitate. Contributiile se calculeaza luand ca baza fondul de salarii brute, la care se aplica procentele stabilite prin lege Pe langa contributiile unitatii se inregistreaza si contributiile personalului la asigurarile sociale: 4312, 4372, 4314 - sunt conturi de pasiv. 391se crediteaza cu contributiile datorate prin retinerea lor din contul 421. 392Se debiteaza cu achitarea acestora 393SFC exprima datoriile neachitate.

MODUL DE CALCUL A DREPTURILOR SALARIALE

In prima etapa se calculeaza venitul (salariul) brut prin adunarea la salariul de incadrare (salariul realizat) a sumelor aferente sporurilor (pentru ore suplimentare, vechime, conditii periculoase), a indemnizatiilor de conducere, a concediului de odihna. In a doua etapa se calculeaza salariul net prin deducerea din salariul brut a contributiei individuale de asigurarile sociale 9,5%, contributiei individuale la asigurarea pentru somaj 0,5 % si a contributiei individuale pentru asigurarile sociale de sanatate 5,5%. In a treia etapa se calculeaza venitul (salariul impozabil) prin scaderea din salariul net a deducerilor personale. Conform articolului 56 din L571/2003 privind codul fiscal actualizat, deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar obtinut pana la 1000 lei inclusiv, astfel: 394pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea personala este de 250 lei 395pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea personala este de 350 lei 396pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere deducerea personala este de 450 lei 397pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere deducerea personala este de 550 lei 398pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane in intretinere deducerea personala este de 650 lei Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute din salarii cuprinse intre 1000-3000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele prezentate anterior si se stabilesc prin ordin al Ministerului Finantelor Publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venit brut din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deduceri personale. Persoana aflata in intretinere poate fi sotul, sotia, copii sau alte rude ale salariatului pana la gradul al doilea inclusiv, ale carui venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar. In a patra etapa se stabileste impozitul pe veniturile din salarii prin aplicarea cotei de 16% asupra salariului impozabil. In a cincea etapa se calculeaza totalul retinerilor: Total retineri= CAS+FS+CASS+impozit/salariu+avans+rate marfuri+debite etc In a sasea etapa se determina restul de plata (chenzina a doua, lichidarea) prin deducerea din salariul brut a totalului retinerilor. Aplicatii: 399Pe data de 25 noiembrie 2008 se plateste salariatilor in numerar, pe baza listei de avans chenzinal, suma de 4000 lei. 425 A + D 4000 5311 A - C 4000 A+x-x=P 4000 [425=5311] 4000

400La sfarsitul lunii noiembrie pe baza statului de plata se inregistreaza salariile cuvenite personalului pentru munca prestata in valoare de 10.000 lei. 641 A + D 10000 421 P + C 10000 A+x=P+x 10000 [641=421] 10000 401La sfarsitul lunii noiembrie pe baza statului de plata se inregistreaza urmatoarele retineri din salarii: impozitul/salariu 16%, avansuri acordate in cursul lunii 4000 lei, CAS 9.5% (950 lei), fondul de somaj 0,5% (50 lei), CASS 5,5% (550 lei), retineri datorate tertilor 100 lei, debite in valoare de 50 lei. Presupunem total salarii impozabile = 7500 lei, impozit/salarii = 7500x16% = 1200 421 P 444 P 425 A 4313 P 4372 P 4314 P 427 P 4282 A 421 = % 444 425 4312 4372 4314 427 4282 - D + C - C + C + C + C + C - C 6900 1200 4000 950 50 550 100 50 6900 1200 4000 950 50 550 100 50

4. Pe data de 10 decembrie 2008 se achita in numerar salariatilor suma de 2550 lei (chenzina a doua fiind in valoare de 10000-6900=3100), datorita faptului ca un salariat nu s-a prezentat sa-si ridice salariul in valoare de 550 lei, rezulta salarii neridicate. 421 P 5311 A 426 P 421 = % 5311 426 - D 3100 - C 2550 + C 550 3100 2550 550

Cu ocazia intocmirii statului de plata se inregistreaza si obligatiile (contributiile) unitatii. Contributiile salariatilor se retin din salariile brute ale acestora, iar contributiile unitatii se inregistreaza pe cheltuieli. CAS-4311 Sunt 3 cote de CAS: 40229% pentru conditii normale de munca 40334% pentru conditii deosebite de munca 40439% pentru conditii speciale de munca Din aceste cote se scade 9.5% retinuta de la fiecare salariat rezultand prima cota de 19,5%, a doua de 24,5% si a treia de 29,5%. 405se inregistreaza CAS stiind ca unitatea are conditii normale de munca 19,5%, fondul de salarii brut fiind de 10.000 lei 4311 P + C 1950 6451 A + D 1950 1950 [6451=4311] 1950 406contributia la fondul de somaj (1% pt unitate) 4371 P + C 100 6452 A + D 100 100 [6452=4371] 100 407CASS 5,5% 4313.01 P + C 550 6453 A + D 550 550 [6453=4313.01] 550 408contributia unitatii pe fondul de accidente de munca si boli profesionale. Se calculeaza prin aplicarea unui procent cuprins intre 0,4 si 2% aplicat asupra salariilor brute in functie de clasa de risc in care se incadreaza activitatea economica principala a unitatii. Se inregistreaza contributia pentru risc 0,868% x 10.000 lei= 86.8 lei 6458 A + D 86,8 4381 P + C 86.8 86.8 [6458=4381] 86.8

409contributia si comisionul datorat ITM (Inspectoratului Teritorial de Munca) pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor care se calculeaza prin aplicarea unui procent diferentiat astfel: 4100,75% aplicat asupra fondului de salarii brute realizat de salariatii angajati cu contract de munca, pentru completarea carnetelor de munca ale angajatilor societatii, care se pastreaza in cadrul ITM; 4110,25% aplicat asupra fondului de salarii brute, atunci cand carnetele de munca se completeaza si se pastreaza de catre angajatori, cu avizul ITM. 635 A + D 75 447.01 P + C 75 75 [635=447.01] 75 0.75% x 10.000 = 75 412contributia unitatii la constituirea fondului de garantare 0.25%

6458 A + D 25 447.02 P + C 25 25 [6458 = 447.02] 25

analitic fond de garantare

g) contributia unitatii pentru concedii medicale si indemnizatii (FNUASS) 0,85%. 0.85% x 10000 = 85 6453 A + D 85 4313.02 P + C 85 85[6453=4313.02]85

analitic

FNUASS

Contributia angajatorului si unitatii se aplica in procentele corespunzatoare, se aplica la fondul brut de salarii. Calculul si plata sumelor corespunzatoare acestor contributii se efectueaza lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare fara a depasi acest termen legal. Pe data de 20 decembrie se achita contributiile angajatilor si ale societatii catre bugetul asigurarilor sociale, fondul de somaj, bugetul statului, etc. % =5121(5311) 5621.8 4312(-P) 950 4372(-P) 50 4314(-P) 550 444(-P) 1200 4311(-P) 1950 4371(-P) 100 4313.01(-P) 550

4381(-P) 447.01(-P) 447.02(-P) 4313.02(-P)

86.8 75 25 85

9.4 CREANTELE SI DATORIILE FISCALE Creantele fiscale reprezinta sume de incasat de la bugetul statului, situatie in care statul trebuie sa restituie anumite valori agentilor economici. TVA deductibila 4426> TVA colectata 4427=> TVA de recuperat Datorii fiscale ale unitatii(impozite taxe) sume datorate bugetului statului sau altor organisme publice, pot fi: 413impozite directe 414pe profit 415pe venit (microintreprinderi) 416pe salarii, etc. 417impozite indirecte sunt incluse in preturile produselor si platite de consumatorul final 418TVA 419accize 420 taxe vamale, etc. Exemplul 1: se inregistreaza impozitul pe profit datorat bugetului de stat, in valoare de 700 lei 691 ch. cu imp. pe profit 441 impozit pe profit A+x=P+x 700 [691=441] 700 A + D 700 P + C 700

9.5. CONTABILITATEA TREZORERIEI

Prin trezoreria unei unitati economice se intelege totalitatea mijloacelor banesti de care aceasta dispune pentru a putea face fata platilor scadente. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta si modificarile privind investitiile finale pe termen scurt, a disponibilitatilor banesti din conturile de la banci, casieria unitatii, a creditelor bancare pe termen scurt. 9.5.1 CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT Grupa 50 In cadrul acestora sunt evidentiate titlurile de valoare (actiuni, obligatiuni) achizitionate de societate in vederea obtinerii unor castiguri pe termen scurt (<1 an). Cu exceptia contului 509 varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt (P), toate celelalte conturi din grupa 50 au functie de activ. Se debiteaza cu titlurile de valoare achizitionate sau rascumparate si se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor scoase din gestiune. SFD reprezinta valoarea titlurilor pe termen scurt aflate in portofoliul unei societati. Contul 509 si analiticele sale: 421au functie de pasiv 422se crediteaza cu sumele datorate de catre unitatea economica pentru titlurile de valoare pe termen scurt achizitionate 423in debit se inregistreaza achitarea sumelor datorate. 424SFC reflecta datoria neachitata Aplicatia A: 1. SC ALFA SA cumpara 500 actiuni de la o entitate afiliata la un pret de cumparare de 3 lei actiunea, din care 40% se achita imediat in numerar. 501 A + D 1500 5311 A - C 600 5091 P + C 900 A+x-x=P A+x=P+x 501= % 1500 5311 600 5091 900 425peste 2 saptamani se achita diferenta ramasa, conform ordinului de plata 5091 P - D 900 5121 A - C 900 A-x=P-x 900 [5091=5121] 900

426datorita unei conjuncturi favorabile se vand 400 actiuni la un pret de vanzare de 3,5 lei/actiune. 501 A - C 1200 461 A + D 1400 7642 P + C 200 461= % 1400 501 1200 7642 200 A-x+x=P A+x=P+x Creantele rezultate din vanzarea titlurilor de valoare (sau din vanzarea imobilizarilor) se inregistreaza in contul 461 (debitori diversi). Creantele rezultate din vanzarea stocurilor, prestarii de servicii, efectuarii de lucrari se inregistreaza in contul 411 - clienti. 427datorita tendintei de scadere a pretului acestor actiuni, unitatea hotaraste sa vanda si celelalte actiuni ramase la un pret de 2,8 lei/ actiunea prin incasarea imediata in numerar. 501 A 5311 A 6642 A % =501 5311 6642 - C 100x3=300 + D 100x2.8=280 + D 20 300 280 20

Aplicatia B: 1. SC GAMA SA achizitioneaza de la SC ALFA SA un pachet de 400 obligatiuni la un pret de vanzare de 5 lei/obligatiune pe care le achita imediat prin ordin de plata. 506 A + D 400x5=2000 5121 A - C 2000 A+x-x=P 2000[506=5121]2000 2. se vand 300 obligatiuni la un pret de vanzare de 5,2 lei/ obligatiunea cu incasare imediata in numerar. 506 A C 300x5=1500

5311 A 7642 P 5311= % 506 7642 A-x+x=P A+x=P+x

+ D 300x5,2=1560 + C 60 1560 1500 60

3. se constituie o ajustare pentru deprecierea unor actiuni, datorita scaderii cursului lor la bursa in valoare de 50 lei. 598 P + C 50 6864 A + D 50 A+x=P+x 50 [6864=598] 50 4. in urma vanzarii titlurilor pentru care s-a constituit ajustarea pentru deprecierea de valoare, aceasta se va anula pentru ca nu mai are obiect, trecndu-se la venituri. 598 P - D 50 7864 P + C 50 A=P+x-x 50 [598=7864] 50 9.5.2 CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR BANCARE Agentii economici isi pastreaza cea mai mare parte a mijloacelor banesti in conturi curente la banci prin intermediul carora se efectueaza majoritatea operatiunilor de incasari si plati fara utilizarea efectiva a numerarului. CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN CONTURILE BANCARE Include operatiuni cu valori de incasat, operatiuni de incasari si plati prin conturile curente, creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente. contul 511- valori de incasat are functie de activ conturile 5121 si 5124 sunt conturi bifunctionale deoarece functioneaza ca niste conturi de disponibilitati pastrate la banca cat ca si conturi de credite bancare pe termen scurt, creditele de trezorerie acordate de banci pe baza unor linii de creditare care au un plafon minim stabil si care se acorda numai pe masura efectuarii unor plati pentru unitatea emitenta sau in cazul ridicarii de numerar de la banca. n debit se inregistreaza sumele incasate, depuse sau virate in cont, iar in credit se inregistreaza sumele curente achitate sau ridicat din cont. SFD reprezinta disponibilul aflat in contul curent, iar SFC reprezinta creditele primite de la banca prin intermediul contului curent. Aplicatie: 1. O societate primeste de la un client un bilet la ordin in valoare de 2500 lei,

reprezentand plata unei lucrari efectuate. Ulterior biletul la ordin este remis bancii in vederea incasarii. a) acceptarea biletului la ordin 413 A + D 2500 411 A - C 2500 A+x-x=P 2500 [413=411] 2500 b) remiterea biletului la ordin spre incasare 5113 efecte de incasat A + D 2500 413 efecte de primit A - C 2500 A+x-x=P 2500 [5113=413] 2500 c) incasarea biletului la ordin 5113 A - C 2500 5121 A + D 2500 A+x-x=P 2500[5121=5113]2500 2. se achita o datorie fata de un furnizor in valoare de 500 euro, stiind ca la data inregistrarii datoriei 1 euro = 3.3 lei, iar la data platii era de 3.5 lei. 401 P - D 500 x 3.3= 1650 5124 A - C 500 x 3.5= 1750 665 A + D 100 % = 5124 1750 401 1650 665 100

9.5.3

CONTABILITATEA

DISPONIBILITATILOR

IN

NUMERAR

5311, 5314, 532 sunt conturi de activ. - in debit se inregistreaza sumele incasate prin casieria unitatii - in credit se inregistreaza platile efectuate prin casierie - SFD reprezinta numerarul existent in casierie. Toate operatiile de incasari si plati in numerar insotite de documentele justificative corespunzatoare se inregistreaza zilnic in registrul de casa. Pentru operatiile dintre conturile de trezorerie 5311 si 5121, intre 541 si 5121 se foloseste un cont intermediar 581 Viramente interne, cont de activ. Exemplu: Casierul ridica de la banca 700 lei.

5121 A - C 700 581 A + D 700 700 [581=5121] 700 581 A - C 700 5311 A + D 700 700 [5311=581] 700 Se incaseaza de la un client extern suma de 1000 in numerar, stiind ca la data inregistrarii creantei 1 euro = 3.4 lei, iar la data incasarii 1 euro = 3.5 lei. 411 A 5314 A 765 P 5314 = % 411 765 - C 1000 x 3.4= 3400 + D 1000 x 3.5= 3500 + C 100 3500 3400 100

CONTABILITATEA ALTOR VALORI Agentii economici au dreptul sa pastreze in casieria unitatii alte valori reprezentate de timbre postale si fiscale, bilete de tratament si odihna, tichete de calatorie. Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 532: 428in debit se inregistreaza achizitionarea acestora la pret de cumparare 429in credit se inregistreaza consumarea acestor valori 430SFD reprezinta alte valori existente in casieria unitatii. Exemplu: 1. o societate comerciala achizitioneaza timbre in valoare de 20 lei cu plata in numerar 5321 A + D 20 5311 A - C 20 20 [5321=5311] 20

2. la sfarsitul lunii se inregistreaza consumul de timbre postale in valoare de 15 lei 626 A + D 15 5321 A - C 15 15 [626=5321]15

9.5.4 CONTABILITATEA ACREDITIVELOR Acreditivele au aparut in scopul cresterii increderii furnizorilor, in legatura cu plata bunurilor sau serviciilor prestate clientilor. Atunci cand furnizorii nu au suficienta incredere in clientii lor, solicita acestora deschiderea de acreditive, adica de conturi deschise in favoarea lor din care se pot folosi pe masura respectarii obligatiilor contractuale. Se folosesc conturile 5411 si 5412 care sunt de activ: 431in debit se inregistreaza valoarea acreditivelor deschise la dispozitia furnizorilor 432in credit se inregistreaza sumele platite furnizorului si trecerea sumelor in contul de disponibilitati, ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivelor 433SFD reprezinta valoarea acreditivelor deschise Exemplu: a) se deschide un acreditiv in valoare de 1500 lei pe un termen de 2 luni in favoarea unui furnizor de materii prime. 581 A + D 1500 5121 A - C 1500 1500 [581=5121] 1500 5411 A + D 1500 581 A - C 1500 1500 [5411=581] 1500 b) in cursul lunii se achizitioneaza de la furnizor materii prime in valoare de 1000 lei, TVA 19%. 401 P + C 1190 301 A + D 1000 4426 A + D 190 % = 401 1190 301 1000 4426 190 c) se inregistreaza plata furnizorului prin acreditiv 401 P - D 1190 5411 A - C 1190

1190 [401=5411] 1190 d) la sfarsitul celor 2 luni se inchide acreditivul ramas 581 A + D 310 5411 A - C 310 310 [581=5411] 310 5121 A + D 310 581 A - C 310 310[5121=581]310 Operatiunile intre conturile de la banci, precum si intre conturile de la banci si casieria unitatii se inregistreaza prin contul 581-Viramente interne (activ): 434in debit se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in contul 581 435in credit se inregistreaza sumele iesite din contul 581 care vor aparea intr-un alt cont se trezorerie 436nu prezinta sold final (de regula) Acest cont a fost introdus cu scopul evidentierii sumelor in intervalul de timp dintre momentul depunerii la banca pe baza de borderou a ordinelor de plata si a documentelor justificative si in momentul consemnarii acestora in extrasul de cont. Exemplu: SC ALFA SA ridica de la banca suma de 2500 lei pe baza cecului de numerar cu scopul achitarii avansului chenzinal. 437iesirea numerarului din contul de la banca 5121 A - C 2500 581 A + D 2500 2500 [581=5121] 2500 438intrarea numerarului in casierie 581 A - C 2500 5311 A + D 2500 2500 [5311=581] 2500 439plata avansului chenzinal 425 A + D 2500 5311 A - C 2500 2500 [425=5311] 2500

9.5.5 CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT Aceste credite reprezinta surse de finantare pe o perioada mai mica de un an; se utilizeaza pentru completarea surselor proprii de finantare ca modalitate de finantare a activelor circulante. Se foloseste contul 5191 - Credite bancare pe termen scurt, cont de pasiv: 440in credit se inregistreaza creditele bancare pe termen scurt primite de la banca 441in debit se inregistreaza rambursarea creditelor 442SFC reflecta creditele nerambursate 5198 - dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (pasiv) 666 - cheltuieli privind dobanzile Exemplu: SC Beta SA inregistreaza primirea unui credit bancar pe termen scurt pe termen de 12 luni, in valoare de 36.000 lei, cu o dobanda de 15% pentru finantarea activelor circulante: 443sa se inregistreze primirea creditului 444sa se inregistreze dobanda lunara 445plata la sfarsitul primei luni a dobanzii si a primei rate de credit stiind ca va fi rambursata in rate egale a) 5191 CBTS P + C 36.000 5121 CCB A + D 36.000 36000 [5121=5191] 36000

b) dobanda lunara = 36.000 x15% / 12 luni = 450 666 A + D 450 5198 P + C 450 450 [666=5198] 450 c) rata lunara= 36.000 / 12=3000 5121 A 5191 P 5198 P % = 5121 5191 5198 C 3450 D 3000 D 450 3450 3000 450

d) calculul si inregistrarea dobanzii in prima luna

dobanda luna II= (36000-3000) x 15% / 12 = 412,5 666 A + D 412,5 5198 P + C 412,5 412,5 [666=5198] 412,5 Tot in cadrul clasei V este contul 518 - Dobanzi, care este bifunctional si se descompune in: 4465186 - Dobanzi de platit (pasiv): aferente creditelor de trezorerie primite de la banci 4475187- Dobanzi de incasat (activ): pentru disponibilitatile pastrate in conturile curente Exemplul I: Se inregistreaza dobanda de platit catre banca pentru creditele de trezorerie primite prin contul curent in valoare de 120 lei. 666 A + D 120 5186 P + C 120 120 [666=5186] 120 Se achita dobanda de platit catre banca. 5186 P - D 120 5121 A - C 120 120 [5186=5121] 120 Se inregistreaza dobanda de primit de la banca in valoare de 80 lei, pentru disponibilitatile banesti pastrate in cont. 5187 A + D 80 766 P + C 80 80 [5187=766] 80 A doua zi se inregistreaza incasarea dobanzii. 5187 A - C 80 5121 A + D 80 80 [5121=5187] 80 Exemplul II: SC X SA primeste de la SC Y SRL o fila de CEC in valoare de 3500 lei, reprezentand contravaloarea produselor finite vandute. 5112 A + D 3500

411 A - C 3500 3500 [5112=411] 3500 A doua zi CEC-ul se depune la banca si se incaseaza conform extrasului de cont. 5112 A - C 3500 5121 A + D 3500 3500 [5121=5112] 3500

10. CONTABILITATEA SI IMPOZITAREA PROFITULUI


PROFITUL este surplusul obtinut de o societate comerciala atunci cand venitul total pe care acesta in obtine din toate activitatile sale depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati. PROFITUL BRUT (profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale este calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor (efectuate in limitele premise) din venitul total obtinut de societate. PROFITUL NET se calculeaza prin scaderea din profitul brut a cotelor de impozit de profit. IMPOZITUL PE PROFIT este un impozit personal iar in cadrul reformei fiscale din Romania, impozitul pe profit ocupa un rol important atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetare cat si prin influentarea activitatilor generatoare de profit. PLATITORII IMPOZITULUI PE PROFIT Sunt obligati la plata impozitului pe profit si denumiti, in continuare contribuabili: a) persoanele juridice romne;

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent n Romnia; c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica; d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana. EXCEPII DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT: a) trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei; b) instituiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i disponibilitile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile ulterioare, i Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare, dac legea nu prevede altfel; c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in conformitate d) fundatiile cu romane prevederile constituite cuprinse ca urmare in a titlul unui IV; legat;

e) cultele religioase, pentru: venituri obinute din producerea i valorificarea obiectelor i produselor necesare activitii de cult, potrivit legii, venituri obinute din chirii, alte venituri obinute din activiti economice, venituri din despgubiri n form bneasc, obinute ca urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent i/sau n anii urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de cult, pentru lucrri de construcie, de reparaie i de consolidare a lcaurilor de cult i a cldirilor ecleziastice, pentru

nvmnt, pentru furnizarea, n nume propriu i/sau n parteneriat, de servicii sociale, acreditate n condiiile legii, pentru aciuni specifice i alte activiti nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioas i regimul general al cultelor. f) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare; g) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru i) j) k) Fondul Fondul intretinerea de Banca de garantare a si a repararea investitorilor, private, proprietatii infiintat a infiintat potrivit potrivit comune; legii. legii. h) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii; compensare Nationala pensiilor Romaniei.

(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a) b) c) cotizatiile contributiile taxele de si banesti taxele sau in de natura ale inscriere membrilor potrivit ale si in membrilor; simpatizantilor; vigoare; sportive; si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

inregistrare

stabilite

legislatiei

d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii e) donatiile

f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite; g) h) veniturile resursele pentru din care fonduri se datoreaza publice sau impozit din finantari pe spectacole; obtinute nerambursabile;

i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu

taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. l) sumele primite ca urmare a nerespectrii condiiilor cu care s-a fcut donaia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de ctre organizaiile nonprofit, n anul curent sau n anii urmtori, pentru realizarea scopului i obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dup caz; m) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele dect cele care sunt titlului utilizate n activitatea economic; III. (3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz. COTA DE IMPOZIT PE PROFIT Cota de impozit pe profit este 16%, cu exceptiile prevazute de LEGEA NR.571 / 2003 privind CODUL FISCAL. n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. MODUL DE CALCUL AL IMPOZITULUI PE PROFIT Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusive din castiguri de orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile neductibile, deci impozitul pe profit, ca obligatie a agentului economic, se stabileste extracontabil. In cazul impozitului pe profit nu sunt luate in calcul veniturile inregistrate in conturile 711, 721, 722. De asemenea nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net. Sunt considerate venituri neimpozabile: a) dividendele primite de la o persoana juridica romana; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor; e) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca; h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil; k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor; m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele

cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; 2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; f) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22; g) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23; h) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24; i) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; j) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; k) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate

in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%; l) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop; m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania; b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme; d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor; g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora; i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. c); j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III; l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III; m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte; n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: 1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri; 2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale; r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza

ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m); s) cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora. PROFITUL IMPOZABIL STABILIT si IMPOZITUL pe PROFIT se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. TERMENUL IN CARE SE RECUPEREAZA PIERDEREA ANUALA, DECLARATA DE CONTRIBUABIL PRIN DECLARATIA DE IMPOZIT PE PROFIT. Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora . Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica, in cazul in care are loc divizarea sau fuziunea. Contribuabilii care pe o perioada de 3 ani consecutiv au realizat numai pierderi intra automat in obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au dus la nerealizarea de profit . PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT Contribuabilii au obligaia de a plti impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei si a societatilor bancare care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul. Plata se face in lei. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, o suma egala cu impozitul datorat pe luna nomebrie a aceluiasi an, pana la data de 25 ianuarie inclusive a anului urmator, urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil. CONSECINTELE NERESPECTARII TERMENULUI DE PLATA A

IMPOZITULUI PE PROFIT Pentru plata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de intarziere, potrivit O.G. nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare. Deci in cazul in care sumele reprezentand impozitul pe profit nu sunt platite in termenele legale, contribuabilul este obligat la plata majorarilor de intarziere. Majorarile se determina pentru suma neplatita pe perioada cuprinsa intre data la care trebuia sa se realizeze plata si data la care se plateste efectiv. Daca se platesc sume in plus, agentul economic poate solicita (prin cerere de restituire) organului fiscal, fie compensarea sumei cu alte obligatii fiscale, fie restituirea sumei. In afara de majorari, se pot aplica si amenzi contraventionale pentru unele fapte ce nu sunt considerate infractiuni, amenzi ce trebuie platite in termen de 5 zile. Exemplu: depunerea cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv, a declaratiei de impunere; nefurnizarea informatiilor necesare determinarii obligatiei fiscale, etc. Executarea silita este o alta sanctiune ce consta in virarea sumei impozitului intarziat la plata pe baza dispozitiei organului fiscal din contul bancar al contribuabilului direct in contul bugetului de stat. CONTROLUL ASUPRA CORECTEI DETERMINARI A PROFITULUI IMPOZABIL, IMPOZITULUI PE PROFIT SI A PLATII ACESTUIA. Constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor, precum si a majorarilor de intarziere aferente, reglementate de O.G. nr 70/1994 se efectueaza de organele fiscale din subordinea Directiilor Generale a Finantelor Publice judetene si a municipiului Bucuresti. Cu ocazia controlului se va urmari respectarea de catre platitori a realitatii si legalitatii, atat a veniturilor cat si a cheltuielilor, determinarea profitului impozabil, aplicarea cotelor legale pentru stabilirea impozitului, varsarea integrala si la termen a acestuia, reflectarea corecta si la zi, in evidenta contabila, a tuturor operatiilor efectuate, etc. ROLUL IMPOZITELOR Rolul ce revine impozitului, ca resursa de finantare a cheltuielilor publice, dar si ca

variabila cu impact direct asupra venitului disponibil si implicit a consumului personal, investitiilor private, productiei, ofertei si ocuparii fortei de munca, este avut in vedere si in modelele de crestere economica echilibrata. Potrivit datelor statistice, prelucrate de catre A. Laffer, interdependenta ce se realizeaza intre incasarile statului din impozite pe venit (profit) si cota procentuala de impozit (aplicata) evolueaza conform curbei din graficul prezentat in figura urmatoare.

Din grafic se poate observa ca, pana la un anumit nivel de urcare a cotei procentuale a impozitului, se inregistreaza o crestere a incasarilor din impozite, dupa care (depasindu-se acel nivel) incasarile la buget tind sa scada drastic. Aceasta inseamna ca o cota progresiva prea ridicata a impozitului pe venit, respective pe profitul firmelor, determina o curba descendenta a incasarilor, ca reactie din partea platitorilor nevoiti sa-si restranga investitiile si activitatea, ceea ce atrage dupa sine o reducere a productiei realizate si a bazei de calcul a impozitelor. In aceste conditii, se poate admite ca, la o cota tot mai inalta a impozitului, ramane un venit disponibil tot mai redus, nestimulativ si insuficient pentru a realiza noi investitii, ca suport al extinderii capacitatilor de productie si al crearii de locuri de munca, aceasta practica avand, pe ansamblu, un impact negativ asupra interesului de a munci, economisi si investi, precum si asupra dezvoltarii societatii. In raport cu concluziile deprinse in baza curbei Laffer, apare necesara incadrarea in limite acceptabile ale cotei de impozitare a veniturilor (profitului), care sa favorizeze mentinerea unui ritm ascendent al investitiilor si productiei. In aceasta baza ar urma ca venitul global (asupra caruia se calculeaza impozitul) sa creasca, permitand realizarea unor incasari mai mari la bugetul statului pe seama dimensiunilor sporite ale bazei de calcul si nu prin majorarea cotelor de impozit. TEORIA SI PRACTICA IMPOZITARII PROFITULUI Impozitul pe profit este una din formele de baza in alimentarea bugetului national, pe seama veniturilor agentului economic. Din punct de vedere a regimului financiar, legea impozitului pe profit cuprinde numeroase reglementari, probabil din timp in timp interschimbabile, important fiind de

retinut ca impozitul inregistrat in titlul unui exercitiu trebuie sa cuprinda, in acelasi timp: 448suma impozitelor imediat exigibile; 449suma impozitelor amanate (care vor deveni exigibile ulterior, la o scadenta cunoscuta, dar a caror suma nu poate fi identificata de o maniera certa. 1. Suma impozitelor latente nu trebuie sa faca obiectul unei contabilitati, fiind vorba de simple eventualitati. 2. In afara acestora, din teoria si practica generala a impozitarii profitului mai trebuie retinute si alte conceptii de interes atat pentru fiscalitate cat si pentru agentii economici intre care mecanismul impunerii amanate. Impozitele pot corespunde fie la active (creante) fie la pasive (datorii) provenind din: a) diferente temporare intre calculul contabil si rezultatul fiscal care sunt relative fie la rezultatul activitatilor ordinare; fie la rezultatul extraordinar; impozitele amanate atasate pot fi active sau pasive. b) subventii pentru investitiile primite la nivelul sumei nete ramase de integrat la rezultatul fiscal; impozitele amanate atasate pot fi active sau pasive. 3. O alta problema specifica o reprezinta reporturile deficitare de impozite, in analiza carora trebuie sa se tina seama daca: 450este vorba de deficituri fiscale raportabile asupra profiturilor anterioare totale si care fac sa apara o anumita creanta in principiul sau si in suma sa asupra statului: aceasta constituie o creanta achizitionata de catre agentul economic, care trebuie sa figureze cu acest titlu la activ; 451este vorba de deficite fiscale reportabile asupra profiturilor realizate ulterior; creanta de impozitare care rezulta nu poate fi pusa in evidenta decat atunci cand imputatia sa este probabila. In lipsa respectarii acestor caracteristici, creanta de impozit rezultand din raporturile deficitare este calificata drept creanta de impozit latent. 4. Calculul impozitelor este iarasi o problema ce tine de legislatia financiara a fiecarei tari, dar unele reguli au un caracter industriabil: 452suma impozitelor exigibile este calculata in virtutea principiilor si regulilor legislatiei fiscale in vigoare in titlul exercitiului unde rezultatul este determinat ;

453suma impozitelor amanate se calculeaza la cota de impunere calculata oficial, la care elementele de reintegrare sau de dedus vor fi impuse sau deduse. 5. Daca avem in vedere prevederile legislatiei noastre financiar-fiscale cu privire la impozitarea profitului, mai trebuie luate in considerare si urmatoarele: a) impozitul pe profit se datoreaza bugetului administratiei centrale de stat sau bugetelor locale de catre regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si de credit etc. b) impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea a doua categorii de cote in functie de marimea profitului (in transe) cumulat de la inceputul anului; sau marimea lui peste limita capitalului propriu, etc. c) impozitul pe profit, perfect cert, se calculeaza la inchiderea exercitiului anual, dar cat mai exact trebuie sa fie si cel trimestrial si pe cat posibil chiar si impozitul lunar. Oricum, impozitul datorat se determina asupra profitului si cu luare in considerare a elementelor de amanare sau reexigibilizare cumulate de la inceputul anului ; d) firmele cu capital privat sau mixt, beneficiaza de anumite scutiri de impozit pe profit intre 5 ani si respectiv 6 luni, in functie de obiectul activitatii, urmarindu-se dezvoltarea unitatilor productive. De asemenea partea din profitul final repartizata pentru largirea si modernizarea bazei tehnico-materiale, a tehnologiilor de fabricatie sau extinderea activitatii, precum si pentru investitii destinate protectiei mediului, se impune cu o cota redusa la jumatate, fata de marja obisnuita ; e) profitul net cuvenit partii straine din societatea comerciala cu capital partial sau integral strain, dupa plata impozitului obisnuit se supraimpoziteaza si cu o cota de 10% in cazul in care se transfera in strainatate; f) nu exista, deocamdata, nici o prevedere expresa cu privire la amanarea la plata a impozitului pe profit. Aici problemele sunt foarte clare sub aspectul rationamentelor lor, dar se complica in functie de prevederile legislative in materie de impozitare a profitului. Deci trebuie avute in vedere astfel de aspecte precum: - reducerile totale sau partiale de impozit ce opereaza asupra diferitelor genuri de activitati sau asupra unor categorii de agenti economici (invalizi, actiuni umanitare, etc). - scutiri de impozit petru anumite intervale de timp care, de regula, nu se suprapun

unei intregi perioade de gestionare de un an ; - exista anumite cheltuieli pentru care legea poate pretinde sa se deduca din partea de profit ce revine agentului economic, impozitul pentru partea impozitare (spre exemplu impozitul pentru partea din suma totala a salariilor ce depasesc fondul maxim de referinta); - cheltuielile si veniturile ce se iau in calcul la determinarea profitului impozabil (mai exact in termenii nostri a REZULTATULUI ACTIVITATII ORDINARE) nu sunt exhaustive, spre exemplu nu se recomanda a fi luate cu caracter exceptional. - mecanismul de functionare a conturilor si determinare a rezultatelor exercitiului rezolva si actuala problema a ceea ce exista in legislatia noastra sub denumirea de cheltuieli ce se scad din rezultatele financiare, dar, pe parcurs mai pot aparea si orice astfel de exceptii. 6. Tehnica generala a impozitarii profitului si plata lui sunt supuse si regulii previziunii ca urmare necesitatii alimentarii cu fluiditate cat mai constanta a bugetului national. In acest scop, baza de impozitare curenta ar trebui, dupa parerea unora sa devina bugetul de venituri si cheltuieli pe care fiecare agent economic este obligat sa-l intocmeasca inainte de inceperea exercitiului fiscal si sa-l depuna la organele Directiei Finantelor Publice. 7. Regulile generale ale practicii economice ne mai cer ca fiecare din impozitele exigibile trebuie sa fie repartizate dupa cum urmeaza: - pe rezultatul activitatilor ordinare; - sau pe seama rezultatului extraordinar. Aceasta repartizare se opereaza intr-o analiza a bazelor de impozitare (rezultat al activitatilor ordinare/rezultat extraordinar), la care sunt aplicate cotele de impozitare. In acest sistem relativ complicat, pachetul conturilor pentru organizarea unei evidente cat mai riguroasa a impozitului pe profit datorat, cuprinde, printre altele: 441 Impozitul pe profit 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit. Sistemul operational de impozite si taxe este evidentiat in contabilitatea financiara in clasa 4, prin intermediul grupei de conturi 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate dispuse astfel:

441 Impozitul pe profit reprezinta unul din principalele venituri bugetare si cu o frecventa relativ mare (lunar) in ceea ce priveste operatiile de calcul si inregistrare. Cu ajutorul contului 441 se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit. Este cont Bifunctional. In creditul contului 441 Impozitul pe profit se inregistreaza: - sumele datorate de unitate catre bugetul statului/bugetele locale, reprezentand impozitul pe profit/impozitul pe venit (691, 698); - impozitul pe profit/venit aferent exercitiului financiar anterior in cazul corectarii erorilor contabile (658); In debitul contului 441 Impozitul pe profit se inregistreaza: - sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentand impozitul pe profit/venit (512); - datorii anulate (758) Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele varsate in plus. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR Cheltuielile reprezinta consumul de bunuri aflate in gestiunea unitatii, precum si cheltuielile reprezentand salarii, contributii platite catre bugetul de stat, etc. Cheltuielile sunt: 454de exploatare (grupa 60) 455financiare (grupa 66) - diferente nefavorabile de curs valutar, dobanzi aferente creditelor, sconturi acordate 456extraordinare (grupa 67) - cheltuieli survenite in urma unor evenimente neprevazute; Cheltuielile cu amortizarea, provizioanele (grupa 68) se evidentiaza distinct, in functie de natura lor. Contabilitatea cheltuielilor se tine cu ajutorul clasei 6 de conturi (activ). Exemplu: Se inregistreaza in cursul lunii urmatoarele cheltuielile: 457se dau in consum materii prime in valoare de 500 lei si materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de 300 lei 458se primeste factura de telefon in valoare de 400 lei, TVA 19% 459se inregistreaza cheltuielile cu salariile in valoare de 7000 lei 460se inregistreaza o factura de reparatii executate de un furnizor, in valoare de 200 lei 461se inregistreaza cheltuieli cu dobanda aferenta unui credit bancar pe termen lung, in valoare de 200 lei

462se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea unei cladiri, in valoare de 100 lei 1. 601 A + D 500 301 A - C 500 500 [600=301] 500 603 A + D 300 303 A - C 300 300 [603=303] 300

2. 626 A 4426 A 401 P % = 401 626 4426

+ D 400 + D 76 + C 476 476 400 76

3. 641 A + D 7000 421 P + C 7000 7000 [641=421] 7000 % = 401 2380 4426 380 611 2000 4. 611 A + D 2000 4426 A + D 380 401 P + C 2380 5. 666 A + D 200 1682 P + C 200 200 [666=1682] 200 6.

6811 A + D 100 2812 P + C 100 100 [6811=2812] 100 7. Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli prin contul 121 121 = % 10500 601 500 603 300 611 2000 626 400 641 7000 666 200 6811 100 601 603 611 626 641 666 6811 121 A A A A A A A A/P + C C C C C C C D 500 300 2000 400 7000 200 100 10500

CONTABILITATEA VENITURILOR CLASA 7 In contabilitate veniturile din vanzarile de bunuri se inregistreaza in momentul livrarii acestora, pe baza facturii sau avizului de expeditie sau in alte conditii prevazute in contract. Exemplu: Se inregistreaza in cursul lunii urmatoarele operatiuni: 463se vand produse finite in valoare de 2000 lei, TVA 19%, cost de produc ie 1200 lei 464se inregistreaza factura privind lucrarile executate unui client in valoare de 3000 lei, TVA 19% 465se vand marfuri in valoare de 5000 lei, TVA 19% 466se inregistreaza incasarea prin banca a unor penalitati pentru nerespectarea termenelor de plata prevazute in contract, in valoare de 200 lei 467se inregistreaza obtinerea din productie proprie a unei instalatii in valoare de 6000 lei 411 = % 701 2380 2000

4417 380 8. a) vanzarea 411 A + D 2380 4427 P + C 380 701 P + C 2000 b) scaderea din gestiune 1200 [711=345] 1200 711 P - D 1200 345 A - C 1200 411 = % 704 4427 9. 704 P 4427 P 411 A 3570 3000 570 + C 3000 + C 570 + D 3570

411 = % 5950 707 5000 4427 950 707 P + C 5000 4427 P + C 950 411 A + D 5950 10. 11. 7581 P + C 200 5121 A + D 200 200 [5121=7581] 200 12. 2131 A + D 6000 722 P + C 6000 6000 [2131=722] 6000 13. la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri prin contul 121

701 704 707 722 7581 121

P P P P P A/P

D D D D D C

2000 3000 5000 6000 200 16200

% =121 16200 701 2000 704 3000 707 5000 722 6000 7581 200 inchiderea contului 711 711 A/P - C 1200 121 A/P + D 1200 1200 [121=711] 1200 14. nchiderea conturilor de TVA (regularizarea TVA): 4427= % 1900 4426 456 4423 1444 Rc 4427 > Rd4426 4423 4427 P - D 1900 4426 A - C 456 4423 P + C 1444

CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT Conform legislatiei in vigoare, se aplica o cota de 16% asupra profitului impozabil. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile care s-au efectuat in scopul realizarii acestor venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si cheltuielile nedeductibile.

Rezultatul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Deduceri fiscale + cheltuieli nedeductibile Cheltuielile nedeductibile (nu se pot scadea): 468cheltuieli cu impozitul/profit 469amenzi, penalitati, cheltuieli de protocol si sponsorizare peste limita prevazuta de lege, 470cheltuieli inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ 471sume utilizate pentru majorarea provizioanelor si rezervelor peste limita prevazuta de lege. Pentru microintreprinderi se inregistreaza impozit pe venit in procent de 2,5% (valoarea pentru anul 2008 conform Codului Fiscal din 2008) asupra veniturilor din vanzari (cifra de afaceri realizata). Evidenta impozitului pe profit/pe venit se face cu ajutorul conturilor 4411, 4412. Exemplu: O societate comercial nregistreaz urmtoarele operaiuni: 472s-au dat in consum materii prime in valoare de 2000 lei, materiale consumabile in valoare de 150 lei 301 A - C 2000 601 A + D 2000 2000 [601=301] 2000 302 A - C 1500 602 A + D 1500 1500 [602=302] 1500 2) se nregistreaz factura de energie electric n valoare de 3.000 de lei, TVA 19%. % = 401 3570 605 3000 4426 570 605 A + D 3000 4426 A + D 570 401 P + C 3570

3) Se achiziioneaz materiale de natura obiectelor de inventar n valoare

de 1.000 de lei, TVA 19%. % = 401 1190 4426 190 303 1000 303 A + D 1000 4426 A + D 190 401 P + C 1190

411 = % 23800 701 20000 4427 3800 4) a) vanzarea produselor finite: 411 A + D 23800 701 P + C 20000 4427 P + C 3800

b) descarcarea produselor finite din gestiune 15000 [711=345] 15000 345 A - C 15000 711 P - D 15000 5) Rd4426 < Rc4427 => 4423 TVA de plata (pasiv) 4426 A - C 1140 4427 P - D 3800 4423 P + C 2660

6) se achita TVA de plata catre buget 4423 P - D 2660 5121 A - C 2660

2660 [4423=5121]2660 7) Presupunem situatia in care la sfarsitul lunii situatia din conturile 4426 si 4427 este urmatoarea: D 4426 C 380 1140 190 570 RD:1140 RC:1140 D 570 4427 570 C

RD: 570 RC: 570

D 570

4424

RD:570 SFD:570 Rd4426 >Rc4427 => 4424 TVA de recuperat (activ)

4426 A 4427 P 4424 A + % = 4426 4427 4424

C 1140 D 570 D 570 1140 570 570

8) se primeste o factura pentru reparatii de 2500 lei, TVA 19% 611 A + D 2500 4426 A + D 475 401 P + C 2975 9) se primeste factura de telefon in valoare de 150 lei, TVA 19%. 626 A + D 150 4426 A + D 28.5 401 P + C 178.5 10) se inregistreaza salariile cuvenite personalului in valoare de 5000 lei. 641 A + D 5000 421 P + C 5000 5000 [641=421] 5000 11) se inregistreaza dobanda aferenta unui credit bancar pe termen lung in valoare de 100 lei 666 A + D 100 1682 P + C 100 100 [666=1682] 100 12) se obtin produse finite la un cost de productie de 11250, care se vor vinde clientilor la un pret de vanzare de 18000 lei, TVA 19%. a) obtinerea de produse finite 11250 [345=711] 11250 b) vanzarea produselor finite 411= % 21420 701 18000 4427 3420 c) scaderea din gestiune a produselor finite vandute 11250 [711=345] 11250 13) se obtine din productie proprie o instalatie in valoare de 2000 lei 2131 A + D 2000 722 P + C 2000 2000 [2131=722] 2000

14) la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri si cheltuieli in vederea determinarii rezultatului 601 A - C 2000

602 611 626 641 666 121 701 722 121

A A A A A A/P P P A/P

+ +

C C C C C D D D C

1500 2500 150 5000 100 11250 18000 2000 20000

15) calculul si inregistrarea impozitului pe profit Imp/pr= 16% x 8750=1400 691 A + D 1400 441 P + C 1400 1400 [691=441] 1400 16) inchiderea contului 691 - cheltuieli cu impozitul/profit 691 A - C 1400 121 A/P + D 1400 1400[121=691]1400

Impozitul pe veniturile microntreprinderilor O microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n proporie de peste 50% din veniturile totale; b) are de la 1 pana la 9 salariai inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depait echivalentul n lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice. Cota de impozitare pe veniturile microntreprinderilor este: 2% n anul 2007; 2,5% n anul 2008; 3% n anul 2009.

11. Bibliografie Iacob Petru Pntea Contabilitatea Romneasc armonizat cu Directivele Contabile Europene, Editura Intelcredo, 2003; Maria Popan Contabilitate manual, Editura Oscar Print, 2001; Alexandru Slceanu - Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Editura UPG, 2007; Revista Tribuna Economic 473numrul 6/11 februarie 2004 474numrul 11/17 martie 2004 475numrul 12/24 martie 2004 476numrul 52/29 decembrie 2004 Codul Muncii Legea nr.53/2003 477Legea nr.346/2003 478Legea nr.583/2004 Monitorul Oficial, Partea I - nr.1228 din 21/12/2004 - nr. 1281 din 30/12/2004 Ordinul emis de Ministerul Finanelor Publice, 10 ianuarie 2005 Codul fiscal al Romniei - 2008.