Sunteți pe pagina 1din 41

1.Evoluia conceptelor cu privire la metodologia tiinei economice( t.ec.) Mercantelitii-meoda observaiei.Fiziocraii-metoda fluxului circular venitcheltuieli.

Adam Smith,David Ricardo-metoda abstrac iei t.,analizei avantajelor comparate, analiza avantajelot absolute,induc iei,deduc ie, teoria m inii invizibile.coala mar!inalist"-#arl Marx- metoda matematicii, metoda dialecticei n lucrarea ,,$apital,, av nd aa postulate%-ne!area na!a iei&- trecerea cantot" ii n calitate. 'l a f"cut o previziune cum se va dezvolta concuran a imperfect". coala istoric" !erman" (ist )anii*+-,+ sec.--. / calcularea efectelor analizei, factorii non economici, tradiia, reli!ia, obiceiuri. Anii 0+ sec.-1- a schimbat paradi!ma ! ndirii economice, are loc ciocnirea a principalelor curente i n!roparea ideilor colii clasice.2n sec.-- anii 3+ #e4ns propine o nou" metod" care se baza pe modelele cererei, ofertei, teoria acceleratorului i multiplicatorului. Deosebire ntre metoda tiin elor economice i metodele fizice nu exist", p n" n anii 0+ sec.-- le!ile lui 5e6ton se ncadrau n descrierea fenomenelor statice pe pia". 7biectul final al oric"rei teorii economice este obinerea unor pronosticuri veridice, clare a fenomenului care nu s-au manifestat. 8ostulat unica posibilitate de a controla o teorie este de a compara pronosticul ei cu realitatea. 2n anii 0+ ai sec.-- se dezvolt" criza economocofonanciar" care se aseam"n" cu marea depresie, i apar fenomene de infla ie. 2n filozofia tiinei economice au schimb"ri de trecere de la pozitivizm la postpozitivizm, se pune pe primul plan toria hausului. 5ecesitatea de utiliza pe lar! modelarea microeconomic", macroeconomic", f"r" a experimenta, fiindc" ca s" fie pus n practic" un experiment trebuie s" fie bine ! ndit pe plan economic. 8rofesorul An!elo Ru!in"- metoda tabel" de orientare pentru tiin a economic", n care el ncearc" s" mbine 9coli cu metodele lor coala clasic" i cea modern". $onform conceptului lui Ru!in" dac" noi cercet"m simultan dezechilibru i echilibru, atunci aceste 9 coli nu sunt privite ca coli contradictorii, dar ca coli complementare. 8rofesorul 5icolae $onstantinescumetoda inte!al". 2. Direciile principale de evoluie a cursurilor de microeconomie. 2n anii *: a fost editat manualul 'conomics a lui 8aul Samuelson care este un model de manual pentru predarea cursului introductiv al teoriei economice. Manualul a trecut prin ;3 reedit"ri pe parcursul c"reia permanent se perfec iona procesul de instruire n domeniul dat. (ocul central n manual ocup" teoria macroeconomic" bazat" pe teoria sintezei neoclasice. 8roblematica central" erau procesele ce aveau loc n economia mixt". Analiza microeconomic" n acest manual s-a plasat pe al 9-lea loci era subordonat" ideei cercet"rii mecanismului repartiz"rii venitului naional al "rii. Principalele probleme ale analizei microeconomice%-teoria consumatorului; -teoria firmei; -teoria pieelor. Criteriile repartizrii optimale a resurselor /toate aceste teorii au fost simplificate.-teoria cur elor de indiferen /scoas" n anex". /teoria eficienei dup pareto scoas !n eviden. Dup" *ediii a manualului Samuelson nsui a insistat ca analiza microeconomic" s" fie ntrodus" pe lar! n cursul !eneral al teoriei economice fiind un indicator al bun"st"rii macroeconomice. 2n a ,edi ie al 'conomicsului

Samuelson a modernizat teoria economic" a lui Marshal n urm"toarea direcie%1. au fost descrise eecurile pieei" 2. reflectarea condi iei !n care este necesar reglementarea proceselor economice de ctre stat" #. evidenierea pro lemelor srciei" discriminrii i catastrofei ecologice. Specificul cursului de instruire n analiza microeconomic" n anii ,+-<+% 1. !ntroducerea masiv !n curs de microec. a metodelor matematice de analiz. =aza teoretic" pentru utilizarea metodelor matematice era lucrarea lui R.Alan,, Analiza matematic" pentru economie,,;<<+. 1ar n baza teoretic" de analiz" a fenomenului economic erau% lucrarea lui Marshal ,,8rincipiile teoriei economice,, ;<3:, i D.-ix,, >aloarea i capitalul,, ;<3<.2n !eneral cursul de microec. a evaluat pe contul ntroducerii n el a realiz"rilor tiin ifice din cadrul celor * direcii de dezvoltare a teorie economice. 2. $n anii %&-'& !n legtur cu mrirea interesului ctre microec. i renaterea tradiiilor neoclasice, cursul special de microec. a nceput s" se apropie de problemele practice economice sau devine un curs aplicativ. 8rin aceast" tr"s"tur" se deosebesc cursurile elaborate de ?indai ;<<;, Dolan ;<<+, n aceste manuale pe lar! se utilizeaz" instrumentele analizei microec. n cercet"rile de mar@etin!, mana!ement, teoria or!aniz"rii ramurale a pie ei, analiza financiar". #. !n ultimul deceniu !n curs de microec. activ se introduc elementele microec. !n cercetarea analizei macroec. 8rincipiul de baz" al microec. este ale!erea ra ional" efectuat" de c"tre fiecare obiect economic n procesul studierei unor procese sociale% - ur anizarea" -ocrotirea sntei" !nvm!ntul" -ecologia"-criza rela iilor familiale naionale. 7 influen" masiv" a dezvolt"rii analizei microec. n aceast" direc ie o au reprezentanii neoinstuionalismlui )Robert Aols, ul .. #. (pecificul tratrii o iectului i metodei de studiu a microec. 7biectul de studiu al microec. ncep nd di anii ,+ a evaluat n c teva direcii.Def.de az a o iectului de studiu dat" de c"tre A.Marshal n,,principiile teoriei economice,, prevede% teorie economic este preocupat" de cercetarea activit"ii vitale a societ"ii umane& ea studiaz" acea sfer" de activit"i individuale i sociale care se afl" n str ns" le!"tur" cu procesul de creare i utilizare a bunurilor materiale. 2n anii ,+-B+ ai sec.-- obiectul de studiu al microec. este definit din punct de vedere al studierei comportamentului individului care este condus de o anumit" func ie, i realizeaz" activitatea n condiii de raritate a resurselor economice i are drept scop de a ale!e varianta optimal" de utilizare a resurselor economice) a a defini ie a fost introdus" n cursul lui Robirson.. Anii 0+ ai sec.-- economistul =ec@er a promovat ideea c" tiina ec-c" este o tiin" universal" n domeniul cercet"rii activitatea uman" a individului. $ursurile actuale de teorie ec-c" menin principiul de continuitate n con inutul de baz" a lor. 2n manualul lui David Aaiman obiectul de studiu al microec. se formuleaz" n felul urm"tor% - Microec. contemporan" este tiin a despre luarea deciziilor& - Microec. n mod detaliat studiaz" rela iile ec-ce sau / analiza numeroaselor decizii cotidiene ale mana!erilor, consumatorilor, investorilor,

muncitorilor este cheia mecanismul funcion"rii ec-ce. Evoluia metodei de analiz a microec. 2n anii *+-,+ problema de baz" n procesul pred"rei n cursul microec. era introducerea metodelor de analiz". $are a fost rezultatul% - a ap"rut posibilitatea de a prezenta principalele no iuni, fenomene, concepte teoretice lu nd n cosideraie o lo!ic" strict" intern"& - de a verifica diferite teorii i concepte teoretice la baz" un anumit al!oritm matematic& - a devenit posibil de a ar!umenta diferite noiuni teoretice utiliz nd datele statistice. )omentul negativ de utilizare a metodelor matematice n analiza microec. const" n ruperea modelelor abstracte de problemele practicii ec-ce. 8entru a nl"tura acest moment ne!ativ modelele matematice a fost completat cu material practic)date statistice.. 2ncep nd din anii 0+ o tr"s"tur" specific" a cursurilor microec. la capitolul metode de analiz" era utilizarea modelelor matmatice n practica ec-c" real". 2n rezultat n aceast" perioad" cursurile de microec. elaborate i editate se !rupeaz" n 9!rupe%* grup cursuri aplicative )cu utilizarea unui aparat matenatic simplificat., ** grup cursuri avansate ) cu utilizaea unui aparat complicat de analiz" matematic".. 2n anii :+ n metoda de analiz" a microec. i didactica pred"rii cursului pe lar! a intervenit procesul de computerizare a ecmiei. (trucura cursului de microec. $nceputul anilor ++ ,nii .&-'& ai sec.++ ,.)ars-al ;.7biectul i metoda de ;.7biectul i metoda cercetare de cercetare 9. 8iaa i structura ei 9. 8iaa i structura ei 3. ?eoria preului, le!ea 3. A fost l"r!it" teoria cererei i teoria comportamentului consumatorului consumatorului *. S-a elaborat un anumit standart n expunerea teoriilor firmei )determinarea *. (e!ea ofertei, le!ile perioadelor n achilibrului realizarea procesului produc"torului i a firmei de producie, efectele de extindere la scar" a mataului de producie, obinerea economiilor factoriale.. ,. ?eoria pieelor i ,. Analiza formelor condiiilor, determin"rii concurenei condiiilor echilibrului imperfecte. pieei. B. Repartiia B. 2n analiza pieelor resurselor) 8iaa resurselor ec-ce se factorilor de producie schimb" accentele& se #,(,C.. ntroduce teoria

0. Formarea veniturilor factoriale)salariul, renta.

:. 'chilibrul !eneral al pieei.

<. ?eoria bun"st"rii

incertitudinei i asimetria informaiei i teoria,,capitalului uman,,. 0. Formarea veniturilor factoriale)salariul, renta. :. Se analizeaz" caracterul limitat a mecanismului de autore!lare a piee, posibilitatea apariiei eecurilor pieei)externalit"i.. <. Se analizeaz" procesul de producere a bunurilor sociale, asi!urarea echit"ii sociale) prin elaborarea sistemului de !aranii sociale..

2n anii 0+ specificul cursului de microec. const" n%- fenomenul de risc i incertitudine, atept"rii era analizat n fiecare tem"& - libertatea ale!erei a unui individ ca principalul atribut al pie ei. De aici rezult" caracterul psiholo!ic i individual a proceselor analizate n microec. /. Evoluia teoriei comportamentului consumatorului. Dup" anii ,+ sec.-- teoria tradiional" a utilit" ii mar!inale a fost complectat" cu teria ordinal" a lui Slu@i- Aix- Robert Alen. 2n rezultat cursurile contemporane de microec. analizeaz" teoria comportamentului consumatorului n 9 modalit" i% ;. >arianta cardinal" )se orienteaz" spre lucr"rile lui A.Marshal. 9. >arianta ordianal" ) Aix lucrarea,,>aloare-capital.. 7rientarea microec. c"tre rezolvarea problemelor practicei ec-ce a contribuit la dezvoltarea teoriei comportamentului consumatorului prin utilizarea curbelor de indiferen ", calcularea efectului de substituie i de venit, restriciei bu!etare. Analiza efectuat" pe acest" baz" teoretic" a f"cut posibil de a studia le!it" ile dezvolt"rii cererii pentru anumite m"rfuri i servicii i a preferinelor consumatorului. ?eoria curbelor de indiferen " se utilizeaz" de c"tre autorii cursului de microec. )Aaiman, 8indai. n anliza proceselor de luare a deciziilor n aa domenii ale practicei ec-ce mana!ement, mar@etin!, politica fiscal". ?eoria tradi ional" de m"surare a utilit" ii) cardinal". datorit" predomin"rii factoriului subiectiv trece pe al 9-lea plan, deoarece nu este n stare s" rezolve problemele ce apar n le!"tur" cu m"surarea utilit" ii, ar!umentarea existenei unei funcii de utilitate. 2n anul ;<** se editeaz" lucrarea economitilor 5"iman i Mor!hintern,, teoria jocurilor i comportamentul economic,, n baza c"reia s-a f"cut posibil de a efectua o analiz" eficient" a comportamentului economic a subiec ilor n condi iile

incertitudinei. 8entru caracterizarea utilit" ii totale i altor elemente din teoria consumatorilor autorii au folosit% ;. aparatul matematic al teoriei probabilit" ii& 9. teoria mulimilor& 3. teoria modelului loteriilor. 5ec"t nd la perspectiva analizei date ntre economiti se desf"oar" o polemic" le!at" de ntrebarea,, pot sau nu fi folosite modelele date de analiz" pentru ar!umentarea postulatelor de baz" a sistemului cardinal a teorie utilit"iiD,,Modelele de 5"iman i Mor!hen tein pe lar! au inceput s" fie aplicate in literatura didactic" care puneau accentul pe aplicarea metodelor matematice in analiza microeconomic".8entru a implementa teoria jocurilor in determinarea utilit" ii totale se introduce termenul ,,utilitatea ateptat",,Dupa parerea autorilor aceasta no iune practic ne determin" numeric utilitatea in calitate de obiect pentru care calcularea a teptarilor matematice este o le!itate.Aceti 9 savani pentru a ar!umenta existen a utilit" ii a teptate care poate fi masurat" au dedus , axiome fundamentale,iar economistul Marshal in ;<,+ le-a reformulat si le-a propus in calitate de determinare a comportamentului rational al individului in condiiile riscului.1n aceasta formulare axiomele date si concluziile ce rezult" din ele au fost incluse practic in toate manualele de economie.1ar in cercet"rile cu caracter aplicativ aceste axiome se utilizeaz" in teoria mana!emantului procesului de luare a deciziilor.1n baza axiomelor date putem determina indicele utilitatii care ne determin" urmatorul moment%,,aranjarea loteriilor dupa utilitatea asteptata corespunde cu preferintele reale ale individului,,De aici rezulta ca utilitatea in acest caz se manifesta ca rata mar!inala de substitutie intre bunul x si probabilitatea obtinerii unui cisti! ce revine la un bilet standart de loterie.Asa o tratare a utilitatii in sens matematic ne serveste pentru prezentarea preferintelor )pornim de la preferinte si ajunem la utilitate..1n teoria traditionala )marlian". utilitatea se determina ca modificarea satisfactiei in urma consumului une unitati aditionale de un anumit bun.1n acest caz utilitatea ne serveste pentru determinarea preferintelor)pornim de la utilitate si ajun!em la preferinte). )omentele pozitive modelului 0.-).1- ajuta la determinarea preferintelor indivizilor& - la posibilitatea de a prevedea posibilele asteptari rationale in conditiile riscului& - teoria jocurilor pe lar! se utilizeaza la descrierea concurentii imperfecte)variantele comportamentului firmei in conditiile de oli!opol..?eoria data nu da posibilitatea de a determina intensitatea preferintelor si !radul satisfacerii lor )moment ne!ativ.. 1n anii ,+ 8.Samuelson a dezvoltat mai departe teoria ordinala prin inaintarea teoriei preferintelor evidentiate.Savantul a propus de a cerceta comportamentul de piata a consumatorului fara a construi curbele si hartile de indeferenta.(e!itatile comportamentului consumatorului sunt evidentiate in baza le!aturilor cu modificarile volumului achizitionat de marfuri sau aceste modificari sint provocate de miscarea veniturilor si evolutia preturilor.$onceptul dat se bazeaza pe le!itatile de le!atura intre efectele de substitutie si de venit pe de o parte si elasticitatea cererii dupa venit pe de alta parte.?eoria data nu substituie alte modalitati de analiz" a comportamentului consumatorului )anii ,+-B+., iar n anii :+ teoria preferinelor evideniate dispare total din cursul de microec. i se nlocuiete cu construirea curbelor de indiferen " i utilizarea lor n procesul ale!erii. 2n rezultat teoria preferinelor eviden iate se ntroduce numai n cursurile avansate de microec. 2n a doua jum"tate a sec.-- literatura didactic" n

domeniul microec. se divizeaz" n 9 !rupe% ;. Manualele editate de autorii americani n care se expune cursul de microec. baz ndu-se pe teoria neoclasic") ideile lui #e4ns se utilizeaz" numei la nivel macroec... 9. Manualele editate i elaborate de autorii en!liji unde n analiz" comportamentului consumatorului se explic" ideile @e4nisiane) func ia cererei efective, nclina ia mar!inal" spre consum, modificarea consumurilor n urma modific"rii venitului.. 2. )odificrile !n teoriile firmei. ?eoria tradiional" de analiz" a firmei n microec. presupune c" firma este o or!anizaie subordonat" unui scop de baz"-maximizarea profitului.Df. dup" Aaiman%,,Firmele sunt nite or!anizaii pe care le au n posesia i conducerea sa oamenii, scopul c"rora este profitul obinut n urma realiz"rii m"rfurilor i serviciile. Deciziile cu privire la utilizarea resurselor la implimentarea noilor tehnolo!ii, ale!erea noului produs, a volumului produc iei i a pre urilor maximale etc. Sunt adoptate de c"tre mana!erii firmelor care concomitent pot fi at t proprietarii firmelo c t i salariai-lucr"tori. 5ec"t nd c" n def.dat" scopul central n activitatea firmei r"m ne maximizarea profitului putem eviden ia unele modific"ri a teoriei firmei ntroduse n manualele actuale a lui A.Marshal%- analiza comportamentului firmelor pe pia" obine un aspect formalizat& - n analiz" s-a m"rit poderea aparatului matematic%- instrumentele cele mai importante de analiz" au devenit funcia de producere 34 f(5"l"6), izocuanta produciei, izocosta produciei. (a nceputul sec.-- teoria firmei a fost esen ial l"r!it" din contul evidenierii perioadelr de activitate a firmei% - perioada scurt" de timp n rezultat le!ea randamentelor nepropor ionale, economistul #lar@ n rezultat a ap"rut unicul aparat de analiz" pe pia " a comportamentului consumatorului i a firmei& - perioada lun!" de timp s-a formulat le!ea modific"rii efectului matabului, s-au determinat criteriile de baz" a dimensiunilor optimale ale firmei de aici rezult" elaborarea le!it"ilor de mi care a randamentelor factoriale i a costurilor de producie at t n perioada scurt" c t i n perioad" lun!" de timp care au determinat micarea preurilor. 2n anii :+ n cursurile de microec. teoria firmei practic nu a suferit modific"ri form ndu-se ca teorie de baz" n anii ,+. Enicul moment contradictoriu )schimbare. se refer" la efectul mi c"rii ma tabului al produciei. 'fectul dat ne ajut" s" determin"m% - dimensiunile optimale ale firmei& - concetrarea produciei i a v nz"rilor n ramur"& - formele de concuren " i cooperarea lor. 2n anii :+ cercet"rile au ar"tat c" dimensiunile optimale ale firmei pot diferenia esenial at t n interiorul unei ramuri c t i ntre ramuri. Aaiman evideniaz" n special factorii care contribuie la stabilizarea efectului matabului i m"rirea sectorului efectului pozitiv% - determinarea dimensiunilor optimale ale volumului de producie pentru fiecare firm" aparte n cadrul unei ramuri, reieind din caracterul specific a activit" ii firmei date n ramur". 2n naul ;<BB economitii elaboreaz" conceptul e7istenei 7 factorului de produc ie care reprezint" o !rup" de factori specifici aciunea c"rora poate contribui ori la ridicarea eficienei activit"ii firmei ori la micorarea considerabil" a ei. Denumirea de x factori apare datorit" c" aceti factori pot ac iona diferit n aceleai condiii de activitate a firmei)repartiia factorilor de produc ie, resurselor, tehnolo!ia de producie @,l,F.. - factorul poate fi% - condi iile de stimulare a muncii& - tradiiile i cultura naiunii& - microclimatul n colectiv. 2n !eneral n anii

:+ teoria firmei se mbin" foarte str ns cu teoria pie elor cu cercet"rile structurilor pieei i cu analiza comportamentului firmei n condi iile pie elor imperfecte. Aceasta devine direcia de baz" a dezvolt"rii analizei microec. n a doua jum"tate a sec.--. .. Evoluia teoriilor pieei. ?eoria pieelor datorit" elabor"rii n anii 3+-*+ ai sec.-- de c"tre Djoan Robinson a bazelor teoriei concurenei imperfecte, radical se deosebe te de cercet"rile fundamentale ale lui A.Marshal. ?eoria a nceput la cerin ele pie ei ec-ce. 2n literatura didactic" contemporan" economi tii ncearc" s" reflecte noi soluii de rezolvare a problemelor ce apar n cadrul fun ion"rii pie elor cu concuren" imperfect"% - elaborarea modelelor de func ionare a pie elor concurenei monopolistice i de oli!opol&cercetarea le!it" ilor comportamentului firmei pe aceste piee& - micarea pre urilor a costului i a profitului i cadrul acestor firme i mbinarea acestor cercet"ri cu studierea influenei acestor tipuri pe pia" asupra echilibrului !eneral al pie ei i eficien ei repartiz"rii resurselor i avenitului. 8aralel cu modelele de baz" a comportamentului firmei pe pieile concuren ei imperfecte) modelul lui $ournout, linia fr nt" a curbei cererii, cartel deschis., n anii 0+-:+ o r"sp ndire lar!" le au modelele bazate pe teoria jocurilor% - jocurile cu suma nul") ne demonstreaz" strate!ia unei aciuni dure ntre firme.& - jocurile cu suma nenul" )ele ne reflect" cotradiciile procesului de coordonare oli!opoliste ntre firme.. 2n aceast" perioad" de timp n manuale se analizeaz" aa tr"s"turi specicice ale comportamentului firmei n condiiile de oli!opol ca% - colaborarea str ns" ntre firme oli!opoliste& - dominarea dubl" a pie ei& - asimetria informa iei& necesitatea meninerii unui nivel al pre ului unic n ramur". 2n rezultatul acestor aciuni n ramura oli!opolist" apar pre uri ri!ide, unice pentru marfa comercializat" ) n condiiile indiferent de costurile firmei., volumul produc iei se limiteaz" n rezultat apar bariere de intrat n ramur" a noilor firme. Afar" de acesta se analizeaz" cum n cadrul coordon"rii oli!opoliste incertitudine i ne ncrederea din partea firmelor contribuie la apari ia unor condi ii neeficiente de actvitate a firmelor )preul i volumul de produc ie.. 2n rezultat maximizarea profitului ca condiie pentru toate firmele din cadrul ramurii ntr" n contradic ie cu scopul obinerii profitului n orice firm". De aici rezult" concluzia c" o colaborare de lun!" durat" ntre firme pe pia a oli!opolului nu este posibil", costurile medii individuale la fel deviaz" de la nivelul optimal determinat de ramur", se limiteaz" volumul produciei creat de c"tre fiecare firm" n parte i paralel cu aceasta se m"resc capacit"ile de produc ie excedentare. 2ncheierea,,contractelor n tain",, are consecin e duble pentru activitatea firmei% ;. perioada lun!" de timp p"strarea acestui tip de coordonare va aduce un profit suplimentar firmelor. 9. pe perioad" scurt" de timp ruperea contractului duce la creterea profiturilor. 2ns" pentru perioad" lun!" de timp acest" ac iune va provoca o micorare a profitului i epuizarea a resurselor financiare. Aceste concluzii sunt reflectate n toate manualele de microec. problema const" n verificarea lor n practica ec-c", aici apar discu ii contradictorii% 1. teoria cur ei fr!nte a cererii pe piaa de oligopol )desf"urat" n ;<*0 Sti!ler.. 2n baza datelor statistice n perioada anilor ,+ Sti!ler a ncercat s" demonstreze c"

preurile nu sunt at t de ri!ide ca la nseputul sec.--, iar r"zboiul pre urilor ncepe s" ias" n mod" de aici rezult" c" nu putem afirma c" odat" cu descreterea preurilor toate firmele din ramura dat" i aliniaz" pre urile la nivelul dat i invers. (a acest fenomen contribuie noile condi ii de activitate% competitivitatea dinamic" a bunurilor pe pia "& - extinderea pie ei& - utilizarea metodelor de concuren" n afara preului& - diferen ierea produsului& multitudinea i diversitatea scopurilor finale ale firmei. 2n rezultat practica ne arat" c" absolut nu este obli!atoriu faptul curba cererei i va pierde elasticitatea pe sectorul cu preuri mici i i va m"ri elasticitatea pe sectorul cu pre uri nalte. $a rezultat modelul este scos din cursurile teoriei ec-ce ramurale i a r"mas n cursul !eneral de microec. 2. )odelul lui Cournout n cursurile teoretice de microec. a r"mas pentru a demonstra le!it" ile de baz" a interac iunii firmelor n condiiile concurenei imperfecte demonstr nd comportamentul de operare a lor, totodat" n manuale se recunoate c" modelul n esen " este imperfect. #. 7 alt" problem" care permanent se afl" n discu ie este analiza concurenei imperfecte asupra ec-ili rului general al pie ei . Aceast" problem" se afl" n str ns" le!"tur" cu aprecierea politicelor ec-ce !uvernamentale ndreptate spre re!lementarea preurilor, a informaiei, a volumului de produc ie, procesului de contopire a firmelor. Anume n acest context apar problemele mecanismului imperfect a firmelor a apariiei,, eecurilor pie ei,, i a efectelor al"turate,,externalit"i,,. /. )surarea puterii de monopol. Savanii au ncercat s" realizeze cercet"ri practice le!ate de determinarea i m"surarea puterii de monopol) posibilitatea firmei care particip" la coordonarea de oli!opol s" influeneze asupra preurilor i a volumului de produc ie.. 'conomi tii au ncercat s" determine i s" m"soare pierderile ec-ce la nivel de firm" i societate provocate de acest fenomen cu privire la acest monopol. 2. 2n anii0+-:+ pe lar! sau r"sp ndit ideile legate de influena concurenei imperfecte asupra societii. 2n manualele lui Aaiman sunt redate opiniile alternative cu privire la avantajele monopolului i oli!opolului ob inute de c"tre societate. De ex. monopolul natural aduce urm"toarele momente pozitive societ" ii% implimentarea tehnolo!iilor avansate n condi iile mobiliz"rii resurselor financiare& - diversitatea produciei i difuzarea informa iei. .. Pro lemele analizei firmelor i metodelor de realizare a politicei antitrust. %. 2ntroducerea treptat" n microec. a noiunii de ,, pia competitiv ,, care mbin" n sine tr"s"turile concurenei libere cu coordonare contient" dintre participan i la activit"ile pieei. 8e aceast" pia" rolul statului se reduce la prevenirea utiliz"rii unor metode nefaste de c"tre a!enii ec-ci cu scopul ob inerii puterii de monopol. ?otodat" se limiteaz" amestecul statului n re!lementarea pre ului i volumului produciei n mod direct, dar se admit metode indirecte de influen " asupra pie ei de oli!opol de c"tre stat. %. Esena teoriilor repartiiei resurselor. ?radiional teoria repartiiei resurselor se analizeaz" dup" modelul A.Marshal care punea accentul pe esena pieilor resurselor ec-ce ob inerea veniturilor factoriale )salariu, dobind". analiza cererii i a ofertei pentru resursele in le!"tur" strins" cu produsul mar!inal a factorilor de produc ie )pentru cererea de resurse.i venitul mar!inal obinut de pe urma utiliz"rii factorilor )pentru oferta de

resurse. elasticitatea cererii pentru resurse de re!ul" depinde de nivelul de substituie i complementaritate a factorilor de produc ie reie ind din tehnolo!iile utilizate.Cauzele modificrilor realizate in cadrul teorii tradi ionale de repartiie a resurselor.1. $aracterul imperfect al concurenei pe piaa resurselor ec-ce.2.Apariia unei repartiii neeficiente a resurselor in societate. 1n rezultat apar o serie de discuie pe tema mecanismului imperfect al pie ii factorilor de producie i drept rezultat a necesit"ii amestecului statului in re!lamentarea proceselor ec-ce.1n a doua jum"tate a sec.-- in manualele de microec.in primul rind se atra!e atenia asupra analizii pieii muncii ca una din cele mai complicat" din punct de vedere teoretic i practic a pie ii de resurse ec-ce.(ocul central in acest" analiz" are micarea sindicatelor,influen a lor asupra cererii i ofertei pentru serviciile oferite de anumite profesii.1n manualele din anii 0+-:+ teoria ocupaiei forei de munc" in mod ecleptic combin" in sine diferite concepte )ideile lui Aix, D.Robinson, #e4ns.. 2n aceste manuale nici nu se ap"r", nici nu se critic" activitatea sindicatelor pe piaa forei de munc", n scimb se eviden iaz" multilateral interaciunea sindicatelor i a firmelor care ofer" locurile vacante petru fora de munc". Alt" problem" n pia a reparti iei for ei de munc" este problema dscrimin"rii n cazul an!aj"rii la serviciu i determin"rii salariului) dup" sex, ras", naionalitate.. Analiza problemei discrimin"rii a scos la suprafa " urm"toarele aspecte ale acestui proces% - determinarea pre ului social al discrimin"rii& - calcularea !radului de ineficien " a muncii prin aplicarea elementelor de discriminare& - determinarea pierderilor ec-ce le!ate de producerea 81=-ului n condiiile discrimin"rii& - necesitatea re!lement"rii de c"tre stat a procesului de discriminare )la fel ca i a procesului de omaj.. Apare o nou" teorie,,teoria capitalului uman"" elaborat" de Aenri =ercher. ?eoria capitaluluiuman sunt le!ate de cercet"rile esen ei i rolul sistemului educa ional n societate, a costurilor pentru educa ie, calcul"rii efectelor al"turate ob inute de pe urma dezvolt"rii sistemului educaional. 8e pia a capitalului apare teoria tradiional a profitului i a do !nzii" a capitalului. ?r"s"tura specific" a analizei n aceast" pia" este orintareacercet"rilor teoretice spre sinteza celor mai valoroase concepte ale acestei teorii )1rvin Fisher i 5ait.. 2n toate manualele de microec. n le!"tur" cu acest fapt au fost efectuate un ir de modific"ri%- pe al 9-lea plan a trecut problema le!at" de eviden ierea surselor profitului i a dob nzii& - nu se pune n discuie cauzele existen ei profitului i a dob nzei& - nu se analizeaz" ntrebarea le!at" de coraportul ntre productivitatea mar!inal" a capitalului i rata dob nzei& - s-a pus punct pe toate discu iile le!ate de cate!oria dob nda )pornite de la Samuelson, Schumpeter, =ulba!her.. Aten ia economitilor n cercet"rile pieei capitalurilor au fost concentrate asupra urm"toarelor probleme% ;. influena ratei dob nzei asupra investi iilor& 9. influen a ratei dob nzei asupra atept"rilor intertemporale a subiec elor pie ei 3. influen a ratei dob nzei asupra problemei scont"rii veniturilor n timp *. necesitatea analizei unei piee noi% piaa economisirilor i a investi iilor ,. 8roblema atept"rilor intertemporale n ultimii devine actual" din cauza ncerc"rilor de a elabora bazele microec. ale teorie macroec. Ar!umentul% modelele macroec. contemporane presupun luarea n eviden" a psiholo!iei consumatorului i a investorului n cazul prelu"rii deciziilor cu privire la consum sau investi iilor de

capital.B. Aprecierea veniturilor i cheltuielilor n timp a unei firme devine dificil" din cauza riscurilor care apar pe pia a capitalului. De asemenea n teoria contemporan" a capitalului a intrat analiza problemei incertitudinei n procesul lu"rii deciziilor. De aici n atenia savanilor au ap"rut modelele le!ate de asi!urarea, repartizarea riscului, formarea portofoliului financiar.0. 2n anii 0+ apare teoria e7istenei pieei informaiei care este le!at" de necesitatea calcul"rii i repartiz"rii riscurilor, optimiz"rii deciziilor cu privire la investi ii. 1deile date s-au reflectat n teoriile din anii 0+ a economi tilor Sti!lit, Acherlov. 2n teoria pieei informaionale s-au mpletit str ns 9probleme%a. aprecierea utilit" ii informaiei pentru pia"& b. or!anizarea procesului de comercializare a informaiei. 8iaa resurselor n cursurile de microec. n a doua jum"tate a sec.-n planul analizei a teoretice a r"mas neschimbat") D.Ricardo, teoriile lui Maltus, sc"derea productivit"ii, le!ea randamentelor nepropor ionale fertilit" ii descresc nde a solului, A.Marshal.. Concluzii generale1 cu privire la evoluia colilor microec. n perioada anilor *+-<+% - s-a format o nou" viziune asupra obiectului de studiu al microec. le!it" ile ale!erii efectuate de c"tre un a!ent ecc, n acest scop analiza aplicativ" a comportamentului ec al a!en ilor au nlocuit treptat metoda matematic" de analiz", au nceput s" fie analizate probleme sociale)echitatea social"., teoria bun"st"rii sociale, se studiaz" pe lar! locul i rolul statului n re!lementarea diferitor pie e& - cercet"rile teoretice n cursurile de microec. se centreaz" pe ideile de baz" ale curentului neoclasic, ns" tot mai frecvent se utilizeaz" unele concepte ale #e4nesismului, institu ionalism, a colii suedeze ) pe mecanismul de autore!lare a statului nu se poate de bazat pentru rezolvarea problemelor actuale.. / teoria valorii i-a pierdut actualitatea i treptat s-au nlocuit cu teoria comportamentului consumatorului care se trateaz" n 9 variante )cardinal",ordinal". cu utilizarea teoriei preferin elor consumatorului. / teoriile firmei. ?radiional i relariv constant se trateaz" n microec, teoria firmelor. Aspectul nou al nalizei date se refer" la comportamentul firmei pe diferite piee ale concurenei imperfecte. / 2n cursurile de microec. radical a fost transformat" teoria concurenei imperfecte) procesele care pot s" apar" pe aceast" pia"., pe ;-ul plan se plaseaz" problema determin"rii eficien ei sociale a repartiiei resurselor i a veniturilor, bun"st"rii sociale i a mecanismului de re!lementare de c"tre stat a acestui proces& - 2n teoria reparti iei veniturilor putem meniona urm"toarele schimb"ri provocate de modific"rile pe anumite tipuri de pia" ale resurselor ec-ce% a. pe pia a muncii s-a manifestat o tendin " de micorare a elastcit"ii cererii i ofertei de munc" n dependen " de salariu. b. pe piaa capitalului se dezvolt" teoria dob nzii n noi condi ii de activitate ec-c" )atept"rile intertemporale le!ate de economisiri i investi ii, incertitudinea,riscul.. c. de sine st"t"tor se eviden iaz" pia a informa iei ca obiect de analiz" i se cerceteaz" influena asimetriei informa iei asupra echilibrului !eneral al pieei. / teoria echilibrului !eneral s-a mbo!" it cu noi domenii de cercetare i anume% a. procesul de producere a bunurilor sociale, b. analiza externalit"ilor )efectelor al"turate. i influen a :. 7 problem" care permanent se afl" n discu ie este analiza concurenei imperfecte asupra ec-ili rului general al pie ei . Aceast" problem" se afl" n

str ns" le!"tur" cu aprecierea politicelor ec-ce !uvernamentale ndreptate spre re!lementarea preurilor, a informaiei, a volumului de produc ie, procesului de contopire a firmelor. Anume n acest context apar problemele mecanismului imperfect a firmelor, a apariiei eecurilor pie ei, i a efectelor al"turate,,externalit"i,,.8roblem" a echilibrului !eneral al pieGei poate fi constat" Hi problema asimetriei inflaGiei, care influenGeaz" ntr-o m"sur" semnificativ" echilibrul peiGei. 2n perioada contemporan" ?eoria echilibrului !eneral al pieGei s-a mbo!"Git cu noi domenii de cercetare Hi anume% a. procesul de producere a bunurilor sociale& b. analiza externalit"Gilor )efectelor al"turate Hi influenGa lor asupra rezultatelor activit"Gii ec-ce ale a!enGilor. 9. Realizarea sintezei n teoria macroeconomic. n teoria evoluiei teoriei macro putem deosebi anumite perioade care se caracterizeaz prin apariia unor idei i concepte ce in de analiza macro : 1.Perioada prekeynisist (prima jum a sec XVII (1 !" #c. $iziocrat% pn la nc. &ec XX'' . Ideile i conceptele lui Francois Quine, David Ricardo, Karl Mar , Di el. (. Perioada keynisist (anii )*% sec XX'. I. naite de Ke!ns de teoria "eneral. #m or"anizator norve"ianul Ra"ner Fric$, %n anii &' ai sec (( devine autorul noiuni econometria, or"anizatorul i )ondatorul societii econometrice i a revistei *conometrica. Fric$ evideniaz analiza micro i macro una dintre rpincipalele analize %n toat practica ec+c. *l determin pro"ramul de studiu a disciplinilor macroeconomice. *l propune i utilizeaz metodele analizei macro a oscilaiilor ec+ce %n baza crora a construit un model teoretic. II. #landezul Ian ,imber"$en p%n %n anul -.&. /&0+&12 a construit primul model macro aplicativ pentru ara lui. n -.&. a construit un alt modelImportana activitii acestor 3 savani pentru analiza macro este mai mic dec%t cea a lui Ke!ns, %ns cerecetrile lor stau la baza unui domeniu lar" a teoriei ec+ce /modelarea micro, macro2 iina ecometria care ste aliatorie disciplinei macro+ce. ). +coala keynisist #i ,eyns (anii )*-" '. 4c. Ke!n. cu modele ale amestecului statului %n economia naional. ". Postkeynisismul (.arl Ro/erson' cu ne"area ideii e)ecturii unei sinteze a colii clasice cu coala 5e!nis. !. (anii "* pn n prezent' perioada realizrii sintezei %ntre ideile 5e!n. i clasice. nceputul acestei sinteze a )ost pus de ctre D6on 7ics /-.&02 prin publicarea lucrrii 8Mister Ke!ns i clasicii9 unde autorul propune modelul I:+;M, %n care teoriile clasice 5e!nisiane sunt prezentate %n mod simpli)icat, ceea ce a crest baz iniial pt cercetri ulterioare. n modelul lui 7ics se introducea modelul e istenei mobilitii preurilor. <ercetrile mai t%rzii ale savanilor au introdus %n acest model inelasticitatea preurilor i a salariilor, ceea ce a )cut posibil de a con)runta mai evident pe plan teoretic ideile 5e!nisiste cu cele ale clasicilor. n teoria ec+c ideile 5e! au )ost re)ormulate de un ir de savani= 19"" 0 1rticolul lui 2oteliani #i mono3ra4iile lui 5ansen6 19"7 0 manulalul lui Paul &amuelson , reeditat periodic p%n la -.>?. ,oate aceste idei au contribuit la popularizarea ideilor 5e! i anume a modelului lui Ke! bazat pe )unciile consumului, investiiilor i a cererii pentru bani. @ceste probleme au )ost )ormulate de Ke! %ntr+o viziune nou, care ia dat posibilitatea de a lua %n consideraie, mecanismul de intervenie a statului %n re"lementarea proceselor ec+ce prin politicile macro i de a aprecia e)ectul obinut de pe

urma realizrii politice de meninere a cererii e)ective. ,otodat modelul 5e! atribuie teoriei clasice o nou )orm operaional care %i lipsea i anume= + se %mbo"ete %nsui modelul teoriei clasice. De e = introducerea pre)erinei spre lic$iditate, ceea ce presupune evidena i analiza relaiilor provocate de cererea monetar, relaii care au )ost asimilate )oarte bine de teoria clasic. ,endina de realizare a sintezei %ntre teoriile clasice i 5e! se %ntrete prin publicaia lui Aatin5in /-.>B, -.B>2 89anul% procentul #i pre:urile; . *numerarea cestor cate"orii re)lect prima etap a sintezei neoclasice. @utorul dat a contribiut la realizarea acestei sinteze prin aceea c el %ntr+o )orm sistematic ia %n consideraie prezen:a pie:ii .rtiilor de <aloare. 7ics %n lucrarea 8Caloarea i capital9 /-.&.2, a accentuat importana le"ii lui Calras, care unete toate pieele %ntr+un tot %ntre". @nume acestui aspect al analizei bazat pe noiunea de ec$ilibru %n timp atra"e atenia, Aatin5in %ntr+o )orm evident re)lect contradiciile dintre Ke! i clasici care era le"at de prablema elasticitii salariului nominal. Inelasticitatea salariului nominal nu %ntotdeauna dup prerea lui Aatin5in putea s nu e plice apariia oma6ului pe piaa muncii. Aroblema const %n aceea c dac acomodrile spontane ale nivelului salariului sunt destul de e)iciente pentru a reui rapid s %nlture dezec$ilibrul pe piaa muncii. Meritul lui Aartin5in const %n aceea c problema dat a )ost )ormulat de el %n plan teoetic. Aentru a "si rspuns la aceast %ntrebare el propune de a analiza dezec$ilibrul /teoriile lui 5e!2. ;a tema dat autorul nu a "sit nici un rspuns adecvat i nu a propus nici un model. Arin abordarea problemei date, autorul a trasat %n lucrarea salariai o nou direcie de analiz le"at de starea dezec$ilibrului pe pia, prin ce a intuit viitorul economiei dezec$ilibrate. 1*. 2onetari#tii #i keynesi#tii: realizarea sintezei n dinamic. :pre anii B' %n politica ec+c domin politicile macro 5e!nisiane, %ns %n practica economic ne%ntrerupt crete in)laia i alte )enomene ec+ce ne"ative, ceea ce a dat imbold la critica 5e!nisismului din partea monetaritilor %n persoana lui Milton Fridman. n -.>B apare articolul su despre teoria cantitati< a /anilor. n -.>0 %n mono"ra)ia salariai critic ideile lui Ke!ns cu privire la )unciile consumului. ntreprinderii -.B. critica teoriei 5e!nisiiste se realizeaz %n lucrarea )undamental cu privire la analiza %n retrospectiv a istoriei monetare a :D@ i %n -.B1 apare sub )orm de pro"ram real de dezvoltare a ec+ei :D@, propus preedintelui acestei ri. n rezultatul acestei critici e puse pe baza lucrrilor sus numite s+a des)urat o discuie cu caracter contradictoriu %ntre Milton Fridman i Eens ,obin /liderul 5e! american2. Rezultatul acestor discuii a )ost apariia unei noi sinteze %ntre 5e! i clasici. @cest sintez dup Aartin5in /%nceputul teoriei dezec$ilibrelor2. @ceast sintez trebiua s aib caracter dinamic pentru c= 1. s se poat realiza analiza procesului de acomodare a salariului %n timpF (.: putem e plica in)laia, ca )actor care avanseaz permanent %n timp paralel cu avansarea oma6ului /curba lui A$ilips a devenit baza modelului dinamic a in)laiei i oma6ului2. Modelul 5e! poate )i redus %n plan static la curbele D i :.R.;. a"re"ate, iar curba lui A$ilips a dat posibiliattea de a trans)orma salariul %ntr+un )actor endo"en i %n rezultat, curbele nominalizate mai sus obin un coninut dinamic. @portul de baz a lui Fridman const %n importana pe care el a atribuito ateptrilor in)laioniste %n cadrul acestui proces dinamic. @ceste ateptri se mani)est la toate nivelurile de analiz teoretic i practic. Factorul decesiv descoperit %n lucrrile lui Fridman i 7elps const %n in)luena ateptrilor in)laioniste asupra salariului nominal. @mbii autori au con)irmat c numai ipoteza cu privire la lipsa unei iluzii monetare re)ormulate %n plan dinamic /care reese din

minimum de cerine a comportamentului raional, inevitabil ne aduce la situaia dispariiei pe ,; a ale"erii %ntre oma6 i in)laie. n rezultat curba lui A$ilips pe ,; devine vertical. n teoria ec+c )orma vertical a curbei lui A$ilips contribuie la apariia ipotezei, ni<elul natural al #omajului. n baza evoluiei doctrinei 5e! i a celor discuii aprute %n 6urul ei s+a )ormulat un nou tip al sintezei 5e!nisianoclasice G 2odelul standard macroeconomic %n prezent se construiete %n baza modelului I:+;M, curbele lui A$ilips pe ,; i conceptul ateptrilor adaptive. ;a acest model poate )i ane at modelul 2undel-$lemin3, care completeaz aspectul statistic al acestui model, lu%nd %n consideraie sc$imbul internaional de mr)uri i capital. n rezultat acest totalitate de teorii o anumit perioad de timp, servea drept punct de reper at%t pentru analiza teoretic a politicii ec+ce c%t i pentru construirea modelelor econometrice mari. Mai simplu medelul :tandard poate )i anlizat ast)el= 1.ca un model 5e! pe ,:F (. <a un model monetarist pe ,;. A%n %n prezent principalele teorii i concepte din acest model standard se analizeaz de teoreticienii 5e! i monetarismului. Drepr rezultat a acestor analize este sc$imbarea accentelor %n modelul dat. 11. =<olutia teoriilor cresterii economice >re#terea economic 0 proces "lobal ce e prim evoluia ascendent a unor mrimi economice a"re"ate, %n cadrul unui orizont de timp, la nivel naional sau internaional, cu e)ecte )avorabile %n planul vieii economice i sociale Teoriile explicative ale creterii economice # abordare sistematic a dinamicii vieii economice de ansamblu dateaz %nc din secolul al (CIII+lea, reprezentative )iind lucrrile economistului )rancez Francois Quesna!, acesta av%nd meritul de a )i elaborat o reprezentare coerent a )uncionrii economiei ca rezultat al interaciunii unor subsisteme cu roluri speci)ice, interconectate prin )lu uri reciproce de natur dubl= materiale i valorice. Arocesul de cretere a produsului naional nu este descris %n ,abloul economic al lui Fr. Quesna!, ,abloul re)lect un circut %n ec$ilibru caracteristic unei situaii de stat staionar. Quesna! a )undamentat conceptul macroeconomic de produs naional total i de )lu circular, a acordat importan studiului )ormrii i distribuirii e cedentului economic /produs net2, aspecte care vor in)luena %ntr+o mai mare sau mai mic msur analizele posterioare ale economitilor clasici= @dam :mit$, David Ricardo, ,$omas Robert Malt$us, :tuart Mill. :mit$, ca i Malt$us, consider raritatea terenurilor cultivate ca un )actor limitativ al creterii economice . n viziunea lor , creterea economic i distribuirea produsului naional %ntre clasele sociale se consider ca )iind rezultatul sporirii populaiei i a disponibilitii terenurilor a"ricole. :e ar"umenta c supra)aa de teren disponibil nu poate crete la in)init, iar populaia %n cretere epuizeaz %n primul r%nd pm%nturile de cea mai bun calitate, apoi pe cele de calitate mai slab. n consecin, datorit raritii pm%ntului i a productivitii mai sczut de pe terenurile mai puin )ertile, salariile pltite se vor reduce. @cest )apt va reduce partea din recolt corespunztoare )iecrui lucrtor p%n ce se va atin"e nivelul minim de subzisten, iar populia va %nceta s mi creasc, a6un"%ndu+se la o stare staionar a economiei.

@lt viziune pesimist privind )enomenul de cretere economic pe termen lun" este o)erit de modelul Ricardo i Mar . *i au subliniat importana acumulri de capital pentru creterea economic, pm%ntul pierz%ndu+i din importan ca )actor limitativ al creterii, locul acestuia )iind luat de ctre )actorul de producie munc, care este oarecum rar. H Modelul lui Ricardo i Mar susine c procesul de acumulare a capitalului i rezultatul su, creterea produciei, vor continua p%n c%nd pro)iturile vor atin"e un nivel determinat, iar peste acesta se diminueaz randamentele capitalului investit, bene)iciile conduc%nd economia spre un stadiu staionar. *conomitii neoclasici nu au abordat creterea economic %ntr+o manier dinamic, ci intr+una static. Aroblema lor central consta %n determinarea preurilor relative de ec$ilibru. n viziunea neoclasic, creterea economic, dac se produce, este o cretere ec$ilibrat %n care )actorii de producie sunt pe deplin utilizai. #rice dezc$ilibru se corecteaz %n mod automat datorit )le ibilitii preurilor i salariilor. <riza din -.3.+ -.&& a evideniat irealismul acestei teorii. Teoriile moderne ale creterii economice ,eoriile moderne ale creterii economice %i concentreaz atenia pe investiii ca variabil+c$eie ce "enereaz sporirea produciei. @lturi de investiii, condiiile te$nice 6oac un rol important %n procesul de producie. <u alte cuvinte, se a)irm c sporirea produciei obinute ca urmare a unei investiii depinde nu numai de mrimea acesteia, ci i de condiiile te$nice i te$nolo"ice %n care se deruleaz procesul productiv. @cest aspect poate )i e primat prin aa+numita relaie capitalIproducie= KIJ. n modelul 5e!nesist, investiiile i mobilul acestora G e)iciena mar"inal a capitalului G au un rol $otr%tor %n ce privete determinarea nivelului produciei i al )olosirii braelor de munc. Insu)iciena investiiilor este, dup Ke!nes, cauza depresiunii economice. Mrimea venitului naional depinde de volumul scontat al c$eltuielilor de consum i de volumul scontat al c$eltuielilor de investiii /JK<LI2. Aentru Ke!nes, economisirea "lobal nu depinde de rata dob%nzii, ci de nivelul venitului naional. Ae de alt parte, rata dob%nzii se reduce atunci c%nd sporete o)erta monetar, dar numai p%n la un anumit nivel, iar investiiile cresc odat cu scderea ratei dob%nzei . n limba6ul obinuit al economitilor, noiunea de cretere economic ptrunde %n prea6ma celui de+al doilea rzboi mondial c%nd R.F. 7arrod public 8@n *ssa! in Dinamic ,$eor!9, ce avea s dezlnuie o adevrat avalan de teorii i de modele ale creterii economice. 7arrod a introdus %n teoria creterii economice coe)icientul capitalului cu un coninut real, obiectiv, determinat ca raport %ntre capitalul %n )unciune i venitul unei perioade. :pre deosebire de modelul 5e!nesist, care era static, 7arrod i Domar elaboreaz un model dinamic de cretere economic, deoarece investiiile nete sunt considerate adaosuri la capital, iar acumularea capitalului este privit ca reproducie lr"it. n concepia lui 7arrod, o teorie a creterii economice trebuie s )ie o teorie a reproduciei lr"ite %n care se sc$imb c$iar 8condiiile )undamentale9, i anume= creterea populaiei, pro"resul te$nic i productivitatea muncii.

n modelul lui 7arrod coe)icientul capitalului este constant, iar rata acumulrii este e"al cu rata de cretere a populaiei. Deci, nevoia de capital /DKIK2 va crete %n acelai ritm cu creterea populaiei, adic DKIKKDnIn. 7arrod distin"e trei rate ale creteri economice, i anume= M N+ rata "arantatF Mn+ rata naturalFMt+ rata real. ,eoriile neoclasice de cretere economic sunt de inspiraie liberal i neoliberal. @semenea teorii sunt, %n "eneral, microeconomice, dar pot )i i macroeconomice. #per%nd cu teoria )actorilor de producie, modelele neoclasice e plic rezultatele productive %ndeosebi prin aportul a doi )actori= capitalul/K2 i munca/;2. *conomitii neoclasici ai creterii economice R.M. :oloN, ,.O. :man, E.*. Meade etc. presupun c )actorii productivi sunt substituibili. Aornind de aici, ei propun di)erite combinaii ale )actorilor productivi %n obinerea rezultatului )inal. Robert :oloN si alti economisti moderni au incercat sa masoare contributia )iecarui )actor la cresterea economica prin intermediul te$nicilor contabile ale surselor cresterii. :c$umpeter a dat o e plicatie a cresterii economice ce )ace compatibila le"ea celorlalte randamente descrescatoare si )aptele observate in realitate= valurile de descoperiri si inventii care se produc periodic provoaca cresteri neprevazute ale ratei bene)iciilor din capital si investitiiF ast)el se e tind noile cunostinte si se imita noile te$nolo"ii, bene)iciile incep sa se reduca si odata cu ele si rata de investitii pana ce un nou val de descoperiri aduce o noua )aza e pansiva. Dn numar mare de economisti moderni, din randul carora iese in evidenta :. Kuznets, economist care s+a dedicat cercetarii, adunand cule"and date istorice si estimand ma"nitudinea variabilelor economice de+a lun"ul unor perioade lun"i de timp in tarile occidentale. Rezultatele multor ani de e)ort se pot deduce di)erite )apte, caracteristici ale cresterii economiceale tarilor occidentale. :e evidentiaza urmatoarele )apte= Aopulatia a crescut intr+o )orma sustinuta. <apitalul a crescut mult mai repede ca populatia. Aroductia a crescut mult mai repede ca capitalul,:alariul real a crescut mult mai repede ca productivitatea, calculata ca productie obtinuta pe ora de munca.,Raportul investitieIproductie a ramas stabil.,Rata de crestere a productiei a ramas constanta pe termen lun" si mult superioara ratei de crestere a muncii, a capitalului si a resurselor productive. ,oate aceste )apte contrazic ansamblu de ipoteze al modelelor clasice. @stazi pare indiscutabil ca cresterea economica nu depinde doar de cresterea )actorilor de productie + cantitatea de pamant, munca si capitaluldisponibil + ci si imbunatatirile cunostintelor, te$nolo"iei si or"anizarii intreprinderilor. ?oua teorie a cre#terii Modelele de de tip :oloN, sau R<K, arat c acumulrile de acpital nu pot e plica prea bine creterea economic pe termen lun" i nici di)erenele dintre ri %n aceast privin. n plus nu+i tocmai clar variabila eficiena muncii @. De aceea sunt necesare

clari)icri suplimentare. Mai %ntPi %n le"tur cu acumularea cunotinelor. @poi o viziune mai lar" %n le"tur cu capitalul G capitalul uman. >apitalul uman. @st)el de modele au aprut datorit incapacitii teoriilor ba!ate pe acumulare de cunotine de a e plica di)erenele dintre ri %n ceea ce privete veniturile. Dei acumularea de capital uman de ctre un lucrtor implic %nvare, e ist o distincie conceptual clar dintre capitalul uman i cunaoterea %n sens abstract. <apitalul uman const %n abilitile, %ndemPnrile i cunotinele lucrtorilor particulari. @st)el, la )el ca i bunurile economice convenionale capitalul uman este e clusiv %n utilizare i are prorietatea de rivalitate. @ceste modele di)er de cele de tip :oloN deoarece presupun c sc$imbri moderate %n resurse %n ceea ce privete acumularea de capital )izic i uman pot produce sc$imbri importante %n outputIlucrtor. De aici i capacitatea lor de a e plica di)erenele privind nivelul veniturilor dintr ri. 1(. 9azele microeconomice ale macroeconomiei. n lit+ra tiini)ic savanii permanent cutau le"turile reciproce dintre analiza micro i macro. @ceste cutri pot )i divizate %n mai multe etape= 1. Iniial asupra e istenei acestei le"turi ne indic necesitatea evidenei )actorului timp %n comportamentul ec+ic al individului. <ercetrile %n domeniul dat au la baz lucrrile lui Irvin" Fis$er /cercetrile )unciei consumului2, Modeliani i Qrumber" le"ate de teoria ciclului vieii. <omentariile cu caracter 5e! a economitilor cu privire la )uncia veniturilor au contribuit la )aptul c %n analiza comportamentului ec+ic al indivizilor s+a lr"it orizontul temporal. @mbele teorii au aceeai baz de analiz teoretic a procesului consumurilor /I teorie insist asupra a"re"rii comportamentului ec+ic al individului, iar a II teorie asupra necesitii sc$imburilor ateptrilor pe ,; i ,:. (. ;a s) anilor B' %n teoria macro se simte necesitatea apariiei unui nou nivel a bazei micro.n acest perioad de timp macro %ncearc s dee o e plicaie mai ampl a nivelului in)laiei i oma6ului, care trebuia s se spri6ine pe cercetri minuioase a rolului banilor, a )ormrii preurilor i salariului %n practica ec+c. Micro tradiional %n acest conte t nu era %n stare s o)ere o baz teoretic adecvat. # trstur nou speci)ic cercetrilor %n acest perioad de timp devine importana problemei in)ormaiei. :e%ncep aceste cercetri cu publicaia lui :ti"ler %n -.B- despre economia in)ormaional. @lturi de un pro"ram %ntre" de cercetri %n domeniul dat des)urat %n acest perioad de timp, %n teoria ec+c apar noi teorii= teoriile stimulentelor #i contractelor. n micro aceste lucrri au in)luenat asupra cercetrilor ce au loc pe pia %ntre di)erii a"eni, de e = omerii se a)l %n cutarea locurilor de munc pe piaa muncii. ). n -.0' apare lucrarea colectiv sub redacia lui Felcs numit 9azele micro-ce a ocupa:iei #i teoriei in4la:ioniste. , %n care sunt unite %ntr+un tot %ntre" cercetrile care s+au acumulat p%n %n acest perioad de timp asupra problemei date. Rici o cercetare e pus %n acest carte nu a avut e)ect revoluionist i nu a e)ectuat o revoluie tiini)ic, %ns semni)icaia lucrrii date, const %n ceea c cercetrile asupra problemei date au )ost orientate ctre analiza dinamic a )uncionrii pieei muncii i mr)urilor. *c+ ia %n acest lucrare este o totalitate de insule %n care circul in)ormaie preioas i pe toate pieele domin concurena imper)ect unde a"enii ec+ci %i vor )ace nite ateptri privitor la salariu, venituri. :pre deosebire de savani care %n centru ateniei puneau problemele asimetriei in)ormaiei, economistul <laNer, a ales alt cale de cercetare a

procesului sc$imbului %n condiiile preurilor dezec$ilibrate. @ceste cercetri se bazau pe teoria dezec$ilibrului i drept rezultat a lor a )ost o revizuire ad%nc a comportamentului a"enilor la micro+nivel. @cest )apt la r%ndul su d posibilitatea de a dezvolta o teorie lo"ic i strict a cererii e)ective. n lucrrile sale <laNer a)irm c teoria dezec$ilibrului, constituie limba6ul natural a teoriei 5e!. Dup prerea lui reprezentanii 5e! dominant /sinteza neoclasic2 au )cut o eroare %n cercetrile sale c%nd %n calitate de a iom de baz au ales limba6ul dezec$ilibrului. <oncluzie= cutarea bazelor micro a macro au adus pe savani la iniierea di)eritor pro"rame de cercetare, %ns deosebirele %ntre aceste pro"rame i conluziiile ce rezultau din cercetri nu %ntotdeauna erau eseniale. 1). Ideile noilor clasici In anii B'+0' sec. 3' au aparut un sir de lucrari economistului Robert ;ucas, in centrul atentiei carora se plasa idea cu privire la modelarea )enomenelor economice, luind in consideratie in)luenta asupra lor a asteptarilor rationale a indivizilor. In baza acestor lucrari apare scoala noua, initial sub denumirea Sasteptari rationale9, redenumita apoi in Sscoala noilor clasici9. ,rasatura distinctive a scolii date este pastrarea consecutivitatii in cerc.teoretice, incepind de la aparitia liberalismului economic pina in present. Idea centrala a conceptiilor noilor clasici consta in aceea ca macroeconomia tb sa+si urmeze calea pe care si+a ales+o pina la momentul cind Ke!nes a orientat+o pe alt drum. ,ras.speci)ica a scolii este utilizarea notiunii asteptarilor rationale, propusa de Eo$n Mun in -.B-. reprezentantii scoliii e tend ipoteza cu privire la comp. rational asupra )ormarii asteptarilor, presupunind ca )iecare a"ent utilizeaza in)ormatia de care dispune cit mai e))icient.ideea utilizarii ast.rat. in rez.di) probleme era luata in considerare des in perioada anilor B'/teoria 6ocurilor dinamice2. @nume R.lucas a plasat ipoteza data in centrul analizai macroeconomice.ipoteza a orientat atentia cercetarilor asupra acelor momente speci)ice ale comp. a"entilor ce se re)era la timpul viitor. ;ucas in lucrarile sale a )inisat pro"ramul de cercetare lui M.)ridman, insa trasatura speci)ica a cercetarii lui lucas este ca el a reusit sa ar"umenteze la un nivel t$eoretic mai inalt necesitatea neamestecului statului in re"lementarea con6uncturii pietei. Roua macroeconomie clasica s+a con)runtat cu multe probleme. # varianta ri"ida a teoriei date a )ost prezentata in articolul lui lucas -.0&. materialul prezentat se bazeaza pe notiunea "enerala in conditiile ast.rationale care se determina ca totalitatea planurilor a"entilor ce se realizeaza in modul automat. In acest articole el arata cum pot )i calculate ast.rat. )olosind )ormula liniara de rasp. @ semnalului. @ici apare si <urba o)ertei lui lucas, cr ne re)lecta dependenta volumului productiei de modi)icarile neasteptate a pretului.alta versiune de popularizare a teoriei si de a arata ine)icienta mecanismului pietei monetar! au )ost prezentate de :ar"ent si Ooles prin publicarea articolului, in cr autorii s+au dezis de )ormularea notiunii asimetriei in)ormatiei si au demonstrate nee)icienta politicii monetar+creditare. In rezultat in anii 1' teoria monetara a ciclurilor ecce ).repede a )ost inlocuita prin teoria ciclurilor de a)aceri. <oncluzie+ Iddea centrala a scolii noilor clasici a ramas crearea unei teoriii ec$ilibrate a oscilatiilot economice, cr se bazeaza pe analiza comportamentului economic al a"entilor care se subordoneaza ipotezei ast.rationale 1". Pro/lemele macroeconomice in <iziunea noilor keynesisti

Dupa al doilea razboi mond. @ aparut un sir de economisti/ tobin, solom, Modiliamni, :amuelson+:D@2, care nu au )ost deacord cu principalele postulate ale noilor clasici si in teoriile sale pt asi ar"umenta ipotezele sale se )oloseau de vec$ea sinteza neoclasica. @lti autori au incercat sa distru"a monopolul noilor clasici in domeniul cautarii bazelor microecce ale macroeconomiei. In anii B', tinind cont de lucrarile lui <loNer in domeniul teoriei dezec$ilibrului, adeptii conceptiei 5e!nesiste au inaintat model macroecc simplu, in centrul caruia se plasa ipoteza= evidenta stricta a inelasticitatii preturilor si cercetarea ec$ilibrului temporar cr apar in cond. Dnor preturi )i ate. @cest model a dat posibilitatea de a )ormula cea mai mare parte a ideilor 5e!nesiste si de a crea un sir de politici ecce necesare pt realizarea lor in practica economiilor nationale. <urind, idea data a intilnit un sir de reprosuri din partea teoreticienilor pt )aptul ca la baza microecca a analizei macroecce nu s+a propus nici o teorie pt determinarea preturilor/ parado +teoria se dezvolta, dar )undamentele nu erau sub )orma teoriei concrete la determinarea preturilor )i e2. In rezultta. *conomistii s+au "rupat in 3 parti= autorii an"lo+sa oni au ne"at modelul dat, autorii )rancezi+au prelun"it sa+l )oloseasca in cercetarile sale. In locul modelului dat s+a propus in calitate de )undament al macroeconomiei G modelul concurentei imper)ecte, unde preturile si salariile sunt determinate concret de a"entii economici, de intreprinderi sau sindicate, cr detin puterea de monopol. Ideea data sin"ura de la sine nu este in stare san e creeze acel )undament pe baza caruia putem )ace revizia teoriei 5e!nesiste. Insa multe previziuni a lui Ke!nes pot )i e plicate )olosind ipoteza data. Din totalitatea previziunilor lui Ke!nes, in baza ipotezei modelului concurentei imper)ecte putem analiza )enomenele care au loc pe piata muncii si piata )inanciara tinind cont de caracterul imper)ect al acestei piete. @nume asupra acestui moment indicau acei economisti cr erau contrasintezei neoclasice. *i trateaza idea ca dezvoltarea teoriei in)ormatiei imper)ecte si a motivelor economice ne da posibilitatea de a actualize ideile 5e!nesiste si de a "asi noi le"aturi intre noi teorii micro si macroecce. De e emplu, cercetarile pe piata muncii intotdeauna sunt le"ate de necesitatea de a e plica inelasticitatea soma6ului cr apare pe piata muncii. Arima e plicatie a )ost data in -.0? in lucrarea lui @zariadis, cr a e plicat )enomenele date prin e istenta unui contract implicit de asi"urare intre posesorul )ortei de munca si intreprinzator. * plicatia data a disparut repede de pe scena teor.macroecce, pt ca tipul dat de contract este le"at de or"anizarea e)icienta a pietei sin u ne poate e plica )enomenul de soma6. 1!. =<olu:ia #colii econometrice.
$alculul diferenGial a fost elaborat n secolul al ->11-lea de c"tre doi matematicieni% 5e6ton n An!lia Hi (eibnitz n Iermania. 'l a fost probabil cel mai important instrument la nceputurile aplic"rii matematicii n economie. DeHi o mulGime de oameni au nceput s" aplice tehnicile matematice nainte de JrevoluGia mar!inalist"J, precum (lo4d, =ernoulli, Depuit, von ?hunen Hi alGii, ele nu au fost nsuHite pKn" la ordin de detaliu deoarece ele adesea nu puteau fi lizibile datorit" lipsei de nGele!ere a metodelor folosite de ei. Fondatorul Hcolii mar!inaliste en!leze, Lilliam Stanle4 Mevons se !Kndea nc" din ;:B+ la posibilitatea utiliz"rii funcGiilor matematice n economie. 'l a scris Hi un articol cu acest subiect care a fost citit n ;:B9 la una din HedinGele AsociaGiei oamenilor de HtiinG" britanici, dar nu a stKrnit. Mai tKrziu, n ;:0;, Mevons public" lucrarea J?eoria economiei politiceJ. ?eoria sa a fost prima expunere principiilor economice folosind termeni familiari din al!ebr" precum Hi dia!rame. M.M. #e4nes a considerat abord"rile lui Mevons net superioare celor ale lui A. Marshall. 'l scria% JMevons cizela din piatr", unde Marshall mpletea din lKn"J. Spre deosebire de Marshall,

Mevons avea unele ndoieli cu privire la valabilitatea metodelor matematice. 'l a ncercat s" dep"Heasc" obiecGia !eneral" referitoare la utilizarea matematicii n economie. Aceasta, spre deosebire de HtiinGele exacte, nu conGine date precise. Mevons a evidenGiat acest lucru chiar n astronomie. 8erseverenGa lui Mevons de a introduce matematica n economie ) n special calculul diferenGial. i-a atras invidia n lumea academic". Alfred Marshall, care n ;:0; aparGinea tinerei !eneraGii de economiHti, s-a !Kndit c" teoria lui Mevons ar putea fi mbun"t"Git" dac" s-ar omite tehnicile matematice reGinKnd n schimb dia!ramele. ?otuHi, el a preferat !raficele deoarece utilizarea acestora nu cere cunoHtiinGe speciale Hi de cele mai multe ori ele exprim" condiGiile sau fenomenele din viaGa economic" mult mai bine decKt simbolurile matematice. Aplicarea matematicii n economie a pro!resat mult dup" Mevons, prin publicarea lucr"rilor lui Lalras )J'lements - ;:0;J., 'd!e6orth )JMathematical 8sh4chics - ;::;J., Fisher )JMathematical 1nvesti!ations - ;:<9J. Hi 8areto )articolele sale din prima decad" a secolului --.. 8e aceste fundamente s-a construit aparatul familiar nou al teoriei neoclasice moderne cum ar fi spre exemplu curbele de indiferenG" Hi isocoantele. Dn moment important %n constituirea i dezvoltarea *<#R#M*,RI*I ca disciplin economic de )rontier, aprut %n domeniile de inter)eren ale teoriei economice, statisticii i matematicii, se consider anul -.&' /3. decembrie2, cPnd s+a %n)iinat la <leveland :ocietatea de *conometrie /*conometric :ociet!2, avPndu+i ca iniiatori pe= Irvin" Fisc$er + preedinte, ;. C. Qort5ieNicz, R. Frisc$, 7. 7otellin", ;. :c$umpeter, R. Oiener i alii. Dn rol deosebit %n dezvoltarea i popularizarea econometriei -+a avut revista acestei societi, 8*conometricaT, care apare trimestrial, %ncepPnd din ianuarie -.&&. *timolo"ic, termenul de econometrie provine din cuvintele "receti= ei5onomia /economie2 i metren /msur2. *l a )ost introdus /-.3B2 de ctre Ra"nar Frisc$, economist i statistician norve"ian, prin analo"ie cu termenul 8biometrieT, )olosit de Fr. Malton i K. Aearson la s)Pritul secolului (I(, care desemna cercetrile biolo"ice ce utilizau metodele statisticii matematice. 'conometria este acea ramur" a economiei n care ipotezele apar sub forma expresiilor matematice, iar seriile de date sunt colectate empiric Hi apoi supuse testelor statistice. Ena din principalele preocup"ri ale neoclasicismului modern const" n constituirea de modele econometrice la nivel micro Hi macroeconomic. $u toat" adversitatea dintre cele dou" lumi )a economiei Hi matematicii., ncepKnd cu anii ",+ se observ" o tendinG" de creHtere a preocup"rilor pentru economia matematic". 2n calitatea sa de preHedente a AsociaGiei 'conomiHtilor Americani, L. (eontief acuza n ;<0+ economiHtii care erau preocupaGi mai mult de matematica formal" decKt n economie, chiar dac" aceHtia motivau c"-i ajut" n observarea Hi investi!area realit"Gii. $am n acelaHi timp I.D.5. Lars6ic@ ntr-un memoriu adresat secGiei economice a Academiei Re!ale =ritanice recunoaHte c" specialiHtii n econometrie aveau o forG" puternic" pentru a aduce teoria economic" n strKns" le!"tur" cu realitatea. Aporturi importtante aufost aduse Hi de Ncoala Austriac". Acestea se concentrau pe dou" importante coordonate. 2n primul rKnd, Scoala de la >iena vorbea despre unele lucruri pe care le recunoaHtem ca provenind de la ortodoxismul economic Hi ntr-adev"r ele au fost primite cu ironie. 2n al doilea rKnd, austriecii nu erau de acord cu posibilitatea ca, prin continuarea eforturilor de a mbun"t"Gi Hi de a-Hi rafina tehnicile, economiHtii matematicieni Hi econometricenii s" fie eventual JcKHti!"tori direcGiJ. 'i doreau mai de!rab", din diferite motive, s" vad" aceast" abordare !reHit orientat". En precursor romKn al econometriei este Manoilescu care era preocupat de construirea unor funcGii Hi ecuaGii econometrice prin care se urm"rea reconstituirea unor procese Hi structuri reale. 2n mai multe domenii de cercetare ale economiei matematice prioritatea i aparGine incontestabil altui precursor romKn 5.Ieor!escu-Roe!en deHi nu ntotdeauna i-a fost recunoscut". Dezvoltarea rapid a econometriei a "enerat )ormularea mai multor de)iniii cu privire la domeniul acestei discipline economice. ,otui, marea ma6oritate a acestora poate )i %ncadrat %n urmtoarele trei "rupe=+de)iniia istoricF +de)iniia restrictivF +de)iniia e tins. a2 @e4ini:ia istoric a econometriei a )ost )ormulat de R. Frisc$ %n primul numr al revistei8*conometricaT, %n ianuarie -.&&= 8e periena a artat c )iecare din urmtoarele trei puncte de vedere, al statisticii, al teoriei economice i al matematicii, este o condiie necesar, dar nu i su)icient, pentru o %nele"ere e)ectiv a realitilor cantitative din economia modernF uni)icarea lor este aceea care asi"ur e)iciena. Econometria este tocmai aceast unificare ". <on)orm acestei de)iniii,

susintorii ei consider c prin econometrie se %nele"e studierea )enomenelor economice pe baza datelor statistice cu a6utorul modelelor matematicii. b2 @e4ini:ia restricti<-nu e ist econometrie dac investi"area )enomenelor economice nu se )ace cu a6utorul modelelor aleatoare /stoc$astice2. :usintorii acestei de)iniii, ;. R. Klein, *. Malinvaud, M. Rottier, includ %n domeniul econometriei numai cercetrile economice care utilizeaz metodele induciei statistice + teoria estimaiei, veri)icarea ipotezelor statistice + la veri)icarea relaiilor cantitative )ormulate %n teoria economic cu privire la )enomenele sau procesele economice cercetate. c2 @e4ini:ia eAtins a econometriei% promovat de economitii din rile an"lo+sa one, ine seama de puternica dezvoltare, aprut dup -.>', a metodelor cercetrii operaionale= teoria optimului, teoria stocurilor, teoria "ra)elor, teoria deciziilor, teoria6ocurilor, etc. Prin econometrie, n sensul larg al termenului, se %nele"e econometria, de)init %n mod restrictiv, adic, include domeniile

menionate atunci cnd ea este neleas n sens restrictiv, la care se adaug metodele cercetrii operaionale.
In ara noastr, atPt %n literatura de specialitate, dei rareori se )ac precizri e prese, cPt i prin structura planurilor de %nvmPnt de la facultile economice, econometria este conceput i aplicat ca metod general de investigare cantitativ a fenomenelor i proceselor economice -adic, %n accepiunea lar" a termenului. De asemenea, %n studiile mult mai recente, se insist asupra )aptului c studiul seriilor de timp privind evoluia )enomenelor economice nu poate )i independent de teoria economic. :e au %n vedere, %n acest sens, nu atPt determinarea i e tra"erea econometrica a tendinei, cPt i aspectele le"ate de e)ectul %ntPrziat %n timp, propa"area impulsului unor variabile e o"ene asupra variabilei pro"nozate, natura oscilaiilor de di)erite )recvene etc. @cestea sunt motivele care au determinat ca modelele dinamice + bazate pe analiza evoluiei %n timp a )enomenelor economice + s+i "seasc locul %n arsenalul modelelor econometrice prezentate %n acest curs. In momentul actual, impulsionat puternic de revoluia te$nico+tiini)ic + cu realizri de vPr) %n domeniul calculatoarelor electronice + econometria a devenit un instrument metodolo"ic de baz, indispensabil teoriei i practicii economice pentru investi"area ri"uroas a )enomenelor i proceselor economice. Arintre precursorii econometriei moderne pot )i citai= F. Quesna!, O. Aett!, Mre"or! Kin", @. <ournot, ;eon Oalras, *. *n"el, @. Mars$all, R. @. Fis$er, K. Aearson i alii. In perioada contemporan, contribuii importante la dezvoltarea econometriei au )ost aduse de=-. %n domeniul analizei economice a cererii= M. Friedman, ,. 7aavelmo, R. Stone, 7. Oald, .a.F 3. %n domeniul )unciilor de producie= <. O. <obb, A. 7. Dou"las, . !. "rro#, M. ,intnerF &. %n domeniul modelelor macroeconomice= @. :. Moldber"er, #. #nicescu, ;. C. Kantarevici, $. R. lein, E. %in&ergen, 7. ,$eilF ?.%n domeniul metodelor de analiz a datelor sau al econometriei 8)r modeleT= ,. O. @nderson, E. A. Qenzecri, 7. 7otellin", R. @. Fis$er i alii.

1 . caile de realizare ale unei sinteze in macroeconomie in istoria evolutiei macroece putem deosebi anumite perioade care se caract. Arin aparitia unor idei si concepte ce tin de analiza macroecca= -. periaoda pre5e!nesista/prima 6um sec -0 -B>? sc. Fiziocrata+pina la inc sec 3'2.ideile si conceptele lui )rancois 5!ne, David Ricardo, carl mar . 3. perioada 5e!nesista/ anii &' sec3'2 I.norve"ianul Rabnar Fris, in anii &' sec 3' devine autorul notiunii econometria, or"anizatorul si )ondatorul societatii econometrice si a revistei econometria. Fris$ evidentiaza analiza micro si macro, determina pro"ramul de studio a disciplinilor macroecce, propune si utilizeaza metodele analizei macroecce a oscilatiilor ecce in baza carora a construit un model teoretic. II.#landezul Ean ,imber"$en pina anul -.&./&0+&12 a contruit primul model macroeconomic aplicativ pt tara lui. In -.&. a construit alt model

III.:coala 5e!nisista si Ke!nes/&'+?B anii2. :coala le!n cu modelele ale amestecului statului in economia nationala. &.post5e!nesismul/$arl Roberson2 cu ne"area ideei e)ectuarii unei sinteze a sc .clasice cu sc. Ke!nesista. ?. perioada realizarii sintezei intre ideile 5e!nesiste si clasice/anii ?'+pina present2 Inceputul acestei sinteze a )ost pus de cartre Eo$n 7i /-.&02 prin publicarea lecrarii Mister Ke!nes si clasicii S, unde propune modelul I:+;M. In modelul lui 7i se introduce modelul e istentei mobilitatii preturilor, apoi se introduce modelul inelasticitatea priturilor si a salariilorKcon)runtarea ideilor 5e!nesite cu cele ale clasicilor. Modelul Ke!nesian atribuie teoriei clasice o noua )orma operationala care ii lipsea si anume se imbo"ateste insusi nucleul teoriei clasice/e . Introducerea pre)erintei spre lic$iditati, 2ceea ce presupune evidenta si analiza relatiilor provocate de cererea monetara, relatii cr au )ost assimilate )oarte bine de teoria clasica.tendinta de realizare a sintezei intre t.clasice si 5e!nesiste se intareste prin aparitia articolului lui Aatin5in/-.>B+-.B>2 SQanii, procentul si preturile9. *l a contribuit la sinteza prin )aptul ca ia in consideratie prezenta pietii $irtiilor de valori. 7ics in lucrarea SCaloarea si capital9 -.&. a accentuat importanta le"ii lui Oallras, cr uneste toate pietele intrun tot intre".patin5in in lucrarea sa re)lecta contradictiile dintre Ke!nes si clasici, anume problema elasticitatii salariului nominal. Inelasticitatea salariului nominal nu intotreauna dupa parerea lui putea san e e plice aparitia soma6ului pe piata muncii.se analiza problema= daca acomodarile spontane ale nivelului salariului sunt destul de e)iciente pt a reusi rapid sa inlature dezec$ilibrul pe piata muncii.pt a "asi raspuns la problema data el propune analiza dezec$ilibrului/t.5e!nesiste2. :pre anii B' in politica domina politici macroecce 5e!nesiane, insa in practica ecca creste mereu in)latia, ceea ce a dus la critica 5e!nisismului din partea monetaristilor in persoana lui Milton Fridman. In -.>B+articolul teoria cantitativa a banilor. In -.B& critica teoriei 5e!n. :e realizeaza in lucrarea )undamentala cu privire la analiza retrospective a istoriei :D@UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUU In rezultat acestei critici s+a dezvoltat discutie contradictorie intre )ridman si Eames ,obin/liderul 5e!nisismului @merican2.aceste discutii au dus la aparitia noii sinteze intre Ke!nes si clasici. Dupa Aatin5in, aceasta sinteza tb sa aiba c$aracter d!namic, pt ca= + sa se poata realize analiza procesului de acomodare a salariului in timp, sa putem e plica in)latia ca )actor cr avanseaza permanent in timp parallel cu avansarea soma6ului. @portul de baza a lui Fridman consta in aceea ca el a atribuit asteptarile in)lationiste in cadrul acestui process d!namic. Factorul decisivdescoperit in lucrarile lui )ridman si $ellsKin)luenta asteptarilor in)lationiste asupra salariului nominal. In evolutia doctrinei 5e!nesiste si a acelor discutii in 6urul ei s+a )ormat noul tip al sintezei neoclasice

+modelul standard macroeconomic in porezent se construieste in baza modelului I:+ ;M, curbele lui A$illips si cenceptul asteptarilor adaptive/deduse de Ka!"an in -1B>2 +la nucleul modelului dat poate )i ane at modelul Mundell GFlemin", cr completeaza astectul static al acestui model, luind in consideratie sc$imbul international de mar)uri si capital. Mai simplu, modelul standard poate )i analizat in )elul urmator +ca un model 5e!nesist in per.scurta de timp +ca un model monetarisi in perioada lun"a de timp. 1B. =<olutia conceptiei a<antajelor comparate <onceptul de baza cr ne e plica )enomenele cr au loc in economia mondiala constituie conceptual avanta6ului comparat, care a trecut in evolutia saprin citeva etape= 1. teoria pura a comertului e terior )ormulate de David Ricardo,cr initial se baza pe 3 postulatec sec -1= a. avanta6 absolute+cr apare din cauza e istentei di)erentei in cantitateaa de munca, consumata pt producerea unui bun in di)erite tari, b. avanta6ul comparat, care apare datorita nivelului di)erit de dezvoltare ecca a tarii (. :ec 3' anii 3'+&' Aincipiul @vanta6ului comparat s+a trans)ormat in conceptual Se cesul relative a unui )actor de productie9 sau modelui 7e5s$er+Oollen ,eorema lui 7+O este mai pre)erata de economisti pt ca spre deosebire de conceptual lui Ricardo, in baza ei s+au relizat urmatoarele momente + s+a e plicat specializarea internationala a tarilor in baza analizei di)erentierii in productivitatea muncii di)eritor state + savantii suedezi in modelul sau operau cu 3 )actori de productie 5 si l. atribuind modelului un c$aracter universal/Ricardo utilize doar ;2 + teoria lui 7+O in analiza cuprinde un cerc mai mare de probleme, ca= analiza diviziunii muncii nu numai intre tarile industrial dezvoltate, dar si tarile in curs de dezvoltare pe de alta parte + conceptual lui 7+* se prezinta intr+o )orma de teorie ec$ilibrata de tip Oallras/teoria ec$ilibrului "eneral2 din cr cauza aceasta teorie relative usor putea )i inscrisa in sc$ema "enerala a doctrinei neoclasice in concluzie putem mentiona ca teoria lui 7O a permis o raspindire lar"a in a doua 6um a sec 3'. ). in -.>&, Aaul :amuellson a incercat sa realizeze prima incercare a teoriei lui 7O, la baza modi)icarilor acestei teorii, :amuelson a inaintat teorela cu privire la e"alizarea preturilor la )actorii de productie= specializarea tarii @, bo"ate in capital 5 in producerea bunului cu consum mare de 5, va duce la cresterea cererii si a preturilor la 5, iar specializarea tarii Q, bo"ate in resursele de munca l in productia ca duce la cresterea cererii si preturilor pentru )actorul l. in rezultat in urma cresterii preturilor la )actorul de productie relative mai ie)tin/in tara @ la munca, in tara Q la capital2 va duce la nivelarea structurii preturilor relative pt munca si capital in ambele tari. De aici rezulta o concluzie practica importanta pt tari=

necesitatea de a lic$ida orice obstacol in )ata comertului e terior/politica comerului liber2va duce la disparitia rupturiiIdecala6ului in economie a tarilor bo"ate si sarace la repartitia resurselor la nivelul mondial la ma imizarea veniturilor nationale a partenerilor la comertul mondial ,otodata, teoria occidentala recunoaste necesitatea realizarii protectionismului minimum in 3 cazuri= +pt perioada aparitiei si statornicie in ramura tinara + UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUU de a nu pierde se"mental pietei in cazul cind de vor micsora pretuirle la bunurile de import. @ceste doua cazuri se analizeaza ca niste anomalii in dezv.comertului e terior, deoarece dauneaza bunastarii "enerale a tarilor din comunitatea mondiala. ". @paritia unei noi doctrine in baza teoriei lui 7O+:amuelson SInterdependenta natiunilor9. *senta= daca le"atura intre state se dezvolta dupa principiile teoriei lui 7O: atunci economia mond.se trand)orma automat intrun comple industrial unic. ,oate natiunile intra in el cu drepturi e"ale si pro)ita de rezultate e"ale. <$iar daca initial e ista decala6ul in nivel de dezvoltare ecca a unor tari , aceasta nu poate )i )actor pt discriminarea partenerului slab. Din contra, cisti"a tarile slab dezvoltate a"rar orientate, deoarece actioneaza le"ea )ertilitatii descrescinde a solului, in rezultatul careia se miscoreaza cantitatea de productie a"ricola, cr poate )i sc$imbata pe mar)urile industriale.rezulta ca avanta6ele comparate stimuleaza dezvoltarea rapida a tarilor a"rare. Industrializarea tarilor a"rare prin importul te$nolo"iilor cu ponderea mare a capitalului va duce la cresterea soma6ului si miscorarea calitatii bunurilor produse. P.&. Cnde e cu al/astru sau nu am auzit /ine ce a dictat% sau nu am reusit sa scriu pina la capat 4raza% te ro3 sa re<izuiesti momentele celea
1'8Ciclul de via9 al produselor :i comer9ul interna9ional sau teoria lui ;.<ernon
Raymond Vernome este cel care a explicat comerGul internaGional cu produse manufacturate prin prisma ciclului de viaG" al produselor.2n evoluGia sa, orice produs cunoaHte patru faze% apariGia, creHterea, maturitatea Hi declinul. Faza de apariie nu influenGeaz" comerGul internaGional% noile produse apar deoarece r"spund unei nevoi existente pe respectiva piaG", fiind fabricate Hi consumate n Gara de ori!ine a inovaGieii. 8roducGia naGional" este n funcGie de cererea intern", sin!ura reprezentativ" n a exprima n a doua faz a ciclului, de cretere, apar Hi se multiplic" exporturile G"rii inovatoare spre G"ri partenere dezvoltate. n aceast" perioad", produc"torul va c"uta s"-Hi extind" piaGa, iar acest lucru se va realiza, n special, spre alte G"ri dezvoltate, n care consumatorii dispun de venituri care s" le permit" achiziGionarea produsului. Firma novatoare ncearc" s"-Hi prelun!easc" monopolul temporar, fiind prima care exploreaz" pieGele str"ine& iar se!mentul s"u de piaG" este permanent atacat. n cursul celei de-a doua faze, balanGa comercial" a G"rii inovatoare, n raport cu noul produs, devine excedentar", maturitate i declin, fluxurile comerciale se inverseaz". Oara inovatoare devine importatoare, iar G"rile imitatoare devin exportatoare. Aceast" r"sturnare este rezultatul urm"toarelor circumstanGe% produsul s-a banalizat, firma inovatoare Pl abandoneaz" treptat Hi se consacr" noilor produse& piaGa naGional" devine saturat" Hi cererea rezidual" este satisf"cut" prin importuri& n acelaHi timp, apare cererea pentru produse de nou" !eneraGie& produsele banalizate devin intensive n munc" puGin calificat",

costurile de producGie devin esenGiale pe o piaG" pe care concurenGa este extrem de puternic". ?reptat, n special n faza de declin, fabricarea produsului se delocalizeaz" spre G"ri n curs de dezvoltare care r"spund cerinGelor le!ate de cost. Deoria Eciclului de <ia:a a produsuluiE a )ost )ormulat de R.Cernon %n lucrarea ..Investiiile internaionale i comerul internaional %n ciclul de via al produsuluiT /-.BB2. Durata i dimensiunea avanta6ului relativ, privit in mod dinamic, depind de etapele pe care le parcur"e un produs %n decursul prezenei Iui pe pia, %ncep%nd cu inovarea, respectiv di)erenierea produselor la scar naional, continu%nd cu monopolul rii respective %n perioada lansrii produsului pe piaa mondial, cu aprarea acestui monopol %n )aza de maturizare a produsului prin msuri de prote6are a avanta6elor cVti"ate i s)irind cu depirea monopolului rii e portatoare i abandonarea msurilor de aprare prin prote6area produciei naionale, atunci c%nd produsul respectiv a a6uns s )ie standardizat la scara internaional, s )ie produs mai ie)tin de concurenii care l+au asimilat i deci s )ie importat %n condiii mai avanta6oase decVt cele din ara care l+a lansat

19. Deoriile contemporane cu pri<ire la rela:iile <alutare. n lumea contemporan relaiile din s)era comerului internaional sunt dinamice i comple e. Relatiile )inanciare internationale se des)asoara in cadrul anumitor piete )inanciar internationale in interiorul carora se intersecteaza cererea si o)erta de bani din partea participantilor la sc$imburile economice internationale. Relatiile valutare internationale se bazeaza pe o serie de monede nationale convertibile, precum si pe unele monede internationale cele de baza )iind dolarul :D@ si euro. ;a relaiile dintre cursul valutar i )actorii care %l in)luieneaz sunt unele metode )olosite in practica interanionala= teoria ratei dobinzii con)orm careia o tar cu o rat intern a dobinzii m mare decit in e terior atra"e capitaluri, ceea ce are ca e)ect aprecierea monedei nationale. # alt teorie "enerala este teoria puterii de cumparare care isi bazeaz a)irmaiile pe evoluia contului current al Qalanei de plti. n baza acestei teorii a aprut %n practica Modelul Flemin" in descrierea acestui model sunt utilizai cursul valutar nominal i cursul valutar real. Arimul este curs. Calut. De zi cu zi . @l doilea este un curs teoretic i masoar preturile a dou ri. Modelul evolutiv+ evoluia cursului valutar al valutei rii i modele econometrice de pro"noz a cursurilor. (*. >onceptia cresterii economice si eAperienta realizarii ei in tarile din lumea a treia <onceptul de crestere economic este unul dintre cele mai des utilizate i cu cele mai lar"i conotaii. @similat un timp indelun"at cu dezvoltarea economic a cptat in ultimele decenii un coninut mult mai lar". In evoluia sa, dezvoltarea economic, din punct de vedere al conceptului, a parcurs mai multe etape ' de la asimilarea acesteia conceptului de cretere economic, la de)inirea dezvoltrii economice drept un concept comple , ce are in centru su omul, cu nevoile i aspiraiile sale. >re#terea economic, reprezint capacitatea unei economii de a 3enera #i a men:ine o cre#tere a produsului su 3lo/al (P.I.9. sau P.?.9.'. <onceptul de cretere economic a dominat perioada de dup al doilea rzboi mondial, )iind susinut i de obiectivele pe care Raiunile Dnite le+ au stipulat in Arimul Deceniu al Dezvoltrii. Arincipalii indicatori economici prin care era evaluat nivelul de dezvoltare al unei ri erau A.R.Q.Iloc. sau venitulIloc., menii a evidenia capacitatea unei ri de a inre"istra o cretere a produsului su "lobal mai rapid decat creterea populaiei. Rata de cre#tere economic e prim, in esen, modi4icarea% in decursul unei perioade de timp% a P.?.9.Floc (P.I.9.Floc.'% in pre:uri constante .

Ritmurile de cretere economic variaz de la ar la ar i de la o perioad la alta. In "eneral, ritmurile sunt pozitive, dar sunt i ri care inre"istreaz ritmuri ne"ative ale creterii economice, adic AIQ+ul scade in perioada curent comparativ cu cea de baz. *ste cazul unor ri care se con)runt cu crize economice, dar i a multor ri, indi)erent de "rupul cruia ii aparin, in perioadele de recesiune economic /<oreea de :ud, ,$ailanda i celelalte ri din @sia de :+* au inre"istrat valori ne"ative ale creterii economice in perioada i dup criza asiatic, rile )oste comuniste, in totalitate, in primii ani ai tranziiei economice etc.2. Ritmurile de cretere economic au valori cuprinse, de re"ul, intre ' i -'W, cel mai des intalnite )iind valorile de pan la >W. Ritmurile de peste >W sunt apreciate a evidenia o cretere economic ridicat, )iind cazuri mai rar intalnite in perioada actual /situaia unor economii )oarte dinamice, cum ar )i ri din @sia de :+*G <$ina, Cietnam G 0+1W, dar i Romania, care a inre"istrat in 3''? un ritm de >,>W, )iind considerat cea mai dinamic dintre economiile din )osta *urop comunist2. In "eneral, rile in dezvoltare au ritmuri de cretere mai ridicate decat cele dezvoltate, lucru e plicabil prin 8rezervele9 de cretere mai mari pe care le are acest "rup de ri. (1. Principalele concepte economice ale tarilor in curs de dez<oltare: economia peri4erica% dez<oltarea dependent% sprijinul pe 4or:ele proprii% noua ordine economica interna:ional Xri subdezvoltate sau in dezvoltare, 8economia peri4ericT, reprezint noiuni ce incearc s cuprind mai puine cuvinte un decala6 imens intre lumi di)erite. :ubdezvoltarea reprezint o situaie economic in care persist niveluri sczute ale standardului de via, srcia absolut, rate de cretere economic sczute, un nivel redus al consumului, rate inalte ale mortalitii i natalitii, dependen:a de eAterior, posibiliti reduse de satis)acere a nevoilor oamenilor. =I re)lect dezec$ilibre intre di)eritele sectoare economice, dependen )inanciar, te$nolo"ic i cultural )a de e terior. Rivelul )oarte sczut al venitului pe locuitor, procentul )oarte sczut de an"a6are a )orei de munc in industria prelucrtoare, productivitatea )oarte sczut in toate sectoarele, inclusiv in a"ricultur, e portul orientat in cea mai mare msur pe produse primare. ;ic$idarea rmanerii in urm, dezvoltarea economico+social independent vor )i, in primul rand, rezultatul e4ortului propriu, ma imizrii mi6loacelor materiale, )inanciare i umane proprii. In lipsa unui capital privat auto$ton important, tendina de a )onda strate"ia economic pe activitatea crescand a statului este o caracteristic "eneral a rilor in dezvoltare. # strate"ie de dezvoltare trebuie s se bazeze pe propria eAperien:, pe adaptarea e perienei "enerale la condiiile concrete, particulare, ale )iecrei ri. @ceste modele proprii permit in)ptuirea unor obiective prioritare, cum ar )i= )ormarea cadrelor naionale i )olosirea 6udicioas a )orei de muncF crearea unui nucleu industrial propriu, su)icient de diversi)icat, capabil s satis)ac nevoia crescand de bunuri de ec$ipamentF promovarea e porturilor de produse prelucrate. In conte tul interdependenelor mondo+economice, subdezvoltarea a)ecteaz, sub o )orm sau alta, toate statele lumii. *a este, in consecin, o problem de interes "eneral. #ri, la probleme "lobale se cer soluii "lobale, ceea ce inseamn, inainte de toate, participarea activ a intre"ii comuniti internaionale, inclusive a rilor dezvoltate la rezolvarea acestei probleme. @st)el apare necesitatea unui nou sistem comercial mondial, ce ar putea duce

la o mai corect aplanare a unor ast)el de situaii. @ceasta presupune sc$imbri in sistemul )inanciar internaional i in cel valutar. (1. Principalele concepte economice ale tarilor in curs de dez<oltare: G=conomia peri4erica;% G@ez<oltarea dependenta;% G&prijinul pe 4ortele proprii;% G?oua ordine ec. internationala; *conomia mondial este rezultatul unui proces evolutiv al dezvoltrii sc$imbului reciproc de activiti, de la )orme in)erioare la )orme superioare, a6un"ind a )i astzi un ansamblu interdependent in care economiile naionale, statele suverane, sunt constituenii )undamentali. <aracterizarea economiilor naionale se poate )ace avandu+se in vedere mai multe aspecte. Insa cel mai utilizat criteriu de clasi)icare a lor este cel al nivelului de dezvoltare, con)orm caruia rile se "rupeaz in ri dezvoltate i ri in dezvoltare. Samuelson arat c termenul de Sar in curs de dezvoltare9 este pre)erabil pentru a nu o)ensa popoarele acestui "rup de ri care cunosc )enomenul subdezvoltarii ce reprezint o situaie economic in care persist niveluri sczute ale standardului de via, srcia absolut, rate de cretere economic sczute, posibiliti reduse de satis)acere a nevoilor oamenilor, etc. Raul Pre&isc(, de e emplu, scria in -.>' c subdezvoltarea este, de )apt, o Seconomie peri)eric9, unilateral orientat, corespunztor intereselor Scentrului economiei mondiale9 pentru materii prime i ener"ie. In le"atura cu )enomenul de subdezvoltare, a aparut necesitatea dezvoltarii unor concepte /teorii2 care, pe de o parte, sa e plice )enomenul dat /teoria Seconomiei peri)erice9, Tteoria dependenteiT2 iar pe de alta parte sa elaboreze strate"ii de eradicare a subdezvoltarii /teoria Sasumarii dezvoltarii proprii9, teorii cu privire la Snoua ordine economica internationala92. *<#R#MI@ A*RIF*RI<@ ,eoria Seconomiei peri)erice9 este o contribuie insemnat a "andirii economice latino+ americane, a elucidrii "enezei subdezvoltrii, a studierii structurilor i mecanismelor acestui )enomen. @ceast teorie a )ost considerat drept cea mai pro"resist concepie care a stat la baza strate"iilor de dezvoltare, in cea mai mare parte, a rilor latino+americane, inc din primul deceniu al Raiunilor Dnite pentru Dezvoltare. <on)orm acesteia, pan in sec. (CIII+ (I(, nici o ar nu era mai inaintea altoraF strati)icarea lor in ri dezvoltate i ri subdezvoltate s+a )cut dup aceea. <are a )ost cauzaY Incepe era revoluiilor industriale, care dintr+un motiv sau altul s+au produs mai intai in rile din Rord+*stul *uropei. <elelalte au rmas incet+incet in urma acestei zone i ast)el, s+a )ormat un Scentru9 i o Speri)erie9. :usintorii teoriei Seconomice peri)erice9 vd subdezvoltarea in produsul istoric al )ormrii Scentrelor9, in colonialism i neocolonialism. SAeri)eriei9 ii revenea rolul de a )urniza materii prime, ener"ie i produse a"roalimentare Scentrul9, primind in sc$imbul acestora produse manu)acturate. In timp ce Scentru9 ii dezvolta industria i introducea pro"resul te$nic in toate ramurile, in Speri)erie9 se dezvolta doar industria e tractiv i e portul in msura impus de interesele Scentrului9, )olosind in celelalte ramuri te$nolo"ia vec$e. In consecin, rspandirea ine"al a pro"resului te$nic a avut un rol $otrator in imprirea lumii in cei doi poli G Scentru9 i Speri)erie9. @utorul acestei teorii, in lucrrile sale, Raul Arebisc$ arat c, in timp ce concentrarea pro"resului te$nic i a bene)iciilor sale, permite Scentrelor9 atin"erea unor niveluri ridicate de

dezvoltare, acelai )enomen, duce la perpetuarea inapoierii structurale a Speri)eriilor9, iar inapoierea structural permite concentrarea dezvoltrii la Scentru9. *conomia Speri)eriei9 6oac rolul de zon complementar, )a de cea a Scentrului9 i, de aceea, nu i+a dezvoltat industria, a"ricultura i comerul in propriile interese. D*ZC#;,@R*@ D*A*RD*R,@ :e numeste Tteoria dependenteiT un ansamblu de teorii si modele ce incearca sa e plice di)icultatile intalnite de anumite tari in initierea si dezvoltarea economica. @u avut loc in anii B' impulsionate de economistul ar"entinian Raul Arebis$ si <*A@;. Dependenta economica este o situatie in care productia si bo"atia anumitor tari este conditionata de catre dezvoltarea si conditiile con6uncturale ale altor tari, care le domina. In )ata ideii clasice con)orm careia de comertul international bene)iciaza toti participantii, aceste modele arata ca numai economiile centrale sunt cele care bene)iciaza. :ARIEIRD; A* F#R,*;* AR#ARII -este una din teoriile care elaboreaza strate"ii de eradicare a subdezvoltrii. Menetic, etapele ideolo"iei despre dezvoltarea economic sunt trei i anume= ideolo"ia ne"rii, ideolo"ia e altrii, ideolo"ia asumrii. @sumarea dezvoltrii este, de )apt, problema inlturrii obstacolelor interne i e terne prin e)ortul depus de rile in curs de dezvoltare pentru creterea investiiilor pe baza propriilor resurse. Arebisc$ /sustinatorul aceste ideolo"ii2 propune ca procesul de dezvoltare s se des)oare in dou etape= prima )iind )cut pe baza investiiilor de capital strin i a doua pe baza maturizrii sociale i economice, indeosebi pe aceea a creterii productivitii muncii, s se treac de la )inanarea e tern la cea intern, pe baza acumulrilor interne. @ceste pro"rame au in vedere )aptul c depirea subdezvoltrii este inainte de toate o problem a rilor respective, c e)ortul propriu al )iecrui popor nu poate )i inlocuit cu nici un a6utor din a)ar. Direciile principale de aciune sunt= + dezvoltarea a"riculturii prin industrializarea produselor a"ricole propriiF + industrializarea bazat resursele naturale i de munc propriiF + pro"resul te$nico+tiini)ic al investiiilor i inovaiilorF + )ormarea de cadre cali)icateF + )ormarea capitalului i realizarea de investiii considerate pentru primele direcii principale. Fiind o problem, in primul rand a popoarelor in cauz, nu trebuie omise condiiile interdependenelor economice, )r de care nu poate )i abordat e)ortul propriu, problema )inanrii dezvoltrii. In concluzie pentem spune ca tipul strate"iei dezvoltrii inspre interior pune creterea economic, sporirea venitului naional i in special industrializarea in centrul procesului de dezvoltare, substituind importurile cu produse auto$tone i promovand e portul cu toate activitile statale G puterile vamale, )iscale, monetare i comerciale, in timp ce strate"ia Sdezvoltrii spre e terior9 urmrete accelerarea dezvoltrii pe baza participrii mai intense a economiilor naionale la relaiile economice internaionale, in vederea obinerii de cat mai multe mi6loace de plat i in trans)ormarea acestora in )actori de producie pentru atin"erea obiectivelor dezvoltrii economice. R#D@ #RDIR* *<#R#MI<@ IR,*RR@,I#R@;@

#rdinea economic internaional e prim modalitatea de or"anizare in timp i spaiu a elementelor economiei mondiale, alt)el spus, raporturile de putere care e ist intre componentele sistemului economic mondial. Modalitatea economic de a determina ordinea mondial este una dintre cele mai intalnite ci de a in)luena raporturile de putere. Recesitatea unei noi ordini economice internaionale a aprut, ast)el, un lucru )iresc, determinat de multitudinea de probleme acumulate in plan internaional /rzboiul rece, suspendarea convertibilitii in aur a dolarului, etc.2 care erau departe s aduc prosperitatea pentru cetenii tarilor. <onceptul de Rou #rdine Internaional a )ost discutat pentru prima dat in cadrul celei de+a 4asea :esiuni :peciale a @dunrii Menerale a #RD, cand a )ost adoptat un mani)est intitulat 8Declaraia i Aro"ramul de @ciune pentru o Rou #rdine Internaional9. Arintre prevederile acestui document se numr= creterea preurilor produselor de e port ale rilor in dezvoltare in concordan cu cele ale rilor dezvoltateF atin"erea intei de ',0W din ARQ+ul rilor dezvoltate ca asisten )inanciar o)icial pentru dezvoltareF tari)e reduse pentru e porturile rilor in dezvoltare pe pieele rilor dezvoltate, etc. @ctuala ordine economic internaional se poate caracteriza prin cateva trsturi speci)ice= + economia mondial este dominat de rile dezvoltate, atat in plan economic, demonstrat de ponderile acestora in AIQ+ul mondial, in comerul internaional etc, cat i de in)luena lor politic. + rile in dezvoltare, nu au aceeai )or economic i cu si"uran nu dein aceeai in)luen ca rile dezvoltate. In ultimele decenii, ins, se observ o adevrat 8o)ensiv9 a rilor in dezvoltare in ceea ce privete restructurarea relaiilor ierar$ice in economia mondial. + probleme sociale au inceput s in)lueneze puternic ordinea economic internaional prin le"turile comple e cu ali )actori, cum ar )i investiiile strine, probleme de mediu, mi"raia internaional, etc., + creterea interdependenelor ca urmare a )enomenului de "lobalizare d mult mai mult instabilitate mediului internaional. Domenii altdat considerate de natur intern sunt probleme "lobale, cu e)ect asupra tuturor rilor lumii i care necesit cooperarea tuturor rilor lumii pentru a putea )i rezolvate. 99. En sfert din populaGia lumii tr"ieHte sub limita unui dolar pe ziQ $reHterea populaGiei in G"rile cele mai s"race iHi are motivaGia in mai multe aspecte. Enul este dat de rolul pe care femeia il are in societate. 8entru cele mai multe din aceste G"ri, femeile sunt lipsite de educaie. # )amilie numeroas implic i mai mult )or de munc, ceea ce, in condiiile in care principala ocupaie in rile srace este a"ricultura de tip e tensiv, de )oarte sczut productivitate, acest lucru poate insemna pmant mai mult i $ran mai mult. <ei din zona urban sunt in ma6oritate omeri. Fora de munc )eminin este mai sczut, sunt an"a6ate in slu6bele cele mai prost pltite i au o rat a oma6ului mult mai ridicat decat a brbailor. Hn :rile in curs de dez<oltare apar disparit:i asemntoare. @n"a6aii din micile enclave inalt te$nolo"izate precum in Qan"alore, India, au ansa de a ben)icia de inte"rarea in piea mondial. Zonele libere, cum ar )i cele din Me ic, atra" investiiile strine i crearea de noi locuri de munc, dei salariile i

condiiile de munc sunt adesea doar puin peste cele din )abricile din @n"lia de la inceputurile revoluiei industriale. *ste clar c suprimarea unor locuri de munc in sectoare tradiionale este consecina a6ustrilor structurale, ins intreprinztorii, colectivitile i "uvernele au la dispoziia lor un arsenal de mi6loace pentru a lupta, in asemenea situaii, impotriva oma6ului. @semenea mi6loace se re)er, intre altele, la 8msuri pasive9 vizand reeaua securitii sociale i acoperirii ocurilor )inanciare ale pierderii
locurilor de munc /alocaii de oma6, re"imuri de pensionare, pro"rame de retra"ere anticipat2 sau la 8msuri active9 privind )ormarea prin reconversie , care implic pre"tirea pentru noi meserii, spre deosebire de perfecionare , care presupune obinerea de cali)icri superioare in meseria e ercitat sau actualizarea cunotinelor )uncie de noile realizri ale pro"resului te$nico G tiini)ic. Reconversia

se dovedete a )i, ins, una din principalele msuri care permit trans)erarea celor ocupai, din activiti ce nu mai sunt solicitate ctre activiti realmente solicitate sau se estimeaz c vor deveni solicitate. In acest sens au )ost c$eltuite miliarde de dolari pentru a permite celor a)lai in oma6 sau care risc s+i piard locul de munc s dobandeasc noi cali)icri oma6ul a cunoscut o cretere mai accentuat, numrul omerilor a crescut in mod e"al
i intr+o mare parte a lumii in dezvoltare..

(). $ormele de re3lementare a dez<oltarii economice in tarile in curs de dez<oltare Formele de re!lementare ai dezvolt"rii sunt consideraGi a fi economiile" investi9iile :i decala=ul te-nologic . $apitalul este insuficient in G"rile in dezvoltare. 7 inzestrare slab" cu tehnolo!ie Hi un sc"zut !rad de performanG". (ipsa capitalului este determinat" de rata sc"zut" a investiGiilor interne Hi de un aport extrem de limitat al investiGiilor str"ine. 'conomiile sunt puGine, cand veniturile sunt sc"zute, imprumuturile externe sunt scumpe, iar asistenGa str"in" este pe cat de !reu de obGinut, pe atat de insuficient". ? ransformarea structural implic", industrializarea, urbanizarea, schimbarea modului de producGie, de la cel tradiGional, la cel modern. 1n ceea ce priveHte G"rile in dezvoltare, in special cele mai s"race, a!ricultura contribuie cu cea mai mare pondere la crearea 8.5.=.-ului, intre *+R Hi B+R. Al doilea sector ca importanG" este cel terGiar, intre 9+ Hi *+R. $reHterea nivelului de dezvoltare implic" Hi modificarea ponderii acestor sectoare, cu atat mai mult cu cat ele se caracterizeaz" Hi printr-o mare ineficienG" )a!ricultura, de exemplu, deHi deGine o pondere foarte mare in crearea 8.5.=., nu poate asi!ura hrana populaGiei G"rilor respective.. E7porturile acestor G"ri, pe lan!" faptul c" trebuie s" sporeasc", necesit" o diversificare Hi o creHtere a ponderii produselor manufacturate, sin!urele in m"sur" s" contribuie la atenuarea inr"ut"Girii termenilor schimbului ai acestor G"ri. 1mportanGa comerGului exterior este subliniat" Hi de faptul c" studiile econometrice au ar"tat c" o creHtere a exporturilor in produsul total cu ;+R determin" o creHtere economic" a G"rii cu +,BR. Etilizarea de preGuri administrate de c"tre stat contribuie cel mai adesea la o ineficient" alocare a resurselor. De cealalt" parte, un mecanism de formare al preGurilor bazat pe o piaG" liber" implic" o mai mare iniGiativ", o reducere a pierderilor, o limitare a corupGiei Hi, in final, o mai mare eficienG" in alocarea resurselor. Alocarea eficient" a resurselor presupune atat politici la nivel microeconomic, cat Hi politici macroeconomice. 'misiunea de moned" f"r" acoperire in bunuri Hi servicii, pentru compensarea deficitelor bu!etare, contribuie la creHterea inflaGiei Hi la mi!rarea capitalurilor

c"tre G"ri cu o stabilitate a preGurilor mai mare. >ormarea capitalului uman :i resursele pentru dezvoltare depinde de capacitatea acestor G"ri de a forma capitalul uman. Aspectele primare ale acestui domeniu critic al dezvolt"rii sunt educaGia, accesul la ea Hi calitatea acesteia. Se Htie c" aceste G"ri au cele mai ridicate rate ale analfabetismului, c" accesul la educaGie este in!r"dit, in special populaGiei de sex feminin, iar studiile arat" c" o creHtere cu doar ;+R a celor inscriHi la invaG"mantul secundar contribuie cu +,3R la creHterea economic". De asemenea, in strans" le!"tur" cu acest aspect, pentru G"rile in dezvoltare, mai ales pentru cele mai s"race, o problem" deosebit de important" o constituie creHterea populaGiei, or!anismele internaGionale de profil recomandand insistent adoptarea unor politici la nivel !uvernamental de planificare familial". 8 olitici dura ile de dezvoltare inseamn", spre exemplu, asi!urarea unei creHteri economice posibil de atins, luarea in considerare a elementelor le!ate de mediu, p"strarea sub control a ratei de creHtere a populaGiei, p"strarea in limite normale Hi stimulative a diferenGelor sociale Hi economice etc. En alt element important il reprezint" Hi pacea social" din aceste G"ri, stabilitatea politic" Hi social", determinante pentru stabilitatea economic". Dup" instabilitate, este necesar" o perioad" foarte lun!" de timp pentru relansarea investiGiilor, pentru aplicarea Hi ve!herea la respectarea le!ilor etc. Hi un Hi mai indelun!at timp pentru cule!erea roadelor acestor investiGii. 3?. Mlobalizarea reprezinta un proces istoric, un rezultat al inovatiilor si al pro"resului te$nolo"ic, re)erindu+se de asemenea la o crestere continua a economiilor lumii, datorata in special )lu urilor comerciale si )inanciare. Mlobalizarea s+a realizat %n trei etape=<on)orm aprecierilor #.<.D.*. [ prima )az, a internaionalizrii, s+a des)urat %n primele trei decenii postbelice, caracterizPndu+se prin intensi)icarea sc$imburilor comerciale, rile lumii pstrPndu+i caracterul naionalF [ a doua etap, a transnaionalizrii, speci)ic perioadei -.0' +-..', se caracterizeaz printr+un dinamism e traordinar al )lu urilor de investiii strine i al implantrilor %n strintateF [ a treia etap, a "lobalizrii propriu+zise, a debutat %n anii \.' i a marcat apariia economiei )r )rontiere sau a economiei "lobale, se caracterizeaz prin apariia unor reele /)lu uri2 mondiale de producie, in)ormaii i sc$imburi )inanciare. Procesele de intensificare a economiei mondiale n ultimele decenii sunt profund marcate de fenomenul internaionalizrii afacerilor, aprofundarea diviziunii mondiale a muncii, pe de o parte, i creterii interdependenei economice a rilor, pe de alt parte, care dispun de avantaje considerabile, ns n multe cazuri i de dezavantaje. rile care au ales globalizarea ca obiectiv pentru a-i normaliza viaa economic, conform cerinelor economiei de pia modern, au de rezolvat un ir de probleme, printre care i reorientarea activitilor sale economice exterioare, perfectarea relaiilor externe, eficientizarea relaiilor regionale i gsirea locului su n comunitatea internaional, sunt scopuri majore pentru fiecare ar n condiiile globalizrii vieii economice n mileniul trei. Pentru Republica Moldova, cu o economie relativ nedezvoltat, problemele ajustrii ei la relaiile i standardele mondiale sunt deosebit de actuale i in de tendinele obiective ale progresului prin

formele sale ca globalizarea. Din totalitatea problemelor de asigurare a stabilitilor n dezvoltarea economic a rilor n tranziie pe prim plan se evideniaz: restructurarea comerului exterior pentru a utiliza eficient avantajele comparative n cadrul diviziunii mondiale a muncii; determinarea segmentului atractiv n integrarea la nivel subregional i regional; schimbarea radical a politicii de atragere a capitalului strin n ar ca baz de start n redresarea real a economiei naionale; elaborarea unor strategii de ncadrare n circuitul economic european i mondial. Problemele interne ale fiecrei ri n condiiile globalizrii devin i probleme a ntregii societi, una din problemele mondiale, care necesit eforturi comune pentru o soluionare mai eficient. Combinnd factorii poteniali interni i cei externi, este posibil s se gseasc soluia cea mai potrivit att sub aspectul economic, ct i sub cel social. Dintr-o perspectiv pragmatic, globalizarea actualmente dispune, de cteva premise, care sunt prezente n majoritatea rilor. Prima const n faptul, c economia european, n primul rnd, se transform ntr-un sistem bine chibzuit supraintegrat i compact, care din ce n ce mai pronunat ignoreaz existena frontierelor naionale ca anumite frne locale de dezvoltare, fapt preconizat de mai muli savani nc la nceputul sec. XX . Actualmente orice economie naional a devenit mult mai dinamic, mai conformat cerinelor PT, omului cu cerine foarte diversificate la scara mondial, economiile naionale ca nici odat se adapteaz la necesitile societii. A doua premis const n faptul c, dezvoltarea uman se desfoar sub aspectul principal a sistemului mondial actual, de care depinde dezvoltarea de mai departe a economiilor naionale. Interpretarea termenului globalizarea economiei mondiale ca premis a dezvoltrii activitii socio-umane este o prerogativ a timpului, a eforturilor cercetrii-dezvoltrii ca tendin universal. Anume rezultatele din acest domeniu accelereaz procesele de integrare i globalizare, indiferent de gradul de dezvoltare economic a fiecrei ri n parte. Tendine spre globalizare sunt nregistrate att printer rile industrializate, ct i printre cele n curs de industrializare: i cu ct gradul este mai sczut, cu att tendina este mai pronunat. A treia premis a globalizrii const n faptul recunoaterii de ctre specialiti a necesitii internaionalizrii nu numai a culturilor, practicii n diverse domenii, ci, n primul rnd, n cel economic, constituindu-se din ce n ce mai mult ca un spaiu unic. ns procesul de internaionalizare nu trebuie tratat n sensul vechi al comunitilor din statele centralizate, ci ca o tendinde mbogire a diversitilor n domeniul produciei, susinut de pia. O alt premis a globalizrii reiese din perspectivele geoeconomice a fiecrei ri, care revin din factorii spaiali, istorici, culturali, etnopsihologici etc., care las o amprent destul de pronunat asupra metodelor i mecanismelor procesului de globalizare. Anume n acest cadru de relaii apare paradigma dezvoltrii socio-spaiale cu cei doi termeni opui globalizare i individualizare - care, pe de o parte, se integreaz, iar, pe de alta, se distanioneaz, ns amndoi termeni ca categorii socio-economice au atins un mare interes n ultimii ani. n general, avantajele globalizrii permit ameliorarea strii tuturor partenerilor la orice scar, care primesc posibilitatea, mrind producia, de a ridica nivelul salariilor i standardele de via. Drept rezultat final al globalizrii ar trebui s devin ridicarea

bunstrii n lume, fapt care necesit o analiz mai profund i o perioad de timp mai ndelungat. Perioada de preglobalizare pentru rile n curs de dezvoltare se suprapune cu procesul integrrii tehnologice i se va prelungi cu ritmuri i mai nalte n timpul apropiat transformndu-se ntr-o tendin stabil, ntr-un proces economic global. La aceste tendine vor contribui urmtoarele cauze: - formarea pieei financiare i valutare globale; - nsprirea concurenei internaionale i amplificarea caracterului ei global; - creterea activitii economice a companiilor transnaionale; - modernizarea i dezvoltarea continu a mijloacelor de comunicaie, crearea reelei globale Internet, utilizarea sateliilor cosmici; - migraia forei de munc organizat, etc. Globalizarea pieelor valutar-financiare internaionale este urmarea influenei a multor factori, ce includ sporul dimensiunilor comerului internaional, mutaiilor tehnologice i dereglarea afacerilor internaionale prin intermediul de o liberalizare a pieelor de capital. Dac n rile dezvoltate liberalizarea valutar-financiar este orientat la anularea restriciilor n calea circulaiei activelor i consolidarea eforturilor pe piaa concurenial, apoi n rile n curs de dezvoltare orientarea este spre stimularea torentelor de investiii strine n economiile sale, calea spre care trebuie orientat i politica valutar-financiar a R. Moldova. Rolul unor ri sau regiuni aparte trebuie privit, lund n consideraie perspectivele posibilitilor de globalizare. Conform opiniei experilor Bncii Mondiale i OMC, acordurile multilaterale a mai multor ri i regiuni n economia mondial apar printr-o legtur organic a regionalizrii i globalizrii ca integrare a dou procese. deschiderea i lrgirea pieelor naionale i regionale; implementarea inovaiilor tehnologice. n acest context este privit rolul rilor n curs de dezvoltare, constituirea lor n uniuni, structuri i piee regionale, inclusiv rile Europei de Est i ex-socialiste. @stzi ca niciodat, corporaiile au a6uns s aib puterea c$iar a unui stat, unele c$iar depesc cu mult per)ormanele apreciabile %n AIQ ale acestora. Multe "uverne %n "eneral ale rilor %n curs de dezvoltare %i a6usteaz politicile %n )uncie de doleanele acestora pentru a nu deran6a sau i)ona terenul sau cota de pia pe care acestea urmresc pas cu pas s le obin %n orice col al "lobului. DispunPnd de resurse )inanciare i de te$nolo"ie de ultim or, trasnaionalele au un sin"ur obiectiv acela de a deine supremaia. <a nite lipitori acestea su" resursele statelor %n curs de dezvoltare ast)el %ncPt naiunile sunt srcite pe zi ce trece de proprile resurse )ie ele, materiale, umane, ener"etice sau de alt natur. *le %i )ac apariia %n zone "eo"ra)ice strate"ice, acolo unde e ist un potenial semni)icativ de avanta6os din punct de vedere al resurselor disponibile activitilor des)urate i nu %n ultimul rPnd de a )olosi o mPn de lucru cPt mai ie)tin i dac se poate cPt mai apropiat ca per)ormane de cea pe care o dein %n ara de ori"ine. De asemenea, politicile lor %n aceste re"iuni nu presupun a6ustarea la e i"enele de acelai "rad cu cel e istent %n ara de ori"ine. De e emplu, normele de protecia a mediului sunt mult mai austere %n ara de ori"ine decPt %n rile unde acestea i+au implantat noi )iliale, iar politicile lor %n acest domeniu nu sunt menite a sc$imba situaia. @st)el de condiii mai pot )i enumerate i %n privina respectrii drepturilor salariaiilor care datorit sistemului lacunar de care au avanta6ul a da %n rile cu pricina le permit s evite con)lictele sociale de care %n ara de ori"ine ar )i avut parte.

De aceea, "lobalizarea este privit de statele mai puin dezvoltate ca nereprezentPnd nu un avanta6 ci mai de"rab o pierdere pentru acestea. Dovad )iind %n acest sens i di)erena e istent %n societiile unor ast)el de state, unde se relev discrepana de polaritate care e ist %ntre oamenii )oarte bo"ai i oamenii )oarte sraci, clasa de mi6loc )iind ine istent. # analiz obiectiv a procesului de "lobalizare de pPn acum, atest )aptul c avanta6ele economice %nclin mai mult spre rile dezvoltate i ctre marile puteri economice unde %i "sesc ori"inea societile transnaionale. n acest sens acioneaz i mecanismul )inanciar mondial care prin instituiile sale F.M.I., Qanca Mondial, #r"anizaia Mondial a <omerului dominate de marile puteri economice avanta6eaz %ntr+o proporie covPritoare rile dezvoltate implicate %n acordarea de credite, %n)ptuirea investiiilor strine directe, instituiile, societile transnaionale i statale creditoare obin pro)ituri ridicate. n concluzie, "lobalizarea este o realitate ireversibil i orice ar care %i pre"tete temeinic viitorul se vede nevoit s inter)ereze cu ea. n )inal putem spune c "lobalizarea desemneaz o nou con)i"uraie a economiei internaionale, care ar putea )i de)init ca )iind procesul deosebit de dinamic al creterii interdependenelor dintre statele naionale, ca urmare a e tinderii i adPncirii le"turilor transnaionale %n tot mai lar"i i mai variate s)ere ale vieii economice, politice, sociale i culturale i avPnd drept implicaie )aptul c problemele devin mai curPnd "lobale decPt naionale, cerPnd la rPndul lor, o soluionare mai curPnd "lobal decPt naional. Din punct de vedere economic, scopul "lobalizrii %l reprezint creterea pro)itului i meninerea %n via a di)eritelor )irme pentru care spaiul naional se dovedete insu)icient, %n condiiile creterii costurilor le"ate de cercetare+dezvoltare, reducerea duratei de via a produselor i creterii e i"enelor de calitate etc. Mlobalizarea activitii economice o)er avanta6e ce decur" din di)erenele e istente %ntre economiile rilor lumii, di)erene care constituie sursa pro)iturilor. :e consider c "lobalizarea economic va )i )ormal %nc$eiat atunci cPnd bunurile, serviciile, capitalurile i )ora de munc vor circula pe deplin liber, iar "uvernele i autoritile locale din orice ar vor trata e"al )irmele, )r deosebire de naionalitate sau ori"ine. <u alte cuvinte, procesul va lua s)Prit atunci cPnd di)erenele %ntre economiile rilor lumii nu vor mai )i "eneratoare de avanta6e su)iciente pentru a permite e istena pro)itului pentru unii. <um o asemenea situaie este %nc )oarte %ndeprtat, este de ateptat ca procesul de "lobalizare s se intensi)ice. 3>. @simetria in)ormaiei i problema e)icienei produciei, sc$imbului consumului. <osturile de tranzacie reprezint numai %n parte motivul pentru care se apeleaz la intermedierea )inanciar. Dn alt motiv este le"at de )aptul c participanii nu tiu destule despre ceilali pentru a se asi"ura %mpotriva unor riscuri i pentru a lua o decizie corect. @ceast ine"alitate se numete informaie asimetric. De e emplu, un debitor are mai multe in)ormaii asupra veniturilor poteniale i a riscului asociate proiectului decPt creditorul su. @cest lucru "enereaz o serie de probleme ce ar putea aprea %n sistemul )inanciar, i anume, %nainte ca tranzacia s )i avut loc i dup. Aroblema asimetriei in)ormationale este una e treme de vec$e. Istoricii economiei constata ca anumite dis)unctii ale pietei libere, creata de asimetria in)ormatiei, au )ost detectate si solutionate

prin metode non+piata deacum o mie de ani in urma. @vner Mrei) arata intr+un cunoscut articol ca relatiile dintre un ne"ustor si a"entul sau a)lat la mare distanta "eo"ra)ica nu se puteau modela optim e clusiv pe baza unor mecanisme de piata, deoarece asimetria in)ormatiei )acea rationala si tentanta inelarea ne"ustorului de ctre a"ent. Quna )unctionare a pietei necesita deci incredere. Aoate c cea mai vec$e constatare contemporan privind e)ectele ne"ative ale asimetriei e problema prteciei consumatorului. n "eneral productorul va ti mai mult dec%t consumatorul despre carenele, riscurile, )iabilitatea sau non)iabilitatea unui produs, ceea ce permite tranzacii inec$itabile din care consumatorul iese pclit. Maraniile o)erite de productor nu rezolv dec%t parial problema, deoarece productorul poate prezenta riscurile %n termini pur )inanciari /neadecvai pentru consumator2. Aroblema este= poate piaa )urniza i alte /mai bune2 mecanisme de contracarare a acestei asimetriiY Dac da atunci nu este nevoie s intervin re"lementarea, politicile publice. A%n acum nu pare s e iste %ns atari mecanisme de pia adecvate, de unde i recursul la instituiile publice /o)icii de protecie a consumatorului dar i instane de 6udecat2. * ist %ns i cazuri inverse c%nd consumatorul tie mai mult ca productorul. Aroblema este= vor reui oare mecanismele de pia liber G a"enii de ratin", )irme de consultan i audit, eventual instituii de asi"urare i reasi"urare, s reduc semni)icativ de)icitul de in)ormaie. n criza 3''1+ 3''. nu au reit. Dac nu se vor pune la punct mecanisme e)iciente, va )i nevoie de instituii e tra+pia poate nu neaprat "uvernamentale, dar oricum suplimentare )a de cele interne pieei. n ceea ce privete e)iciena produciei= n "eneral, se consider c o activitate este e)icient dac producia se obine la costuri reduse, sau atunci cPnd %ncasrile obinute din vPnzarea rezultatelor pe pia depesc c$eltuielile care s+au e)ectuat pentru obinerea acestora.*)iciena economic este relaia dintre e)ectele obinute /rezultate2i e)orturile /c$eltuielile2depuse %ntr+o activitate economic %ntr+o anumit perioad de timp. =4icien:a economic se poate eAprima=

su/ 4orma randamentului combinrii i utilizrii )actorilor de producie care o"lindesc e)ectele economice obinute la o unitate de e)ort depus *cKCr, unde *cKe4icien:a economic i Cr K veniturile realizate. su/ 4orma consumului speci4ic de )actori de producie pentru obinerea e)ectelor scontate %n care arat consumul de )actori ce revine pe unitate de e)ect economic util

*c K <)p, unde *c K e4icien:a economic i <)pK)actorii de producie consumai . <alitatea produselor constituie o prioritate ma6ora, o conditie a ridicarii e)icientei muncii sociale, a satis)acerii la un nivel superior a nevoilor societatii pentru mi6loace de productie si bunuri de consum. <alitatea produselor este implicata direct %n asi"urarea si ridicarea calitatii vietii. @ceasta )unctie sociala reprezinta un reper )undamental %n abordarea si rezolvarea problematicii calitatii la toate nivelele de or"anizare si conducere. Rotiunea de calitate si multitudinea problemelor le"ate de realizarea acesteia i+au preocupat pe oameni cu mult timp %n urma.

n cadrul literaturii de specialitate e ista numeroase de)initii date conceptului de calitate. -. <alitatea proiectata reprezinta masura %n care produsul proiectat asi"ura satis)acerea cerintelor bene)iciarilor si posibilitatea de )olosire la )abricatia produsului respectiv a unor procedee te$nolo"ice rationale si optime din punct de vedere economic.<alitatea produselor se creeaza %n cadrul procesului de productie dar se remarca o data cu consumarea acestora. n procesele de dezvoltare economic i social a unei ri, prioritate au, aa cum se recunoate %n "eneral, obiectivele i strate"iile care asi"ur, pe de o parte, o bun valori)icare a resurselor i, pe de alt parte, stabilitatea i creterea economic ce permit o cPt mai bun satis)acere a nevoilor de producie i consum. ;a acest nivel, %n cadrul strate"iilor economice, sunt considerate, cu prioritate, acele combinaii ale )actorilor de producie care )avorizeaz realizarea unor ritmuri superioare de cretere, pentru atin"erea %n perioade cPt mai scurte a obiectivelor propuse. *)iciena, %n "eneral, cea economic, %n particular, respectiv creterea acesteia nu se constituie ca un scop %n sine. De alt)el e)iciena apare ca o calitate a aciunilor, iar creterea acesteia ca o cale potrivit de realizarea a obiectivelor propuse la nivel de micro sau macrosistem economic. Dup cum bine se tie, activitatea economic a unei ri se des)oar pe ramuri, subramuri i sectoare de producie, )iecare cu speci)icul i condiiile concrete de munc, care, desi"ur, %i pun amprenta asupra modului de or"anizare a procesului de producie. <reterea e)icienei economice are consecine economice i sociale at%t pentru productori /prin economisirea )actorilor de producie, utilizarea lor raional, reducerea costurilor %n paralel cu creterea calitii, i ca rezultat o mai bun poziionare %nmediul concurenial2, c%t i pentru consumatori /prin creterea salariilor nominale i a celor reale, i implicit, prin creterea puterii de cumprare a banilor, economisirea tiompului de munc, recuperarea timpului liber, etc.2. Aentru asi"uararea e)icienei produciei este nevoie de urmtorii )actori= a2 *)iciena te$nolo"ic G drept criteriu al ei servete "radul de valori)icare a resurselor materiale, de munc %n baza te$nolo"iilor moderne i a te$nolo"iilor mederne )olosite pentru creterea calitii produciei. b2 *)iciena ecolo"ic G producia ecolo"ic pur, e)ectul economic obinut din v%nzarea produselor ecolo"ic pure. c2 *)iciena social G atin"erea unui nivel decent de via, salariu decent, condiii social+ culturale i altele. Aentru resursele consumate insa se pune problema "radului lor de valori)icare,adica obtinerea unor e)ecte economice cat mai mari pe unitatea de resursa consumata. Dac lum %n considerare )aptul c e ist bunuri substituibile, complementare /cele care nu pot e ista unul )r altul ca maina i benzina2, bunuri de lu , bunuri normale, bunuri Mi))end/c%nd crete preul crete i cererea pe pia.. Autem %ncepe de la aceast etap a e amina problema sc$imbului bunului. n dependen de )aptul ce venit are un individ al societii, reies i capacitile acestuia de a procura bunuri pentru consum. De aici %ns reiese c unele bunuri el le consum nect%nd la )aptul crete preul la ele sau nu /cum ar

)i p%inea, carto)ii, sarea etc.2, iar alte bunuri %n caz de micorare a veniturilor el le substituie cu altele mai ie)tine %ns i de o calitate mai 6oas.............. @simetria in)ormaiei duce la r%ndul s la problemele de natura problema e)icienei produciei i scimbului de consum, deoarece ..............

90.P;?@AE)E EC?0?)*CE BA?@,AE ,AE AC)** C?0DE)P?;,ne


Aroblemele "lobale privete interesele tuturor statelor, cind nu se "sete o soluie, %ntrea"a omenire este ameninat. Dn mare numr de oameni de tiin i politici consider c problemele "lobale cu care se con)runt omenirea ar )i urmtoarele= necesitatea pre%ntPmpinrii rzboiului rac$eto+nuclear i electronic, asi"urarea pciiF crearea condiiilor pentru lic$idarea rmPnerii %n urm a rilor %n curs de dezvoltare i %nlturarea srciei, a )oametei i a mizerieiF asi"urarea dezvoltrii ec$ilibrate %ntre e plozia demo"ra)ic i dinamica produciei bunurilor materiale i a serviciilorF )olosirea raional i complet a resurselor naturaleF asi"urarea populaiei AmPntului cu resurse de ener"ie, alimente i ap, care au devenit de)icitareF depirea strilor de criz economic %n economia mondialF )olosirea comple i raional a resurselor oceanului planetar i cucerirea spaiului cosmicF necesitatea prote6rii e)ective a mediului %ncon6urtorF De la 6umtatea acestui secol, populaia s+a dublat, iar economia mondial a crescut aproape de patru ori, cererea de resurse naturale a evoluat cu o vitez )enomenal. <riza petrolului + creterea la un moment dat de peste 3' de ori a preului petrolului + a accentuat mult di)icultile asi"urrii bazei ener"etice. Multiplele restricii impuse de criz au sc$imbat semni)icaia i locul ener"iei %n economie i %n viaa social. Aentru toate statele, ener"ia a devenit o problem prioritar, strate"ic, %n cadrul creia problemele de te$nici de prospectare, e tracie, trans)ormare, sisteme de transport i de consum au %mbrcat aspecte noi. :c$imbarea climei nu este un proces uni)orm, zonele polare se vor %nclzi mai repede decPt cele ecuatoriale, iar zonele continentale mai repede decPt cele oceanice. n ultimii ani a avut loc o %nclzire pronunat a @ntarcticii, )apt dovedit i prin desprinderea unui "$ear antarctic de dimensiunea unei insule apreciabileF o alt tendin este %nclzirea :iberieiF *uropa nordic a parcurs un ir de ierni calde i de )urtuni puternice de iarnF %n @lpi "$earii se retra"F %n nordul Indiei, %n ultimele veri s+au %nre"istrat canicule )oarte periculoase pentru viaa oamenilorF prin satelit s+a detectat %n ultimii ani c are loc o cretere a nivelului mriiF datele la care are loc sc$imbarea anotimpurilor pot servi drept barometru al sc$imbrii climei. De)icitul de $ran apare )recvent %n rPndul persoanelor celor mai vulnerabile= su"ari, copii i )emei %nsrcinate. *a este le"at de problema sporirii populaiei, care crete mult mai repede decPt producia a"ricol, mai ales %n rile %n curs de dezvoltare. Foametea i srcia trebuie eradicate, dac omenirea dorete s aib un viitor, prin instituirea unui sistem mondial de :ecuritate alimentar sub e"ida #RD., care s asi"ure tuturor )iinelor umane posibilitatea de a obine alimente necesare subzistenei. %nlturarea )oametei a devenit un imperativ al epocii noastre nu numai din raiuni morale, ci i economice i politice. #r"anismele specializate ale #.RD. consider c )oamea )izic i subnutriia sistematic ar putea )i eradicate pPn la s)Pritul primelor 3+& decenii ale secolului viitor. @pa dulce reprezint numai 3,>W din cantitatea de ap total de pe AmPnt i este ine"al distribuitF doar -W din supra)aa planetei este ocupat de ape dulci. @mazonul, de+a lun"ul a B>'' 5m, conine 3'W din apa dulce a lumii. Aeste -,0 miliarde de oameni nu au alimentare adecvat cu ap potabilF peste & miliarde de oameni nu au instalaii sanitare corespunztoareF patru din cinci boli )recvente %n rile srace sunt produse de apa murdar. Aoluarea resurselor de ap dulce a crescut continuu. ,ierea pdurilor, mineritul, punatul, a"ricultura i urbanizarea modi)ic natura, sistemul acvatic, ele devin mai puin propice vieii.

(9. I=&DIC?=1% I?$JR21DI1 &I JRI1?IK1R=1 I? =>J?J2I1 @=KVJLD1RII @CR19IL= Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de trans)ormari cantitative, structurale si calitative, at]t in economie cat si in cercetarea stiinti)ica si te$nolo"iile de )abricatie, in mecanismele si structurile or"anizatorice de )unctionare, modul de "]ndire si comportamentul oamenilor. In acest conte t, apare conceptul de dezvoltare economica durabila, ce reprezinta

aceea )orma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satis)acerea cerintelor prezente, de consum, sa nu compromita sau sa pre6udicieze pe cele ale "eneratiilor viitoare. Areocuparile tot mai accentuate privind dezvoltare economica durabila sau viabila, la nivelul )iecarei tari si la scara mondiala, sunt le"ate de un comple de probleme cu care se con)runta, in prezent omenirea, si anume= saracia in mi6locul belsu"uluiF de"radare mediului Vncon6urator, e tinderea necontrolata a urbanizariiF nesi"uranta ocuparii unui loc de muncaF Vnstrainarea tineretuluiF Vnlaturarea valorilor traditionaleF in)latia, soma6ul, crize monetare, economice si "eo"ra)ice etc. *lementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de interactiunea dintre populatie, pro"res economic si potentialul de resurse naturale, evidentiindu+se ca probleme esentiale= optimizarea raportului nevoi Gresurse, "estionarea lor, in)ormarea si or"anizarea societatii economice in scopul dezvoltarii unei *conomii e)iciente si durabile. M*:,IDR*@ *sena dezvoltrii durabile a societii umane este dat de modul de "estionare, actual i viitoare, a resurselor sale naturale, energetice, materiale i informaionale , in raport cu obiectivele creterii economice i asi"urarea unei calitii din ce in ce mai bune a vieii i a mediului. #biectivul prezentat este avut in vedere in totalitate la sta&ilirea deci)iilor ma*ore economice in sectoarele public i privat, in cadrul unui management strategic i integrat al de)voltrii dura&ile, pe toate nivelurile de dezvoltare /local, re"ional, naional i "lobal2. In ceea ce privete resursele naturale i energetice, activitile se des)oar pe dou direcii principale= + utili)area raional a resurselor naturale prin te$nolo"ii de prelucrare economic /reducerea i reciclarea deeurilor2, respective - reducerea consumului i folosirea unor surse neconvenionale de energie. In prezent, accentul se pune pe utilizarea raional a resurselor naturale i ener"etice, devenit ast)el un imperativ al prezentului. @lturi de acestea, resursele materiale i informaionale completeaz ansamblul resurselor dezvoltrii durabile. Mana"ementul strate"ic al dezvoltrii durabile presupune, pe lan" stabilirea unor obiective pe termen lun" /->G3' ani2, compatibilizate cu cele pe termenele scurt i mediu, i aplicarea unui set de principii i criterii validate e)icient pe plan internaional, la care ne vom re)eri in continuare. [ 2ana3ementul inte3rat + abordarea proceselor de producie, procesare, transport, in manier unitar i (olistic, inand seama de ciclul de via al produselor, pentru cea mai bun utilizare a resurselor. [ =c.itatea ntere 3enera:ii + "eneraia prezent are dreptul de a )olosi i bene)icia de resursele pmantului, cu obli"aia de a susine baza de resurse i mediul "lobal i in bene)iciul "eneraiilor viitoare. [ Precau:ia reprezint instrumentul decizional prin care se intreprind aciuni de rspuns /contracarare2 la ameninrile le"ate de pa"ubele serioase i ireversibile cauzate sntii umane iIsau mediului. [ 1/ordarea ciclului de <ia: al bunurilor, serviciilor i te$nolo"iilor. [ Pre<en:ia presupune investiii i costuri de modernizare pentru prevenirea unor pre6udicii sntii umane i a capitalului natural de )enomenele i procesele economice.

[ &u/stitu:ia presupune inlocuirea unor produse i servicii ine)iciente, cu altele mai e)iciente i cu impact ecolo"ic mai redus. [ Principiul 8poluatorul plte#te; )olosirea mecanismelor de pia pentru ca poluatorii s suporte in totalitate costurile sociale i de mediu ale activitii lor i ca aceste costuri s )ie re)lectate in preurile i tari)ele bunurilor i serviciilor. [ Participarea pu/lic presupune accesul nerestricionat la informaia privind mediul i resursele sale, cu anumite e cepii 6usti)icate . [ Principiul /unei 3u<ernri prevede ca autoritile i instituiile statului s+i des)oare activitatea transparent, e)icient i onest. [ Parteneriatele pri<at-pu/lic #i pu/lic-pri<at. [ >ooperarea intre state include reponsa&iliti comune, dar di)ereniate, in )uncie de nivelul de dezvoltare a rilorF IRF#RM@,I@ ;a etapa contemporan umanitatea simte nevoia de a cuta noi ci, noi metode de continuare a evoluiei durabile. <ile ce vor duce la salvare se cristalizeaz %n lr"irea procesului de in)ormatizare a societii. In)ormatizarea a6ut la or"anizarea raional i intelectual, necesar )ormrii structurilor i mecanismelor intelectului social, a crui esen este determinat de cone iunile ce e ist %n societate. <u a6utorul in)ormatizrii, centrat pe te$nolo"ia computerelor %mbinat cu te$nolo"ia telecomunicaiilor, va avea un impact bene)ic asupra societii umane. # )orm de re)lectare atit la nivel te$nic, cat si la nivel de natur si societate este informaia care are o importan substanial si e prezent %n toate domeniile cunoaterii tiini)ice. *nforma9ia este o reprezentare simbolic" asupra realit"Gii, avand caracter de noutate Hi utilitate pentru subiecGii receptori. 1n calitate de obiect al economiei, are unele particularit"Gi% S presupune costuri inalte de producere, comparativ cu costurile reduse de reproducere Hi stocare a informaGiei deja obGinute& S transferul informaGiei de pe un suport tehnic pe altul este facil& S accesul unui subiect la informaGia deGinut" de alt subiect nu-l deposedeaz" pe primul de informaGie& S informaGia are caracter perisabil, de natura uzurii morale, datorit" fluxului continuu de noi cunoHtinGe umane. . In)ormaia este di)erit de Sdate9, asa cum 8 +nformaia constituie date transpuse ntr-un cadru general de informaii do&ndite anterior, si ,datele devin informaii cnd do&ndesc o semnificaie-. In zilele noastre instrumentul care ne a6uta sa pastram, selectam, transmitem in)ormatia il reprezinta ,e$nolo"iile in)ormationale. ,e$nolo"ia este %n "eneral descris drept cunoatere util industrial, sau procesul ac$iziionrii acestui tip de cunoatere concretizat sub )orma inveniei, inovaiei. >a urmare a introducerii pe scar lar3 a ino<a:iilor in4orma:ionale s-a ajuns la reducerea semni4icati< a costurilor de transport #i comunicare% a eliminrii /arierelor arti4iciale din calea circula:iei /unurilor% ser<iciilor% capitalurilor% cuno#tin:elor #i oamenilor intre state.

#RM@RIZ@R*@ in cadrul dezvoltarii durabile a *conomiei Cizeaza -2 constituirea la nivel mondial a unui ansamblu de instituii care "uverneaz respectarea, spri6inirea i )avorizarea dezvoltrii umane durabile, trecand prin toate nivelurile de or"anizare a activitii economice /)irm, ramur, economie naional, sistem mondial2 Dup esena lor, instituiile reprezint Tre"ulile 6oculuiT in societate. *le re"lementeaz normele i structurile relaiilor sociale, )unciile i prero"ativele structurilor de stat, diapazonul drepturilor i obli"aiunilor individului, mecanismul interaciunii produciei i consumului, direciile de dezvoltare i tipul de coordonare a proceselor sociale. Dup rolul su, institutul proprietii se prezint ca fundament al activitii economice! @nume proprietatea /mai intai asupra resurselor2 se prezint ca baz a puterii economice i aliniaz intre"ul sistem de relaii social+economice. *a determin )ormele de or"anizare a activitii, TimpuneT modul de interaciune dintre lucrtori i condiiile de producie, re"lementeaz caracterul de repartiie a bunurilor economice i veniturilor in societate, in)luenand nivelul de satis)acere a cerinelor economice i sociale ale oamenilor. Formele de proprietate predominante in societate determin particularitile mecanismului de "estionare a activitii economice, speci)icul relaiilor dintre autoritile economice i politice, precum i vectorul dezvoltrii sociale. 2) or"anizarea sociala. <omunitatea uman tinde spre lumea nou G dinamic i necunoscut, unde se distru" toate stereotipurile vec$i ale activitii umane i sunt necesare principii i criterii de organizare social principial noi. @dministraia public ca i component a sistemului de or"anizare social presupune e istena unor principii pe baza crora s+i poat %ntemeia structura. @doptarea acestor principii a6ut )actorii decizionali din orice stat al lumii la realizarea cadrului instituional necesar )uncionrii optime a aparatului administrativ, precum i la distribuirea competenelor i responsabilitilor instituiilor care )ormeaz aparatul administrativ. &2or"anizarea procesului de productie
Pro&lema fundamental a organi)rii oricrei economii poart un caracter universal. @le"erea alternativ a s)erei i modului e)icient de utilizare a resurselor este actual in toate timpurile, pentru toate popoarele, la di)erite nivele ale or"anizrii economice G "ospodrie casnic, )irm, economie naional i mondial.

)*. Dendin:ele dez<oltrii economice mondiale #i o/iecti<ele dez<oltrii dura/ile. *conomia mondial la etapa actual %nseamn unitatea economiilor naionale, care acioneaz reciproc %n diverse )orme ale economiei de pia la nivel macro+ i microeconomic, avPnd drept baz re"uli aprobate reciproc i standarde concureniale, asi"urPndu+i totodat interesele i prioritile naionale. In prezent in randul analistilor vietii economice internationale contemporane, s+a conturat o lar"a conver"enta de opinii in aprecierea )aptului ca lumea s+a sc$imbat pro)und, ca se a)la intr+o tranzitie politica si economica ma6ora si ca deceniul anilor ^.' a )ost unul +sub numeroase aspecte+ cu totul di)erit de cel precedent si deosebit de di)icil in privinta TadministrariiT noianului de probleme comple e ivite pe scena relatiilor economice internationale.

Intr+un sens lar", globalizarea economiei mondiale poate )i de)inita ca )iind procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a e tinderii si adancirii le"aturilor transnationale in tot mai lar"i si variate s)ere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie )aptul ca problemele devin mai curand "lobale decat nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand "lobala decat nationala. @bordata din punct de vedere economic si )inanciar, "lobalizarea poate )i de)inita drept intarirea si lar"irea le"aturilor dintre economiile nationale pe piata "lobala a bunurilor, serviciilor si mai ales a capitalurilor. Factorii economico+comerciali i de )apt obiectivele de dezvoltare care au in)luentat adancirea procesului de "lobalizare a economiei mondiale include li&era circulatie a marfurilor, li&erali)area serviciilor, li&erali)area pietelor de capital, li&eralitatea investitorilor straini de a in)iinta )irme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favora&ili glo&ali)arii. ;iberalizarea comertului cu servicii, in special in domeniul telecomunicatiilor, asi"urarilor si bancar, a constituit tendinta dominanta a anilor \0' in :D@, )iind continuata in anii \1' in Marea Qritanie si ulterior in Dniunea *uropeana si Eaponia.,endinta continua si in prezent, incluzand si tarile *uropei <entrale si de *st, printre care si Romania. ;iberalizarea pietelor de capital ca uramre a eliminarii treptate a obstacolelor impuse circulatiei devizelor si a capitalului reprezinta un pas )avorabil in vederea )ormarii unor piete )inanciare "lobale. @ceasta mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor transnationale si se inre"istreaza, totodata, o reducere a costurilor in conditii normale. ;iberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt )actor ce a )avorizat "lobalizarea. Incepand cu anii \0', interesul comun al umanitatii de prezervare a mediului incon6urator s+a concretizat prin aparitia unor concepte, cu vocatie "lobala= bunurile comune ale umanitatii, dezvoltarea durabila si securitatea ecolo"ica, care au constituit noi )actori ce au dinamizat procesul de "lobalizare a economiei mondiale. Qunurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar )i oceanele, )ondurile marine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a )i divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii statelor. <u e ceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au )ost polizate, deoarece este relativ )aptul ca oamenii poseda capacitatile te$nice de a le e ploata si deteriora. Dezvoltarea durabila este de)inita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente, )ara a compromite capacitatea "eneratiilor viitoare de a+si satis)ace nevoile. Dezvoltarea durabila e conceputa in vederea reconcilierii dintre economie si mediul incon6urator, ca o noua cale de dezvoltare care sa sustina pro"resul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pe intrea"a planeta si pentru un viitor apropiat.

:ecuritatea ecolo"ica este una dintre dimensiunile )undamentale ale securitatii "lobale. Dn alt )actor determinant pozitiv cat si respectiv al "lobalizarii il reprezinta cultura. In a/ordarea procesului de 3lo/alizare se porneste de la o serie de procese o/iecti<e reale. Devansarea necesitatilor de productie si consum ale unui stat )ata de posibilitatile productiei nationale de a le satis)ace sub aspect te$nolo"ic si de e)icienta pe criterii economice optimale. <a urmare, am asistat, in ultimele decenii ale secolului ((, la dezvoltarea procesului de adancire a diviziunii internationale a muncii, de specializare or"anolo"ica care a "enerat comertul cu subasamble. In ultima perioada se remarca )aptul ca sporirea comertului e terior si mondial devanseza cresterea productiei mondiale. Datorita tendintelor enuntate mai sus are loc o crestere a coe4icientului de dependenta a economiilor nationale )ata de economia mondiala. @re loc o crestere importanta a pietei e terne, )apt ce obli"a statele se adopte masuri de li/eralizare a comertului e terior, a6un"andu+se pana la des)iintarea ta elor vamale. ;iberalizarea miscarii internationale a mar)urilor, capitalurilor, serviciilor, persoanelor, )ortei de munca si a te$nolo"iilor conduce la disparitia "ranitelor comerciale , nu insa si a "ranitelor nationale /deocamdata2. :e remaraca ca proces obiectiv adoptarea de re3lementari comune de catre state G acorduri , tratate, conventii privind eliminarea dublei impuneri, re"imul )avorabil al investitiilor e terne, acordarea clauzei natiunii cele mai )avorizate. In)iintarea unor institutii si or3anisme internationale comune cu atributii la scara mondiala, re"ionala sau subre"ionala G publice si private. Masurile adoptate de stat privind ine3rarea economica internationala se realizeaza sub )orma inte"rarii statale, transtatale sau superstatale. In concluzie, "lobalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care+si pre"ateste temeinic viitorul se vede nevoita sa inter)ereze cu ea.