VALEA DUNARII INTRE BRAILA SI PATLAGEANCA STUDIU GEOMORFOLOGIC

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SCOALA DOCTORALA SIMION MEHEDINTI ARGUMENT Valea Dunarii, intre Braila si Patlageanca, reprezinta unul dintre sectoarele Dunarii pentru care studiile de geomorfologie fluviala aplicata reprezinta, inca, o raritate. Bineinteles, lucrarile de ansamblu fie asupra tarii, fie asupra provinciei istorice, Dobrogea, fie cu privire la Dunare, nu ocolesc aceasta entitate geografica, dar, analizarea in cadrul unor teritorii mult mai intinse face ca nivelul de evidentiere a particularitatilor sa ramana redus, ele fiind necesare si utile doar pentru formarea unei priviri generale pentru ca, de multe ori, abunda in descriptivism. La o scara de analiza mai detaliata, studiile de mica amploare (publicate de-a lungul anilor sub forma articolelor stiintifice) au vizat mai mult domenii ca idraulica, idrologia, idrogeologia, idrote nica, ocolind parca sfera de activitate a geomorfologiei. !tudiile monografice asupra Vaii Dunarii (Dunarea intre Bazias si "eatalul #zmail-$onografie idrologica, Limnologia sectorului romanesc al Dunarii, %eografia Vaii Dunarii &omanesti etc.) raman valoroase, indiferent de data aparitiei lor. Practic, lipsa unei analize amanuntite din punct de vedere geomorfologic asupra acestui sector de vale dintre Braila si Patlageanca, motiveaza alegerea subiectului de cercetare sub forma unei teze de doctorat. Dar cercetarea s-a orientat cu precadere asupra albiei minore ce a beneficiat de o atentie suplimentara din partea noastra, motivata de o imbinare de trasaturi destul de originala atat din perspectiva analizei sistemice a datelor statistice obtinute de la diferite institutii cu atributii in domeniu ('dministratia (ationala )'pele &omane* - Directia apelor )Dobrogea-Litoral*, 'dministratia +luviala a Dunarii de ,os, #nstitutul de !tudii si Proiectari pentru #mbunatatiri +unciare, -ficiul de !tudii Pedologice si 'groc imice - Braila, Parcul (atural )Balta $ica a Brailei*) carora le multumim, cat si din numeroasele observatii de teren, desfasurate periodic, atent monitorizate de conducatorul stiintific, in toata etapa preliminara redactarii tezei de doctorat. #ntreaga suma de atribute desprinse din masuratori si din observatii directe, face ca analiza sa fie dificila pentru intregul sector de vale, tinand cont si de spatiul temporal alocat studiului, ceea ce poate genera unele confuzii, mai ales la nivelul finalitatii sale. Pe langa dificultatile intalnite in realizarea analizei, demersul nostru a stimulat interesul pentru cercetare asupra albiei minore ale carei trasaturi sunt evidentiate riguros, apelandu-se la metode de cercetare diverse, atat clasice, cat si moderne, ale cercetarii geomorfologice in conte.tul actual de abordare la nivel mondial. - astfel de interpretare analitica prezinta avanta/ul unei decopertari graduale, ordonata dupa o succesiune logica, pentru ca, in final, sesizarea aspectelor si a mecanismelor discrete, precum si modul de asamblare a acestor elemente, sa se realizeze pe un fundament sistemic. 'doptarea unei astfel de strategii de cercetare presupune, in primul rand, o documentare amanuntita. Pe langa sursele bibliografice si cartografice, o importanta determinanta a reprezentat-o cunoasterea directa, in teren, iar din acest punct de vedere, dimensiunile teritoriale relativ reduse ale ariei de studiu au constituit un avanta/, pe parcursul anilor de stagiu fiind strabatuta in repetate randuri. +ormatia geografica de elita, e.perienta si desc iderea stiintifica a profesorului coordonator sunt tot atatea atribute care au permis realizarea acestei teze de doctorat, prile/ cu care ii adresez cele mai sincere multumiri.

#n fine, studiul nostru adera la scopul tuturor lucrarilor de geomorfologie fluviala aplicata si propune o varianta moderna de abordare a unei astfel de tematici. CAPITOLUL 1 INTRODUCERE - istorie a Dunarii este o gigantica opera pe care n-o poate intocmi un singur om oricat de enciclopedist ar fi el. JEAN BART "artea Dunarii, 1933 1.1 Scopul lucrar ! co!"#$"ul #%olu" # ac"ual# a cu!oa&"#r "#or#" c# & apl ca" %# a '#o(or)olo' # Lucrarea de fata reprezinta un sistem unitar de analiza si interpretare, cu un pronuntat caracter aplicativ, realizat prin conver enta metodelor moderne cu cele clasice in vederea sta!ilirii starii actuale a reliefului, la nivelul "aii #unarii, dintre Braila si $atla eanca% Caracterul aplicativ al lucrarii de fata, justifica cercetarile amanuntite, concretizate prin aprecieri analitice cu privire speciala asupra albiei minore, valorizand contributia personala pe acest domeniu de interes. $rin intermediul teoriei enerale a sistemelor, fluviul #unarea este considerat un sistem desc&is, sensi!il la orice interventie asupra lui, ce raspunde prin autore la'ele materializate la nivelul morfolo iei al!iei si de aceea a!ordarea cantitativa a acestuia conduce la ri oarea si acuratetea rezultatelor o!tinute% #e la inceput dorim sa precizam ca notiunea de vale desemneaza teritoriul care in lo!eaza toate formele de relief specifice unui rau (al!ia minora, al!ia ma'ora, terasele si versantii), iar noi, in lucrarea de fata, am a!ordat doar primele doua elemente enumerate mai sus% *n opinia noastra, folosirea acestui termen doar pentru patul vaii #unarii din aval de Braila, nu ar fi resita atata timp cat terasele de a!raziune si versantii sunt mosteniti de la culoarul predo!ro ean, iar delimitarea nivelului pana la care a +participat, fluviul din punct de vedere enetic, ar fi mai reu de trasat% #upa delimiterea ariei de studiu si parcur erea materialului !i!lio rafic s-au prezentat conceptele teoretice si s-au descris metodele de lucru aplicate in cadrul acestui studiu eomorfolo ic% Analizarea sectorului #unarii cuprins intre Braila si $atla eanca s-a realizat din prisma conceptului de sistem geomorfologic fluvial, printr-o a!ordare lo!ala, su! toate aspectele sale. factori de control (cauza), procese fluviale (eroziune, transport, acumulare), morfologia albiei fluviului (efect)% /data cu identificarea factorilor de control (geologia, relieful, conditiile climatice, conditiile idrologice, perdeaua forestiera plantata, interventia antropica) s-a realizat descrierea mecanismelor si a relatiilor prin care aceste varia!ile independente determina sc&im!ari ale morfolo iei fluviului, la nivelul ariei de studiu% Tinand cont de structura or anizatorica a sistemului eomorfolo ic fluvial al al!iei #unarii, s-au pus in evidenta, doua din cele trei niveluri &olar&ice ( subsisteme), propuse de #c im si colab., 1909. sectiunea transversala a albiei, sectorul de albie% $onderea foarte redusa a al!iei minore din aria de studiu (3,12 3), raportata la lun imea intre ului fluviu, a constituit motivul pentru care analizarea celui de al treilea nivel (profilul longitudinal) ar fi fost nerelevanta% !ectiunea transversala a albiei se individualizeaza prin procesele fluviale de a'ustare permanenta ce se materializeaza printr-un nivel de sta!ilitate dinamica si o asimetrie a formei pe care o descrie, iar sectorul de albie a fost a!ordat ca un intre sta!il prin punerea in discutie a tuturor mecanismelor de a'ustare prezente la nivelul patului si al malurilor pe !aza carora s-au realizat evaluari privind dinamica morfolo iei fluviului% $rin eometrie, morfolo ie, strati rafie si mod de formare, albia ma/ora reprezinta o entitate eo rafica !ine individualizata, ce ocupa patul vaii, ceea ce reprezenta, de fapt, intre ul edificiu

cladit de #unare% Limitele ei sunt date de contactul cu unitatile de relief invecinate cu caracteristici morfolo ice si morfometrice diferite de aceasta, ceea ce o face usor de identificat% 1.* Flu% ul Du!ar#a + a&p#c"# '#!#ral# $rin pozitia sa eo rafica, #unarea a reprezentat, dintotdeauna, o punte de le atura intre popoarele Europei /ccidentale, cele ale Europei 4entrale si 5editeraneene, cu 5area Nea ra si /rientul Apropiat% 6tra!ate re iuni variate din punct de vedere morfolo ic, sisteme montane, &ercinice si alpine, unitati de campie, re iuni cu aspecte climatice si &idrolo ice diverse% Acestea lasa o amprenta vizi!ila asupra caracteristicilor sale% 6e varsa in 5area Nea ra prin #elta #unarii, a treia ca marime din Europa% 7luviul este impartit in trei sectoare . superior sau alpin, cu o lun ime de 0121 3m (de la izvoare si pana la $oarta #evin), mi/lociu, denumit si panonic, (se desfasoara intre $oarta #evin si Bazias, lun de 455 3m) si inferior sau pontic (intre Bazias si pana la varsarea in 5area Nea ra) (tabelul 0)% 6uprafata !azinului &idro rafic (3mp) 6uprafata !azinului &idro rafic controlata de sectiunea de la intrarea in sistemul fluvial al ariei de studiu (3mp) 6uprafata din !azinul &idro rafic controlata de sectiunea de la intrarea in aria de studiu (3mp) 6uprafata al!iei in sectorul Braila-$atla eanca (inclusiv pe teritoriul ?crainei) (3mp) 6uprafata ariei de studiu (3mp) Lun imea totala a fluviului (3m) Lun imea fluviului in aria de studiu (3m) 0=12;3 >1:=31 >9;01 0;0,1> :>>,;0 10:> 09,2:

6abel 0 Da"# (or)o(#"r c# al# ,a- !ulu . /ro'ra) c al Du!ar 1.0 I&"or cul c#rc#"ar lor ) - co+'#o'ra) c# a&upra Va Du!ar ! a%al /# &#c"orul /#) l#ulu 4omple8itatea deose!ita pe care o reprezinta analizarea sistemului fluvial al #unarii ne determina sa privim in ansam!lu principalele studii referitoare la cursul inferior si la mediul eo rafic, in care s-a format si a evoluat, in inte ralitatea sa% Astfel, se pot distin e doua mari etape ale cunoasterii cursului inferior al #unarii. - etapa empirica, care se intinde pe mai !ine de doua milenii, in care toate informatiile pe care le detinem se !azeaza pe relatari, opinii, descrieri, c&iar si sc&ite fara a avea o consistenta stiintifica9 - etapa stiintifica, care incepe odata cu infiintarea 4omisiei Europene a #unarii (10:;), cand apar primele lucrari !azate atat pe o temeinica cunoastere a fenomenelor, cat si pe interpretarea unor analize de teren% 6ecolul al <<-lea de!uteaza cu primele cercetari stiintifice ale

unor specialisti din diverse domenii ( eo rafie, eolo ie, !iolo ie, &idrote&nica etc%). 7mm. de $artonne, % . $unteanu-$urgoci, 'l. Dimitrescu-'ldem, %. Valsan, ". Bratescu, (. Popp, %r. 'ntipa, #. Vidrascu etc% #upa 19:=, au aparut institutele de cercetare (#($8, #P'"8, #!P#+, #"#6#D etc%), in cadrul carora s-au realizat cele mai importante studii ce vizau amena'area comple8a a Luncii #unarii si lucrari cu caracter mono rafic (9ona de varsare a Dunarii - monografie idrologica, Dunarea intre Bazias si "eatal #zmail, %eografia Vaii Dunarii &omanesti etc%)% 1.1 I!ca/rar#a '#o'ra) ca a ar # /# &"u/ u 'ria de studiu se aseste in partea terminala a !azinului &idro rafic al #unarii, la contactul cu delta si la doar 0= @m de varsarea in 5area Nea ra% Aceasta zona este denumita de ma'oritatea eo rafilor romani &#c"orul Du!ar (ar " (#, in eneral pentru trasaturile morfolo ice ale al!iei minore si in special pentru adancimea mai ridicata decat a sectoarelor din amonte% *ncadrata din punct de vedere matematic intr-un patrulater ima inar, aria de studiu se desfasoara in latitudine pe circa 10A, iar in lon itudine pe apro8imativ 1B (fig. 0)% Al!ia ma'ora este deose!it de e8tinsa (aproape 1= @m) de-o parte si de alta a fluviului, in sectorul cuprins de la confluenta cu #unarea "ec&e si pana la cea cu 6iretul% #upa in ustarea din dreptul $romontoriului Bu eacului, al!ia se e8tinde din nou intrerupta totusi de pintenul calcaros de la *saccea% Limita estica si sudica este data de aliniamentul format de inaltimile #o!ro ei de Nord% *n nord, limita are un caracter administrativ, fiind data de frontiera cu ?craina si R% 5oldova% Aceasta limita cu caracter administrativ este trasata, mai departe, spre vest in lun ul di ului ce lea a localitatea Ciur iulesti (R% 5oldova) de Calati% *ntalnirea cu 4ampia 4ovurlui, in dreptul orasului Calati, impune o limita transanta si deose!it de clara% *n cadrul 4ampiei 6iretului *nferior, delimitarea domeniului #unarii se face mult mai reu datorita lipsei urmelor lasate de fluviu ( rinduri, privaluri, !alti etc%), si de accea consideram ca vec&ea sosea care lea a Braila de Calati ar putea fi privita ca limita, mai ales ca urmareste o treapta mai inalta de relief, la peste ;-> m%

+ig. 0 I!ca/rar#a '#o'ra) ca a ar # /# &"u/ u2 A + Ba- !ul . /ro'ra) c al Du!ar .

CAPITOLUL * CONCEPTE3 METODE DE LUCRU SI FONDUL DE DATE 2.1.1 Conceptul de sistem geomorfologic fluvial. !istemul geomorfologic fluvial se prezinta ca o structura de forme si procese aflate in interactiune, care functioneaza individual si in comun pentru a asigura un comple. de reliefuri (#c im si colab., 1909) /data cu introducerea notiunii de olon, (:oestler, 19;>) s-a desemnat structura or anizatorica a oricarui sistem% Astfel, &olonul este un sistem care se comporta simultan ca sistem si su!sistem% #in punct de vedere ierar&ic, in sistemul al!iilor se distin trei niveluri &olar&ice de !aza (su!sisteme). sectiunea transversala a albiei, sectorul de albie si profilul longitudinal (#c im si colab%, 1909)% I! ca-ul &"u/ ulu !o&"ru !# %o( r#)#r /oar la pr (#l# /oua ! %#lur , analizarea profilului lon itudinal fiind nerelevanta pentru un sector cu o pondere foarte redusa (3,12 3) din lun imea sa totala% 2.1.2 Conceptul de timp geomorfologic Timpul eomorfolo ic este o notiune introdusa de !c umm si Lic t; (19;:) cu scopul de a pozitiona din punct de vedere spatial si temporal, cercetarile privind dinamica reliefului% *n functie de evolutia formelor de relief, acestea se pot raporta la trei unitati de timp. - timpul ciclic ( eolo ic) reprezinta o perioada ma'ora din timpul eolo ic care se desfasoara pe parcursul a circa 1====== ani, implicand un ciclu de eroziune9 - timpul graded (de ec&ili!ru dinamic) se refera la o secventa din timpul ciclic care a'un e pana la 1=== ani si in care se inre istreaza a'ustari continue intre varia!ilele sistemului fluvial9 - timpul stationar (steadD time) avand o lun ime de o zi, o luna, cel mult un an, in care formele de relief pot fi privite independent de timp, pentru ca varia!ilele sistemului fluvial nu se sc&im!a% / alta maniera de a!ordare a dinamicii reliefului din punct de vedere spatial si temporal, a fost propusa de " urc (190=) si se refera la timpul contemporan sau alfel spus, timpul e8perientei umane, ultimele sute de ani de cand !eneficiem de volum insemnat de masuratori asupra fenomenelor din natura si pe !aza carora se pot face cele mai multe analize% 2.1.3 Conceptul de echilibru Notiunea de ec&ili!ru a starnit ample dez!ateri pentru evaluarea dinamicii proceselor si a formelor eomorfolo ice% Astfel, la inceputul deceniului opt s-au propus mai multi termeni prin care sa se desemneze starea de ec&ili!ru in care se poate asi al!ia unui rau in raport cu trecerea timpului% #n opinia noastra, sistemul geomorfologic fluvial al Dunarii dintre Braila si Patlageanca se gaseste intr-un ec ilibru dinamic stabil cu sc imbari de mica amploare absorbite prin capacitatea sa de autoreglare% 2.1.4 Conceptul de prag geomorfologic si raspunsul complex al sistemului 6istemele aflate departe de ec&ili!ru pot manifesta comportamente foarte diferite, imprevizi!ile si neasteptate% 6altul cantitativ si calitativ in evolutia unor fenomene eo rafice este cunoscut su! denumirea de pra % 4oncepul de prag geomorfologic a fost introdus de !c umm (19>3). pragul reprezinta o zona critica in care are loc sc imbarea sistemului de la o stare la alta. 5ai tarziu (19>9), acelasi autor reformuleaza definitia spunand ca un prag geomorfologic este un prag de stabilitate a formelor de relief care este depasit fie prin sc imbari intrinsece ale reliefului insusi, fie prin sc imbari progresive ale unei variabile e.terne% *n aria de studiu, se resimte prezenta lacurilor de !ara', din amonte, ca pra uri e8trinseci, prin diminuarea cantitatii de aluviuni transportate, ceea ce se repercuteaza, in primul rand, prin adancirea al!iei%

*.* M#"o/# /# lucru Aparitia teoriei enerale a sistemelor, in a doua 'umatate a secolului al <<-lea, a condus la o sc&im!are fundamentala a manierei de a!ordare a fenomenelor naturale, moment in care s-a trecut de la o!servare si descriere, la masurare si cuantificare, de la aspectele literare ale consideratiilor eo rafice, la ri oarea si acuratetea care se o!tin din procesarea datelor (&adoane si colab%, 199;)% Tinand cont de caracterul aplicativ al studiului de fata, s-au ales metodele specifice eomorfolo iei, impletite cu cele specifice altor stiinte, cu scopul atin erii unor rezultate pertinente si lipsite de ec&ivoc% $e seama acestor considerente, s-a urmarit ca demersul nostru sa ai!a consistenta si coerenta pentru a se inte ra in cele trei etape de !aza care s-au succedat in desfasurarea sa. constituirea fondului de date, prelucrarea si reprezentarea grafica a datelor9 interpretarea rezultatelor si prezentarea concluziilor% 4uantificarea in cazul studiului nostru a condus la o!tinerea unor date prin care sa se poata descrie variatia ener iei si a proceselor, dimensiunea formelor rezultate, cu finalitate in definirea sistemul fluvial analizat% $entru ca acest demers sa se desfasoare in cele mai !une conditii, s-a sc&itat un proiect al e.perimentului, asa cum l-a denumit :rumbein (19::), in care se evidentiaza mai multi pasi. definitiile operationale (varia!ilele care descriu un sistem morfolo ic ce urmeaza a fi supuse masurarii, spre e8emplu cele de la nivelul sectiunii transversale, sau de la nivelul sectorului de al!ie)9 scara de masurare (cele mai utilizate fiind scara intervalului, dar mai ales scara raportului)9 erorile de masurare (termenul de eroare nu are sensul de reseala, ci de imposi!ilitate de a afla valoarea e8acta a unei marimi, datorita metodei de esantionare, operatorilor, instrumentelor, datorita metodei de analiza folosita)9 esantionarea propriu-zisa (reprezinta cel mai important pas in conditiile in care poate fi, in cadrul activitatii noastre, unica modalitate de investi are)% /rdonarea si descrierea datelor s-au realizat prin metode specifice statisticii matematice, prin punerea in evidenta a principalilor sai parametrii descriptivi% Acestia e8prima tendinta de rupare a datelor (media aritmetica, mediana, modulul etc%), varia!ilitatea datelor (amplitudinea, deviatia standard, coeficientul de variatie), cat si parametrii simetriei repartitiei (coeficientul de asimetrie $earson)% Acesta etapa stiintifica este finalizata prin descrierea sistemului fluvial studiat de noi, un rol important il reprezinta materialul rafic (ta!elele centralizatoare, rafice, profiluri si suporturi carto rafice)% Reprezentarea rafica s-a realizat in coordonate rectan ulare, folosindu-se, in functie de fenomenul analizat, diferite tipuri de scari. - aritmetice (se caracterizeaza prin intervale uniforme, care impart a8ele, motiv pentru care se mai poate numi si scara liniara)9 - logaritmice (intervalele nu sunt uniforme e8primand lo aritmul numerelor ce corespund intervalelor de lun ime ale celor doua a8e, fiind denumita si scara neliniara)9 acest tip de scara este des folosita in studiul fenomenelor naturale care prezinta, de cele mai multe ori, manifestari neliniare9 7inalitatea reprezentarilor rafice o constituie diagramele% E8ista reprezentari rafice (dia rame semilo aritmice) care folosesc o com!inatie intre scara aritmetica, prezenta pe o a8a si cea lo aritmica intalnita pe cealalta a8a% A treia etapa a studiului nostru l-a constituit interpretarea rezultatelor si prezentarea concluziilor% $entru ca rezultatele sa fie pertinente, s-a recurs la un o!iectiv de !aza al eomorfolo iei. e.plicatia% $entru aceasta, s-a apelat la modele pe !aza carora sa poata fi descris si analizat un sistem% 4ea mai utila si facila a!ordare o constituie regresia liniara, care indica radul si intensitatea le aturilor dintre doua varia!ile, in care una este independenta (cauza), iar cealalta dependenta (efectul) de prima% Atunci cand relatia dintre cele doua nu prezinta liniaritate, s-au folosit alte tipuri de re resii. de putere (folosite pentru a prezenta relatiile dintre varia!ilele unei sectiuni transversale)9 logaritmice (e8prima cel mai !ine le aturile dintre de!itul lic&id si nivelul apei in cazul realizarii c&eii limnimetrice)9 e.ponentiale (in cazul calcularii de!itului de diferite valori de asi urare)%

Atunci cand a intervenit un numar mai mare de varia!ile, s-a apelat la regresia multipla, lucru usurat de utilizarea calculatorului electronic% $entru aplicarea acestui tip de re resie, se porneste de la realizarea matricei de corelatii in care se introduc toate varia!ilele pentru a se vedea nivelul senzitivitatii fiecareia dintre ele, dar si ordinea in care acestea intra in calculul ecuatiei re resiei multiple% $rezentarea concluziilor e8primate pe seama rezultatelor o!tinute s-a realizat cu a'utorul analizarii seriilor de timp% Acestea reprezinta un set sistematizat de valori ale unei varia!ile masurate la momente sau intervale de timp e ale si successive% $e !aza componentelor re asite in serii de timp (tendinta, componenta periodica, componenta aleatorie) se pot realiza predictii privind desfasurarea in timp si in spatiu a fenomenului studiat% *.0 Fo!/ul /# /a"# *n cele ce urmeaza vom prezenta, in linii enerale, structura fondului de date utilizat pentru intocmirea lucrarii noastre% Astfel se pot pune in evidenta. a) date si informatii provenite de la institutii cu atributii in domeniu< - datele si o!servatiile &idrolo ice si &idrometrice efectuate de catre Administratia Nationala +Apele Romane, la posturile &idrometrice din aria de studiu ( tabelul 5) care au vizat masuratori zilnice ale nivelului, ale de!itului lic&id si solid9 de asemenea, masuratori ale parametrilor morfolo ici si &idraulici ai al!iei minore (aria sectiunii, latimea si adancimea al!iei, viteza cursului de apa) atat la cota de etia', cat si la valori zilnice ale nivelului9 reprezentari rafice ale profilurilor transversale ale al!iei in dreptul sectiunilor de masurare si analize ranulometrice ale aluviunilor in suspensie si tarate, dar si ale patului al!iei% $ostul $erioada de Altitudinea $ozitia &idrometric o!servatii planului +=, sectiunii de utilizata la al mirei fata masurare intocmirea de nivelul lucrarii 5arii 5e re BRA*LA 19;:-19019 1,=>; Fm 1;> 190>-1==; BRA*LA 1903-190; 1,=>; @m 1:9 CR*N#? 19;:-1==; =,0== 5mG >;H:1=I@m 121H3== *6A44EA 19>>-1==; =,;10 5m :2H100I@m 1==H1== 4EATAL 19;;-1==; =,:>= 5m 22I@m *J5A*L 0=H:== - date privind morfolo ia al!iei minore, necesare unei !une estionari a navi a!ilitatii pe fluviu, o!tinute pe !aza masuratorilor e8ecutate de Administratia 7luviala a #unarii de Jos9 cea mai comple8a serie de date s-a realizat intre anii 1==2 si 1==:, pe !aza masurarii sectiunii transversale a al!iei minore din 1== in 1== m cu cele mai moderne ec&ipamente din care nu au lipsit ecosonda C$6 si softurile specializate, ce au oferit o inalta precizie9 - date o!tinute prin investi area unor fora'e, profiluri si analize ranulometrice care au vizat al!ia ma'ora din aria de studiu, e8ecutate de de institutii cu atri!utii in domeniu (*6$*7, *$A4E etc%), inainte si dupa indi uirea acesteia9 - date privind descrierea calitativa si cantitativa (suprafata, varsta, componenta, speciile, informatii referitoare la suprafetele defrisate) a perdelei forestiere plantate in sectorul di -mal din ariile indi uite realizate de Re ia Nationala +Romsilva,9

6abel 5 I!)or(a" '#!#ral# /#&pr# po&"ur l# . /ro(#" c# / ! ar a /# &"u/ u

(G mile marine)

!) date obtinute cu a/utorul suporturilor cartografice< - &arti topo rafice 1.1:===, editiile 19;1 si 19029 - &arti topo rafice 1.1=====, editia 199;9 - &arti de pilota' al #unarii. editia austriaca pu!licat la scara 1.11:==== (1912), &arti la scara 1.:==== (193>) si editii realizate la scara 1.1:=== (19;:, 19>9, 199= si 199;)9 - planuri &idrotopo rafice ale al!iei minore, e8ecutate la diferite scari (1.1===, 1.:===), in sectiunile dificile pentru navi atie, unde nu se mentin adancimi minime de cel putin > m la cota de etia'9 - ima ini satelitare furnizate de site-rile %oogle 7art si =a oo maps pe !aza carora s-a putut sta!ili situatia actuala din teren si s-au realizat masuratori asupra fenomenelor o!servate% $e lan a aceste date care au constituit !aza lucrarii noastre, un rol deose!it l-au reprezentat elementele obtinute prin intermediul observatiilor personale de teren, datele rezultate in urma unor analize de laborator (masuratori dendrometrice realizate pe esantioane de ar!ori situati in zona di mal sau analize ranulometrice ale depozitelor de mal), precum si datele rezultate din consultarea materialului bibliografic% / mare importanta in prelucrarea fondului de date l-au avut mi/loacele electronice cu toate facilitatile sale. estionarea datelor, reprezentarea rafica a acestora, realizarea rapida a tuturor analizelor in conditii de acuratete ridicata, sursa nelimitata de informatii furnizate de *nternet fara de care misiunea nostra ar fi fost mult in reunata, dar si ima inile satelitare care ne-au a'utat foarte mult la actualizarea materialului carto rafic% CAPITOLUL 0 FACTORII DE CONTROL AI ALBIEI MINORE A DUNARII3 LA NIVELUL ARIEI DE STUDIU 0.1 Ca/rul "#or#" c /# a,or/ar# a )ac"or lor /# co!"rol $ornind de la afirmatia potrivit careia pot fi considerati factori de control toate variabilele independente la intrarea in sistem care determina sc imbari si relatii de feedbac3 , putem aprecia ca acestia reprezinta orice manifestare naturala sau antropica a carei actiune directa sau indirecta aduce modificari sistemului eomorfolo ic fluvial, transformandu-le apoi, in iesire (#c im si colab., 1909)%

$entru orice !azin &idro rafic, indiferent de marimea lui, conform lui !c umm si Lic t; (19;:), e8ista 11 varia!ile din care 2 sunt considerate ca fiind independente si dominante (timpul, relieful, eolo ia si climatul), celelalte avand statutul de varia!ile dependente% / propunere de ierar&izare a factorilor de control ar viza geologia (in special miscarile crustale), apoi relieful (ca volum deasupra nivelului de !aza) si idrografia (scur erea lic&ida si solida) (cf% #c im si colab., 1909)% La acestea putem adau a perdeaua forestiera plantata ce a modificat sectiunea transversala si implicit intrea a al!ie, apoi interventia antropica care, la nivelul sistemul fluvial analizat de noi, este foarte ampla% #oua modalitati de a!ordare a factorilor de control au fost propuse de #c im si colab., (1909). - identificarea pe !aze constatative a fiecarei varia!ile de control care se implica in modelarea al!iilor9 - analiza efectului unei sin ure varia!ile de control asupra modificarilor de la nivelul al!iei% 7ata de aspectele prezentate in a!ordarea al!iei #unarii, vom considera ca factori de control toate varia!ilele independente de la intrarea in sistem, pe fondul conditiilor din intre ul !azin &idro rafic% ?rmarirea acestora la scara timpului graded si a timpului stead; time (stationar) a'uta la identificarea conditiilor in care a fost modelata al!ia fluviului% *n cele ce urmeaza vom considera factori de control. - %eologia> - &elieful (ca volum deasupra nivelului de baza)> - "onditiile climatice> - "onditiile idrologice (scurgerea lic ida si scurgerea solida)> - Perdeaua forestiera plantata pe ambele maluri ale albiei> - #nterventia antropica.

0.* G#olo' a ar # /# &"u/ u 3.2.1 Structura si alcatuirea geologica a ariei de studiu 6coate la iveala contrastul dintre tineretea vaii fluviului si vec&imea $latformei 4ovurlui (partea +co!orata, a /ro enului Nord #o!ro ean) care dateaza din era paleozoica, cea care sustine intre ul edificiu al #unarii, in aria de studiu% $latforma 4ovurlui este alcatuita dintr-un fundament identic cu cel al /ro enului Nord #o!ro ean si prezinta o cuvertura sedimentara cu formatiuni neo ene si cuaternare% *n toata perioada de sedimentare, aria de studiu se asea la limita dintre Bazinul #acic care acoperea $latforma 5oesica si Bazinul Eu8inic, situat la est de /ro enul Nord #o!ro ean, fapt ce a condus la realizarea unor alternante a depozitelor marin-salmastre eu8inice cu cele de ori ine fluvio-lacustre, care au umplut patul vaii #unarii% Crosimea mare a acestor depozitelor a scos in evidenta faptul ca in toata perioada de sedimentare, miscarile tectonice ne ative au fost deose!it de active% 5anifestarea acestor miscari (neotectonice) si in 4uaternar a 'ucat un rol important in realizarea ar&itecturii actuale a fluvilui in aria de studiu. stoca'e aluvionare intre Braila si Calati, adancimi mari ale al!iei, mult su! nivelul marii la Crindu, lipsa teraselor, pierderea contactului al!iei (Bratul 5acin) cu /ro enul Nord #o!ro ean% $e !aza apectelor prezentate s-au conturat doua tipuri de arii neotectonice cu. - miscari neotectonice de coborare incepute in $leistocen, ce se manifesta si astazi, intalnite in vestul ariei de studiu (4ampia 6iretului *nferior) si la contactul cu #elta #unarii9 - miscari neotectonice de coborare manifestate in $leistocen, cu o stabilitate relativa in prezent, intalnite in cea mai mare parte a ariei de studiu (fig. 5)% $e fondul evenimentelor tectonice din 4uaternar, cat si datorita interactiunii dintre Lacul 4uaternar situat in sudul si sud-estul Romaniei si eustatismul 5arii Ne re, traseul #unarii s-a format succesiv de la vest spre est, aspect dovedit prin scaderea numarului de terase pana la disparitie% Noi consideram ca sectorul dunarean cuprins in aria de studiu a avut functia unui culoar intre Bazinul Eu8inic si Bazinul #acic, dovedit de structura variata si rosimea mare a depozitelor

su!aluviale, lipsa teraselor sapate de #unare, ceea ce se e8plica prin puternice miscari tectonice ne ative, cat si prin retra erea relativ tarzie a Lacului 4uaternar, in aval de Braila%

+ig. 5 Ar !#o"#c"o! c# ! &#c"orul /u!ar#a! cupr !& !"r# Bra la & Pa"la'#a!ca 0.0 R#l #)ul ,a- !ulu . /ro'ra) c al Du!ar 5orfolo ia al!iei este influentata in mod direct, de relief (ca volum deasupra nivelului de !aza), prin ener ia pe care o introduce in sistem cu scopul de a directiona ravitational intre ul flu8 de materie (apa si sediment) spre nivelul de !aza% *n opinia noastra, tratarea in ansam!lu a reliefului din intre ul !azin &idro rafic al #unarii ne a'uta la evaluarea principalelor intrari (materie si ener ie) in sistemul eomorfolo ic fluvial dintre Braila si $atla eanca% Astfel, in cursul superior, 5untii Alpi domina altimetric !azinul cu altitudini ce depasesc 2=== m, unde cei mai multi afluenti si-au adancit vaile, ceea ce a face ca viteza apei sa fie ridicata, in contrast cu masivele &ercinice situate la nord% $anta al!iei #unarii scade de la 1,1 K la =,13 K, dar se mentine ridicata in comparatie cu sectoarele din aval% *n cursul mi'lociu, #unarea isi modifica fundamental trasaturile, in sensul ca al!ia este mult lar ita si prezinta caracteristicile unei ape dintr-o re iune de deal sau de campie, dar primeste cei mai importanti afluenti ai sai din re iuni montane. Tisa din 4arpati, #rava si 6ava din Alpi% Totodata, panta fluviului scade foarte mult, de la =,23 K pana la =,=2 K% 4ursul inferior se suprapune in cea mai mare parte peste teritoriul Romaniei, unde 4arpatii au o altitudine medie de 02= m si 9= 3 din suprafata lor se aseste su! 1:== m sau faptul ca ener ia reliefului, in re iunile deluroase variaza de la 1: m la 1:= m, iar in treapta campiilor aceasta scade la 1=-1: m% 0.1 Cl (a ,a- !ulu . /ro'ra) c al Du!ar Bazinul #unarii ocupa un teritoriu e8tins (apro8imativ 0 3 din suprafata Europei), motiv pentru care la nivelul sau interfereaza ? tipuri de climate cu caracteristici diferite, impunand fluviului un re im &idrolo ic comple8% 4antitatile cele mai ridicate de precipitatii (peste 1=== mmIan) se inre istreaza in vestul (5untii Alpi) si sud-vestul !azinului (5untii #inarici), contri!uind la formarea de!itului, cu cresteri spectaculoase, de la :0= mcIs (inainte de confluenta cu *nnul) la :20: mcIs la /rsova% *n cursul inferior, cantitatea mult mai redusa de precipitatii (in ariile montane - putin peste 1=== mmIan), impune cresteri moderate, motiv pentru care la intrarea in delta (4eatal *zmail) de!itul lic&id mediu sa inre istreze ;2>0 mcIs% 4resterea temperaturii aerului primavara, in sectorul superior, provoaca topirea timpurie a zapezii in Alpi, suprapunerea peste

de!itele ma8ime din sectorul mi'lociu, favorizeaza inre istrarea unor de!ite ma8ime e8treme pe cursul romanesc al #unarii, asa cum s-a intamplat in primavara anului 1==;% 0.4. Scur'#r#a l c. /a *n cadrul sistemului fluvial al al!iei de!itul lic&id si solid detin rolul varia!ilelor de control% #aca de!itul lic&id impune marimea al!iei, de!itul solid dicteaza sta!ililitatea sau insta!ilitatea acesteia% *ata de ce, analizarea re imului &idrolo ic al fluviului este o conditie de !aza in cunoasterea dinamicii actuale a al!iei fluviului% Re imul scur erii apei #unarii are numeroase particularitati ce difera de la sectorul superior la cel inferior, fiind influentat atat de factori fizico- eo rafici, cat si de factorii antropici care si-au pus amprenta, mai ales in ultimele patru decenii% #in analiza detaliata a epurei de!itelor medii multianuale ale afluentilor cu !azine &idro rafice mai mari de 2=== @mp, de-a lun ul #unarii (Dunarea intre Bazias si "eatal #zmail, 19;>> %eografia &omaniei, 1903> P. %astescu, 199=> #.Pisota, 199:> Danube Basin 'nal;sis - @+D &oof &eport 1==2 - #nternational "ommission for t e Protection of t e Danube &iver) se pot constata mai multe diferentiri pe care le vom mentiona in cele ce urmeaza (fig.?).

4ursul superior al #unarii se desfasoara de la izvoare (la unirea celor doi afluenti Brege si Brigac ) si pana la $oarta #evin, unde se constata faptul ca aportul principal de apa este dat de afluentii de pe flancul nordic al Alpilor (#ller, Lec , #sar, #nn, 6raun, 7nns) ce au o alimentare nivo- laciara. #intre acestia cel mai important este #nnul, cu un de!it mediu, la confluenta de >3: mcIs, mai mare decat al #unarii (:0= mcIs)% #e!ite ma8ime se inre istreaza in iunie-au ust cand se com!ina cu ploile atlantice si pot a'un e la 2=== mcIs, in timp ce de!itele minime apar in perioada ianuarie-aprilie% #e altfel, afluentii de pe dreapta furnizeaza circa 0;,12 3 din cantitatea de apa pe care o primeste fluviul in acest sector% 4ursul mi'lociu se desfasoara de la $oarta #evin pana la Bazias unde se inre istreaza cel mai insemnat aport de apa, de apro8imativ :>,3 3 din totalul de!itului afluent% $ana la "ise rLd, #unarea primeste mai multi afluenti, atat pe stan a, din 5untii Tatra ( VA , 8ron si #pol;), cat si pe dreapta (&abA si !iB)% Re imul de scur ere este determinat de cei mai importanti afluenti ai #unarii. Drava, !ava si 6isa% $rimii doi izvorasc din sud-estul Alpilor, dintr-o re iune in care se inre istreaza cea mai mare cantitate de precipitatii din tot !azinul #unarii, ceea ce e8plica de!itele ma8ime, rezultate prin coincidenta precipitatiilor ma8ime cu topirea zapezilor din primavara, dar si de!itele minime de la sfarsitul verii% $este acesta trasatura, in cazul 6avei, se suprapune nuanta mediteraneana care conduce la aparitia celui de-al doilea ma8im &idrolo ic, in noiem!rie decem!rie% La acestia se adau a Tisa cu un re im de tip carpatic, cu ape mari primavara si mici toamna% 4resterea temperaturii aerului primavara, in sectorul superior, provoaca topirea timpurie a zapezii in Alpi% Atunci cand se suprapune peste de!itele ma8ime din sectorul mi'lociu, favorizeaza inre istrarea unor de!ite ma8ime e8treme pe cursul romanesc al #unarii, asa cum s-a intamplat in primavara anului 1==;% 4ursul inferior incepe c&iar de la intrarea fluviului in tara% #intre toate sectoarele, acesta detine cea mai mica pondere in ceea ce priveste de!itul mediu, furnizat de afluenti cu !azine &idro rafice mai mari de 2=== @mp (12 3)% #e asemenea, predomina aportul afluentilor de dreapta

(03,1> 3) in comparatie cu celelalte sectoare in care predomina aportul afluentilor de stan a% *n aval de lacul de la $ortile de 7ier *, cei mai importanti afluenti ai #unarii provin de pe teritoriul tarii noastre ( ,iu 0; mcIs, -lt 1>2 mcIs si 'rges >1 mcIs), in timp ce afluentii de pe stan a sunt mult mai mici, doar #s3er a'un e la un de!it mediu de :2 mcIs% *n sectorul !altilor, dintre 4alarasi si Braila, primeste apele #alomitei, cu un de!it mediu de 2: mcIs% *n aval de Braila #unarea primeste cel mai important afluent de pe teritoriul Romaniei, !iretul 12= mcIs, dupa care urmeaza confluenta cu Prutul 11= mcIs% *n concluzie, putem afirma ca re imul scur erii #unarii este influentat de afluentii alpini, din sectorul superior care totalizeaza un de!it mediu multianual de apro8imativ 1;>1 mcIs si mai ales de marea confluenta din 'urul Bel radului unde primeste circa ?024 mcCs de la #rava, 6ava, Tisa si 5orava% Asa cum am mai spus, acestia influenteaza decisiv re imul de scur ere al #unarii% #aca inainte de confluenta cu *nnul are un de!it multianual de doar DE1 mcIs, imediat isi du!leaza valoarea si continua sa creasca, a'un and la "iena sa inre istreze 0F51 mcIs, la Budapesta 5?D1 mcIs, iar dupa marea confluenta din 'urul Bel radului, de!itul se du!leaza din nou, pana la valoarea de D?11 mcIs% *n sectorul inferior, care reprezinta apro8imativ 30 3 din lun imea totala, nu se inre istreaza cresteri spectaculoase de de!it, ci doar de la DGED mcIs (/rsova) pana la 2G4E mcIs (4eatal *zmail)%

3. .1 Scurgerea lichida medie

#in analiza datelor de la punctele &idrometrice de pe cursul inferior al #unarii, se poate constata o crestere de peste 1: 3 intre /rsova si 4eatal *zmail (tabelul ?.0), foarte apropiata de valoarea o!tinuta prin cumularea de!itului provenit de la principalii afluenti (cu !azin &idro rafic mai mare 2=== @mp), prezentata in fig. G. ?n !un indicator pentru a evidentia variatia spatiala a scur erii medii este raportul dintre suprafata !azinului (+) si de!itul mediu specific H (lIs M @mp)% Acesta din urma are un rol deose!it in desfasurarea tuturor proceselor eomorfolo ice si &idrolo ice din cadrul unui !azin &idro rafic% #e aceea este folosit in numeroase corelatii cu celelalte varia!ile ale !azinului &idro rafic, sta!ilinduse astfel, relatii de cauzalitate% *n ceea ce ne priveste, #unarea, in sectorul romanesc, prezinta o scadere a cantitatii de apa care se scur e in unitatea de timp pe suprafata aferenta !azinului, spre aval, de la 9,:1 lIs M @mp - /rsova pana la 0,1: lIs M @mp 4eatal *zmail% Referindu-ne la raficul din fig. ?.? se constata o puternica corelatie data de coeficientul de determinare, cu toate ca relatia dintre cele doua varia!ile este inversa% 6i cu aceasta ocazie se poate demostra ca reteaua

&idro rafica a tarii noastre nu influenteaza decat intr-o mica masura re imul scur erii fluviului #unarea% 3. .2 Scurgerea lichida maxima Crupand pe luni valorile ma8ime ale de!itelor, a'un em la concluzia ca acestea se inre istreaza cu precadere in anotimpul de primavara, mai ales in luna aprilie, evidentiindu-se 20 de aparitii in perioada 1921-1==1% Acest aspect este in concordanta cu ceea ce prezentam la inceputul capitolului, referitor la faptul ca alimentarea din Alpi detine cea mai mare influenta in formarea de!itului #unarii% *n iernile !lande, topirea timpurie a zapezilor din Alpi se suprapune peste ma8imul mediteranean, favorizand inre istrarea unor valori ridicate in decem!rie, ianuarie si fe!ruarie% 5a8ime se pot inre istra la sfarsitul primaverii sau inceputul verii, pe fondul inre istrarii unor temperaturi mai reduse care tin !locata in munti, zapada mai mult timp% 3. .3 !iiturile 4apacitatea mare de stocare a apelor in al!ia minora face ca in cazul viiturilor de pe #unare, acestea sa se desfasoare pe perioade lun i de timp, in una, doua sau mai multe luni, iar cresterea si scaderea nivelului apei se realizeaza cu doar cativa centimetri pe zi (in anul 1==;, cresterea ma8ima a fost de 19 cm in zilele de 1;-1> martie)% Raportand durata viiturilor la de!ite mai mari de 11=== mcIs, se poate constata ca cea din 19>= s-a mentinut cel mai mult - 12: zile, urmata de cele din 1==; - 1=9 zile si 1==: - ;> zile% Acestea ocupa, in ma'oritate, lunile martie, aprilie si mai% 3. .4 "epartitia scurgerii lichide din timpul anului La nivel sezonier scur erea medie este apro8imativ e ala pe intre cursul inferior% $rimavara se inre istreaza volumul ma8im de circa 32 3, toamna cel minim de 10 3, iar vara si iarna, 1: 3, respectiv 13 3% Totusi se poate o!serva ca vara, ponderea volumului scurs creste in cursul inferior odata cu apropierea de 5area Nea ra, e8plicata prin re imul de tip carpatic al retelei &idro rafice din tara noastra% *n sc&im!, primavara, ponderea volumului scurs de apa scade de la Bazias spre 6ulina, cauza fiind inre istrarea mai devreme a apelor mari in cursul mi'lociu decat in cursul inferior, unde reteaua &idro rafica poseda trasaturile unui re im de scur ere mediteranean% 3. . Curbele caracteristice ale debitelor lichide ?.D.D.0 " eia limnimetrica

Reprezinta corelatia rafica dintre nivelul si de!itul apei in sectiunea pe care o stra!ate% #atorita corelatiei puternice dintre cele doua varia!ile se pot determina cu o !una precizie, valorile de!itului si dinamica in timp a variatiei cur!ei descrise de acestea%

Reprezentarea c&eii limnimetrice pentru postul &idrometric de la Braila (Fm 1;>) in anii 19;: si 1==: evidentiaza un spor de nivel e8plica!il prin incorsetarea al!iei minore% *n anul 19;: sectiunea de la Fm 1;> era partial modificata, fiind indi uit doar malul stan (fig. D)% ?lterior, in cursul anilor A>=, s-a indi uit si malul drept, ceea ce a condus la un spor al de!itului cu consecinte asupra cresterii nivelului apei% $e !aza modelului lo aritmic am putut sta!ili o crestere a nivelului apei cu apro8imativ 19 cm la un de!it de 12=== mcIs, intre anii 19;: (;13,31 cm) si 1==: (;:1,31 cm), dar care se anuleaza la un de!it de ;=== mcIs, (312,1: cm in 19;: si 31:,1> cm in 1==:% ?.D.D.5 "urba de asigurare empirica a debitelor medii anuale $entru construirea acestui tip de reprezentare rafica (fig. 2) se foloseste calculul de pro!a!ilitate, pe !aza formulei lui @eibull ( p N m I nH1 8 1==3 ), in care m este numarul de ordine, ordonat descrescator, iar n reprezinta numarul total de termeni% 4u a'utorul acestui tip de calcul se poate determina pe !aze pro!a!ilistice, de!itul de umplere a al!iei minore ( ban3full disc arge)% Acest de!it are valori de asi urare cuprinse intre 11= 3 si este raspunzator de intensificarea proceselor eomorfolo ice de la nivelul al!iei minore%

6abel ? D#, "#cu a& 'urar /# *3 153 453 65 7 lapo&"ur l# . /ro(#"r c#8 Bra la3 Gr !/u3 I&acc#a3 C#a"al I-(a l

#upa calcularea valorii de asi urare pentru fiecare de!it, conform formulei lui @eibull, se trece la aplicarea modelelor matematice (liniar, lo aritmic, de putere, e8ponential) in vederea sta!ilirii celei mai puternice corelatii% *n cazul ariei noastre de studiu, functia e8ponentiala se incadreaza cel mai !ine in conditiile impuse de noi% $e !aza ecuatiei e8ponentiale o!tinute pentru fiecare post &idrometric (Braila, Crindu, *saccea si 4eatal *zmail), s-au putut calcula de!ite cu diferite valori de asi urare (1, 1=, := si 9= 3) (tabel ?)% ?.D.D.? "urba de frecventa a debitelor medii anuale $entru cele patru siruri de date care apartin posturilor &idrometrice Braila, Crindu, *saccea si 4eatal *zmail, amplitudinea intervalului de frecventa este >== mcIs% 4u a'utorul rezultatelor o!tinute in urma ruparii sirului de date s-au construit &isto rame pentru fiecare din cele patru posturi &idrometrice ( +ig. 4)% 6-a constatat ca

in toate cazurile repartitiile prezinta un sin ur +varf ,, motiv pentru care se numesc unimodale, cu un rad redus de asimetrie% 4ele mai multe aparitii ale de!itelor se intalnesc in intervalul cuprins intre ;3=1>=== mcIs la toate posturile, mai putin la Braila unde predomina intervalul :;=1;3== mcIs%7aptul ca in acest sector #unarea primeste cel mai important afluent de pe teritoriul Romaniei, 6iretul, se resimte c&iar de la Crindu unde se inre istreaza cel mai mare numar de aparitii (11) in intervalul ;3=1>=== mcIs% 4resterea valorii de!itului a condus la aparitia celui de-al optulea interval, la 4eatal *zmail, fiind de peste 91== mcIs% 7aptul ca acest post &idrometric se afla situat intr-un sector ce evolueaza in re im natural (rolul de atenuator al al!iei ma'ore), se concretizeaza printr-un numar mai mic de aparitii (1=) ale de!itelor in intervalul cu cea mare frecventa de ;3=1>=== mcIs% 3. .# !ariatia debitului lichid in perioada 1$41%2&&# 6eriile de timp discrete, asa cum se numesc inre istrarile realizate la intervale de timp !ine sta!ilite, indica nivelul s&im!arilor din cadrul unui sistem natural% Aceste sc&im!ari, in opinia lui &ao (190=) citat de &adoane si colab%, (199;), sunt clasificate astfel. i) regulate, cand oscilatiile sunt uniforme in 'urul unei medii statistice9 ii) prag, cand au loc modificari ample fara revenirea la pozitia dinaintea pertur!arii acestora9 iii) cu rampa, cand fenomenul inre istrat evolueaza pe o panta mai redusa, in cazul nostru in perioada 19>1-190= cand cresterea de!itului s-a realizat pro resiv9 iii) tranzitare cu variatii !ruste, dar cu revenire la pozitia anterioara sc&im!arii, asemenea momentului producerii viiturii din 19>=% Eidro raful de!itului mediu anual inre istrat la postul &idrometric Braila prezinta un interval cu un de!it semnificativ mai ridicat decat media si doua intervale, situate de-o parte si de alta a primului, cu valori mult mai reduse% *n a!ordarea traditionala, variatiile seriilor de timp sunt privite ca o rezultanta a suprapunerii urmatoarelor componente. tendinta (6), periodicitatea (P) si reziduu (7)% Astfel, modelul clasic de descompunere a seriile de timp este de forma. = N 6 H P H 7. $rimele doua componente prezinta variatii sistematice, iar componenta reziduala descrie variatiile intamplatoare (aleatoare)% Aplicarea metodei BallotBenson, putem aprecia faptul ca la postul &idrometric Braila se individualizeaza trei cicluri de variatie, in care se constata o insemnata diferenta cantitativa a de!itului lic&id% Limitele acestor cicluri au fost trasate in punctele e8treme ale aplicatiei BallotBenson, la infle8iunea cur!ei, locul indicand prezenta unei cauze dura!ile ce a provoacat sc&im!area ( fig. E)% 4u toate ca rezultatele o!tinute in cadrul acestui capitol au demonstrat o evidenta uniformitate a variatiei de!itelor lic&ide in sectorul Braila-$atla eanca, prezentam valorile o!tinute pentru cele patru posturi &idrometrice unde se o!serva intervale cu o durata cuprinsa intre 10 si 13 ani% *ndividualizarea acestor cicluri de variatie poate contri!ui la e8plicarea alternantei a radare de radare ce se manifesta la nivelul al!iei fluviului (tabel G )% 6abel G C clur /# %ar a" # a /#, "ulu l c. / ! &#c"orul cupr & !"r# Bra la & Pa"la'#a!ca

C clur l# /# %ar a" # a . /ro(#"r c /#, "ulu l c. / 9(c:&;

9161* < 16=1; 040 $#1 #&3& #&$1 16=4 + 16>*; #'4' #021 #$#& '1##

Po&"ul

916>0

,"-./1".234 .S-CC5C5-6-/ .78-./

< *551; 022 #&3& #1&3 #13

3. .' (roblema nivelului si a debitului de maluri pline )ban*full, ban*full discharge+ Debitul de maluri pline (!an@full disc&ar e) reprezinta o notiune e8trem de utila pentru eomorfolo i si in acelasi timp deose!it de discutata% $e lan a eomorfolo i, ceilalti specialisi (&idrolo i, in ineri) sunt interesati de aceasta pro!lema atat pentru lucrarile de &idroamelioratii, cat si pentru toate constructiile monumentale din lun ul cursurilor de rau% *n sectorul nostru de studiu, aprecirea nivelului si a de!itului de maluri pline (!an@full) s-a realizat prin trei metode diferite% $rima metoda se refera la construirea unui rafic pe !aza caruia sa fie prezentata corelatia dintre nivel si de!it% $entru aceasta s-au folosit toate valorile masuratorilor e8peditionare din intervalul 19;:1==; (3:= valori pentru fiecare din cele doi parametrii &idrolo ici)% Este cunoscut faptul ca odata cu cresterea de!itului creste rapid si nivelul% *n momentul cand apa se revarsa peste maluri, in al!ia ma'ora aceasta crestere este incetinita creand o infle8iune a norului de puncte ( fig. F)% *n sectiunea de la Braila, valorile (nivel si de!it) au fost sortate descrescator, in functie de de!it pentru toata perioada 19;:-1==;, dupa care s-au rupat in doua cate orii, su! >=== mcIs si peste >=== mcIs% #e ce am ales valoare de >=== mcIs ca limita intre cele doua intervaleO Analizarea c&eii limnimetrice pe toata perioada ne-a condus la aceasta valoare a de!itului ce corespunde valorii nivelului de 30= 21= cm% Acest nivel cumulat cu cota etia' care, la Braila, este de 1,=>; m fata de nivelul 5% Ne re, a'un e la altitudinea rindurilor (:-; m) dispuse in lun ul malurilor% *n spri'inul acestei ale eri mai este si cota de atentie a fluviului (2;= cm la Braila) la care apa atin e de'a 1I3 din lun imea di ului de aparare BrailaCalati% Craficul construit de noi confirma toate ar umentele e8puse pana

acum% Astfel, infle8iunea norului de puncte se realizeaza la apro8imativ >=== mcIs si la un nivel cuprins intre 30= si 2== cm% 4ele doua linii de re resie se intalnesc in aceasta cur!ura% Nu in ultimul rand, se poate constata ca, la peste >=== mcIs, punctele de rafic nu mai sunt asa de concentrate, corelatia dintre nivel si de!it scade (R1 de la =%9=1: la =,00;>), ceea ce ne face sa credem ca a intervenit +ceva, in relatia dintre cele doua varia!ile% Acel +ceva, nu este decat revarsarea apei peste maluri care a condus la o reducere a nivelului in raport cu de!itul% $anta re resiei liniare a de!itului de peste >=== mcIs s-a redus semnificativ tocmai datorita acestui motiv% 4ea de-a doua metoda implica un numar mai mare de calcule, dar sunt finalizate prin rezultate mult mai e8acte si se !azeaza pe pro!a!ilitatea de aparitie a valorii calculate cu posi!ilitatea de depasire% Aceasta metoda poarta denumirea de distri!utia Log-Pearson tip ### si este recomandata de I.!. @ater 'dvisor; "ommittee on @ater Data (1901), fiind descrisa in %uidelines for Determining +lood +loJ +reHuenc; (1901)% $entru realizarea distri!utiei Lo $earson tip *** se impune parcur erea mai multor pasi pana la o!tinerea rezultatului final% $rimul ale e lun imea sirului de date si toate aspectele (variatii ale de!itului ma8im, modificari ample in morfolo ia al!iei in perioada analizata) care pot distorsiona rezultatul final% #upa aceea se ordoneza de!itele ma8ime anuale in ordine descrescatoare pentru a se calcula perioada de revenire ( 6r) cu a'utorul formulei. 6r N (n H 1) I m, (1) unde n reprezinta numarul de valori, iar m este ran ul unui termen din sir% /data sta!ilita perioada de revenire se poate calcula pro!a!ilitatea de depasire (7P) a fiecarui de!it, pe !aza formulei. 7P N 1I6r (1) ?n alt pas consta in e8tra erea lo aritmului pentru fiecare valoare din sir, dupa care se realizeaza media aritmetica atat pentru sirul valorilor naturale, cat si pentru cel lo aritmat% $entru a reduce timpul si numarul intermina!il de calcule, softul E8cel este de mare a'utor in realizarea urmatorului pas, cel al calcularii cu a'utorul formulelor a variatiei, deviatiei standard si coeficientului de asimetrie al sirului% $entru o!tinerea valorii de!itului la un anumit interval de repetare se aplica formula. lo K (6r) N med lo K H (: P M lo K) (3) in care med lo K media aritmetica a valorilor de!itului lo aritmat, : se o!tine cu a'utorul ta!elului de frecventa (8aan, 19>>) pentru intervalul de revenire de 1%=1, 1, 1=, 1:, :=,1==, 1== ani, pe !aza coeficientul de asimetrie calculat in preala!il si P deviatia standard a sirului de valori% / treia metoda, deose!it de utila pentru sta!ilirea de!itului de maluri pline, este o!servatia in teren, apoi compararea cu rezultatele o!tinute prin calcul% *n fig. 01 ' se poate o!serva linia paralela cu luciul apei (cota zilei 1>2 cm 11 fe!ruarie 1==0) ce uneste partea superioara a malului puternic erodat si corespunde amprentei lasate de acest de!it pe pontonul !acului% ?n alt ar ument ar fi ca urmatorul +semn, din mal se apropie de nivelul rindurilor si deci un de!it mult prea mare (fig. 01 B)% 6e poate aprecia astfel ca nivelul dominant este cel de 30=21= cm ce ii corespunde un de!it de >3==>:== mcIs, conform c&eii limnimetrice sta!ilite in anul 1==;%

+ig. 01 A < N %#lul /# ,a!?)ull la Bra la 9/r#ap"a "ra&a"a la ! %#lul po!"o!ulu & a (alulu #ro/a";2 B + Pr !c pal#l# r#p#r# /# /#!" ) car# al# ! %#lulu /# ,a!?)ull 91<! %#lul /# =66 c(3 !r#' &"ra" la !u!/a" l# / ! *55=3 *< ! %#lul /# ,a!?)ull3 0 + 'r !/ul )lu% al /# 4<= (; (foto "anciu)

Toate ar umentele e8puse, impreuna cu o!servatiile noastre de teren ne indreptateste sa sustinem ca, in cazul #unarii, se poate folosi cu succes termenul de +de!it dominant, in locul

de!itului de maluri pline, atata timp cat intre dominanta si revarsarea apei in al!ia ma'ora se constata o diferenta cantitativa consistenta materializata in peste 1:== mcIs, aspect deose!it de !ine reprezentat la Braila% 0.= Scur'#r#a &ol /a 6ensi!il la toate modificarile din cadrul !azinului &idro rafic, materialul aluvionar este puternic influentat de acestea% #unarea, principala artera &idro rafica a Europei, a reprezentat dintotdeauna pentru toate tarile tranzitate de ea, o resursa deose!it de importanta a mediului pe care acestea au valorificat-o, uneori, intr-un mod nerational, ceea ce a produs numeroase dezec&ili!re de ordin &idrolo ic si eomorfolo ic% Re ularizarea comple8a a fluviului si constructia sistemelor &idroener etice pe toata suprafata !azinului au condus, mai ales in ultimele decenii ale secolului <<, la o scadere drastica a cantitatii de aluviuni transportate de aceasta% 3.#.1 "egimul scurgerii solide medii in lungul cursul inferior $e !aza datelor furnizate de lucrarea Dunarea intre Bazias si "eatal #zmail (0F24) s-a putut sta!ili, pentru perioada 1911-19;1, o crestere a de!itului de aluviuni in suspensie pe sectorul cuprins intre /rsova si 4eatal *zmail de 9=,=: 3 (/rsova 111= @ Is, /ltenita 1>;: @ Is, Braila 10== @ Is si 4eatal *zmail 111= @ Is), in timp ce valoarea de!itului lic&id s-a marit doar cu 1:,3> 3% 4resterea a fost influentata considera!il de aportul afluentilor, dintre care cei mai importanti din acest punct de vedere sunt 6iretul, /ltul si Ar esul, dar fara a desconsidera importanta al!iei fluviului in desfasurarea flu8ul de aluviuni transportate de acesta% Anii A;= au de!utat cu re ularizarea comple8a a #unarii si cu constructia primelor acumulari% 6e poate spune ca pe teritoriul Romaniei #unarea isi inc&eie re imul natural de scur ere, ocazie cu care de!uteaza tendinta de scadere pronuntata a de!itului solid% $e seama acestei scaderi, Batuca (1==:) individualizeaza trei tipuri de re im disticte in dinamica de!itului solid al #unarii pe cursul inferior% Astfel, regimul natural cuprins intre anii 193119;:, regimul tranzitoriu intre 19;;190: si regimul actual care a de!utat la inceputul anului 190;% La o privite atenta aceste re imuri se suprapun peste ciclurile de!itului lic&id, identificate de noi (192119;2, 19;:1901, 19031==2)% #e aceea se poate afirma ca la modificarea cantitatii de aluviuni transportate de fluviu au contri!uit si factorii naturali (pe lan a cei antropici), in special cei climatici% #in tabelul D se constata ca valoarea cantitatii de aluviuni a scazut relativ putin in intervalul 19;:1901, pe fondul unei cresteri a de!itului lic&id cu peste 1=== mcIs, in conditiile unei modificari de anver ura a intre ului !azin dunarean ce au constat in construirea sistemul &idrote&nic de la $ortile de 7ier * (19>1) si a numeroaselor lacuri de !ara' pe afluenti (12 lacuri din cele 31 de pe /lt, 12 din cele mai importante acumulari din !azinul Ar esului sau 11 din cele 2; de lacuri prezente in !azinul 6iretului)% *n intervalul cuprins intre 19031==2 s-au continuat lucrarile &idrote&nice, atat pe #unare (Lacul $ortile de 7ier ** - 1902), cat si pe afluentii sai% Reducerea de!itului lic&id si prezenta celor 12; lacuri de !ara' in !azinul #unarii, pe teritoriul Romaniei, au constituit principalii factori care au condus la diminuarea de!itului solid, a'un and pana la 1:,1:3 din valoarea inre istrata in intervalul 192119;2% #aca in perioada 191119;1, in cadrul sectorului romanesc al #unarii, cresterea a depasit 9= 3, de la /rsova la 4eatal *zmail, aceasta s-a redus foarte mult ulterior, datorita opririi unor cantitati importante de aluviuni in cele doua lacuri de !ara' de pe #unare ($ortile de 7ier * si **)% Reducerea cantitatii de aluviuni poate fi pusa si pe seama numeroaselor constructii &idrote&nice realizate pe principalii afluenti. /lt, Ar es si 6iret% *ntr-un studiu !ine documentat, in care au apreciat stadiul colmatarii pe ma'oritatea lacurilor de !ara' din tara noastra, &adoane si &adoane (1==3) sustin ca aproape 'umatate din cantitatea de aluviuni depusa in acestea

(1== milioane mc) apartin raurilor Ar es si /lt ( fig. ?.?2)% #e asemenea, cele mai importante ritmuri anuale de colmatare se inre istreaza in cadrul lacurilor de pe Ar es ($itesti 1:,> 3, Bascov 11,> 3), pe 6iret (Cal!eni 1=,; 3), pe /lt (Covora 0,1> 3, Rm% "alcea :,;3 3) sau faptul ca la postul &idrometric Lun oci (6iret) situat la apro8imativ := @m de confluenta cu #unarea, cantitatea de aluviuni s-a diminuat cu apro8imativ 2: 3 fata de perioada dinaintea amena'arilor &idrote&nice% Aria su!carpatica, drenata de numerosi afluenti ai #unarii, participa cu cea mai insemnata productie de aluviuni - 1=; tI@mpIan% Analizand valorile de!itului solid in suspensie si la celelalte posturi &idrometrice din aria noastra de studiu constatam o scadere a cu apro8imativ 1,9; 3 in sectorul Braila si Crindu, dar o crestere foarte importanta (:;,32 3) in urmatorul sector de al!ie care se desfasoara pana la *saccea% Aportul de aluviuni se continua pana la 4eatal *zmail, dar la o intensitate mult mai redusa (:,;0 3) *nformatiile pe care le furnizeaza variatia de!itului solid in suspensie la Braila, Crindu, *saccea si 4eatal *zmail poate reprezenta o !aza preliminara pentru identificarea proceselor dominante la nivelul al!iei cat si provenienta aluviunilor% *n acest sens, intre Braila si Crindu, valorile inre istrate indica o preponderenta a a radarii dovedita prin numeroasele stoca'e prezente la nivelul al!iei% ?rmeaza sectiunea *saccea unde cantitatea de aluviuni aproape ca se du!leaza fata de Crindu, de la 392 la ;1> @ Is% Acest aport de sedimente se e8plica doar printr-un intens proces de de radare (mai cu seama in tronsonul meandrat al al!iei dintre Crindu si 5m ;2 in amonte de *saccea), atata timp cat #unarea primeste ca afluent doar $rutul, cu o medie a lui & de apro8imativ 1= @ Is% "alorile de!itelor solide inre istrate la 4eatal *zmail in perioada 1903 - 199= indica ca procesul de radarii al!iei se continua si in aval de postul &idrometric *saccea% *n acest interval de timp, s-a manifestat un aport de aluviuni, intre posturile &idrometrice *saccea si 4eatal *zmail de 2>,;2 3% A urmat un moment de ec&ili!ru, intre 1991199;, dupa care s-a manifestat a radarea al!iei dintre *saccea si 4eatal *zmail, e8plicata prin aparitia unui deficit de aluviuni, intre cele doua posturi, de circa 12,>> 3% 3.#.2 "egimul scurgerii solide medii din timpul anului *n luna aprilie se inre istreaza valoarea ma8ima, in timp ce de!itele minime apar in lunile de toamna suprapuse peste cele mai reduse de!ite lic&ide% La Crindu valorile se reduc in comparatie cu Braila, ceea ce intareste ideea unei predominante a a radarii% *n aval, la 4eatal *zmail, valorile cresc foarte mult mai ales in lunile de primarava cand se intensifica eroziunea asupra al!iei fluviului% 7ata de cur!a anului fictiv, analizarea de!itului solid in suspensie in ani caracteristici poate intre i ima inea privind evolutia acestuia, la variatiile scur erii lic&ide% $entru aceasta am ales ani cu de!ite ridicate cand s-au inre istrat si viituri (19>=, 1==:, 1==;), dar si ani in care de!itul a scazut mult su! medie (199=, 1==3) (fig. 00)%
A B

*n cazul anilor cu de!ite ridicate, intre posturile &idrometrice Braila si Crindu, se constata o scadere a cantitatii de aluviuni (11,01 3 - 19>=9 30,1= 3 - 1==;) ceea ce se e8plica printr-o preponderenta a a radarii, dar si cresteri aparute pe fondul aportului mai mare al raurilor interioare ale Romaniei (1==:)% *ntre Crindu si 4eatal *zmail valoarea lui & se reface, e aland-o sau c&iar depasind-o pe cea de la Braila% $entru anii in care se inre istreaza de!ite ridicate, cum au fost 19>= si 1==;, se pot evidentia doua tipuri de re imuri ale de!itului solid in suspensie. - regimul cu valori ridicate ale de!itului lic&id si solid, manifestat in prima 'umatate a anului, mai cu seama in lunile de primavara9 - regimul cu valori scazute ale de!itului lic&id si solid, inre istrat in a doua 'umatate a anului in care valorile cantitatii de aluviuni variaza mult mai putin de la un post la altul, pe lun imea sectorului Braila$atla eanca% *n anii cu de!ite lic&ide reduse, incarcarea cu aluviuni a fluviului se face preponderent din cadrul al!iei% Astfel, acesta se descarca de aluviuni in cadrul !altilor (*alomitei, Brailei) dupa care

se incarca spre 4eatal *zmail (in 1==3 Braila 12= @ Is, Crindu 1=9 @ Is, *saccea 311 @ Is, 4eatal *zmail 3:= @ Is)% 3.#.3. 3ebitul solid tarat Referindu-ne la de!itul solid tarat, datele de care dispunem in aria de studiu sunt mai putin consistente decat ale celorlalti parametrii &idrolo ici. Braila (19>01==;) si 4eatal *zmail (190= 1==;)% $e toata perioada inre istrarilor, cantitatea aluviunilor tarate a fost foarte redusa atat la Braila, cat si la 4eatal *zmail% Nu a depasit cu mult 2 @ Is% Totusi, in 190= si in 1901 valorile lui % au depasit cu mult media celorlalti ani% Este reu de facut aprecieri atata timp cat nu cunoastem cum a evoluat de!itul de aluviuni tarat in anii antecedenti, la valori de peste 1=== @ Is ale scur erii solide% 4resterea su!stantiala a transportului tarat s-ar datora, in opinia noastra, pe de o parte, de!itelor de peste 13=== mcIs, in anii la care ne-am raportat, iar pe de alta parte, faptului ca acestia se asesc la finalul unui ciclu in care de!itul solid a depasit frecvent 1=== @ Is% 3.#.4 "aportul dintre debitul lichid si debitul solid in suspensie Relatia dintre cele doua varia!ile, K si &, a fost pusa in evidenta inca din 19:3 de cercetatorii americani, Leopold si $addoc3, in lucrarea de referinta dedicata eometriei &idraulice a al!ilor de rau% *n opinia autorilor, aplicarea corelatiei & N f(K) si a functiei de putere prin intermediul unui rafic cu scara lo aritmica, indica concetratia de sedimente in suspensie, la cresterea de!itului lic&id% Atunci cand dreapta re resiei prezinta o inclinare la 2:= se poate aprecia ca aceasta se mentine constanta% #e fapt, acest tip de corelatie sc&iteaza conditiile de !aza din cadrul !azinului &idro rafic, referitoare la re imul scur erii% Asa cum s-a precizat inca de la inceput, de!itul solid este varia!ila deose!it de sensi!ila la toate modificarile survenite de-a lun ul timpului in cadrul !azinului &idro rafic% *n functie de perioada la care se raporteaza analiza transportului de aluviuni (zilnica, lunara, anuala, multianuala), relatia cu de!itul lic&id va capata diferite forme pe care suntem interesati sa le identificam pentru a le putea interpreta% 6ectiunea de la Braila (@m 1;>) reprezinta intrarea in sistemul fluvial analizat de noi% Aceasta controleaza cea mai mare parte din !azinul &idro rafic al #unarii ( 40D1?5 3mp), apro8imativ 09,11 3 din suprafata acestuia% 4ele peste patru decenii de ample interventii antropice in intre ul !azin au condus treptat la scaderea concentratiei de aluviuni in suspensie transportate de fluviu, la Braila, de la 113; @ Is (19;:1901) la 2=; @ Is (19031==2)% Totusi, aceasta scadere drastica a cantitatii de aluviuni transportate nu s-a manifestat si la nivelul corelatiei K-&, mentinandu-se un ritm apropiat de crestere, c&iar si la valori mai mici, specific intervalului cuprins intre anii 1903-1==2 (fig. 05)% #e asemenea, se remarca o sensitivitate aproape identica, in cazul am!elor corelatii, su erand !unele le aturi dintre varia!ilele de la nivelul al!iei fluviului% 3.#. (roblema efectivitatii geomorfologice *mpotriva a ceea ce s-a crezut multa vreme ca raurile isi modeleaza cel mai intens al!ia doar in timpul fenomenelor e8treme (in cazul nostru viiturile), @olman si $iller (19;=) demonstreaza ca sc&im!arile intr-un sistem eomorfolo ic fluvial sunt realizate nu numai de marimea fortelor care participa la aceste modificari, ci si de frecventa cu care acestea se repeta% 5ai tarziu, @olman si %erson (19>0) definesc conceptul de efectivitate eomorfolo ica ca fiind un proces sau un ansam!lu de procese ce modifica o forma de relieful% La !aza acestei transformari sta lucrul geomorfologic - com!inatia dintre marimea si frecventa fortelor care actioneaza asupra formei respective de relief%

4onceptul de efectivitate eomorfolo ica a fost aplicat, pentru prima data, in Romania de &adoane si #c im (190;), in cazul transportului de aluviuni din !azinul raului Trotus% 4u aceasta ocazie autorii au sta!ilit ca efectivitatea ma8ima in transportul de aluviuni o au de!itele lic&ide cu o perioada de repeta!ilitate de apro8imativ 3 luni si 'umatate, acestea fiind raspunzatoare de tranzitul a circa := 3 din volumul total de sedimente% $e !aza modelului construit de autorii amintiti pentru raul Trotus, am utilizat de!itele lic&ide medii lunare inre istrate la cele patru posturi &idrometrice din aria de studiu. Braila, Crindu, *saccea si 4eatal *zmail% 4alcularea claselor de frecventa a de!itului lic&id s-a realizat prin utilizarea relatiilor matematice 3%9 si 3%1=% Rata transportului de material solid a fost sta!ilita cu a'utorul functiei de putere prin realizarea corelatiei dintre de!itul lic&id ( K) si de!itul solid in suspensie (&). & L p K/ (2) 4u a'utorul relatiei se calculeaza efectivitatea eomorfolo ica (E ) a fiecarui clase de frecventa a de!itului lic&id. (:) in care 7Q frecventa relativa a valorilor de!itului lic&id9 R marimea transportului de aluviuni corespunzatoare fiecarui de!itului lic&id de anumita frecventa9 Rt volumul total de aluviuni transportate% 4u a'utorul reprezentarilor rafice (fig. 0?) s-a putut sta!ili efectivitatea eomorfolo ica a de!itelor lic&ide la cele patru posturi &idrometrice din aria noastra de studiu% Astfel, sa constatat ca valoarea ma8ima a efectivitatii se inre istreaza la de!ite lic&ide cuprinse intre >:== si >999 mcIs, doar la *saccea valoarea efectivitatii este mai mica, fapt e8plica!il atata timp cat sirul de date a cuprins un numar mai mic de ani (19>>1==;) in care K si & au suferit scaderi, in comparatie cu intervalul analizat la celelalte trei posturi &idrometrice (19;:1==;)% ?n alt aspect interesant rezultat din rafice este faptul ca valoarea ma8ima a efectivitatii eomorfolo ice nu depaseste 1> 3 din totalul cantitatii de aluviuni transferate de fluviu, la niciunul din posturile &idrometrice analizate de noi, in comparatie cu !azinul raului Trotus unde procentul a'un e pana la >= 3% Acest fapt se e8plica printr-o recurenta mai mica, in cazul #unarii, cuprinsa intre 1= si 11 luni, spre deose!ire de Trotus unde perioada de repeta!ilitate este de apro8imativ 3 luni si 'umatate% Totusi la #unare, de!itele lic&ide cuprinse intre ;=== si 9=== mcIs transporta circa :=;= 3 din cantitatea totala de aluviuni% 3.#.# (rovenienta debitului solid in suspensie si evaluarea fluxului de aluviuni in aria de studiu #escifrarea provenientei si realizarea raportului de efluenta al aluviunilor la nivelul unui !azin de talia celui pe care in ocupa #unarea este cu adevarat imposi!ila fara un efort con'u at din partea unor institutii de cercetare interesate de acest domeniu e8trem de pretentios% *n cazul temei a!ordate de noi, al!ia minora ramane principalul element de studiu, pe care incercam sa-l analizam, lasand, pe viitor, acest su!iect desc&is tuturor discutiilor% / modalitate eficienta de identificare a provenientei aluviunilor se poate realiza prin corelatia dintre K si & cu a'utorul functiilor de putere% "aloarea e8ponentilor si inclinarea dreptei de re resie pot su era, in norul de puncte, anumite dominante ale provenientei aluviunilor. de al!ie sau de !azin% $e seama unei astfel de metodolo ii, %rims aJ si LeJin (190=), &adoane si &adoane (1==>) au putut sta!ili ponderea aluviunilor furnizate de !azin sau de al!ie% $entru rauri cu !azine de cateva sute sau mii de @mp, acest lucru este posi!il si mult mai usor de indeplinit% /data cu cresterea suprafetei de pe care raul isi aduna apa si sedimentele, lucrurile se complica si este &azardat sa se realizeze evaluari fara o foarte !una cunoastere a situatiei e8istente in !azinul supus analizei%

*n cazul nostru, al!ia minora dintre Braila si $atla eanca este +inc&isa, de un sistem de di uri insu!mersi!ile care o izoleaza practic de al!ia ma'ora% $e principalul afluent romanesc, 6iretul, s-au realizat numeroase studii de acest en deose!it de valoroase pentru noi, de catre colectivul de cercetare de la ?niversitatea din 6uceava% Nu intamplator am prezentat dinamica de!itului solid in cele trei cicluri distincte identificate de noi (1921-19;29 19;:-19019 1903-1==2) in care interventia antropica a fost diferita ca intensitate% Asa cum am aratat pe lar , in ultimul interval (19031==2), scaderea cantitatii de aluviuni la postul &idrometric Braila a fost de peste trei ori mai mica fata de primul interval% #aca in primul si al doilea ciclu, intre Braila si 4eatal *zmail, s-a inre istrat un aport de aluviuni mai mic de 1= 3, dupa 1903 acesta a crescut la ;=,32 3% 7aptul ca 6iretul se varsa intr-un sector in care s-au inre istrat pierderi de aluviuni pe toata perioada de inre istrare, ne indreptateste sa afirmam ca al, a #&"# pr !c palul )ur! -or 9p# &#a(a "#!/ !"# ac"ual# /# a/a!c r#; ! r#al -ar#a apor"ulu &#/ (#!"ar a( !" " /# !o , in conditiile in care si $rutul furnizeaza, in medie, doar 1= @ Is% *n spri'inul ar umentelor noastre privind cresterea ponderii aluviunilor provenite din al!ie, dupa 1903, stau ecuatiile functiilor de putere realizate pe !aza datelor de la postul &idrometric Braila% Astfel, in raficul din fig. 0G se poate o!serva ca panta primelor doua cicluri cumulate (19211901) prezinta o inclinare mai redusa in care e8ponentul functiei are o valoare de 1,31=0, spre deose!ire de ultimul interval (19031==2) in care e8ponentul creste (1,220)% $entru ca aceasta crestere sa nu para a fie intaplatoare am realizat o comparatie !azata pe impartirea sirului de date in doua intervale e ale (192119>39 19>21==2), iar rezultatul a fost cat se poate de elocvent. primul interval cu un e8ponent mic (1,030) iar al doilea cu o valoare mult mai mare (1,029)%

+ig. 0G Po&"ul . /ro(#"r c Bra la. Mo/ ) car#a r "(ulu /# !carcar# cu alu% u! ! !"#r%al# / )#r "# /# " (p8 A8 161*<16>* & 16>0<*5512 B8 161*+16@0 & 16@1+*551. 9p#!"ru r#al -ar#a 'ra) c#lor au )o&" u" l -a"# %alor l# (#/ a!ual# al# lu 9 & ";

4oncluzia fireasca ce se poate tra e in urma acestor comparatii este le ata de faptul ca ! !"#r%alul /# " (p c# pr#c#/# /#&)a&urar co!&"ruc" lor . /ro"#.! c# &# r#/uc# apor"ul ,a- !ulu 3 /ar cr#&"# co!"r ,u" a al, # % Acesta constatare este 'ustificata atata timp cat interventiile antropice sunt insotite de adanciri ale al!iilor, producand astfel o crestere a cantitatii de aluviuni ce se coreleaza mult mai !ine cu fluctuatiile scur erii lic&ide% Asa cum am aratat mai sus, efectivitatea ma8ima a de!itelor lic&ide se manifesta in 'urul nivelului de maluri pline, dar pana la acestea si impreuna cu acestea, prin al!ie se tranziteaza peste ;= 3 din cantitatea totala de aluviuni% 4u toate ca in timpul viiturilor tranzitul de sedimente se mareste considera!il, la toate posturile &idrometrice din aria noastra de studiu nivelul concetratiei de aluviuni este mai ridicat la de!ite su! 0=== mcIs decat la valori mai mari, ceea ce vine in spri'inul nostru le at de importanta proceselor din cadrul al!iei% $e seama celor constatate, se poate sc&ita flu8ul aluvionar al al!iei #unarii dintre Braila si $atla eanca (fig. 0D)% Astfel. 1% !ectorul Braila%rindu cu deficit aluvionar, totalizand apro8imativ 1,2 milioane toneIanual (19>>1==;), in conditiile in care 6iretul contri!uie cu o cantitate considera!ila (0,1 milioane toneIanual, la Lun oci, din care doar o parte a'un e in #unare)9 fata de acest interval de timp, in anul 1==; s-a accentuat pierderea pana la 11 milioane tone, iar in 1==3 datorita

nivelului redus de aluviuni in suspensie din apa, a avut loc o crestere de 1,1 milioane tone, fluviul avand competenta de a transporta o cantitate mai mare de sedimente% La acestea, s-a adau at aportul primit atat de la 6iret, cat si de la al!ie% 1% !ectorul %rindu#saccea, suprapus peste sectorul meandrat al al!iei care se identifica printr-un aport aluvionar de >,> milioane toneIanual (19>>1==;), la care $rutul contri!uie cu doar ;31 mii toneIanual9 acest aport s-a manifestat in 1==; (13,0 milioane tone), cat si in 1==3 (peste 3 milioane tone)9 3% !ectorul #sacceaPatlageanca se caracterizeaza prin aport aluvionar moderat, cu apro8imativ 1,> milioane toneIanual (19>>1==;) sau 1,: milioane tone in 1==3% *n anul 1==; s-au inre istrat pierderi de aluviuni de apro8imativ 3,> milioane tone% *n sectorul Braila$atla eanca (intervalul 19>>1==;), productia de aluviuni a fost de ' 2&& #1 milioane toneIanual, cu o crestere de 39,1; 3 intre cele doua posturi &idrometrice%

+ig. 0D Flu$ul alu% o!ar al al, # Du!ar !"r# Bra la & Pa"la'#a!ca 9%alor l# pr#-#!"a"# r#pr#- !"a (#/ a!ual# calcula"# p#!"ru p#r oa/a 16@@<*55= p# ,a-a , la!"ulu r#al -a" !"r# po&"ur l# . /ro(#"r c# / ! ar a /# &"u/ u;

*n spiritul unei corecte interpretari sistemice a tuturor fenomenelor desfasurate in aria de studiu, nu tre!uie minimizat nicio clipa procesul de transport care constituie dominanta, c&iar daca pana acum acest lucru nu a reiesit pe deplin din analiza noastra% 6pre a e8emplifica, in intervalul 19>>-1==;, intre Braila si $atla eanca, transferul sedimentar a avut o pondere de 1I3 din totalul flu8ului aluvionar realizat de triada eomorfolo ica (eroziune-transport-acumulare)% 3.#.' -naliza granulometrica a aluviunilor transportate #e-a lun ul timpului, la cele patru posturi &idrometrice din aria de studiu, Braila, Crindu, *saccea si 4eatal *zmail, s-au efectuat analize ranulometrice pe !aza pro!elor recoltate in timpul masuratorilor e8peditionare realizate de A%N% +Apele Romane,% 4el mai lun sir de date s-a inre istrat la Braila (19>21==;), urmat de 4eatal *zmail (190=-1==;) si *saccea (19011==;)% La Crindu insa e8ista doar doua intervale mai scurte (1901190:) si (1==11==;)% La toate posturile sau realizat atat determinari ale de!itului solid in suspensie, cat si ale de!itului solid tarat% Numai la *saccea ranulometria de!itului tarat s-a efectuat dupa anul 1==1% 6epararea pro!elor colectate pe diametre specifice s-a realizat cu a'utorul fotocolorimetrului Dr. Lange% $e !aza rezultatelor o!tinute s-a sta!ilit spectrul ranulometric al aluviunilor transportate de fluviu cu a'utorul scarii granulometrice @entJort (0F55)% Astfel, in cele patru sectiuni, aluviunile in suspensie sunt formate din silt ( 1,11G1,12? mm), cu cea mai mare pondere, nisip (1,112?5 mm) si intr-o proportie mai mica, ar ila ( sub 1,11G mm)% #e asemenea, diametrele

mediane ale aluviunilor in suspensie prezinta o tendinta de scadere de la Braila pana la 4eatal *zmail% Ar ila detine o pondere foarte mica, su! 0,21 3 pe tot sectorul, fractiunile cu diametre reduse, siltul fin si foarte fin (1,11G1,110D mm) totalizeaza peste 3= 3 din total (Braila 31,113, Crindu 31,:: 3, *saccea 3>, 13 3 si 4eatal *zmail 3>,1: 3) si impreuna cu siltul mediu se depaseste procenta'ul de ;= 3% 7aptul ca sectorul inferior al !azinului #unarii este suprapus intr-o !una masura peste depozitele loessoide indica rolul deose!it pe care il 'oaca aceste roci in compozitia ranulometrica a sedimentelor transportate de fluviu% /ricum, raportul dintre procentul de ar ila continuta in aluviunile in suspensie si cel prezent in depozitele loessoide este su!unitar, in sensul ca fluviul are o capacitate importanta de eroziune si transport a unor fractiuni ranulometrice mai mari de =%==1 mm% Aluviunile tarate intre esc spectrul ranulometric al nisipurilor pana la nivelul fractiunii de 1 mm, de unde de!uteaza pietrisurile% $redomina nisipul fin ( 1,12?-1,5D mm) si mediu (1,5D1 1,D11 mm), urmat de nisipul rosier (1,D115 mm), in proportie de peste 90 3 si doar intr-o foarte mica masura siltul (sub 1,12? mm). Braila 1,21 3, Crindu =,113, *saccea =,=93 si 4eatal *zmail 1,;9 3% 6e poate constata astfel ca fluviul transporta selectiv aluviunile, in suspensie fractiunea siltica, iar su! forma tarata pe cea arenitica (nisipoasa)% $e !aza mediei aritmetice realizate pentru intre sirul de date, s-a putut construi dia rama spectrului ranulometric al aluviunilor tarate in care se constata o crestere a nisipului fin, de la ;2, 1; 3 (Braila) la 03,30 3 (4eatal *zmail) in detrimentul celui mediu, in conditiile in care diametrul median se reduce mai putin. =,11 - Braia9 =,1= Crindu9 =,19 - *saccea9 =,1> - 4eatal *zmail Analiza ranulometrica a aluviunilor din patul al!iei a aratat ca acestea sunt formate in cea mai mare parte, din nisip fin si mediu, iar raportul dintre cele doua fractiuni este determinat de scaderea diametrului particulelor in lun ul al!iei fluviului, cat si de aportul afluentilor% 0.@ P#r/#aua )or#&" #ra pla!"a"a 3.'.1 Consideratii generale asupra perdelei forestiere plantate din aria de studiu "e etatia reprezinta o componenta fundamentala a tuturor sistemelor fluviale% Aceasta e8ercita o influenta directa asupra eroziunii, consolidarii pantei malurilor, reducerii vitezei cur erii in apropierea sa, favorizand formarea acumularilor sedimentare, avand ca finalitate stabilizarea malurilor% Astfel, manifesta un intens control asupra dinamicii malurilor si implicit asupra sectiunii transversale a al!iei fluviului% 7aptul ca ve etatia naturala a fost indepartata aproape in totalitate, locul ei fiind luat de culturi forestiere, ne-a indemnat sa apelam la termenul de perdea forestiera plantata ca factor de control% *n aria de studiu, pana la interventia antropica din anii A;=, salcia detinea ponderea cea mai mare in cadrul padurii ce insotea pe cele doua maluri, fluviul #unarea% Aceasta continea amestecuri de 6ali8 al!a si 6ali8 fra ilis cu o dispunere polieta'ata% *n portiunile mai inalte ale al!iei ma'ore se instalasera plopii ne ri auto&toni (Popescu, 1992)% /data cu indi uirea al!iei ma'ore a fluviului, a aparut zona de dig-mal destinata culturilor forestiere, urmand ca acestea sa indeplineasca functii multiple% $rima se refera la o!tinerea unor productii insemnate de lemn in timp relativ scurt% A doua are rolul de aparare a di urilor impotriva efectului distructiv al inundatiilor, al valurilor si al &etii, dar si de reducere a intensitatii procesului de eroziune asupra malurilor% $e !aza o!servatiilor de teren si cu a'utorul materialului carto rafic si ima istic s-a putut realiza un profil transversal ce cuprinde al!ia minora si zona di -mal a #unarii din aval de Braila (@m 1;>)% 6e constata ca doar ;,23 3 din suprafata este ocupata de ve etatie care s-a dezvoltat spontan, in special pe maluri, intre nivelul apei si cota de !an@full (maluri pline), motiv pentru care este direct influentata de valoarea de!itului #unarii in functie de care variaza ca intindere% 4ea mai mare pondere o detine ve etatia plantata in care predomina perdeaua de protectie (:;,22 3 din intrea a lun ime a zonei di -mal), in care domina salcia al!a% $adurea de plop ocupa portiunile cele

mai inalte ale al!iei ma'ore ( rindurile fluviale) pe o suprafata de peste 1I3 (3>,13 3) din intrea a lun ime a profilului% 4u toate acestea, in anul 1==; apa a sta nat apro8imativ 1:= zile in zona di mal, ceea ce a afectat perdeaua de plopi din aria de studiu% *n fig. 02 se poate o!serva ca de!itul cu recurenta la := ani depaseste cu cel putin 3 m cota altimetrica a al!iei ma'ore%

:ig. 1# Bra la 9?( 1=@; < Pro) l "ra!&%#r&al pr ! al, a ( !ora a Du!ar & -o!a / '<(al 9carac"#r &" c l# p#r/#l# )or#&" #r# & r#la" l# &al# cu al, a )lu% ulu 3 la ! %#lul &#c" u! "ra!&%#r&al#;

3.'.2 .nfluenta perdelei forestiere plantate asupra albiei minore din aria de studiu Atat scaderea drastica a cantitatii de aluviuni transportate de fluviu, cat si realizarea unei perdele forestiere neintrupte de la Braila la $atla eanca, pe am!ele maluri, cu latimi ce variaza intre 2= si ;:= m, care a'un la 1=== m, in aval de Braila s-au repercutat prin modificari ale al!iei (adancirea si in ustarea sa)% Acest fenomen este tipic tuturor raurilor la nivelul carora au avut loc interventii antropice asa cum au o!servat Liebault si Piega; (1==1) in mai multe re iuni ale 7rantei sau &inaldi (1==3) in cazul raurile din Toscana (fig. ?.DF)% *n cazul ariei noastre de studiu, prezenta perdelei forestiere plantate a condus la o limitare a eroziunii laterale si la intensificarea celei verticale, ceea ce s-a materializat in dinamica parametrilor &idraulici ai sectiunii transversale a al!iei minore% Aplicand sc&ema propusa de &inaldi (1==3) se poate identifica radul de in ustare si de adancire a al!iei minore% *ntre Braila si $atla eanca, procesul de de radare a al!iei nu este pus in evidenta numai de adancirea patului al!iei (la Braila de la 0D,?D m 19;: la 0F,F m 1==;), dar si de prezenta unei trepte superioare care indica nivelul de !an@full (maluri pline) ce insoteste malul pe intrea a lun ime a sa, lasand su! ea ar!ori cu radacini dez olite la peste 1 m% Totodata, aceasta treapta lea a malul de rindurile fluviale de :-; m ocupate in special de padurile de plop, iar fruntea pe care o prezinta aceasta, inalta de 2=-:= cm, accentueaza ima inea deconectarii al!iei de la suprafata activa initiala (fig. 04)%

+ig. 04 Bra la 9A( 1=><1=@;8 /#co!#c"ar#a al, # ( !or# /# ! %#lul ! " al ! ur(a proc#&ulu /# /#'ra/ar#

*n ustarea al!iei a fost pusa in evidenta mai putin in perioada scursa de la re ularizarea fluviului, s-a manifestat in toate sectiunile masurare din aria de studiu, e8ceptie facand cea de la Crindu (5m >;H:1= m), unde s-a e8tins prin eroziune mai mult pe malul drept% La fel ca si in cazul procesului de adancire, la Braila s-a manifestat o importanta in ustare a al!iei materializata printr-o scadere de peste 1== m intre anii 19;: si 1==;% $e !aza sirului de date disponi!ile pentru cele 2 posturi &idrometrice din aria de studiu, sa calculat, prin intermediul re resiei liniare, tendinta de evolutie a latimii si a adancimii ma8ime a al!iei, pentru incadrarea in sc&ema lui &inaldi, 1==3% 4&iar daca nu se poate spune ca in ustarea al!iei reprezinta un proces eomorfolo ic eneralizat in sectorul dintre Braila si $atla eanca, controlul e8ercitat de perdeaua forestiera asupra latimii al!iei fluviului ar putea fi pus pe seama diferentei dintre latimea la cota de etia', nivel atins foarte rar, doar in anul 1==3, pe toata perioada 19;:-1==; si cea inre istrata la cota de maluri pline (!an@full)% Astfel, se poate constata ca al!ia, intre cota de etia' si cea de maluri pline, se e8tinde foarte putin cu 12,=9 3 la Braila, cu 9,90 3 la Crindu, cu :,0: 3 la *saccea si cu ;,0: 3 la 4eatal *zmail, o!li and fluviul la o intensificare a procesului de de radare a al!iei pe cea mai mare parte din lun imea sa% 0.> I!"#r%#!" a a!"rop ca 3.0.1 5tapizarea lucrarilor de indiguire si influenta acestora asupra albiei fluviului Lucrarile de amena'are a Luncii #unarii au aparut la sfarsitul secolului al <*<-lea si au continuat in secolul al <<-lea, mai cu seama dupa 19:= cand a fost indi uita si desecata o suprafata ce constituie 01 3 din aria totala% *n cadrul ariei de studiu, indi uirea a inceput dupa cel de-al doilea raz!oi mondial, odata cu aplicarea metodei di urilor insumersi!ile% *n urma realizarii incintelor s-au inc&is vec&ile privaluri, !rate secundare, arle (canale naturale le ate de cursul principal al fluviului) etc% si s-au amena'at sistemele de iri atii si amena'arile pentru orezarii (in #ncinta $acin #.". Bratianu) (fig. 0E)% $rima incinta a fost amena'ata, pe malul stan al #unarii, intre Braila si Calati ( #ncinta BrailaDunare-!iret) in anul 1929 (#!P#+, 5114)% Aceasta se desfasoara intre @m 1;9 si @m 1:;, pana la confluenta cu raul 6iret, iar in vest, limita urmareste ram!leul soselei Braila-Calati% #i ul are o lun ime de 12,> @m, cu o inaltime e ala cu nivelul atins in 109> (;93 cm), plus o arda de 1,: m% #upa inundatiile din anul 19>=, a fost refacut in intre ime, si apoi suprainaltat cu ;= cm (190:), odata cu realizarea drumului 'udetean ce lea a orasele Braila si Calati% *n timpul inundatiilor din 1==;, nivelul fluviului a atins cota minima de 1,33 m fata de coronamentul di ului (1;-1> aprilie)% *n prezent intrea a incinta este desecata, avand sistem de iri atii, iar din suprafata de :331 &a, 0;,2: 3 reprezinta terenuri a ricole si numai 11,91 3 din acesta este neproductiv% #ncinta Bratesul de ,os se desfasoara in aval de orasul Calati, de la 5m >9 si pana la confluenta cu $rutul% #in aceasta incinta, cu o suprafata de 13:9= &a, doar o mica parte (1:93 &a) se aseste in aria de studiu ( #!P#+, 5114)% #i ul a fost construit in anul 19;2 pentru un de!it de asi urare de 1= 3, cu o arda de si uranta de 1 m si o lun ime, de-a lun ul al!iei #unarii, de 1=,;

@m% 6uprafata incintei (in aria de studiu) a fost desecata, terenurile servind culturilor a ricole si doar apro8imativ 19 &a sunt ocupate de apele Baltii Jaton% $e malul drept al #unarii, in aria de studiu se intalnesc doua incinte indi uite% $rima, #ncinta $acin# ". Bratianu ('zaclau- in trecut), construita in anul 19;2, se intinde de la @m 1;9 si pana la @m 1:2, iar pe !ratul 5acin pana la intalnirea cu 5untii 5acinului ( #!P#+, 5114)% 4ea mai mare parte a incintei se aseste in aria de studiu (9=,3> 3) din suprafata totala de 1121: &a% *n cadrul sau se aseste Lacul Ji'ila cu o suprafata de 1;:= &a, avand in prezent folosinta piscicola% 4&iar daca peste 0: 3 din suprafata incintei este ocupata de terenuri a ricole, doar 13 3 dintre acestea !eneficiaza de sisteme de iri atii% A doua amena'are este reprezentata de #ncinta #.". Bratianu#saccea construita intre anii 190; si 19009 aceasta ocupa sectorul meandrat al #unarii si prima 'umatate a celui sinuos, pana la 5m ::, avand o suprafata de 119>> &a (#!P#+, 5114)% #i ul are o lun ime 23,: @m si a fost e8ecutat pentru un de!it cu asi urare de : 3% *n cadrul acestei incinte, in apropiere de *saccea, e8ista o amena'are piscicola indi uita de 1:== &a% *n timpul inundatiilor din 1==;, di ul dinspre #unare a cedat pe o lun ime de 11 m, fiind de altfel sin urul eveniment de acest tip din intrea a arie de studiu% La nivelul ariei de studiu, sin urul sector care functioneaza in re im natural este cuprins intre *saccea si $atla eanca, pe malul romanesc, in rest intrea a al!ie minora a #unarii fiind indi uita (inclusiv malul ucrainian, inca din anii A;=)% 3.0.2 5tapizarea lucrarilor de barare si influenta acestora asupra albiei fluviului *n !azinul &idro rafic al #unarii, inca din sec al <"*-lea s-au realizat lucrari &idrote&nice care au inclus si !ararea cursului de apa% *n prezent e8ista peste 2== de acumulari de anver ura, din care mai !ine de := 3 se asesc pe teritoriul Romaniei (12; lacuri de acumulare)% #e asemenea, pe cursul #unarii e8ista :9 de lacuri de acumulare, din care trei mai importante. Ca!cicovo (in apropiere de Bratislava) construit in 1991, $ortile de 7ier * (19>1) si $ortile de 7ier ** (1902)% Le at de cursul inferior al #unarii, dar mai ales de sectorul cuprins in aria de studiu, atat lacurile de la $ortile de 7ier * si **, cat si cele din cadrul principalelor rauri din Romania (/lt, Ar es, 6iret) sunt raspunzatoare de scaderea drastica, de peste 3 ori, a cantitatii de aluviuni transportate de fluviu in ultima suta de ani% Aceste aspecte au fost discutate in detaliu pe parcursul lucrarii de fata (cap. ?.2), motiv pentru care nu mai revenim, ci doar prezentam implicatiile ce survin, la nivelul al!iei minore a fluviului, dupa realizarea acestor constructii &idrote&nice% Astfel, modificarea parametrilor &idraulici ai al!iei minore (adancime, latime, panta, forma in plan) se datoreaza intensificarii proceselor eomorfolo ice (de radare si a radare) pana la a'ustarea sa la noile conditii date si poate dura si 1== de ani (:nig ton, 1900)% 6pre e8emplu, pe fondul unui de!it solid mai mic decat capacitatea ma8ima de transport a fluviului, este accelerata de radarea al!iei ca raspuns in vederea recasti arii unor conditii noi de ec&ili!ru (#c im si colab., 1909)% 3.0.3 -lte interventii antropice /data cu infiintarea "omisiei 7uropene a Dunarii (10:;), prin semnarea 6ratatului de la Belgrad (1920), precum si prin aplicarea acordului !ilateral dintre uvernele Romaniei si al ?%R%6%6% se sta!ileste infiintarea 'dministratiei +luviale a Dunarii de ,os (A7#J), avand ca principala atri!utie, intretinerea senalului navigabil si realizarea lucrarilor idrote nice pe sectorul Dunarii maritime (!ulina-Braila). / activitate importanta care vizeaza al!ia minora, este cea de asi urare a adancimilor minime (pesca' minim de > m la cota de etia') pentru realizarea in conditii normale a navi atiei cu vase maritime% *n acest sens, A7#J monitorizeaza al!ia minora, atat la nivelul malurilor, cat si la nivelul patului, intervenind periodic, prin dra a'e in punctele critice care se intalnesc, cel mai frecvent in cadrul vadurilor, in porturi si in !azine portuare% Romania a e8ecutat de-a lun ul timpului, lucrari de dra a'e care s-au situat in medie (intre anii l9;1-199=) la cantitati de circa 1=>93== mcIan (Bondar, 199>)%

4oncomitent cu constructiile &idrote&nice au fost realizate lucrari pentru conectarea sistemelor de iri atii la cursul fluviului, prin intermediul unor canale si a unor conducte in ropate% 3.0.4 "aspunsul albiei minore a fluviului la interventia antropica *n opinia noastra, raspunsul la interventia antropica s-a manifestat cu urmatoarele consecinte. - indiguirea a produs o crestere a de!itelor la ape mari, iar prin concentrarea scur erii a fost favorizata adancirea al!iei9 plantarea perdelei forestiere su! forma unei !enzi continue a dus la constran erea latirii al!iei minore si c&iar in ustarea sa, asa cum s-a intamplat la posturile &idrometrice de la Braila, *saccea si 4eatal *zmail9 - efectul lucrarilor de barare, in opinia noastra, tre!uie analizat la nivelul intre ului !azin &idro rafic aferent cursului inferior, pentru ca acesta a fost amplificat de lacurile construite pe afluentii sai, avand rolul unor decantoare care au oprit permanent cantitati importante de aluviuni, iar rezultatul s-a materializat prin "#!/ !"a '#!#ral -a"a /# a/a!c r# a al, # ( !or#%

+ig. 0EI!/ 'u r#aal, # (aBor# a Du!ar 3 ! ar a /# &"u/ u2 I!/ 'u r#a &#c"orulu ro(a!#&c al Du!ar 9A; (JJJ.mmediu.ro)

CAPITOLUL 1 SECTIUNEA TRANSVERSALA A ALBIEI MINORE A DUNARII3 LA NIVELUL ARIEI DE STUDIU 1.1 El#(#!"# /# /#) ! r# a &#c" u! "ra!&%#r&al# #upa #c im si colab%, (1909), albia minora este o forma de relief ne ativa ce descrie o concavitate ocupata de apa temporar sau permanent prin care tranziteaza flu8ul de materie si ener ie supus ravitatiei% Tratata in maniera sistemica, la nivelul al!iei se pot identifica mai multe su!unitati ierar&ice. sectiunea transversala, sectorul de al!ie si profilul lon itudinal% !ectiunea transversala a albiei minore este unitatea eomorfolo ica de !aza a structurii unui sistem eomorfolo ic fluvial in care au loc procese ce modeleaza al!ia, aceasta reprezentand de fapt multiplicarea tuturor fenomenelor de la nivelul sectiunii transversale% 5orfolo ia actuala a sectiunilor de al!ie este rezultatul uvernarii le ilor fizice, raportate prin procese si forme fluviale o!servate direct% 7iecare sectiune transversala se defineste prin mai multi parametrii care definesc forma eometrica . - latimea albiei (B) reprezinta distanta dintre cele doua maluri, la nivelul apei9 - aria sau suprafata sectiunii transversale (A) corespunde arealului cuprins intre maluri, o linda apei si patul al!iei9 - adancimea ma.ima (&ma8) masurata intre nivelul apei si talve (punctul cel mai co!orat al sectiunii transversale)9 - adancimea medie (&med) se determina ca fiind raportul dintre aria sectiunii si latimea al!iei (&ma8 N AIB )9 - perimetrul udat ($) urmareste lun imea conturului sectiunii transversale si poate fi determinat prin relatia $ N B H (1 M &ma8)9 - raza idraulica (R) e8prima raportul dintre aria sectiunii si perimetrul udat. R N AI$ *n eomorfolo ie acesti parametrii se raporteaza la nivelul de maluri pline dupa care se si calculeaza acestia, in timp ce pentru navi atie se foloseste nivelul de etia', diferit in functie de fiecare sectiune. Braila la 1,=>; m, Crindu la =,0== m, *saccea la =,;10 m, 4eatal *zmail la =,:>= m% 1.* Mor)olo' a &#c" u! "ra!&%#r&al# $e cei aproape 9= @m, cat reprezinta lun imea totala a al!iei #unarii in sectorul Braila $atla eanca, !eneficiem de un !o at material, in cele patru sectiuni transversale (Braila @m 1;>, Crindu @m 121,3 R5m>;H:1= mS, *saccea @m 1==,1 R5m :2H100 mS si 4eatal *zmail @m 0=,: R5m 22S) in care se realizeaza masuratori e8peditionare de catre Administratia Nationala +Apele

Romane,, dar si sectiunea de la @m 1:9, unde s-au efectuat masuratori intr-o perioada scurta de timp (1903190;) (fig. 0F)% La acestea se adau a mai multe ridicari topo&idro rafice realizate in tronsoanele critice pentru navi atie de Administratia 7luviala a #unarii de Jos (A7#J), cat si topo rafierea al!iei, intre anii 1==2 si 1==: cu ec&ipamente moderne, in care se includ ecosonda de adancime, antena C$6 si softurile de specialitate% #in pacate pentru necesitatile navi atiei, masuratorile s-au oprit la cota += m, (de etia') a mirei, eomorfolo ii folosind nivelul de al!ie plina (!an@full), nivel la care toate procesele din cadrul al!iei se intensifica% Totusi, am considerat ca aceste masuratori ne pot a'uta la sta!ilirea parametrilor morfometrici ai al!iei, intre cota +=, a mirei si cota de maluri pline nu apar sc&im!ari cantitative si calitative de amploare, care sa ne modifice concluziile finale% 4.2.1 :orma sectiunii transversale !tabilitatea formei se identifica prin intermediul raportului dintre sectiunea transversala si fi ura eometrica in care aceasta se inscrie (Lane, 193:)% *n natura predomina doua forme sta!ile. trapezoidala si para!olica (#c im si colab., 1909)% *n sectorul nostru de studiu, sectiunea se incadreaza cel mai !ine in forme trapezoidale, tipic pentru al!iile formate in depozite nisipoprafoase cu o !una coezivitate% *n fig. 51 prezentam sectiunea transversala nr% 1>, situata in dreptul orasului Calati, inscrisa intr-un trapez cu a'utorul caruia s-a calculat sta!ilitatea prin metoda lui Lane% $entru calcularea coeficientului de forma, a tre!uit sa se apeleze la fi ura eometrica in care sa se incadreaza cel mai !ine sectiunile noastre% $entru aceasta, asa cum am mai spus, am folosit ca fi ura de !aza trapezul, pe !aza caruia am o!tinut coeficienti ce au variat de la =,19 la =,9>% ?n alt aspect care se contureaza este faptul ca valoarea coeficientilor Lane creste in partea mediana a sectorului Braila $atla eanca, aspect o!serva!il in interiorul elipsei din cadrul raficului din fig. 50% Aici se constata in eneral variatii mai mici ale valorilor, cu e8ceptia sectiunilor trasate in al!ia #unarii la confluenta cu $rutul, ceea ce face ca media coeficientului Lane sa fie mai mare de =,>; fata de =,>2 cat inre istreaza in restul ariei de studiu% $e lan a informatiile pe care le poate furniza pentru identificarea tipului de al!ie, cu a'utorul coeficientului de forma se poate analiza nivelul de corelare a parametrilor morfolo ici (latimea al!iei, adancimea ma8ima, aria sectiunii), cei care controleaza forma sectiunii% $entru analiza spatiala a formei sectiunii, se apeleaza la functii de putere (= L a . M b), cu a'utorul carora se poate aprecia nivelul la care cele patru varia!ile folosite in calculul ei (aria sectiunii, latimea al!iei N !aza mare a trapezului, adancimea ma8ima N inaltimea trapezului si !aza mica a trapezului in care se inscriu sectiunile transversale) se coreleaza cu coeficientul Lane% Aceste functii matematice descriu cel mai !ine fenomenele eo rafice in care, de cele mai multe ori, relatiile sunt neliniare% 7enomenele naturale nu sunt in eneral fenomene independente, manifestandu-se ca rezultat al actiunii unor factori de influenta si conditioneaza, la randul lor, manifestarea acestora% Analizand reprezentarile rafice (fig. 55), putem constata ca latimea al!iei, la nivelul o linzii apei, se aseste in cea mai puternica corelatie cu coeficientul de sta!ilitate, atat la nivelul intre ului sector, cat si la nivelul trosonului% *n am!ele cazuri le aturile sunt inverse, asadar scaderea latimii

al!iei conduce la o crestere a sta!ilitatii% / situatie aproape identica este descrisa de latimea !azei mici a trapezului in care au fost inscrise sectiunile, dar corelatia dintre cei doi parametrii este mult mai sla!a% / alta varia!ila utilizata la aprecierea sta!ilitatii este adancimea ma8ima, in cazul intre ului sector aceasta prezentand cel mai redus nivel de corelatie, aproape ine8istent, in sc&im! le atura acesteia cu coeficientul Lane creste, in tronsonul median, dar ocupa tot pozitia a treia dupa cei doi parametri care se refera la latimea al!iei% Aria sectiunii se modifica foarte putin in corelatie cu coeficientul Lane, de aceea valorile sunt rupate in 'urul unei linii paralele cu a8a T (Lane)% #e fapt valoarea ariei sectiunii nu influenteaza aproape deloc sta!ilitatea, intre cele doua rafice e8istand c&iar si diferente ale sensului le aturii, in primul caz pozitiva, iar in al doilea, ne ativa (inversa)% 7olosirea modelului functiei de putere se face, de o!icei, atunci cand e8ista doar doua varia!ile% *n sc&im!, atunci cand e8ista mai multi factori cu potential e8plicativ, este !ine sa se apeleze la un tip de analiza mai comple8, care sa cuprinda succesiv toate varia!ilele care pot a'uta la predictia unor varia!ile dependente%

+ig. 55 Cor#la" a / !"r# co#) c #!"ul La!# & pr !c pal para(#"r (or)olo' c a &#c" u! "ra!&%#r&al#. A + &#c"orul Bra la + Pa"la'#a!ca2 B + &#c"orul cupr !& !"r# co!)lu#!"#l# S r#"ulu & Pru"ulu .

/ astfel de metoda, care ar putea cuprinde un numar mai mare de varia!ile independente introduse in model, cu influenta asupra lui T, este re resia liniara multipla% Acest tip de model statistic este foarte des folosit in analizele economice, dar cu succes se poate aplica fenomenelor naturale% *n studierea fenomenelor de eo rafie economica, a fost utilizat pentru prima data de @olpert, 19;2, citat de &adoane si colab., 199;, la analizarea productivitatii fermelor din 6uedia% Asa cum am mai aratat, in tara noastra aceasta metoda s-a aplicat pentru determinarea vari!ilelor din cadrul !azinelor &idro rafice de catre #c im si colab., 190;% *n cazul nostru, analiza morfolo ica a sectiunii al!iei implica un numar mai mic de varia!ile, dar cu toate acestea, implica o cantitate mare de calcule% 4u a'utorul softului E8cel se reduce foarte mult timpul de analiza si se mareste considera!il calitatea rezultatelor% 7ara a intra inutil in detalii, modelul re resiei liniare multiple este de forma. TN a H ! 1 < 1 H ! 1 < 1 H ! 3 < 3 H%%% H ! m < m H ? (;) La nivelul al!iei, modelul privind sta!ilitatea formei are urmatoarele varia!ile. "aria!ila dependenta T notata cu. L N coeficientul de forma Lane "aria!ilele independente notate cu. < A N aria sectiunii al!iei la cota de etia' (A)

< B N latimea al!iei la cota de etia' (B) < & N adancimea cursului de apa la cota de etia' (& ma8) < ! N !aza mica a trapezului in care s-a inscris sectiunea (!) Ecuatiei de re resie liniara multipla este de forma. LN 1,19 - =,===20< B =,=10< & =,===11< ! =,====3< A (>) 1 unde coeficientul de determinare. R N =,>;;, iar coeficientul de corelatie. r N =,0>:% $e !aza coeficientilor de corelatie calculati pentru fiecare perec&e posi!ila de varia!ile, s-a realizat o matrice, cu a'utorul careia se poate compara radul de variatie ( tabel 2)% *ndependenti de unitatea de masura, coeficientii de corelatie e8prima valori cuprise intre -1 si H1% *n functie de nivelul de corelatiem, vom introduce succesiv toate varia!ilele% 6abel 2 Ma"r c#a cor#la" # / !"r# co#) c #!"ul La!# & para(#"r (or)olo' c a &#c" u! "ra!&%#r&al# ! ca/rul &#c"orulu Bra la < Pa"la'#a!ca La!# 1 =,=2200 1 <53@5>5= =,11=:3 0 -=,;;9;1 A B .(a$ ,

La!# A B .(a$ ,

1 =,=1;;> 1 =,=:=;> 3 =,11:19 1

1 -=,;19;; =,0=;;> 9 1 =,;11> 3

6e poate constata, deci, ca, fie prin metoda modelul functiei de putere, fie prin metoda re resiei liniare multiple, latimea al!iei la nivelul apei cat si latimea !azei mici a trapezului, sunt cei mai !uni predictori pentru aprecierea coeficientul de forma Lane, din punctul de vedere al nivelului de corelatie cu acesta% *nca de la aplicarea functiei de putere pentru sta!ilirea celor mai !une corelatii ale coeficientului Lane cu parametrii morfolo ici ai sectiunii transversale, s-a o!servat ca latimea al!iei s-au modificat vizi!il in relatie cu forma al!iei% A urmat, ca nivel de corelatie, !aza mica a trapezului, dar aceasta nu este un parametru al al!iei, participand doar in relatia matematica, la calcularea sta!ilitatii formei% $e a treia pozitie se afla adancimea ma8ima, la un nivel foarte scazut de corelatie, ceea ce arata ca o sectiune adanca nu este de fiecare data si foarte sta!ila% 7oarte interesant este faptul ca in cazul modelului functiei de putere, sta!ilitatea creste odata cu adancimea% 4orelatia foarte redusa a adancimii ma8ime cu coeficientul Lane a condus la aceasta apreciere eronata% #e fapt, re resia multipla a corectat aceasta impresie falsa% 4resterea sta!ilitatii nu este insotita de o scadere a adancimii si ca e8emplu, din 21 de valori ale coeficientului Lane, ce depasesc =,0=, numai 11 inre istreaza adancimi mai mari de 1= m% 4u alte cuvinte c#l# (a &"a, l# &#c"oar# al"# al, # &# !"al!#&c acolo u!/# &# !r#' &"r#a-a %alor (#/ al# para(#"r lor (or)olo' c % /data sta!ilita importanta varia!ilelor care intra in relatie cu coeficientul de sta!ilitate al formei sectiunii transversale, vom trece la urmatorul pas, cel al identificarii si localizarii cat mai e8acte a sectoarelor de al!ie dupa nivelul de omo enitate ( rad de imprastiere a seriei de date) a latimii al!iei si a adancimii ma8ime% / modalitate de individualizare a tronsonului median (un

termen mai putin eo rafic), in cadrul ariei noastre de studiu, s-ar putea realiza tocmai pe seama acestor diferente de omo enitate% Astfel, pe !aza celor 0;; de masuratori succesive, e8ecutate din 1== in 1== m, valorile latimii al!iei si cele ale adancimii ma8ime, raportate la cota de etia' a mirei, au fost reprezentate rafic prin puncte (fig G.E)% 7luctuatiile descrise de cele doua siruri de puncte pot fi interpretate cu a'utorul celor trei parametrii folositi, de o!icei, la caracterizarea numerica a unei distri!utii statistice. media aritmetica, abaterea standard si coeficientul de variatie% /data calculati parametrii statistici prezentati mai sus, vor fi reprezentati rafic su! forma unor drepte paralele cu a8a /<, ce sim!olizeaza intervale de dispersie, conform modelului propus de LeveD si Jennin s in 19:= pentru interpretarea !uletinelor medicale in la!oratoare% $e !aza acestui rafic se poate reprezenta concentratia unui produs (fenomen in cazul nostru) intr-o perioada de timp sau pe o anumita distanta, folosindu-se c&iar mai multe intervale (-1 P si H1 P, -3 P si H3 P etc%) 7olosind aceasta dia rama la reprezentatea latimii al!iei si adancimii ma8ime, putem sa identificam sectoarele cu o dispersie mai mare sau valori care depasesc anumite limite, in cazul nostru media aritmetica si deviatia standard% 6pre deose!ire de &arta lui LeveD si Jennin s am folosit doar un sin ur interval al deviatiei standard si nu doua sau trei (-1 P si H1 P, -3 P si H3 P) pentru ca valorile parametrilor nostrii se rupeaza in cea mai mare parte, in 'urul mediei aritmetice% 6e poate o!serva ca in cazul am!elor valori e8ista o le atura stransa cu media, am!ii coeficienti de variatie asindu-se in prima treime a scarii procentuale% $rin analiza atenta a celor doua rafice (fig. 5?), se poate o!serva faptul ca cele doua cur!e depasesc sporadic dreptele ce reprezinta deviatia standard% #e fapt aceasta, e8primata in procente, reprezinta circa 1: 3, de-o parte si de alta, peste valoarea deviatiei standard% *n sc&im!, se poate constata ca in cadrul tronsonului median apar variatii mai mari decat in rest% Acesta are o lun ime ce reprezinta apro8imativ 22 3 din lun imea totala a sectorului, dar valorile care depasesc limita deviatiei standard reprezinta mai mult de :3 3, atat in cazul latimii al!iei, cat si in cazul adancimii ma8ime%

+ig. 5? I!/ % /ual -ar#a "ro!&o!ulu (#/ a! ! ca/rul &#c"orul Bra la + Pa"la'#a!ca3 )u!c" # /# 'ra/ul /# / &p#r& # a la" ( al, # 9A; & a a/a!c ( (a$ (# 9B;3 p# ,a-a 'ra) culu lu L#%#C & D#!! !'&

$rivind tronsonul median in detaliu, latimea co!oara de 0: ori (;1,9; 3) iar adancimea de >3 ori (:1,=2 3) su! deviatia standard, indicand de fapt ca valorile acestora sunt mai mici decat pe ansam!lul sectorului Braila-$atla eanca% Acesta dispersie din 'urul mediei este prezentata cel mai !ine de coeficientul de variatie (4v), in cazul latimii al!iei din tronsonul median creste la 21,1> 3, mult peste valorile medii% Rezultate o!tinute se datoreaza departarii frecvente de medie, aici inre istrandu-se toate valorile e8treme (latime, adancime) din intre sectorul Braila$atla eanca% Atat in aval cat si in amonte de tronsonul median, se inre istreaza o frecventa mai mare a adancimiilor care urca peste valoarea inferioara a deviatiei standard (-11,1> m), ceea ce e8plica

valori mai reduse in raport cu media, in timp ce latimea se mentine mai aproape de media aritmetica% 4.2.2. -simetria sectiunilor transversale *n sensul cel mai lar , asimetria reprezinta lipsa de simetrie, proprietatea prin care un ansam!lu spatial (o fi ura eometrica) isi are elementele distri!uite in mod e al si armonios, de-o parte si de alta fata de o linie de centru% *n cazul nostru, linia de centru este perpendiculara dusa intre talve si o linda apei% Acceptand termenul de asimetrie, am admis ca aceasta este starea cea mai frecventa a sectinuilor transversale si implicit a al!iilor de rau% Asimetria este o caracteristica enerala intalnita in cadrul tuturor tipurilor de al!ii in stransa le atura cu oscilatia liniei talve ului in plan orizontal% La fel ca si coeficientul de forma Lane, asimetria indica radul de evolutie si sta!ilitate al unei sectiuni transversale% :nig ton (1901) o!serva ca asimetria este o caracteristica enerala a formei sectiunilor transversale si aseste trei modalitati de calcul pentru masurarea radului de asimetrie ( #c im si colab%, 1909)% A N ( 6d 6s ) I 6 (0) A N ( 1 . < . dma8 ) I 6 (9) A N 1 . < . (dma8 d ) I 6 (1=) unde A radul de asimetrie, <- distanta orizontala masurata intre centrul sectiunii si adancimea ma8ima (notata pozitiv spre dreapta si ne ativ spre stan a), dma8 adancimea ma8ima a sectiunii, 6 suprafata sectiunii, 6d 'umatatea dreapta a sectiunii privita spre aval, 6s 'umatatea stan a a sectiunii privite spre aval (fig. 5G)% *n cazul sectorului Braila$atla eanca, e8ista trei tipuri de al!ii (rectilinie, meandrata si sinuoasa), diferite ca morfolo ie, dar in care le itatile functioneaza la fel% $e seama celor 09 de sectiuni transvervale realizate de noi, am calculat coeficientul de asimetrie cu a'utorul relatiei matematice propuse de :nig ton, (1901)% Am ales a doua formula (9), pe considerentul ca foloseste mai putini parametri, un mumar mai mic de calcule si astfel se reduc erorile ce pot aparea la rezultatele finale% *n urma sta!ilirii coeficientului de asimetrie Fni &ton, am constatat urmatoarele. - amplitudine ridicata, cu o valoare de >,23, de la -:,3: la H1,=0 inre istrata in sectorul meandrat (**)9 - o preponderenta a asimetriei de stan a in sectorul meandrat, de dreapta in celelalte doua sectoare9 - o asimetrie ridicata in portiunile cu adancimi reduse si lar imi ale al!iei% *n sectorul meandrat se o!serva foarte !ine asimetria de stan a a ma'oritatii sectiunilor transversale calculate de noi% Acest aspect este pus in evidenta de modulul talve ului. 12: m distanta fata de malul stan % Evidenta asimetrie de stan a nu poate fi e8plicata decat prin stransa le atura cu sinuozitatea, cele doua !ucle de meandru avand tendinta de a mi ra spre nord% $e lan a asimetrie, sectorul meandrat prezinta o al!ie mai in usta decat modulul intre ului sector Braila - $atla enca, aspect remarcat de valoarea modulului latimii 2;: m (fig. 5D)% ?n prim pas in analizarea valorilor coeficientului de asimetrie l-a constituit calcularea a!aterii standard% La fel ca in cazul coeficientului Lane, am construit o reprezentare rafica dupa modelul

propus de LeveD si Jennin s in care am trecut atat deviatia standard (#6), ne ativa si pozitiva, de-o parte si de alta a a8ei, cat si 1 si 3 #6% 6e poate constata ca ;;,19 3 din valori se incadreaza in #6, (intre 1,3=>) si 9;,;3 3 in 1 #6, cu valori cuprinse intre 1,;12% $e !aza acestui rafic, se poate vor!i de asimetrie ponderata doar in acesti termeni, tinand cont de faptul ca peste ;; 3 din valori nu depasesc a!aterea standard% $e seama celor 0;; de masuratori de care dispunem in sectorul nostru de studiu, vom incerca, cu a'utorul matricei coeficientilor de corelatii, sa introducem varia!ile independente care influenteaza in mod direct radul de asimetrie si care ar reprezenta !uni predictori pentru aceasta% $entru ca eometria in plan a al!iei are o influenta deose!ita asupra asimetriei, prima varia!ila pe care o introducem in ecuatie este distanta talve ului fata de centrul eometric al sectiunii% Aceasta a fost calculata in mai multi pasi printr-o metoda proprie% *n prima faza, se masoara latimea al!iei la nivelul apei, apoi se imparte valoarea o!tinuta in 'umatate pentru a afla centrul eometric al sectiunii% ?rmatorul pas, consta in masurarea distantei dintre talve (adancimea ma8ima) si malul stan % Rezultatul reprezinta scazatorul diferentei cu 'umatatea latimii% *n urma acestui calcul aritmetic va rezulta abaterea talvegului cu valori pozitive (asimetrie de stan a) sau valori ne ative (asimetrie de dreapta), invers fata de metoda unitara de calcul al radului de asimetrie (fig. 52)% BI1NUB (11) U B - (56 T) N HI- AT (11) in care B latimea al!iei, (56 T) distanta talve mal stan , AT a!aterea talve ului% *n cazul nostru, a!aterea talve ului variaza mult, de la o sectiune la alta, dar se aseamana destul de !ine cu valorile asimetriei% Astfel, in sectorul rectiliniu, :; din cele 1=> valori indica o a!atere spre dreapta, in sectorul meandrat, 3=2 din cele 3>9 de valori sunt pozitive ce indica o a!atere spre stan a, iar sectorul sinuos, 112 valori sunt ne ative, indicand o asimetrie de dreapta% ?n alt parametru al eometriei in plan a al!iei este latimea al!iei% *n eneral, cresterea latimii are loc in vaduri, unde apar forme acumulative, cursuri secundare, ceea ce conduce la cresterea asimetriei% *n sectorul meandrat, valoarea cea mai ridicata (-:,3:) se aseste tocmai intr-o astfel de portiune lar ita a al!iei% #e cele mai multe ori se poate constata ca in ustarea al!iei conduce, in eneral, la o forma mult mai sta!ila in care si asimetria scade% Acest aspect nu poate deveni o re ula, mai ales pentru sectoarele cu rad mare de sinuozitate% *nfluenta adancimii ma8ime asupra asimetriei poate fi analizata cel mai !ine in sensul distri!utiei acesteia in raport cu succesiunea vad - adanc% Adancimile scazute se asesc, mai cu seama in vaduri, acolo unde laolalta, forma si asimetria se de radeaza mult% Aria sectiunii participa la toate cele trei relatii pe care Fni &ton le propune in vederea calcularii radului de asimetrie% 4u si uranta ca asimetria poate fi le ata si de coeficientul de forma, in mod normal, acestea ar tre!ui sa se influenteze invers proportional, in sensul ca o al!ie sta!ila sa inre istreze un rad de asimetrie mai redus% La fel ca si in cazul coeficintului de forma Lane, vom introduce toti parametrii pe care iam prezentat mai sus, intr-o matrice de corelatii, pentru a descoperi nivelul le aturii acestora cu radul de asimetrie (tabel 4)% Asa cum poate anticipam, cea mai stransa le atura cu coeficientul Fni &ton o are a!aterea talve ului% #in cele 0;; de valori ale a!aterii talve ului selectam pe acelea care apartin sectiunilor calculate de noi, 09 la numar% $entru construirea re resiei liniare multiple vom introduce toti parametrii in vederea realizarii ecuatiei de re resie multipla% $entru aceasta vom enumera varia!ilele folosite. F coeficientul de asimetrie (Fni &ton) ca varia!ila dependenta9

4at si varia!ilele independente. < AT a!aterea talve ului9 < L coeficientul de forma Lane9 < B latimea al!iei la cota de etia'9 < A aria sectiunii transversale la nivelul de etia'9 < &ma8 adancimea ma8ima la nivelul de etia'% 6abel.4 Ma"r c#a cor#la" # / !"r# 'ra/ul /# a& (#"r # & para(#"r (or)olo' c a &#c" u! lor "ra!&%#r&al# I! &#c"orul cupr !& !"r# Bra la & Pa"la'#a!ca Parametrii albiei "oeficientul Lane Latimea albiei 'dancimea ma.ima 'baterea talvegului 'ria sectiunii Coeficientu l ;nighton "oeficientu l Lane 1 -=,>==1; =,1=91>: -=,:=200 =,=:>131 5316=6@> 1 -=,;19;; =,2::>0 : =,=1;;> 1 -=,2319 1 -=,1:1; =,=:=;>3 =,113;>> 1 =,1993>0; 9 < 5365>51== 1 1 =,11>19 1 Latimea albiei 'dancime a ma.ima 'baterea talvegului 'ria sectiuni i "oeficientul :nig ton

Ecuatiei re resiei multiple este de forma. F N =,19>>3 =,==2:3 < AT H =,131921 < L =,===32< B H =,===1=> < A =,=1;1< &ma8 4oeficientul de determinare R1 N =,03=, r N =,911 1.0 G#o(#"r a . /raul ca a &#c" u! "ra!&%#r&al#

(13)

Termenul de + eometria &idraulica, s-a consacrat in eomorfolo ia fluviala odata cu pu!licarea, in anul 19:3, de catre Leopold si $addoc3 a lucrarii 6 e ;draulic geometr; of stream c annels and some p ;siograp ic implications% 4u aceasta ocazie, autorii au sta!ilit relatii

matematice cu caracter empiric intre de!itul lic&id ca varia!ila independenta si varia!ilele dependente de acesta. latimea al!iei, adancimea si viteza cursului de apa% #e!itul lic&id are cea mai mare importanta in formarea si evolutia al!iilor, atata timp cat eometria &idraulica este modificata de acesta% #e fapt, oscilatiile de!itului lic&id conduc la a'ustarea varia!ilelor dependente de acesta. latimea al!iei, adancimea medie, viteza medie si de!itul solid% 4u a'utorul functiilor de putere, autorii au sta!ilit relatii empirice, pe !aza datelor furnizate de masuratorile realizate in mai multe !azine &idro rafice% 7unctiile se prezinta astfel. V N a Q!, d N c Qf , vm N @ Qm (12) unde Q de!itul lic&id, W - latimea al!iei, d - adancimea medie si v viteza medie a scur erii% Rezulta astfel. Q N W d v m sau Q N a c @ Q!HfHm (1:) a c @ N 1 si ! H f H m N 1 (1;) 6e o!serva ca produsul coeficintilor de multiplicare totalizeaza valoarea 1% *n aceste ecuatii, coeficientii de multiplicare e8prima conditii eo rafice locale fiecarei sectiuni date% *n sc&im!, e8ponentii b (e8ponentul latimii al!iei), f (e8ponentul adancimii medii) si m (e8ponentul vitezei medii a scur erii), prin insumare, tre!uie sa totalizeze valoarea 1, dar, spre deose!ire de coeficienti, acestia prezinta radul de consistenta in relatie cu varia!ila independenta (de!itul lic&id) si sunt influentati direct de forma sectiunii, de tipul de al!ie, de alcatuirea litolo ica a malurilor si a patului al!iei% Leopold si $addoc3 (19:3) au analizat sectiuni transversale la 1= de rauri, unde au sta!ilit o medie a e8ponetilor de putere. b N =,1; (1>) f N =,2= (10) m N =,32 (19) Analizand cele trei relatii in sectiunea de Braila, o!servam o panta ridicata a vitezei medii unde e8ponentul functiei este =,;;> ceea ce denota cea mai mare senzitivitate fata de de!it, dar si o corelatie foarte !una% E8ponentii sectiunii de la Braila se prezinta asemenea unei forme rectan ulare, in care adancimea medie, dar in special latimea al!iei nu se modifica, decat intr-o masura redusa% La morfolo ia al!iei, precizam faptul ca diferenta dintre nivelul de etia' si cel de maluri pline nu modifica rezultatele noastre, sectiunea transversala a #unarii avand o capacitate foarte mare de stocare a apei% Acest lucru este demonstrat, in primul rand, de functiile de putere prezentate mai sus, dar si de comparatia intre parametrii sectiunii la etia' si cei de la nivelul ma8im masurat (;9= cm) in anul 1==;% Astfel, la o crestere a nivelului cu ;9= cm si a de!itului cu 133>= mcIs, latimea se mareste cu doar 11 3, adancimea medie cu 10 3 si doar viteza creste cu >2 3% $entru o sectiune de anver ura celei apartinand #unarii, diferenta e8ponentilor b, f si m, intre nivelul de etia' si cel !an@full, este aproape insesiza!ila% #in datele furnizate de ecuatiile de putere, ramanem la parerea ca sectiunea a evoluat in timp spre sta!ilitate, aspect conferit si de inscrierea in forma trapezoidala% / alta aplicatie a eometriei &idraulice realizata pentru sectiunea transversala de la Braila, se refera la modificarile e8ponentilor celor trei varia!ile in functie de cresterea de!itului ( fig. G.0E)% $rimul pas a constat in ale erea datelor pentru intrea a perioda (19;:1==;), patru valori pentru fiecare an (ma8ima, minima si doua medii, pe cat posi!il sa acopere toate anotimpurile), dupa care au fost sortate in functie de valoarea de!itului% $e rafic valorile au fost rupate in doua cate orii. 1 - de!ite mai mici >=== mcIs9 1 - de!ite mai mari de >=== mcIs9 Aceasta valoare, de >=== mcIs, este apropiata de nivelul de maluri pline%

$rima constatare se refera la faptul ca valorile e8ponentilor se modifica foarte putin, fara a fi influentata ponderea in cadrul sumei totale a acestora% E8ponentul vitezei se mentine constant (X=,;0), in timp ce valoarea lui b este mai mare (=,12>1) la de!ite su! nivelul de !an@full, ceea ce e8plica o crestere a latimii, spre deose!ire de relativa constanta care se produce dupa trecerea de aceasta pozitie% 4ea mai mare fluctuatie se inre istreaza in cadrul e8ponentului adancimii medii ( f), de la =,13;1 la =,19::, valoarea acestuia creste mai repede la de!ite mai mari de valoarea !an@full% $rezentand ecuatiile de re im in celelalte sectiuni transversale din sectorul cuprins intre Braila si $atla eanca, am putut constata ca viteza medie a apei se pliaza cel mai !ine peste cresterea de!itului in care e8ponentul sau variaza de la =,;= pana la =,00, dar isi pierde din senzitivitate la valori mari ale de!itului (peste nivelul de !an@full), mai ales cand nivelul apei creste mult, depasind malurile% Latimea al!iei este influentata doar intr-o mica masura de cresterea de!itului, la Braila e8ponentul sau prezinta valori mai ridicate (=,12>)% 6pre deose!ire de viteza apei, adancimea ma8ima isi mareste senzitivitatea odata cu cresterea de!itului, dar la valori modeste ce nu depasesc =,19;:% Ecuatiile de re im prezinta in cazul #unarii particularitati specifice care intaresc ideea ca al!ia dintre Braila si $atla eanca are capacitatea de a face fata variatiilor de de!it fara ca parametrii eometriei &idraulice sa se modifice su!stantial% 4.3.1 1eometria hidraulica in lungul fluviului 4u si uranta ca lun imea sectorului pus de noi in discutie este foarte redus, doar 3,12 3 din intrea a lun ime a al!iei fluviului de 1>0= @m, motiv pentru care valorile inre istrate la cele doua posturi, Braila si 4eatal *zmail sunt destul de apropiate cantitativ, e8primand intr-o masura mai mica a'ustatea varia!ilelor dependente (latimea, adancimea si viteza) in lun ul fluviului% 6e poate constata ca latimea al!iei este c&iar mai mica la 4eatal *zmail decat la Braila% Acest aspect nu se datoreaza in mod direct lun imii reduse a sectorului, ci cresterii de!itului cu doar :,:: 3, intre cele doua posturi &idrometrice, de la ;31; la ;;00 mcIs in perioada 19;:-1==;% La aceasta crestere, e8ponentul vitezei, avand o senzitivitate mai mare decat celelalte varia!ile, este primul care sufera o modificare evidenta% 1.1 D !a( ca )or(# & a 'ra/ulu /# a& (#"r # Aprecierea sta!ilitatii formei si radul de asimetrie au fost realizate pe !aza masuratorilor, e8ecutate in cele 2 sectiuni transversale de catre Administratia Nationala +Apele Romane,, in perioada 19;:1==;% La acestea se adau a a cincea sectiune in care s-au realizat determinari pe o perioada scurta (1903-190;)% $rimele doua sectiuni (Braila Fm 1;> si Fm 1:9 - amonte de confluenta cu 6iretul) se asesc intr-un sector rectiliniu al al!iei #unarii (indice de sinuozitate 1,=2), ocupand pozitii la trecerea dintre vaduri si adancuri% 6ectiunea de la Crindu ocupa urmatoarea pozitie, intr-un vad, unde al!ia este meandrata (indice se sinuozitate 1,>0) sapata in depozite de lunca in care predomina materiale fine, nisipo-prafoase% *n aval, sectiunea *saccea este situata intr-un vad, pe un traseu sinuos cu o valoare de 1,=;, in care au avut loc, de-a lun ul timpului, numeroase transformari datorate acumularilor de aluviuni, la nivelul al!iei% La 4eatal *zmail, sectiunea este dispusa intr-o portiune in usta si adanca a al!iei, foarte aproape de difluenta in cele doua !rate, 4&ilia si Tulcea% *ncepand cu anii A;=, intrea a lunca a #unarii a intrat intr-un proces amplu de re ularizare in care al!ia minora a fost incorsetata de un sistem de di uri insu!mersi!ile% Aceste lucrari au afectat succesiv o !una parte din sectorul pus in discutie de noi, de la Braila si pana in apropiere de *saccea% #e aici, in aval, sistemul de di uri este prezent numai pe partea stan a, pe teritoriul ?crainei% 6ectiunea de la @m 1;> (pozitia 1 fig.0F) monitorizeaza intrarea in sistemul fluvial al #unarii dintre Braila si $atla eanca% Trasarea sectiunii, pe !aza masuratorilor e8peditionare, se realizeaza o sin ura data pe an, iar noi vom folosi doar acele profiluri caracteristice, fara a incarca inutil raficul (fig. 5E) si a in reuna analizarea acestuia% Referindu-ne la aceasta sectiune, se o!serva o tendinta accentuata de adancire peste care se suprapune reducerea latiimii, in medie cu apro8imativ 1== m% $entru calcularea coeficientului Lane am planimetrat suprafata sectiunii din

anul 19;> si un trapez in care aceasta s-a inscris% Realizand raportul dintre cele doua forme, a rezultat un coeficient de =,01% Am continuat demersul prin care am raportat si celelalte sectiuni la forme trapezoidale% #e-a lun ul timpului, coeficientul Lane a crescut (de la =,01 in 19;>, =,0; in 1900, =,00 in 1==2 pana la =,91 in 1==;), astfel putem afirma ca sectiunea de la Braila tinde spre sta!ilitate% 4ine este raspunzator de aceste modificari O *n primul rand, numeroasele constructii de !ara'e de pe cursul #unarii, dar si de pe afluenti, care au condus la reducerea drastica a cantitatii de aluviuni in suspensie de la 1112 @ Is (19;:-1901) la 21: @ Is (19031==;), insemnatele variatii ale de!itului lic&id in aceasta perioada, apoi construirea di urilor de aparare impotriva inundatiilor si plantarea perdelei forestiere de prote'are a acestora au favorizat constran eri ale morfolo iei sectiunii de la Braila% Al, a a )o&" !#%o "a &a &# a/a!c#a&ca & &a &# !'u&"#-#3 )or(a !ca/ra!/u<&# / ! c# ! c# (a , !# ! c#a "rap#-o /ala% "or!ind de masuratorile calculate la cota de etia', se o!serva o in ustare pronutata a latimii, de la ;33 m in 19;> la :19 m in 1==;% #e asemenea, se poate constata o crestere a suprafetei sectiunii, dupa anul 1992, cumulata cu adancirea acesteia de la 12,:> m in 19;> la 19,:> m in 1==;% 4resterea adancimii poate fi pusa pe seama concentrarii apei intr-un curs principal, dupa confluenta cu Bratul 5acin, la trecerea dintre un adanc si un vad% Asimetria de dreapta a favorizat acumularea de sedimente pe malul stan , proces deose!it de intens pe toata perioada de masurare, c&iar daca la nivelul anului 1==; fenomenul a fost invers, de eroziune cu repercusiuni asupra latimii al!iei% "or!ind despre asimetrie, putem preciza ca si aceasta s-a redus. de la =,;> (19;>), =,;1 (1900), =,33 (1==2) a'un e la =,3= (1==;)% Reducerea poate fi pusa, mai ales, pe seama modificarii formei datorate adancirii si in ustarii al!iei si mai putin pe mi rarea talve ului spre stan a% *n sectorul meandrat, CalatiCrindu, !eneficiem de sectinea de masurare de la Crindu (pozitia 3 fig.0F), trasata la 5m >;H:1= m (@m 121,3) in care se realizeaza masuratori din anul 19;:% Aceasta se caracterizeaza printr-o remarca!ila sta!ilitate conferita de variatiile reduse ale parametrilor morfometrici ai al!iei (latimea si adancimea)% 7orma sectiunii se inscrie intr-un trapez dreptun &ic, datorita malului stan a!rupt% *n sectiunea de la *saccea (pozitia 2 fig.0F) se realizeaza masuratori din anul 19>>% Aceasta sectiune ofera date deose!it de pretioase eomorfolo ilor in ceea ce priveste numeroasele sc&im!ari ce au afectat atat aspectul, dar mai important, modificarea permanenta a parametrilor specifici sectiunii% *n ceea ce priveste sta!ilitatea formei, aceasta prezinta valori mai reduse, caracteristice unei astfel de sectiuni% $rin inscrierea sa intr-un trapez, s-a dovedit ca nivelul sta!ilitatii a oscilat de la =,:9 in 1999, la =,;1 in 1991 si 1==;, apoi =,;3 in 1990 a'un and pana la =,;> in anul 19>9% / alta sectiune deose!it de importanta pentru furnizarea informatiilor le ate de intrea a desfasurare a tuturor proceselor din !azinul #unarii, avand rolul de iesire din sistem, este cea de la 4eatal *zmail (pozitia : fig.0F) situata la 5m 22, foarte aproape de difluenta dintre cele doua !rate care incon'oara de-o parte si de alta delta% $e toata perioada inre istrarilor de care noi am !eneficiat (19;; 1==;), se constata o forma cu o !una sta!ilitate in care nu au avut loc modificari ample (=,01-1909, =,0: 1==;, 19>1 =,09 =,9: 1==1)% 1.4 E%aluar#a &"a/ ulu /# #%olu" # a al, # la ! %#lul &#c" u! "ra!&%#r&al# Evolutia sta!ilitatii formei si a radului de asimetrie prezentate de noi in cele : sectiuni transversale dintre Braila si $atla eanca, reprezinta de fapt nivelul intensitatii numeroaselor sc&im!ari in morfolo ia al!iei% $e !aza rezultatelor se contureaza o tendinta clara de adancire3 cu intensitati diferite de la un profil la altul3 insotita de ingustarea albiei. Aceste tendinte reprezinta

raspunsul al!iei la modificarile care au avut loc la nivelul intre ului !azin &idro rafic al #unarii in ultimii 2= ani% Analizand in detaliu modificarile sectiunii, apreciem ca acetea sunt cauzate de doua procese principale. a radarea si de radarea% *n primul caz, sectiunea se micsoreaza, in al doilea se mareste (fig. 5D)%

La @m 1;> (Braila) am identificat : intervale in care se inre istreaza o alternanta a procesului predominant, a radare sau de radare% Aceasta variatie este pusa pe seama fenomenului de aure lare a sectiunii al!iei, controlat de raportul de!it lic&id-de!it solid (tabel E)%

6ectiunea Fm 1;> BRA*LA

$erioada 19;> 19>: 19>: 1900 1900 1992 1992 1==2 1==2 1==; 19;1 -1902 1902 1==: 19>1 19>9 19>9 199= 199= 1==3 1==3 1==;

#e radare, D, mcIm -9=,11 -:;2,12 -;;,1: -1:0,:= -;>2,1= DEGRADARE

A radare, ', mcIm ;:2,11 1=;,11 ;=1,31 23,:= 12,1=

D-', mcIm :;2,== -3:0,13 :3:,1> - 11:,== - ;;=,== <10036=

Fm 1:9

-13,== -121,== AGRADARE

1;=,;0 ;23,==

13>,;0 :=1,== =063=> -22;,1= -11:,19 -10:,;= - 133,== < 6>6366

5m >; H :1= m CR*N#?

-299,== -192,>; -193,>0 - 121,:= DEGRADARE

:1,9= ;9,2> 0,1= 9,:=

5m :2 H 100 m *6A44EA

19>9 1991 1991 1990 1990 1999 1999 1==;

- 3>>,=9 - 231,>2 - 13>,== - 1291,23 AGRADARE

211,9> 119:,02 930,== 12;,9:

22,00 >;2,1= 0=1,== -1122,20 0= 4345

5m 22 4EATAL *J5A*L

19>1 1909 1909 1==1 1==1 1==;

- ::1%93 - 1>0%>= - 31;%=1 AGRADARE

;=%22 :>;%22 ;1;%30

-291%29 39>%>2 3==%3; *5 =.=1

6abel E Mo/ ) car#a &#c" u! "ra!&%#r&al# a )lu% ulu Du!ar#a3 ! &#c"orul Bra la + Pa"la'#a!ca3 pr ! /#'ra/ar# & a'ra/ar# *ntre Braila si Crindu, distata in lun ul al!iei este de apro8imativ 1; @m% *n acest sector #unarea primeste cel mai important afluent de pe teritoriul Romaniei, 6iretul, cu o productie anuala de aluviuni de apro8imativ 0,1 milioane tone inre istrate la postul &idrometric Lun oci (19:=1==1), la circa := @m inainte de varsare% 4u toate acestea, la Crindu a'un e doar apro8imativ 0: 3 (;3; @ Is) din cantitatea de aluviuni inre istrata la Braila (>2= @ Is), fara a mai lua in calcul si aluviunile aduse de 6iret, valori ce reprezinta media perioadei 19;>-1==;, favorizand de radarea care a fost foarte ridicata (-909,99 mcIm)% 4ea mai mare diferenta a cantitatii de aluviuni in suspensie dintre Braila si Crindu a fost de 11 3 si s-a inre istrat intre anii 19;> si 190>% Aceste diferente inre istrate intre doua posturi &idrometrice succesive au fost denumite de @alling (1903) pierderi de aluviuni% *n Romania, foarte aproape de aria eo rafica de studiu la care noi ne referim, pe raul Buzau, intre localitatile Banita si Racovita, se manifesta pierderi de aluviuni de 13 3 (&adoane si #c im, 190>)% E8plicatia acestui fenomen manifestat pe #unare, 6iret si Buzau consta in faptul ca aceste rauri stra!at o arie de su!sidenta unde sunt nevoite sa lase o parte din aluviuni pentru ca al!ia sa nu co!oare su! nivelul de !aza% #e aceea in aval de Braila si pana aproape de Crindu, e8ista stoca'e de aluviuni materializate prin ostroave, latiri ale al!iei, adancimi reduse, e8tinderi ale vadurilor, unul dintre ele c&iar depaseste 9 @m lun ime etc% 6ectiunea de la *saccea a suferit numeroase modificari in toata perioada de inre istrari, in care !ilantul a radarede radare a fost pozitiv% 4u toate acestea, se remarca intervalul 1991 1999 cand valoarea !ilantului a fost de 1:::,1= mc Im, ceea ce a facut ca !ancul aluvionar din al!ia fluviului sa fie +scos la lumina, depasind, in anul 1999, cu 1,1 m cota de etia'% Este interesant sa ne oprim asupra acestui interval (1991-1999), pentru ca la *saccea, valoarea cantitatii de aluviuni (;:3 @ Is) a depasit cu mult valorile inre istrate in amonte la Crindu (3>: @ Is) cat si in aval, la 4eatal *zmail (29= @ Is)% *n acest sector al al!iei, cresterea valorii aluviunilor transportate cu circa cu 23 3, de la 3>: la ;:3 @ Is, intre posturile &idrometrice, Crindu si *saccea, se poate e8plica printr-un proces sustinut de de radare% *n aval de *saccea, lipsa de competenta a fluviului a facut ca o parte importanta din aluviuni sa fie depuse pana la 4eatal *zmail unde valoarea lui & a scazut cu 1: 3% #upa 1999, cresterea valorii de!itului lic&id a condus la marirea capacitatii de transport al aluviunilor, motiv pentru care la *saccea se contureaza dominanta de radarii (-1122,20 mcIm intre 1999 si 1==;)% #upa anii A9=, la 4eatal *zmail s-a manifestat o tendinta de a radare, dar fara a modifica ma'or morfolo ia sectiunii transversale, in conditiile in care cantitatea de aluviuni a fost mai mica decat cea inre istrata la *saccea% 7olosirea functiilor de putere e8plica aceasta +anomalie, ( fig. G.?0)

prin faptul ca la 4eatal *zmail senzitivitatea si corelatia dintre K si & este mai ridicata, ceea ce denota o !una sta!ilitate a parametrilor morfolo ici ai al!iei% *n concluzie, realizarea !ilantului a radarede radare pentru al!ia #unarii dintre Braila si $atla eanca, identifica o tendinta de de radare la intrarea in sistem (Braila), dupa care urmeaza un sector in care predomina a radarea (@m 1:9)% 7aptul ca la Crindu, pe toata perioada de o!servatii, se manifesta de radarea, ca proces dominant, cumulata cu cresterea pronuntata a cantitatii de aluviuni la postul &idrometric *saccea, ne face sa consideram ca in tot sectorul meandrat se mentine aceasta tendinta% *n aval de *saccea se manifesta a radarea, demonstrata prin prezenta acumularilor de sedimente de la nivelul al!iei, care se estompeaza spre aval, la 4eatal *zmail, desfasurandu-se la un nivel moderat fara modificari de amploare ale sectiunii transversale% CAPITOLUL 4 SECTORUL DE ALBIE LA NIVELUL ARIEI DE STUDIU 4.1 El#(#!"# /# /#) ! r# a &#c"orulu /# al, # !ectorul de albie, al doilea nivel &olar&ic al sistemului eomorfolo ic fluvial (dupa sectiunea transversala a albiei considerata, ca fiind primul nivel &olar&ic), reprezinta o unitate naturala a carei desfasurare este data de lun imea de unda a unui meandru (in cazul al!iilor sinuoase), de distanta dintre doua vaduri sau adancuri succesive (in cazul al!iilor rectilinii), motiv pentru care 8aig (190>) sustine ca sistemul de rau tre!uie raportat la forma meandrelor ( eometria in plan) si morfolo ia vadurilor si a adancurilor ( eometria verticala)% *n acest sens, :eller si $el orn (19>0) propun notiunea de sector de albie reprezentativ a carui delimitare este importanta atat pentru esantionarea e8perimentelor de teren, dar si practic, in cazul tuturor interventiilor antropice de la nivelul al!iilor de rau% Astfel, un sector de al!ie ca unitate &olar&ica, se comporta ca sistem si su!sistem, este un intre sta!il (in sensul de sta!ilitate dinamica), are re im de a'ustare, are identitate (poate fi delimitat) si este uvernat de le i care-i asi ura structura, coerenta si functionalitatea ( #c im si colab., 1909)% 6e su!ordoneaza sistemului profilului lon itudinal (al treilea nivel &olar&ic al sistemului eomorfolo ic fluvial) si impune constran eri su!sistemelor din su!ordinea sa (sectiunile transversale succesive ale al!iei)% #in punct de vedere eomorfolo ic, se impune ca sectorul de al!ie sa fie analizat distinct, urmarindu-se. morfologia si dinamica patului albiei, morfologia si dinamica malurilor, geometria plana a albiilor (incadrarea tipolo ica)% 4.* Mor)olo' a & / !a( ca pa"ulu al, # $entru clasificarea morfolo iei patului al!iei se apeleaza la criteriul eomorfolo ic care are in vedere timpul de formare si conservare a acestuia% Astfel se deose!esc. morfologia efemera si morfologia perena a patului al!iei. .2.1 8orfologia efemera a patului albiei *n cadrul acestui tip de morfolo ie sunt incluse toate formatiunile care +rezista, doar in perioada cuprisa intre doua viituri% $rezinta asemanari cu relieful creat de actiunea vantului sau de cea a valurilor si c&iar imprumuta unele denumiri (dune, !are aluvionare etc)% 5orfolo ia patului este de tip ondulatoriu, specific tuturor fluidelor, iar eometria acestuia este definita de mai multi parametrii dintre care amintim. lun imea de unda, amplitudinea sau inaltimea, indicele de ondulare, indicele de simetrie etc% *n cazul ariei noastre de studiu, valoarea foarte redusa a numarului 7roude su ereaza prezenta primelor trei formatiuni aluvionare descrise mai sus (ripple, !are aluvionare si

dune)% Astfel, la data de de 11 aprilie 1==; s-a inre istrat, la Braila, cea mai ridicata viteza a cursului (1,:3 mIs) din intrea a perioada 19;:-1==;, la o adancime medie de 1:,1 m% 4u a'utorul formulei de calcul (1=) in care v viteza medie a cursului, acceleratia ravitationala, & adancimea medie a cursului, s-a determinat numarul 7roude (7r N =,11:) si astfel s-au putut sta!ili tipurile de formatiuni aluvionare prezente in patul al!iei fluviului de-a lun ul timpului% .2.2 8orfologia perena a patului albiei 6pre deose!ire de formatiunile aluvionare, cu o +viata scurta,, pe care le-am prezentat mai sus, patul al!iei oricarui rau, de la care nu face e8ceptie fluviul #unarea, prezinta o adevarata succesiune de variatii ce se traduc prin forme de relief ne ative si pozitive% Aceste forme constituie un tip de morfolo ie ce a reprezentat pentru specialisti, de-a lun ul timpului, o sursa de analize si controverse privind formarea si evolutia sa% *n aceeasi masura, au e8istat preocupari pentru asirea unor solutii de reducere a dificultatilor create de activitatile antropice, in special cele le ate de navi atie% / pro!lema le ata de morfolo ia patului al!iei a constituit preluarea teminolo iei rifflepool cu sensul de vad-adanc (#c im si colab., 1909) care o lindeste cel mai !ine trasaturile descrise de profilul lon itudinal al al!iei (vad - portiune din patul al!iei in care adancimea si viteza apei sunt mai scazute, iar ranulometria depozitelor de al!ie este mai rosiera9 adanc - portiune din patul al!iei in care adancimea si viteza apei sunt mai ridicate, iar ranulometria depozitelor de al!ie, mai fina)% 7aptul ca acest tip de morfolo ie a fost identificat atat in cadrul al!iilor rectilinii, sinuoase, dar si in cadrul celor meandrate, in al!ii sapate in roca in loc, la fel ca si in al!iile aluviale (cu pat din !olovanis, pietris, nisip, praf si ar ila), i-a determinat pe :eller si $el orn (19>0) sa propuna termenul de meandrare verticala sau a treia dimensiune a meandrarii% $e seama acestor considerente s-a a'uns la concluzia ca succesiunea vad-adanc este o caracteristica fundamentala a tuturor raurilor% Analizand profilul lon itudinal al al!iei #unarii in sectorul romanesc, prezentat in cadrul &artii austriece, editata la 1912, folosita pentru pilota' pe fluviu, se desprind aspecte interesante. linia talve ului co!oara mult su! nivelul marii si prezinta variatii ample in aria noastra de studiu% $rezentam acest profil realizat acum aproape 1== ani in urma, tocmai pentru a su!linia faptul ca interventia umana a avut un rol secundar, infaptuirea acestuia tinand de timpul ciclic (fig. ?1)% 4ota liniei talve ului co!oara sporadic, in aval de Jimnicea, intr-un sector de adanc su! = m, iar de la 4alarasi acest fenomen se permanentizeaza, a'un and sa depaseasca adancimea -3= m in aval de Braila, la Crindu% 4elalalt aspect se refera la amplitudinea mare (apro8imativ 1: m) dintre adancimea sectoarelor de vad si cea a adancurilor, nemaintalnita in cursul inferior al fluviului%

+ig. ?1 Pro) lul lo!' "u/ !al al Du!ar !"r# C#r!a%o/a & Sul !a 9.ar"a au&"r aca /# p lo"aB a Du!ar 181*45553 #/ "a"a ! a!ul 1611; (foto "anciu)

7enomenul de adancire a talve ului su! cota marii a fost prezentat de 9avoianu (19;;) si reluat mai tarziu de #c im si colab%, (1909), fiind e8plicat ca +efect, al nivelui de !aza% Nu este un fenomen sin ular, !c umm (19>>) arata ca fluviul 4olorado s-a adancit su! nivelul oceanului cu 32,: m, in amonte, la 109 @m% Este cunoscut faptul ca odata cu co!orarea nivelului de !aza, raurile se adancesc dinspre aval spre amonte% *n cazul #unarii, aria de su!sidenta a deltei, ca nivel de !aza, cu o rata de 1 mmIan si cea din 4ampia 6iretului *nferior cu 3 mmIan, au determinat un nivel al talve ului mult mai scazut decat nivelul marii, cu toate ca in prezent se manifesta o miscare

trans resiva de ;9 cm in perioada 10:;-1===, cu o rata de apro8imativ 1,11 mmIan (Vespremeanu, 1==:)% 4elalalt aspect le at de fizionomia liniei talve ului tine, in opinia noastra, de doua trasaturi pe care le poseda sectorul Braila-$atla eanca. primul s-ar referi la /o( !a!"a /# "ra!&por" a alu% u! lor in cadrul sistemului fluvial al #unarii, in comparatie cu sectoarele invecinate in care se manifesta mult mai vizi!il sedimentarea (in amonte o pierdere de aluviuni anuala de apro8imativ 31 3 intre 4alarasi si Braila, iar in aval, #elta #unarii ca zona de acumulare a sistemului)9 iar al doilea se refera la co!c#!"rar#a &cur'#r !"r<o al, # u! "ara% Astfel, se poate e8plica formarea unei succesiunii vad-adanc, foarte evidente, cu amplitudini mari ale adancimii, ca efect al mentinerii unui ec&ili!ru dinamic al al!iei prin minimizarea ener iei partial pierdute pe unitatea de masa (=ang, 19>1, citat de #c im si colab., 1909)% $entru analizarea morfolo iei patului al!iei #unarii intre Braila si $atla eanca se va folosi planul topo&idro rafic realizat in anul 1==:, pe !aza caruia vom identifica si spatia succesiunea vad-adanc% Asa cum am aratat, latimea, dar si adancimea ma8ima a al!iei, ca parametri morfolo ici, pot a'uta la identificarea si spatierea vadurilor si adancurilor% $entru aceasta s-a recurs la e8punerea rafica (fig.?1) pe !aza celor 0;; masuratori (latime-adancime ma8ima) realizate din 1== in 1== m% Astfel s-au identificat 1= sectoare de vad si 11 adancuri, cu lun imi de unda ce variaza de la 2>== m pana la 13;== m% 6patierea a scos la iveala diferente le ate de tipul al!iei, in partea centrala a profilului unde se intalneste sectorul meandrat, atat vadurile cat si adancurile prezinta lun imi de unda mult mai mici, in medie ;2== m pentru vaduri si ;1== m pentru adancuri% *n amonte si in aval, valorile acestora cresc, a'un and in 'urul valorii de 1==== m, ceea ce face ca media pe intre sectorul cuprins intre Braila si $atla eanca sa fie de 0;>= m pentru vaduri si 0>0= m pentru adancuri% *n ceea ce priveste adancimea, media se mentine la fel de apropiata ca in cazul latimii al!iei (-1;,> m adancuri9 -1;,: m - vaduri), dar creste la aproape -10 m in sectorul meandrat% 4u a'utorul celor doi parametrii &idrolo ici s-a reprezentat succesiunea vad-adanc ( fig.?5), timp in care s-au putut evidentia foarte clar caracteristicile morfometrice ale acestora% #aca lun imea fiecareia din cele doua tipuri se mentine, in medie, aproape e ala (vadurile :2;1 m9 adancurile :03= m), nu acelasi lucru putem spune despre adancimea ma8ima, care co!oara in medie pana la -1=,1 m, fata de vaduri care nu depaseste -13,1 m, sau despre latimea al!iei care se du!leaza, de la :30 m (adancuri) la 910 m (vaduri)%

+ig. ?0 I/#!" ) car#a &ucc#& u! %a/<a/a!c3 ! ca/rul ariei de studiu3 pr ! !"#r(#/ ul cur,#lor a/a!c ( (a$ (# & la" ( al, #

N
+ig. ?5 Po- " o!ar#a %a/ur lor & a/a!cur lor ! ca/rul ar # /# &"u/ u

.2.3 3inamica patului albiei $entru sta!ilirea evolutiei patului al!iei in aria de studiu, se vor utiliza datele masuratorilor asupra adancimii ma8ime a fluviului, efectuate de Administratia Nationala +Apele Romane,, in sectiunile transversale. Braila (@m 1;>), Crindu (5m >;H:1= m), *saccea (5m :2H100 m) si 4eatal *zmail (5m 22)% La fel ca si in cazul celorlalte analize ale parametrilor &idraulici, informatiile au fost sortate, apelandu-se la 2 masuratori reprezentive, pe an% "ariatia patului al!iei in plan vertical s-a realizat prin diferenta dintre punctul talve ului si cota +=, de etia', a fiecarei sectiuni de masurare, iar rezultatele au fost e8primate in metri si reprezentate rafic% $entru eliminarea unor oscilatii de scurta durata s-a folosit intre ul +arsenal, de metode statistico-matematice. re resii simple si multiple liniare, re resii polinomiale, matrice de corelatie, rafice si ta!ele centralizatoare% La Braila (@m 1;>), fondul de date cuprinde masuratori realizate in perioada 19;:-1==;, cu o intrerupere de 2 ani, intre 1903 si 190;% Asa cum am analizat si in cadrul sectiunii transversale a al!iei, la acest post &idrometric se constata un proces evident de de radare% $ana la inceputul anilor A>= valoroarea medie a adancimii ma8ime a fost de 13,2 m, dupa care a co!orat pana la valoarea de 19,9 m (1==;)% *ntensitatea viiturii din primavara

anului 1==; a favorizat adancirea patului cu peste 1 m, acest proces avand caracterul unui pra , evolutia viitoare urmand sa confirme sau sa infirme acest lucru (fig. ??)% $otrivit ecuatiei de re resie liniara, de radarea a reprezentat o adancire cu 3,>; m intre prima si ultima valoare a seriei de timp prezentate mai sus cu o amplitudine de ;,> m% $e fondul acestei de radari sustinute, cu a'utorul tendintei polinomiale s-a putut sta!ili prezenta a doua faze de a radare, prima a inceput dupa viitura din 19>= si a continuat timp de apro8imativ 1= ani, iar a doua s-a desfasurat intre 199; si 1==:, incadrand intre ele un stadiu de de radare (1901-199:)% /data cu viitura din 1==;, patul al!iei a intrat intr-o noua etapa de de radare% 6caderea drastica a cantitatii de aluviuni transportate de fluviu a condus la reducerea oscilatiilor patului al!iei pe timpul desfasurarii proceselor de a radare si de radare, in special dupa anul 199= cand cur!a adancimii ma8ime prezinta variatii mult mai atenuate% La Crindu (5m >;H:1= m) fondul de date cuprinde masuratori pe toata perioada dintre anii 19;: si 1==;% 6e mentine tendinta enerala de de radare a patului al!iei si conform ecuatiei de re resie liniara aceasta s-a materializat printr-o adancire cu 1,3> m, cu o amplitudine de 3,1> m% La postul de la *saccea (5m :2H100 m) sirul de date cuprinde masuratori realizate intre 19>> si 1==;% #inamica patului al!iei se defineste printr-o tendinta enerala de de radare moderata (=,2> m), peste care se suprapun fazele de a radare-de radare% 6e evidentiaza stadiul de de radare cuprinsa intre 190; si 1992, cand amplitudinea variatiilor a depasit 1 m si faza de a radare, dintre anii 199: si 1===, deose!it de activa, care indica un proces intens de eroziune, in amonte, cu precadere in sectorul meandrat, ce se concretizeaza printr-un aport sedimentar intre posturile &idrometrice Crindu si *saccea, de 11,=; mil% toneIanual% Tot in aceasta perioada, !ancul aluvionar situat pe patul al!iei se dezvolta, mai ales in inaltime, a'un and la cea mai ridicata cota de 1,1 m% /data cu anul 1==1 se intensifica eroziunea, adancimea ma8ima mi reaza din malul stan in cel drept, iar amplitudinea oscilatiilor patului al!iei se apropie de 1 m% La 4eatal *zmail (5m 22), pe !aza o!servatiilor avute la dispozitie (19;;-1==;), s-au individualizat doua faze de a radare intre care se interpune un stadiu de de radare, cu o lun ime de unda de 10 ani (1901-1999) si oscilatii !atimetrice de 3 m% Tendinta enerala in evolutia patului al!iei este de de radare, cu o valoare de 1,32 m% La cele 2 posturi &idrometrice se individualizeaza, potrivit tendintelor polinomiale de radul *", trei faze distincte. agradare (prezenta pana la inceputul anilor A0=, mai putin in cazul postului de la Crindu, unde, datorita pierderilor de aluviuni din amonte, lun imea de unda a acestei faze s-a redus cu peste > ani), degradare (desfasurata timp de peste 1= ani, pana la nivelul anilor 1991199:), agradare (intre anii 1=== si 1==:)% *n timpul viiturii din 1==;, la cele 2 posturile, comportarea patului al!iei a evoluat in mod diferit, mai reu de incadrat intr-o anumita tendinta. Braila - de radare de peste 1 m, 4eatal *zmail a radare usoara de apro8imativ 3= cm)% #oar la *saccea se poate vor!i si de a patra faza, reprezentata de de radare, dupa anul 1===% Bilantul proceselor de a radare-de radare s-a sta!ilit pe !aza pozitiei relative a patului al!iei in raport cu cota de etia' (= m)% Nivelul cel mai important din prima faza a fiecarui sir de date (minim in cazul a radarii, ma8im in cazul de radarii) a reprezentat pozitia +=, a patului al!iei, functie de care au fost raportate celelalte niveluri care s-au succedat ulterior (tabel D.5)% #iferenta dintre cotele identificate s-a materializat printr-un !ilant, cu rezultate apropiate de celelalte metode folosite de noi, in care Braila si *saccea se prezinta cu cele mai ridicate valori, iar Crindu si 4eatal *zmail cu un nivel moderat de de radare% 6abel F B la!"ul proc#&#lor /# a'ra/ar#</#'ra/ar# la ! %#lul pa"ulu al, # ( !or# a Du!ar#a3 ! &#c"orul Bra la + Pa"la'#a!ca

6ectiunea Fm 1;> BRA*LA

$erioada 19;: - 19;0 19;9 - 190= 1901 - 199: 199; - 1==2 1==2 - 1==; DEGRADARE 19;: 19>3 19>2 1991 1991 - 1==3 1==2 - 1==; DEGRADARE 19>> - 1903 1902 - 1991 1993 - 1==3 1==2 - 1==; DEGRADARE 19;; - 19;0 19;9 - 1901 1901 1999 1=== - 1==; DEGRADARE

$ozitia patului al!iei (m)G 1 (-1:,;0) H1,20 (-13,1=) -G,?0(-1>,:1) H1,21 (-1;,1=) -?,E1 (-19,9=) <13** ( = (-9,;;) -5,4E (-11,22) H1,;2 (-1=,0=) -1,EE(-11,;0) <*35* ( = (-13,1=) -?,41 (-1;,9=) H3,;= (-13,3=) -?,D1 (-1;,0=) <03=5 ( 1 (-12,;=) H3,== (-11,;=) -?,E1 (-1:,2=) H1,:= (-13,9=) <53@5 (

$rocesul dominant al perioadei degradare a radare degradare a radare degradare

5m >; H :1= m CR*N#?

a radare degradare a radare degradare

5m :2 H100 m *6A44EA

a radare degradare a radare degradare

5m 22 4EATAL *J5A*L

degradare a radare degradare a radare

O intre paranteze cota patului albiei / alta modalitate de e8primare a dinamicii al!iei in plan vertical o constituie profilurile lon itudinale, trasate in lun ul talve ului pe !aza masuratorilor efectuate din 1== in 1== m, in anii 199:, 1==1 si 1==:, intre @m 1:= (Calati) si 5m 20 (amonte de /strovul 6cunda), pe o lun ime de :9,: @m (fig. ?G)% 7iecare profil este construit pe !aza a :9: de cote ale adancimii ma8ime a al!iei%

6uprapunerea a doua eneratii succesive de profiluri lon itudinale confi ureaza !ilantul proceselor de a radare-de radare de la nivelul talve ului, indicand dominanta unuia din cele doua procese eomorfolo ice si mai rar sta!ilitate, in cazurile in care nu se inre istreaza sc&im!ari% "alorile o!tinute constituie inaltimea unui cu! cu latura de un metru, necesar pentru calcularea unui produs, rezultatul fiind raportat ca volum% 4u a'utorul celor trei profiluri lon itudunale (199:, 1==1, 1==:) s-au putut contura doua perioade 199:-1==1 si 1==1-1==:% Bilantul proceselor eomorfolo ice de la nivelul patului al!iei minore se inscrie, in linii mari, in aceleasi tendinte o!servate in cazul sectiunilor de masurare ( tabel 01)% *n sectorul meandrat, eroziunea reprezinta procesul dominant, e8plica!il, atata timp cat intre Crindu si *saccea e8ista un aport sedimentat important identificat la intre ul sir de date% 4ele doua faze prezente in cadrul sectorului sinuos, a radarea si apoi de radare, se coreleaza cu stadiile identificate in cadrul sectiunii de la *saccea% "alorile prezentate in cadrul acestui tip de evaluare par, la prima vedere, e8trem de reduse in comparatie cu marimea fluviului, dar nu tre!uie uitat faptul ca au fost determinate doar in cadrul unor +coloane, construite in punctele de masurare% E8tinderea aceastei metode la nivelul intre ului pat al al!iei, ar putea atin e valori de ordinul milioanelor de mc, rezultate din volumele erodate sau acumulate%

+ig. ?G Pro) lul lo!' "u/ !al "ra&a" p# l ! a "al%#'ulu Du!ar

! a! 16643 *551 & *5543

!"r# ?( 145 9Gala" ; & M( 1> 9a(o!"# /# O&"ro%ul Scu!/a;

6abel 01 B la!"ul proc#&#lor /# a'ra/ar#</#'ra/ar# la ! %#lul pa"ulu "al%#'ulu Du!ar , !"r# ?( 145 9Gala" ; & M( 1> 9a(o!"# /# O&"ro%ul Scu!/a;

Tipul sectorului 6E4T/R?L 5EAN#RAT

ACRA#ARE, A (mc) 199: - 1==1 109,3 1==1 - 1==: 11=,9 DEGRADARE 6E4T/R?L 199: - 1==1 10: 6*N?/6 1==1 - 1==: 112,1 DEGRADARE 4.0 Mor)olo' a & / !a( ca (alur lor

$erioada

#ECRA#ARE, # Bilantul perioadei (mc) (mc) -323,0 <4134 -109,9 <=6 <1*0345 (c cu o rata <113*0 (c:a! -1=;,3 @>3@ -3=:,> <1>134 <15*3>5 (c cu o rata <6304 (c:a!

.3.1 6erminologie si elemente de definire *n morfolo ia fluviala, malurile reprezinta limita dintre al!ia minora si al!ia ma'ora, defineste tipul de al!ie si constituie e8presia sc&im!arilor permanente ale raului% La fel ca si celelalte elemente ale al!iei, malurile constituie rezultatul actiunii proceselor de eroziune si de acumulare care-si succed dominanta, de la izvor si pana la varsare% Asimetria al!iei dezvaluie prezenta celor doua procese, de eroziune in malul concav si de acumulare in malul conve.% 4oncomitenta proceselor a fost demonstrata de @olman si Leopold (19:>) cu o intensitate apro8imativ e ala, surplusul de material fiind evacuat odata cu a'ustarea sectiunii transversale% .3.2 8orfologia si dinamica malurilor in aria de studiu 4ea mai accesi!ila si mai eficienta metoda de apreciere a dinamicii malurilor o constituie suprapunerea &artilor topo rafice, a ima inilor satelitare (1==:, 1==;) si masurarea variatiilor pe care acestea le inre istreaza de-a lun ul timpului% *n ceea ce ne priveste, folosirea unor &arti la scari de proportie diferite, (&arta topo rafica realizata de *nstitutul Ceo rafic al Armatei - editia 191= Rscara 1. 1=====S9 austriaca de pilota' a #unarii - editia 1912 R1.11:===S9 &arta de pilota' a #unarii - editia 193> R scara 1.:====S9 editiile 19;:, 19>9, 199; R scara 1.1:===S) si aducerea la aceeasi marime pot favoriza aparitia unor erori, tinandu-se cont ca dinamica fluviului inre istreaza o rata mica de variatii, iar un milimetru poate reprezenta pe &artile mai vec&i mai mult de 1== m% $rimul sector, situat intre Braila (aval de confluenta cu Bratul 5acin) si @m 1:> (amonte de confluenta cu 6iretul) a fost comparat pe !aza &artilor (editiile 191=, 1912, 193> si 199;) sau cu a'utorul ima inilor satelitare, prin intermediul carora s-au realizat masuratori din @m in @m% *n urma acestui demers, se poate afirma ca malurile sunt deose!it de sta!ile, manifestand o intensitate scazuta a sc&im!arilor% Acest aspect este posi!il in primul rand datorita depozitelor coezive din maluri in care predomina ar ila si praful, dar si perdelei forestiere plantate odata cu re ularizarea fluviului% 7olosind datele rezultate in urma compararii &artilor, s-au identificat variatii ale malurilor cauzate de procesele de eroziune si acumulare, cuprinse intre 01 si 0E1 m (fig. ?D)%

+ig. ?D D !a( ca (alur lor &#c"orulu r#c" l ! u al al, # Du!ar cupr !& !"r# ?( 1=>E>55 ( & ?( 14@E155 ( ! p#r oa/a 1615<166= 9A;2 S "ua" a &#c"orulu ! a!ul 16153 ca!/ O&"ro%ul C. c u #ra (ul" (a #$" !&3 ! " (p c# O&"ro%ul V#r 'a !u #ra pr#-#!" p# .ar"a 9B; (foto "anciu).

6pre deose!ire de sectorul !altilor, situat in amonte, in care se asesc numeroase ostroave mediane +me aforme de acumulare,, !ine dezvoltate, in stranse le aturi cu patul al!iei, aria noastra de studiu prezinta un alt tip de ostroave, mult mai reduse ca intindere, ocupand pozitii laterale% Ceneza lor se confunda, de cele mai multe ori, cu cea a malului conve8, de aceea se numesc ostroave de mal (" urc si %ilbert, 19>:) sau ostroave produse de a/ustarea albiei caracteristice pentru sectoarele de acumulare in care aluviunile se depun dupa trecerea undelor de viitura% -strovul Veriga (1,54D 3mp) se aseste intre @m 1;2H:== m si @m 1;1H:== m, in vecinatatea malului drept% 6e individualizeaza prima data pe &arta topo rafica 1.1:===, editia 19;1, cu o lun ime de 1300 m si o latime ma8ima de 11: m, in timp ce lar imea minima a !ratului secundar este de 1>: m% $e &arta editata in 19>=, lun imea ostrovului a crescut la 1>:= m, cu e8tindere spre amonte, iar latimea ma8ima a a'uns la 1>: m% *n prezent, pe !aza planului &idrotopo rafic (1==:) si a ima inilor satelitare (%oogle 7art ), ostrovul s-a marit la valoarea 1122 m, iar latimea s-a mentinut constanta (1;9 m), iar !ratul secundar care-l desparte de malul drept s-a redus la 13> m% $e viitor, anticipam ca aceasta forma aluvionara se va e8tinde in amonte (intre 19;1-1==;, rata de crestere a fost de 1>,0 mIan), in ciuda eroziunii prezente la varful acesteia% -strovul " iciu (1,10 3mp) este situat in amonte de @m 1;1, pe malul stan al #unarii% $e &arta topo rafica, editata in 191=, ostrovul aparea su! denumirea de *nsula 4&iciu, desfasurandu-se pe mai !ine de 2 @m, separat de malul fluviului printr-un !rat secundar% $e &arta din 193>, !ratul isi pierde contactul cu #unarea, +insula, se inte reaza in malul stan , ulterior fiind +a'utat, si de indi uirea fluviului (au fost inc&ise ma'oritatea privalurilor si a !ratelor secundare), dar, in sc&im!, apare un al doilea ostrov, paralel cu primul, dar cu o lun ime mai mica de doar 1::= m% A urmat o restran ere a ostrovului, la 1=== m (19>=) si la ::= m in prezent, concomitent cu in ustarea acestuia, ceea ce ne face sa afirmam ca procesul de eroziune va continua, cu o rata de 12,: mIan, pana la disparitia sa%

*n sectorul meandrat al ariei de studiu, cuprins intre @m 1:>H2== m (amonte de confluenta cu 6iretul) si 5m ;2H1== m (aval de orasul ucrainian Reni) valoarea medie a variatiei malurilor este mult mai ridicata, in comparatie cu sectorul rectiliniu% Astfel, malul stan a oscilat in medie, intre anii 1912 si 199;, cu 123,33 m, in timp ce variatia malului drept a fost mai mica, de 112,3: m (fig. ?2)% +ig. ?2 D !a( ca (alur lor &#c"orulu (#a!/ra" al al, # Du!ar 9?( 14@E155 ( < M( =1E155 (; ! p#r oa/a 1611<166=2 E%aluar#a / !a( c proc#&#lor '#o(or)olo' c# ! pu!c"# cr " c# 916@5<*55=;2 $rocesele acumulative sunt prezente la Pla/a "ocuta, denumire data malului drept al #unarii, vizavi de orasul Calati, in vecinatatea localitatii *%4% Bratianu ( 'zaclau in trecut)% #ezvoltata pe malul conve8, reprezinta o renie marginala ce se intinde pe mai !ine de : @m% $e &arta austriaca (1912), aceasta era separata de mal printr-un !rat secundar care si-a pierdut ulterior contactul cu fluviul (la de!ite foarte mici), in partea din amonte, asa cum reiese din &arta editata in anul 193>% Adancirea al!iei si aluvionarea !ratului secundar au facut ca patul acestuia sa se aseasca la 1-1,1 m (19;1) deasupra cotei de etia' (= m) al fluviului% Totusi, acest proces a fost mai putin vizi!il in peisa' pentru ca #unarea a continuat sa-l alimenteze, in conditiile unui nivel mediu al apei ce a depasit cu 1 m etia'ul% *n prezent creasta reniei se mentine datorita prezentei perdelei forestiere plantata odata cu re ularizarea fluviului% 6pre malul conve8, renia este limitata de un !rat cu apa sta nanta ce si-a redus mult din lun imea initiala de peste : @m, dar care devine activ la de!ite de maluri pline, moment favora!il pentru intensificarea procesului de eroziune% -strovul Prutului (1,42E 3mp) se intalneste la confluenta $rutului cu #unarea, intre 5m >3 si 5m >1% Acest ostrov s-a format in urma a'ustarii al!iei, odata cu latirea si mi rarea acesteia spre nord, cu apro8imativ 0== m in ultima suta de ani% #upa 19>= a fost +desc&is, !ratul secundar care a preluat o parte importanta din volumul de apa, reducand presiunea e8ercitata prin eroziune asupra malului stan % $e &arta topo rafica 1.1:===, editata in 1901, aceasta formatiune eomorfolo ica prezinta o lun ime de 1::= m si o latime de 21: m, cu o altitudine ma8ima de ; m, in partea centrala% *n prezent (1==;) ostrovul s-a e8tins in amonte cu ;>> m, iar in latime cu 1;: m, du!landu-si suprafata, de la =,319 @mp la =,>;0 @mp% $rincipalele evenimente ce se contureaza pe fondul acestei e8tinderii accelerate a ostrovului (cu aproape =,=1; @mpIan si cu o crestere de 1; mIan spre amonte) sunt. in ustarea al!iei cursului principal cu :> m, concomitent cu mi rarea liniei talve ului spre malul stan si adancirea al!iei, dar si lar irea, cu apro8imativ 3= m a !ratului secundar% 6ectorul sinuos cuprins intre 5m ;2H1== m si 5m 23 inre istreaza insemnate variatii ale malurilor cu precadere pe cel drept, in medie de 120,1 m, in perioada cuprinsa intre 1912 si 1==; (fig. D.?5)% 4ele mai intense procese de eroziune se manifesta la 5m ;1 cu 1,1; mIan, dar care totusi s-au redus in ultimii 3; de ani, la =,;9 mIan, apoi la 5m 22 cu o rata de 1,0 mIan (atenuat dupa 19>=, la =,> mIan) unde al!ia a mi rat spre sud, ceea ce a facut ca pe malul ucrainian sa se manifeste procesul de acumulare% /data cu formarea /strovului 6cunda, malul drept a mi rat in medie cu peste 19= m, atin and c&iar 2== m (fig. ?4)%

+ig. ?4 D !a( ca (alur lor &#c"orulu & !uo& al al, # Du!ar 9M( =1E155 ( + M( 10;

! p#r oa/a 1611<166=2 E%aluar#a / !a( c proc#&#lor '#o(or)olo' c# ! pu!c"# cr " c# 916@5<*55=;. -strovul #saccea (1,12E 3mp) este situat intre 5m :; si 5m ::, in vecinatatea orasului cu acelasi nume% $e &arta din 191=, dar si pe cea austriaca editata in 1912, ostrovul era despartit de un !rat secundar, denumit #saccea, avand o latime de apro8imativ 3== m (1912)% 7aptul ca acest ostrov avea o anver ura deose!ita a determinat limitarea e8tinderii orasului *saccea% ?lterior, !ratul a pierdut contactul cu fluviul, +a'utat, prin o!turatia creata de constructia di ului ce le a portul de oras% *n prezent ostrovul s-a inte rat in malul drept, iar !ratul este vizi!il doar in 'umatatea dinspre amonte% *n ultimii 1= ani, s-a format un alt ostrov situat in vecinatatea acestuia, dar mult mai mic de doar =,=;0 @mp% -strovul #vancea (1,?FE 3mp) situat in aval de *saccea la 5m :1, poate fi considerat un e8emplu reprezentativ pentru evolutia ostroavelor din aria noastra de studiu, pentru ca timp de aproape 1== de ani, a parcurs aproape toate etapele, de la formare si pana la inte rarea in mal% Apare pentru prima data pe &arta din 193>, dupa care se e8tinde, cu precadere in amonte cu aproape 1=== m, iar spre aval doar cu 11= m% *n prezent, !ratul secundar s-a colmatat si este activ doar la ape mari% -strovul !cunda (#vanovo) (1,?F? 3mp) se intalneste la 5m 2;, prezentand o evolutie asemanatoare cu cea a /strovului *vancea% 6pre deose!ire de acesta, !ratul secundar inca este activ, c&iar daca s-a restrans la o treime din latimea pe care o infatisa pe &arta din 193>% *n prezent, spre deose!ire de celelalte ostroave din aria de studiu, se e8tinde in aval, unde s-a pus in evidenta o formatiune de mai mici dimensiuni% Evaluarea sta!ilitatii malurilor vulnera!ile din punct de vedere erozional monitorizate in cadrul sectorului meandrat, a scos la iveala, pentru faza iarna-primvara (ianuarie-mai 1==0), dominanta degradarii, anticipata de densitatea mare a crapaturilor de tensiune (ianuarie 1==0)% Acest proces a reprezentat o consecinta a fluctuatiilor de!itului lic&id, in care cresterea a fost de lun a durata, minimizand acumularea sedimentelor% $e lan a acest aspect deose!it de important, trasaturile locale ale malurilor (inaltimea si ranulometria depozitelor, tipul si densitatea ve etatiei, asimetria sectiunii transversale si caracteristicile cur erii principale in cadrul al!iei) au conturat ta!loul final din luna mai% $e !aza &artilor avute la dispozitie s-a putut sc&ita evolutia unui ostrov lateral in sectorul #unarii cuprins intre Braila si $atla eanca% *n ariile de stoca' se acumuleaza aluviunile pana la nivelul de maluri pline si c&iar mai mult cu 1-1 m (/strovul "eri a, /strovul $rutului), moment in care se instaleaza ve etatia cu un rol deose!it in fi8area sa% 4oncomitent cu acest fenomen, pe seama curentilor secundari ai cur erii se individualizeaza !ratul secundar, ca zona de separatie intre mal si ostrov, un rol important avandu-l privalurile, pe traseul carora se instaleaza de o!icei acesta (/strovul "eri a)% *n ultima etapa se restran e !ratul secundar, prin colmatare, moment in care pierde contactul cu fluviul si devine inactiv, iar ostrovul se inte reaza malului adiacent (/strovul 4&iciu, din sectorul rectiliniu, fiind un !un e8emplu in acest sens)% /data cu e8pansiunea ostrovului, al!ia se lar este prin eroziunea malului opus, totusi constran erea provocata de indi uire o!li a la o dezvoltare a acestuia in lun ul fluviului%

Analiza ranulometrica a depozitelor din maluri a sta!ilit ca ma'oritatea inre istreaza un continut ridicat al fractiunilor praf-ar ila (02 3 - 4eatal *zmail), mult mai fine decat depozitele din patul al!iei (cap.?)% 6pectrul ranulometric al acestor depozite variaza destul de mult pe distante scurte, aspect constatat si in valoarea diametrului median (DD1), dar care totusi scade in lun ul fluviului, conform modelului e8ponential aplicat (fig. D.?F)% #aca variatia este pusa pe seama unor aspecte de'a discutate ca. viteza si tipul cur erii, morfolo ia al!iei, competenta fluviului de a transporta intrea a cantitate de aluviuni, eroziunea acestora nu este influentata doar de radul de coeziune al depozitelor (la confluenta cu $rutul fractiunile praf-ar ila detin o pondere de 03 3 si totusi se inre istreaza cea mai mare rata de eroziune din intrea a arie de studiu), ci si de inaltimea malurilor in raport cu cota +!an@full,, de densitatea si de caracteristicile ve etatiei, de apropierea liniei talve ului de mal (privita ca o intensificare a procesului de eroziunii)% 4.1 I!ca/rar#a " polo' ca a al, # ( !or# a Du!ar 3 la ! %#lul ar # /# &"u/ u #e-a lun ul timpului, morfolo ia al!iilor de rau si clasificarile privind acestea au preocupat numerosi eomorfolo i% 4ele mai cunoscute clasificari se realizeaza in functie de su!stratul eolo ic, in care al!ia a fost adancita ( albii in roca in loc, albii semicontrolate de roca in loc si albii aluviale) sau pe criterii ale stadiului de evolutie ( tinere, mature si imbatranite) propusa de Davis in anul 1099% Brice (19>:) porneste de la confi uratia in plan a al!iilor propunand o ierar&izare care ia in calcul radul de sinuozitate prin raportul dintre lun imea al!iei si lun imea vaii, radul de impletire prezentat procentual prin divizarea al!iei de catre ostroave si insule, de anastomozare atunci cand latimea insulelor este de 3 ori mai mare decat latimea al!iei ocupate cu apa rezultand al!ii sinuoase, impletite si anastomozate% .4.1 -lbia rectilinie. Caracteristici morfometrice Este cele!ra afirmatia e8primata in anul 19:> de Leopold si @olman, potrivit careia albiile de rau cu traseu drept sunt atat de rare incat aproape ca nici nu e.ista % 7aptul ca acest tip detine o pondere mica i-a determinat pe Lang ein si Leopold (19;;) sa precizeze ca al!iile rectilinii nu sunt decat o stare temporara ce evolueaza spre tipul meandrat, cea mai posi!ila stare morfolo ica, fiind de altfel cea mai des intalnita in peisa'% $rimul sector (Braila-confluenta cu raul !iret) identificat de noi se desfasoara incepand din aval de confluenta #unarii cu Bratul 5acin (@m 1;0H0== m) si pana in amonte de confluenta cu 6iretul (@m 1:>H2== m), iar pentru delimitare s-a apelat la varia!ilele cu care al!ia detine cele mai stanse le aturi. latimea si adancimea ma8ima (analizate in detaliu in cap. G !ectiunea transversala a albiei si cap.D $orfologia perena a patului albiei)% 6ectorul masoara 11,2= @m in lun ul al!iei si 1=,92 @m in lun ul vaii% Realizandu-se raportul dintre cele doua valori rezulta un indice de sinuozitate de 1,&4, ceea ce inseamna ca sectorul intra in cate oria tipolo ica a al!iilor rectilinii, avand o pondere de 11,>2 3 din lun imea totala a al!iei #unarii din aria de studiu, fiind de 12,;0 ori mai mare decat latimea fluviului (fig. ?E)%

+ig. ?E Carac"#r &" c l# (or)o(#"r c# al# al, # r#c" l ! a Du!ar 3 cupr !&a !"r# ?( 1=>E>55 &

?( 14@E1552 Al, a r#c" l ! # %a-u"a /# la Bra la + *6 apr l # *55= ( foto "anciu). !tabilitatea al!iei rectilinii este data de media ridicata a coeficientului Lane (=,>3), fiind calculata pentru 11 sectiuni transversale pozitionate din @m in @m, ce se incadreaza intr-o forma trapezoidala% La nivelul sectiunii transversale s-a pus in evidenta, la intrarea (@m 1;>) in sistemul fluvial Braila-$atla eanca, dominanta procesului de de radare, ca apoi sa se manifeste acumularea, fenomen o!serva!il atat prin stoca'ele de la nivelul al!iei, cat si prin pierderile sistematice de aluviuni transportate preponderent in suspensie (peste 99 3 din totalul aluviunilor transportate de fluviu)% *n intervalul celor aproape 1== de ani, s-a constatat ca sectorul rectiliniu pastreaza aceleasi trasaturi, fluctuatiile malurilor fiind minore, cu putin peste := m% Totusi aparitia /strovului "eri a si mi rarea intr-un ritm lent a liniei talve ului au favorizat variatii mai mari ale malurilor, fara a sc&im!a tipolo ia al!iei% 7aptul ca al!ia rectilinie este o stare temporara a evolutiei sale, este demonstrat de aspectul liniei talve ului in acest sector cu sinuozitate foarte scazuta% *n cadrul sectiunii transversale (cap. G) s-a pus in evidenta abaterea talvegului, varia!ila cu nivelul e8plicativ cel mai ridicat in aprecierea radului de asimetrie% $entru a prezenta rafic nivelul variatiei malurilor si a liniei talve ului se apeleaza in prima faza, la latimea al!iei care se imparte in doua parti e ale, iar valorile o!tinute se pozitioneaza pe rafic in functie de a!scisa, construindu-se doua cur!e ce reprezinta malurile% Apoi, pe seama distantei dintre malul stan si adancimea ma8ima se construieste linia talve ului care va avea valori pozitive deasupra a!scisei (asimetrie de stan a) sau ne ative cand valorile se vor pozitiona su! a!scisa (asimetrie de dreapta) ( fig. ?F)% 4&iar daca aceasta reprezentare nu ofera toate trasaturile al!iei reale, totusi se poate pune in evidenta foarte usor raportul dintre linia talve ului si maluri, mult mai sinuoasa (1,21Nlinia talve ului I cur!a malurilor), indicand astfel evolutia viitoare a fluviului spre tipul meandrat% Aceste aprecieri se coreleaza foarte !ine cu evaluarea privind evolutia malurilor, e8pusa in prima parte a capitolului, in care s-a precizat, printre altele, ca diminuarea /strovului 4&iciu poate fi pusa pe seama mi rarii talve ului spre malul stan in secventa de vad, cu o medie de apro8imativ 1== m (su! influenta ariei neotectonice din vest), in perioada 19;1-1==:% .4.2 -lbia meandrata. 8orfometria si dinamica meandrelor

#enumirea de meandru provine de la &idronimul recesc $aiandros care in traducere li!era inseamna fluviul din 4aris, cele!ru pentru sinuozitatile sale (&adoane si colab., 1==1)% Aceasta trasatura morfolo ica este prezenta la ma'oritatea raurilor care si-au sapat al!iile in depozite aluviale, motiv pentru care cei mai multi cercetatori considera ca traseul meandrat confera o relativa sta!ilitate in comportamentul sistemelor fluviale% Al doilea sector al al!iei (%alati-%rindu) este deose!it de primul prin faptul ca prezinta un traseu sinuos ce se incadreaza in descrierea morfolo ica de mai sus% Acesta este situat intre @m 1:>H2== m (aval de confluenta #unarii cu 6iretul) si 5m ;2H1== m (aval de orasul ucrainian Reni), avand o lun ime de 30,90 @m, in timp ce distanta in lun ul vaii inre istreaza doar 11,0; @m% Raportul dintre cele doua valori scoate la iveala un coeficient de sinuozitate ridicat, de 1,'0, iar ponderea sectorului in aria de studiu este de 23,:0 3% 6pre deose!ire de sectorul rectiliniu din amonte unde panta la cota de etia' este de =,=11 mI@m, in sectorul meandrat aceasta co!oara la =,==3> mI@m% *n acest sector, ca de altfel in toate al!iile de acest tip, bucla de meandru reprezinta unitatea morfometrica de !aza% #elimitarea si caracterizarea morfometrica a !uclelor se realizeaza pe !aza componentelor eometrice pe care acestea le detin (conform Leopold si Langbein, 19;2) (fig. G1)% Astfel, au fost calculate. lungimea buclei (4), inaltimea buclei (E), raza medie a buclei (R), si s-au identificat ape.ul buclei (punctul de intersectie intre inaltimea !uclei si malul concav) sau punctul de infle.iune (punctul de le atura intre !ucle)% 6uccesiunea a doua !ucle formeaza un meandru caruia ii sunt caracteristice din punct de vedere morfometric. amplitudinea si lungimea de unda. *n sectorul meandrat prima !ucla (situata de la confluenta cu 6iretul si pana in aval de orasul Calati) este compusa din doua se mente cu raze diferite de :,> @m si respectiv 3,: @m% 4u toate acestea, lun imea celor doua corzi este aproape e ala, ceea ce se repercuteaza diferentiat asupra aplatizarii (ca rezultat al raportului dintre lun imea si inaltimea !uclei) celor doua se mente care formeaza bucla compusa asimetrica (conform clasificarii lui Brice, 19>2). ?rmeaza, in dreptul localitatii Crindu, o !ucla simpla, avand o lun ime (1,2 @m) mult mai mica, dar care realizeaza o importanta sc&im!are de directie materializata printr-un un &i peste 2:= pentru fiecare se ment al !uclei, in raport cu traseul principal de cur ere%

+ig. G1 A!al -a (or)o(#"r ca a &#c"orulu (#a!/ra"3 cupr !& !"r# ?( 14@E155 ( & M( =1E155 ( 4ea de-a treia !ucla a sectorului meandrat este compusa si asimetrica asemenea primei, fiind formata din doua se mente diferite ca lun ime, dar asemanatoare din punctul de vedere al nivelului aplatizarii (in am!ele cazuri, raportul dintre lun imea si inaltimea !uclei depaseste valoarea 2)% $rimul se ment al !uclei este rezultatul mi rarii spre nord si nord-vest spre al!ia ma'ora a $rutului, arie care favorizeaza din plin acest proces, in sc&im! al doilea s-a modificat mult mai putin datorita restrictiei impuse de factorul natural (4ampia Bu eacului o unitate de relief mai inalta si mai reu de erodat) si de cel antropic (lucrarile de aparare a malului ucrainean)%

!tabilitatea sectorului meandrat este indicata de valoarea ridicata a coeficientului Lane cu o medie de =,>:, in care forma trapezoidala predomina in pofida unei accentuate asimetrii de stan a (din cele 39 sectiuni transversale analizate, 3: dintre ele prezinta asimetrie ne ativa)% #e asemenea, s-a putut evidentia in cadrul sectiunii transversale de la Crindu, de radarea, ca proces dominant, prezenta de altfel, pe intrea a lun ime a patului al!iei meandrate in perioada 199:-1==:, cu o rata medie de 11,13 mcIan (cap. D.5.?)% $lecand de la dominanta procesului de eroziune manifestat in acest sector, ar tre!ui pornit in e8plicarea ori inii meandrarii% Aceasta tendinta permanenta de a'ustare a traseului conform ipotezei minimizarii pierderilor de ener ie ( =ang, 19>1) reprezinta un raspuns la conditiile impuse de sectoarele din amonte si aval, care se asesc su! imperiu miscarilor neotectonice (ariile din 4ampia 6iretului *nferior si #elta #unarii)% 6uprapunerea mai multor eneratii de &arti au scos la iveala fluctuatii ale malurilor ce au atins, in medie, pana la 12= m% 4u toate acestea, !uclele meandrelor au evoluat limitat, pe fondul interventiei antropice, materializata prin masuri de aparare a malurilor. dalare (in dreptul orasului Calati), consolidari cu anrocamente (localitatea Crindu, malul ucrainian in dreptul orasului Reni) si plantarea perdelei forestiere in lun ul di urilor% 4ea mai importanta dinamica a manifestat-o malul stan al #unarii la confluenta cu $rutul, unde, prin mi rare, s-a format un se ment, enerand !ucla asimetrica% Linia talve ului scoate la iveala foarte !ine asimetria de stan a si indica apropierea de mal, cu precadere in dreptul !uclelor de meandru% Astfel, se apropie de malul stan , in cadrul primei !ucle, la o distanta medie cuprinsa intre 11= m (primul se ment) si >2 m (al doilea se ment)% Apoi, la Crindu distanta se micsoreaza la >: m, urmand ca la confluenta cu $rutul sa a'un a la := m (1= m - distanta minima)% 6inuozitatea mare a liniei talve ului este data in primul rand de sc&im!arile dese de directie, materializate prin aspectul dantelat si apoi de oscilatiile specifice unui sector meandrat% Raportul dintre linia talve ului si cur!a malurilor prezinta o valoare de 1,92, dar nu foarte diferita de al!ia rectilinie, ceea ce arata ca si malurile sufera oscilatii importante% *n concluzie, se poate afirma ca evolutia meandrarii in acest sector va continua, dar intr-un ritm lent datorita limitarilor produse de lucrarile comple8e de re ularizare a fluviului si de amena'are a malurilor, iar raspunsul sistemului se va resimti prin adancirea al!iei% .4.3 -lbia sinuoasa. Caracteristici morfometrice *ntre 5m ;2H1== m si 5m 23 se desfasoara sectorul #saccea-Patlageanca, avand o lun ime de 39,=> @m (in lun ul al!iei) si o pondere de 23,;0 3 in cadrul ariei de studiu, cu o distanta masurata intre e8tremitatile sale (in lun ul vaii) de 3;,>: @m% $e !aza acestor valori, coeficientul de sinuozitate a fost apreciat la 1,&#% #e asemenea, se constata ca odata cu trecerea de sectorul meandrat, panta al!iei a crescut la =,==:3 mI@m% #in aceste aspecte morfometrice ale al!iei se constata o apropiere a trasaturilor de sectorul rectiliniu, dintre care remarcam latimea si adancimea al!iei, succesiunea vad-adanc9 e8ista, totusi, un nivel mai evoluat spre meandrare dovedit de cresterea coeficientului de sinuozitate, motiv pentru care consideram ca acest sector se incadreaza in cate oria albiilor sinuoase cu un indice cuprins intre 1,=: si 1,1: (conform Brice, 19>:9 Brice si Blodgett, 19>0)% ?n alt ar ument in favoarea incadrarii acestui sector in cate oria al!iilor sinuoase a fost cel le at de eometria in plan a al!iei% Astfel, au fost analizate cele 2 infle8iuni ale al!iei, in acest sector% $entru aceasta s-a aplicat metoda de analiza a sectoarelor meandrate, in care !ucla de meandru este unitatea morfolo ica de !aza% $rima infle8iune, situata intre 5m ;1 si 5m ;=, nu prezinta caracteristicile unei !ucle de meandru pentru ca lun imea corzii (1,92 m) este mai mica decat raza cercului pe care il descrie (2,=; m)% Atat dinamica malurilor, cat si coeficientul de aplatizare (raportul dintre coarda !uclei si inaltimea sa), in crestere fata de pozitiile avute pe &artile mai vec&i, demonsteaza o evolutie spre meandrare, c&iar daca se produce la o intensitate redusa (fig. G0)%

A doua infle8iune a sectorului se intalneste intre 5m :1 si 5m :=, unde se constata ca nu se intrunesc conditiile prezentei unei !ucle de meandru, din aceleasi considerente amintite in cazul primei cur!uri ale al!iei (raza este mai mare decat coarda cercului in care se inscrie aceasta)% $arametrii morfometrici ai acestei infle8iuni au fost modificati odata cu evolutia celei de-a treia cur!uri a al!iei, care, la nivelul anului 1912, prezenta toate caracteristicile unei !ucle de meandru% /data cu aparitia /strovului 6cunda si a !ratului secundar care il separa pe acesta de mal, al!ia s-a lar it, conducand la un fenomen de restran ere a infle8iunii, cu consecinte asupra reducerii sinuozitatii su!sectorului dintre 5m :1 si 5m 23% !tabilitatea al!iei sinuoase se incadreaza in limitele intre ii arii de studiu, cu un coeficient Lane de =,>1, in care a dominat a radarea pusa in evidenta de realizarea !ilantului a radarede radare in sectiunile de la *saccea si 4eatal *zmail (vezi cap. G) si pe fondul unei adanciri enerale a patului al!iei (9,3: mIan), prezentate de noi in cadrul acestui capitol% #e asemenea, s-a constatat e8istenta unui nivel mai ridicat de fluctuatie a malurilor, in comparatie cu celelalte doua sectoare, intre anii 1912 si 199;, dar care s-a redus mult, odata cu indi uirea si aplicarea masurilor protective asupra malurilor impotriva eroziunii% Linia talve ului este deose!it de sinuoasa (linia talve ului I cur!a malurilor N 1,>>) si indica +contactul, pe care il realizeaza succesiv, cu cele doua maluri in cadrul acestui sector% #e asemenea, se poate constata ca apropierea de maluri este in stransa corelatie cu eometria in plan a al!iei% Astfel, in cazul primei infle8iuni a al!iei, situata intre 5m ;1 si 5m ;=, linia talve ului se aseste, in medie, la >0 m de malul drept, dupa care mi reaza inspre malul stan , apropiindu-se de acesta la 9= m (al!ia prezinta aici, un traseu rectiliniu pe apro8imativ 1: @m, iar stoca'ele aluvionare care apar pe malul drept, impin linia talve ului spre malul opus), dupa care mi reaza in malul drept (in cadrul celei de a doua infle8iuni a al!iei, dupa trecerea de /strovul *vancea), unde se apropie la o distanta minima de 1> m% *n cadrul celei de a treia infle8iune a al!iei, prezenta intre 5m 20 si 5m 2;, linia talve ului se apropie foarte mult, pana la 1: m, de malul stan , ceea ce a condus la mi rarea sa, intre 1912 si 199;, pe o distanta medie de 1=: m% *n concluzie, al!ia sinuoasa se caracterizeaza prin intensificarea proceselor eomorfolo ice marcate de fluctuatiile malurilor (cele mai ridicate din intrea a arie de studiu) si prin sinuozitatea mare a liniei talve ului care anticipeaza modificarea al!iei spre tipul meandrat, intr-o perioada rezona!ila de timp, care se incadreaza in ritmul de evolutie a sistemului fluvial al #unarii dintre Braila si $atla eanca% Totusi, re imul natural in care functioneaza malul drept, in aval de *saccea, va favoriza un ritm mai accentuat de crestere a sinuozitatii decat in restul sectorului% CAPITOLUL = ALBIA MADORA LA NIVELUL ARIEI DE STUDIU =.1 El#(#!"# /# /#) ! r# a al, # (aBor#

*n aria de studiu, albia ma/ora este !ine individualizata, ocupand patul vaii, ceea ce reprezinta de fapt intre ul edificiu cladit de #unare% Aceasta prezinta importante oscilatii, cuprinse intre 2,: si 11 @m, odata cu aparitia celor doua stran ulari in dreptul $romontoriului Bu eacului si al pintenului calcaros de la *saccea% *ntre cele doua in ustari modificarile morfometrice se datoreaza vec&ilor olfuri sapate in versantul nord-do!ro ean% =.* G#o(#"r a3 (or)olo' a & )or(ar#a al, # (aBor#. Pro,l#(a pal#oal, lor. *n aria de studiu, al!ia ma'ora este !ine individualizata, ocupand patul vaii, ceea ce reprezinta de fapt, intre ul edificiu cladit de #unare% 4onturul al!iei ma'ore este dat de Podisul Dobrogei, pe dreapta si de "ampia Bugeacului (Rep% 5oldova si ?craina), pe stan a, in timp ce contactul cu "ampia !iretului #nferior si cu Lunca Prutului este mai putin vizi!il, fiind trasat in lun ul unor cai de comunicatie (soselele. Braila-%alati si %alati-%iurgiulesti) ce urmaresc altitudinile mai ridicate ale reliefului (fig. G1)%

+ig. G1 Al, a (aBora a Du!ar ! ar a /# &"u/ u + Har"a '#o(or)olo' ca (prelucrare dupa (iculescu si &osu %eografia Vaii Dunarii &omanesti, 19;9)9 < ForaB# . /ro'#olo' c# 9A; (prelucrare dupa #!P#+, 0F2? si 0F40) #.2.1 1eometria si morfologia albiei majore #efinirea geometriei albiei ma/ore s-a realizat folosindu-se datele rezultate in urma masurarii latimii acesteia, pe !aza careia s-a construit un rafic (fig. G0), in care au fost prezentate variatiile de la nivelul intre ii forme de relief, dar si cele intalnite in aria de studiu (fara a se lua in calcul al!ia ma'ora aferenta malului ucrainian)% Astfel, se poate o!serva ca al!ia ma'ora, prezinta importante oscilatii, cuprinse intre 2,: si 11 @m, odata cu aparitia celor doua stran ulari in dreptul $romontoriului Bu eacului si a pintenului calcaros de la *saccea% Aceste modificari ale morfometriei al!iei ma'ore se datoreaza prezentei vec&ilor olfuri sapate in versantul nord-do!ro ean, aspect dovedit de evolutia aproape identica a celor doua cur!e (latimea totala a al!iei ma'ore9 latimea al!iei ma'ore in aria de studiu), intre @m :0 si @m 11% Totusi, in aval de *saccea se o!serva o e8tindere a al!iei ma'ore, cu precadere pe malul ucrainian, cumulata cu lar irea de pe malul romanesc, unde sunt prezente cele doua olfuri. Niculitel si 6omova% #in punct de vedere morfolo ic, al!ia ma'ora prezinta trei trepte, cuprinse in intervalul altimetric 1-> m.

Y treapta inalta - reprezentata de rindurile lon itudinale ce insoteste fluviul pe am!ele maluri9 prezinta altitudini ce scad de la ;,: m (Braila) la 3,0 m (amonte de $atla eanca) si se reduc ca e8tindere de la 2 @m in aval de 6mardan la mai putin de :== m, in aval de *saccea9 Y treapta medie domina suprafata al!iei ma'ore, cu altitudini ce se situeaza su! 3,: m9 pe malul drept este !ine dezvoltata, intre 6mardan si *%4% Bratianu, unde se evidentiaza vec&ea retea de rinduri. !pinaului, Bag ia, -ii, "lecea, -tlogului ce insotesc privalurile, ce uneau cursul #unarii cu depresiunile lacustre de la contactul cu $odisul #o!ro ei, orientate preponderent pe directia 6"-NE9 Y treapta /oasa este reprezentata de depresiunile lacustre in care sunt prezente cele mai importante lacuri si !alti, privaluri si arle9 altimetric se pozitioneaza su! 1,: m, motiv pentru care in perioada inundatiilor apa freatica se cantoneaza la suprafata dezvaluind vec&ile suprafete acvatice% #.2.2 :ormarea albiei majore 7ormarea al!iei ma'ore se !azeaza in special pe trei procese. - acretia laterala este procesul dominant in formarea al!iei ma'ore, identificat in sectorul Braila-$atla eanca, unde a lasat urme vizi!ile9 prima arie de acretie situata la 6mardan a fost pusa in valoare prin mi rarea cursului #unarii de la pozitia din Antic&itate la cea medievala9 a doua arie de acretie s-a constituit prin mi rarea fluviului, de la pozitia din vecinatatea cu $romontoriul Bu eacului, la pozitia actuala din apropierea 4ampiei 4ovurlui9 a treia este prezenta la est de localitatea Crindu, care a aparut prin mi rarea #unarii spre nord si apoi spre est, in directia orasului ucrainian Reni% - acretia verticala a 'ucat un rol important in compartimentarea marilor depresiuni lacustre, prin construirea rindurilor secundare (de prival) care insotesc fiecare arla sau prival9 dupa viitura din 1==;, in aval de Braila pe malul stan in dreptul /strovului "eri a, intr-o portiune defrisata a zonei di -mal, s-a putut constata depunerea unei lentile de aluviuni cu o rosime de 1=3= cm, ce a acoperit trunc&iurile plopilor ramasi in urma defrisarii% - avulsia, in cazul #unarii, poate fi prezenta si in iernile aspre, cand se acumuleaza zapoare in anumite sectoare ale al!iei minore (4otul $isicii, din dreptul localitatii Crindu) provocand cresteri e8ceptionale care provoaca sc&im!ari rapide in morfolo ia al!iei ma'ore, prin strapun erea rindurilor si prin canalizarea pe un nou traseu9 in opinia noastra, la nivelul ariei de studiu se intalnesc cel putin doua zone in care s-a manifestat fenomenul de avulsie . prima, in amonte de localitatea *%4. Bratianu, prin sc&im!area traseului antic cu cel medieval, si a doua in aval de orasul 5acin, aparuta odata cu orientarea Bratului 5acin spre vest% #.2.3 -naliza stratigrafica a depozitelor aluviale 6-a realizat pe !aza a doua profiluri e8ecutate de #!P#+ in vederea realizarii studiilor eote&nice pentru proiectarea incintelor indi uite din anii A;=% *n urma analizarii acestora s-a costatat, in am!ele cazuri, ca in partea centrala se intalnesc depozitele cu cele mai mari fractiuni (pietris marunt, nisip rosier si nisip mediu), spre $odisul #o!ro ei, depozitele sunt fine, iar spre actualul curs al fluviului, depozitele sunt mai rosiere, ceea ce indica doua tipuri de transport si de depunere, cel vestic realizat de Dunare, tipic unui fluviu de talia sa si cel estic, al Bratului $acin penduland prin sistemul de lacuri de la contactul cu Dobrogea de (ord (fig. G5)%.

+ig. G5 Pro) lur . /ro'#olo' c# "ra&a"# ! lu!'ul al ! a(#!"#lor8 S(ar/a!<Pro(o!"or ul Orl 'a 9A;2

+ig. G5 Gala" <I.C. Bra" a!u<Pro(o!"or ul Bu'#aculu 9B; (prelucrare dupa #P'"8, 0F2?) 7ora'ele de mica adancime (1=-1: m) scot la iveala prezenta unor orizonturi cu tur!a de 1-1 m rosime, intercalate printre cele de ar ila maloasa !o ata in materie or anica, care demonstreaza prezenta indelungata a unui mediu lacustru-mlastinos putin adanc, cu energie redusa de transport indicata de te.tura fina a depozitelor argiloase% Lipsa datarii acestor depozite aluvionare ne lasa loc doar pentru anumite aprecieri si de aceea consideram ca fora'ele analizate de noi nu au traversat decat in parte aluvionarul "aii #unarii, iar sta!ilirea varstei acestora ar putea conduce la valori eronate #.2.4 (roblema paleoalbiilor Paleoalbiile reprezinta al!ii minore ale unor rauri anterioare, colmatate cu aluviuni de re ula mai rosiere decat masa aluviunilor din 'ur, care pot fi in ropate la diferite adancimi in depozitele de al!ie ma'ora sau pot fi reconstituite pe suprafata al!iei ma'ore (#c im si colab., 1909)% Asa cum am vazut, intre ul comple8 de depozite aluviale apartin 4uaternarului, iar #unarea s-a individualizat, in aria de studiu, odata cu Eolocenul superior% $e !aza ar umentelor istorice, a materialelor carto rafice si a modelului di ital al terenului am propus o sc&ita a sc&im!arilor &idrolo ice din aria de studiu, pe care am etapizat-o in trei faze% *n prima, faza antica, in care traseul #unarii era situat la contactul cu #o!ro ea de Nord unde se intalneau comple8ele lacustre Ji'ila si 4rapina% Bratul 5acin (#unarea "ec&e) era directionat spre nord, la fel ca si #unarea Noua, iar 6iretul isi lun ise cursul, mult spre est% +aza medievala a #unarii este sc&im!ata intr-o mare masura fata de cea antica% 5odificarile au fost cauzate de oscilatiile nivelului 5arii Ne re intr-o mai mica masura, in sc&im!, intensificarea miscarilor de su!sidenta a influentat decisiv a!andonarea relativ !rusca a vec&ilor al!ii, cunoscuta su! denumirea de avulsie% #unarea se muta, prin avulsie, la vest de pozitia antica si cur e pe directia sud-nord, iar in dreptul Lacului 4rapina, mi reaza spre nord, motiv pentru care se pare ca a decazut asezarea antica, #ino etia% *n aceeasi perioada, Bratul 5acin paraseste pozitia din vecinatatea $odisului #o!ro ei si tot prin avulsie se intreapta spre vest, spre noul curs al #unarii% +aza actuala a fluviului demonstreaza o desfasurare neincetata a proceselor eomorfolo ice la nivelul al!iei% #unarea a continuat sa mi reze spre nord, directie in care a mi rat si 6iretul luandu-l de parte sa ca afluent, Barladul, iar la confluenta cu $rutul si-a e8tins al!ia ma'ora concomitent cu realizarea unei !ucle compuse asimetrice% *n prezent, procesele eomorfolo ice fluviale actioneaza atat pe o suprafata redusa a al!iei ma'ore, in zona di -mal (atenuate de prezenta perdelei forestiere plantate), cat si pe dreapta #unarii, in sectorul *saccea-$atla eanca, unde fluviul functioneaza in re im natural% *nterventia umana din a doua 'umatate a secolului al <<-lea a impus peisa/ul antropic, rezultat in urma comple8elor modificari survenite la nivelul mediului eo rafic al ariei de studiu% #.2. (eisajul actual al albiei majore *n prezent, procesele eomorfolo ice fluviale actioneaza pe o suprafata redusa a al!iei ma'ore, in zona di -mal (atenuate de prezenta perdelei forestiere plantate), cat si pe dreapta #unarii, in sectorul *saccea-$atla eanca, unde fluviul functioneaza in re im natural% *nterventia umana din a doua 'umatate a secolului al <<-lea a impus peisa/ul antropic, rezultat in urma comple8elor modificari survenite la nivelul mediului eo rafic al ariei de studiu% /data cu realizarea incintelor

indi uite, se impune peisa/ul agricol (Posea si colab., 19>;) realizat ca urmare actiunilor de nivelare, de e.cavatie si constructive. - prin nivelare s-au redus micile asperitati ale reliefului, rezultate in urma desecarii vec&ilor lacuri si !alti9 - prin e8cavatie s-au realizat canaluri de iri atie si s-au adancit vec&ile privaluri si arle9 coccomitent cu acestea s-au desfasurat lucrari de desecari-drena'e pentru colectarea surplusului de apa de la suprafata vec&ilor depresiuni lacustre sau pentru captarea afluentilor cu caracter torential de pe versantii #o!ro ei de Nord9 aparitia ropilor de imprumut din care s-a e8cavat material pentru construirea di urilor de aparare9 - formele constructive (suprainaltare) cele mai reprezentative sunt di urile de aparare din lun ul al!iei minore, care mentin, de fapt, peisa'ul a ricol din aria de studiu si amena'arile caracteristice sistemelor de iri atii (statii de pompare, retele de conducte, stavilare, podete etc%)% *n cadrul ariei de studiu, mai sunt prezente. - peisa/ul cailor de comunicatie care se suprapune aproape in totalitate peste di urile de aparare9 - peisa/ul spatiilor intravilane a impus sc&im!ari ale reliefului prin nivelare, inaltare, e8cavare ( ropi din care s-a e8tras material pentru constructia caselor). localitatea 6mardan, situata la confluenta Bratului 5acin cu #unarea, se aseste intr-o pozitie defavorizata prin faptul ca a fost ocolita de di ul de aparare, motiv pentru care este vulnera!ila la inundatii9 localitatile *%4% Bratianu si Crindu situate in cadrul incintelor, pe rindurile lon itudinale ale fluviului9 e8tinderea orasului Calati (cartierul 6iret) in incinta indi uita Braila-#unare-6iret unde s-au realizat lucrari de terasare pentru a feri locuintele de inundatii si de adancimea redusa a apelor freatice% / sinteza a modificarilor survenite in cadrul peisa'ului eo rafic al ariei de studiu din ultimii 2= de ani, s-a realizat prin cartarea eomorfolo ica in teren, pe !aza &artii topo rafice la scara de 1.1:===% #upa realizarea propriu-zisa a cartarii s-a trecut la realizarea &artii eomorfolo ice a ariei de studiu, micsorata ulterior pentru a putea fi ane8ata lucrarii de fata% CONCLUFII - aria de studiu ocupa un teritoriu definitivat tarziu (dupa inc&eierea 6ransgresiunii D/emetiniana), intr-o re iune eo rafica in care miscari neotectonice au fost foarte active9 - relieful (ca volum deasupra nivelului de !aza), prin ener ia pe care o introduce in sistem, directioneaza ravitational intre ul flu8 de materie (apa si sediment) spre nivelul de !aza9 - clima impune un re im &idrolo ic comple8 prin interferenta a trei tipuri de climate9 - re imul &idrolo ic al #unarii, in aria de studiu se contureaza inca din cursul mi'ociu, unde primeste cei mai importanti afluenti9 - amena'area comple8a a intre ului !azin &idro rafic al #unarii, mai cu seama pe teritoriul tarii noastre, a favorizat reducerea drastica a cantitatii de aluviuni transportate, cu repecursiuni la nivelul morfolo iei al!iei9 - sectiunea transversala a al!iei minore prezinta o forma sta!ila (coeficientul de sta!ilitate Lane =,>2), iar asimetria acesteia este ponderata, din punct de vedere al distri!utiei statistice9 in timp, in cadrul sectiunii transversale se succed, ca dominanta, atat procesele de de radare, cat si cele de a radare9 - la nivelul patului al!iei se inre istreaza un fenomen eneralizat de de radare, iar dinamica malurilor se inscrie in tendinta enerala de evolutie a fluviului, aceea de sta!ilitate dinamica in care se aseste al!ia minora9 - al!ia ma'ora este rezultatul numeroaselor transformari ale retelei &idrocrafice, timp in care s-au manifestat procese specifice. acretia laterala, acretia verticala si avulsia%

BIBLIOGRAFIE

ALB? #umitrica (1993) &ezervatii naturale, zone prote/ate si monumente ale naturii din tinuturile Brailei, Editura Alma, Calati ANT*$A Cr% (191=) &egiunea inundabila a Dunarii, starea ei actuala si mi/loace de a o pune in valoare, Bucuresti A$ETRE* 5%, CR/JA /%, CRA6LAN# 4% (199;) 7lemente de statistica cu aplicatii in geografie, Edit% ?niv% ZAl% *% 4uza,, *asi A$/6T/L L%, /LAR? "l% (19;;) !ur la presence de $ammut us primigenius Plumb a " iscani, region de %alatz, Trav% du 5us dAEistoire nat% ZCr% Antipa,, vol% "*, Bucuresti AR5EN4EA C&% (190>) !tudiul masurilor de compensare a efectelor sedimentarii albiei minore a riului datorita irigatiilor, Lucr% 6impozionului Z$rovenienta si efluenta aluviunilor,, 1I190; ATANA6*? N%, J*$A #% (1903) 6e.turi si structuri sedimentate, Edit% Te&nica, Bucuresti BAN? A%4% (19;3) Inele consecinte ale inaltarii seculare a nivelului $arii (egre asupra evolutiei morfo idrografice a Deltei Dunarii, Eidro!iolo ia, t%*", Bucuresti BAN? A%4% (19;>) "ateva caractere idrologice ale Baraganului si unele concluzii geomorfologice care se deduc pe baza lor, Eidro!iolo ia, t% <, Bucuresti BA?L*C E% (1920) Le problPme des mPandres, Bull% de la 6oc% Bel e, t% <"** nr% 1 BA?L*C E% (1929) ProblPmes des terasses, 4on r% *nt% de C[o r%, Lisa!ona BA4A?AN? "%, #/N*6A *%, EARJ/ABA *% (19>2) Dictionar geomorfologic, Edit% 6tiintifica, Bucuresti BA6ARABEAN? N% (19>=) Procese idromorfologice actuale pe Dunarea inferioara (sectorul -strov-8irsova), Eidro!iolo ia, t%11 BAT?4A #% (19>0) "onceptii energetice in studiul stabilitatii morfologice a albiilor cursurilor de apa, Rev% Eidrote&nica, vol%12, nr%0 BAT?4A #%, LE6AN N% (19>0) $odelarea matematica a dinamicii patului cursurilor de apa, determinate de actiunea perturbatoare a transportului aluvionar, 4omunic% La 6es% st% 'u!il% a 7ac% de Eidrote&nica, *nst% $olite&% *asi BAT?4A #%, LE6AN N% (190= a) !tudiul miscarii nepermanente in albiile riurilor si canalelor cu a/utorul metodei elementului finit, Rev% Eidrote&nica, vol% 1:, nr%;, Bucuresti BAT?4A #%, LE6AN N% (190= !) Itilizarea metodei elementului finit in rezolvarea unor probleme de idraulica si dinamica cursurilor de apa, 4omunic% La cel de al **-lea 6impoz% Nat% Z Aplicatii ale informaticii in proiectatea si cercetarea de constructii ,, 6i!iu BAT?4A #% (1==:) - @ater floJ and sediment transport in t e LoJer Danube &iver, Ceop&Dsical Researc& A!stracts, "ol% >, =:9;> B/J/* *%, BRAN#?6 4% (1901) "onsideratii geo idrogeomorfologice asupra Luncii raului !uceava in sectorul Idesti-Liteni, Bul% 6oc% de 6tud% Ceo r% din Romania, seria noua, tom "* (L<<"*), Bucuresti B/J/* *%, BRAN#?6 4% (1903) "ontributii la metodologia de cercetare geo idromorfologica a treptelor /oase de relief, cu e.ces de umiditate, din lungul vailor, 6tud% 6i cercet% de eo r%, 6oc% de 6tud% Ceo r%, filiala 6uceava B/J/* *%, A$ETRE* A%, "ARLAN 5% (1990) %eomorfometria luncilor. $odel de analiza din bazinul superior al ,i/iei, Edit% Academiei, Bucuresti B/N#AR 4% (19>=) Date idrologice noi rezultate din masuratorile si observatiile directe efectuate pe sectorul romanesc al Dunarii in perioada apelor mari din aprilie iunie 0F41, Eidrote&nica, nr%11, Bucuresti B/N#AR 4% (19>1) "ontributie la studiul idraulic al iesirii la mare prin gurile Dunarii, *5E% 6t% &idrol%, <<<** B/N#AR 4%, 6TATE *%, #E#*? R%, 6?$?RAN *%, "A6LABA C%, N*4/LA? C% (190=) Date asupra patului albiei Dunarii in regim amena/at pe sectorul cuprins intre Bazias si "eatal #zmail, 6t% si cercet% Eidrolo ie, <L"***, *5E B/N#AR 4% (199>) - #nventarul folosintelor de apa si al amena/arilor idrote nice de-a lungul albiei principale a Dunarii si luncii inundabile, 4ontract $EARE%

B/TJAN 5% (1902) 'pa in viata poporului roman, Edit% 4eres, Bucuresti B/TJAN 5% (190;) Datarea unor importante sc imbari idrografice la cotul Dunarii, Eidrote&nica, vol% 31, nr% >, Bucuresti B/TJAN 5% (199;) $ediu si vietuire in spatiul "arpato-dunareano-pontic, Edit% Academiei, Bucuresti BRAN#?6 4% ( 1902) Dinamica talvegului riului $oldova in avale de 6imisesti, Bul. st. #.#.!. !uceava, sect% Ceo rafie BRAN#?6 4%, 4/#REAN? 5% (1991) !tudiile idrogeologice necesare proiectarii lucrarilor de desecare-drena/, Lucr% 6emin% eo r% +#imitrie 4antemir\, nr% 1=, *asi BRATE64? 4% (1911) $iscari epirogenetice si caractere morfologice in Bazinul Dunarii de ,os, An% #o!ro ei *, 2, Bucuresti BRATE64? 4% (1923) -scilatiile de nivel ale apelor si bazinul $arii (egre, Bul% 6oc% Re % Rom% Ceo r%, L<*, Bucuresti BR*4E J% 4% (19>:) 'irp oto interpretation of t e form and be aviour of alluvial rivers, 7inal Report for ?6 ArmD Researc& /f BR*4E J% 6% (19>;) Bed topograp ; and grain size in open c annell bends, 6edimentolo D,13 BR*4E, J%4%, BL/#CETT, J%4% (19>0) - "ounter $easures for 8;draulic Problems at Bridges, "ol%1, AnalDsis and Assessment, ?%6% #epartment of Transportation, 7EVA 4ALLAN#ER $% A% (19>0) &iver meandering, Annual Rev% of 7luid 5ec&anics,1= 4AN4*? 4% (1==2) "onsideratii asupra loessurilor din "ampia Brailei, Analele ?niversitatii +6tefan cel 5are, 6uceava, 6ectiunea Ceo rafie anul <*** 4ATANA 4%, *4E*5 *%, N*TA 5arilena (190:) !pectrul petrografic al pietrisurilor din albia riului !iret, Lucr% 6em% Z #% 4antemir Z, :, *asi 4A#ERE R%, 4/N6TANT*NE64? T% (19;3) 'pele de adancime din "ampia &omana de nordest si Podisul $oldovenesc, 6tudii de &idro eolo ie **, *nstit% de 6tudii si 4ercet% Eidrote&nice, Bucuresti 4E/RLET R% J% (19;1) %eomorp olog; and general s;stems t eor;, ?%6% Ceol% $rof% $aper, :==-B 4E/RLET R% J%, FENNE#T Bar!ara (19>1) P ;sical %eograp ;. ' s;stems approc , $rentice, Eall, *nt% *nc%, London 4E/RLET R% J%, 64E?55 6% A%, 6?CC#EN #% E% (1902) - %eomorp olog;, 5et&nen, London, ;=:, p 4E?R4E 5% (190=) &ecords of recent geomop ological events, 6imescales in %eomorp olog;, Edit% 4ullin ford, #avidson, LeWin, VilWD and 6ons, Ltd 4/N6TANT*NE64? 5%, C/L#6TE*N 5%, EARA5 "%, 6/L/5/N 6% (19:;) 8idrologie, Edit% Editura, Bucuresti 4/TET $% (19>3) - %eomorfologia &omaniei, Edit% Te&nica, Bucuresti% 4/TET $% (19>;) - "ampia &omana. !tudiu de geomorfologie integrata, Edit% 4eres, Bucuresti 4/TET $% (1921) Problema miscarilor epirogenetice in partea de vest a "ampiei Dunarii de ,os, 6tudii si 4ercetari de Ceo rafie, Bucuresti 4/TT/N 4% A% (192=) "lasification and correlation of river terraces, J% Ceomorp&%, 3 #A5*AN *% (19>0) #mpaduriri, Edit% #idactica si $eda o ica, Bucuresti #A"*6 V% 5% (19=1) Base-level, grade and peneplain, J% of Ceolo D, 1= #/N*6A *% ( 19;0) %eomorfologia vaii Bistritei, Edit% Acad%, Bucuresti #/N*6A *%, B/B/4 N% (1992) %eomorfologie, Edit% Lumina, 4&isinau #?5*TR*? #% (1==>) !istemul aluviunilor din bazinul raului 6rotus, Edit% ?niversitara, 6uceava CA6TE64? $% (19>1) Lacurile din &omania, Edit% Academiei, Bucuresti CA6TE64? $% (199=) +luviile 6errei, Edit% 6port-Turism, Bucuresti CA6TE64? $% (1==1) &esursele de apa ale bazinelor idrote nice din &omania, rev% Terra, anul <<<* (L) "ol% 1-1, Bucuresti CA6TE64? $%, JA"/*AN? *% (1===) &esursele de apa din &omania stare, calitate si management, rev% Terra, anul <<< (L) nr% 1, Bucuresti

CEE/RCEE Al% (19>3) Prelucrarea si sinteza datelor idrogeologice, Edit% Te&nica, Bucuresti CRE4? 7lorina (1991) Bazinul 8irtibaciului. 7lemente de morfo idrografie, Edit% Academiei, Bucuresti CRE4? 7lorina, 4/5ANE64? Laura (199>) Determinari cantitative ale riscului geomorfologic in sisteme idrografice. Bazinul "alvei, 6tudii si cercetari de eo rafie, t <L*" CRE4? 7lorina, 4/5ANE64? Laura (1990) !tudiul reliefului. #ndrumator pentru lucrari practice, Edit% ?niversitatii din Bu!uresti EAN4? 6% (19>;) &egularizarea albiilor riurilor, Edit% 4eres, Bucuresti E*LT "% (19>;) +luvii, locuri si oameni, Edit% 6tiintifica si Enciclopedica, Bucuresti E?CCET R%J%, (190:) 7art surface s;stems, 6prin er "erla , Berlin *4E*5 *% (190>) !istemul aluviunilor, Lucr% 6impoz% Z $rovenienta si efluenta aluviunilor, $% Neamt, : ; nov% 190; *4E*5 *% (1900) !emnificatia marimii suprafetei bazinului idrografic in dinamica proceselor fluviale, Eidrote&nica% 33, 3 *4E*5 *%, BAT?4A #%, RA#/ANE 5aria, #?5A #% (1909) - $orfologia si dinamica albiilor de riuri, Edit% Te&nica, Bucuresti *4E*5 *%, RA#/ANE 5aria (190;) 7fectele bara/elor in dinamica reliefului, Edit% Acad% Bucuresti *4E*5 *%, RA#/ANE 5AR*A, RA#/ANE N%, 5*4LA?6 4R*NA, CRA6? 4% (1990) Dinamica sedimentelor, Edit% Te&nica, Bucuresti *ELEN*4J 5%, (1===) Profilul geomorfologic si profilul geografic, rev% Terra, anul <<< (L) nr% 1, Bucuresti *ELEN*4J 5%, (1==2) %eomorfologie, Edit% ?niversitara, Bucuresti *ELEN*4J 5%, 4/5ANE64? Laura, 5*EA* B%, NE#ELEA A%, /$REA R%, $ATR? *leana (1999) Dictionar de geografie fizica, Edit% 4orint, Bucuresti */NE6* L% (1992) %eologia unitatilor de platforma si -rogenul (ord Dogrogean, Edit% Te&nica, Bucuresti FELLER E% A%, 5ELE/RN V% N% (19>0) & ;tmic spacing and origin of pools and riffles, Ceol% 6oc% /f Amer%, Bull%, 09 FN*CET/N A% #% (1901) 's;mmetr; of river c annel cross sections. $ade of developement and local variation, E6$L,>% LANE E% V% (193:) !table c annels in erodible material, Am% 6oc% /f 4iv% Trans% Nr% 19:>, reprodus in . River morp&olo D ( Edit% 6c&umm), 19>1, 6%?%A% LANCBE*N V% B%, LE/$/L# L% B% (19;2) - Kuasi-eHuilibrium states in c annel morp olog;, American Journal of 6cience, "ol 1;1, p% >01 - >92 LANCBE*N, V%B%, LE/$/L#, L%B% (19;;) - &iver meanders - 6 eor; of minimum variance, ?%6% Ceol%6urveD $rof% $aper LE/$/L# L% B%, 5A##/4F T% (19:3) 6 e ;draulic geometr; of stream c annels and some p ;siograp ic implications, ?%6% Ceol% 6urv% $rof% $aper, 121 LE/$/L# L% B%, V/L5AN 5% C% (19:>) &iver " annel Patterns< braided, meandering and straig t, ?%6% Ceol% 6urv% $rof% $aper, 101 B LE/$/L# L% B%, V/L5AN 5% C%, 5*LLER J% $% (19;2) +luvial processes in geomorp olog;, 6an 7rancisco, V% E% 7reeman L*TEAN? E% (19;1) - 'specte generale ale stratigrafiei Pleistocenului si ale geneticii reliefului din "ampia &omana, 6t% Te&n% si Econ%, 6eria E, Nr% :, Bucuresti% L*TEAN? E% (19;1) - "ercetari geologice si idrogeologice in "ampia &omana de (7, 6t% Te&n% si Econ%, 6eria E, Nr% :, Bucuresti% L*TEAN? E% (19;1) - "ercetari geologice si idrogeologice in "ampia &omana de (7, 6t% Te&n% si Econ%, 6eria E, Nr% :, Bucuresti% L*TEAN? E%, CEENEA 4% (19;;) - "uaternarul din &omania, 6t% Te&n% si Econ%, 6eria E, nr%1, Bucuresti

L*TEAN? E%, CEENEA 4%, BAN#RAB?R T%, 5*EA*LA N%, CEENEA Ana, C*?RCEA $% (19;9) 8arta idrogeologica a &!&, (sc% 1.1======), *nst% Ceol%, Bucuresti L*TEAN? E%, $R*4AJAN A%, BALTA4 C%(19;1) 6ransgresiuni cuaternare ale $arii (egre pe teritoriul Deltei Dunarii, 6t% s* 4erc% Ceol%, "ol%"*, nr% 2, Bucuresti% 5A4 *% (190;) 7lemente de geomorfologie dinamica, Edit% Academiei, Bucuresti 5A4AR/"*4* N% (19;0) %eologia "uaternarului, Edit% #idactica si $eda o ica, Bucuresti 5A4AR/"*4* N%, 4/6TET4E* C% (19;0) !ur les depots de Barbosi-Babele entre !iret et la Prut, Analele ?niv% ZAl% *% 4uza, *asi, seria noua, sect% **, Ceol% 5AR*N *%, 5AR*N 5% (1==:) Europa - %eografie regionala, Editura ?niversitara, Bucuresti 5ART/NNE Emm% de (19=1) La Valac ie essai de monograp ie regionale, A% 4olin, $aris 5EEE#*NT* 6% (1992) 6erra. #ntroducere in geografie ca stiinta, Editia a **-a, Edit% Enciclopedica, Bucuresti 5*EA*LE64? "% (19;9) %eografia fizica a &omaniei, Edit% 6tiintifica% Bucuresti 5*EA*LE64? "% ( 19;; ) Dealurile si cimpiile &omaniei, Edit% 6tiintifica, Bucuresti 5*EA*LE64? "% (193>) 6erasele fluviale, Bul% 6oc% Re % Rom% Ceo raf%, t% L"*, Bucuresti 5/EL E% de (1==:) - !imulation of 7arl; and $iddle 8olocene %lobal &iver Disc arge, 5aster Researc& $ro'ect, 7acultD of Eart& and Life 6ciences, "ri'e ?niversiteit Amsterdam% 5/*6E* R% (1==;) - "ercetari dendrometrice si au.ologice pentru reconstructia ecologica a ecosistemelor forestiere din lunca braileana a Dunarii. Teza de doctorat - manuscris 5/RAR*? T%, #/N*6A *% (19;0) 6erasele fluviatile din &omania, 6t% si cerc% eol%, eof%, eo f%, seria eo rafie t% <", nr%1, 4lu' 5?NTEAN? *% (199>) "artea Dunarii, Edit% 6apiens, Braila 5?RC/4* 5% C& (19=>) "ateva date asupra albiilor si movilelor Baraganului, Bul% 6oc% 6t%, Bucuresti, <*" 5?RC/4* 5% C&% (19=>) La plaine &oumaine et la Balta du Danube, 4on r% *ntern% du $etrole, Roumanie 5?6TATA L% (19>3) "alculul debitelor ma.ime din ploi pe riurile din &omania, *5E, 6t% &idrol%, <<<<"* 5?T*EA4 "%, */NE6* L% (19>2) - %eologia &omaniei, Edit% Te&nica, Bucuresti $AN*N N% (19>1) 8istorie Huaternaire du Delta du Danube, 4ercetari 5arine, *%R%4%5%,2 4onstanta $EFAR/"A $%, $EFAR J% (1==:) - Long-term disc arge prediction for t e 6urnu !everin station (t e Danube) using a linear autoregressive model, EDdrolo ical $rocesses 8;drol. Process. (in press), $u!lis&ed online in VileD *nter6cience (WWW%interscience%WileD%com) $ETRE64? *% (19:>) Delta Dunarii. %eneza si evolutie, Edit% 6tiintifica, Bucuresti $*6/TA *% (199:) 8idrologie, Edit% ?niversitara, Bucuresti $*6/TA *%, JAEAR*A Liliana, #*A4/N? #%(1==:) 8idrologie, Edit% ?niversitara, Bucuresti $LE64A C& (19;0) Lucrari practice de meteorologie, Edit% #idactica si $eda o ica, Bucuresti $/$A Alina#iana (1==>) %eomorfologia albiei minore a raului !iret, pe teritoriul tarii noastre, Teza de doctorat rezumat, ?niv% ZAl% *% 4uza,, *asi $/$$ N% (192>) +omarea "ampiei &omane, Edit% Luceafarul, Bucuresti% $/6EA Cr% (19:3) 6erasele fluviale si problemele practice legate de ele, Natura, nr%2, Bucuresti $/6EA Cr%, BA#EA L% (1901) &egionarea geomorfologica a teritoriului &omaniei, Bul% 6oc% st% e r%, vol%"* (L<<"*) $/6EA Cr%, $/$E64? N%, *ELEN*4J 5% (19>2) &elieful &omaniei, Edit% 6tiintifica, Bucuresti $/6EA Cr%, CR*C/RE 5%, $/$E64? N%, *ELEN*4J 5% (19>;) %eomorfologie, Edit% #idactica si $eda o ica, Bucuresti RA#/ANE 5aria, *4E*5 *% (190>) Problema efluentei conditionata de ordinul retelei idrografice, Eidrote&nica, vol% 31, nr% 1, Bucuresti RA#/ANE 5aria, *4E*5 *%, RA#/ANE N%, #?5*TRE64? C&%, ?R6? 4% (199;) 'naliza cantitativa in geografia fizica, Edit% ?niv% ZAl% *% 4uza,, *asi RA#/ANE 5aria, *4E*5 *%, #?5*TR*? #% (1===) %eomorfologie, Edit%?niversitatii 6uceava

RA#/ANE 5aria, RA#/ANE N% (1==2) Dinamica actuala a relifului. Premise de abordare, Analele ?niversitatii +6tefan cel 5are, 6uceava, 6ectiunea Ceo rafie anul <*** RA#/ANE 5aria, RA#/ANE N% (1==:) - 7volutia actuala a Piemontului Pericarpatic $oldovenesc, 'nalele Iniversitatii )!tefan cel $are* !uceava, 6ectiunea Ceo rafie, anul <*" RA#/ANE 5aria, RA#/ANE N% (1==>) %eomorfologie aplicata, Edit%?niversitatii 6uceava RA#/ANE 5AR*A, RA#/ANE N% (1==>-1==0) - &aspunsul unei albii adancite in roci coezive la actiunea factorilor de control naturali si antropici, 6tudii si 4ercetari de Ceo rafie (su! tipar)% R*4EAR#6 F% 6% (19>;) 6 e morp olog; of ripple-pool seHuences, Eart& surface $rocesses,1 R*4EAR#6 F% (1901) &ivers. +orm and process in alluvial c annels, 5et&uen R*TTER #% (190;) Process %eomorp olog;, V4B, #u!u]ue, *oWa R/5ANE64? CE% (199:) Delta Dunarii. Edit% Clasul Bucovinei, *asi R/6CEN #% L% (1992) - ' classification of natural rivers, 4atena 11 R?#E64? L%, BAN? A% 4% (19;9) Bibliograp ie du Danube #nferior, Edit% 4ommision National de la Repu!li]ue 6ocialiste Roumaine pour lA?nesco, Bucarest R/6? Al% (19>3) %eografia fizica a &omaniei, Edit% #idactica si $eda o ica, Bucuresti 6A"/*? C&% (1==3) !tatistica %enerala, Edit% Z*ndependenta Economica,, $itesti 64E?55 6% A% (19>>) 6 e fluvial s;stem, NeW Tor@, VileD 64E?55 6% A%, L*4ETT R% V% (19;:) 6ime, space and causalit; in geomorp olog;, Am% J% 6ci%, 1;3 6*NCE "% $%, (1==3) - -n t e t eories of ;draulic geometr;, *nternational Journal of 6ediment Researc&, "ol% 10, No% 3, p% 19;-110 6*R4? *% (19>1) - %eografia fizica a &. !. &omania, Edit% #idactica si $eda o ica, Bucuresti 6TANE64? "% (19>9) Dendrologie, Edit% #idactica si $eda o ica, Bucuresti 6TRAELER A% N% (190=) !;stems t eor; in p ;sical geograp ;, $&Ds% Ceo r%, 1 6TRAELER A% 6TRAELER A% N% (1999) #ntroducting P ;sical %eograp ;, NeW Tor@, VileD 6TRAELER A% (19:>) Kuantitative anal;sis of Jaters ed geomorp olog;, Trans% Amer% Ceomorp&%, ?nion, 30 TR*4ART J%(19>>) Precis de %Pomorp ologie, Tome **, 6edes, $aris T*TAN Emilia, CE*TA 6imona, BAL4E64?-4ARB?NAR? An elica (1==1) Bazele statisticii, Edit% 5eteora $ress, Bucuresti ?J"^R* J% (19>1) %eografia apelor &omaniei, Edit% 6tiintifica, Bucuresti "AL6AN C% (1919) Vaile, originea si evolutia lor, Bul% 6oc% Rom% Ceo r%, t% <<<"**, Bucuresti "AL6AN C% (19>1) -pere alese, Edit% 6tiintifica, Bucuresti "E6$RE5EAN? E% (1==:) %eografia $arii (egre, Edit% ?niversitara, Bucuresti "*#RA64? *% (1911) Valorificarea regiunii inundabile a Dunarii, Bucuresti "*6*N/*? N% (199;) !tatistica matriciala, Edit% All, Bucuresti V/L5AN C% 5%, LE/$/L# L% B% (19:>) &iver flood plains< some obsevation on t eir formation, ?%6% Ceolo ical 6urveD, $rof% $aper, 101-4 TANC 4% T% (19>1) Potential energ; and stream morp olog;, Vater Res% Res%, >%1 JA"/*AN? *% (19;;) $rofilul lon itudinal al #unarii inferioare si factorii sai enetici, 64 CCC, seria Ceo r%, <***, 1 JA"/*AN? *% (19>0) 5orfometria !azinelor &idro rafice, Edit% Academiei, Bucuresti GGG (19;=) $onografia geografica a &. P. &., vol. #, Edit% Academiei, Bucuresti GGG (19;3) 9ona de varsare a Dunarii monografie idrologica, Edit% Te&nica, Bucuresti GGG (19;3) !tatii de retea din Lunca Dunarii> !tatia de retea !mardanul (ou, *$A4E, Bucuresti, manuscris GGG (19;3) !tatii de retea din Lunca Dunarii> !tatia de retea %alati-5? 'ugust, *$A4E, Bucuresti, manuscris GGG (19;3) !tudiu geote nic si idrogeologic $acin-#saccea, *6$*7, Bucuresti, manuscris

GGG (19;>) Dunarea intre Bazias si "eatal #zmail, $onografie 8idrologica, 4om% de stat al apelor, Bucuresti GGG (19;9) %eografia Vaii Dunarii &omanesti, Edit% Academiei, Bucuresti GGG (19>1) !tudiu geote nic si idrogeologic Braila-Dunare-!iret, *6$*7, Bucuresti, manuscris GGG (19>1) &iurile &omaniei. $onografie idrologica, *5E, Bucuresti GGG (19>9) $onografia apelor subterane freatice din &omania , *5E, Bucuresti GGG (1901) Padurile &omaniei, Edit% Academiei, Bucuresti GGG (1903) %eografia &omaniei, vol.#, Edit% Academiei, Bucuresti GGG (1==:) %eografia &omaniei, vol.V, Edit% Academiei, Bucuresti GGG (1==;) #nfluenta factorilor globali (clima, tectonica, eustatism) asupra evoluliei Bazinului Dacic (neogen superior), $roiect 4eres, *nstitutul National pentru Ceolo ie si Ceoecolo ie 5arinaCeoEco5ar, Bucuresti (WWW% eoecomar%ro) GGG (1==>) $odificarile morfologice survenite in urma indiguirii Luncii Dunarii, *6$*7, Bucuresti, manuscris GGG (1==0) !tudiu de cercetare redimensionarea ecologica si economica pe !ectorul &omanesc al Luncii Dunarii, Rezumat raport, *N4###, Tulcea, (WWW%mmediu%ro)