Obiectul de studiu al economiei politice

Istoria constituirii economiei politice demonstreaz c primele idei

economice n-au venit dinspre profesioniti ai domeniului, ci dinspre
filosofi, istorici, moraliti,matematicieni, clerici, etc. Dincolo de ideile de
mare valoare ntlnite astfel n antichitate, pe urm n Evul ediu !analiza
unor cate"orii precum valoare, pre#,productivitate, diviziunea muncii, venit,
salariu, etc - putem data ori"inile economiei politice moderne la $%%&, anul
n care 'dam (mith a pu)licat lucrarea 'vu#ia na#iunilor. *ercetareasupra
naturii i cauzelor ei. +ermenul de economie politic apare prima dat la
'ntoine deontchrestien, n $&$,, cu peste $,- de ani nainte, n titlul
lucrrii sale +ratat de economie politic nchinat re"elui i re"inei !
mam. *uvntului economie folosit pn atunci i s!a adu"at cel de
politic, cu semnifica#ia de or"anizare social .de la polis / cetate0.
ult vreme, tiin#a economic s-a identificat cu economia politic.
1dat cu creterea comple2it#ii vie#ii economice, cu adncirea i
diversificarea interdependen#elor economice ca i a pro"reselor nre"istrate
n cercetarea economic, opereaz i aici un proces de diviziune a muncii.
Economia politic rmne a2ul n 3urul cruia "raviteaz un numr n
cretere de discipline ce i propun s studieze o anumit parte a realit#ii.
E2ist n prezent un sistem al tiin#elor economice, pe care ma3oritatea
economitilor l structureaz n4
$. tiin#e economice fundamentale4 economia politic, istoria "ndirii
economice i istoria economic, statistica, mana"ementul, etc.
5. tiin#e teoretico ! aplicative4 economia ramurilor de produc#ie
.comer#ului, turismului etc.0, mar6etin", finan#e, moned, credit,
conta)ilitate, etc.
7. tiin#e economice de "rani#4 econometria, "eo"rafia economic, etc.
8n ultimii 7- de ani, o)iectul de studiu al economiei politice s-a e2tins foarte
mult,
cuprinznd o varietate lar" de su)iecte.
'stfel, o)iectul economiei politice cuprinde4
a0 studiul )o"#iei materiale! aceasta se re"sete chiar n titlul lucrrii de
cpti a lui 'dam (mith, printe al economiei politice moderne, aa cum
precizam mai sus9
)0tiin#a schim)ului marfar ! potivit neoclasicilor, pro)lemele formrii
pre#urilor, ale diferitelor tipuri de pia# devin chestiuni fundamentale ale
cunoaterii economice9
c0 via#a economic a)ordat ca ntre" !dup :ir"il ad"earu unitatea de
analiz n economia politic m)rac mai multe ipostaze succesive sau
concomitente, ncepnd cu "ospodria individual pn la economia
mondial9
d0 rela#iile economice ce se sta)ilesc ntre oameni n procesele de produc#ie,
reparti#ie, schim) i consum.
Economia politic si-a circumscris campul investi"a#ional fie in
perimetrul micro fie in cel macroeconomic. Distinc#ia s-a fcut ins doar la
nivelul punctelor de vedere9 sesizand interdependen#ele dintre varia)ilele
economice, to#i economistii recunosc c cercetarea microeconomic serveste
ca punct de plecare pentru cea macroeconomic. In func#ie de mediul
paradi"matic in care s-a produs, de scoala economic in vo", de locul,
timpul si mai ales de o)iectivele immediate ale cercetrii, s-a mers
preponderent intr-o direc#ie sau alta. ;eoclasicii si, in mare parte, clasicii au
manifestat propensiune pentru microanaliz, convinsi fiind c ceea ce face
)ine unui individ sau familiei sale nu are cum s fac ru societ#ii in
ansam)lu.
De aici, cunoscutele teorii ale consumatorului si productorului, ale
cror adevruri, prin "eneralizare, au fost e2tinse la scara ansam)lului.
<iziocra#ii, ar2, =e>nes si mare parte dintre contemporanii nostri plaseaz
analiza la nivel macro. In fond, marile pro)leme ale economiei sunt de fapt
macroeconomice.
?a nivel macroeconomic principalele o)iective pentru ma3oritatea
"uvernelor din 1ccident, sunt4 un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca,
sta)ilirea preturilor, rata ridicata de crestere economica, echili)rul )alantei
de plati e2terne, si o distri)utie echita)ila a venitului si averii.
acroeconomia rspunde la ntre)ri de "enul4 care tre)uie s fie ritmul de
cretere economic@ Aentru a rspunde tre)uie cunoscute4 nivelul i
structura indicatorilor macroeconomici, raportul dintre consum i investi#ii,
volumul i structura resurselor disponi)ile, etc.
Bna dintre cele mai cunoscute defini#ii ale economiei politice este
urmtoarea4 economia politic studiaz produc#ia, distri)u#ia i consumul
)o"#iei n societatea uman.
Arincipala critic adus acestei defini#ii este le"at de aparenta
limitare la aspectele pozitive ale )o"#iei. De e2emplu, rz)oiul distru"e
avu#ia unei na#iuni, dar este o pro)lem de ale"ere i de alocare a resurselor,
prin urmare i el face parte din acest punct de vedere din o)iectul de studiu
al economiei politice. De fapt, nici o defini#ie scurt a economiei politice nu
poate acoperi n totalitate o)iectul de studiu al acesteia. Ideea de )az care
apare ns la ma3oritatea autorilor este le"at de necesitatea optimizrii
raportului ntre resursele limitate i nevoile umane nelimitate.
Aolitica macroeconomica poate avea la )aza re"ulile si
discretionarismul.
Ce"ulile sunt formuloate de o)icei su) forma unor o)iective tinta ce
corepund unor varia)ile.cum ar fi oferta monetara sau datoria pu)lica0, pe
care "uvernul va incerca sa le realizeze pe termen lun" sau mediu.
Discretionarismul pe de alta parte confera "uvernului li)ertate de
actiune pentru a selecta acele actiuni pe care le considera potrivite setului de
conditii economice caracteristice unei anumite perioade.
?a nivel microeconomic, economia politic studiaz comportamentul
individual al diferi#ilor a"en#i economici."ospodrii, firme, industrii0
precum i rela#iile dintre ele, n cadrul produc#iei, schim)ului, distri)u#iei i
consumului de )unuri i servicii.
icroeconomia rspunde la ntre)ri de tipul4 poate firma '
s produc )unul D@ Aentru aceasta, tre)uie s cunoatem cererea i oferta
)unului respectiv, nivelul pre#ului practicat deconcuren#i, cererea i oferta pe
pia#a factorilor de produc#ie implica#i n realizarea )unului D, pre#urile
acestora etc
+oate sunt pro)leme microeconomice.
+eriile economice de )aza, pro)lemele si politice sta)ilite include atat
a)ordari pozitive, cat si normative, desi tre)uie precizat ca nu este
intotdeauna usor sa tra"i o linie de demarcatie intre cele doua.
Economia pozitiva este ocupata de investi"area modurilor in care
diferiti a"enti economici din societate cauta sa-si atin"a scopurile. *a
urmare, teoriile economice pozitive se refera la ceea ce este, a fost sau va fi
si validitatea lor poate fi verificata empiric.
Economia normativa su"ereaza modurile in care o)iectivele societatii
pot fi atinse intr-un mod mai eficient.
Din punctul de vedere al recomandarilor politice, aceasta a)ordare ii
an"a3eaza pe economisti in chestiuni etice in le"atura cu ceea ce ar tre)ui sau
ar fi cazul sa fie, astfel incat ei pot adopta pozitii morale, radicale in privinta
decentei o)iectivelor in sine.
(u)liniind aceste lucruri "sim necesar s facem si precizarea c
economia politic, chiar in condi#iile stranselor sale le"turi cu politica, nu
se suprapune si nu se confund cu politica economic. Arin aceasta din urm
in#ele"em Eansam)lul deciziilor luate de puterea pu)lic in vederea orientrii
activit#ii intr-un sens doritE.
In acelasi timp, economia politic valorific rezultatele o)#inute de
celelalte componente ale sistemului, se nutreste din e2perien#a acestora.
Brmrind aceast rut prin care economia politic si cei care o slu3esc
incearc s-I sta)ileasc "rani#ele si s-i surprind in tuse cat mai si"ure
o)iectul si constatnd c4
- economia politic nu se suprapune cu stiin#a economic, dar ofer acesteia
fizionomia, prefa#and-o si reprezentand-o9
- o)iectul ei de studiu rmane via#a economic pentru care tre)uie s creeze
)o"#ie material si spiritual9
- via#a economic nu este decat un ansam)lu de acte omenesti carora
autorii lor le dau sens
- evolu#ia vie#ii economice este totusi "uvernat de le"i economice
o)iective9
- studiul vie#ii economice tre)uie realizat )idirec#ional - micro si
macroeconomic9
- analiza economiei nu poate avea un caracter neutru, pur iluminist, ci
tre)uie s-si "seasc prelun"irea fireasc prin eta3ul normativ intr-o politic
economic menit a inrauri evolu#ia faptelor dup modelul dorit9
1dat cu cresterea comple2it#ii vie#ii economice, cu adancirea si
diversificarea interdependen#elor economice ca si a pro"reselor inre"istrate
in chiar cercetarea economic, opereaz aici un )enefic proces de diviziune a
muncii. Economia politic rmane a2ul si punctul de spri3in in 3urul cruia
"raviteaz, se dezvolt si se autonomizeaz un numr in crestere de
discipline ce-si propun s studieze o anumit felie a realit#ii.
'sadar, ce este, cu ce se ocup si ce urmreste economia politic@
*onchidem c economia politic este stiin#a care prin studiul vie#ii
economice este chemat s ofere solu#ii pentru optimizarea rela#iei resurse
limitate ! nevoi nelimitate, la nivel micro si macroeconomic ntr-un cadru
socio-economic dat, "uvernat de le"i o)iective.
Bibliografe:
Philip Hardwick ,John Langmead, Bahadur Khan-Introducere in economia
politicii moderne, editura Polirom
Mihail Florecu, Mircea Malita, Marcu Horo!it"-#conomia mondiala
,editura academiei repu$lice ocialite %omania