Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA PETROL-GAZ, PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : ECTS

Turismul cultural in Spania

Coordonatori : Lect. univ. dr. Adrian Nedelcu.

Studenti Grupa 5236

2010-2011 0

Cuprins

Capitolul 1. Turismul cultural 1.1. Turism cultural concept 1.2. Locul turismului cultural in cadrul fenomenului turistic Capitolul 2. Spania istoric, asezare, cai de acces, turism 2.1. Scurt istoric 2.2. Asezare 2.3. Cai de acces 2.4. Evolutia turismului in Spania Capitolul 3. Turismul cultural in Spania 3.1. Obiective istorice 3.2. Obiective religioase 3.3. Folclorul 3.4. Muzee, case memoriale si statui 3.5. Evenimente culturale Concluzii Bibliografie

CAPITOLUL 1. TURISMUL CULTURAL


1.1. Definirea fenomenului turistic
Turismul este o noiune neclar, subiectiv n esen. Este dificil de separat ce este turistic i ce nu ntr-un spaiu dat, pentru ca aceleai amenajri pot servi unor scopuri multiple. Turismul este o activitate uman bazat pe deplasarea n spaiu a indivizilor, de aici derivnd deoseb irea sa de ,,recreere, care nu necesit neaprat deplasare. Una dintre cele mai simple definiii ale fenomenului turistic ar fi abandonarea temporar a spaiului cotidian de via, n favoarea altui lor, construit pentru i de ctre turiti, consacrat exclusiv odihnei. Conform primei definiii dat de O.M.T. n 1978, turistul este orice persoan aflat n afara reedinei sale curente pentru o durat de cel puin 24 ore (o noapte) i pentru maximum 4 luni, din urmtoarele motive: agrement, sntate, misiuni sau cltorii de orice fel (congrese, seminarii, pelerinaje). n condiiile unei asemenea varieti de motivaii pentru deplasrile turistice, definiia propus de O.M.T. a fost permanent completat i adaptat. Astfel, P. Cuvelier (citat de I. Muntele i C. Iau, 2003) definete turismul ca fiind un ansamblu de practici asociativ abandonrii temporare a reedinei, avnd drept obiectiv destinderea sau motivaii cu caracter socio-cultural. D. Pearce (citat de I. Muntele i C. Iau, 2003) definete turismul ca fiind ansamblul de relaii i fenomene rezultate n urma cltoriilor i sejurului temporar al persoanelor, n special pentru a se destinde sau recrea. innd seama de toate definiiile prezentate pn acum se poate spune c turismul este o component activ a vieii social-economice contemporane, care marcheaz profund regiunile favorizate de un potenial natural i antropic de excepie, prin atracia exercitat asupra maselor largi, n contextul creterii nivelului de trai i necesiti atenurii influenelor nocive ale mediului urban-industrial modern. (I. Muntele, C. Iau, 2003). Accepiunea noiunii de ,,turism a variat foarte mult n timp, de la ,,vilegiatura secolului al XIX lea la o gama foarte larg de activiti n prezent, activiti care au determinat clasificarea fenomenului turistic n mai multe tipuri. Astzi sunt incluse n turism i activiti precum participarea la diverse congrese, conferine, festivaluri, manifestri sportive, pelerinaje, deplasri la sfrit de sptmn, toa te presupunnd o puternic baz material.

1.2. Locul turismului cultural in cadrul fenomenului turistic


Exist numeroase ncercri de clasificare a fenomenului turistic, avnd la baz criterii diferite: motivaia, potenialul turistic, durata desfurrii fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe clasificri este cea propus de P. Cocean, Gh. Vlsceanu i B. Negoescu (2002) care disting tipuri i forme de turism. Pentru aceti autori exist 4 tipuri de turism: de recreere i agrement; de ngrijire a sntii (curativ); cultural; polivalent; 2

1. 2. 3. 4.

Este evident faptul ca aceste tipuri de turism se ntreptrund i ca ncadrarea unei deplasri turistice ntr-unul sau altul dintre aceste tipuri are la baz motivaia determinant, dar nu singura. Motivaia cultural de exemplu poate s fie prezent n toate tipurile menionate la un moment dat. Cea mai recent clasificare din literatura geografic romneasc aparine geografilor ieeni I. Muntele i C. Iau (2003) i propune urmtoarele tipuri i criterii de clasificare a turismului: criteriul temporal: week-end, sejur, tranzit, croazier; criteriul localizrii i al motivaiei: turism literal, turism alpin, turism lacustru, turism fluvial, turism citadin, turism rural-etnografic, turism cultural, turism frontalier; criteriul agregativ: turism solitar, turism familial, turism de mas, turism expediionar, turism cinegetic, pelerinajul, turism cultural-sportiv; criteriul geografic: tipuri de turism specific climatului temperat, polar sau tropical. Se observ aadar c, indiferent de clasificarea la care ne raportm, turismul cultural apare ca un tip de turism clar difereniat de celelalte forme sau tipuri de turism mai ales prin motivaie. El poate fi definit ca o form de mobilitate turistic al crei scop principal este lrgirea orizontului de cunotine prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau arhitectural i al teritoriilor n care acesta se nsereaz. Conform Micului Dicionar Enciclopedic, cultura reprezint expresia civilizaiei materiale i spirituale generate a unui popor. n sens larg cuprinde att cultura material (toate bunurile materiale i tehnicile necesare producerii lor), ct i cultura spiritual (creaiile din domeniul tiinei, literaturii, artelor). n acest context turismul cultural reprezint o form de valorificare a resurselor antropice i tocmai de aceea n sfera sa de cuprindere se poate include i turismul citadin i turismul rural -etnografic. Turismul cultural trimite obligatoriu la noiunea de patrimoniu, care reprezint componentele materiale i imateriale ale identitii oricrei societi, elaborate, apoi transmise i reactualizate n teritoriu. Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele, ansamblurile arhitectonice, oraele de art, satele cu tradiii bine pstrate, siturile arheologice, grdinile, edificiile de natur religioas sau militar. Patrimoniul imaterial include srbtorile i manifestrile culturale, tradiiile i aptitudinile creative acumulate n timp. Practicile culturale se pot deosebi i n funcie de specificul mental i comportamental al unor popoare. Astfel, anchetele efectuate n Frana, principala destinaie a turismului cultural mondial, demonstreaz o anumit superficialitate a spaniolilor, o preferin a germanilor pentru art roman sau Evul Mediu, dorina nord-americanilor de a-i regsi rdcinile culturale, atracia olandezilor pentru spaiile rurale, interesul britanicilor pentru descoperirea monumentelor i a locurilor care evoc relaiile franco-engleze, n timp ce italienii prefer sanctuarele i locurile de cult. n ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, lund forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. mbogirea ofertei turismului cultural se realizeaz sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios i exigent i atitudinea comunitilor locale care doresc s obin beneficii de pe urma activitilor culturale pe care le finaneaz. Eficiena turismului cultural este cea mai redus dintre toate tipurile de turism, dar dezvoltarea sa prezint i o serie de avantaje, ce se refer la faptul c cererea este stabil, solid i nu ine cont de mod, aa cum a fost cazul turismului balneo-climateric. Potenialul de extindere este imens, mai ales n contextul mondializrii, cnd situri exotice precum Insula Patelui nu mai sunt aa de ndeprtate.

CAPITOLUL 2. SPANIA
2.1. Informatii generale
Nume oficial : Regatul Spaniei Asezare : in sud-estul Europei, in Peninsula Iberica, inconjurata de Oceanul Atlantic, Golful Biscaia, Muntii Pirinei si Marea Mediterana. Coordonate geografice : paralela de 40 grade latitudine nordica si meridianul de 4 grade longitudine vestica. Suprafata totala : 594.782 kmp, din care partea continentala reprezinta 499.542 kmp, iar partea insulara 5.240 kmp, fiind formata din Insulele Baleare, Insulele Canare si micile insule Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera (situate in largul coastelor Marocului). Spania este a treia tara din Europa ca marime a suprafetei (dupa Federatia Rusa si Ucraina). Frontiere terestre : 1917,8 km, din care : cu Andorra 63,7 km, cu Franta 623 km, cu Gibraltarul 1,2 km, cu Portugalia 1214 km, cu Marocul (Ceuta) 6,3 km si cu Marocul (Melilla) 9,6 km. Frontiere maritime : 4.964 km. Ape teritoriale : zona maritima teritoriala de 12 noduri marine, zone invecinate de 24 noduri marine si zone economice exclusive de 200 noduri maritime (de aceste zone beneficiaza doar la Oceanul Atlantic). Clima : temperata, verile foarte calduroase si cu cer senin in interiorul tarii, pe coaste mai moderate si mai innorate, iar iernile innorate si reci in interior si partial innorate si racoroase in zonele de coasta. Relieful : platouri inalte inconjurate de dealuri, iar in partea de nord de Muntii Pirinei. Podisul (Meseta) ocupa circa 330.000 kmp, Altitudini maxime : 3.718 m in varful Pico de Teide (Tenerife) din Insulele Canare, iar in Spania continentala Muntii Pirinei ajung la 3404 m in varful Pic dAneto si Muntii Sierra Nevada ating 3478 m in varful Mulhacen. Altitudine medie : 660 m (locul 2 in Europa, dupa Elvetia). Resurse naturale (relativ reduse in raport cu suprafata tarii si necesitatile economiei) : carbune, lignit, titei, minereu de fier, cupru, plumb, zinc (locul 8 in lume), uraniu, tungsten, mercur (locul 1 in lume), pirite, fluorina, ipsos, sepiolita, caolin, potasiu. Utilizarea terenului : 20,5 milioane ha (41%) terenuri arabile, 16,5 milioane ha (33%) paduri, 6,7 milioane ha (13%) pasuni si fanete, 6,8 milioane ha (13%) suprafete cu alte destinatii. Terenuri irigate : 36.400 kmp. Lipsa acuta de apa pentru agricultura a determinat realizarea unor sisteme de irigatii bazate pe cele mai moderne tehnici si crearea unor ferme mari (tip Huertas) pentru legume, orez si citrice. Populatia : 44,1 milioane locuitori (estimativ la 31 decembrie 2005), dintre care peste 3 milioane sunt straini imigranti. Densitatea medie a populatiei : 87 locuitori/kmp. Religia : Romano-Catolica 94%, alte religii 6%. Spania nu are religie oficiala. Limba oficiala nationala : castiliana (74% din populatie). Limbi oficiale regionale : catalana-valenciana (17%), galiciana (7%), basca (2%). 4

Moneda : Euro. Turisti straini in Spania (2004) : 85,7 milioane (proveniti din Marea Britanie 16,4 milioane, Germania 10, 0 milioane, Franta 7,5 milioane, Italia, Olanda, Portugalia, Irlanda, tarile Scandinave, SUA, etc.). Principalele produse vegetale : cereale (locul 5 in lume la orz), legume si zarzavaturi, masline (locul 1 in lume), struguri pentru vin, sfecla de zahar, citrice, alte fructe, plante industriale, arbori de pluta, flori. Principalele produse din zootehnie si pescuit : carne de vita, porc si pasare, produse lactate, peste. Principalele produse industriale : textile, incaltaminte, produse alimentare (locul 1 in lume la ulei de masline si locul 3 in lume la productia de vinuri), bauturi alcoolice, metale si produse din metal, produse chimice, nave si reparatii de nave, autoturisme, masini unelte, produse refractare, produse farmaceutice, echipamente medicale. Principalele regiuni industriale : Tara Bascilor, Catalonia, Madrid. Industrii de baza : metalurgia (fier, otel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului, industria chimica (foarte importanta si diversificata). Industrii prelucratoare : constructii navale, autovehicule, echipamente electronice, masini si echipamente grele, material rulant, echipamente electrice si electrotehnice, industria alimentara (ulei de masline, vinuri, bere, bauturi alcoolice, zahar, conserve din legume, fructe, carne si peste). Industrii de bunuri de larg consum : industria textila si a confectiilor textile, articole din piei si blanuri naturale, incaltaminte, industria hartiei, activitati editoriale, industria de jucarii, industria de prelucrare a tutunului. Forma de guvernamant : monarhie parlamentara. Capitala : Madrid (5,5 milioane locuitori). Alte orase : Barcelona (4,9 milioane locuitori), Valencia (2,3 milioane), Sevilla (1,8 milioane), Malaga (1,3 milioane), Zaragoza (871 mii), Bilbao (354 mii). Impartirea administrativa: 17 comunitati autonome: Andalucia, Aragon, Asturias, Insulele Baleare, Insulele Canare, Cantabria, Castilla-La Mancha, Castilla si Leon, Catalonia, Comunitatea Valenciana, Extremadura, Galicia, La Rioja, Madrid, Murcia, Navarra, Pais Vasco (Tara Bascilor) si 2 orase autonome (Ceuta si Melilla) ; orasele autonome Ceuta si Melilla, precum si cele trei mici insule (Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera), sunt administrate direct de catre Guvernul central spaniol si sunt denumite "Locuri de Suveranitate". Comunitatile autonome au Statut, Guvern si Parlament propriu. Puterea centrala numeste cate un guvernator general in fiecare comunitate autonoma. Comunitatile autonome se divid in 50 provincii (47 provincii in Spania peninsulara si 3 provincii in Spania insulara). Fiecare provincie este condusa de un Guvernator civil si de o Deputatie provinciala. Provinciile se impart in sectoare juridice, iar acestea in municipii. Ziua Nationala : 12 octombrie ("Ziua Hispanitatii") Drapelul : trei benzi orizontale de culoare rosie (sus), galbena si de latime dubla (la mijloc, cu stema pe fond rosu) si rosie (jos). Constitutia : a fost aprobata la 6 decembrie 1978 si a intrat in vigoare la 29 decembrie 1978.

2.2. Transportul in Spania


Spania dispune de o infrastructur extins i foarte competitiv pe plan de circulaie i telecomunicaie, o parte dintre acestea fiind n proprietatea statului, iar celelate pri n proprietate privat. Autostrzile i oselele de vitez sunt cele mai rapide, acestea ocolesc oraele, sunt bine asfaltate, dispun de mai mult de dou benzi pe ambele sensuri de circulaie - sensurile fiind separate prin bordur sau scoar - i fac legtura ntre cele mai mari orae. Pe unele dintre aceste autostrzi se percep taxe de circulaie. oselele sunt i ele bine sfaltate, au una sau dou benzi de circulaie pe sens i fac legtura ntre orae ns pe acestea viteza maxim permis este mai mic. Drumurile nguste de cal iatea a doua sunt neasfaltate i sunt puin mai greu de parcurse, pe acestea viteza de circulaie este mult mai redus. S nu uitm nici de drumurile oreene, care n general sunt bine asfaltate. O trime a strinilor ajunge n Spania cu avionul. Anual mai mult de 50 de milioane de turiti i cltori trec prin aeroporturile Spaniole. Importana circulaiei aeriene fiind explicat prin aezarea stategic a rii din punct de vedere geografic i atractivitile turistice. Toate oraele mari au aeroport. Cel mai important este aeroportul Barajas din Madrid, urmat de aeroportul din Barcelona, legtura dintre ele fiind asigurat de o curs local care anual transport mai mult de 2,5 milione de pasageri. Cursele care duc spre insulele Baleare i insulele Canare sunt i ele importante din punct de vedere al traficului foarte dens. Marile orae dispun de o reea extins de metrouri, care funcioneaz 20 de ore pe zi, de regul de la ora 6.00 pn-n zori la ora 1.30. Prin reeaua extins de autobuse se poate ajunge n orice ora. Exist autogri separate pentru cursele internaionale, pentru cursele lungi i cele scurte interurbane. Cel mai comod dar i cel costisitor mod de transport este taxiul Trenul este i el un mijloc de transport foarte popular n Spania. Reeaua cilor ferate, ofer diferite servicii i acoper toat suprafaa rii. Exist reele de ci ferate locale, trenuri regionale care duc spre numeroase obiective, trenurile de vitez i AVE-ul care face legtura ntre Madrid, Sevill i Lerida. Sunt n desfurare construirea altor linii de cale ferate pentru trenurile cu vitez cu traseele Lerida-Barcelona, Cordoba-Malaga, Madrid-Valladolid i Madrid-Comunitatea Autonom Valencia Porturile maritime din Spania sunt foarte bine specializate. Cele mai active i cele mai echipate docuri se gsesc n regiunile turistice. Cel mai mare volum de cltori l are portul din Tarifa, urmat de Mallorca, Valencia, Barcelona i Tenerife. Portul de la Vigo are specific pescresc (defapt toate oraele de pe malul mrii au porturi pescreti) iar porturile din Barcelona, Bilbao, La Corua i Gijn sunt de natur industrial. Exist multe porturi destinate sporturilor maritime i petrecerii timpului liber.

2.4. Evolutia turismului in Spania


Originalitatea Spaniei tine esentialmente de caracterul recent , rapid si foarte spectaculos al iesirii sale pe scena turismului international.Inainte de anii 1960-1970 Spania nu a fost frecventata decat de un numar foarte redus de vizitatori, de 200-300000 de vizitatori pe an in anii 1930-1934, atrasi mai ales de turism cultural si urban in Catalonia, Madrid si Andaluzia sin u de catre plajele maritime.Apoi, dupa o lunga intrerupere cauzata de razboiul civil, al II-lea razboi mondial si o perioada de inchistare proprie regimului franchist, Spania se deschide cererii straine cu un soi de virginitate turistica , factor de succes si de dificultai in acelasi timp.

Treptat numarul turistilor a devenit tot mai mare, fapt care a determinat o veritabila schimbare a in cadrul economiei si societatii spaniole. In perioada 1950-1986 totalul sosirilor turistilor straini la frontierele sale s-a multiplicat cu 60. In anul 1986 totalul vizitatorilor straini a fost de 47.3 milioane, din care aproape 29 milioane in sejur turistic efectiv,capacitatea hoteliera a crescut proportional, atingand 845000 paturi in 1985, la care se adaugau 400000 locuri in campinguri.IN 1995, Spania a inregistrat 43.2 mil turisti straini, capacitatea sa hoteliera a crescut la 1 180 220 numar de paturi in hoteluri si unitati asimilate .Spania cauta sa dezvolte un turism cultural , favorizand rasele si zonele din interior .Jocurile Olimpice de la Barcelona ca si Expozitia Universala de la Sevilla au generat cresteri ale fluxurilor turistice. Concret este ca Spania a avut un success deosebit ceea ce a determinat a fi prima destinatie pentru vacante a clientelei europene,Succesul acestei dezvoltari spectaculoase este determinat de : proximitatea zonelor de provenienta a turistilor , peisajele, raurile, atractivitatea climatica , factori istorici si culturali , politici, sociali si economici. Turismul a devenit unul dintre principalii exportatori , furnizand in 1984, 36% din veniturile totale ale vanzarilor spaniole in strainatate .Mai mult, aceste vanzari directe turistilor straini , chiar in tara , ale bunurilor produse local sunt mai remuneratoare decat exporturile care urmeaza circuitele comerciale clasice . Vanzarile numeroaselor obiecte cu character national sau regional evident , ale articolelor de imbracaminte , ale produselor de artizanat care s-ar exporta cu dificulatate si , in numeroase cazuri , ezporturi mai reduse sau puternic grevate prin taxele vamale , ating, datorita turismului , volume ridicate.apoi prin cumpararea marfurilor , turistii consuma cantitati considerabile de produs alimentare si de bauturi , care uneori , depasesc exporturile.Consumul de vin de catre straini , in cateva tari mediteraneene si mai cu seama in Spania, atinge un nivel important , depasind exporturile .In cazul unor marfuri pentru care exista o productie rigida sau putin elastica si o puternica cerere din partea vizitatorilor , antrepenerul va neglije exporturile in favoarea profitului adus de vanzarile din interior .El va acorda pietei interne o mai mare atentie din doua motive : vanzarile de pe piata interna permit realizarea unor beneficii mai importante decat cele provenite din exporturi si apoi , operatiunile effectuate in interiorul granitelor nationale sunt simplu de realizat si mai putin riscante In Spania , veniturile turistice exterioare reprezinta echivalentul a circa 4 % din PNB , iar cele ale sectorului in totalitate national si international , cumulat- contribuie cu mai mult de 11 % la formarea PNB. Dupa diverse evaluari , luand in considerare si locurile de munca indirecte , turismul ocupa intre 9-11 % din populatia activa , cu un total estimate la 1.1-1.2 de milioane de locuri de munca , din care 70% directe.Aceste procente sunt larg depasite in regiunile de mare concentrare turistica , unde structurile socio-economice au fost puternic afectate si remodelate: asfel , 60% din produsul regional al Insulelor Baleare provine din turism ; un impact considerabil se observa , de asemenea , in Insulele Canare, pe Costa Brava catalana sau pe Costa del Sol Adaluza.

CAPITOLUL 3. POTENTIAL TURISTIC CULTURAL IN SPANIA


3.1. Traditii si folclor
Spania i-a pstrat vii tradiiile vechi avand un numr mare de Fiestas sarbatorite frecvent n toata tara pe parcursul anului. Aceste variate si unice izbucniri ale sentimentului religios i bucuria sunt o dovad clar a bogatului patrimoniu cultural spaniol. Numeroase sarbatori sunt celebrate n ntreaga Spanie. Intr-un grad mai mare sau mai mic fiecare oras si orasel spaniol, sarbatoreste un festival principal in fiecare an, de obicei in cinstea sfantului protector al acestora. Aceste srbtori, dintre care multe au loc n lunile de var, atrag ntreaga populaie local, precum i locuitorii din satele periferice i a zonelor rurale. Evenimentele tipice includ srbtori religioase i procesiuni, coridele, n timp ce muli vor participa doar pentru a se deda discutiilor cu prietenii. Cele mai importante festivaluri din Spania includ: Los Sanfermines de Pamplona (iulie), Las Fallas de Valencia (martie). Spania a avut ntotdeauna o tradiie bogat de arte i mestesuguri reflectand caracterul diverselor civilizatii - iberica, romana, vizigota i musulmana- care au marcat istoria rii. Articole tradiionale, cum ar fi ceramica, couri de nuiele i bunurile esute sunt produse in tara. n Castilla, ceramica este facuta n principal de femei, care utilizeaz o tehnic primitiv. Printre specialitile pe care le construiesc sunt ustensilele de buctrie, borcanele i ulcioare de ap. Elementele de baz ale veselei utilizate n ferme - farfurii, farfurii de supa si castroane din lut smluite (Barro cocido) - apar n satele i pe tarabe pe fiecare piata. Multe dintre tehnicile (luciu metalic, motive decorative, i de culoare), utilizate n ceramic au fost influenate de tradiiile islamice. Exist dou mari centre de olarit din regiunea Toledo. Primul, Talavera de la Reina este faimos pentru albastru, verde, galben, portocaliu i ceramica neagra, in timp ce al doilea, El Puente del Arzobispo, foloseste in principal nuante de verde. Ceramica de la La Bisbal d'Empord n Catalunya, are un fundal galben verde cu motive decorative. Regiunea spaniola cea mai bogat in ceramic este Andaluzia cu ateliere de lucru n Granada (ceramica glazurata cu verde si albastru), Guadix (vesela roie), beda, Andjar (borcane cu modele cobalt albastru ) i n Vera (ceramica alba cu forme ondulate). Mestesugul cosului de nuiele rmne unul dintre cele mai reprezentative meserii spaniole. Dei efectuat in toata tara, este deosebit de bogat pe coasta mediteranean i n Insulele Baleare. Tipul de produs i materialul folosit variaz de la regiune la regiune. Couri, plrii i saltele sunt fcute din stuf, salcie, fasii de lemn de mslin, mesteacn si coarta de castan, n timp ce mobilierul poate fi din papur sau mpletituri.

3.2. Evenimente culturale


Festivalul taurilor-Pamplona - Un oras linistit si nu foarte spectaculos, Pamplona a deveni faimos in intreaga lume pentru curajul locuitorilor care, an de an, se arunca in curse nebunesti alaturi de fiorosii tauri. Pamplona este capitala regiunii spaniole Navarra, iar pentru nationalistii basci este capitala istorica 8

a Tarii Bascilor. Faima mondiala si-a capatat-o dupa aparitia romanului Fiesta ("The Sun Also Rises") al lui Ernest Hemingway, care descrie evenimentele ce au loc anual in Pamplona si care a atras turistii din intreaga lume in orasul spaniol. Cursele cu tauri de la Pamplona fac parte din festivalul anual dedicat Sfantului Fermin, sau Sanfermines cum il numesc localnicii. Festivalul incepe pe 6 iulie, la pranz, dupa ce primarul anunta oficial deschiderea, de la balconul primariei. Se pare ca sarbatorile dateaza inca din secolul XIII. Atunci aveau loc in luna octombrie, iar caracterul religios era mult mai pronuntat. Astazi festivalul este presarat cu muzica, dansuri si voie buna. Cursele cu tauri incep pe data de 7 iulie, dimineata, la ora 8:00 si se repeta in fiecare zi, pana pe 14 iulie. Curajosii trebuie sa fie la linia de start la ora 7:30, imbracati in alb, cu o esarfa rosie la gat. Ii asteapta o cursa de 825 de metri, care dureaza, in medie, trei minute. Taurii, sase la numar, sunt inchisi in tarcul din piata Santo Domingo. La ora 8:00, o racheta de semnalizare este lansata pentru a anunta ca tarcul a fost deschis. Este urmata de o alta care anunta ca taurii au parasit tarcul si sunt liberi pe strazile ce alcatuiesc traseul dintre Santo Domingo si corida. Din acest moment, fiecare este pe cont propriu. Unii dintre participanti nici macar nu alearga. Se opresc in fata tarcului si asteapta sa fie calcati in picioare de tauri. Este o onoare. Coridele - Corida e considerata ca un produs al artei pure din Spania. Corida inseamna victoria omului asupra unuia dintre cele mai de temute animale: taurul. Spectacolul este organizat in mod minutios, conteaza conduita celor care se afla in ring dar mai ales egalitatea ntre forte. Din aceasta cauza taurul este ranit la nceputul fiecarei lupte, pentru a egala astfel sansele intre luptatori. Coridele sunt organizate in timpul verii, in arenele locale numite "Plaza de Toros". Corida e foarte populara in randul spaniolilor, arenele sunt pline si sunt emise abonamente pentru intregul sezon. Originile coridelor dateaza din secolele al XVI-lea, cand taurii erau atacati de pe cai cu sulite. Corida exista ca eveniment de divertisment, social de la inceputul anilor 1800, cand in Sevilla Fernando al VII-lea a infiintat Scoala Regala a Coridei. Festival international de la guitarra - a fost fondat in anul 1987 pentru chitaristul si maestrul national Luis Zumbado cu sprijinul Teatrului National. Acest festival a fost primul festival muzical ce se realiza in tara, si apoi a devenit un important eveniment cultural ce a reunit mari chitaristi nationali si internationali. Acest festival a avut ca obiectiv sa arate, sa pastreze si sa promoveze cunostiintele si practica acestui instrument prin diverse manifestatii de origine spaniola. De aceea, in toate editiile sale se prezinte diverse genuri muzicale cum ar fi: chitara clasica, jazz, rock, flamenco, folclorica si alte genuri contemporane. Au loc si seminarii de dans si lectii de chitara. Acest festival are loc in luna iulie si dureaza doua saptamani. Feria de Cordoba, Cata de Vino - un festival dedicat exclusiv vinurilor locale, multe dintre ele memorabile. In ultima saptamana din luna are loc aceasta sarbatoare cu multa bautura, mancare, dans si... toata lumea are concediu. Muzica de flamenco si salsa umple orasul. Luna februarie este in Spania luna carnavalului , si chiar daca astfel de evenimente nu ajung la dimensiunile si extravaganta celor din Brazilia sau Venetia, cei care sosesc aici in aceasta perioada vor avea o surpriza placuta. Cele mai cunoscute si apreciate carnavaluri sunt cele care au loc in Tenerife si Cadiz. Carnavalul din Tenerife seamana cu cel de la Rio - pastrand proportiile. Datorita climei Tenerife este numita "insula primaverii vesnice", iar pentru localnici "Tinerfenos" este cel mai important eveniment al anului, pregatirile si mai ales gasirea unui costum incepand cu luni bune inainte, pentru ca totul sa fie gata la timp. Este o onoare pentru oricine sa participe macar la o parada cu ocazia Carnavalului din Tenerife, iar costumele si organizarea va vor impresiona cu siguranta. Dansul, muzica, explozia de culori si imaginatie de pe strazile oraselor transforma Tinerfenos intr-un spectacol incredibil. Alt carnaval deja celebru este cel de la Cadiz (Andaluzia), care are loc tot in luna februarie si se poate spune ca e un concurent redutabil pentru cel din Tenerife. La Cadiz se petrece putin diferit : 9

grupurile de prieteni, purtand costume alese cu grija interpreteaza cate un cantec satiric, atacand evenimente recente, totul imbinat cu flamenco, anecdote, multa muzica si dorinta de destindere. Costumele si mastile sunt de toate felurile, iar muzica, de la ritmurile traditionale la cantece satirice sau flamenco fac senzatie de fiecare data, transformand orasul intr-un loc plin de culoare si sunet. Saptamana pastelui in Spania este cunoscuta ca Semana Santa si este vazuta ca cel mai mare festival din tara. Celebrarea pastelui in Spania incepe cu Domingo de Ramos sau Floriile si se termina cu Lunes de Pascua sau Lunea Pastelui. In Duminica FloriiIor se rememoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. Credinciosii duc ramuri de maslin si de palmier. Copiii au un rol special la aceasta sarbatoare: ei duc palmons ramuri ornate cu rozarii de zahar si dulciuri. Aceste palmons sfintite sunt apoi atarnate la usile de la intrarea in case pentru a le proteja de spiritele malefice. Invierea se sarbatoreste cu mare fast in diferite parti ale Spaniei. Luminile colorate, muzica si numeroasele activitati de pe strazile Spaniei, bucura si distreaza pe spanioli. La Tomatina - Bunol (sau Bunyol in spaniola) este un orasel linistit, situat in estul Spaniei, la 40 de km distanta de Valencia, cu o populatie de 9.000 de oameni, majoritatea acestora fiind agricultori. Insa, la sfarsitul lunii august, orasul devine un centru al distractiei datorita festivalului "La Tomatina", eveniment care dureaza o saptamana si are un final "rosu".... timp de o ora are loc cea mai mare bataie cu rosii din lume. Festivalul din Bunol dateaza din anul 1944 sau 1945, nestiindu-se originea exacta a acestuia. Cateva dintre teoriile existente fac referire la o simpla bataie cu mancare intre prieteni, o incaierare intre doua clase de elevi, o gluma proasta facuta unui muzicant patetic sau urmarile haotice ale rasturnarii unui camion plin cu rosii. Insa, indiferent de ce s-a intamplat mai exact, acest eveniment a fost savurat de toata lumea si a fost repetat in fiecare an. Sarbatoarea a fost interzisa in perioada lui Francisco Franco, fiind considerat un festival pagan, dar aceasta a reaparut in anii '70 dupa moartea dictatorului.

3.3. Obiective istorice


Zidurile Romane - Las Murallas fac parte din zidul antic ce inconjura orasul Zaragoza. Rmie romane importante sunt expuse sub Plaa del Rei, intrarea spre muzeul oraului, Museu d'Histria de la Ciutat. Cetatea a fost cucerit de vizigoi n secolul al V-lea, de ctre mauri n secolul al VIII-lea, recucerit n 801 de ctre regii franci i jefuit de Al-Mansur n 985. Dup cucerirea Peninsulei mpratul August a fcut reforme administrative a construit drumuri care au legat multe orae ntre ele. n jurul anului 15 .Hr. Augusta Paterna Paventia Barcino, devine un ora construit pe un deluor mic cunoscut sub denumirea de Muntele Taber pe locul unde acum se gsete Cartierul Gotic. Peducte construite de romani - n jurul secolului XIV d.Hr. oraul n dezvoltare a fost protejat de un zid circular care i ddea Barcelonei o importan strategic capacitate de a se apra mpotriva atacurilor barbare. O dat cu declinul Imperiului roman ncepe invazia triburilor germanice i n anul 415 conductorul vizigot ATAULFO stabilete capitala Regatului la Barcelona, statut care l pierde mai trziu cnd capitala a fost transferat la Tolosa i mai trziu la Toledo. Pentru a-i pstra supremaia au fost construite ,, Drassanes", cele mai mari vase maritime medievale din lume care s-au pstrat. Aceste ruine sunt vizibile pn n zilele noastre.

10

Turnul Zuda - a fost la vremea lui sediul guvernatorilor musulmani. A fost ridicat pe unul dintre vechile turnuri ale cetatii romane. Dupa cucerirea teritoriului de catre regii catolici, a fost Palat Rezidential al Regilor de Aragon, de la Alfonso I, el Batallador pana la Jaime I. Actualmente este Biroul de Turism al Deputatiei Generale Aragon. Turnul Pimentel - este o cladire emblematica pentru Torremolinos si se afla langa malul marii. Puteti urca sus, pentru a privi intreaga zona. Numit si Torre Vigia, acest turn de veghe a fost construit in secolul XIV, ca parte a strategiei de aparare a orasului. Torre de Hrcules - este un far roman, ce pare a fi cel mai vechi far functional din lume. Aceasta structura este simbolul orasului La Corua si cuprinde o istorie de aproape 2.000 de ani. Este cel mai vechi monument din A Corua, cel mai probabil din secolul al II-lea e.n., turn, nvaliut ntr-o legenda fermecatoare legata de originea acestuia. Potrivit legendei, Hercule a luptat cu Gerion, un rege venit din Troia. Hercule i taie capul si l ngroapa ntr-o mica peninsula pietroasa, lnga mare. n onoarea inamicului nvins, a construit peste acel loc, faimosul Turn, care nca din 1521 este stema Coruniei. Pe stema, lnga Turn, apare si un craniu dar si tibiile lui Gerion. Turnul lui Hercule apare reprezentat de o scara exterioara n forma de melc, scara ce era folosita de paznicul farului pentru a urca acolo sus, prin ploaie si ceata, lemnele necesare focului ce nu trebuia sa se stinga. Puente Romano - http://www.turistik.ro/uploadpoze/atr2109.jpgUn vechi pod roman peste raul Guadalquivir.

3.4. Obiective religioase


Catedrala din Sevilla a fost construita pe locul unei foste moschei din sec. al XII-lea. Arhitectii crestini i-au adaugat un plus de inaltime. Nava centrala are 42 m inaltime si chiar si capelele din interior sunt destul de inalte fata de cele din bisericile obisnuite. Ocupa o suprafata totala de 11, 520 metri patrati, ceea ce o plaseaza inaintea Catedralelor Sf. Paul din Londra si Sf. Petru din Roma, drept cea mai mare catedrala din lume. Prin urmare, marimea si grandoarea sunt trasaturile principale ale catedralei din Sevilla, dar din moment ce ne obisnuim cu maretia, doua alte caracteristici ne impresioneaza in aceeasi masura: balansul ritmic si armonia dintre parti, precum si o simplitate de ansamblu si sobrietatea decorului. Secolele trecute au lasat fiecare monumente in stiluri caracteristice, insa etalarea acestora a fost restransa pe doua coloane, in partile laterale ale catedralei. In corpul central, iese in evidenta numai corul care umple portiunea centrala a navei. Oricine se apropie de Palma de Mallorca pe mare nu se poate sa nu ramana impresionat, sau de-a dreptul uimit, de gratioasa Catedrala gotica care i se descopera treptat. Catadrala Seu, cum este numita aici, a fost construita pe locul unei foste moschei arabe. Intr-o noapte, in 1229, cand regele Jaime I pornise sa recupereze Mallorca de sub stapanirea arabilor, flota i-a fost invaluita de o furtuna puternica. Atunci aceasta a facut o promisiune Fecioarei Maria ca, daca va scapa de furia naturii, atunci va construi o catedrala in cinstea Ei. Un juramant care va fi respectat imediat, dar care va fi indeplinit complet dupa un timp indelungat, procesul de constructie a catedralei durand din 1230 pana in 1601. Realizata din calcar aurit extras din carierele de la Santanyi, in stilul gotic francez, Catedrala are 121 m lungime si 55 m latime. Turnul central, cel care adaposteste cele noua clopote, dintre care cel mai faimos are un diametru de 2 m si cantareste 5.700 de kg, a ramas neterminat. Fatada principala, cea orientata spre Palatul Almudaina, a fost distrusa in timpul cutremurului din 1851, fiind ulterior complet reconstruita, cu exceptia portii sculptate in Renastere de M. Verger, care a ramas intacta, in mod miraculos.

11

Conform legendei, Catedrala din Santiago de Compostela, localitate situata in provincia spaniola Galicia, adaposteste relicvele unuia dintre Sf. Apostoli ai lui Hristos, Sf. Iacob (Santiago, in spaniola), care a murit in anul 44 e.n. la Ierusalim. In sec. al IX-lea, regele Alfonso al II-lea de Asturia a construit o mica biserica pe locul mormantului, descoperit in 819 e.n. Aceasta a fost distrusa in 997 de catre armata maura a lui al-Mansur, insa relicvele Apostolului au ramas intacte. Catedrala a fost reconstruita si extinsa in anii urmatori, orasul Santiago de Compostela devenind cel mai important loc de pelerinaj crestin, dupa Ierusalim si Roma, unde se afla Sfantul Mormant al lui Hristos si, respectiv, Mormantul Sf. Petru. Pelerinii din Evul Mediu strabateau pe jos Drumul Sf. Iacob luni in sir pentru a ajunge la Catedrala Santiago de Compostela. In ciuda fatadei sala baroce, Catedrala este construita predominant in stilul romanic si este chiar una dintre cele mai frumoase catedrale romanice din Spania. Constructia a inceput in 1060, sub domnia lui Alfonso al VI-lea si s-a incheiat in 1211. Numeroase elemente au fost adaugate ulterior, culminand cu dramatica transformare baroca a exteriorului, care a avut loc intre sec. XVI-XVIII. In interior s-a conservat pe deplin stilul romanic. Aflata in orasul spaniol cu acelasi nume, Catedrala din Toledo este una dintre cele mai mari catedrale crestine din lume, considerata a fi una dintre cele mai marete structuri gotice de acest gen din intreaga Europa. Din punct de vedere al fidelitatii fata de stilul gotic, aceasta nu este intrecuta decat de doua alte catedrale Catedrala din Sevilia si Catedrala din Milan. Catedrala a fost construita pe locul fostei Marii Moschei din Toledo, care a inlocuit o biserica vizigota. Indelungatul proces de constructie (din 1226 pana in 1493) se reflecta in varietatea de stiluri in care a fost abordata. De-a lungul anilor, aici au avut loc o serie de evenimente marcante, printre care si proclamarea Ioanei celei Nebune si a sotului ei, Filip cel Frumos, drept mostenitori ai tronului Spaniei. Exteriorul catedralei este cel mai bine apreciat din afara orasului sau dintr-un punct mai inalt, situat in vecinatate, precum Parador Nacional de Turismo. Din apropiere, este foarte dificil sa apreciezi marimea si maretia catedralei, dar frumusetea sa este mai mult decat evidenta. Turnul de nord are 90 de m inaltime si a fost construit intre 1380 si 1440. Inauntrul sau se afla faimosul clopot denumit Campana Gorda, topit in 1753, in greutate de 17 tone. Turnul de sud a fost lasat neterminat si adaposteste in prezent un dom baroc. San Millan de la Cogola este o comuna situata in nordul Spaniei, faimoasa pentru cele doua grupuri monastice distincte, Manastirea Suso si Manastirea Yuso (care formeaza ansablul Manastirea San Millan de la Cogola), inscrise in 1997 de catre Unesco pe lista patrimoniului mondial al umanitatii. Constructia Catedralei din Segovia, considerata regina catedralelor, a inceput in anul 1525, in timpul domniei lui Carlos al V-lea, aceasta fiind ultima catedrala gotica construita in Spania. Amplasata in cel mai inalt punct din oras, pe ruinele unei basilici in stil romanic, care a ars in urma unui incendiu in anul 1520, catedrala se compune dupa un plan cu trei nave, capele laterale. Ridicata conform schitelor lui Juan Gil de Hontan, Catedrala are trei intrari: la Puerta del Perdon (Poarta Iertarii), opera lui Juan Guas, situata pe fatada principala; in partea sudica, se afla Portile San Geroteo si San Frutos. Catedrala masoara 105 m pe 50 de m si are o inaltime de 33 de m in dreptul navei principale. Altarul este o adevarata opera de arta, construit din marmura, jasp si bronz. A fost consacrata in anul 1768. Va recomandam sa vizitati Muzeul Catedralei, care contine piese de orfevrarie, documente vechi, tapiserii, picturi de Berruguete si Snchez Coello, codex-uri etc. Si pentru ca va aflati in cartierul vechi al Segoviei, lasati-va timpul necesar pentru a face o plimbare in imprejurimi. Situl este declarat patrimoniu mondial Unesco. Sfanta Familie este o biserica din capitala Cataloniei, Barcelona (in nord-estul Spaniei). Catedrala, opera impresionanta inca neterminata a lui Antoni Gaudi - Sfanta Familie - este unul dintre cele mai vizitate monumente ale Barcelonei. Proiectul nu i-a apartinut inca din fasa, alt arhitect fiind insarcinat sa-l realizeze - Francisco del Villar - care va intra, se pare, intr-o adanca depresie deoarece dimensiunile si complexitatea proiectului 12

il depaseau pur si simplu. Gaudi va fi surprins in momentul in care autoritatile ii vor atribui proiectul pe care il visa inca de pe bancile facultatii - o catedrala. El spunea ca: "Aceasta catedrala, odata terminata, va reprezenta multumirea mea fata de Sfanta Familie care m-a ajutat sa realizez tot ceea ce mi-am propus". Ideea ridicarii unei catedrale a apartinut unei organizatii al carei scop era sa puna capat descrestinarii care isi pusese stapanire peste localnici, odata cu industrializarea si imbogatirea.Un petic de pamant a fost cumparat in anul 1877. Arhitectul Francisco de Paula del Villar a proiectat o catedrala neo gotica si a condus lucrarile ce au demarat in anul 1882.Un an mai tarziu, arhitectul modernist Antoni Gaudi a preluat conducerea proiectului, avand abia 31 de ani. Din acel moment, Gaudi si-a dedicat intreaga viata monumentului. In loc sa ramana fidel planurilor originale, Gaudi a schimbat aproape radical forma cladirii.Timp de 43 de ani, Gaudi a adaugat structurii gotice initiale improvizatii bizare si turnuri ca niste cosuri de fum. Desi neterminata, Sagrada Familia ramane capodopera arhitectului. Stilul neogotic a lasat sa fie inlocuit cu stilul modernist al lui Gaudi, care era bazat pe forme gasite in natura. Imensa cladire in stilul neo-catalon, bogata in ornamente, este inca neterminata si se lucreaza la ea din 1882. Aceasta este finantata din bani publici, cum se obisnuia in Evul Mediu. Sagrada Familia nu a fost niciodata terminata, deoarece Gaudi a dorit-o perfecta si asta a intarziat lucrarile ce au continuat apoi dupa moartea sa. Si acum, se mai regasesc sute de schite in atelierul sau din cadrul Scolii de Arhitectura din Barcelona. Proiectului lui Gaudi i-au fost adaugate cateva elemente stilistice noi (fatada de sud, inca patru turnuri, precum si naosul, inceput in 1978, la care se lucreaza inca). Cand a murit, in anul 1926, doar o fatada era gata (cea a Nasterii), un turn, absida si cripta. Aceasta deoarece Gaudi schimba permanent proiectul, motiv pentru care nici nu se pastreaza un proiect concret al acestuia, iar cele ramase au disparut in razboiul civil din 1936. Ultima versiune a proiectului dadea bisericii urmatoarele dimensiuni - 95 de metri lungime si 60 de metri latime, putand gazdui pana la 13.000 de persoane.

3.5. Muzee, case memoriale, statui, teatre


Muzeul Empord Ampurdn - Muzeul Regional se afla in piata principala a orasului, Ramblas. Exponatele variaza, de la artefacte din Grecia antica pana la picturi baroce si din secolul XX. Museo Picasso Malaga - pentru cei interesati de viata si opera lui Pablo Picasso, totul ar trebui sa inceapa cu o vizita la Muzeul Picasso din orasul copilariei originalului artist - Malaga. Cladirea muzeului se gaseste la mica distanta de casa memoriala Picasso - ce poate fi de asemenea vizitata - iar institutia a fost deschisa datorita eforturilor mostenitorilor artistului, care au donat o buna parte din lucrarile si obiectele personale ale lui Picasso. Colectia Muzeului Picasso este bogata si variata, cu siguranta cea mai mare din lume, incluzand pictura, grafica, schite, gravuri, obiecte de ceramica, sculptura, pe scurt o prezentare exhaustiva a etapelor, temelor si tehnicilor care l-au preocupat pe Pablo Picasso. El Prado - Muzeul Prado a fost comparat adesea cu Muzeul Luvru sau cu National Gallery din Londra, si pe buna dreptate. Avand la baza colectia casei regale spaniole, acesta este cu siguranta cel mai interesant si important muzeu spaniol, avand peste 8500 de picturi diverse, intre care panze foarte rare, semnate de mari maestri. Colectia de pictura nu poate fi evaluata, iar tablourile imprumutate in afara Spaniei altor muzee, pentru expozitii temporare, au fost de fiecare data primite cu elogii. Nu este de mirare pentru o colectie ce include, in afara unor capodopere ale artei spaniole, arta italiana,

13

flamanda, franceza, germana si nu numai. La Muzeul Prado se gasesc si unele dintre cele mai bune colectii Diego Velasquez, Goya si El Greco, ce includ piese deosebit de rare. Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia - sau Muzeul Centrului National de Arta Regina Sofia, o institutie aparte, foarte importanta pentru spanioli, dar si "inima" artei moderne spaniole. Unul dintre cele mai populare si apreciate muzee din Spania, prezinta in colectiile sale o interesanta panorama a artei spaniole din secolele XIX - XXI, de la pictura, sculptura si grafica la instalatii si creatii multimedia, reusind sa armonizeze surprinzator de inspirat tendintele si valorile clasice cu cele postmoderne si avangardiste. Fiecare etaj al cladirii este o incursiune fascinanta intr-o anumita etapa din istoria artei : la etajul al doilea veti descoperi o foarte buna selectie de arta cubista si suprarealista, in timp ce la etajul patru intram in universul Pop Art si al artei abstracte. Operele lui Pablo Picasso, Salvador Dali, Luis Bunuel, Juan Gris, Joan Miro pot fi admirate aici in toata splendoarea. Un muzeu extraordinar si o destinatie obligatorie pentru oricine ajunge in Spania. Muzeul Thyssen Bornemisza - pornind de la una dintre cele mai buna colectii particulare de arta (cu siguranta cea mai mare din Spania), Muzeul Thyssen-Bornemisza s-a impus rapid ca una dintre cele mai prestigioase institutii culturale. Daca la Muzeul Prado vizitatorii pot admira aproape exclusiv lucrari de arta spaniola, la Muzeul Thyssen-Bornemisza colectia este alcatuita in principal din arta flamanda, italiana sau germana. De la creatiile unor mari maestri la panzele unor artisti practic uitati, varietatea si calitatea lucrarilor de aici nu pot fi contestate. Acoperind o perioada foarte lunga din istoria artelor plastice, de la piese de secol VIII la creatii Pop Art, o vizita la Thyssen-Bornemisza echivaleaza cu un curs intensiv de istorie a artei occidentale. Muzeul Guggenheim - in Bilbao veti gasi Muzeul Guggenheim, gazduit de un impresionant sediu realizat de arhitectul Frank Gehry, ansamblu de titan, sticla si piatra, un mixaj de forme creative si contururi inedite, usor de remarcat din orice parte. Muzeul Guggenheim este locul unde arta moderna si contemporana este pusa in valoare mai bine decat oriunde altundeva in Spania, de la pictura si sculptura sau grafica la instalatii experimentale, adesea socante sau prezentari multimedia. Unul dintre punctele de atractie este sala Fish, o galerie unde se gasesc mai multe sculpturi din fier, realizate de Richard Serra, cea mai importanta colectie a lucrarilor artistului aflata intr-un muzeu. Statuia Lui Cristofor Columb- (1451-1506) se afl la captul portului Las Rambas. Se presupune c privete spre America dar n realitate el privete spre Africa. La baza statuii se pot vedea cei pstru lei impuntori care reprezint un omagiu adus Catalaniei n colonizarea Americii i independena economic a Castiliei. n interiorul statuii este lift care duce la un loc acoperit cu sticl cu o rotaie de 360 grade. De aici se vede imaginea oraului. Statuia lui Jaume I din Placa d"Espanya. Este monumentul nchinat sosirii lui Jaume I n Mallorca n 1229. Meritul lui Jaume I este c el a format n 1249 un comitet cetenesc recunoscnd nevoia unei Barcelone nfloritoare de a fi condus de o putere ad-tiv. Pn n 1274 Comitetul a devenit Consell de Cent ( Consiliul celor 100). Consiliul cetenesc i o mn de comerciani au ales pe c inci dintre ei pentru a se ocupa de problemele de zi cu zi ale oraului. Acetia au fost numii membrii Consiliului pentru urmtorul mandat. cei cinci purtau tunici roii sau purpurii simboliznd propriul snge care erau dispui s-l verse n slujba oraului. Acetia nu-i scoteau plria n faa nimnui nici mcar n faa contelui-rege. Succesoarea acesteia este Primria, care funcionraz n aceai cldire din Placa de Saint Jau.

14

Casa Memoriala Salvador Dal- Casa Memoriala Salvador Dal se afla in Port Ligat, la 3 km de centrul orasului Cadaques. Aceasta a fost casa de vacanta a artistului si a iubitei sale Gala, precum si locul in care au fost invitati diversi prieteni ai artistului - poetul Federico Garca Lorca, cineastul Luis Buuel. Casa Memoriala Salvador Dal face parte din "triunghiul Dal", ce mai include Teatrul-Muzeu Salvador Dal si castelul de la Pbol. Casa este localizata pentru a avea priveliste spre mare, iar in interior puteti vedea doua creatii ale artistului si diverse obiecte personale. Casa Milla - Imobilul a fost construit intre 1906 si 1910 pentru Roser Segimon de Mil, sotia lui Pere Mil, iar designul sau a fost foarte contestat in epoca. Denumirea sub care este cunoscut La Pedrera si care inseamna in catalana cariera avea o acceptie peiorativa, voind sa sublinieze aspectul organic al cladirii, adica absenta a ceea ce era considerat un veritabil proiect arhitectural. Se remarca faptul ca imobilul nu prezinta nicio linie dreapta, iar fatada este conceputa de o asemenea maniera incat nu se poate trasa o linie verticala intre acoperis si sol. Foarte putin apreciata de catre propritari si calificata drept oribila, Casa Mil este astazi unul dintre cele mai vizitate monumente din Barcelona. Palatul Guell - Imobilul este una din cele mai reusite lucrari ale arhitectului si singura resedinta privata deschisa in prezent pentru public. Fatada intunecata contrasteaza dramatic cu interiorul somptuos, unde coloane Art Nouveau in forma de sulite incadreaza ferestrele, sprijinind plafonul din lemn bogat sculptat. Stilul specific arhitectului este insa cel mai evident pe acoperis, unde cosurile din ceramica multicolora atrag privirea prin aspectul lor vesel, amintind de operele ulterioare ale lui Gaudi, Parcul Guell si La Pedrera. De remarcat girueta in forma de liliac de pe cel mai inalt horn al acoperisului, simbol al lui Jaume I Cuceritorul, care a adus casa de Aragon la apogeu, in secolul al XIIIlea. Gran Teatre del Liceu - Opera din Barcelona El Liceu a fost inaugurata in 1847, apoi din nou in 2000, dupa renovarea in urma unui incendiu devastator. In primele decenii de functionare, El Liceu a fost emblema burgheziei din Barcelona, provocand de multe ori furia proletariatului. Planul original al cladirii era inspirat de La Scala din Milano, avand o capacitate de aproximativ 4.000 de locuri.

15