TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR

(SINTEZA
PENTRU UZ PERSONAL )

Contents
(sinteza pentru uz personal).............................................................................................................................i Contents................................................................................................................................................................i Notiunea si structura obligatiei civile..................................................................................................................v Clasificarea obligatiilor civile...........................................................................................................................vii Izvoarele obligatiilor si clasificarea lor..............................................................................................................xi Formarea si efectele contractului......................................................................................................................xii Notiunea de contract civil..............................................................................................................................xii Clasificarea contractelor civile.....................................................................................................................xiv Incheierea contractului...............................................................................................................................xviii Efectele contractului...................................................................................................................................xxv Efectele contractului fata de terti................................................................................................................xxxi Raspunderea contractuala si remediile neexecutarii contractului.....................................................................xli Raspunderea civila contractuala....................................................................................................................xli Remediile neexecutarii contractului............................................................................................................xliv Executarea prin echivalent.............................................................................................................................lii ctul !uridic unilateral.......................................................................................................................................lix Consideratii generale..........................................................................................................................................lx "estiunea de afaceri......................................................................................................................................lxi #lata nedatorata...........................................................................................................................................lxiv Imbogatirea fara !usta cauza........................................................................................................................lxvi Cap $. Consideratii generale privind raspunderea civila cu privire speciala asupra raspunderii delictuale (extracontractuale).........................................................................................................................................lxviii Caracteristicile raspunderii civile in textele vechiului cod.......................................................................lxviii

Raspunderea civila si raspunderea penala...................................................................................................lxix %tructura raspunderii civile in textele noului cod civil.................................................................................lxx Fundamentele raspunderii civile.................................................................................................................lxxi Raspunderea civila delictuala.....................................................................................................................lxxii Cap &. Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin fapta proprie. Conditii generale ale raspunderii delictuale.......................................................................................................................................................lxxiii #re!udiciul.................................................................................................................................................lxxiv Fapta ilicita...............................................................................................................................................lxxvii Raportul de cauzalitate..............................................................................................................................lxxix 'inovatia autorului faptei ilicite..............................................................................................................lxxxii %pecificul raspunderii civile a persoanei !uridice....................................................................................lxxxiv Cap III. Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin fapta altuia..............................................................lxxxv Reglementarile privind raspunderea delictuala pentru pre!uiciile cauzate prin fapta altuia in textul noului cod civil...............................................................................................................................................................lxxxv Raspunderea persoanelor pentru faptele minorilor sau ale interzisilor !udecatoresti...................................lxxxv Fundamentul raspunderii.........................................................................................................................lxxxvi Raspunderea comitentului pentru pre!udiciile cauzate tertilor prin faptele ilicite delictuale ale prepusului ....................................................................................................................................................................lxxxvii Corelatia dintre raspunderea civila delictuala a diferitelor persoane pentru pre!udiciile cauzate prin fapta altuia........................................................................................................................................................lxxxix Cap I'. Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de lucruri in general( de animale si de ruina edificiului......xc Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de lucruri in general......................................................................xc Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de animale...................................................................................xcii Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de ruina edificiului.....................................................................xciii Cap '. Ipoteze speciale de raspundere civila delictuala reglementate in alte acte normative decat codul civil ........................................................................................................................................................................xciii Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin actele ilicite ale autoritatilor publice..................................xciii Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin erori !udiciare......................................................................xcv Raspunderea civila pentru pre!udiciile cauzate de defectele produselor....................................................xcvi

Raspunderea pentru pre!udiciile sau daunele ecologice...........................................................................xcviii Raspunderea civila pentru daunele nucleare...............................................................................................xcix Raspunderea civila medicala..........................................................................................................................xcix Efectele raspunderii civile delictuale. Repararea pre!udiciului...........................................................................c #luralitatea de debitori....................................................................................................................................ci #rincipiile care guverneaza dreptul si indatorirea de reparare a pre!udiciului...............................................ci Repararea pre!udiciului prin echivalent banesc ............................................................................................cii Repararea pre!udiciilor corporale.................................................................................................................ciii Raportul sau corelatia dintre despagubirile si drepturile de asigurari sociale sau nascute din contractele de asigurari de bunuri si de raspundere civila...................................................................................................civ #rescriptia actiunii in raspundere civila delictuala.......................................................................................civ Cap. $) Consideratii generale privind dinaica obligatiilor.................................................................................cv Cap. &) *i!loace !uridice de transmitere a obligatiilor.....................................................................................cvi Cesiunea de creanta......................................................................................................................................cvi %ubrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei................................................................................cx #reluarea datoriei si cesiunea de datorie....................................................................................................cxiii Cesiunea de contract...................................................................................................................................cxvi *i!loace !uridice de transformare a obligatiilor.............................................................................................cxix *i!loace prin care se realizeaza transformarea obligatiilor........................................................................cxix Consideratii privind garantiile executarii obligatiilor.....................................................................................cxxi "arantiile generale.........................................................................................................................................cxxii "a!ul general al creditorilor.......................................................................................................................cxxii ctiunea oblica.........................................................................................................................................cxxiii ctiunea pauliana (revocatorie)................................................................................................................cxxiv

+itlul I

Consideratii "enerale cu privire la obligatiile civile

Notiunea si structura obligatiei civile
Def. Noul cod civil defineste obligatia in textul rt. $$,- ca fiind o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului( iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Rezulta ca obligatia este intotdeauna un raport !uridic care se naste si exista intre cel putin doua persoane( alcatuit din doua laturi inseparabile) .na pasiva( adica un debitor si datoria sa .na activa( un creditor si dreptul sau de creanta

/bligatia civila a fost definita si de doctrina in felul urmator) Este raportul !uridic in care o parte numita creditor( are dreptul de a pretinde celeilalte parti( numita debitor( sa execute prestatia sau prestatiile la care este indatorat( sub sanctiunea constrangerii de stat. *a!oritatea autorilor apreciaza ca raportul de obligatii cuprinde in structura sa patru elemente componente) Subiectele #ot fi subiecte ale unui raport obligational toate persoanele fizice si persoanele !uridice. %ubiectul activ este o persoana determinata sau cel putin determinabila in momentul nasterii raportului de obligatii( in schimb subiectul pasiv trebuie sa fie intotdeauna persoana determinata la nasterea obligatiei. %ubiectul activ se numeste creditor iar cel pasiv debitor. Continutul #rin continutul raportului !uridic de obligatii intelegem drepturile de creanta si indatoririle care partin subiectelor acestuia. 0e regula( este alcatuit din dreptul creditorului de a pretinde si indatorarea !uridica a debitorului de a executa prestatia datorata. 0in punctul de vedere al continutului( raportul de obligatii poate fi %implu( in care o parte are numai drepturi( iar cealalta numai obligatii 1ilateral( in situatia in care ambele ori toate subiectele au deopotriva si in acelasi timp atat drepturi cat si obligatii %ubiectele Continutul /biectul %anctiunea

Continutul raportului obligational poate fi de asemenea) %ubiectiv( deoarece este stabilit prin vointa partilor /biectiv este stabilit prin lege

0reptul potestativ este puterea conferita unei persoane de a modifica sau stinge o situatie !uridica preexistenta ori de a recrea o situatie !uridica prin vointa sa unilaterala (potestativ2o sa intalnim termenul asta mai incolo). 0intre drepturile potestative care ar putea fi intalnite in continutul unui raport !uridic de obligatii fac parte ) dreptul de a alege intr2o situatie alternativa. Obiectul #rin obiectul raportului !uridic de obligatii intelegem insasi prestatia sau conduita concreta la care este indrituit creditorul si la care este tinut debitorul. ceasta conduita poate consta intr2o actiune cand prestatia este pozitiva ori intr2o inactiune sau abstentiune( caz in care prestatia este negativa. /biectul nu trebuie confundat cu continutul raportului obligational. #rin continut( se inteleg drepturile si obligatiile concrete( personale ale subiectelor( adica posibilitatile !uridice de a pretinde si indatoririle !uridice de a indeplini anumite actiune sau inactiuni. 0impotriva( obiectul consta in insasi acele actiuni sau inactiuni pe care creditorul le poate pretinde si debitorul este tinut sa le savarseasca sau dupa caz sa se abtina de la savarsirea lor. /biectul obligatiilor nu este( de asemenea( identic cu obiectul actului !uridic care le2a generat. #restatiile sunt de doua feluri) #ozitive( acestea constau in actiuni( care pot fi 3a da4 (dare) si de 3a face4 (facere) Negative( este intotdeauna o inactiune sau abtinere si consta in 3 a nu face4 (nonfacere)

Prestatia de a da inseamna a constitui sau a transmite un drept real in patrimoniul creditorului. Prestatia de a face este orice conduita pozitiva care nu este o prestatie de a da si nici nu intra in continutul sau structura acesteia. Fac parte din categoria prestatiilor de a face) plata chiririe( restituirea unui bun( realizeaza unui tablou Prestatia de a nu face este intotdeauna o abtinere a debitorului de a face ceea ce ar fi fost indreptatit sa faca in lipsa anga!amentului obligational existent intre el si creditor. Sanctiunea Def. %anctiunea obligatiei consta( din perspectiva creditorului( in totalitatea mi!loacelor !uridice ofensive si defensive pe care le poate exercita( de regula( cu a!utorul fortei de constrangere a statului( pentru a obtine sau pastra prestatia care i se datoreaza de catre debitor( si din perspectiva debitorului( in mi!loacele !uridice pe care legea le pune la indemana lui pentru a se libera de datorie( prin executarea prestatiei datorate( atunci cand creditorul refuza ori nu poate sa o primeasca( debitorul avand interes sa stinga raportul obligational prin executare. Mijloace juridice ofensive si defensive aflata la dispozitia creditorului:

a) #unerea in intarziere a debitorului care consta in manifestarea unilaterala de vointa prin care creditorul pretinde sau ii cere ferm debitorului sa execute prestatia sau prestatiile datorate. b) ctiunea in !ustitie( care este actul procesual prin care creditorul il cheama pe debitor in !ustitie pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie condamnat la executarea prestatiei pe care o datoreaza.

c) 0aunele cominatorii. %unt sumele de bani pe care debitorul condamnat prin hotararea unei instante competente( sa le plateasca creditorului sau pentru fiecare zi de intarziere sau alta unitate de timp pana la executarea prestatiei datorate. Imediat dupa executarea prestatiei de catre debitor( creditorul este obligat sa restitie sumele de bani incasate cu acest titlu. d) menzile cominatorii. %unt sumele de bani pe care debitorul este obligat prin hotarare !udecatoreasca sa le plateasca la bugetul de stat( cu titlu de sanctiune pentru fiecare zi de intarziere pana la momentul in care va avea conduita la care este indatorat. Ele nu sunt supuse restituirii.

e) 0aunele interese moratorii. %unt despagubiri in bani pentru repararea pre!udiciului cauzat creditorului prin intarzierea executarii prestatiei de catre debitor. f) Executarea silita. Este o procedura complexa prin care creditorul care are un titlu executoriu obtine prestatia ce i se datoreaza cu concursul organelor de stat competente( in cazul in care debitorul nu intelege sa o execute de bunavoie. Cu alte cuvinte( se realizeaza creanta prin urmarirea bunurilor creditorului. Mijloace juridice la care debitorul poate recurge pentru a se libera de datorie Creditorul are dreptul( dar si indatorirea de a primi prestatia de la debitor. tunci cand se refuza primirea platii( debitorul are la dispozitie prerogativa punerii in intarziere a creditorului.

Clasificarea obligatiilor civile

+rasaturi comune ale obligatiilor) /bligatiile civile se nasc din acte !uridice civile si fapte !uridice civile /bligatiile civile sunt reglementate de normele dreptului privat %ubiectele acestor raportui !uridice sunt persoanele fizice si persoanele !uridice /bligatiile civile pot avea caracter oneros sau gratuit %ubiectele raporturilor !uridice de acest fel se afla pe pozitie de egalitate !uridica

Clasificarea obligatiilor du a i!voarele lor 0in acest punct de vedere obligatiile se clasifica in) Contractuale( nascute din contracte Cvasicontractuale( nascute din cvasicontracte precum gestiunea de afaceri si plata nedatorata

0elicte( izvorate din fapte ilicite si pre!udiciabile Cvasidelictuale( care au ca etiologie fapte ilicite si pre!udiciabile savarsite din negli!enta sau imprudenta

tentie5 Noul cod civil prevede o noua clasificare6asta este considerata redundata( dar oricum e bine de stiut)0 Clasificarea obligatiilor du a obiectul lor Este clasificarea traditionala a obligatiilor dupa obiectul sau natura prestatiei la care este indatorat debitorul si are dreptul creditorul. 0upa acest criteriu obligatiile se impart in) /bligatii de a da /bligatii de a face /bligatii de a nu face

/bligatia de a da are un continut complex( in sensul ca fiinta ei nu se reduce doar la constituirea sau transferul dreptului real( ci cuprinde si predarea bunului determinat si eventual conservarea lui sau dupa caz( individualizarea si predarea bunurilor generice. Cum transmiterea dreptului de proprietate opereaza ex lege si de plin drept prin acordul de vointa al partilor( pentru realizarea obligatiei de a da in intreaga si desavarsita sa dimensiune( debitorul este tinut sa procedeze si la predarea sau individualizarea si predarea bunului sau bunurilor in cauza( numai privita astfel( prestatia de a da se complineste ( se desavarseste. Exista dupa acelasi criteriu si o clasificare propusa de doctrina franceza care insa nu e adoptata de cea romana) /bligatii de plata a unei sume de bani ori de predare a unei cantitati de alte bunuri generice /bligatii de predare a unui bun cert( individual determinat /bligatii de prestare de servicii /bligatii de a nu face

O alta clasificare este in obligatii de re!ultat si obligatii de "i#loace. $. /bligatiile de rezultat. %unt acele obligatii in care debitorul este indatorat prin conduita sa pozitiva sau negativa( sa obtina un anumit rezultat determinat in favoarea creditorului sau. /bligatia de rezultat creeaza o veritabila garantie de executare pe care debitorul si2o asuma expres ori legea o pune in sarcina sa( implicit sau explicit( fata de creditorul sau. cesta din urma are garantia sau siguranta ca va obtine fie rezultatul asteptat furnizat de catre debitor( fie in caz contrar repararea pre!udiciului care i2a fost cauzat prin neexecutare. In functie de gradul de intensitate a garantiei de executare pe care debitorul o datoreaza creditorului( obligatiile de rezultat se subclasifica in /bligatii de rezultat absolute (atunci cand debitorul ramane indatorat chiar in cand rezultatul nu se produce datorita fortei ma!ore)

/bligatii de rezultat relative (cand inceteaza in cazul fortei ma!ore) /bligatii de rezultat intermediare ( datoria ramane doar in anumite cauze de forta ma!ora)

&. /bligatiile de mi!loace (sau de diligenta sau prudente). %unt acele raporturi !uridice de obligatii in care debitorul este indatorat sa utilizeze si sa puna in valoare toate mi!loacele necesare si posibile dand dovada de diligenta si prudenta( pentru a obtine un anumit rezultat in favoarea creditorului sau persoanei determinata de acesta. ceasta clasificare a obligatiilor prezinta importanta practica pe terenul raspunderii civile. In cazul obligatiilor de rezultat( neobtinerea rezultatului la care este indatorat debitorul antreneaza raspunderea civila obiectiva( fara vinovatie a acestuia fata de creditorul sau. 0impotriva( in ipoteza obligatiilor de mi!loace raspunderea debitorului pentru neexecutarea prestatiei datorate este eminamente subiectiva( intemeiata pe culpa sau vinovatia dovedita de catre creditor. Este important de retinut ca) /bligatiile de a da sunt intotdeauna de rezultat /bligatiile de a face pot fi de rezultat sau dupa caz de mi!loace /bligatiile de a nu face sunt de rezultat

Exista si asa numita categorie a obligatiilor de securitate. /bligatiile de securitate sunt o specie a obligatiilor de a face( in care o parte are indatorirea legala sau contractuala de a o garanta pe cealalta parte si uneori( chiar terte persoane( impotriva riscurilor care le ameninta securitatea corporala. /bligatiile contractuala de securitate sunt de mi!loace sau de rezultat in functie de faptul daca participarea victimei se afla sau nu printre circumstantele evenimentului care a avut ca urmare vatamarea sanatatii si integritatii corporale. Obligatii in natura si obligatii ecuniare Este una dintre cele mai importante clasificari ale obligatiilor dupa obiectul lor. a) /bligatiile in natura sunt acele raporturi !uridice obligationale care au ca obiect orice prestatie pozitiva sau negativa( cu exceptia prestatiei de a plati o suma de bani. b) /bligatiile pecuniare sau monetare sunt acele raporturi !uridice obligationale care au intotdeauna ca obiect prestatia de a plati sau remite o suma de bani creditorului sau reprezentantului sau. 0eosebiri intre aceste categorii de obligatii) /bligatiile pecuniare sunt intotdeauna de rezultat. /bligatiile in natura pot fi si de mi!loace In cazul obligatiilor pecuniare( daca debitorul intarzie sa faca plata( raspunderea se anga!eaza fara ca creditorul sa fie tinut a face dovada vinovatiei debitorului si a intinderii pre!udiciului suferit. /bligatiile pecuniare pot fi executate intotdeauna in natura daca debitorul este solvabil.

#re!udiciul suferit de creditorul dintr2o obligatie pecuniara ca urmare a disproportiei de valoare dintre prestatia sa si prestatia datorata de debitor( aparuta dupa nasterea raportului obligational din cauza fluctuatiilor monetare se numeste impreviziune.

Datoriile de valoare si specificul obiectului acestora 0atoriile de valoare sunt acele raporturi de obligatii care au ca obiect o valoare exprimata intr2o suma de bani pe care debitorul o datoreaza creditorului( suma care este supusa modificarii sau recalcularii in acele situatii in care( la momentul platii( nu mai reprezinta acea valoarea din cauza fluctuatiilor monetare. Indiferent ca are origine contractuala sau extracontractuala( datoria de valaore este intotdeauna o obligatie de rezultat.

Clasificarea obligatiilor du a sanctiunea lor. 0upa sanctiunea lor obligatiile se clasifica in) a) /bligatii perfecte. Ele se definesc prin aceea ca subiectul activ( creditorul are la dispozitie mi!loacele !uridice ofensive( la care poate recurge impotriva debitorului( pentru a obtine realizarea dreptului sau de creanta( in cazul in care debitorul nu executa voluntar prestatia sau prestatiile datorate. b) /bligatiile naturale. %unt acele raporturi !uridice de obligatii a caror sanctiune consta intr2un mi!loc !uriic defensiv( adica in posibilitatea creditorului de a refuza restituirea prestatiei primite de la debitor( care a facut plata voluntar( invocand faptul ca debitorul a executat ceea ce in realitate( datora( fara sa poata fi constans in acest sens prin forta coercitiva a statului. /bligatiile naturale se identifica cu raporturile obligationale pentru a caror executare creditorul nu are la dispozitie mi!loace !uridice ofensive. /bligatiile naturale pot fi subclasificate in ) $) /bligatiile civile imperfecte. %unt acele obligatii naturale care nu s2au putut naste( sau dupa caz nu au putut supravietui ca obligatii civile perfecte( din cauza unui obstacol !uridic( prezent la momentul nasterii sau dupa caz pe durata fiintei lor. Ele se impart la randul lor in ) /bligatii avortate. %unt acele obligatii care( datorita unui obstacol !uridic( s2au nascut in viata !uridica fara vitalitate( adica lipsite de dpretul creditorului de a accede la mi!loacele !uriice ofensive pentru a obtine ceea ce i se datoreaza pe cale de constrangere. /bligatii degenerate. %unt obligatiile care s2au nascut perfecte ( pe deplin viabile( numai ca ulterior si2au pierdut eficacitatea sau vitalitatea( adica dreptul la actiune in !ustitie( precum si celelalte mi!loace !uridice ofensive care le insoteau ca efect al prescriptiei extinctive sau ca urmare a unei hotarari !udecatoresti intrata in puterea lucrului !udecat.

&) /bligatii naturale2datorii de constiinta( sunt obligatii care isi au originea si suportul in resursele spirituale si morale ale fiintei umane.

Cu toate ca sunt lipsite de vitalitatea obligatiilor perfecte( cele naturale pot produce si ele efecte) 0aca debitorul executa voluntar prestatia care face obiectul obligatiei naturale( el face o plata valabila si ireversibila .nele obligatii naturale pot fi confirmate expres( prin vointa unilaterala a debitorului cu efectul transformarii lor in obligatii civile perfecte /bligatiile naturale pot fi transformate in obligatii civile perfecte prin novatie /bligatiile naturale se pot transmite prin cesiune de creanta( cesiune de datorie( iar daca sunt de origine contractuala prin cesiune de contract.

I!voarele obligatiilor si clasificarea lor

Def. Faptele !uridice sunt definite ca toate impre!urarile2actiuni omenesti si evenimente sau fenomene naturale2 carora legea le confera eficacitatea !uridica( in sensul ca dau nastere modifica sau sting raporturi !uridice. Clasificarea i!voarelor in vec$iul cod civil In vechiul cod civil izvoarele obligatiilor erau considerate a fi urmatoarele) Contractul. 0efinit ca acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii un raport !uridic Cvasicontractul. 0efinit ca un fapt licit si voluntar din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce intre parti. (gestiunea de afaceri( plata nedatorata) 0elictul. /rice fapta a omuli care cauzeaza altuia un pre!udiciu. Cvasidelictul. tunci cand este savarsit un delict dar din culpa( adica negli!enta sau imprudenta.

Clasificarea obligatiilor in dre tul civil du a noul cod civil 0octrina !uridica romaneasca( alaturi de unii autori staini de prestigiu( a adoptat clasificarea generica a izvoarelor obligatiilor in doua mari categorii) ctele !uridice civile Faptele !uridice civile

ctele !uridice civile. %unt acorduri de voitna sau manifestari unilaterale de vointa ale diferitelor persoane facute cu respectarea sau in executarea legii( cu intentia de a produce efecte !uridice ( care altfel nu s2ar putea produce. Ele se subclasifica in)

a) Contractul. Este acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane( cu intentia de a da nastere( modifica( transforma( stramuta sau stinge raporturi !uridice( efecte care altfel nu s2 ar produce b) ctul !uridic unilateral. Este manifestarea de vointa a unei singure persoane( cu intentia de a produce efecte !uridice( adica a da nastere( a modifica ori stinge raporturi !uridice civile.

1) Faptele !uridice stricto sensu. %unt toate celelalte impre!urari cu exceptia acordurilor si manifestarilor unilaterale de vointa( indiferent ca sunt sau nu sunt conduite umane( de savarsirea sau producerea carora legea leaga nasterea( modificarea sau tingerea de raporturi !uridice( in cazul nostru de raporturi obligationale. Faptele !uridice sunt de doua feluri) a) Faptele !uridice conduite umane. %unt actiuni sau inactiuni ale oamenilor licite si ilicite( care dau nastere modifica sau sting raporturi !uridice de obligatii fiindca asa prevede legea. #ot fi la randul lor licite sau ilicite. b) lte fapte !uridice care nu sunt conduite umane. Ele constau in manifestari ale unor energii exteriore omului( ale unui lucru sau ale unei fiinte( alta decat fiinta umana( care potrivit legii imperative( produc efecte !uridice.

+itlul II Contractul Civil

%or"area si efectele contractului
Notiunea de contract civil
Art. &&'' defineste contractul ca fiind acordul intre doua sai mai multe persoane cu intentia de a constitui( modifica sau stinge un raport !uridic. 0octrina defineste contractul in felul urmator) Contractul este un acord de vointa realizat intre doua sai mai multe persoana cu scopul de a crea( modifica sau stinge un raport !uridic preexistent. Contract7acord de vointa7 (aprox) conventie Acordul de vointa #rin acord de vointa se intelege intalnirea concordanta a doua sau mai multe vointa individuala cu intentia partilor de a produce efecte !uridice. Ca si principiu( partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora( in limitele impuse de lege( de ordinea publica si de bunele moravuri. %e consacra astfel principiul libertatii contractuale cu privire la inchierea si continutul contractului. Consecinta imediata a acestui principiu este forta obligatorie a contractului. (principiul pacta sunt servanda).

%2au dezvoltat numeroase teorii cu privire la fundamentul principiului libertatii contractuale( dintre care amintim) autonomia de vointa( teoria dreptului pur( teoria solidarismului contractual( teoria contractul2 entitate economica. Indiferent de teoria care sta la baza contractului( este necesar sa observam ca in toate ideologiile democratice de constructie a teoriei contractului( se regaseste ideea libertatii contractuale. Ce inseamna libertatea contractuala) Inseamna dreptul oricui de a isi alege singur partenerii contractuali si de a negocia cu acestia continutul viitorului contract. poi este vorba de dreptul partilor de a stabili in mod liber continutul viitorului contract. Li"itele libertatii contractuale 0in interpretarea textelor legale rezulta ca libertatea contractuala este recunoscuta tuturor subiectelor de drept civil( cu respectarea urmatoarelor limite generale) /rdinea publica 1unele moravuri

Ordinea publica /rdinea publica din punctul de vedere al dreptului civil este o notiune destul de dificil de precizat si definit. (o stim insa de la administrativ). /ricum( fara indoiala( prin ordine publica se intelege( in primul rand( totalitatea reglementarilor care alcatuiesc dreptul public ( legi( constitutie etc). Clasificare) a) In functie de modul in care normele de ordine publica produc efecte asupra contractului) /rdinea publica expresa (legislativa) /rdinea publica implicita (virtuala sau !udiciara)

b) /rdinea publica se mai clasifica in) /rdinea publica de directie (cuprinde normele prin intermediul carora statul intervine la nivelul contractelor in scopuri de regula diri!iste) /rdinea publica de protectie (prin intermediul careia se realizeaza protectia partii mai slabe economic sau !uridic in anumite raporturi contractuale)

c) / ultima clasificare e in) /rdine publica politica (normele care ocrotesc interesele fundamentale2familia( persoana( statul) /rdinea publica moderna ( include acel grup de norme care isi propune sa raspunda noilor realitati !uridice astfel cum acestea rezulta din schimbarile economice si sociale intervenite in contemporaneitate)

Bunele moravuri

1unele moravuri desemneaza totalitatea regulilor de conduita care s2au conturat in constiinta societatii si a caror respectare s2a impus cu necesitate( printr2o experienta si practica indelungata ( cutuma). Sanctiunile incalcarii ordinii publice si a bunelor moravuri +oate contractele sau clauzele contractuale prin care s2ar incalca aceste limite generale ale libertatii de a contracta nu porduc efecte. 0e exemplu( incalcarea ordinii publice( atrage de regula( nulitatea absoluta si cea a bunelor moravuri nulitatea absoluta. (evident ca sunt si exceptii insa asta e regula)8

Clasificarea contractelor civile

Du a continutul lor( Sinalag"atice )nilaterale

Sinalagmatice rt $$9$ prevede urmatoarele) contractul este sinalagmatic atunci cand obligatiile nascute din acesta sunt reciproce si interdependente. Inseamna ca fiecare parte are concomitent atat calitatea de creditor cat si calitatea de debitor fata de cealalta parte. #rototipul contractelor sinalagmatice este contractul de vanzare. Contractele unilaterale cestea sunt toate acele contracte care nu sunt sinalagmatice. %unt acele contracte care dau nastere la obligatii numai in sarcina uneia dintre parti si sunt caracterizate de lipsa interdependentei si reciprocitatii. Problema contractelor sinalagmatice imperfecte. Exista unele contracte unilaterale care pot( dupa incheierea lor( in mod ocazional( sa dea nastere la obligatii in sarcina creditorului( obligatii pe care acesta nu si le2a asumat initial. Este cazul( de exemplu( al contractului de depozit. Contractele sinalagmatice imperfeste( poarta aceasta denumire deoarece obligatiile celor doua parti( desi reciproce nu sunt interdependente. :iviu pop sustine ca asa zisele contracte sinalagmatice imperfecte li se aplica regimul !uridic al contractelor unilaterale. Importanta acestei clasificari a) 0in punct de vedere probator( inscrisul sub semnatura privata destinat a constitui proba unui contract( este reglementat de lege diferit( in functie de categoria de contracte din care face parte. b) 0in perspectiva regulilor speciale aplicabile efectelor lor( contractele sinalagmatice se deosebesc de cele unilaterale prin anumite reguli speciale. Exemple) Exceptia de neexecutare a contractului ( consta in dreptul oricarei parti de a suspenda executarea prestatiei datorate( atata timp cat cealalta parte nu executa prestatia la care ea insasi s2a obligat) Rezolutiunea contractului

Riscurile neexecutarii contractului

Du a criteriul sco ului ur"arit de arti sunt Contracte cu titlu oneros Contracte cu titlu gratuit

Contractele cu titlu oneros Contractul prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avanta! in schimbul obligatiilor asumate este cu titlu oneros. cestea se impart in doua feluri) Contractul comutativ (contractul comutativ se caracterizeaza prin factul ca prestatiile reciproce la care se obliga partile contractante sunt relativ echivalente. *ai mult decat atat( intinderea prestatiilor datorate de parte este certa si valorea lor este cunoscuta din chiar momentul incheierii contractului. Contractul aleatoriu. Contractul aleatoriu in cazl in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor sau numia a uneia dintre ele depinde de un eveniment incert.

Contracte de binefacere sau cu titlu gratuit Contractul prin care una din parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu( fara a obtine in schimb vreun avanta! ( este cu titlu gratuit. ceste contracte se divid in) :iberalitati. %unt acele contracte cu titlu gratuit prin care una dintre parti transmite un drept din patrimoniul sau in patrimoniul celeilalte parti fara a primi un echivalent. Contractele de servicii gratuite sau contractele dezinteresate. %unt acele contracte prin care o parte se obliga sa faca un serviciu fara a se insaracii pe sine si nici in scopul imbogatirii celeilalte parti.

0istinctia dintre contractele liberalitati si contractele dezinteresate consta in urmatoarele) contractele liberalitati sunt intotdeauna solemne( iar contractele dezinteresate sunt consensuale. Importanta clasificarii %copul ocrotirii intereselor persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu 0onatia trebuie incheiata in forma autentica( sub sanctiunea nulitatii absolute Contractele cu titlu gratuit se prezuma ca se incheie intuitu personae In cazul contractelor cu titlu oneros( obligatiile partilor si raspunderea lor contractuala sunt reglementate cu mai multa severitate decat in cazul contractelor cu titlu gratuit

In sfarsit( de regula( contractele cu titlu oneros au un regim fiscal diferit fata de cel al contractelor cu titlu gratuit.

Du a "odul lor de for"are( Contracte consensuala Contracte sole"ne Contracte reale

Contractele consensuala %unt acele cotnracte care se incheie prin simplul acord de vointe al partilor( fara nicio formalitate. Contractele solemne Contractele solemne sunt acele contracte pentru a caror incheiere valabila este necesar ca acordul de vointa al partilor sa imbrace o anumita forma sau sa fie insotit de anumite solemnitati prevazute de lege. Nerespectarea formei sau formalitatilor prevazute de lege se sanctoneaza cu nulitatea absoluta a contractului. Contractele reale %unt acele contracte pentru a caror formare( pe langa acordul de vointa al partilor( este necesara si remiterea materiala a bunului care este obiectul prestatiei uneia dintre parti. Du a cu" sunt sau nu sunt e* res regle"entate de legea civila( Contracte nu"ite Contracte nenu"ite

Contractele numite Contractele numite sunt contractele reglementate prin dispozitii exprese ale codului civil si ale altor legi civile si calificate prin denumiri speciale in acord cu operatiunile !uridice pe care le genereaza. Contractele nenumite Contractele nenumite sunt contractele nereglementate expres de lege si lipsite de o denumite legala. (contractul de asistenta( sau contractul de hotelarie spre exemplu sunt contracte nenumite) Importanta clasificarii de principiu( tuturor contractelor li se aplica regulile generale privitoare la conditiile de valaditate( la formarea contractului si la efectele contractului. Contractelor numite li se aplica prioritar dreptul special si in subsidiar dreptul comun. Contractelor nenumite li se aplica numai dispozitiile privitoare la toate contractele.

Du a osibilitatea sau i" osibilitatea artilor de a stabili continutul sau rin negocieri(

Contracte negociate Contracte de ade!iune

Contractele negociate %unt acele contracte in care toate conditiile si clauzele lor( natura( intinderea prestatiilor la care se obliga partile contractante sunt rezultatul negocierilor libere. Contractele de adeziune %unt acele contracte al caror continut( ale caror clauze( sunt prestabilite( in intregime( de catre una dintre parti. Cealalta parte nu are posibilitatea sa le discute( ea este libera sa le accepte sau sa nu le accepte; daca accepta atunci adera pur si simplu la contractul prestabilit. +rasaturi specifice ale contractului de adeziune) Inegalitatea economica a partilor /ferta de a contracte este una imutabila( adica standardizata si generale( perpetua si de regula detaliata Elementul esential insa al contractlor de adeziune este lipsa oricaror negocieri

Contractele fortate .nii autori considera ca alaturi de contractele negociata si de cele de adeziune ar trebui retinuta si categoria aparte a contractelor fortate. #rin contracte fortate intelegem acele contracte pe care suntem obligati prin lege sa le incheiem. 0e asemenea( in principiu( continutul sau cuprinsul lor este stabilit tot prin lege. (contractul de asigurare RC de exemplu)

Du a criteriul "odului de e*ecutare al restatiilor( Contracte cu e*ecutare instantanee sau i"ediata Contracte cu e*ecutare succesiva

Contractele cu e ecutare instantanee sau imediata %unt acele contracte in care partile au obligatia sa execute prestatiile ce si le datoreaza una celeilalte in unul si acelasi moment( care coincide de regula cu momentul incheierii contractului. Contractele cu e ecutare succesiva %unt acele contracte din care se naste obligatia ambelor parti( sau cel putin a uneia dintre ele( de a executa prestatiile ce le datoreaza intr2o perioada de timp.

In functie de structura lor( Simple %unt acele contracte prin intermediul carora se realizeaza o singura operatiune !uridica. Contractele comple e Creatia a practicilor contractuale( contractele complexe sunt acele contracte care infatiseaza mai multe operatiuni !uridice. !rupurile de contracte 0oua sau mai multe contracte strans legate intre ele prin faptul ca sunt incheiate in vederea realizarii aceluiasi obiectiv final( contracte care isi conserva insa propria individualitate. Alte clasificari( In functie de importanta: principale accesorii Si" le Co" le*e gru uri de contracte

In functie de efectul creator: constitutive de drepturi si."sau obligatii declarative #""#

Inc$eierea contractului
Conditii de validitate ale contractului
Ca la orice act !uridic si pentru contractul civil sunt aplicabile conditiile de validitate( precum capacitatea de a contracta( consimtamantul partilor( un obiect determinat si licit( o cauza licita si morala si daca este cazul forma contractului. Intrucat conditiile de validitatea le2am facut la drept civil partea generala( nici proful :iviul #op nu mai trateaza aceste conditii ci se rezuma la consimtamant si in special la acordul de vointa. Face distinctia intre acordul intern si acordul extern. Acordul intern de vointe presupune un proces complex care implica numeroase detalii psihologice. :a acest nivel de formare a contractului sunt relevante elementele de fond ale contractului2 in special cauza si consimtamantul dar si obiectul si capacitatea. Cauza ca si motiv determinant al incheierii contractului constituie motorul nasterii acordului de vointe si de aceea trebuie sa intruneasca cerintele prevazute de rt. $&<, adica sa fie licit( moral si sa existe.

Consimtamantul la incheierea contractului desi nu este definit de legiuitor deducem ca reprezinta manifestarea de vointa in sensul incheierii unui contract. ceasta manifestare de vointa cunoaste un parcurs intern si unul extern. Acordul e*tern de vointa+ este a doua faza si se refera la incheierea contractului prin intalnirea ofertei de a contracta si acceptarii acesteia( precum si la faza premergatoare realizarii acestui consens extern care este cea a negocierilor precontractuale.

%a!a recontractuala. Negocierile.

Incheierea contractului poate sa aiba loc intr2o maniera spontana sau dimpotriva exista numeroase ipoteze( in care datorita intereselor in !oc( negocierea precontractuala !oaca un rol considerabil. Indiferent de solutia finala a acestei etape( ea se desfasoara sub semnul libertatii negocierilor (principiu) 0in punct de vedere cronologic( momentul incetarii fazei precontractuale este cel al realizarii acordului de vointe. Obligatii s ecifice fa!ei recontractuale( obligatia de buna credinta este o obligatia legala expres prevazuta in CC si este o obligatia imperativa obligatia de confidentialitate este a doua obligatie legala retinuta in negocieri si este o obligatie dispozitiva obligatia de informare contractuala( in pofida lipsei unui text expres in acesta privinta( teoria generala a viciilor de consimtamant ne obliga sa constatam ca in faza precontractuala este necesar sa fie retinuta si aceasta obligatie pe care o consideram legala si implicita. *ai exista de asemenea si numeroase obligatii de sorginte contractuala si rezulta din conventiile preparatorii( incheiate in vederea organizarii fazei precontractuale.

Acorduri recontractule Este posibil ca faza precontractuala sa presupuna o serie de acte care sa !aloneze desfasurarea negocierilor. Exista diverse acte care pot fi adoptate in aceasta faza) Contractele preparatorii. %unt contractele prin intermediul carora partile convin sa negocieze cu buna credinta incheierea unui viitor contract si prin care in fapt se organizeaza conventional negocieriledintre parti. #uncta!ul( reprezinta un acord al partilor prin care acstea recapituleaza negocierile purtate intre ele pana la un anumit moment si decid stabilirea unor puncte comune care nu vor mai trebui sa faca obiectul negocierilor. #actul de preferita. Este si el o varietate de contract preparatoriu prin care una dintre parti se obliga fata de cealalta sa o prefere ca partener contractual in conditii identice de contractare( fata de orice alti potentiali contractanti. #romisiunea uunilaterala de a contracta2 reprezinta acel contract preparatoriu prin care una dintre parti se obliga sa contracteze daca cealalta parte va dori.

#romisiunea bilaterala de a contracta2 aceasta varietate de contract preparatoriu implica obligatia asumata de ambele parti de a incheia in viitor un contract. Contractul cadru este acel contract prin care partile contractante stabilesc principalele reguli care vor guverna inchierea viitoarelor contracte.

Regimul !uridic aplicabil acestor faze este discutat in functie de sursa obligatiilor. 0aca avem de a face cu o incalcare a obligatiilor legale raspudnerea antrenanta este una delictuala (cazul in care este incalcat un principiu al negocierilor) iar in caz contrar( daca este vorba de o obligatie contractuala( raspunderea va fi contractuala in functie de obligatiile prevazute in contractele prepratorii.

Acordul de vointa. Oferta si acce tarea.

Elementele acordului de vointa cordul de vointa se realizeaza prin intalnirea concordanta a doua sau mai multe vointe individuale. ceasta intalnire are loc prin propunerea unei persoane facuta alteia de a incheia un contract si prin acceptarea pura si simpla( fara nicio rezerva a acelei propuneri de catre cel caruia i2a fost facuta. #ropunerea de a incheia un contract se numeste oferta. Consimtamantul exprimat fara rezerva de catre destinatarul ofertei de a incheia contractul respectiv poarta denumirea de acceptare. /ferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lege( pentru incheierea valabila a contractului. 0aca de exemplu( forma ceruta de lege pentru contractul proiectat este autentica( sub sanctiunea nulitatii( oferta de a contracta si acceptarea acesteia trebuie incheiate si ele in forma autentica. Oferta de a contracta Def. /ferta( (policitatiune( ii mai zic unii asa6numa eu cred ca isi dus cu pluta aia) este propunerea pe care o persoana o face unei alte persoane sau publicului in general( de a incheia un contract in anumite conditii. Ea reprezinta o manifestare unilaterala de vointa prin care emitentul face cunoscuta tertilor intentia sa de a contracta conditiile esentiale ale contractului. /ferta poate fi exprimata expres( in scris sau verbal( ori tacit. Conditiile ofertei Fiind o manifestare de vointa( oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de valabilitate ale consimtamantului. Conditiile esentiale de validitate ale ofertei sunt) /ferta trebuie sa fie completa( adica sa cuprinda elementele necesare pentru realizarea acordului de vointe. 0oua dintre aceste elemente sunt indispensabile) natura contractului si obiectul contractului. /ferta trebuie sa fie ferma. Caracterul neechivoc este dat de lipsa oricaror rezerve legate de continutul acestei oferte. /ferta sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru validitatea contractului proiectat.

Oferta si alte "anifestari de vointa

/ferta nu trebuie confundata cu propunerea adresata unor persoane nedeterminate( cu solicitarea de oferte ori cu invitatia la negociere. %orta obligatorie a ofertei In noua reglementare oferta de a contracta trebuie calificata ca un act !uridic unilateral producator de efecte !uridice( uneori cu valoarea unui anga!ament unilateral si in consecinta( uneori are un caracter irevocabil. :egiuitorul face mai multe distinctii legate de revocabilitatea si irevocabilitatea ofertei( in functie de calitatea acestui act si de contextul in care el a fost emis. .rmand aceste distinctii( obsersam urmatoarele situatii cu efecte proprii) a) In cazul cand oferta facuta unei persoane prezente( adica ofertantul si destinatarul ofertei se afla fata in fata( in acelasi lox( fara sa se fi acordat un termen pentru a o examina si accepta( il obliga pe ofertant numai daca a fost acceptata imediat( integral si fara rezerve. ca oferta nu este acceptata imediaat( ofertantul nu are nicio obligatie. b) In cazul in care oferta este facuta unei persoane absente problema fortei obligatorii este mai complexa( de aceea trebuie sa distingem dupa cum oferta este cu termen sau fara termen de acceptare /ferta cu termen este oferta care include un termen in mod explicit. Ea este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen sau cand poate fi considerata astfel in temeul acordului partilor al practicilor statornicite intre acestia( al negocierilor sau al uzantelor. /ferta fara termen adresata unei persoane absente( daca oferta nu include niciun termen de acceptare si este adresata unei persoane determinate care nu este prezenta atunci ea trebuie mentinuta conform CC un termen rezonabil dupa impre!urari pentru ca destinatarul sa o primeasca sa o analizeze si sa expedieze acceptarea.

Retractarea si revocarea ofertei de a contracta a) Retractarea sau retragerea ofertei ( fie ca ea este cu termen sau fara termen( asadar revocabila sau irevocabila( adresata unei persoane prezente sau uneia absente poate avea loc in mo liber si necenzurat oricand pana la momentul a!ungerii ofertei la destinatar sau cel tarziu concomitent cu acest moment. Retractarea impiedica formarea contractului. b) Revocarea ofertei reprezinta actul !uridic unilateral de revenire asupra ofertei initiale si care intervine dupa momentul a!ungerii ofertei la destinatar. $) 0aca oferta este irevocabila datorita existentei unui termen explicit sau implicit de acceptare a ofertei( atunci dupa momentul a!ungerii ofertei la destinatar declaratia de revocare nu mai produce niciun efect. &) 0aca oferta este irevocabila ca urmare a existentei termenului rezolanbil( in conditiile ofertei fara termen adresate unei persoane absente( atunci revocarea ofertei nu impiedica incheierea contractului decat daca a!unge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea sau dupa

caz inaintea savarsirii actului sau faptului care potrivit prevederilor CC determina incheierea contractului. /ferta produce efecte !uridice abia din momentul a!ungerii ei la destinatar( adica potentialul acceptant. Caducitatea ofertei Este vorba de diversele situatii in care actul unilateral al ofertei nu mai produce niciun efect( datorita unor cauze externe de vointa ofertantului. :egiuitorul a prevazut caducitatea ofertei pentru urmatoarele situatii) a) cceptarea nu a!unge la ofertant in termenul stabilit in oferta sau in termen rezonabil

b) 0estinatarul refuza oferta c) In mod exceptional survenirea incapacitatii sau decesul ofertantului pot sa genereze caducitatea ofertei ( regula e ca oferta e valabila) Natura #uridica a ofertei In legatura cu temeiul !uridic al anga!arii raspunderii ofertantului( este aplicabila teoria ofertei2 act !uridic2 izvor de obligatii2. In aceasta conceptie( se sustine ca oferta facuta cu termen expres sau tacit este un act !uridic unilateral de drept civil generator al unui raport obligational intre ofertant si destinatarul ofertei. m fi in prezenta unei obligatii unilaterale in care ofertantul este debitor al prestatiei negative de anu revoca oferta inauntrul termenului de acceptare( iar destinatarul ofertei este creditorul acestei prestatii. Acceptarea def. cceptarea consta in manifestarea vointei !uridice a unei persoane de a incheia un contract in conditiile stabilite in oferta ce i2a fost adresata in acest scop. Conditiile acce tarii In ceea ce priveste continutul sau( acceptarea este necesar sa indeplineasca urmatoarele conditii) %a fie pura si simpla( adica sa fie in concordanta cu oferta %a fie neindoielnica2 adica sa ateste in mod neechivoc intentia destinatarului ofertei de accepta aceasta oferta %a nu fie tardiva( o conditie esentiala este ca acceptarea sa fie facuta in interiorul termenului de acceptare adica in interiorul termenului in care oferta se considera a fi irevocabila. %a fie emisa in forma ceruta de lege pentru valabilitatea contractului proiectat

cceptarea poate fi expresa( in scis sau verbal sau tacita. Este tacita atunci cand rezulta cu certitudine din anumite actiuni sau atitudini. Inceputul executarii contractului de catre destinatarul ofertei are valoare de acceptare a ofertei. Acce tarea necores un!atoare

0aca exprimarea vointei destinatarului ofertei este in sensul incheierii unui contract( dar nu respecta una sau mai multe din cerintele acceptarii prezentate mai sus( nu putem considera contractul ca fiind incheiat. :egiuitorul avand in vedere acest aspect a prevazut doua situatii in care manifestarea de vointa a destinatarului ofertei( desi nu respecta conditiile acceptarii trebuie tratata intr2un anumit mod. Este vorba de a) b) cceptarea necorespunzatoare a ofertei. 0aca raspunsul destinatarului ofertei cuprinde abateri de la conditiile acceptarii atunci el nu poate fi considerat acceptare. cceptarea tardiva este si ea o acceptare necorespunzatoare a ofertei din perspectiva conditiilor temporale. :egiuitorul distinge( dupa modelul mai tuturor codificarilor moderne dupa) 2acceptarea peste termen care este o acceptare manifestata neindoielnic abia dupa expirarea termenului de acceptare prevazut in oferta. Intr2o atare sitautie contractul nu se considera incheiat decat daca autorul ofertei il instiinteaza de indata pe acceptant ca intelege totusi sa considere contractul incheiat. 2 acceptarea intarziata care este o acceptare facuta in termenul prevazut in oferta dar care a a!uns la ofertant dupa expirarea acestui termen insa din motive neimputabile acceptantului. Intr2o atare situatie( contractul trebuie considerat incheiat daca oferntatul nu il instiinteaza pe acceptant de indata ca nu intelege sa considere contractul incheiat. Retragerea ,retractarea- acce tarii Conditia esentiala pentru ca retragerea acceptarii sa opereze este aceea ca ea sa nu fi a!uns la destinatar sau sa a!unga cel tarziu concomitent cu acceptarea. cceptarea este un act !uridic unilateral supus comunicarii.

.o"entul si locul inc$eierii contractului

Ca regula de principiu( contractul trebuie considerat format in momentul si in locul in care oferta si acceptarea concorda. .o"entul inc$eierii contractului 0upa cum am vazut( marea ma!oritate a contractelor sunt consensuale. .rmare a acestui fapt( momentul incheierii contractului coincide de regula ( cu momentul realizarii acordului de vointe. Fac exceptie contractele solemne care se incheie in momentul indeplinirii formalitatilor prevazute de lege pentru valabilitatea lor. #entru operatiunea de determinare a momentului incheierii contractului este absolut necesar sa distingem in primul rand( intre doua ipoteze) a) 0eterminarea momentului incheierii contractului intre persoane prezente. %unt similate acestor contracte din punct de vedere al determinarii momentului incheierii lor( si contractele perfectate prin telefon( deoarece partile isi percep( direct si nemi!locit( declaratiile de vointa. %tabilirea momentului incheierii acestor contracte este lipsit de dificultati. b) 0eterminarea momentului incheierii contractului intre persoane neprezente

Este vorba de acele sitautii cand oferta se trimite prin posta ( curier( telegraf( email etc sau in cazul inc are( in general( intre oferta si acceptare trece un interval de timp. In literatura de specialitate au fost propuse pentru a se determina momentul incheierii contractului in aceste ipoteze mai multe teorii sau sisteme) %istemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii %istemul expedierii acceptarii %istemul receptiunii acceptarii. ceasta este solutia adoptata de noul cod civil Contractul se considera incheiat in momentul cand acceptarea a a!uns la ofertant ( fiind suficient ca scrisoarea sau telegrama sa fie pusa in cutia postala( predata la poarta( secretariat sau serviciul de curier al interprinderii. Numai intr2un asmenea moment( acceptarea se definitiveaza( neputand fi revocata. %istemul informarii sau luarii la cunostiinta

*omentul incheierii contractului prin acceptare implicita a ridicat unele probleme in doctrina si au fost oferite urmatoarele solutii) 0aca legea( uzantele partilor sau uzantele in general sau intelegerea prealabila a partinlor nu prevad nimic in legatura cu momentul incheierii contractului prin acceptare implicita( contractul poate fi incheiat numai prin instiintareaa( in orice forma a ofertantului de incheierea cotnractului #rin exceptie( daca exista o intelegere prealabila( uzanta( sau legea prevede o alta solutie pentru ipoteza acceptarii implicite( aceasta solutie se va aplica.

Locul inc$eierii contractului *omentul incheierii contractului constituie criterul in functie de care se determina si locul incheierii sale. In cazul contractelor intre persoane neprezente( avand in vedere sisteul receptiei acceptarii( locul incheierii contractului este localitatea unde ofertantul primeste corespondenta cu acceptarea. Determinarea continutului contractului in functie de oferta si acceptare tunci cand exista problee cu privire la continutul contractului se pot apela la urmatoarele instrumente pentru a clarifica acest continut) cordul asupra elementelor esentiale. cordul se considera incheiat din momentul in care ( in cursul negocierilor( partile convin asupra elementelor esentiale ale contractului.( realizandu2se astfel ceea ce se cheama un acord suficient. Elementele secundare pot fi abandonate de parti( pentru conventii ulterioare( subsecvente acordului suficient. ceste elemente fac obietul asa numitelor clazu deschise adica al clauzelor explicite sau implicite acordului partilor al caror continut va fi stabilit in viitor. Clauza de fuziune si clauzele extrinseci. In cuprinsul contractului final( gri!a formala a partilor se manifesta adesea prin intermediul asa numitei clauze de fuziune. #rin intermediul acestei clauze( partile decid inlaturarea din contract a oricaror documente extracontractuale sau acorduri care au fost utilizate in faza precontractuala.

Clauzele standard. Clauza standard reprezinta stipulatiile stabilite prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contrct fara sa fi fost negociate cu cealalta parte. Clauzele surprinzatoare sau neuzale. In definirea clauzelor neuzare ( legiuitorul procedeaza la o enumerare non limitativa a acestora. Reprezinta astfel clauze neuzuale acele clauze standard care prevad in folosul celui care le propune) limitarea raspudnerii( dreptul de a denunta unilateral contractul( care prevad limitarea dreptului celeilalte parti de a opune exceptii. Etc. +ocmai de aceea( in decelarea efectelor unor asmenea clauze( legiuitorul a prevazut ca ele nu produc efecte decat daca sunt acceptate( in mod expres in scris de cealalta parte.

Efectele contractului
Codul civil consacra trei principii specifice contractului) #rincipiul fortei obligatorii a contractului #rincipiul relativitatii efectelor contractului #rincipiul opozabilitatii efectelor contractului

Reguli de inter retare a contractului

Ca regula generala( instantele de !udecata sunt obligate sa respecte contractul( in esenta vointa partilor. In anumite cazuri exprese insa( legiuitorul face exceptie de la acest principiu( reglementand de exemplu posibilitatea pronuntarii unei hotarari !udecatoresti care sa tine loc de contract (pentru cauzele secundare( am vorbit de chestia asta mai inainte ca sunt cauze principale si cauze secundare)( sau mai nou( reglementarea posibilitati pronuntarii unei hotarari !udecatoresti care sa tine loc de un contrat real( in cazul in care nu a avut loc predarea bunului( dar exista un acord de vointe in acest sens. Rolul pretorian al !udecatorului se manifesta in urmatorul fel) Exercitarea oficiului de ordine publica. cest oficiu se refera la abilitatea !udecatorului de a utiliza anumite instrumente de control=cenzura a vointei partilor in scopul realizarii dezinderatelor ordinii publice. Exercitarea oficiului de interpretare

In cele ce urmeaza( ne intereseaza doar oficiul interpretativ al !udecatorului. 0e aceea vom proceda la o trecere in revista a regulilor comune de interpretare a contractelor( pentru ca apoi sa facem cateva scurte precizari legate de deducerea obligatiilor implicite pe cale de interpretare. Reguli co"une de inter retare a contractului Def. prin interpretarea contractului intelegem operatiunea de determinare si clarificare a continutului contractului( a clauzelor sale( in scopul stabilirii drepturilor si obligatiilor nascute din acesta( privitor la care exista un litigiu intre partile contractante. Interpretarea cunoaste de asemenea si doua etape( care desi nu sunt reglementate expres de legiuitor( tin de rationalul elementar al unei astfel de operatiuni. cestea sunt)

) Constatarea existentei contractului 0ovada existentei contractului revine partilor contractante. In lipsa contractului( operatiunea interpretarii este lipsita de obiect. In acest sens( mai ales in ipoteza unui acord progresiv de vointe( !udecatorul este chemat sa determine existenta unui acord suficient de vointe sau a unui acord asupra elementelor esentiale ale contractului pentru ca apoi sa procedeze la o stabilire a continutului obligational primar( determinand in functie de schimbul oferta acceptare care sunt clauzele cuprinse in contract rin raportare la acest mecanism. 1) Calificarea contractului ceasta are o deosebita importanta( deoarece calificarea contractului( incadrarea lui intr2o anumita categorie( determina un anumit regim !uridic aplciabil( prin care se deosebeste de un alt contract( din alta categorie. Regulile comune de interpretare sunt reglementate prin cateva reguli cu caracter supletiv. ceste reguli se pot grupa in urmatoarele categorii) Reguli pentru stabilirea vointei partilor Reguli de interpretare a clauzelor indoielnice Reguli subsidiare de interpretare

a) Reguli de stabilire a vointei reale a partilor #rincipala regula este cuprinsa in rt. $&,, al CC si consacra prioritatea vointei reale si concordante a partilor) Contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta sa partilor iar nu dupa sensul literal al termenilor b) Reguli de interpretare a clauzelor indoielnice. cestea sunt) $) Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri( se va interpreta in sensul care se potriveste cel mai bine cu natura si obiectul contractului &) Clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte( iar nu in acela in care nu ar produce niciunul <) /ricat de generali ar fi termenii contractului(acesta nu cuprinde totusi( decat lucrul asupra caruia partile si2au propus a contracta oricat de generali ar fi termenii folositi -) Reversul regulii anterioare este acela ca daca partile au utilizat o clauza contractuala pentru a exemplifica sau pentru a inlatura indoiala asupra sensului acelei clauze( atunci interpretarea nu trebuie sa se restranga la aplicarea contractului doar pentru acea cauza c) Reguli subsidiare de interpretare. Conform abordarii legiuitorului( interpretarea prin utilizarea regulilor subsidiare trebuie sa aiba loc numai daca regulile principale de interpretare a clauzelor

confuze nu au dat rezultatul dorit. Intr2o asemenea situatie( cu titlu secundar( se aplica urmatoarele reguli) Contractul neclar in urma utilizarii regulilor generale de interpretare atunci el va fi interpretat in favoarea celui care se obliga Interpretarea stipulatiilor inscrise in contractele de adeziune se interpreteaza impotriva celui care le2a propus

Reguli de inter retare a clau!elor tacite care co" letea!a contractul Cand contractul este incomplet( pentru completarea lui( !udecatorul este chemat sa determine( pe cale de interpretare vointa tacita a partilor. :egiuitorul a consacrat doua reguli in acest scop) Conform alineatului $&9&( Contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat( dar si la toate urmarile pe care practicile statornice intre parti( uzantele( legea sau echitatea le dau contractului dupa natura lui doua regula este stabilita de acelasi articol si precizeaza urmatoarele) clauzele obisnuite intr2un contract se subinteleg ( desi nu sunt stipulate in mod expres.

Exista de asemenea si asa numitele obligatii implicite( care completeaza contractul desi nu sunt prevazute expres. cestea sunt) /bligatia generala de buna credinta. 0esi definirea sa este aproape imposibila( datorita portantei extreme pe care o are notiunea de buna credinta( cel mai adesea ea se manifesta ca o tehnica de control !udiciar prin intermediul careia sunt eliminate manifestarile contractuale de rea credinta. /bligatia de cooperare contractuala. In continutul sau( se poate spune ca intra indatoririle partilor de a colabora pentru ca executarea contractului sa aiba loc in conditii optime pentru realizarea interesului contractual. /bligatia de coerenta contractuala. Ea ar presupune( in acceptiunea comuna( obligatia partii contractante de a avea o conduita unitara in conformitate cu asteptarile rezonabile ale celeilalte parti. /bligatia de informare contractuala. In continutul obligatiei de informare se regaseste indatorirea partilor de a comunica una celeilalte toate informatiile pertinente si utile legate de executarea contractului. /bligatia de securitate ( am mai discutat de ea )

%anctiunea neexecutarii obligatiilor implicite este identica nerespectarii principiului fortei obligatorii a contractului. (se poate a!unge chiar la rezolutiune)

/rinci iul fortei obligatorii a contractului

#rincipiul fortei obligatorii a contractului este consacrat intr2o formulare expresiva de rt. $&9> care prevede) Contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante. Cu alte cuvinte( contractul este legea partilor fiind tinute sa il respecte intocmai( potrivit adagiului lating pacta sunt servanda. Forta obligatorie a contractului intre parti .rmand ordinea reglementarii in aceasta materie( trebuie sa retinem ca si consecinte immediate ale fortei obligatorii intre parti urmatoarele consecinte) a) #artile contractante sunt tinute sa execute intocmai una fata de cealalta obligatiile la care s2au indatorat. b) /bligatiile contractuale trebuie sa fie executate intotdeauna cu buna credinta c) Contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege (regula simetriei in contracte) Regula obligatiei artilor de a e*ecuta intoc"ai contractul. Regula confor"itatii e*ecutarii. #rincipala semnificatie a principiului fortei oblgiatorii a contractului este aceea ca partile sunt obligatesa execute intocmai toate prestatiile la care s2au indatorat prin contract. Executarea trebuie sa aiba loc la termenele si in conditiile stabilite. Nerespectarea obligatiei de a executa intocmai contractul presupune o neexecutare. #entru a putea vorbi de o incalcare a principiului fortei oblgiatorii( a cotnractului este necesar sa avem de a face cu o neexecutare ilicita. Irevocabiltiatea contractului rin vointa uneia dintre artile contractuale. Si"etria in contracte. Contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege. #rin acest text legal se consacra regula simetriei in cotnracte( ceea ce inseamna ca orice contract( fiind rezultatul acordului de vointe al partilor( el poate fi desfacut sau revocat( in principiu numai inacelasi fel. Inseamna ca revocarea contractului nu este posibila prin vointa exclusiva a uneia dintre partile contractante cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege. Regula simetriei este pe deplin valabila si in privinta modificarilor contractului. %emnificatii ale acestei reguli) a) Revocarea contractului prin consimtamant mutual. (este consecinta fireasca si normala si exprima regula) b) Revocarea unilaterala a contractului==denuntarea unilaterala. (aceasta este posibila numai prina acordul partilor sau in cazuri expres prevazute de lege) c) Rezilierea fortata a contractului. Incetarea poate avea loc si in mod fortat( impotriva vointei partilor. Exemplu este cel al contractelor intuitu personae( in care la decesul uneia din parti contractul se rupe. E*ecutarea cu buna credinta a contractului /bligatia de buna credinta( in executarea contractului nu mai este prevazute de actuala reglementare. +otusi( buna credinta este cea mai importanta obligatie implicita. Ea reprezinta obligatia sursa a unor alte obligatii contractuale precum)

/bligatia de loialitate care consta in principal in indatorirea partilor de a se informa reciproc( pe taota durata executarii cotnractului /bligatia de cooperare( care consta in indatorirea partilor de a facilita executarea cotnractului pentru a se asigura de echilibrul prestatiilor.

Li"itarea fortei obligatorii a contractului( interventia legiuitorului

:a incheierea contractului partile sunt obligate sa respecte dispozitiile imperative ale legii. In caz contrar( cotnractul este nul( fiind lipsit de efecte si implicit de forta obligatorie. sadar( desi forta contractului este comparata cu legea( el nu poate deroga de la legea imperativa. 0e regula legiuitorul nu intervine pentru a modifica contractele. %e stie ca legea noua nu se aplica in principiu efectelor in curs ale contractului si nici retroactiv contractelor de!a executate. Neinterventia legiuitorului in cotnracte nu este insa o regula absoluta. El poate pentru considerente de interes public( sa modifice contractele in curs prin norme imperative cuprinse intr2o lege noua . Formele principale de interventie a legiuitoruluiin contracte cu intentia de a le modifica sunt de doua feluri) Interventia legiuitorului roman pentru modificarea duratei contractului s2a concretizat pana in prezent in procedeul prorogarii legale. #rorogarea legala a contractului consta in prelungirea fortata a existentei sale dupa implinirea termenului extinctiv stipulat de parti. #rocedeul de modificare de catre legiuitor a modalitatii de executare a contractului il reprezinta moratorului legal. *oratoriul este un termen acordat de legiuitr tuturor debitorilor sau unei categorii de debitori avand ca efect amanarea generala a executarii unor obligatii contractuale.

Li"tarea fortei obligatorii a contractelor( i" revi!iunea in contracte.

Def. Impreviziunea consta in paguba pe care o sufera una dintre partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si constraprestatiile celeilalte parti( in cursul executarii contractului( determinat de fluctuatiile monetare sau de alte impre!urari. Caracterele i" revi!iunii a) Impreviziunea se pune numai in sfera obligatiilro izvorate din contracte cu titlu oneros b) Impreviziunea este o problema de ordin economic si financiar c) #aguba pe care o sufera sau este pe cale de a o incerca o parte contractanta. #rin indexare se intelege corelarea unei valori economice cu o alta valoare economica( in vederea mentinerii in timp a valorii reale a obligatiilor contractuale. :egiuitorul roman a reglementat expres expres impreviziunea ca si exceptie de la principiul fortei obligatorii a contractului( conform caruia cu toate aceastea( (adica in profida nominalismului momentar reglementat de paragraful precedent al aceluaiasi articol( $&9$) daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a impre!urarilor care ar face vadit in!usta obligarea debitorului la executarea obligatiei ( instanta poate sa dispuna adaptarea contractului sau incetarea acestuia Conditiile i" revi!iunii

a) %chimbarea impre!urarilor a intervenit dupa incheierea contractului b) %chimbarea impre!urarilor precum si intinderea acestora nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor( in mod rezonabil( in momentul incheierii contractului c) 0ebitorul nu si2a asumat riscul schimbarii ipre!urarilor d) 0ebitorul sa fi incercat intr2un termen rezonabil si cu buna credinta negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului Efectele i" revi!iunii ?udecatorul poate la sesizarea oricarei parti) %a dispuna adaptarea contractului pentru a distribui in od echitabl intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea impre!urarilor ?udecatorul poate( de asemenea dispune incetarea contractului la omentul si in conditiile pe care le stabileste

Li"itarea rinci iului fortei obligatorii a contractelor. Teoria clau!elor abu!ive.

Ca alta forma de interventie !udiciara in contract( il reprezinta abuzul de drept contractual. Chestiunea clauzelor abuzive si2a facut loc in dreptul pozitiv in mod preferential in categoria contractelor de consum. Criterii de deter"inare a caracterului abu!iv al unei clau!e contractuale( / clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din cotnract( creeaza in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte( un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. Elementele principale ale definirii si totodata ale identificari clauzelor abuzive sunt) :ipsa negocierii 0ezechilibrul contractual in defavoarea consumatorului Incalcarea exigentei de buna credinta .tilizarea listei clauzelor abuzive Criteriul celorlalte circumstante relevante

semenea clazue nu produc niciun efect asupra consumatorului. 0upa cum am afirmat si mai sus( domeniul caracteristic de aplicare a acestor cauze este in domeniul contractelor de consum insa pentru alte domenii se folosesc urmatoarele tehnici de eliminare a clauzelor abuzive) .tilizarea teoriei viciilor de consimtamant

.tilizarea teoriri formarii acordului de vointa .tilizarea notiunii de buna credinta .tilizarea regulilor transparentei contractuale

Efectele contractului fata de terti

Relativitatea efectelor contractului fata de terti
:egiuitorul roman a oferit urmatoarea definitie a relativitatii efectelor contractului) contractul produce efecte nuai intre parti daca prin lege nu se prevede altfel. Relativitatea efectelor contractului este o urmare fireasca a fortei obligatorii a acestuia. Do"eniul de a licare a rinci iului relativitatii efectelor contractului #entru a lamuri care este importanta principiului relativitatii efectelor contractului( trebuie sa stabilim care sunt efectele la care se refera CC si care sunt persoanele la care se aplica aceste efecte. vem astfel doua domenii de aplicari a principiului) a) 0omeniul obiectiv al relativitatii efectelor contractului. 0in aceasta perspectiva( contractul se impune partilor ca forta obligatorie care da nastere la drepturi si obligatii si el se impune tertilor ca realitate obiectiva care trebuie respectata. b) 0omeniul subiectiv al relativitatii efectelor contractului. Circumscrierea acestui domeniu presupune determinarea persoanelor implicate in relativitatea efectelor contractului. Este de aceea necesar sa explicam continutul notiunilor de parti contractante( terti propriu zisi si succesori in drepturi ai partilor sau avanzii cauza. $) #arti contractatante) pot fi persoanele fizice si !uridice care si2au dat consimtamantul personal si direct sau prin reprezentant la incheierea contractului. Ele sunt numite parti originare ale contractului. +ot calitate de parti o au si persoanele care adera la un contract de!a format sau care il ratifica. %e retine insa conditia pentru ca o persoana sa devina parte in contract sa isi dea consimtamantul intr2o forma sau alta la incheierea lui sau sa adere ulterior la contractul in curs. &) +ertii propriu2zisi sau penitus extranei. In sensul cel mai larg al cuvantului prin terti se inteleg toate persoanele care nu au participat direct la incheierea contractului si care nu au astfel calitatea de parti contractante. In aceasta categorie intra mai multe tipuri de terti) (stiu inca o clasificare si e naspa dar asta e dreptul ce sa ii faci)) +ertii deveniti parti (si parti devenite terti). In aceasta categorie trebuie sa includem toate acele persoane care suporta in mod direct efectele obligatorii ale unui contract datorita unei circumstante anterioare acestuia sau posterioare. laturi de categoria de mai sus pot dobandi calitatea de parti si succesorii in drepturi ai partilor sau avanzii cauza. Intra in aceasta categorie acei terti fata de care se produc totusi efectele contractului ( desi nu si2au dat consimtamantul la incheierea lui datorita legaturii sau raportului in care se afla cu partile. %uccesorii in drepturi ai

partilor sunt la randul lor de doua feluri) succesori universali si succesori cu titlu universal ( stim de ei de la drepturi reale) +erti care suporta anumite efecte ale contractului. Intra in aceasta categorie si uneori sunt numiti tot avanzi cauza( creditorii chirografari. cesti terti( care raman terti si ulterior incheierii contractului( sunt tinuti sa suporte incheierea de contracte profitabile sau nu ( de catre debitorii lor. Creditorii chirografari sunt singurii avanzi cauza autentici. +ertii absoluti . Este vorba de un cerc extins de persoane care nu au nicio legatura cu contractul pentru ca nu fac parte din niciuna din categoriile de persoane descrise mai sus.

Efectele contractului fata de succesorii artilor si fata de creditorii c$irografari. $. Fata de succesorii universali sau cu titlu universal. 0obandind intregul patrimoniu sau o fractiune de patrimoniu( succesorul universal sau cu titlu universal este continuatorul personalitatii autorului sau( devenind astfel creditor si debitor. sadar( efectele contractului se produc si fata de aceste persoane( in masura in care ele subzista in momentul dobandirii patrimoniului sau fractiunii din patrimoniu care a apartinut partilor sau uneia dintre partile contractante. +oate aceste persoane sunt asimilate partilor in privinta efectelor contractului deoarece ele sunt terti deveniti parti. Exceptii) %tipulatia partilor In cazul contractelor intuitu persone :egea sa prevada exceptii

&)Fata de succesorii cu titlu particular. %uccesorul cu titlu particular profita de drepturile reale si este tinut sa respecte obligatiile sau sarcinile reale nascute din contractele incheiate de autorul sau in legatura cu bunul sau dreptul ce i2a fost transmis. In aceasta privinta trebuie sa fie indeplinite urmatoarele trei conditii) %a fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de bunul dobandit de succesorul cu titlu particular Contractele care au dat nastere acelor drepturi si obligatii sa aiba o data certa anterioaramomentului incheierii actului intre succesorul cu titlu particular si cel de la care a dobandit bunul %a fi fost indeplinite formele de publicitate

In raport cu drepturile si obligatiile personale nascute din contractele incheiate de autorul sau( succesorul cu titlu particular are calitatea( in principiu de tert propriu zis. <) In raport cu creditorii chirografari.

Creditorii chirografari sunt acei creditori care au ca singura garantie comuna si proportionala a realizarii drepturilor lor de creanta intregul patrimoniu al debitorului( ceea ce constituie ga!ul lor general. Creditorii chirografari se deosebesc de succesorii universali sau cu titlu universal precum si de succesorii cu titlu particular deoarece nu devin creditori sau debitori prin efectul contractelor incheiate de debitorul lor.

O o!abilitatea contractului fata de terti

+ertii au obligatia generala de a respecta situatia !uridica nascuta din contract( chiar daca pentru ei aceasta realitate se prezinta ca un fapt !uridic. Este vorba de caracterul de utilitate sociala pe care il prezinta opozabilitatea. Este de retinut ca de regula manierea absoluta in care opozabilitatea se realizeaza este probarea cunoasterii de catre tert a situatiei !uridice rezultate din contract( indiferent ca avem de a face cu un sistem de publicitate organizat legal sau nu. Def. #rin opozabilitatea contractului ( in sens larg( intelegem ca el produce efecte intre partile contractante si avanzii cauza ai partilor( precum si faptul ca situatia !uridica nascuta din contractul respectiv trebuie respectate de catre toti( inclusiv de tertii propriu zisi. /pozabilitatea contractului in raporturile dintre parti si succesorii lor in drepturi se confunda cu principiul fortei obligatorii a efectelor contractului. tunci cand vobim de opozabilitatea fata de terti( ne referim la opozabilitatea propriu zisa( astfel cum este ea reglementata in CC. O o!abilitatea contractului fata de tertii ro riu0!isi /pozabilitatea contractului fata de terti este cea de2a doua componenta a notiunii de opozabilitate. 0e aceasta data( opozabilitatea are o alta semnificatie; ea nu se confunda cu relativitatea efectelor contractului. /pozabilitatea contractului fata de terti consta in obligatia tuturor de a respecta situatia !uridica creata printr2 un contract. %or"ele o o!abilitatii fata de tertii ro riu !isi. a) /pozabilitatea probatorie consta in aceea ca un contract intre parti poate fi utilizat de chiar parti sau de terti( in vederea probarii unei anumite situatii !uridice sau de fapt. b) /pozabilitatea substantiala consta in acea expresia a opozabilitatii care implica opunerea de catre una din parti a contractului ca sursa a legitimitatii dreptului sau rezultat din contract. In raporturile dintre parti( contractul are valoare de act !uridic( constand in acordul lor de vointa. Fata de terti ( contractul este un simplu fapt !uridic in sensul restrans al cuvantului.

E*ce tiile de la rinci iul relativitatii si de la rinci iul o o!abilitatii efectelor contractului
Def. Exceptiile de la principiul relativiatii efectelor contractului sunt acele situatii !uridice in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor. Cu alte cuvinte ( si mai precis formulat suntem in prezenta unor exceptii de acest fel numai atunci cand un cotnract da nastere la drepturi sau la obligatii in favoarea si respectiv in sarcina altor persoane decat partile contractante si succesorii lor.

Exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractului nu trebuie confundate cu exceptiile de la opozabilitatea contractului fata de terti. In literatura de specialtiate se sustine ca exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractului sund de doua feluri $) parente. In aceasta categorie intra #romisiunea pentru altul Reprezentare

&) Reale. In aceasta categorie intra) Contractul colectiv de munca ctiunile directe %tipulatia pentru altul

Re re!entarea #rin reprezentare se intelege tehnica !uridica prin care o persoana o persoana numita reprezentant incheie un act !uridic (asadar poate fi vorba de un contract) in numele si pe seama unei alte persoane numite reprezentat. Efectele ecentualului contract incheiat intre reprezentant si tert( se vor produce direct intre reprezentat si tert. %ursele reprezentarii sunt legea( actul !uridic sau hotararea !udecatoreasca. Efectele directe ale reprezentarii si crearea de raporturi directe intre reprezentat si tert sunt legate de cunoasterea efectiva de catre tert a puterilor conferite reprezentantului si a calitatii sale. In cazul in care reprezentantul actioneaza in lipsa puterii de reprezentare sau cu depasirea acesteia contractul incheiat cu tertul nu produce niciun efect intre reprezentat si tert( raportul contractual ramane in vigoare intre reprezentant in nume propriu si tert. +ot pentru ipoteza actului incheiat in lipa sau cu depasirea puterii de reprezentare CC prevede o suma de reguli privind ratificarea( adica recunoasterea expresa de catre persoana in numele careia s2a incehiat fara drept un anumit act( a efectelor acestui act. Reprezentarea inceteaza prin renuntarea de catre reprezentant la imputernicire sau prin revocarea puterii de reprezentare de catre reprezentat cu conditia ca revocarea sa fie adusa la cunostinta tertilor sau acestea sa fi cunoscut cauza de incetare a reprezentarii pe alta cale. Acorduri colective Este vorba de anumite conventii a caror caracteristica principala este aceea ca cel putin una dintre partile implicate in contract anga!eaza prin consimtamantul exprimat la incheierea contractului o colectivitate. *embrii acestei colectivitati vor avea dreptruri si obligatii desi nu au incheiat contractul colectiv. semenea contracte colective sunt regasibile in diverse materii ale dreptului( dar mai cu seama in cadrul procedurii falimentului si al raporturilor de munca.

Actiunile directe (acesta e randul in cauza...ai sa vezi ce zic) #rin actiuni directe intelegem dreptul unor persoane de a actiona in anumite cazuri expres si limitativ prevazute de lege ( impotriva uneia dintre partile unui contract cu care nu au nicio legatura( invocand acel contract in favoarea lor( contract fata de care au calitatea de terti propriu zisi. Este vorba de un mecanism !uriic in care sunt implicate trei persoane) creditorul ( care este beneficiarul actiunii directe)( debitorul sau imediat sau debitorul intermediar (data de care este legat printr2un raport contractual) si debitorul debitorului imediat sau subdebitor ( care se afla intr2un raport contractual cu debitorul imediat( dar care nu se afla intr2un asemenea raport cu creditorul) ctiunile directe reprezinta acea tehnica de natura legala care permite creditorului sa actioneze direct impotriva subdebitorului pe calea unei actiuni numita actiune directa. ctiunea directa nu poate fi considerata admisibila in orice grup de contracte( ci numai in doua sitatii speciale) tunci cand legea prevede actiunea directa in mod expres Cand actiunea directa este legata de transmiterea unui drept

ctiunile directe sunt exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului. /ro"isiunea entru fa ta altuia #romisiunea pentru fapta altuia sau conventia de porte fort reprezinta o exceptie aparenta de la relativitatea efectelor contractului princ are o persoana se obliga fata de creditor sa determine un tert sa incheie sau sa ratifice un contract respectiv si eventual sa il si execute. Sti ulatia entru altul %tipulatia pentru altul exceptie veritabila de la relativitatea efectelor contractului este contractul in folosul unei terte persoane adica( figura contractuala prin care o persoana se obliga fata de alta sa execute o prestatie in favoarea unui tert. Notiunea de e*ce tie de la rinci iul o o!abilitatii fata de terti a efectelor contractului Eventualele exceptii de la opozabilitatea contractului sunt acele situatii in care tertii nu mai au obligatia generala de a respecta situatia generata de cotnractul incheiat intre parti( adica ipotezele in care sunt indreptatiti sa negli!eze aceasta realitate fara ca atitudinea lor sa genereze anga!area raspunderii delictuale Exceptii de la opozabilitatea efectelor contractului %ituatiile in care partile unui cotnract nu indeplinesc formalitatile speciale ale sistemului legal de publicatie / alta exceptie de la opozabilitatea contractului fata de terti este beneficiul actiunii pauliene. ctiunea pauliana este acea actiune care poate fi formulata de o anumita categorie de terti fata de cotnract( in scopul asigurarii inopozabilitatii fata de acestia a situatiei !uridice generate de cotnractul fraudulos incheiat de debitorul lor.

+ot exceptii de la opozabilitatea efectelor contractului sunt numeroasele situatii in care actul incheiat intre doua parti este constatat inopozabil unei a treia persoane .ltima exceptie de la opozabilitatea efectelor contractului pe care o identificam este simulatia

Promisiunea faptei altuia Def. #romisiunea faptei altuia poate fi definta ca fiind un cotnract sau o clauza intr2un contract prin care o persoana2 debitorul sau promitentul2 se obliga fata de creditor( sa obtina consimtamantul unei terte persoane de a incheia un contract sau a ratifaca un contract de!a incheiat. %or"ele conventiei 0in analiza acestei definitii rezulta ca se pot distinge doua forme de porte fort (promisiunea faptei altuia) #rincipala ( in cazul in care intre doua persoane se incheie un contract al carui obiect este unic consta in prestatia debitorului de a il determina pe un tert sa isi dea consimtamantul la incheierea unui contract cu creditorul) ccesorie ( atunci cand consta intr2o clauza ce se integreaza intr2un contract si prin care debitorul se obliga printre altele sa obtine consimtamantul sau anga!amentul unui tert)

/bligatia asumata de promitent este una de rezultat. Conditii de valabilitate Fiind un contract( promisiunea faptei altuia trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate ale unui cotnract. In ceea ce priveste forma ( chiar daca actul pe care tertul trebuie sa il ratifice( execute( incheie tertul este unul pentru care legea pretinde o forma autentica( promisiunea faptei altuia nu trebuie sa implice aceasta forma. #e langa conditiile generale CC pretinde si o conditie speciala si anume promisiunea faptei altuia trebuie sa fie expresa sau cel putin neindoielnica. Conventia de stipulatie pentru altul poate avea numeroase aplciatii practice) in materia contractului de mandat( in cazul instrainarii unui bun indiviz de catre unul dintre coproprietari etc. Efectele conventiei de orte0fort Efectele promisiunii de porte fort depind de atitudinea tertului al carui consimtamant sau anga!ament s2a obligat sa il obtina dar si de limitele anga!amentului asumat de catre promitent. Inainte de toate este necesar sa precizam ca in temeiul promisiunii de porte fort in sarcina debitorului se naste o obligatie de a face si in acelasi timp de rezultat. 0ebitorul se obliga sa determine o terta persoana sa incheie sau sa ratifice un act !uridic. 0aca actul respectiv va fi incheiat sau dupa caz ratificat se considera ca debitorul si2a indeplinit obligatia contractuala. In ipoteza in care promitentul s2a obligat sa isi garanteze executarea obligatiei asuate de catre tert( daca tertul nu executa obligatile din contractul incheiat de creditorului promitentului( acesta din urma( intocmai ca un fideiusor( este tinut sa raspunda de neexecutare. Conventia de porte fort nu este o exceptie de la relativitatea efectelor contractului. (opinia lui #op( :iviu #op)

Stipulatia pentru altul Def. contractul in favoarea unei terte persoane sau stipulatia pentru altul este un contract sau o clauza intr2un contract prin care o parte( numita promitent( se obliga fata de cealalta parte( numita stipulant( sa execute o prestatie in favoarea unei alte persoane( straina de contract( numita tert beneficiar. Conditii %tipulatia pentru altul trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate prevazute de lege. laturi de conditiile generale de validitate( mai trebuie intrunite inca doua conditii speciale( expres prevazute de lege si una propusa de doctrina) a) +ertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila la data incheierii stipulatiei b) +ertul beneficiar al stipulatiei trebuie sa existe la momentul la care primitentul trebuie sa isi execute prestatia c) Conditia ca stipulatia sa fie neindoielnica Contrar altor situatii in care neindeplinirea conditiilor imperative este sanctionata cu nulitatea sau cu considerarea clauzei ca nescrisa( in cazul de fata( sanctiunea nerespectarii conditiilor de la lit a si b de mai sus este aceea ca stipulatia profita stipulantului( fara a agrava sarcina promitentului. Consimtamantul tertului beneficiar nu este o condtie de existenta a stipulatiei pentru altul( dar este o conditie de efectivitate. Efectele sti ulatiei entru altul #entru a analiza efectele stipulatiei pentru altul este necesar sa subliniem ca mecanismul sau consta in nasterea in mod direct si originar din contractul incheiat intre stipulant si promitent a unui drept de sine statator in favoarea tertului beneficiar( fara a fi necesar consimtamantul acestuia. $fectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre stipulant si promitent Efectele contractului in raporturile dintre stipulant si promitent care se produc fara nicio legatura cu stipulatia in favoarea tertului sunt guvernate de dreptul comun. *ai putin insa chestiunea posibilitatii revocarii mutuale sau individuale a stiulatiei care are un regim aparte. Este astfel necesar sa facem urmatoarele distinctii) 0e la momentul a!ungerii acceptarii tertului beneficiar la stipulant sau la promitent stipulatia nu mai poate fi revocata( mutual sau unilateral %tipulatia poate fi revocata in mod liber pana la momentul indicat mai sus de catre promitent si stipulant in persoana %tipulatia poate fi revocata si unilateral de catre stipulant cu conditia ca nu cumva promitentul sa aiba un interes in executarea prestatiei fata de tert

%tipulantul are la dispozitie toate remediile conferite de lege oricarui creditor si partilor contractante pentru neexecutarea contractului.

$fectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre promitent si tertul beneficiar #rin efectul stipulatiei ( beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea prestatiei. 0in stipulatia pentru altul( intre tertul beneficiar si promitent se naste un raport obligational. +ertul beneficiar are calitatea de creditor si promitentul are calitatea de debitor. +ertul beneficiar nu este indreptatit sa ceara rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a obligatiei de catre promitent. %unt situatii cand promitentul are dreptul sa refuze executarea obligatiei in favoarea tertului beneficiar. #romitentul poate invoca in apararea sa toate exceptiile pe care este indreptati sa le opuna stipulantului( cum ar fi nulitatea contractului( realizarea unei conditii rezolutorii etc.

$fectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar %tipulatia pentru altul prin ea insasi nu da nastere unui raport de obligatii intre stipulant si tertul beneficiar. #rin acest procedeu stipulantul nu urmareste sa se oblige fata de tertul beneficiar si nici sa il oblige pe tert fata de el. Natura #uridica a sti ulatiei entru altul u fost propuse mai multe variante de doctrina( printre care teoria dublului contract( teoria gestiunii de afaceri( teoria actului unilateral a promitentului insa cea care a prevalat in dreptul romanesc este cel al dreptului direct.

Si"ulatia
%imulatia este o operatiune complexa care din punct de vedere tehnic reprezinta o exceptie de la principiul opozabilitatii efectelor obligatorii ale contractului. #ractic prin simulatie partile ascund fata de terti continutul adevaratei relatii !uridicecare exista intre ele. Def. simulatia reprezinta o operatiune !uridica realizata prin disimularea vointei reale a partilor( constand in incheierea si existenta simultana( a doua intelegeri sau conventii) una aparenta sau publica( prin care se creeaza o situatia !uridica aparenta( contrara realitatii si alta secreta( care da nastere situatiei !uridice reale dintre parti( anihiland sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului public. Conditiile sti ulatiei $) Existenta actului secret. Conditia presupune ca actul real sau contrainscrisul sa fie incheiat astfel incat existenta si cuprinsul sa fie necunoscute tertilor. ctul secret trebuie sa existe in sens de negotium adica de operatiune !uridica reala care produce adevaratele efecte intre partile contractante. In acest sens actul secret poate sa lipseasca daca este privit ca instrumentul dar este indispensavil privit ca negotium. ctul secret trebuie sa existe sub forma intelegerii dintre parti la data incheierii actului public (contemporaneitatii actului secret cu actul public) 0in perspectiva contemporaneitatii trebuie considerat ca nu poate fi vorba de simulatie atunci cand actul aparent este incheiat anterior

actului secret. +otodata trebuie indeplinite si conditiile de validitate substantiale si formale ale actului secret. &) Existenta actului public ctul public este actul care se incheie astfel incat sa produca o aparenta !uridica . Este actul adus la cunostinta tertilor in intentia de a ascunde acestora adevarata realitate !uridica din actul secret. <) Existenta acordului simulatoriu. Idee de acord simulatoriu sugereaza o reprezentare comuna apartilor( anterior incheierii actului public si actului secret( reprezentare comuna in care partile sa orchestreze intreaga operatiune a simulatiei adica sa imagineze toate manoperele prin care se va disimula adevarata relatie dintre ele fata de terti.

%or"ele si"ulatiei In functie de scopul concret al actului aparent si de relatia in care aceasta se gaseste actul secret avem) %imulatie prin fictivitate %imulatie prin deghizare %imulatie prin interpunere de persoane

#rincipala clasificare utilizate in literatura e specialitate este cea care distinge intre simulatia absoluta si cea relativa. %imulatia absoluta este in cazul in care partile stabilesc ca itnre ele sa nu existe in realitate niciun act. Ea este relativa atunci cand sunt simulate doar unul sau mai multe elemente ale contractului public. Contractul aparent sau public este fictiv #rin acest procedeu( partile disimuleaza complet realitatea( stabilind in actul secret ca actul aparent nu va produce niciun efect !uridic. Este singurul caz de simulatia abosulta( adica de disimulare absoluta a realitatii. 0e exeplu( cazul cel mai frecvent utilizat in practica( intre parti se incheie un contract de vanzare cumparare. In secret partile prevad ca acest contract nu va produce niciun efect si ca niciun transfer de proprietate nu se va produce in favoarea cumparatorului. %ctul public deg&izeaza actul secret #rocesul deghizarii consta in faptul ca partile incheie un anumit contract care da nastere adevaratelor raporturi !uridice dintre ele( contract pe care pentru a il tine in secret( in totul ori in parte( il imbraca in forma unui alt contract. 0eghizarea este de doua feluri) +otala atunci cand prin actul public se ascunde natura actului secret. Este vorba in realitate de o simulare a cauzei reale a actului !uridic.

#artiala atunci cand partile prin actul public se limiteaza sa ascunda unele clauze sau efecte ale actului secret fara sa se ascunda natura actului care isi produce efectele intre parti.

Interpunerea de persoane In cazul simulatiei prin interpunerea de persoane( pesoanele care incheie actul aparent prevad( intr2o intelegere secreta( faptul ca una dintre ele nu are calitatea de aprte contracntanta si stabilesc cine este adevaratul contractant. sadar( partile actului aparent urmaresc in mod constient ca efectele sa se produca fata de o alta persoana careia i se asigura anonimatul. In principiu( in operatiunea simulatiei prin interpunere de persoane sunt implicate trei persoane) interponentul (persoana care are calitatea de beneficair real al operatiunii cuprinse ina ctul public) interpusul (persoana care figureaza ca parta in actul public si care mascheaza adevarata identitate a beneficiarului) si tertul ( cae este contractantul adevarat din actul public in persoana caruia se prodc efectele acestui contract) Sco urile si li"itele si"ulatiei Folosind simulatia partile produc voit( in deplina cunostinta de cauza( o neconcordanta intre vointa declarata si vointa reala( acordul lor de vointa realizat in scopul nasterii modificarii sau stingerii unui raport !uridic fiind insotit( dublat si de un alt acord de vointa( declarat ( dar nereal( in scopul ascunderii sau mascarii fata de erti a existenti sau continutului acordului de vointa secret real. ( daca ai citit asta o data si ai inteles tot2 respecte maestre) Principiul neutralitatii simulatiei. Conform acestui principiu ( simulatia nu trebuie sanctionata la nivelul validiratii dar nici nu trebuie incura!ata in sensul producerii de efecte fata de terti. :egiuitorul recunoaste partilor un anume drept de a simula. cest drept trebuie exercitat insa cu buna credinta pentru mentinerea caracterului neutru al simulatiei. Li"itele si"ulatiei :imitele simulatiei sunt date de exercitarea coreta a dreptului de a simula. / eventuala exercitare abuziva a acestui drept se considera in doctrina ca este frauda. Frauda poate fi de doua feluri) Frauda intereselor tertilor ( frauda civila) este de regula sanctionata cu inopozabiliatea fata de acestia a contractului aparent Frauda la lege. 0e multe ori simulatia este conforma cu legea si in acord cu bunele moravuri. Cu toate acestea prin crearea unei situatii !uridice aparente( contrara sau diferitacelei reale( poate fi urmarita realizarea unor scopuri ilicite sau imorale( cand actul !uridic simulat nu mai poate fi ocrotit de lege si deci este exclus sa produca efecte !uridice valabile chiar intre partile contractante.

Efectele si"ulatiei %anctiunea specifica simulatiei este de regula( inopozabila fata de terti a actului secret si a situatiei !uriice nascuta din acesta. $fectele simulatiei in raporturile dintre partile contractante

Confrom prevederilor rt. $&@A CC atunci cand simulatia este valabila intre partile contractante si succesorii lor produce efecte actul secret. $fectele simulatiei fata de terti :egea distinge in sfera tertilor intre doua categorii prin raportarea la terii obisnuiti ( fata de care intereseaza in ce masura se poate invoca simulatia sau nu) si creditorii partilor. #rincipiul consacrat de legiuitor este acela ca actul secret nu poate avea niciun efect in contra tertelor persoane complet straine de contract( asadar nu poate fi invocat de parti sau de succesorii lor ipotriva tertilor de orice fel. +ertii pot invoca inopozabilitatea fata de ei a actului secret( numai daca sunt de buna credinta. $fectele simulatiei in raporturile dintre terti ceasta problema se pune doar atunci cand intre terti exista un conflict in sensul ca unii au interesul sa invoce actul aparent iar altii au interesul sa prevaleze actul secret care le este favorabil. In acest conflict vor avea de castigat acei creditori de buna credinta care invoca in favoarea lor actul aparent( deoarece ei nu au putut cunoaste existenta actului secret. Actiunea in si"ulatie Def. actiunea in simulatie este acea actiune prin care se cere instantei de !udecata sa constate existenta si continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real. %anctiunea ei nu este nulitatea si inopozabilitatea fata de terti a actului secret. ctiunea in simulatie poate fi exercitata de orice persoana interesata sa invoce in favoarea sa actul secret( daca este valabil sau sa ceara constatarea nulitatii sale. ctiunea in simulatie este din punct de vedere procedural o actiune in constatare si drept urmare este imprescriptibila. /roba si"ulatiei Intre partile contractante proba simulatiei se poate face numai potrivit normelor de drept comun privitoare la dovada actelor !uridice. +ertii propriu zisi incluzand in aceasta categorii si creditorii partilor pot dovedii existenta si cuprinsul actului secret prin orice mi!loc de proba.

Ras underea contractuala si re"ediile nee*ecutarii contractului

Ras underea civila contractuala
Def. Raspunderea civila contractuala este definita ca fiind obligatia debitorului de a repara pecuniar pre!udiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea( executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr2un contract valabil incheiat. Elementele principale ale conceptului)

Raspunderea contractuala este urmarea obligatiei generale de a raspunde pentru pre!udiciile cauzate unei alte persoane Raspunderea cotnractuala are drept scop repararea pecuniara a pre!uiciilor cauzate prin neexecutarea contractului Raspunderea contractuala este urmarea neexecutarii obligatiilor contractuale

Normele !uridice referitoare la raspunderea contractuala sunt de doua feluri) Norme !uridice aplicabile raspunderii contractuale in general Norme !uridice specifice raspunderii in fiecare contract numit

Conditiile ras underii contractuale in conce tia traditionala( #entru a fi in prezenta raspunderii contractuale se considera in general ca este necesar sa fie intrunite patru conditii ) Fapta ilicita #re!udiciul Existenta raportului de cauzalitate Culpa( greseala sau vinovatia debitorului

a) Fapta ilicita. Neexecutarea obligatiilor contractuale. Fapta ilicita savarsita de debitorul contractual consta in incalcarea dreptului celeilalte parti prin neexecutarea obligatiilor contractuale. Neexecutarea obligatiei poate fi totala sau partiala. Executarea necorespunzatoare consta in executarea prestatiei cu nerespectarea conditiilor de calitate stabilite in clauzele contractuale sau in standardele uzuale. #rin executarea cu intarziere a obligatiilor contractuale se intelege faptul ca debitorul a executat in antura prestatiile sale sau este gata sa le execute dupa implinirea termenului stabilit in contract( cauzand astfel creditorului un pre!udiciu. b) #re!udiciul. #re!udiciul consta in consecintele daunatoare de natura patrimoniala sau nepatrimoniala( efecte ale incalcarii de catre debitor a dreptului de creanta apartinand creditorului sau contractual prin neexecutarea lato sensu a prestatiei sau prestatiilor la care s2a indatorat. c) Raportul de cauzalitate. #entru antrenarea raspunderii civile contractuale este necesara existenta raportului de cauzalitate intre neexecutarea lato sensu a obligatiilor contractuale si pre!udiciul suferit de creditor. d) Culpa sau vinovatia debitorului. Conditia culpei debitorului este in general retinuta pentru anga!area raspunderi contractuale. "radele culpei in principiu nu au nicio relevanta decat in unele contracte. In cazul obligatiilor de rezultat s2a impus solutia potrivt careia culpa debitorului este prezumata. In cazul obligatiilor de mi!loace sau de diligenta situatia este diferita. Creditorul este tinut sa faca dovada ca debitorul a fost in culpa de a nu fi folosit mi!loacele adevate si nu a desfasurat o activitate diligenta care ar fi putut duce la realizarea acelui rezultat.

Conclu!ii finale asu ra conce tiei traditionale Def. Remediile neexecutarii cotnractului constituie acele mi!loace menite sa asigure creditorului satisfactia !uridico2economica asteptata de pe urma contractului in toate ipotezele in care obligatiile contractuale nu sunt executate de catre debitor. Raspunderea contractuala nu este mai mult decat un remedii pentru neexecutarea contractului. Raspunderea contractuala este doar una din urmarile principiului fortei obligatorii a contractului alaturi de celelalte remedii pentru neexecutare. Ras underea contractuala entru fa ta altuia In principiu raspunderea contractuala este directa si persoanala. Cu toate acestea ne putem imagina numeroase situatii in care pre!udiciul este cauzat in mod direct celeilalte parti de o persoana pe care creditorul si2a substituit2o in executarea obligatiilor sale contractuale. 0e exemplu( ne putem imagina incalcarea obligatiei de securitate rezutlata dintr2un cotnract medical( de catre un anga!at al medicului. #entru a fi in prezenta unei raspunderi contractuale pentru fapta altei persoane este necesar ca) /bligatia contractuala a debitorului sa se execute prin altul +ertul interpus in executarea contrctului sa fie desemnat voluntar de catre creditor bsenta de scutire de raspundere a debitorului de catre creditorul sau contractual Neexecutarea obligatiilor contractuale ale debitorului principal sa constituie o fapta ilicita si culpabila a tertului interpus in executare.

Conce tia legiuitorului asu ra ras udnerii contractuale

Conce tia inter"ediara a legiuitorului ro"an. $) :atura traditionala a raspunderii atestata in textul asupra raspunderii concretizata in trei idei directoare rt. $<B> al CC atesta conceptia legiuitorului

Raspudnerea contractuala este pandantul principiulu foreti obligatorii a contractului (/mul e obsedat de cuvantul pandant) Raspudnerea contractuala are un continut moral si se intemeiaza pe ideea de reparare a pre!udiciului Raspunderea generata de neexecutarea unei obligatii contractuale are un regim !uridic distinct2 cel al raspunderii contractuale

&) :atura moderna a raspunderii( in acord cu spiritul legislativ european in materie( este atestata de reglementarea executarii prin echivalent a obigatiilr in cadrul capitolului dedicat remediilor neexecutarii obligatiilor.

Re"ediile nee*ecutarii contractului

Remedii7drepturi ale creditorului in caz de neexecutare

rinci ii ale invocarii re"ediilor

/rinci iile identificate in aceasta "aterie ar fi ur"atoarele( $) #rincipiul dreptului la o executare conforma Creditorului are dreptul la indeplinirea integrala( exact si la timp a obligatiilor. %e considera ca acest tip de definitie reuneste cele trei dimensiuni ale conformitatii executarii)cantitativa( calitativa si temporala. &) #rincipiul neexecutarii Conditia fundamentala a invocarii remediilor consta in existenta unei neexecutari. 0esi condtia pare simpla sunt necesare mai multe precizari) a) 0reptul la remedii este activat de indata ce exista o neexecutare( indiferent de insemnatatea acesteia pentru creditor. b) In privinta aceleiasi neexecutari trebuie sa subliniem ca elementul vinovatie nu se regaseste decat pe aclocuri in fizionomia remediilor c) Neexecutarea trebuie sa nu fie !ustificata d) Neexecutarea trebuie sa nu fie imputabila creditorului. %ituattia este de regula cunoscuta sub numele de mora creditoris si impiedica invocarea oricarui remediu <) #rincipiul favor contractus #rincipiul prioritar al executarii in natura a obligatiilor debitorului. stfel( oricat de oneroasa ar fi executarea silita in natura( creditorul are dreptul sa o solicite si sa o obtina. -) #rincipiul punerii in intarziere Regula care guverneaza noua tehnica a remediilor este aceea conform careia pentru aplicarea oricarui remediu este obligatorie punerea in intarziere a debitorului( adica acordarea unui termen suplimentar de executare. #rin exceptie( principiul citat nu trebuie aplicat in cazul in care exista o punere de drept in intarziere. B) #rincipiul cumulului remediilor %esnsul acestui principiu este unul triplu) a) In primul rand remediile pot fi cumulate cu conditia ca acestea sa nu fie incompatibile

b) In al doilea rand dreptul la daune interese este de principiu cumulabil cu orice alt remediu c) %chimbarea optiunii intre remedii este in principiu libera ,) Cenzura clauzelor contractuale privind remediile Clauzele care limiteaza sau exclud anumite remedii trebuie analizate din prisma clauzelod de inlaturare sau limitare a raspunderii contractuale. 0esi nu se prevede in mod expres in anumite raporturi !uridce( clauzele contractuale care exclud sau limiteaza dreptul la remedii ( ca si clauzele care extind acest drept( sunt uneori supuse unui contrl !uridic sever generat de calitatea beneficiarului acestor clauze.

Clasificarea re"ediilor Remedile pot fi ) Naturale ( care duc la atingerea scopului contractual asteptat pe calea executarii obligatiilor contractuale adica in cele din urmaintr2o maniera naturala) %ubstitutive (care duc la atingerea rezultatului contractual asteptat intr2o reconstituire)

Intra in categoria remediilor naturale) +ermenul suplimentar Executarea silita in natura Indreptarea sau corectarea executarii Repararea sau inlocuirea Exceptia de neexecutarea a contractului

Intra in categoria remediilor substitutive) Rezolutiunea si rezilierea Reducerea prestatiilor 0aunele interese

Ter"enul su li"entar de e*ecutare

Def. cest remediu consta in obligatia creditorului in ipteza a!ungerii obligatiei la scadenta fara a fi executaa ( sa acorde debitorului un termen suplimentar in care acesta sa isi execute obligatiile contractuale. In esenta si in principiu( termenul suplimentar de executare reprezinta un remediu prealabil oricarui alt remediu reglementat de CC. 0in punct de vedere practic( sensul acestui remediu este punerea in intarziere a debitorului printr2o notificare) scopul implicit al remediului ar fi acela de protectie a debitorului.

0e regula( pentru ca creditorul sa invoce orice alt remediu( este necesara acordarea termenului suplimentar de executare. #rin exceptie acordarea acestui termen nu este necesara daca debitorul este pus in intarziere de drept.

Conditiile ter"enului su li"entar de e*ecutare. 0in textele legale se deduc o serie de conditii legate de forma notificarii si de continutul acesteia) a) Forma punerii in intarziere. Forma punerii in intarziere este liberalizate in noul cod. Ea trebuie facuta in scris si poate fi comunicata debitorului prin orice mi!loc care asigura dovada comunicarii. b) %ub aspectul continutului punerea in intarziere a debitorului trebuie sa includa acordarea unui termen rezonabil de executare. E*ce tia de la regula acordarii ter"enului su li"entar. cordarea termenului suplimentar de executare nu este necesara in cazurile de punere de drept in intarziere. stfel debitorul este de drept in intarziere cand) Exista o stipulatie contractuala care prevede ca simpla implinire a termenului contractual de executare produce efectul unei puneri de drept in intarziere / prevedere legala expresa indica punerea de drept in intarziere /bligatia contractuala a debitorului nu putea fi executata in mod util decat intr2un anumit termen #rin fata sa( debitrul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face nterior oricarei notificari( debitorul si2a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia Nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani( asumata in exercitiul activiatii unei intreprinderi /bligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale.

Efectele unerii in intar!iere $) Efectul principal al acoradrii termenului suplimentar de executare consta in suspendarea dreptului creditorului la remediu. Fara asuspenda insa dreptul creditorului la invocarea exceptiei de neexecutare sau la daune interese.

&) Efectul secundar al punerii in intarziere consta in faptul ca debitorul raspunde de la data punerii in intarziere de orice pierdere <) 0ebitorul in cazul in care acesta a facut o oferta de executare creditorului( chiar fara a respecta conditiile punerii in intarziere a creditorului( debitorul nu poate fi considerat pus in intarziere -) #unerea in intarziere a unuia dintre codebitorii solidari va produce efecte si in privinta celorlalti debitori.

E*ecutarea silita in natura

#rincipiul consacrat de legiuitorul roman este acela ca intotdeauna cand debitorul nu si2a indeplinit obligatiile contractuale( creditorul este indreptatit sa solicite executarea silita in natura. %ingura exceptie de la aceasta regula este data de imposibilitatea executarii in natura. Chiar daca o asmenea executare silita innatura este extrem de oneroasa( si pentru creditor si pentru debitor( chiar daca ea se dovedeste extrem de nepractica pentru ambele parti si chiar daca pare evident ca ar fi mai utila inlocuirea sa cu remediul daunelor interese( creditorul tot nu ii poate fi refuzata pretentia de executare silita in natura decat daca ea este imposibila. E*ecutarea silita a obligatiilor de a da si a obligatiilor de restare. #entru trecerea la executarea silita innatura este necesara punerea in intarziere prealabila. Remediul executarii silite in natura include remediile repararii si inlocuirii precum si orice alt mi!loc pentru a remedia o executare defectoasa. E*ecutarea silita a obligatiilor de a face. Executarea ilita a obligatiilor de a face are loc intr2o maniera diversa si cel mai adesea indirecta. $) In rimul rand( categoria obligatiilor de a pune la dispozitie creditorului un bun ( cazul tipic fiind acela al obligatiei de predare) se poate exuta silit dupa modelul ofeit de rt. $B&9 CC. Este vorba de o categorie aparte din sfera obligatiilor de a face( si anume de obligatiile de praestare care reprezinta o seire de obligatii de a face executabila in natura silit. &) Restul obligatiilor de a face nu pot fi ( in principiu( executate silit in natura <) utorizarea creditorului ( executarea de catre creditor) apelul la un tert in vederea executarii2 reprezinta doua remedii alternative in cazul obligatiilor de a face

E*ecutarea silita a obligatiilor de anu face. #ractic nu este cu putinta sa vorbim de o executare silita in natura a unei obligatii de a nu face.

E*ce tia de nee*ecutare

Def. tunci cand obligatiile nascute dintr2un contract sinalagmatic sunt exigibile( iar una dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei cealalta parte poate( intr2o masura corespunzatoare( sa refuze executarea propriei obligatii( afara de cazul in care din lege( din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai intai. Conditiile e*ce tiei de nee*ecutare a contractului #entru a putea invoca exceptia de neexecutare a contractului( trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii)

a) Referitor la natura obligatiilor neexecutate) obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba temeiul in acelasi contract sinalagmatic b) Condtiile neexecutarii. #entru invocarea acestui remediu trebuie sa existe o neexecutare a obligatiilor( chiar partiala( dar suficient de importanta din partea celuilalt contractant. Neexecutarea trebuie sa fie suficient de importanta pentru a da dreptul la acest remediu. c) /bligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile. Exceptia de neexecutare poate fi invocata numai daca obligatiile reciproce sunt a!unse la scadenta sau trebuie executate imediat. d) Neexecutarea sa nu se datoreze celui care invoca exceptia de neexecutare( fapta care l2a impiedicat pe celalalt sa isi execute obligatia e) Raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti %unctionarea e*ce tiei de nee*ecutare Exceptia de neexecutare a contractului opereaza exclusiv in puterea partii care o invoca. 0aca sunt indeplinite conditiile de mai sus( exceptia de neexecutare se invoca( intre partile contractante de catre partea contractanta indreptatita( in puterea sa( fara interventia !udecatorului. Nu este necesara nici conditia punerii in intarziere a celeilalte parti. #entru invoarea exceptiei de neexecutare nu este necesara indeplinirea niciunei conditii de forma. Efectele e*ce tiei de nee*ecutare Exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca asemanator cu situatia cand el ar fi beneficiat de un termen. vand ca efect suspendarea fortei obligatorii a contractului( partea indreptatita sa refuze executarea obligatiilor sale( nu poate fi obligata sa plateasca daune interese moratorii pe motiv ca ar fi intarziat executarea prestatiilor ce le datoreaza celeilalte parti. Exceptia de neexecutare poate fi opusa nu numai celeilalte parti( ci tuturor persoanelor ale caror pretentii se intemeiaza pe acest contract. 0upa cem analizat efectele exceptiei de neexecutare a contractului( putem a!unge la constatarea ca ea poate fi considerata( in acelasi timp( un mi!loc de aparare a partii care o invoca si un mi!loc de presiune asupra celeilalte parti.

Re!olutiunea si re!ilierea
(capitolul asta ii scris ca cizma in carte6cu paragrafe repetate cu greseli gramaticale si cu un text de ti se suceste mintea7C am mai completat cu vechea carte) Def. Rezolutiunea consta in desfacerea unui contract sinalagimatic cu executare dintr2o data ( la cererea uneia din parti( pentru motivul ca cealalta parte nu a executat culpabil obligatii la care s2a indatorat. ( asta e definitia veche. 0e retinut faptul ca nu mai este necesara culpa in noua legislatie5) Rezolutiunea( este deci( o cauza de incetare a contractului asociata chestiunii executarii. #e de alta parte( rezolutiunea este un remediu oferit creditorului in caz de neexecutare D este cel mai incisiv dintre cele existente deoarece duce la incetarea contractului cu efecte retroactive.

Creditorul are dreptul de a opta intre a solicita executarea innatura( in mod exact si la termen a obligatiei ( iar in cazul in care debitorul refuza sa isi execute obligatiile( creditorul este indreptatit sa opteze intre executarea silita ( in natura) a obligatiei( rezolutiunea( rezilierea contrctului sau reducerea prestatiei sau sa utilizeze orice alt mi!loc precazut de lege pentru realizarea dreptului sau. Rezolutiunea este o solutie de ultim resort. Do"eniul de a licare a re!olutiunii. 0omeniul predilect al rezolutiunii este dat de contractele sinalagmatice. Ti uri de re!olutiune /data ce creditorul a ales sa invoce rezolutiunea el poate opta intre doua tipuri de rezolutiune) Rezolutiunea !udiciara %i rezolutiunea unilaterala extra!udiciara

cest drept de optiune constituie o noutate absoluta in pesagul !uridic romanesc. laturi de principalele tipuri de rezolutiune( noua reglementare cunoaste si rezolutiunea legala de drept ( atunci cand legea prevede expres ca neexecutarea obligatiilor la termen atrage dupa sine rezolutiunea) si rezolutiunea de drept conventionala ( care opereaza in temeiul pactelor comisorii) celuiasi creditor ii este deschisa in mod suplimentar si o optiune limitata intre rezolutiunea totala si rezolutiunea partiala a contractului. Rezolutiunea unilaterala reprezinta o premmiera petnru dreptul pozitiv romanesc si trebuie salutata ca un are castig. In esenta acest tip de rezolutiune presupune posibilitatea creditorului chiar si in lipsa unui pact comisoriu expres de a invoca rezolutiunea contractului pentru neexecutare fara a apela la foruri !udiciare sau la orice autoritate exterioara propriei vointe( in maniera unilaterala si extra!udiciara. Conditiile nee*ecutarii re!olutorii 0in criteriile oferite de legiuitor se pot desprinde urmatoarele cerinte referitoare la neexcutarea contractuala pentru a putea fi invocata rezolutiunea) a) Neexecutarea trebuie sa preiveasca o obligatie contractuala b) Neexecutarea trebuie sa fie suficient de grava. Neexecutarea poate fi totala ( caz in care nu se mai pune problema evaluarii gravitatii) sau poate fi partiala ( caz in care criteriul utilizat pentru determinarea gravitatii este imporatanta.) Indeobste in doctrina( se face trimitere la ideea de cauza oricat de insignificanta ar fi din punct de vedere obiectiv neexecutarea daca ea ar fi privita independent de contract( daca ea lipseste de interes contractual creditorul atunci neexecutarea este suficient de grava din perspectiva rezolutiunii. Re!olutiunea #udiciara In privinta acestui tip de rezolutiune( sunt necesare cateva observatii la nivelul conditiilor substantiale si formale de invocare a sa) $) Conditia substantiala unica a rezolutiunii !uridicare consta in neexecutarea insemnata

&) Conditia formala a rezolutiunii !udiciare este aceea ca( in prealabil( debitorului sa i se fi acordat un termen suplimentar de executare. Re!olutiunea unilaterala Rezolutiunea unilaterala consta in acea rezolutiune care opereaza in puterea creditorului( fara apelul la instanta de !udecata. 0e regula( libertatea creditorului in a alege rezolutiunea unilaterala este totala. #rin exceptie in anumite situatii( legiuitorul impune necesitatea unei rezolutiuni !udiciare. #entru o buna intelegere a mecanismului rezolutiunii unilaterale este necesara o prezentare a conditiilor in care aceasta opereaza) a) In primul rand( astfel cum am anticipat conditia de fond este aceea a existentei unei neexecutari insemnate b) #rima conditie formala ) existenta unei puneri in intarziere c) 0eclaratia unilaterala de rezolutiune. Este actul central al mecanismul rezolutiunii unilaterale. In esenta ( aceasta declaratie consta intr2un act unilateral supus comunicarii prin care creditorul isi manifesta vointa de a desfiinta unilateral contractul pentru neexecutare. d) Conditia de efectivitate a rezolutiunii unilaterale2 notificarea rezolutiunii. Este vorba de fapt( de comunicarea declaratiei de rezolutiune debitorului. Notificarea aferenta( care trebuie sa fie scrisa( conform textului citatt( poate sa insoteasca declaratia de rezolutiune sau sa fie inclusa in aceasta. Esentiala este insa chestiunea comunicarii sale catre debitor. Re!olutiunea conventionala inte"eiata e actele co"isorii. Reprezinta acea rezolutiune care poate opera !udiciar sau unilateral in virtutea unei clauze rezolutorii ( numita chiar de legiuitor pact comisoriu) prin care partile stabilesc in prealabil care neexecutare contractuala poate sa atraga rezolutiunea. Conditiile de validitate si de functionare=invocare a pactelor comisorii) Conditia transparentei pactelor comisorii. #entru ca rezolutiunea conventionala sa opereze( este necesar ca pactele comisorii sa fie stipulate expres si ca ele sa prevada in maniera neechivoca obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului. #actul comisoriu trebuie invocat cu buna credinta Neexecutarea definita in pactul comisoriu trebuie sa se fi produs si sa aiba o gravitate suficienta Conditia formala pentru operarea rezolutiunii conventionale este aceea a notificarii specializate. #unerea prealabila in intarziere este necesara numai daca pactul comisoriu prevede acest lucru. /bligatia creditorului de a aduce la cunostinta debitorului ( prin intermediul unei notificari ( faptul ca a invocat rezolutiunea contractului si conditiile in care acesta opereaza.

Reducerea restatiilor

Intelesul sau este urmatorul) daca neexecutarea obligatiilor nu este suficient de insemnata pentru a se putea invoca rezolutiunea totala a contractului creditorul desi nu are dreptul sa invoce rezolutiunea( va avea dreptul la reducerea proportionala a prestatiilor cu conditia ca aceasta sa fie posibila. Reducerea proportionala a prestatiilor este in realiztate o rezolutiune partiala( in masura neexecutari obligatiilor uneia din parti. #entru o corecta intelegere a mecanismului reducerii prestatiilor trebuie sa facem urmatoarele precizari) Conditia substantiala a reducerii prestatiilor este existenta unei neexecutari (este indiferent gravitatea acesteia) Conditia substantiala a posibilitatii reducerii prestatiilor. Conditii formale ale reducerii prestatiilor . Este necesra acordarea prealabila a termenului suplimentar de executare. +ot sub aspect formal trebuie sa retinem ca reducerea prestatiilor poate opera in vointa creditorului sau !udiciar.

Re!olutiunea antici ata Este vorba de situatiile in care existenta neexecutarii esentiale din partea debitorului exista de!a anterior scadentei obligatiilor sale( astfel incat este neeconomic si in!ust pentru creditor sa astepte scadenta obligatiilor creditorului pentru a putea invoca rezolutiunea. :ipsa unei reglementari speciale in materie de rezolutiune anticipata ne poate determina sa credem( la prima vedere( ca lipseste o conditie esentiala a rezolutiune si anume neexecutarea determinata si actuala. In anumite situatii( debitorul poate fi decazut din beneficiul termenului suspensiv ( cazurile care duc la pierderea acestui termen au fost tratate mai inainte6nu a credeti( verificati5) In egala masura este posibila rezolutiunea anticipata si in cotnextul punerii de drept in intarziere a debitorului. Re!ilierea Rezilierea contractului reprezinta o forma de rezolutiune a acestuia ale carei efecte nu au caracter retroactiv( ci numai pentru viitor. desea se ai sublinieaza insa si o a doua diferenta fata de rezolutiune si anume aceea ca rezilierea este specifica acelor contracte in care executarea este succesiva spre deosebire de rezolutiunea care se aplica in general contractelor cu executare +E C # C( sau uno ictu. Conditile de invocare a rezilierii atat la nivel substantial cat si la nivel formal sunt identice cu cele al rezolutiunii ( insa au specificul lor. :a nielul conditiilor substantiale este necesara si in cazul rezilerii o neexecutare insemnata. :a nifelul conditiilor de forma( invocarea rezilierii trebuie sa indeplineasca exact conditiile formale ale rezolutiunii unilaterala respectiv ale celei !udiciare. Efectele re!olutiunii si re!ilierii $fectele intre parti #ronuntarea rezolutiunii de catre instanta sau declararea unilaterala a acesteia are ca efect desfiintarea temeiului !uridic care leaga partile contractului. / asemenea desfiintare va avea ca efect nasterea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor neexecutate.

Regula fundamentala este aceea ca restituirea prestatiilor se va face in natura. Regula cunoaste nuantari si exceptii In ipoteza in care restituirea in natura nu este posibila ( restituirea se face prin echivalent :a restituirea prestatiilor este aceea ca ( la restituirea in natura a acestora( se va tine seama de momentul incare debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie. Incapabilul va fi tinut la restituirea prestatilor doar in limita imbogatiiri sale( apreciata la data cererii de restituire. Cumulul restituirii cu executare prin echivalent. Restituirea in natura sau prin echivalent poate fi dublata de o cerere de despagubiri2 daune interese( in masura in care creditorului obligatiei contractuale neexecutate i2a fost cauzat un pre!udiciu

$fectele rezolutiunii si rezilierii in raporturile fata de terti Regula de baza care guverneaza aceste efecte este cea a desfiintarii drepturilor tertilor constituite de catre dobanditorul initial intre momentul incheierii contractului si cel al desfintarii acestuia. Exceptii de la regula) ctinea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul dobanditor( daca regulile de carte funciara il impiedica sa o faca. ctiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva dobanditorului de buna credinta a unui mobil( daca acesta dovedeste intrunirea tuturor conditiilor( pentru dobandirea proprietatii asupra bunurilor mobile prin posesia de buna credinta. Restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a uzucapat bunul ce face obiectul actiunii in restituire.

E*ecutarea rin ec$ivalent

Notiunea de daune interese Def. #rin daune interese intelegem despagubirile in bani pe care debitorul este indatorat sa le plateasca in scopul reparari pre!udiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale. Caracteristici ale daunelor interese) Caracterul pecuniar al daunelor interese. Intotdeauna daunele interese se stabilesc in bani. 0aunele interese au vocatia cumulului cu celelalte remedii. In ceea ce priveste remediul daunelor interese( acesta are vocatia primara de a fi cumulat cu oricare dintre remediile existente.

Conditiile daunelor interese %pre deosebire de celelalte remedii( in cazul de fata( nu este necesara punerea prealabila in intarziere a debitorului. %ensul este acela ca acordarea de daune interese se poate realiza in toate cazurile in care exista o neexecutare culpabila si aceasta cauzeaza creditorului un pre!udiciu.

Conditii) In primul rand este necesar sa existe o neexecutare a unei obligatii contractuale. /rice abatere de la principiul fortei obligatorii a contractului constituie sub aspectul neexecutari o condtie primara suficienta pentru acordarea de daune interese. In al doilea rand( este necesara dovedirea culpei sau vinovatiei debitorului in neexecutarea obligatiilor contractuale. In ce priveste prova culpei( legiuitorul reglementeaza un sistem legal bazat pe prezumtii in aceasta privinta( prevaznd ca ( in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale culpa debitorului este prezumata. In al treilea rand este necesara existenta pre!udiciului. In ce priveste conditiile pre!udiciului pentru ca aceasta sa poata fi reparat( noua reglementare cuprind o serie de reguli destul de precise. ceste reguli sunt) $. Regula repararii pre!udiciului cert. Intra in sfera pre!udiciului cert bineinteles( pre!udicul actual( dar si pre!udiciul viitor( cat si pre!udiciul rezultat din pierderea unei sanse. &. Regula repararii pre!udiciului previzibil. <. Regula repararii pre!udicului material si a pre!udiciului moral -. Repararea pre!udicului este limitata de mora creditoris( sau mai lard( de orice neexecutare imputabila creditorului ( chiar fara culpa) B. Repararea pre!udiciului este limitata de obligatia creditorului de minimizare a pre!udiciului. 0in textul lega indicat se deduce existenta unei obligatii a creditorului de a depune diligente in sensul inlaturarii consecintelor pre!udiciabile pe care le are neexecutarea ( daca aceste diligente stau in puterea sa ,. In ce priveste proba pre!udiciului( CC instituie doua reguli. In primul rand( intotdeauna sarcina probarii pre!udiciului apartine creditorului. In al doilea rand( proba neexecutarii nu il scuteste pe creditor de sarcina probei pre!udiciului. 9. Existenta unui raport de cauzalitate. Clasificarea daunelor interese 0aunele interese sunt de doua feluri) Compensatorii *oratorii

Daunele interese compensatorii sunt despagubiri in bani care se platesc creditorului pentru a ii repara pre!udiciul ce i2a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor.

Daunele interese moratorii sunt despagubirile in bani care reprezinta echivalentul pre!udiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor. #rincipala deosebire dintre cele doua categorii de daune interese consta in aceea ca daunele interese compensatorii inlocuiesc executarea in natura a obligatiilor contractuale si prin urmare nu se cumuleaza cu aceasta. Cu alte cuvinte( debitorul nu poate fi tinut in acelasi timp( la plata de daune interese compensatorii si la executarea in natura a prestatiilor la care s2a indatorat prin contract. 0impotriva( daunele interese moratorii se cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a obligatiei sau cu plata de daune interese compensatorii. Clau!ele de "odificare a ras underii *area ma!oritate a normelor !uridice aplicabile acestei materii sunt supletive. sa se explica faptul ca pot fi modificate prin acordul de vointa al partilor. Conventia prin care partile contractatante stabilesc expres clauze de modificare a raspunderii lor este necesar sa fie incheiata inainte de neexecutarea prestatiilor si de producerea pre!udiciului. Clauzele de neraspundere permit identificarea a trei categorii de clauze valabile de modificare a raspunderii contractuale.) Clauza de exonerare de raspudnere pentru anumite cazuri exceptate sau culpe determinate Clauze de plafonare sau limitare a raspudnerii Clauze de agravare a raspunderii

a) Clauze valabile care exonereaza raspudnerea. Clauzele prin care debitorul este exonerat de raspudnere pentru neexecutare sunt nule. In schimb( sunt valabile si pot fi stipulate in cotnract( clauze prin care debitorul este exonerat de raspundere atunci cand( neexecutarea lato sensu a obligatiilor se datoreaza unei culpe determinate( cum este negli!enta sau imprudenta. stfel de clauze sunt lipsite de efect atunci cand pre!udiciile sunt cauzate direct persoanei ( vietii( integritatii corporale( bla bla bla) b) Clauze valabile de limitare a raspunderii. Clauzele de plafonare sau limitare a raspunderii sunt acele stipulatii contractuale prin care partile stabilesc o limita maxima a despagubirilor la plata carora debitorul poate fi obligat pentru neexecutarea lato sensu a prestatiilor la care s2a indatorat( chiar daca pre!udicul suferit de creditor depaseste aceasta limita. %i aceste clauze sunt valabile numai daca debitorul nu se face vinovat de dol sau de culpa grava. c) Clauze valabile prin care se agraveaza raspunderea. %untem in prezenta agravarii raspunderii atunci cand prin acordul de vointa al partilor( debitorul isi asuma raspunderea in ipoteza cand neexecutarea de catre el a prestatiilor la care s2a obligat se va datora unor cazuri de forta ma!ora determinate. sadar( debitorul renunta la unele cazuri de forta ma!ora pentru care legea il exonereaza de raspundere.

Evaluarea daunelor interese

%tabilirea intinderii daunelor interese poate fi facuta de instanta de !udecata( direct prin lege sau prin acordul de vointa al partilor. Evaluarea #udiciara

Evaluarea !udiciara a daunelor interese se face prin hotarare !udecatoreasca. %tabilirea intinderii daunelor interese de catre instantele de !udecata are loc cu respectarea principiului repararii integrale a pre!udiciului in scopul repunerii creditorului in situatia in care s2ar afla daca debitorul ar fi executat intocmai prestatiile la care s2a indatorat. Evaluarea trebuie sa fie facuta in functie de momentul pronuntarii hotararii !udecatoresti. Evaluarea legala Evaluarea legala a daunelor interese se circumscrie sferei obligatiilor care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani la care legiuitorul adauga si cazul obligatiilor de a face care pot fi evaluate in bani. In ceea ce priveste evaluarea legala( vom atinge cu aceasta ocazie si chestiunea evaluarii conventionale. ) /bligatiile pecuniare. /bligatiile de acest fel se pot executa intotdeauna in natura. In cazul lor( debitorul poate fi obligat sa plateasca numai daune interese moratorii ( nu si compensatorii( ar fi iredundant) a) Cuantumul daunelor interese moratorii este cel stabilit de parti sau de lege. b) Creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii pre!udiciului cauzat prin intarzierea in executare a obligatiei. Cuantumul daunelor interese moratorii ( conventional sau legal stabilit de parti este unul fix( astfel incat el nu poate fi modificat prin proba faptului ca pre!udicului suferit de creditor este mai mic. c) 0aunele interese moratorii sunt datorate in principiu ( din ziua scadentei obligatiei de plata. 1) Reguli speciale de obligatii pecuniare. vem in vedere( in principal( /" $&=&>$$ privind dobanda legala renumeratorie si penalizatoare pentru obligatiile banesti ( in principiu orice dobanda legala prevazuta de o lege speciala) a) Evaluarea daunelor interese in materie de obligatii pecuniare trebuie sa tina seama de clasificarea legala a acestora in dobanda legala renumeratorie ( dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen( calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei. ) si dobanda legala penalizatoare ( dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta.) b) 0obanda legala (adica dobanda aplicata in toate situatiile in care partile nu au prevazut cuantumul dobanzii) este stabilita de rt. < din /" $<=&>$$ astfel) Rata dobanzii legale renumeratorii este egala cu nivelul ratei dobanzii de referinta a 1NR2ului Rata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus - puncte procentuale

c) #artile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii pentru sumele datorate in baza contractului dintre el. 0obanda conventioanala nu poate depasii cu peste B>F dobana legala ( sa stiti daca aveti de aface cu camatarii) C) Evaluarea daunelor interese moratorii in cazul obligatiilor de a face si a altor obligatii decat cele pecuniare. Creditorul are dreptul la plata unor daune interese moratorii egale cu dobanda legala.

cestea se pot calcula spre deosebire de cazul obligatiilor pecuniare( numai de la data punerii in intarziere a debitorului. Exceptiile de la aceasta regula sunt date de situatiile in care ) s2a stipulat o clauza penala care prevede un alt cuantum al daunelor interese creditorul poate dovedi un pre!udicu mai mare cauat de intarzierea in executarea obligatiei

Evaluarea conventionala a daunelor interese %tabilirea intinderii despagubirilor poate avea loc si prin acordul de vointa al creditorului si debitorului intervenit inainte de producerea pre!udiciului. ceasta intelegere se numeste clauza penala. laturi de clauza penala tot cu titlu de evaluare conventionala a daunelor interese( legiuitorul reglementeaza si arvuna Clauza penala In intelesul traditional al acestei notiuni( clauza penala reprezinta o stipulatie contractuala prin care partile evalueaza anticipat daunele interese contractuale. 0andu2i o noua expresie legiuitorul prevede) 3 Clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale. 0in definitia legala se desprinde limpede ca evaluarea anticipata nu trebuie sa priveasca neaparat o prestatie monetara. 0impotriva( poate fi vorba de obligatia de a da sau de obligatia de a face ceva. %tipularea clauzei prezinta o mare utilitate deoarece se evita dificultatile de evaluare !udiciara a daunelor interese( creditorul nefiind obligat sa dovedeasca existenta si intinderea pre!udiciului. Clauza penala are un caracter accesoriu ceea ce deterina independenta conventiei in care ea a fost stipulata de eventuala nevalabilitate a clauzei penale si totodata dependenta clauzei penale de valabilitatea conventiei principale. #rin exceptie stignerea obligatiilor prin rezolutiune sau reziliere nu va duce la stingerea efectelor clauzei penale prevazute pentru neexecutare. Creditorul are dreptul de a opta in cazul neexecutare intre executarea silita in natura a obligatiei principale si cea a executarii clauzei penale. cest drept de optiune nu exista decat daca neexecutarea este culpabila din partea debitorului. Ca si in cazul optiunii pentru remedii( alegerea nu este recunoscuta decat creditorului. %unctionarea clau!ei enale. Clauza penala devine exigibila cand sunt intrunite conditiile raspunderii contractuale a debitorului. C&estiunea cumulului: atunci cand clauza penala a fost prevazua pentru neexecutarea obligatiilor nu poate fi cumulata cu executarea lor in natura si nici cu eventualele daune interese compensatorii atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru executarea necorespunzatoare ( ea se poate cumula cu remediul executarii silite in natura clauza penala poate fi cumulata cu cele daunele interese moratorii daca exista si intarziere in executarea obligatiilor

C&estiunea mutabilitatii 'modificarii clauzei penale(

in principiu( instanta nu poate modifica in niciun fel cuantumul clauzei penale prin exceptie clauza penala poate fi modificata de instanta de !udecata in doua ipoteze) i) ii) micsorarea este admisibila in cazul in care obligatia principala a fost executata partial si aceasta executare profita creditorului micsorarea este admisibila si in cazul in care penalitatea este vadit excesiva fata de pre!udiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului

I ote!e s eciale de functionare a clau!ei enale :egiuitorul aduce in discutie doua cazuri speciale de functionare a clauzei penale) cazul in care obligatia principala este indivizibila daca obligatia principala este divizibila( atunci si penalitatea este divizibila si va fi suportata numai de catre codebitorul vinovat de neexecutare si nuai pentru partea de care acesta este tinut.

Arvuna Clauza de arvuna este o stipulatie contractuala cu functii diverse. Ea stabileste ce se intampla cu o anumita suma de bani sau cantitate de bunuri fungibile platita de un contractant celuilalt la momentul incheierii contractului. Def. rvuna este o stipulatie contractuala in care se prevede ca aceasta suma va fi restituita indoit celeilalte parti daca nu se executa contractul din cauza partii care a priit arvuna sau se retine daca nu se executa contractul din cauza partii care a platit arvuna( precum si in cazul special in care aceasta din urma se dezice de incheierea contractului( daca i s2a conferit acest drept. Clauza de arvuna poate avea urmatoarele roluri) de a confirma incheierea contractului de a permite dezicerea celui care a avansat arvuna de a penaliza una din parti

la nivelul conditiilor de validitate ( retinem ca sunt valabile toate observatiile pe care de!a le2am facut cu ocazia clauzei penale in legatura cu caracterul accesoriu al acesteia. #e de alta parte( in mod partial( regasim in cazul arvunei si conditiile raspunderii contractuale. In primul rand( uneori este necesara conditia culpei=vinovatiei uneia dintre parti. lteori aceasta conditie nu este necesara sa fie probata. #re!udiciul nu este necesar sa fie probat. Efectele arvunei In cazul clauzei de arvuna confirmatorie( deoarece arvuna este socotita un avans al executarii prestatiilor uneia din parti( semn al incheierii contractului( se produc urmatoarele efecte speciale)

daca partea care a dat arvuna nu executa ( fara !ustificare obligatiile asumate prin contract( cealalta parte este indreptatita sa retina arvuna (rol penalizator) cu taote acestea( partea care a primit arvuna sau partea care a dat2o in cazul neexecutarii culpabile din partea celilalte parti( poate solicita rezolutiunea sau dimpotriva( poate solicita un alt remediu( de exemplu( executarea silita in natura a celeilalte parti. In cazul executarii prestatiei datorate( arvuna se socoteste avansul acestei executari

In cazul clauzei de arvuna dezicere( se produc urmatoarele efecte) In primul rand( arvuna dezicere permite celui care a dat2o sa se dezica de contract( adica sa il denunte unilateral. In cazul in care contractul se executa din nou arvuna se imputa asupra prestatiei datorate de cel care a dat arvuna In cazul in care cotnractul se desfiinteaza din cauze neimputabile arvuna trebuie restituita in intregime

Riscurile contractului
Intreaga problematica a riscurilor contractuala este generata de situatiile in care din cauze neimputabile ( forta ma!ora( caz fortuit)( contractul nu poate fi exercitat ceasta problema se afla in stransa legatura cu una din cauzele de stingere a obligatiilor) imposibilitatea fortuita de executare. stfel( atunci cand o obligatie contractuala nu mai poate fi executata( datorita unui eveniment de forta ma!ora si in cazuri speciale de caz fortuit( in principiu ( obligatia se stinge. 0ebitorul se afla liberat de obligatia pentru imposibilitatea de executare. %e disting doua cazuri si urmatoarele conditii) In cazul imposibilitatii absolute de executare a cotnractului( acesta se desfiinteaza automat( adica de plin drept( fara a fi necesara vreo formalitate. In cazul imposibilitatii relative de executare ( incluzand imposibilitatea partiala si pe cea temporala) creditorul va putea invoca orice remediu este pus la dispozitia sa pentru neexecutarea cu exceptia executarii silite in natura si a daunelor interese pentru partea imposibil de executat sau pentru partea temporar imposibil de executat. /bligatia debitorului de a notifica creditorului survenienta evenimentului fortuit intr2un termen rezonabil din momentul in care debitorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca imposibilitatea de executare 0ovada imposibilitatii revine debitorului

Riscurile in contractele translative de ro rietate In noua reglementare ( transferul riscurilor este separat de cel a transferului proprietatii si este legat de un moment care poate fi evaluat strict( adica cel al predarii. Exista doua cazuri) 0aca bunul nu a fost predat( riscul ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare

0aca creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor( riscul se transfera in sarcina creditorului de la data punerii sale in intarziere.

+itlul III ctul !uridic unilateral de drept civil

Actul #uridic unilateral
Regle"entare( Capitolul II intitulat 3 ctul !uriic unilateral4( din titlul II al cartii a '2a cuprinde doua sectiuni( una dedicata regulilor generale in materie de acte unilaterale si cealalta dedicata actului !uridic unilateral ca izvor de obligatii. Notiunea de act #uridic unilateral( In esenta actul !uridic unilateral este acea manifestare de vointa care genereaza efecte !uridice( desi nu a fost acceptata de o alta persoana. Clasificarea legala a actelor unilaterale rt. $<&, CC efectueaza o clasificare in acte supuse comunicarii si acte nesupuse comunicarii. a) ctele unilaterale supuse comunicarii Conform rt. $<&,( actul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie modifica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori informarea destinatarului este necesara potrivit naturii actului. b) ctele unilaterale nesupuse comunicarii %unt toate acele acte prin care nu se constituie (modifica sau stinge un drept al destinatarului si in care natura actului nu presupune necesitatea comunicarii sale. Exemplul natural de asmenea act este testamentul. Regi"ul #uridic al actelor unilaterale Confrom rt. $<&B CC( daca prin lege nu se prevede altfel( dspozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator si actelor unilaterale. 0e aceea se aplica si acestora toate prevederile legale privitoare la conditiile consimtamantului( capacitatii( obiectului si cauzei contractului( precum si ( atunci cand este cazul( ale formei contractului. ctelor unilaterale li se aplica si regimul !uridic al nulitatilor. 0e asemenea( principiile aplicabile contractelor se aplica si actelor unilaterale. #rincipiul fortei obligatorii a actului !uridic unilateral( a carui esenta consta tocmai in nerevocarea sa potestativa( este suspendat pana la un anumit moment2 cel al comunicarii sale. In ce priveste principiul relativitatii efectelor contractului( ea presupune o distinctie prealabila intre terti) tertul destinatar al actului unilateral si ceilalti terti. In ce priveste tertul destinatar( adesea pana in momentul acceptarii de catre acesta a beneficiului actului unilateral efectele actului nu se produc. 0aca ne referim la principiul opozabilitatii fata de terti( comunicarea unor acte unilaterale pentru ca acestea sa produca efecte este in acelasi timp o conditie de opozabilitate a actului unilateral. Anga#a"entul unilateral , ro"isiunea unilaterala-

Exista trei tipuri de anga!amente unilaterale) Emiterea titlurilor la purtator /ferta de a contracta cu temen sau adresata unei persoane neprezente #romisiunea publica de recompensa

In doctrina s2au subliniat anumite trasaturi ale admisibilitatii unui anga!ament unilateral ca sursa de obligatii) In primul rand ( s2a subliniat ca anga!amentul unilateral are un caracter subsidiar In al doilea rand( s2a subliniat caracterul necesarmente utilitar pe care actul unilateral trebuie sa il aiba In al treilea rand( anga!aentul unilateral trebuie sa fie suficient de precis

Promisiunea unilaterala reprezinta un act unilateral cu o valoare de anga!ament unilateral prin care autorul sau se obliga fata de un tert( independent de acceptare din partea acestuia a actului( sa execute o anumita prestatie. .n asemenea act este pe deplin valabil. Efectele anga#a"entului unilateral In ipoteza in care tertul refuza dreptul nascut din anga!amentul unilateral( anga!amentul unilateral este lipsit de orice efecte !uridice. /ro"isiunea ublica de reco" ensa #romisiunea publica de recompensa consta in oferta adresata de catre emitent publicului ca( in schimbul unei prestatii determinate( sa plateasca o recompensa. Ea este obligatorie si daca tertul a executat prestatia fara a fi cunoscut existenta ofertei.

+itlul I' Fapte !uridice licite2izvoare de obligatii

Consideratii generale
Notiunea de fapte !uridice civile are doua intelesuri) una larga si alta restransa. #rin fapte !uridice civile lato sensu intelegem toate actiunile omenesti sau faptele voluntare ale omului( de savarsire carora legea leaga anumite efecte !uridice( constand in nasterea( modificarea sau stingerea de raporturi !uridice civile. Faptele !uridice( stricto sensu( constau in toate actiunile omenesti licite sau ilicite savarsite fara intentia de a produce efecte !uridice( efecte care totusi se produc in temeiul si puterea legii( chiar impotriva vointei autorului lor. Clasificarea fa telor #uridice in sensul restrans al cuvantului ctiunile omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte !uridice( izvoare de raporturi obligationale( sunt de doua feluri) fapte ilicite si fapte licite.

Faptele !uridice licite sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi !uridice de obligatii( care totusi produc asemenea efecte in puterea legii( fara ca prin ele sa se incalce normele de drept in vigoare. Faptele !uridice ilicite sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la rapoturi !uridice de obligatii ( care totusi produc asemenea efecte in temeiul sau puterea legii ( impotriva vointei autorului lor( si prin care se incalca normele de drept sau bune moravuri. Regle"entare Capitolul III( titlul II din cartea '. Capitolul cuprinde trei sectiune dedicate urmatoarelor fapte !uridice licite) "estiunea de afaceri #lata nedatorata Imbogatirea fara !usta cauza

Gestiunea de afaceri
Notiune "estiunea de afaceri consta in situatia in care o persoana (gerantul) indeplineste acte sau fapte in interesul unei alte persoane (geratul) fara a fi fost insarcinata in acest sens. Exemplul tipic si regasibil in toate prezentarile acestui fapt !uridic este cel in care o persoana se ocupa de imobilul invecinat proprietatii sale care se afla in pragul ruinei facand reparatiile urgente( in timp ce proprietarul acestui imobil este plecat. Def. "estiunea de afaceri este definita ca un fapt !uridic licit care consta in aceea ca o persoana numita gerant( incheie din proprie initiativa( fara sa fie obligata( acte !uridice sau savarseste acte materiale necesare si utile( in favoarea sau interesul altei persoane( numita great. Conditiile gestiunii de afaceri #entru a produce efectele ce ii sunt specifice( gestiunea de afaceri trebuie sa indeplineasca anumite conditii) a) %a existe o gerare oportuna a intereselor altuia. ltfel spus( gerantul trebuie sa incheie acte !uridice sau sa savarseasca fapte materiale utile in interesul altuia. In ceea ce priveste continutul gestiunii( se considera ca aceasta cuprinde) ctele !uridice de gestiune care pot fi diverse) plata unei datorii( actul incheiat cu un tert pentru efectuarea unor reparatii( contractul de asigurare etc. In principiu ( actele de gerare a intereselor altuia nu pot depasi sfera actelor de conservare si administrare. Faptele materiale de gestiune care pot fi la randul lor diverse) descarcarea unor marfuri( stingerea unui incendiu( repararea unei conducte( efectuarea unor lucrari.

In al doilea rand( iinterventia gerantului prin incheierea de acte !uridice si savarsirea de fapte materiala trebuie sa fie utila geratului( aica sa fi evitat pierderea unei valori patrimoniale sau sa fi sporit valoarea unui bun al acestuia

b)

ctele de gestiunesa fie savarsite ( fara imputernicirea si fara stirea geratului sau cu stirea geratului( dar fara ca acesta sa poata desemna un mandatar sau fara a se putea ocupa de afacerile sale. Interentia geratului este in principiu spontana. In ipoteza indiferentei geratului insa2 daca geratul a cunoscut existenta gestiunii si nu s2a obosit sa desemneze un mandatar desi putea sa o faca aven in realitate de a face cu un mandat tacit

c) "estiunea sa fie voluntara) actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia. Nu este necesar insa ca gerantul sa fi cunoscut persoana tertului ale carui afaceri le gestioneaza voluntar si nici ca gerantul sa fie o persoana determinata. Fata de aceste observatii( legiuitorul indica lipsa gestiunii de afaceri in doua situatii) In cazul persoanei care lucreaza in interesul alteia fara sa stie( nu sunt in prezenta unei gestiuni de afaceri In cazul persoanei care actioneaza in interesul alteia cu scopul de a o gratifica.

+ot in legatura cu aceasta conditie( este necesar de precizat ca actele de gestiune trebuie savarsite cu intentia de a il obliga pe great la restituirea cheltuielilor facute si obligatiilor executate in interesul sau de catre gerant. sa cum s2a spus) gerantul sa nu fi lucract cu intentia de a face o liberalitate. d) "erantul sa aiba in principiu capacitatea de a contracta. ceasta conditie a capacitatii gerantului este una relativa si ea este ceruta numai daca obiectul !uridic al gestiunii o implica) daca el presupune acte !uridice( e nevoie de capacitatea gerantului.

Efectele gestiunii de afaceri Raportul dintre gerant si gerat !erantul are urmatoarele obligatii: Obligatia de instiintare Obligatia de continuare a gestiunii incepute /data inceputa gestiunea ( un eventual abandon intempestiv al acestia este de nepermis intrucat ar putea cauza pre!udicii geratului Obligatia de a se ingriji de afacerile altuia cu diligenta unui bun proprietar. "erantul raspunde pentru pre!udiciul cauzat geratului prin orice culpa indiferent de forma si gradul ei. Obligatia de a da socoteala geratului cu privire la tot ceea ce a facut in cursul imi tiunii in afacerile sale la fel ca in cazul mandatului

Obligatia de a remite geratului tot ceea ce a primit actionand in interesul sau. 0aca in cursul gestiunii gerantul primeste sume de bani sau alte bunuri ( in temeiul afacerii gestionate( acestea se cuvin geratului.

!eratul la randul sau are urmatoarele obligatii: Obligatia de a plati gerantului toate c&eltuielile necesare si utile. Cheltuielile necesare reprezinta acele cheltuiele care au servit la conservarea intereselor geratului. Cheltuielile utile reprezinta acele cheltuieli efectuate de gerant pentru punerea in valoare a bunurilor geratului fiind similare cheltuielilor de administrare. "eratul datoreaza gerantului si dobanzi pentru sumele de mai sus( calculate din momentul in care ele au fost avansate. #entru a garanta obligatia de restituire a cheltuielilor necesare si utile facute de catre gerant CC insituie chiar o ipoteca legala in favoarea gerantului. Obligatia de a il despagubi pe gerant de prejudiciile pe care fara culpa sa geratul le#a suferit din cauza gestiunii Obligatia gerantului de a e ecuta actele necesare si utile care au fost inc&eiate de gerant. tat gestiunea necesara cat si gestiunea utila trebuie considerate ratificate automat de indata ce se constaa ca au acest caracter. %ingura exceptie este aceea a gestiunii utile in cazul in care geratul se impotriveste efectuarii gestiunii. "eratul nu este indatorat sa il remunereze pe gerant pentru serviciile sale( deoarece ele au un caracter dezinteresat. In cazul in care geratul se impotriveste gestiunii el va fi tinut sa acopere cheltuielile necesare in ipoteza in care gestiunea se dovedeste vadit necesara.

Raportul dintre great si terti 0aca gestiunea de afaceri a fost ratificata sau este necesara sau utila( geratul este indatorat sa execute toate obligatiile contractate de gerant( in numele geratului sau in nume propriu( in interesul gestiunii( in masura in care nu au fost inca executate. Raporturile dintre gerant si terti Existenta acestor raporturi depinde de atitudinea pe care a avut2o gerantul atunci cand a contractat cu terti. 0aca el le2a adus la cunostiinta ca actineaza numai in contul geratului si gestiunea a fost ratificata sau este utila( el nu are nicio obligatie proprie ( este cazul asa numitei gestiuni cu reprezentare). Este posibila ca gerantul sa actioneze in nume propriu( asumandu2si personal obligatiile fata de terti ( este cazul gestiunii fara reprezentare). "estiunea fara reprezentare este cazul cel mai frecvent. +ertii pot totusi sa pretinda executarea obligatiilor( nu numai de la gerant( ci si de la geratul in interesul caruia a actionat gerantul. "estiunea cu reprezentare da nastere unor raporturi similare mandatului. "erantul intocmai ca si mandatarul ( nu este tinut in niciun fel fata de tertii cu care a contractat. Ratificarea presupune o recunoastere de catre great a gestiunii efectuate de catre gerant. Intr2o asemenea situatie odata ratificata gestiunea legiuitorul prevede ca ea produce efecte retroactiv( efectele unui mandat.

Gestiunea de afaceri si i"bogatirea fara #usta cau!a 0iferente) "eratul are obligatia de a restitui gerantului valoarea integrala a cheltuielilor pe care le2a facut cu gestiunea chiar daca avanta!ele geratului sunt inferioare acesteia. Imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale( chiar daca insaracirea reclamantului este mai mare Eventuala imbogatire a geratului are un temei legal in interventia unilaterala si voluntara a gerantului de a ii gera interesele In sfarsit( eventualele despagubiri generate de imbogatirea fara !usta caua au un temei !uridic subsidiar fata de cel al gestiunii de afaceri( astfel cum vom observa cu ocazia prezentarii imbogatirii fara !usta cauza

Gestiunea de afaceri si "andaturl 0iferente) "erantul poate incheia acte !uridice si savarsi fapte !uridice; mandatarul incheie numai acte !uridice in contul altei persoan "erantul actioneaza din proprie initiativa si fara stirea geratului( mandatarul incheie acte !uridice in baza imputernicirii acordate de mandant "erantul raspunde pentru pre!udiciile cauzate geratului atunci cand interventia sa a fost absolut necesaranumai daca se face vinovat de dol( andatarul raspunde fara exceptie daca partile n2au convenit altfel "erantul nu poate renunta la gestiune( fiind obligat s2o continue pana cand geratul sau mostenitorii sai( in caz de deces o vor prelua( mandatarul paote renunta la andat atunci cand continuarea executarii lui l2ar pre!udicia.

/lata nedatorata
#lata consta in remiterea unei sume de bani sau dupa caz in executarea oricarei alte prestatii care constituie obiectul insusi al obligatiei. Def. plata nedatorata poate fi definita ca un fapt !uridic licit care consta in executarea de catre o persoana( din eroare( a unei prestatii la care nu era obligata si fara intentia de a plati pentru altul. Faptul platii nedatorate da nastere unui raport de obligatii int emeiul caruia cel care a platit este creditoral obligatiei de restituire a prestatiei executate( iar cel care a primit plata este debitorul aceleiasi obligatii. Creditorul se mia nueste solvens iar debitorul se numeste accipiens dupa modelul denumirii partilor din mecanismul generat al platii. Conditile latii nedatorate ) Existenta unei plati in sens obiectiv.

#lata facuta trebuie sa constea in remiterea unei sume de bani ( a unui bun individual determinat ori determinat prin caractere generice. Cand este vorba de prestatia de a da este evident aplicabilitatea notiunii de plata nedatorata. Efectuarea unei lucrari cu convingerea ca exista obligatia efectuarii lor( trebuie sa permita repunerea in situatia anterioara. 1) 0atoria a carei stingere s2a urmarit prin plata sa nu existe Inseamna ca intre cel care a facut plata( solvens( si cel care a primit plata( accipiens( sa nu existe raportul !uridic de obligatii a carui stingere se urmareste prin plata efectuata. C) Relativitatea conditiei ca plata sa fie facuta din eroare %olvens trebuie sa fi facut plata in credinta gresita ca este debitorul lui accipiens. Existenta acestei conditii este relativ necesara pentru admisibilitatea actiunii in repetitiune( deoarece eroarea lui solvens are ca efect absenta cauzei care a stat la baza prestatiei executate. Eroarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii) Numai solvens trebuie sa fi fost in eroare Eroarea sa fi avut caracter determinant( in sensul ca in lipsa ei solvens nu ar fi facut plata

Conditia erorii celui care a facut plata nu este necesara in urmatoarele cazuri) 0aca suntem in prezenta unei inexistente absolute sau obiective a temeiului platii 0aca suntem in prezenta unei obligatii care ulterior a fost desfiintata Cazul particlar al executarii obligatiilro naturale. /bligatiile naturale sunt acele obligatii carora le lipseste sanctiunea( ceea ce presupune ca ele nu pot fi executate silit. #rin exceptie insa daca plata este totusi facuta( prestatiile nu mai pot fi supuse restituirii la cererea debitorului. Cand solvens a efectuat plata unei obligatii sub conditie suspensiva daca acea conditie nu s2a realizat #lata unei datorii facuta a doua oara de catre un debitor care dupa ce a executat restata datorata pierde chitanta doveditoare si este amenintat cu urmarirea de catre fostul sau creditor #lata facuta datorita dolului si cea sub imperiul violentei.

Efectele latii nedatorate #lata nedatorata are ca efect nasterea unui raport de obligatii intre accipiens si solvens. In temeiul acestui raport !uridic( accipiens este obligat sa restituie ceea ce a primit fara a ii fi datorat. In anumite cazuri restituirea nu se poate pretinde restituirea fata de accipiens in temeiul mecanismului platii nedatorate) tunci cand accipiens a primit plata cu buna credinta si a lasat sa se indeplineasca termenul de prescriptie

0e asemenea cand accipiens a priit plata cu buna credinta si ca urmare a acestei plati s2a lipsit in orice mod de titlul creantei sale. In toate cazurile de plata acceptata cu buna credinta( solvens are insa un drept de regres fata de cel care datora cu adevarat plata in temeiul subrogatiei legale in dreptul creditorului platit. Nu poate fi supus restituirii nici ceea ce s2a platit inaintea implinirii termenului suspensiv( decat daca plata s2a facut prin dol sau violenta.

Conditii cu rivire la lata #lata nedatorata trebuie restituita chiar daca solvens a fost de rea credinta Restituirea se face in natura sau prin echivalenta #lata nedatorata a avut ca obiect un bun cert. Restituirea priveste in acest caz bunul in starea in care acesta a fost priit. In cazul in care bunul a pierit nefortuit sau a pierit din culpa debitorului sau nu mai este posibila restituirea lui acesta va fi obligat sa restituie contravaloarea abunului raportata la momentul primirii sale sau la momentul pierderii sau instrainarii acestuia. 0aca bunul a pierit fortuit( debitorul de buna credinta nu va fi obligat la restituirea si nici la contravaloarea bunului. 0aca bunul a pierit firtuit si daca debitorul este de rea credinta sau daca obligatia sa de restituire este urmarea culpei sale debitorul va fi obligat la restituirea echivalentului bunului in functie de cea mia mare dintre cele trei valori mentionate ia sus. In cazul unei pierderi partiale a bunului ( pierea partiala( deteriorarea etc) debitorul este obligat sa il achite creditorului contravaloarea pierderii. 1unul supus restituirii este un bun frugifer. 0aca debitorul obligatiei de restituire este de rea credinta sau cauza restituirii ii este imputabila el este tinut sa restituie fructele sau contravaloarea lor si sa il despagubeasca pe creditor de lipsa de folosinta. Indiferent de buna sau de reaua lui credinta( sa restituie suma de bani ori( dupa caz( bunurile de gen primite( in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate.

ctiunea in restituirea platii nedatorate este de regula personala si se prescrie in termenul general de < ani.

I"bogatirea fara #usta cau!a

Def. Imbogatirea fara !usta cauza este definita ca fiind faptul !uridic licit prin care are loc marirea patrimoniului unei persoane prin micsorarea corelaiva a patrimoniului altei persoane( fara ca pentru acest efect sa existe o cauza !usta sau un temei !uridic. Creditorul se numeste insaracit( iar debitorul imbogatit. tunci cand imbogatitul nu isi indeplineste obligatia( insaracitul poate introduce o actiune in !ustitie prin care pretinde restituirea numita dupa traditia romana a acestui mecanism( actio de in rem verso. Conditiile i"bogatirii fara #usta cau!a( ceste conditii sunt de doua feluri( materiale si !uridice.

Conditiile materiale ale intentarii actiunii in restituire sunt) a) %a existe o imbogatire a paratului. /mbogatirea poate consta in marirea patrimoniului prin dobandirea unui bun sau a unei creante( imbunatarirea unui lucru al proprietarului etc. b) %a existe o insaracire a reclemantului. Insaracirea poate rezulta dintr2o pierdere economica.%e include in aceasta categorie ipotezele de prestare a unui serviciu. c) Intre imbogatirea paratului si insaracirea reclamantului sa fie o legatura sau corelatie directa. Cu alta cuvinte cele dua fenomene trebuie sa aiba o cauza unica sau aceeasi origine. Conditiile !uridice ale actiunii in restituire sunt) a) Imbogatirea si insaracirea corespunzatoare sa fie lipsite de o cauza !usta( adica de un temei !uridic care sa le !ustifice. Imbogatirea unei persoane are !usta cauza atunci cand a avut loc in temeiul unui act !uridic( o hotarare !udecatoreasca( uin temeiul legii( prin uzucapiunie( prin posesia de buna credinta. CC prevede trei cazuri in care imbogatirea trebuie considerata !ustificata ) In ipoteza in care imbogatirea rezulta din executarea unei obligatii valabile In ipoteca neexercitarii de catre cel pagubit a unui drept contra celui imbogatit Imbogatirea rezulta dintr2n act indeplinit de cel pagubit in interesul sau personal si exclusiv( pe riscul sau ori dupa caz cu intentia de a gratifica

b) Imbogatitul sa fie de buna credinta. 0aca imbogatitul a fost de rea credinta nu suntem in prezenta imbogatirii fara !usta cauza( fiind vorba de o fapta ilicita care antreneaza raspunderea civila delictuala. In acset caz( insaracitul va putea promova o actiune pentru repararea in intregime a pagubei ce i2a fost cauzata constand in valoarea insaracirii sale( chiar daca imbogatirea paratului este inferioara. c) Insaracitul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in !ustitie pentru realizarea dreptului sau de creanta impotriva paratului. Efectele i"bogatirii fara #usta cau!a Intreaga problematica a restituirilor subsecvente imbogatirii fara !usa cauza este simplificata prin faptul ca art. $<-9 CC trimite la regulile restituirii aplicate si la restituirea platii nedatorate. #entru o corecta intelegere a a regulilor carora le sunt supuse efectele restituirii prestatiilor( trebuie sa facem urmatoarele precizari) a) :imitele restituirii intemeiate pe imbogatirea fara !usta cauza Imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale chiar daca insaracirea reclamantului este mai mare Insaracitul are dreptul de a i se restitui doar valoarea insaracirii sale( chiar daca foloasele obtinute de imbogatit sunt mai mari

b) *omentul la care se raporteaza obligatia de restituire. #entru ca imbogatirea fara !usta cauza sa genereze actiunea in restituirea este necesar( conform rt. $<-9 alin $ CC ca imbogatirea sa subziste la data sesizariiinstantei. c) Restituirea este subordonata regulilor generale ale dreptului restituirilor #rescriptia termenului la actiune este de < ani.

+itlul ' Faptele !uridice ilicite si celelalte fapte !uridice extracontractuale cauzatoare de pre!udicii (raspunderea civila delictuala sau extracontractuala)

Ca &. Consideratii generale rivind ras underea civila cu rivire s eciala asu ra ras underii delictuale ,e*tracontractualeDef. Ras underea #uridica este definita ca fiind complexul de drepturi si obligatii conexe( care2 potrivit legii2 se naste ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrangerii de stat prin aplicarea sanctiunilor !uridice in scopul asigurarii stabilitatii raporturilor sociale si al indrumarii membrilor societatii in spiritul respectarii ordinii de drept. Def. Ras underea civila este acel raport !uridic de obligatii in care o persoana( numita raspunzatoare( este indatorata sa repare pre!udiciul in!ust suferit de catre o alta persoana. #re!udiciul poate fi cauzat printr2o fapta ilicita a omului sau( in ipotezele prevazute de lege( de un fapt !uridic care nu consta intr2o conduita umana( cum ar fi pre!udiciul cauzat de un lucru sau de un animal( de ruina edificiului( de un accident nuclear( de un defect al unui produs etc. Raspunderea civila este( in principiu( o raspundere exclusiv reparatorie.

Caracteristicile ras underii civile in te*tele vec$iului cod

Raspunderea civila( in vechiul cod( se caracteriza prin trei cuvinte) .niversalism Individualism

*oralism

)niversalis"ul presupunea ca orice fapta a omului care cauzeaza altuia pre!udiciu obliga pe acela din a carui greseala s2a ocazionat sa il repare Individualis"ul raspunderii civile inseamna ca orice persoana raspunde individual pentru pre!udiciul cauzat. .oralis"ul raspunderii civile se reflecta prin aceea ca in centrul sau se afla culpa sau greseala autorului faptei pre!udiciabile sau a persoanei raspunzatoare.

Ras underea civila si ras underea enala

0in comparatia acestor doua tipuri de raspunderi putem gasi unele caracteristici ale raspunderii civile) a) Raspunderea civila este un principiu general cu o sfera larga de aplicare b) Intinderea raspunderi civile reparatorii se stabileste in functie de valoarea pre!udiciului cauzat( independent de regula de forma si gradul vinovatiei. +otodata( trebuie amintit ca raspunderea civila poate fi si obiectiva( in ipostazele mentionate si in noul cod civil) anume raspunderea pentru fapta altuia( pentru prepusi etc. c) Raspunderea civila este in principiu patrimoniala( constand in obligatia de a repara pre!udiciul suferit de victima. d) Capacitatea persoanelor fizice de a raspunde se dobandeste de la varsa de $- ani( in materie delictuala( ori $@ ani( in materie contractuala cuunele exceptii e) ctiunea in raspunderea civila este la dispozitia persoanei care a suferit pre!udiciul cauzat in!ust

Cu"ulul ras underii civile cu ras underea enala Cele doua feluri de raspudnere !uridica pot fi cumulate antrenandu2se deopotriva( simultan sau succesiv( raspudnerea penala si raspunderea civila. 0atorita scopului lor diferit( anga!area uneia nu exclude si anga!area celeilalte. Cumulul are loc numia in acele ipoteze in care fapta ilicita civila este( in acelasi timp( si infractiune. In situatia in care printr2o fapta ilicita care este infractiune se cauzeaza un pre!udiciu( persoana pagubita are dreptul de a alege intre doua posibilitati pentru a obtine condamnarea persoanei raspunzatoare la reparatie. In prima situatie( actiunea in repararea pre!udiciului poate fi alaturata actiunii penale( pentru a fi solutionata de catre instanta penala. Intr2o astfel de ipoteza se spune ca victima se constituie parte civila in procesul penal. 'ictima infractiunii are insa posibilitatea( in acelasi scop( de a introduce o actiune civila( separata de cea penala( la o instanta civila pentru a fi solutionata dupa regulile procesului civil. #recizam insa ca daca victima s2a constituit parte civila in procesul penal( de regula( ea nu mai are dreptul de a promova ulterior o actiune separata cu acelasi obiect la instanta civila. 0aca victima a optat pentru actiunea directa si separata promovata la instanta civila( inainte de rezolvarea cauzei penale printr2o hotarare definitiva si irevocabila( practic se ridica mai multe probleme care se solutioneaza dupa urmatoarele reguli)

a) ?udecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva si irevocabila a cauzei penale b) Gotararea instantei penale are autoritate de lucru !udecat pentru instanta civila cu privire la existenta faptei( a persoanei care a savarsit2o si vinovatia acesteia. Este de subliniat ca numai hotararea definitiva si irevocabila a instantei penale are autoritate de lucru !udecat in fata instantei civile. c) #rescriptia dreptului la actiunea in raspundere civila si presciptia raspunderii penale sunt reglementate diferit. rt. $<A- CC dispune cu claritate ca in toate cazurile in care despagubirea deriva dintr2un fapt supus de legea penala unei prescriptii mai lungi decat cea civila( termenul de prescriptie a raspunderii penale se aplica si dreptului la actiunea in raspunderea civila.

Structura ras underii civile in te*tele noului cod civil

Regle"entare( noul cod civil reglementeaza principial raspunderea civila in cartea a '2a despre obligatii( titlul &( izvoarele obligatiilor fiindu2I consacrat capitolul al I'2lea intitulat evocator raspunderea civila( structurat in sase sectiuni. #rin modul de organizare a acestor texte legale( nu prea diferit fata de vechiul cod civil( se poate usor constata ca redactorii lor au inteles sa mentina( prin formulari exprese( distinctia dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala. Def. ras underea civila delictuala este obligatia prevzuta de lege in sarcina unei persoane( numita raspunzatoare( de a repara pre!udiciul in!ust suferit de o alta persoana( careia i2au fost incalcate drepturile sauinteresele sale legitime( in afara unei legaturi contractuale. cesta definitie rezulta din textele art. $<-A. Def. ras underea civila contractuala este obligatia debitorului contractual de a repara pre!udciul cauzat creditorului prin fapta sa( constand in neexecutarea ilicita lato sensu a prestatiei sau prestatiilor datorate in temeiul contractului incheiat cu creditorul sau. ceasta definitie rezulta din textele art. $<B>. #rin neexecutarea lato sesnu a prestatiei sau prestatiilor datorate contractual se intelege executarea cu intarziere( executarea necorespunzatoare ori neexecutarea propriu2zisa totala sau partiala. Teorii cu rivire la situatia #uridica a celor doua branse ale ras underii civile Existenta asemanarilor dintre cele doua modalitati de raspundere civila este motivul pentru care doctrina de specialitate a purtat si mai poarta discutii controversate in legatura cu situatia lor !uridica si mai ales in ceea ce priveste autonomia raspunderii contractuale in raport cu cea delictuala. stfel( la inceputul controverselor au fost expuse si argumentate doua teorii( opuse una celeilalte) teoria dualitatii si teoria unicitatii ca la sfarsit sa apara o teorie intermediara( eclectica. a) +eoria dualitatii raspunderii civile. %ustinatorii acestei teorii au considerat ca intre cele doua raspunderi civile exista deosebiri fundamentale( de esenta si ireductibile. #rincipala deosebire se afla in originea lor diferita) daca originea raspunderii delictuale se afla direct din lege( originea raspunderii contractale se gaseste in contract. b) +eoria unitatii raspunderii civile

#otrivit acestei teorii( intre cele doua ipostaze ale raspunderii civile nu exista deosebiri de esenta care sa fie ireductibile. In acesta conceptie integratoare( raspunderea civila este intotdeauna si fara exceptie delictuala. c) +eoria intermediara sau eclectica Conform teoriei intermediare( exista o singura raspundere civila( privita ca institutie a dreptului privat( inauntrul careia se disting doua branse( raspunderea delictuala si raspunderea contractuala. Conceptia adoptata de doctrina !uridica si !urisprudenta din tara noastra este cea a teoriei intermediare( in mare ma!oritate. Regimul !uridic al raspunderii delictuale este regimul de drept comun( pana cand regimul !uridic al raspunderii contractuale este special( adica cu caracter derogator.

%unda"entele ras underii civile

Inventarierea constructiilor doctrinare cu referire la fundamentele raspunderii civile duce la incadrarea acestora in trei grupari de teorii) +eoria raspunderii subiective +eoriile obiective +eoriile mixte

a) +eoria subiectiva In aceasta conceptie( raspunderea civila se considera ca este o sanctiune specifica dreptului civil( cu caracter reparator( care poate fi aplicata numai daca se intemeiaza pe culpa sau greseala autorului faptei pre!udiciabile sau a persoane raspunzatoare. b) +eoriile obiective Conceptia raspunderii obiective apare in diferite variante si propunea fundamentarea ei pe alte temeiuri decat culpa si vinovatia. Numai ca( desi pentru inlaturarea culpei au fost invocate multe si convingatoare argumente( incercarile de a gasi un nou fundament pentru raspunderea civila de natura obiectiva nu au fus niciodata la o solutie care sa fie unanim acceptata pe plan teoretic si validata de !urisprudenta. 0intre teorii amintim)+eoria riscului care a avut cea mai larga audienta. Forularea teoriei riscului a pornit de la afirmarea caracterului periculos al unor fapte cauzatoare de pre!udiciu. Fundamentul raspunderii se afla in ideea de risc( care a primit doua intelesuri) 2 riscul profit2 in aceasta teorie se arata ca este normal si moral ca cel care profita de o anumita activitate sa suporte in schimb sarcina repararii pagubelor care sunt consecintele acelei activitati. 2riscul de autoritate2 / alta varianta a teoriei riscului care presupune ca acolo unde autoritatea se afla si riscul de a fi obligati la repararea pre!udiciilor cauzate prin activitatea celor asupra carora se exercita acea autoritate c) teoriile mixte

care presupun cum era de asteptat diferite ipostaze ale celoralalte doua teorii.

In unele ipostaze speciale se vorbeste tot mai mult azi de raspunderea civila preventiva. #rincipiul precautiunii este atitudinea pe care trebuie sa o adopte orice persoana care ia o hotarare cu privire la o activitate despre care se poate presupune in mod rezonabil ca ar comporta un pericol grav pentru sanatatea generatiilor actuale si viitoare sau pentru mediu. %unda"entele ras underii civile in dre tul ro"an Noul cod civil se pare ca rezolva problema fundamentelor raspunderii civile in linii generale( in acord cu solutiile statuate in doctrina si validate de practica !udiciara. Culpa sau vinovatia isi pastreaza pozitia sa de fundament( cu valoare de principiu al raspunderii civile. In toate cazurile in care raspunderea se face pentru altul( raspunderea civila este fundamentata in opinia autorului( pe ideea de garantie obiectiva( care are ca suport riscul de activitate ori( dupa caz( riscul de autoritatel la acesta se poate adauga si ideea de echitate. In ce priveste raspunderea contractuala( aceasta se intemeiaza de regula pe vinovatia sau culpa debitorului( care este prezumata relativ de lege.

Ras underea civila delictuala

+abloul general al reglementarilor aplicabile raspunderii civile delictuale este( dupa cum se poate observa( alcatuit din doua categorii de dispozitii legale) .nele care se afla in textele noului cod civil( dintre care multe au caracter general ltele care isi au sediul in legislatia dezvoltatoare care au un caracter special si derogator de la regimul !uridic comun

Def. rin delict civil se intelege orice fapta umana ilicita( care este savarsita( de regula cu vinovatie si care produce un pre!udiciu in!ust altei persoane prin incalcarea drepturilor si intereselor sale( cu exceptia situatiei in care acea fapta consta in neexecutarea ilicita lato sensu a unui contract. %elurile ras underii delictuale si clasificarea lor 0aca examinam intregul tablou legislativ in aceasta materie se constata ca exista mai mult ipoteze sau cazuri de raspundere civila delictuala. Ele alcatuiesc ceea ce putem numi sistemul raspunderii delictuale si pot fi clasificate in functie de mia multe criterii( dintre care retinem) $. Clasificarea dupa sediul legal al reglementarilor &. Clasificarea dupa fundamentul lor In functie de primul criteriu) ipotezele de raspundere delictuala sunt de doua feluri: a) reglementate de noul cod civil. Noul cod civil reglementeaza trei ipoteze de raspundere civila delictuala)

Raspunderea pentru pre!udiciul cauzat prin fapta ilicita proprie. Este regula potrivit careia obligatia de a repara un pre!udiciu cauzat altuia printr2o fapta ilicita savarsita cu vinovatie se nsta direct si nemi!locit in sarcina autorului acestei fapte. Raspunderea pentru pre!udiciul cauzat prin fapta altuia . Codul civil roman reglementeaza doua cazuri de raspundere pentru pre!udiciul prin fapta altuia( si anume raspunderea persoanelor care au obligatia de supraveghere a unui minor sau a unui interzis !udecatoresc si raspudnerea comitentului pentru pre!udiciul prepusului. Raspunderea pentru pre!udiciul cauzat de animale( de lucruri sau prin ruina edificiului. Codul civil roman reglementeaza trei ipoteze si anume( raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de animale care se afla in paza omului( raspunderea pazitorului !uridic pentru pre!udiciul cauzat de lucrul aflat sub paza lui si raspunderea proprietarului unui edificiu pentru pre!udiciul cauzat de ruina acelui edificiu.

b) Ipteze speciale de raspundere civila delictuala reglementate de legislatia dezvoltatoare. In functie de criteriul fundamentului sau) raspunderea civila este tot de doua feluri a) Raspunderea civila delictuala subiectiva. In sistemul noului cod civil( raspunderea delictuala se fundamenteaza in principiu pe ideea de vinovatie. +extul reglementeaza raspudnerea oricarei persoane pentru propria fapta ilicita si pre!udiciabila;aceasta este regula generala si fireasca cu valoare de principiu. b) Raspunderea civila delictuala obiectiva Este raspunderea civila delictuala care exista si se anga!eaza fara vinovatia dovedita sau prezumata a persoanei raspunzatoare.

Ca

1. Ras underea entru re#udiciile cau!ate generale ale ras underii delictuale.

rin fa ta

ro rie. Conditii

Regle"entare( Raspunderea civila delictuala pentru pre!udiciile cauzate prin fapta proprie a unei persoane este reglementata in art. $<-A si rt. $<B92$<9$ CC. Conditii generale ale ras underii civile. rticolele citate mai sus instituie in acelasi timp si implicit( principiul general al raspunderii pentreu pre!udiciile cauzate printr2o fapta umana ilicita. In acest sens( este suficient sa retinem ca rt. $<B9. CC dispune) 3cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr#o fapta ilicita savarsita cu vinovatie) este obligat sa il repare. %utorul prejudiciului raspunde pentreu cea mai usoara culpa.* 0e asemenea rt. $<-A alin $( & ( prevede in sinteza ca cel care avand discernamant( incalca indatorirea de a respecta legea sau obiceiul locului si de a nu aduce atingere prin conduita sa drepturilor si intereselor legitime ale altor persoane raspunde de toate pre!udiciile cauzate( fiind obligat sa le repare integral.

0in analiza textelor legale reproduse mai sus si a celor redate in sinteza se a!unge la constatarea ca anga!area raspunderii pentru pre!udiciile cauzate prin fapta proprie( mia mult( a intregii raspunderi delictuale presupune existenta cumulata a patru conditii sau elemente constitutive) #re!udiciul Fapta ilicita Raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si pre!udiciu 'inovatia autorului faptei ilicite si pre!udiciabile

0oua dintre aceste elemente sunt intotdeauna obligatorii pentru toate situatiile in care este vorba de anga!area raspunderii civile reparatorii) acestea sunt pre!udiciul si raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita a omului sau alt fapt !uriic si acel pre!udiciu suferit in!ust de persoana careia legea ii da dreptul la reparatie. /roba conditiilor ras underii civile delictuale. 'ictima pre!udiciata care il cheama in !udecata pe autorul faptei pre!udiciabile sau upa caz pe persoana raspunzatoare fiind reclamant in proces( conform principiului actori incubit probatio (reclamantului ii incuba sarcina probei) pentru admiterea actunii sale( este tinuta sa faca dovada celor patru conditii ale raspunderii delictuale. 0ovada acestor conditii se poate face prin orice mi!loc de proba reglementat de lege.

/re#udiciul
Notiunea de re#udiciu. Clasificarea re#udiciilor.
Def. #rin pre!udiciu intelegem rezultatele daunatoare( de natura patrimoniala sau morala( consecinte ale incalcarii sau vatamarii drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane. #re!udiciul este nu numai conditiea raspunderii reparatorii( ci si masura ei( in sensul ca ea se anga!eaza doar in limita pre!udiciului in!ust cauzat. :iteratura de specialitate a sustinut si sustine fara rezerve ca pre!udiciul este cel mai important element al raspunderii civile( fiind o conditie esentiala si necesara a acesteia de sine statatoare. Clasificare #re!udiciile sunt susceptibile de mai multe clasificari in functe de varii criterii. 0oua dintre aceste clasificari le consideram mai importante) #otrivit clasificarii traditionale( pre!udiciile sunt de doua feluri) patrimoniale si nepatrimoniale #otrivit clasificarii moderne( pre!udiciile sunt de trei feluri) patrimoniale( corporale( morale.

Clasificarea clasica: a) #re!udiciile patrimoniale #re!udiciile patrimoniale sunt consecinte daunatoare care au valoare economica( putand fi evaluate pecuniar.

b) #re!udiciile nepatrimoniale sau daune morale. #re!udiciile nepatrimoniale sau daune morale sunt consecintele daunatoare suferite de catre o persoana( consecinte care nu au valoare economica( si prin urmare nu pot fi evaluate pecuniar( ele constau intotdeauna in dureri fizice si dureri psihice ale victimei si sunt urmarea in principiu a incalcarii drepturilor personale nepatrimoniale care definesc personalitatea umana( in tripla sa dimensiune) personalitatea fizica( personalitatea morala si personalitatea sociala. Exista in aceasta categorie pre!udiciu estetic si pre!udiciu afectiv. Clasificarea moderna a) #re!udiciile patrimoniale ( aceleasi ca cele de mai sus) b) #re!udicii corporale %unt pre!udiciile cauzate cauzate prin incalcarea drepturilor personale nepatrimoniale care definesc personalitatea fizica a unei persoane cum sunt) dreptul la viata( dreptul la sanatate dreptul la integritate corporala. c) #re!udicii morale sau daune morale pure Ele constau in dureri psihice cauzate prin atingerile aduse personalitatii afective ori personalitatii sociale a unei persoane cum sunt) moartea unei rude apropiate( atentatele la onoarea( demnitatea cinstea victimei etc. ceasta clasificare din urma a fost adoptata si de codul civil. In doctrina exista si alte importante clasificari ale pre!udiciilor dintre care retinem) a) #re!udicii previzibile si imprevizibile b) #re!udicii individuale( colective si de masa #re!udiciile de masa sunt pre!udiciile cauzate unui numar mare de victime si rezulta de obicei din cataclisme( acte teroriste etc. c) #re!udcii instantanee si pre!udicii succesive #re!udiciile succesive constau in acele consecinte daunatoare care produc continuu sau intr2o perioada indelungata de timp( cum sunt ) o boala cronica( o infirmitate permanenta.

Caracterele re#udiciului entru a fi re arabil

#op sustine ca pentru a fi reparabil( in principiu orice pre!udiciu este obligatoriu sa indeplineasca urmatoarele conditii) %a fie cert 0irect #ersonal

%a rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim

Certitudinea sau caracterul cert al re#udiciului .n pre!udiciu este cert atunci cand existenta lui este sigura( neindoielnica si totodata poate fi stabilita intinderea sa in prezent. %unt certe toate pre!udiciile actuale si pre!udiciile viitoare si sigure. #rin pre!udiciu actual se intelege acela care s2a produs in totalitate pana la momentul in care victima cere repararea lui. #re!udiciile viitoare si sigure sunt acele pre!udicii care( desi inca nu s2au produs( este sigur ca se vor produce ( putand fi stabilita intinderea sau valoarea lor( pe baza de elemente indestulatoare. #re!udiciile viitoare si eventuale a caror producere in viitor este nesigura sunt lipsite de caracter cert. ele obliga la reparare numai dupa ce s2au produs sau este sigur ca se vor produce. Codul civil( in contextul reglementarii intinderii reparatiei( in rt. $<@B prevede expres posibilitatea de a se acorda o reparatie si pentru un pre!udiciu rezultat din pierderea unei sanse de a obtine un avanta! ori dupa caz de a evita o paguba daca pierderea in cauza a fost deteriminata de o fapta ilicita. #entru ca un pre!udiciu rezultat din pierderea unei sanse sa aiba caracter cert si reparabil trebuie indeplinite urmatoarele conditii) sansa sa fie reala si serioasa( pierderea sansei sa fie consecinta directa a faptei ilicite sau a altei impre!urari pentru care se anga!eaza raspunderea delictualal la stabilirea reparatiei sa se tine cont in mod obligatoriu de mar!a de incertitudine sau de faptul 3alea4 care afecteaza posibilitatea realizarii sansei de castig sau evitarii riscului de pierdere. In ceea ce priveste reparatia( ea va fi proportionala cu probabilitatea obtinerii avanta!ului sau dupa caz a evitarii pagubei tinand seama de impre!urari si de situatia concreta a victimei. Caracterul direct al re#udiciului #entru a fi direct pre!udiciul supune necesitatea existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si acel pre!udiciu in!ust cauzat victimei; asadar el priveste un element obiectiv raportul de cauzalitate iar nu unul subiectiv. In schimb pre!udiciul este indirect in cazul in care itnre fapta ilicita si acel pre!udiciu nu exista niciun raport de cauzalitate. #rin pre!udiciu direct intelegem pre!udiciul cauzat printr2o legatura cauzala directa si nemi!locita( cat si printr2o legatura cauzala indirecta mediata. Repararea pre!udiciilor cauzate victimelor directe( immediate( nemi!locite nu necesita abordari speciale. In schimb repararea pre!udiciilor cauzate tertelor persoane( adica victimelor indirecte sau prin ricoseu este o problema care a fost si este amplu analizata. ceste pre!udicii se numesc prin ricoseu sau reflectare. #re!udiciul prin ricoseu este in principiu autonom fata de pre!udiciul cauzat victimei immediate. 0e aceea reparatia acordata victimei indirecte se stabileste numai in functie de intinderea si gravitatea pre!udiciului prin ricoseu. Caracterul ersonal al re#udiciului #rin caracterul personal al pre!udiciului intelegem ca doar persoana care a suferit un pre!udicu in!ust cauzat are dreptul de a pretinde repararea lui. Def. pre!udiciile colective sunt acele pre!udicii care sunt cauzate mai multor persoane de catre unul si acelasi eveniment.

#re!udiciile colective care prin numarul mare de victime sunt de o amploare exceptionala se numesc pre!udicii in masa; ele pot fi rezultatul unui accident tehnologic ma!or( unui accident nuclear etc. In mod obisnuit in cazul pre!udiciilor colective( fiecare membru al acelei colectivitati sau al grupului respectiv poate sa ceara repararea pre!udiciului pe care l2a suferit( in schimb el nu are dreptul de a pretinde repararea pre!udiciului cauzat intregii colectivitati. /re#udiciul sa re!ulte din incalcarea sau atingerea unui dre t ori a unui interes legiti" sa cum rezulta din definitia pre!udiciului( pentru ca existenta lui sa dea nastere raportului !uridic de raspundere civila( este necesar ca el sa fie urmarea incalcarii sau atingerii unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al victimei. ceasta conitie generala trebuie sa fie prezenta indferent ca pre!udiciul este patrimonial sau moral. *a!oritatea autorilor au apreciat ca atingerea unui simplu interes rezultat dintr2o situatie de fapt da dreptul la repararea pre!udiciului cauzat daca sunt intrunite doua conditii) %ituatia de fapt sa fi avut caracter de stabilitate %a fie vorba de vatamarea unui interes licit si moral

%a ta ilicita
Def. #rin fapta ilicita intelegem actiunea sau inactiunea contrara legii care are ca rezultat incalcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane. Fapta ilicita prezinta urmatoarele trasaturi ) Fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala constand intr2o conduita ori manifestare umana exteriorizata Fapta este mi!locul prin care se obiectiveaza un element psihic( subiectiv( vointa omului care a ales o anumita conduita Fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate

In primul rand( fapta este ilicita in cazul in care conduita in cauza este contrara legii in sensul larg al cuvantului. 0e asemenea( o fapta are caracter ilicit si in ipoteza in care este potrivnica bunelor moravuri. Faptele ilicite se pot obiectiva in actiuni sau inactiuni contrare legii sau bunelor moravuri. 0e asemenea abuzul de drept este o fapta ilicita civila. #entru a ramane in sfera licitului( drepturile civile trebuie exercitate in limitele prevazute de lege sau a celor care decurg din bunele moravuri si cu buna credinta. Exercitarea drepturilor prin depasirea limitelor lor !uridice ori cu rea credinta( contrar ordinii publice si exigentelor care rezulta din continutul bunelor moravuri constituie o conduita ilicita sau un abuz de drept.

Cau!ele care inlatura caracterul ilicit al fa tei

Def. %unt anumite impre!urari in prezenta carora( desi fapta umana savarsita cauzeaza un pre!udiciu altei persoane( raspunderea civila nu se anga!eaza( caracterul ilicit al faptei respective fiind inlaturat ceste impre!urari sunt)

:egitima aparare %tarea de necesitate Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege Consimtamantul victimei

Legiti"a a arare +extul rt. $<,> nu defineste legitima aparare ( insa rt. $A( al & din noul cod penal prevede) $ste in legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material) direct) imediat si injust) care pune in pericol persoana sa) a altuia) drepturile acestora sau un interes general) daca apararea este proportionala cu gravitatea atacului. 0in analiza acestui text( se impun urmatoarele conditii pentru legitima aparare) %a existe un atac material( imediat( direct si in!ust tacul in sensul de actiune umana( sa creeze un periocul pentru persoana celui atacat( a altuia( a drepturilor acestora ori pentru un interes general %a existe proportionalitate intre aparare si gravitatea atacului

Starea de necesitate %tarea de necesitate este definita legal in rt. &> alin & din noul cod penal ca fiind o cauza care inlatura infractiunea adica inlatura caracterul penal al unei fapte savarsita in anumite impre!urari. #entru existenta starii de necesitate sunt prevazute urmatoarele conditii) %a existe un pericol iminent cest pericol sa ameninte viata integritatea corporala ori sanatatea proprie a faptuitorului ori a altuia sau un bun important al sau sau al altei persoane ori un interes general #ericolul sa nu poate fi inlaturat in al mod %a se fi comis o fapta prevazuta de legea penala de catre persoana care urmareste sa salveze acele valori .rmarile faptei sa nu fie vadit mai grave decat daca pericolul nu era inlaturat

Fapta pre!udiciabila este o fapta ilicita( din care se poate naste un raport !uridic de obligati dar numai daca sunt intrunite conditiile imbogatiirii fara !usta cauza. Raportul obligational se naste intre imbogatit( adica intre cel care a actionat in stare de necesitate pentru a se apara pe sine ori bunuri proprii sau dupa caz intre terta persoana in interesul careia a savarsit fapta pagubitoare si insarict( care este persoana pre!udiciata in aceste impre!urari.

Savarsirea fa tei re#udiciabile in inde linirea unei activitati i" use sau e*ecutarea unui ordin al su eriorului

er"ise de lege sau in

+rebuie facuta o distinctie intre cele doua situatii prevazuta de aceasta cauza de inlaturare a ilicitului. tunci cand fapta pre!udiciabila este savarsita in indeplinirea unei obligatii impuse sau unei activitati permisa de lege( ea va avea caracter ilicit doar atunci cand persoanei in cauza i se poate retine si dovedi o culpa proprie in conduita sa In schimb( in ipoteza in care fapta pre!udiciabila a fost savarsita in executarea ordinului dat de superior( ea va fi ilicita doar in ipoteza in care acel ordin a avut un caracter vadit ilegal sau abuziv ori modul sau de executare a avut un caracter ilicit si a fost savarsit cu vinovatie. Savarsirea fa tei re#udiciabile in e*ercitarea nor"ala si legala a unui dre t subiectiv ceasta impre!urare care inlatura caracterul ilicit al faptei pre!udiciabile este reglementata in rt. $<B< CC printre cauzele exoneratoare de raspundere civila care prevede) 3 cel care cauzeaza un prejudiciu prin c&iar e ercitiul drepturilor sale nu este obligat sa il repare cu e ceptia cazului in care dreptul este e ercitat abuziv* Consi"ta"antul victi"ei Fapta pre!udiciabila este lipsita de caracer ilicit atunci cand victima a consimtit ( in prealabil printr2o conventie sau printr2un act unilateral( la savarsirea unei fapte( stiind ca exista riscul sa i se cauzeze un pre!udiciu. .n asemenea consimtamant in realitate( constituie o clauza de neraspunere pentru pre!udiciul care a fost cauzat. In ceea ce priveste prima categorie de pre!udicii( rt. $<BB CC prevede clar si ferm ca sunt valabile clauzele care exclud raspunderea pentru pre!udiciile cauzate printr2o simpla imprudenta sau negli!enta( bunurilor victimei. In schimb alin $ al aceluiasi articol se dispune prohibitiv ca nu se poate exclude sau limita prin conventii sau acte unilaterale raspunderea pentru pre!udiciul material cauzat altuia printr2o fapta savarsita cu intentie sau din culpa grava. Referitor la cea de a doua categorie de pre!udicii( rt. $<BB alin < prevede ca raspunderea pentru pre!udiciile cauzate integritatii fizice sau psihice ori sanatatii nu poate fi inlaturata ori diminuata decat in conditiile legii.

Ra ortul de cau!alitate
#entru existenta si anga!area raspunderii civile este necesar ca intre faptul pre!udiciabil si pre!udiciu sa existe un raport de cauzalitate :a fel ca pre!udiciul( raportul de cauzalitate este o conditie necesara si generala a raspunderii civile( fara a deosebi intre raspnderea delictuala si contractuala si indiferent ca este subiectiva sau obiectiva. Raportul de cauzalitate este o conditie materiala sau obiectiva a raspunderii civile care nu se confunda cu vinovatia. Fara raport de cauzalitate nu exista raspundere civila. Notiunea de pre!udiciu direct nu se confunda cu notiunea de pre!udiciu cauzat in mod direct. In concluzie( raspudnerea nu poate fi anga!ata in cazul in care intre fapta ilicita si pre!udiciul suferit de victima nu exista un raport de cauzalitate direct sau indirect.

#entru stabilirea raportului de cauzalitate in toate situatiile in care producerea pre!udiciului este precedata sau insotita de mia multe fapte si impre!urari( au fost elaborate mai multe teorii) +eoria sau sistemul ec&ivalentei conditiilor sau al conditiilor sine ,ua non Conform teoriei echivalentei conditiilor( in cazul in care nu se poate determina cu precizie faptul cauzal( rationaentul este simplu) toate faptele si impre!urarile care au fost indispensabile pentru producerea pre!udiciului trebuie retinute ca fiind cauze ale acestuia( cu valoare cauzala egala adica sunt echivalente. +eoria sau sistemul cauzei adecvate Conform acestei teorii( dintre conditiile necesare sau sine Hua non sunt considerate cauze numai acele fapte sau impre!urari anterioare care in mor normal obisnuit potrivit experientei umane au capacitatea obiectiva de a produce un rezultat de genul celui care s2a produs. sadar trebuie inlaturate din campul cauzal acele fapte necesare care numai accidental determina sau pot determina producerea unui asemenea rezultat. +eoria sau sistemul cauzei pro ime In acesta conceptie( se considera drept cauza a pre!udiciului numai fenomenul( fapta sau impre!urarea imediat anterioara in timpul producerii acestuia( apreciindu2se ca in lipsa ei( char daca ar fi existat celelalte impre!urari( pre!udiciul nu s2ar fi produs. Teoria sau sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii Constructia acestui sistem este rezultatul unei sinteze selective a tuturor celorlalte. In fundamentarea lui se porneste de la ideea !usta potrivit careia in stabilirea raportului cauzal trebuie avut in vedere ca fenomenul cauza nu actioneaza singur( izolat ci in ambianta unor conditii externe. Intre cauza principala si conditii este o unitate indivizibila( raportul de cauzalitate cuprinzand nu numai faptele care constituie cauza necesara si directa( ci si conditiile cauzele( fapte care au facut posibila actiunea cauza sau i2au asigurat ori agravat efectele daunatoare. sa se explica in planul dreptulu civil( antrenarea raspunderii instigatorilor( complicilor( favorizatorilor si tainuitorilor. #ractica !udiciara din tara noastra este favorabila cu unele exceptii acestui sistem.

Cau!ele care e*clud e*istenta ra ortului de cau!alitate

Regle"entare( %ub titlul 3Cauze exoneroatare de raspundere4 in CC se reglementeaza printre altele) forta ma!ora si cazul fortuit( fapta victimei si fapta tertului. 0aca pre!udiciul este cauzat exclusiv de o asemenea impre!urare sau dupa caz fapta( este exclusa existenta raportului de cauzalitate intre fapta paratului oricat de ilicita ar fi si pre!udiciul suferit de victia pe cale de consecinta lipsind raportul de cauzalitate( conditie obiectiva necesara pentru anga!area ei( existenta raspunderi civile este exclusa. %orta "a#ora Este reglementata si definita in rt. $<B$ CC alaturi de cazul fortuit. stfel in primul alineat al acestui articol se dispune )4 0aca legea nu prevede altfel sau partile nu convin contrariul( raspunderea civila este inlaturata atunci cand pre!udiciul este cauzat de forta ma!ora sau de caz fortuit. 3 Def. Forta ma!ora este orice eveniment extern( imprevizibil( absolut invincibil si inevitabil.

#entru ca un eveniment sau o anuita impre!urare sa poate fi calificata forta ma!ora este necesar sa indeplineasca in mod cumulativ trei conditii) sa fie externa( imprevizibila( absolut si inevitabila. ) Exterioritatea Forta ma!ora a fost si continua sa fie o impre!urare care isi are originea sau etioligia in afara celui care in aparenta ar fi chemat sa raspunda precum si campului sau de activitate. %2a statuat ca forta ma!ora consta intr2o impre!urare externa fara vreo legatura cu lucrul care a produs pre!udiciul sau cu insusirile sale. 1) Imprevizibilitatea %e refera deopotriva la producerea impre!urarii respective si la efectele sau consecintele sale. %e admite ca imprevizibilul se deosebeste de previzibil cu a!utorul unui criteriu de normalitate( adica dupa cum un eveniment are un caracter extraordinar( producand2se extrem de rar( sau dimpotriva are un caracter normal( in sensul ca se produce cu o anumita regulalitate. In concluzie( am putea spuen ca pentru a fi in prezenta fortei ma!hore este suficient ca imprevizibilitatea evenimentului sa fie normala; aceasta inseamna ca nu este necesar sa fie vorba de o imprevizibilitate absoluta( extraordinare sau de exceptie. C) bsoluta invincibilitate si inevitabilitate .n eveniment constituie forta ma!ora numai daca este invincibil sau irezistibil si inevitabil.

Efectul principal al fortei ma!ore este excluderea in totul sau in parte a raspunderii civile. cestea in functie de faptul daca forta ma!ora este singura cauza a pre!udiciului sau( dimpotriva( pre!udiciului a fost cauzat de forta ma!ora impreuna sau in concurs cu alte fapte sau impre!urari.

Ca!ul fortuit Noul cod civil defineste cazul fortuit in rt. $B<$ alin < ca fiind un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s2ar fi produs. Evenimentele care pot fi calificate cazuri fortuite sunt de doua feluri) a) Impre!urari interne care isi au orginiea in capul de activitate a celui care este sau ar fi chemat sa raspunda fiind intriseci lucrurilor si animalelor acestuia cum sunt ) viciile ascunse ale lucrului( defetele de fabricatie etc. b) Impre!urari de origine externa neimputabile persoanei chemata sa raspunda care nu au caracter extraordinar si nu puteau fi prevazute de catre un tip uman mediu si nici prevenite ori evitate decat de omul cel mai capabil de o diligenta si prudenta maxima. Ex. #loile torentiale( cutremurele( inundatiile.

Cazul fortuit la fel ca forta ma!ora in principiu exclude existenta si anga!area raspunderii civile. +otusi( distinctia dintre cazul fortuit si forta ma!ora prezinta importanta mai ales in spatiul raspunderii delictuale. cesta pentru ca sunt situatii exceptia cand numai forta ma!ora exclude raspunderea delictuala. %a ta victi"ei si fa ta unei terte ersoane rt. $<B& prevede ) Def. fapta victimei insesi si fapta terutlui inlatura raspunderea chiar daca nu au caracteristicile fortei ma!ore( ci doar pe cele ale cazului fortuit( insa numai in cazurile in care potrivit legii sau conventiei partilor( cazul fortuit este exonerator de raspundere. sadar ( raspunderea civila a paratului este exclusa total sau partial( dupa cum fapta victimei sau fapta unui tert a fost cauza exclusiva a producerii pre!udiciului sau dupa caz alaturi de aceasta fapta la originea pre!udiciului se afla si alte impre!urari. Inlaturarea raspunderii este determinata de absenta in tot sau in parte a raportului de cauzalitate dintre fapta paratului si pre!udiciul suferit de reclamant. #entru a fi cauze care inlatura anga!area raspunderii civile ( fapta victimei si fapta unui tert trebuie sa indeplineasca in principiu( conditiile fortei ma!ore sau ale cazului fortuit.

2inovatia autorului fa tei ilicite

Regle"entare( textele art. $<B92$<B@ CC instituie principiul raspunderii intemeiate pe existenta vinovatiei autorului unei fapte ilicite si cauzatoare de pre!udiciu. stfel rt. $<B9 alin $ CC prevede ca obligatia de reparare a pre!udiciului revine celui care l2a cauzat printr2o fapta ilicita savarsita cu vinovatie. *ai mult decat atat( alineatul & al aceluiasi articol precizeaza ca autorul pre!udiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa. sadar( obligatia de reparare exista atat in cazul vinovatiei intentionate cat si a celei neintentionate. 0omeniul ei de aplicare este prin excelenta raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin fapta ilicita proprie( cand conditia vinovatiei trebuie sa fie dovedita de catre victima care pretinde sa2I fie reparata paguba ce i2a fost cauzata. +ermenul de vinovatie a autorului faptei ilicite si pre!udiciabile este utilizat pentru a desemna de acum inainte conditia subiectiva a raspunderii civile. Def. 2inovatia e definita ca fiind atitudinea psihica a autorului faptei ilicite si pre!udiciabile fata de fapta respectiva si fata de urmarile acestei fapte. Exista doi factori( componenti ai vinovatiei( factorul intelectiv si un proces volitiv. ceste doua elemente ale vinovatiei( intelectiv si volitiv( se afla intr2o stransa unitate. Constiinta este si trebuie sa fie premisa vointei. 'ointa condusa de constiinta mobilizeaza si dinamizeaza energiile necesare pentru punerea in executare a hotararii.

%or"ele vinovatiei
CC defineste cele doua forme de vinovatie) intentia si culpa( de asemenea este definita si culpa grava. %unt discutate cele doua forme ale intentiei (directa si indirecta sau dol direct si dol indirect6stim de la penal def) si apoi culpa cu prevedere si culpa fara prevedere. 0istinctia intre formele vinovatiei( in dreptul nostru civil( de regula nu prezinta interes practic( deoarece raspunderea civila reparatorie( are ca finaltiate nu atat condamnarea faptuitorului( ci repararea integrala a pre!udiciului inust cauzat victimei. sadar o persoana care a cauzat un pre!udiciu altuia este obligata sa2l repare in intregime( indiferent daca a actionat cu intentie sau fara intentie( din culpa. Cuantumul reparatiei

depinde de intingerea pre!udiciului si nu de forma vinovatiei. +otusi( uneori( distinctia dintre formele vinovatiei prezinta importanta. stfel in cazul in care pentru un pre!udiciu raspund in solidar doua sau mia multe persoana ( in raporturile dintre ele sarcina reparatiei se imparte proportioal in functie de contributia fiecaruia la cauzarea pre!udiciului ori( daca aceasta nu poate fi stabilita( proportional cu intentia sau gravitatea culpei fiecareia. Gradele cul ei Noul cod civil defineste culpa grava in felul urmator) atunci can autorul a actionat cu o negli!enta si imprudenta pe care nici persoana cea mai lipsita de dibacie nu ar fi manifestat2o fata de propriile interese. stfel( se intelege ca culpa grava este o culpa care presupune ca si cea mai negli!enta persoana cu un mini de diligenta tot ar fi prevazut rezultatul faptei. Stabilirea cul ei. Criterii. #roblema stabilirii vinovatiei este simpla sau dimpotriva dificila in functie de forma pe care o imbraca. In cazul intentiei directe sau indirecte( nu se ridica de regula mari dificultati. Cu totul diferit se pune problema stabilirii vinovatiei neintentionale adica a culpei constand in imprudenta sau negli!enta. rt. $<B@ CC contine o dispozitie care prevede criteriile particulare de apreciere a culpei. +extul acestui articol( consacra solutia intermediara potrivit caruia culpa se apreciaza dupa criteriul obiectiv( tinandu2se seama si de impre!urarile in care s2a produs pre!udiciul straine de persoana autorului faptei si daca este cazul de faptul ca pre!udiciul a fost cauzat de un profesionist in exerctiul activitatii sale.

Ca acitatea delictuala
:ipsa discernamantului atrage dupa sine lipsa vinovatiei subiective. Capacitatea delictuala nu se confunda cu capacitatea de exercitiu a persoanei fizice. #rima se refera la raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin savarsirea de fapte ilicite extracontractuale care produc asemenea consecinte. #roblema lipsei capacitatii delictuale se pune in legatura cu minorii sub $- ani si cu persoanele aflate sub interdictie !udecatoreasca. stfel( rt. $<,, din CC dispune ca minorul care nu a implinit varsta de $- ani sau persoana pusa sub interdictie !udecatoreasca nu raspunde de pre!udiciul cauzat daca nu se dovedeste discernamantul sau la data savarsirii faptei. *inorul care a implinit varsta de $- ani raspunde de pre!udciul cauzat( in afara de cazul in care dovedeste ca a fost lipsit de discernamant la data savarsirii faptei. %ubliniem ca lipsa de discernamant sau de capacitatea delictuala trebuie sa existe la momentul savarsirii faptei. Obligatia subsidiara a ersoanei li site de discerna"ant de a lati o inde"ni!atie victi"ei re#udiciate rin fa ta sa ilicita. stfel ( rt. $<9& din CC instituie raspunderea persoanei care are obligatia de supraveghere a unui minor sau interzis !udecatores pentru pre!udiciul cauzat altuia prin fapta ilicita savarsita de cel aflat sub acea supraveghere. rt. $<,@ dispune ca lipsa discernamantului nu il scuteste pe autorul pre!udiciului de plata unei indemnizatii catre victia ori de cate ori nu poate fi anga!ata raspunderea persoanei care avea potrivit legii( indatorirea de a il supraveghea. Indemnizatia va fi stabilita intr2un cuantu echitabil tinandu2se seama de starea patrimoniala a partilor.

S ecificul ras underii civile a ersoanei #uridice

Raspunderea delictuala poate fi la fel ca in cazul persoanelor fizice( pentru pre!udiciile cauzate prin fapta ilicita proprie( pentru pre!udiciile cauzate prin faptele ilicite ale altor persoane ori pentru pre!udiciile cauzate de lucruri( animale sau ruina edificiului. Raspunderea civila delictuala pentru pre!udiciile cauzate prin fapta proprie este reglementate in $<9$. rt. $<B9 D

0ispozitiile care presupun conditii speciale pentru raspunderea persoanei !uridice suna in felul urmator) Faptele ilicite sau licite savarsite de organele persoanei !uridice obliga insasi persoana !uridica( insa numai daca ele au legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate Faptele ilicite atrag si raspunderea persoanala si solidara a celor care le2au savarsit atat fata de persoana !uridica cat si fata de terti. 0e asemenea in ce priveste raspunderea persoanelor !uridice de drept public se precizeaza ca daca prin lege nu se dispune altfel( persoanele !uridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organelor lor( in acelasi conditii ca persoanele !uridice de drept privat. Ras underea ersoanei #uridice entru re#udiciile cau!ate rin fa tele ilicite ale organelor sale de conducere si ad"inistrare este o ras undere entru fa ta ro rie. Def. #ersoana !uridica poate fi conceputa si definita ca fiind o entitate !uridica creata potrivit legii de o persoana sau de mai multe persoane fizice sau !uridice cu statut de subiect de drept autonom( care participa in nume propriu la viata !uridica fiind titulara de drepturi si obligatii proprii si avand o raspundere !uridica proprie( distincta de persoanele care au constituit2o sau o alcatuiesc. Faptele ilicite si pre!udiciabile savarsite de organele de conducere si administrare ale persoanelor !uridice in legatura cu functiile incredintate sunt faptele ilicite ale insasi persoanei !uridice. Conditii nga!area acestei raspunderi poate avea loc numai daca sunt indeplinite anumite conditii. In primul rand trebuie sa fie prezente si dovedite trei dintre conditiile generale) pre!udiciul( fapta ilicita si raportul de cauzalitate.Fapta ilicita se caracterizeaza prin aceea ca este savarsita de persoana sau persoanele care au calitatea de organe de conducere sau administrare ale persoanei !uridice( cum ar fi autorizarea sau ordonarea desfasurarii unei activitati ilicite sau periculoase prin care se aduce atingere securitatii persoanelor. Cele trei conditii trebuie probate de victima. #e langa conditiile generale in cazul raspunderii p.!. mai este ncesara si o conditie speciala) fapta ilicita trebuie sa fi fost savarsita de organele de conducere sau adminstrare in legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor care le2au fost incredintate. Ras underea ro rie a aceasta calitate. ersoanelor care alcatuiesc organul ersoanei #uridice sau au individual

'ictima va putea chema in !udecata fie numai persoana !uridica( fie doar persoanele in cauza sau pe toate acestea pentru a raspunde solidar in conformitate cu rt. $<@& unsde se dispune. Cand persoana !uridica

obligata la reparare plateste victimei despagubiri( ea are dreptul sa se intoarca cu o actiune in regres impotriva persoanelor care au savarsit fapta in calitate de organ de conducere sau de administrare.

Ca III. Ras underea entru re#udiciile cau!ate rin fa ta altuia Regle"entarile rivind ras underea delictuala fa ta altuia in te*tul noului cod civil entru re#uiciile cau!ate rin

In capitolul consacat in principal raspudnerii civile delictuale( raspudnerea pentru pre!udiciul cauzat prin fapta altuia isi are sediul intr2o sectiune separata. Examinarea acestor texte permite usor sa se constate ca sunt reglementate doar doua cazuri sau ipoteze in care o persoana poate fi obligata sa raspunde pentru un pre!udiciu cauzat unei terte persoane prin fata ilicita a altuia sau altora. stfel in rt. $<9& este instituit un principiu general de raspundere pentru pre!udiciul cauzat altuia prin fapta unui minor sau a unei persoane aflate sub interdictie !udecatoreasca( raspudnere ce se anga!eaza in sarcina aceluia care in temeiul legii( al unui contract( sau al unei hotarari !udecatoresti are obligatia sa2l supravegheze pe autorul faptei pre!udiciabile. l doilea caz este reglementat in rt. $<9< si consta in raspudnrea comitentilor pentru pre!udiciile cauzate tertilor prin faptele ilicite ale prepusilor.

Ras underea ersoanelor #udecatoresti

entru

fa tele

"inorilor

sau

ale

inter!isilor

Regle"entare( cest caz de raspundere pentru pre!udiciul cauzat prin fapta altuia este reglementat cu valoare de principiu in rt. $<9&. Raspunderea se anga!eaza conform Codul pentru pre!udiciile cauzate prin faptele ilicite ale copiilor minori( cat si prin faptele ilicite ale persoanelor puse sub interdictie !udecatoreasca( indiferent de varsta. sadar( in ce il priveste pe autorul faptei ilicite si pre!udiciabile( acesta trebuie ca la data savarsirii faptei sa fi fost minor adica sa aiba varsta sub $@ ani ori sa fie o persoana aflata sub interdictie. ceasta raspudnere nu exista in cazul in care autorul faptei este o persoana a!ora lipsita de discernamant care insa nu este pusa sub interdictie pentru alinatie sau debilitate mintala. Deter"inarea ersoanelor c$e"ate de lege sa ras unda. 0in analiza aceluiasi art. Rezulta ca raspunderea pe care o analizam se anga!eaza in sarcina tuturor persoanelor fizice sau !uridice care au obligatia prevazuta de lege( stabilita intr2un contract sau printr2o hot. ?ud. 0e a supraveghea pe minor sau dupa caz persoana pusa sub interdictie care a savarsit fapta ilicita prin care s2a cauzat unei terte persoane un pre!udiciu in!ust. In ce ne priveste( obligatia legala de supraveghere a minorilor( ea este prevazuta in primul rand si inainte de toate in sarcina parintilor ( CC prevazand expres ca ) parintii au dreptul si indatorirea de supraveghere a copilului minor. /bligatia legala in discutie incumba fara deosevire parintilor firesti si dupa caz parintilor adoptatori. ceasi obligatie revine si tutorelui minorului asupra caruia trec( in principiu drepturile si indatoririle parintesti cu privire la persoana minorului si bunurile sale( sub controlul instantei de tutele si eventual al consiliului de familie. lte persoane carora le revine obligatia de supraveghere sunt) tuturii interzisilor( cadrele didatice din invatamantul preuniversitar. Etc.

Conditiile e*istentei ras underii

Conditiile sunt de doua feluri) generale si speciale. conditiile generale ale raspunderii civile) stfel este necesar sa fie prezente cumulativ trei dintre

#re!udiciul in!ust cauzat unei terte persoane Fapta ilicita a minorului sau dupa caz a interzisului Raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si pre!udiciu

'inovatia autorului faptei ilicite si pre!udiciabile nu este o conditie necesara pentru existenta si anga!area acestei raspunderi. Conditii s eciale ale acestei ras underi laturi de conditiile cu valoare generala( raspunderea in discutie se poate anga!a numai daca sunt prezente si doua conditii speciale) *inoritatea sau dupa caz statutul !uridic de persoana pusa sub interdictie al autorului faptei ilicite si pre!udiciabile Existenta obligatiei de supraveghere a autorului faptei ilicite si pre!udiciabile in sarcina persoanei raspunzatoare obligatiei nascute direct din lege dintr2un contract ori stabilita prin hotarare !udecatoareasca

.inoritatea sau statutul de inter!is cesta conditie trebuie sa fie prezenta in momentul in care autorul pre!udiciului a savarsit fapta ilicita si pre!udiciabila. In ceea ce priveste minoritatea( legea nu face deosebire intre minorul care a implinit varsta de $- ani( can este prezumat de lege ca nu are discernamant in plan delictual( si minorul intre $-2$@ ani( care dimpotriva este prezumat ca are discernamant. %a ta ilicita si re#udiciabila sa fie savarsita de catre "inor sau de inter!is du a "o"entul nasterii obligatiei de su raveg$ere in sarcina ersoanei ras un!atoare Intelesul termenului de supraveghere este in opinia autorului asemanator celui de paza( folosit in operatia de determinare a lucrurilor care cauzeaza pre!udicii pentru care este prevazuta obligatia de reparere in sarcina celui care exercita paza !uridica a acestora. sadar ( este vorba de obligatia de ingri!ire( indrumare si control legata de starea fizica si mentala a persoanei supravegheate si de riscul pe care o astfel de stare il genereaza pentru terti de a fi pre!udiciati prin faptele acelei persoane.

%unda"entul ras underii

In opinia lui #op este vorba de o raspundere obiectiva. stfel( ne aflam in prezenta unei raspunderi delictuale de plin drept( fara vinovatie( obiectiva care nu poate fi inlaturata decat prin dovada unei cauze straine) forta ma!ora( cazul fortuit( fapta victimei sau fapta unei terte persoane. Fundamentul sau obiectiv credem ca trebuie cautat si aflat in ideea garantiei obiective care are ca suport riscul de autoritate ce incumba persoanei raspunzatoare( pe care il presupune si determina existenta si indeplinirea obligatiei de supraveghere a minorilor si interzisilor !udecatoresti( persoane care datorita starii lor fizice si psihice sau mentale trebuie sa

fie supravegheate( ceea ce inseamna indrumare( cori!are si control. Raspunderea este si directa( victima putand sa se indrepte direct impotriva persoanei raspunzatoare pentru a obtine reparatia( fara ca promovarea actiunii sa fie conditionata de chemarea in !udecata inainte sau simultan si a autorulu pre!udiciului( chiar daca are discernamant. Regresul ersoanei ras un!atoarea care a re arat re#udiciul cau!at victi"ei Fiind intrunite conditiile raspunderii pe temeiul rt. $<9& CC victima va putea cere condamnarea persoanei raspunzatoare la reparatie. 0aca faptuitorul este un minor si obligatia de supraveghere in momentul in care a savarsit fapta pre!udiciabila apartine ambilor parinti deopotriva( ei sunt in solidar obligati fata de vitima la repararea pre!udiciului. tunci cand persoana raspunzatoare a reparat pre!udicul cauzat( in anumite conditii ea are dreptul de regres impotriva infaptuitorului. stfel( rt. $<@- CC dispune) cel care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat pre!udiciul cu excpetia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru pre!udiciul cauzat. plicand textul reprodus la ipoteza de raspundere delictuala pe care am pus2o in discutie rezulta ca persoana raspunzatoare care a reparat in totul sau in parte pre!udiciul cauzat victimei are actiune in regres impotriva minorului sau interzisului !udecatoresc( autor al faptei pre!udiciabile( doar atunci cand sunt intrunite toate conditiile ca acesta sa raspunda pentru fapta proprie. *ai precis exprimat( trebuia sa existe vinovata dovedita a autorului faptei pre!udiciabile.

Ras underea co"itentului entru re#udiciile cau!ate tertilor rin fa tele ilicite delictuale ale re usului
Regle"entare( Conform articolului $<9< ) Comitentul este obligat sa repare pre!udicul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate. Este comitent cel care in virtutuea unui contract sau in temeiul legii exercita directia supravegherea ori controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in teresul sau sau al altuia. Comitentul nu raspunde daca dovedesta ca victima cunostea( sau dupa impre!urari( putea sa cunoasca la data savarsirii faptei pre!udiciabile( ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate. Conditii de anga#are a ras underii nga!area raspunderii delictuale a comitentului necesita dovada existentei cumulate a unor conditii( unele de drept comun si altele speciale( specifice doar acestei raspunderi. Conditiile de dre t co"un sunt cele generale ale raspunderii civile pe care le2am analizat atunci cand am pus in discutie raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin fapta proprie. #entru anga!area raspunderii comitentului( de la intrarea in vigoare a noului cod civil( este necesar sa fie intrunite doar trei dintre conditiile de drept comun( care sunt in totalitate si fare deosebire conditii obiective) #re!udiciul victimei Fapta ilicita a prepusului

Raportul de cauzalitate existent intre fapta ilicita a prepusului si pre!udicul in!ust suferit de victima

-aspunderea comitentului este principala si autonoma in raport cu eventuala raspundere delictuala proprie a prepusului. utorul s2a alaturat opiniei acelor autori care sustin ca raspudnerea comitentului este principala si autonoma in raport cu raspunderea proprie a prepusului pentru fapta sa( fara ca intre ele sa existe dependenta unilaterala si independenta. mbele obligatii( atat a comitentului cat si a prepusului( in eventualitatea in care s2a nascut si exista sunt deopotriva principale si independente si nicidecum una principala ( a prepusului) si cealalata accesorie ( a comitentului). 'ictima va fi tinuta sa dovedeasca vinovatia prepusului atunci cand il cheama in !udecata pe el singur. 0e asemenea va avea aceasta sarcina si in ipoteza in care ii cheama in !udecata( deopotriva si prin aceeasi actiune in !ustitie( atat pe presupus( cat si pe comitent( spre a raspunde in solidar pentru pre!udiciul in cauza. Conditiile s eciale ale ras underii co"itentului. 0in economia textului rt. $<9< rezulta ca pentru anga!area raspunderii comitentului sunt necesare doua conditii speciale care se grefeaza pe conditiile de drept comun si anume) raportul de prepusenie dintre autorul faptei ilicite si pre!udiciabile si persoana chemata sa raspunda in calitate de comitent pentru pre!udiciul cauzat victimei; fapta ilicita cauzatoare de pre!udicu sa fie savarsita de catre prepus in legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor ce i2au fost incredintate de comitent.

$ istenta raportului de prepusenie Reperele definitiei raportului de prepusenie se afla in rt. $<9< CC un este definit comitentul ca fiind cel care in virtutea unui contract sau in temeiul legii( exercita directia supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia. #entru a fi in prezenta raportului de prepusenie nu este insa necesar contactul direct( nemi!locit si permanent al comitentului cu prepusul sau; dreptul comitentului de a da ordine de a supraveghea si controla pre prepusi nu presupune si exercitarea sa in fapt. Raportul de prepusenie este un raport !uridic; in principiu el se naste numai cu consimtamantul ambelor parti in sensul de vointa declarata a comitentului si respectiv prepusului. In sfarsit este necesar sa se retina ca prepusul este intotdeauna o persoana fizica pana cand coitentul poate fi dupa caz p. !. de drept privat sau public sau p.f. .apta ilicita savarsita de prepus sa aiba legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate Conditia este prevazuta tot de rt. $<9< CC in urmatoarea formulare) comitentul este obligat sa repare pre!udiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate. Comitentul va raspunde in primul rand si intotdeauna cand prepusul a savarsit fapta ilicita si pre!udiciabila actionanad in interesul comitentului sau la ordinul sau in interesul altuia( in limitele stricte ale atributiilor care alcatuiesc continutul functiei sale( cu respectarea instructiunilor si dispozitiilor pe care i le2a dar comitentul. 0e asemenea comitentul a raspunde si pentru pre!udiciul cauzat de prepus atunci cand a actionat prin deviere de la functia sa prin depasirea limitelor sale si chiar prin exercitiul abuziv al acesteia cu conditia ca fapta savarsita sa fie in legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate sau cel

putin sa existe aparenta ca prepusul a actionat in momentul savarsirii faptei pre!udiciabile in legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor respective. 'ictima va beneficia de anga!area raspunderii comitentului in cazul in care acesta nu va putea fovedi ca ea a vut sau date fiind impre!urarile ( putea sa aiba cunostinta ca prepusul a savarsit fapta ilicita si pre!udiciabila fara nicio legatura cu atributiile si scopul functiilor incredintate. %unda"entul ras underi co"itentului 0octrinarii romani care au examinat in lucrarile lor reglementarile rt. $<9< CC cu privire la raspunderea comitentului pentru pre!udiciul cauzat tertilor de prepusii sai opiniaza in unanimitate ca aceasta este o raspudnere obiectiva care are ca fundament die ideea de garantie( asociata cu riscul de activitate si ideea de echitate( fie asumarii de catre comitent a riscurilor introduse in societate prin activitatea prepusilor sai pe care o organizeaza si o conduce. In raporturile victima comitent( vinovatia prepusului este si ramane indiferenta; ea are relevanta exclusiv in raporturile dintre victima si prepus( cand victima ii cere prepusului sau si prepusului repararea pre!udiciului( precum si in raporturile dintre comitent si prepus( fiind o conditie de admitere a actiunii in regres a comitentului impotriva prepusului. Raspunderea comitentului este deci obiectiva iar raspudnerea prepusului este subiectiva fiind fundamentata pe vinovatia sa persoanala dovedita in conditiile raspunderii petnru fapta proprie.

Corelatia dintre ras underea civila delictuala a diferitelor ersoane entru re#udiciile cau!ate rin fa ta altuia
Regle"entare( Noul cod civil ne ofera solutii legislative care constituie repre pentru o cat mai clara si corecta corelatie intre diferitee cazuri si situatii de raspudnere pentru pre!udiciile cauzate prin fapta altei persoane. rt. $<9- intitulat 3corelatia formelor de raspundere pentru fapta altei persoane4 sunt formulate cateva reguli sintetice care se pot aplica in cazurile in care o asmenea corelatie se impune a fi facuta in mod necesar. Corelatia ras underii arintilor cu ras udnerea altor ersoane care au obligatia de a su raveg$ea e "inor rt $<9- prevede) 3parintii nu raspund daca fac dovaa ca sunt indeplinite cerintele raspunderii persoanei care avea obligatia de supraveghere a minorului.4 Raspunderea parintilor este generala; ea se anga!eaza cu excluderea in intregime a raspunderii altor persoane. In schimb parintii nu vor raspunde atunci cand vor prova ca in momentul in care copilul lor minor a savarsit fapta in cauza( obligatia de supraveghere a acestuia apartinea in temeiul legii al unui contract sau al unei hotarari a instantei competente altei persoane. :a fel ca parintele sau parintii( tutorele urmeaza sa raspunda pentru pre!udiciile cauzate prin faptele ilicite ale copilului minor savarsite cat timp se afla sub tutela sa. Corelatia ras underii co"itentului cu ras underea altor ersoane in ca!ul in care re usul sau este un "inor Corelatia trebuie rezolvata numai in cazul in care prepusul care a savarsit fapta pre!udiciabila este un minor. rt. $<9- dispune cu claritate) 3 nicio alta persoana in afara comitentului nu raspunde pentru fapta

pre!udiciabila savarsita de minorul care avea calitatea de prepus. Cu taote acestea( in cazul in care comitentul este parintele minorului care a savarsit fapta ilicita( victima are dreptul de a opta asupra temeiului raspunderii.4

Ca

I2. Ras underea entru re#udiciile cau!ate de lucruri in general+ de ani"ale si de ruina edificiului

Ras underea entru re#udiciile cau!ate de lucruri in general

Regle"entare Noul cod civil consacra expres explicit si cuprinzator raspudnerea generala cu valoare de principiu pentru pre!udiciile cauzate de lucrurile ce le avem sub paza . Reglementarile isi au sediul in rt. $<9, coroborat cu preved. rt. $<99 si $<9A $<@>. stfel principiul raspunderii pentru lucruri este prevazut in rt. $<9, unde se dispune ) 3 /ricine este obligat sa repare independent de orice culpa( pre!udiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.4 Do"eniul de a licare 0in formularea rt. $<9, rezulta ca pentru a duce la antrenarea raspunderii ( 3lucrul4 trebuie sa indeplineasca o singura conditie( aceea de a se fi aflat in momentul cauzarii pre!udiciului( 3sub paza4 persoanei chemata de lege sa raspunda. +extul nu face nicio distinctie intre diferitele categorii de lucruri care pot cauza pre!udicii. Ca atare( in principiu( trebuie sa admitem ca raspunderea poate interveni pentru pre!udiciul cauzat de orice lucru( indiferent de natura sa.

Deter"inarea ersoanei ras un!atoare. Notiunea de ba!a a lucrului

+extul art. $<99 defineste notiunea de paza a lucrurlui astfel) 3 In intelesul rt. $<9B si $<9, are paza animalului sau a lucrului proprietarul cau cel care( in temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract ori chiar numai in fapt( exercita in mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes propriu.4 +emeiul pazei !uridice nu consta in exclusivicitate in dreptul de control si supraveghere( adica nu este intotdeauna o autoritate de drept. cest temei este mai larg. +extul rt. $<99 precizeaza ca paza !uridica poate consta si in exercitarea in fapt in mod independent a controlului si supravegherii asupra lucrului sau animalului. /a!a #uridica si a!a "ateriala a lcurului #aza !uridica se deosebeste de paza materiala asupra unui lucru. #aza !uridica este puterea de directie( control si supraveghere pe care o persoana o exercita in drept sau in fapt( in mod independent( asupra lucrului de care se serveste direct sau indirect in interes propriu. #rin paza materiala intelegem tot o putere de directie( control si supraveghere pe care o persoana o exercita asupra unui lucru( sub autoritatea pazitorului !uriic si in interesul acestuia. #azitorul material nu raspunde niciodata; el poate sa raspunda numai pentru fapta proprie. /bligatia de reparare a pre!udiciului cauzat de lucru revine numia pazitorului sau !uridic. Sfera ersoanelor care au calitatea de a!itori #uridici al lucrurilor

In priul rand( asa cum prevede rt. $<99 aceasta calitate o are proprietarul lucrului( care poate exercita plenar toate atributele proprietatii2 posesia( folosinta si dispozitia2 independent de orice puteri ale altei persoane. In favoarea si sarcina proprietarului opereaza o prezumtie relativa de pazitor !uridic al lucrului aflat in proprietatea sa. #rezumtia in cauza poate fi inlaturata atunci cand proprietarul dovedeste ca lucrul sau( in momentul cand a cauzat pre!udiciul( se afla in paza !uridica legitima sau nelegitima( de drept sau de fapt( a unei alte persoane. 0aca proprietarul inlatura prezumtia de pazitor !uridic al lucrului( acesata va opera( atunci cand este cazul ( in sarcina titularilor celorlalte drepturi reale( cum sunt) uzufructuarul( uzurarul( fiduciarul( creditorul ga!ist( creditorul retentor etc. Trans"iterea si scrindarea a!ei #uridice #roprietarul( titularul unui alt drept real sau posesorul poate transmite paza !uridica asupra lucrului( atunci cand legea nu intezice( unei alte persoane( prin acte !uridice aica prin contracte cu titlu oneros sau gratuit. semenea acte !uridice sunt) inchirierea( comodatul( depozitul etc. sadar( paza !uridica a lucrului se transmite detentorului precar2 chirias( comodor depozitar etc.2 in toate acele situatii cand el dobandeste dreptul personal de a exercita( in mod independent directia( supravegherea si controlul lucrului. /roble"a caltiatii de a!itor #uridic a ersoanelor li site de discerna"ant utorul e de parere ca se anga!eaza raspunderea persoanelor lipsite de discernamant55 (ciudat5) (*usai de citit din carte pentru a intelege( pag B>>)

/ersoanele indre tatite sa invoce ras underea rev de Art. &34'

Raspunderea pe temeiul rt. $<9, din CC poate fi invocata in principiu de orice persoana care a suferit un pre!udiciu in!ust cauzat de un lucru aflat in paza !uridica a altei persoane. cestea pot promova o actiun in raspndere impotriva pazitorului !uridic al acelui lucru. ctiunea poate fi promovata de regula si de succesorii in drepturi ai victimei( daca se solicita repararea unui pre!udiciu patrimonial suferit de victima imediata. #robleme speciale se ridica in urmatoarele cazuri) Ras underea in ca!ul coli!iunii de ve$icule 0in capul locului retinem ca atunci cand prin coliziunea de doua sau mai multe vehicule aflate in paza !uridica a unor persoane diferite se cauzeaza un pre!udiciu unei terte persoane( se va anga!a raspunderea prevazuta de rt. $<9,. %arcina repararii tuturor pre!udiciilor suferite de pazitorii !uridici ai vehiculelor ii va reveni numai celui a carui fapta intruneste fata de ceilalti conditiile fortei ma!ore( deoarece a fost imprevizibila si absolut inevitabila si irezistibila. Ras underea civila in situatia cand intre victi"a si a!itorul #uridic al lucrului a e*istat un contract rivind folosirea acelui lucru in e*ecutarea contractului Raspunderea civila in aceasta situatie va fi una contractuala. Ras underea civila in ca!ul re#udiciilor roduse de un lucru beneficiarului unui serviciu gratuit si benevol restat de catre a!itorul #uridic al lucrului in cau!a %2a apreciat ca victima( beneficiara a transportului gratuit( va putea obtine repararea pre!udiciului de catre pazitorul !uridic al vehiculului numai in conditiile si temeiul normelor !uridice aplicabile raspunderii civile

delictuale pentru fapta proprie; astfel in acest scop ( va trebui sa faca prova celor patru conditii generale ale raspnderii civile delictuale( inclusiv a vinovatiei pazitorului !uridic. Ras underea civila in i ote!a in care victi"a a folosit clandestin lucrul altuia care i0a cau!at un re#udiciu Intr2o atare situatie( pazitorul !uridic al bunului nu va raspunde( deoarece victima a folosit lucrul altuia in mod abuziv.

%unda"entul ras underii

rt. $<9, CC dispune expres ca obligatia de reparare a pre!udiciului in sarcina celui care are paza lucrului este independent de orice culpa( adica de orice vinovatie. %e consacra astfel legislativ raspunderea obiectiva. preciem ca raspunderea in discutie se fundamenteaza pe ideea sau obligatia de garantie in sarcina pazitorului !uridic cu privire la comportamentul lucrului( care este ca suport riscul de activitate. Raspunderea pazitorului !uridic al lucrului este exclusa numai daca se face dovada inexistentei raportului de cauzalitate dintre lucru si pre!udiciu suferit de reclamant; proba se face prin dovaa ca( dimpotriva( pre!udiciul este cauzat exclusiv de un caz de forta ma!ora( de fapta victimei sau fapta unei terte persoane.

Conditiile si efectele ras underii entru re#udiciile cau!ate de lucruri

#entru existenta si anga!area raspunderii prevazute de rt. $<9, trebuie sa fie prezente cumulativ trei conditii( doua generale si una speciala. Conditiile generale sunt un pre!udiciu si raportul de cauzalitate. Conditia speciala consta in faptul ca lucrul care a cauzat pre!udiciul este necesar sa se afla in paza !uridica a unei persoane. Calitatea de pazitor !uridic( conditie speciala a acestei raspunderi( nu trebuie sa fie dovedita de victima. #ana la proba contrara( aceasta calitate se prezua ca apartine proprietarului acelui lucru( titularului unui alt drept real sau posesorului. 0aca sunt intrunite conditiile enuntate mai sus( victima are dreptul de a pretinde repararea pre!udicului de catre pazitorul !uridic al lucrului; intre cele doua persoane se naste un raport unilateral de obligatii civile( in care victima este numai creditor iar pazitorul !uridic al lucrului este exclusiv debitor.

Ras underea entru re#udiciile cau!ate de ani"ale

Regle"entare Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de animale este consacrata intr2o reglementare proprie( expresa si neindoielnica cuprinsa in rt. $<9B CC unde se prevede) 3 proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde( independent de orice culpa( de pre!udiciul cazat de animal( chiar daca acesta a scapat de sub paza sa4. /ersoanele care sunt c$e"ate de lege sa ras unda :a fel ca in cazul raspunderii pentru pre!udiciile cauzate de lucruri( raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de animale revine intotdeauna( conform rt. $<9B coroborat cu rt. $<99 CC persoanei care are paza !uridica a animalului in momentul cauzarii pre!udiciului. %unda"entarea ras underii

Raspudnerea pentru pre!udiciile cauzate de animale este obiectiva( fara vinovatie( fiind fundamentata pe obligatia de garantie a asa zisului comportament al animalului care are ca suport riscul de activitate introdus in societate prin aproprierea si folosirea de animale. Este si ea prin excelenta( o raspundere pentru caz fortuit. Conditiile ras underii 'ictima pre!udiciata trebuie sa faca dovada a doua conditii) existenta pre!udiciului si a raportului de cauzalitate. :a aceste doua conditii se mai adauga si aceea ca animalul sa se afla in paza !uridica a unui persoane. Efectele ras underii Efectele acestei raspunderi sunt identice cu efectele raspunderii pentru lucruri. Cel care a suferit pre!udiciul are dreptul sa ceara in baza rt. $<9B CC repararea lui de la pazitorul !uridic al animalului.

Ras underea entru re#udiciile cau!ate de ruina edificiului

Regle"entare Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de ruina edificiului este reglementate expres in rt. $<9@ CC care dispune) 3 proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare pre!udiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele( daca acestea au fost cauzate de lipsa intretinerii sau de un viciu de constructie. #rin edificiu se intelege orice constructie realizata de om prin ansamblarea trainica a unor materiale care ( prin incorporarea lor in sau la sol ori la alta constructie( devine in mod durabil( un imobil in natura sa. /ersoana ras un!atoare rt $<9@ prevede ca pentru pre!udiciile cauzate de ruina edificiilor raspunde exclusiv persoana care are calitatea de proprietar al edificiului. #entru obligarea proprietarului sa raspunda pe temeiul rt. $<9@ CC trebuie intrunite urmatoarele conditii) existenta pre!udiciului si a raportului de cauzalitate. *ai este de retinut ca pentru anga!area acestei raspunderi( ruina edificiului trebuie sa fie involuntara si sa aiba drept cauza lipsa de intretinere sau un viciu de constructie( inclusiv un viciu al terenului pe care sau in care este amplasat durabil. Fundamentul raspunderii este cel obiectiv( pe obligatia de garantie ca o sarcina a proprietatii. Inlaturarea raspunderii poate avea loc numai daca proprietarul edificiului dovedeste ca ruina se datoreaza unei cauze straine precum forta ma!ora( fapta victimei sau a unui tert. Ea nu poate fi inlaturata prin simpla dovada a cazului fortuit.

Ca 2. I ote!e s eciale de ras undere civila delictuala regle"entate in alte acte nor"ative decat codul civil
Ras underea entru re#udiciile cau!ate rin actele ilicite ale autoritatilor ublice
Regle"entare( Constitutia Romaniei in art. B& si legea BB-=&>>Natura #uridica a ras underii

E evident ca #op argumenteaza( in mod contrar fata de Chiriac( ca natura acestei raspunderi este una civila delictuala( insa speciala. Eau ca nu ne2am fi astept la asa ceva6 Cu toate astea e bine de retinut ca in cea mai mare parte ii aplicabila teoria de la administrativ. #op argumenteaza in felul urmator teza lui) Nu poate fi negat faptul ca aceasta ipoteza de raspudnere reparatorie prezinta unele particularitati. Ceea ce este insa esential consta in faptul ca ea se antreneaza in prezenta acelorasi conditii generale ale raspunderii delictuale prevazute in rt. $<B9 din CC. stfel pentru nasterea obligatiei de reparare si in cazul de fata trebuie sa fie intrunite trei dintre conditiile raspunderii civile( toate facand parte din categoria conditiilor obiective) existenta unui pre!udiciu cert( existenta unei fapte ilicite si existenta raportului de cauzalitate. In ce priveste vinovatia( ea nu este o conditie necesara pentru admiterea actiunii in repararea pre!udiciului introdusa de catre cel pre!udiciat impotriva autoritatii publice. /articularitatile ras underii civile delictuale regle"entate de legea 55671886 m constatat faptul ca legea nr BB-=&>>- reglementeaza o ipoteza de raspundere civila delictuala( care se aseamana cu raspunderea pentru fapta ilicita proprie. (raspundere civila cand una din parti e statul6e absurd dar6nah..fie #op e dumnezeu in materie si 1oila adepta6asa ca pe principiul crede si nu cerceta( tocim si nu gandim). 0intre particularitati amintim) se poate raspunde pentru incalcarea unui interes legitim incalcat atat privat cat si public fapta ilicita poate fi atat o actiune cat si inactiune atunci cand este chemata in !udecata numai autoritatea publica vinovatia sau culpa dovedita nu este necesara. tunci can este chemata in !udecata pentru despagubiri si persoana care a contribuit la elaborarea emiterea sau incheierea actului ( ori( dupa caz( se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea in cauza( reclamantul va fi tinut sa dovedeasca vinovatia acelei persoane; asadar fiind prezente taote conditiile raspnderii civile delictuale pentru fapta proprie( inclusiv vinovatia sa dovedita( persoana in cauza( indiferent ca este sau nu este functionar public( va putea fi obligata solidar cu atoritatea publica parata la plata de despagubiri.

Fundamentul acestei raspunderi este de natura obiectiva si consta in obligatia de garantie instituita de lege in sarcina autoritatilor publice cu privire la legalitatea actelor pe care le emit si activitatii pe care o desfasoara in slu!ba cetatenilor si care ca suport asumarea riscurilor pentru eventuala activitate abuziva( defectoasa cauzatoare de pre!udicii pentru persoanele fizice si persoanele !uridice. Efectele ras underii. 0aca sunt intrunite conditiile raspunderii reglementate de legea BB-=&>>- persoana pre!udiciata poate pretinde repararea pre!udiciului exclusiv de la autoritatea publica parata ori in acelasi timp de la acesata si de la persoana vinovata. Raspunderea autoritatii publice este principala( directa si autonoma in raport cu raspudnerea personala a celui in cauza.

Ras underea entru re#udiciile cau!ate rin erori #udiciare

Regle"entare( Art. B& din Constitutia Romaniei( prevede) 3%tatul raspunde patrimonial pentru pre!udiciile cauzate prin erorile !udiciare. Raspudnerea statului este stabilita in conditiile legi si nu inlatura raspunderea magistratilor care si2au exercitat functia cu rea credinta sau grava negli!enta.4 +extul constitutional este dezvoltat in legea nr <><=&>>- privind statutul !udecatorilor si procurorilor. 0in examinarea tuturor reglementarilor in materie( rezulta ca raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin erori !udiciare in raport cu victima pre!udiciata revine intotdeauna si fara exceptie statului. 'ictima erorii !udiciare nu are actiune in repararea pre!udiciului impotriva magistratului ori impotriva altei persoane careia i2ar fi putea fi imputabila savarsirea erorii !udiciare sau dupa caz( fapta care a provocat eroarea !udiciare in cauza. Caracteristicile ras underii statului entru re#udiciile cau!ate rin erori #udiciare +rebuie facuta distinctia clara intre raspunderea statului pentru pre!udiciile cauzate prin erori !udiciare savarsite in procesele penale si cele cauzate in alte procese decat cele penale. +rasaturi comune) raspudnerea fata de victima pre!udiciata se anga!eaza mereu in sarcina statului raspudnerea patrimoniala a statului este in toate cazurile in opinia noastra o raspundere civila delictuala. Este insa de retinut ca cei mai de seama autori din doctrina dreptului administrativ sustin ca raspudnerea patrimoniala a statului pentru erori !udiciare este o raspudnere administrativa( de drept public ( de ce nu ma mir) dupa fundamentul sau raspunderea civila delictuala speciala a statului este obiectiva fara vinovatie in cazul in care statul a reparat pre!udiciul suferit de victima erorii !udiciare el are actiune in regres impotriva aceluia care cu rea credinta sau din grava negli!enta a provocat sau savarsit acea eroare !udiciara.

S ecificul ras underii civile a statului in ca!ul erorilor #udiciare savarsite in rocesele enale a) art B>- C## prevede cu titlu de exemple situatiile in care exista o eroare !udiciare. Este vorba in primul rand de acea ipoteza in care o persoana condamnata definitiv a fost dupa re!udecarea cauzei penale( achitata tot printr2o hotarare ramasa definitiva pronuntata ca urmare a exercitarii cailor extraordinare de atac. 0e asemenea constituie eroare !udiciara privarea de libertate sau restrangerea libertatii in mod nelegal in cursul procesului penal. +ot astfel este eroare !udiciara si privarea de libertate a unei persoane dupa ce a intervenit prescriptia( amnistia sau dezincriminarea faptei. b) Reparatia pe care statul este obligat s2o acorde victimei consta in plata unei sume de bani c) +ermenul de prescriptie a actiunii in reparatie este de $@ luni /articularitati ale ras underii civile a statului in ca!ul erorilor #udiciare roduse in alte rocese decat cele enale

a) Exista eroare !udiciara in alte procese decat cele penale atunci cand o hot. ?udecatoreasca definitiva si irevocabila este gresita in fond si ulterior este desfiintata prin promovarea si admiterea unei cai extraordinare de atac. b) :egea <><=&>>- limiteaza dreptul la reparatie al persoanei vatamate printr2o asemenea eroare !udiciara doar la pre!udiciile materiale. c) +ermenul de prescriptie a dreptului la actiunea in repararea pre!udiciului material suferit de persoana vatamata este de un an Ras underea civila subsidiara a "agistratilor Raspunderea patrimoniala a !udecatorilor si procurorilor pentru erorile !udiciare care le sunt imputabile este subsidiara si in raport cu statul. +ermenul de prescriptie a actiunii separate si subsidiare a statului in despagubiri impotriva magistratilor in conditiile aratate este de un an. ctinea in regres se introduce impotriva oricarei persoane care cu rea crednta sau grava negli!enta a provocat situatia care a generat dauna

Ras underea civila entru re#udiciile cau!ate de defectele roduselor

Regle"entare( 0irectiva europeana nr AB=&>>$ este transpusa in legislatia noastra interna prin legea &-B privind securitatea generala a produselor. :egea &A,=&>>- privind codul consumului( care este pusa de acord cu reglementarile europene privind protectia consumatorilor. 0in economia tuturor reglementarilor in domeniu rezulta ca incalcarea obligatiei de securitate a produselor si serviciilor vazuta ca o obligatie legala de rezultat( consta in punerea pe piata de produse si prestarea de servicii care nu sunt sigure si care pot pune in pericol integritatea fizica( sanatatea si viata consumatorilor( precum si bunurile lor. In cazul nerespectarii acestei obligatii se va anga!a raspunderea persoanelor prevazute de lege pentru pre!udiciile cauzate consumatorilor de produsele cu defecte( nesigure si de serviciile necorespunzatoare. Trasaturi Raspunderea civila a producatorilor pentru pre!udiciile cauzate consumatorilor de defectele produselor prezinta cateva trasaturi proprii( dintre care retinem urmatoarele) a) Raspunderea prodcatorilor este obiectiva b) 0ispozitiile aplicabile acestei raspunderi transced distinctia dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea contractuala c) Reglementarile in materie nu se substituie dreptului comun d) Regimul !uridic al acestei raspunderi este stabilit prin norme imperative de ordine publica de la care nu se poate deroga Do"eniul de a licare a ras underii #ersoana care raspunde pre!udicul cauzat de defectul produsului sau este producatorul. #rin producator se intelege)

Fabricantul /rice persoana care se prezinta ca producator /rice persoana care importa produsul scu scopul de a il distribui 0aca producatorul unui produs nu poate fi identificat( fiecare furnizor al produsului respectiv va fi tratat ca producator

#ersoanele pre!udiciate care au dreptul la reparatie in conditiile acestei raspunderi sunt consumatorii. #rin consumatori se inteleg persoanelecare au dobandit produsul cu defecte printr2un contract incheiat cu producatorul precum si orice alta persoana care a suferit un pre!udiciu cauzat de produsul cu defecte( nefiind parte in acel contract. #rodusele pentru care se anga!eaza raspunderea sunt orice bun mobil( chiar daca acesta este incorporat intr2 un alt bun mobil( sau imobil; prin produs se intelege si energia electrica. Nu sunt incluse imobilele. Conditiile ras underii Conform rt. , din legea &->=&>>- pentru anga!area raspunderii persoana pre!udiciata( parte contractanta sau tert( trebuie sa faca dovada existentei a trei conditii obiective sau materiale) #re!udiciul 0epfetul prodului pus in circulatie 0efectul produsului este conditia centrala a anga!arii raspunderii in cazul de fata. 0efectul produsului inseamna orice deficienta a acestuia( indiferent ca este vorba de un viciu de fabricatie o greseala de conceptie ori pus si simplu de faptul ca produsul nu ofera siguranta la care persoana este indreptatita sa astepte. Raportul de cauzaltiate

%unda"entul ras underii este unul obiectiv Efectele ras underii Raspunderea prodcatorului este integrala si reparatia va trebui sa acopere pre!uiciile actuale si viitoare certe cauzate de defectul produsului pe care la2a pus in circulatie. 0reptul la promovarea actiunii in raspundere apartine victimei pre!udiciate si se prescrie in < ani. Cau!e care inlatura ras underea Nu producatorul este cel care a pus produsul in circulatie 0efectul care a generat pre!udicul nu a existat la data la care produsul a fost pus in circulatie #rousul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat 0efectul se datoreaza respectarii unor conditii obligatorii impuse de autoritatile publice

Nivelul cunostiintelor stiintifice de la data producerii nu a permis depistarea defectului 0efectul se datoreaza nerespectarii conditiilor de folosire

Ras underea entru re#udiciile sau daunele ecologice

Regle"entare ) in spatiul uniunii europene( sub aspect !uridic( protectia mediului se realizeaza prin recunoasterea a trei drepturi fundamentale) ccesul la informatia de mediu ccesul la !ustitie in materie 0reptul publicului la participare la adoptarea deciziilor privind mediul

Constitutia Romaniei revizuita in anul &>><( in rt. <B( printre drepturile fundamentale consacra expres si explicit dreptul la un ediu sanatos in urmatoarea formulare) 3 %tatul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu incon!urator sanatos si echilibrat ecologic. %tatul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. #ersoanele fizice si !uridice au indatorirea de a prote!a si ameliora mediul incon!urator. In prezent acest domeniu este reglementat prin ordonanta de urgenta a "uvernului nr $AB din && decembrie &>>B privind protectia mediului( aprobata cu modificari prin legea nr &,B=&>>,. ceasta ordonanta prevede in rt. AB urmatoarele) Raspunderea pentru pre!udiciul adus mediului are caracter obiectiv( fiind independent de culpa; in cazul plurarilitatii autorilor raspunderea este solidara. In mod exceptional( raspunderea poate fi subiectiva pentru pre!udiciile cauzate speciilor prote!ate si habitatelor naturale( conform reglementarilor specifice. #revenirea si repararea pre!udiciului aus mediului se realizaeaza conform procedurilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice. Dauna ecologica+ lato sensu( adica in acceptiunea cea mia larga a terenului consta in atingerile aduse factorilor naturali ceea ce inseamna deteriorarea mediului natural si deopotriva sanatatii( vietii si bunurilor oamenilor provocate de poluanti ( activitati daunatoare( dezastre sau acceidente ecologice. 0aunele prin ricoseu sunt atingerile care afecteaza sanatatea integritatea corporala( viata si bunurile oamenilor consecinte ale deteriorarii mediului natural. 0auna ecologica pura sau de stricto senso e cea care afecteaza mediul. mbele categorii de daune( pure si prin ricoseu sunt si trebuie sa faca obiectul repararii. /ersoanele ras un!atoare si ersoanele care ot cere revenirea ori re ararea re#udiciilor asu ra "ediului. /. nr $AB=&>>B instituie principiul conform caruia poluatorul plateste. Raspunderea in acest domeniu este atat reparatorie cat si preventiva. /rice persoana fizica sau persoana !uridica poate avea calitatea de poluator. %tatul recunoaste oricarei persoane( in virtutea dreptului la un mediu sanatos( printre altele( posibilitatea de a se adresa direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului autoritatilor competente in probleme de mediu( indiferent daca s2a produs sau nu un pre!udiciu.

Repararea pre!udiciului asupra mediului este de trei feluri) Repararea primara Repararea complementara Repararea compensatorie

#re!udiciile sau daunele cauzate persoanelor fizice si persoanelor !uridice de drept privat care sunt consecinte ale pre!udiciului asupra mediului se repara dupa regulile din dreptul comun. ceasta raspundere preventiva si reparatorie are o natura !uridica mixta de drept administrativ si de drept civil( fiind distincta si diferita de ambele forme. Este o raspundere de dreptul mediului.

Ras underea civila entru daunele nucleare

Regle"entare :egea nr 9><=&>>$ privind raspunderea civila pentru daune nucleare( /." nr $AB=&>>B privind protectia mediului Caracteristici( a) Raspunderea se anga!eaza numai pentru daunele nucleare rezultate din activitatile de utilizare a energiei nucleare in scopuri pasnice b) 0aunele nucleare a caror reparare este ceruta trebuie sa se probeze ca au fost cauzate de un accident nuclear c) Raspunderea se anga!eaza exclusiv in sarcina operatorului instalatiei nucleare d) In ceea ce priveste fundamentul( raspunderea este de natura obiectiva e) Exonerarea de raspundere a operatorului intervine numai daca face dovada ca dauna nucleara este rezultatul direct al unor acte de conflict armat( razboi civil( insurectie sau ostilitate. f) Raspunderea operatorului este limitata la cel mult echivalentul in lei a <>> milioane 0%+. (unitate de masura a fondului monetar international) g) ctiunea in despagubiri se prescrie in termen de trei ani

Ras underea civila "edicala

Regle"entare) Raspunderea civila medicala este supusa unei reglementari proprii( in titlul I' din legea AB=&>>, privind reforma in domeniul sanatatii 0in examinarea dispozitiilor actelor normative in materie rezulta ca in cadrul raspunderii civile medicale este necesar sa deosebim intre raspunderea civila a personalului medical pentru malpraxis medical si raspunderea civila a furnizorilor de servicii medicale materiale sanitare( aparatura( dispozitive meicale si medicamente.

Raspunderea civila medicala pentru pre!udiciile cauzate pacientilor este o raspundere civila speciala care se circumscrie sferei raspunderii profesionale sau a profesionistilor.

Ras underea entru "al ra*is Raspunderea se anga!eaza in sarcina personalului medical #rin "al ra*is se intelege eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico2farmaceutic( generatoare de pre!udicii asupra pacientului( implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale sanitare si farmaceutice #ersonalul medical raspunde civil pentru pre!udiciile cauzate din eroare prin acte individuale savarsite in cadrul procedurilor de preventie( diagnostic sau tratament( indiferent ca eroarea s2a obiectivat prin negli!enta( imprudenta sau cunostiinte medicale insuficiente. #ersonalul medical nu e raspunzator daca pre!udiciile produse sunt datorate dotarii necorespunzatoare sau daca au actionat cu buna credinta in situatii de urgenta cu respectarea competentei acordate.

Ras underea civila a furni!orilor de servicii "edicale+ "ateriale+ sanitare+ a aratura+ dis o!itive "edicale si "edica"ente 0in economia textelor de lege rezulta ca sunt reglementate trei ipoteze) Raspunderea pentru fapta proprie Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate prin fapta altuia ( prepusi( asociati( subfurnizori) Raspunderea pentru pre!udiciile cauzate de defectele unor produse( echipamente si dispozitive medicale( substante medicamentoase si materiale sanitare.

Raspunderea civila medicala este in principiu o raspundere subiectiva. Exceptie) acele sitautii in care pre!udiciul a fost cauzat ca urmare a neindeplinirii unor obligatii de rezultat cum ar fi obligatia de securitate.

Efectele ras underii civile delictuale. Re ararea re#udiciului.

Nasterea ra ortului de obligatii civile delictuale In ipoteza in care sunt indeplinite toate conditiile de existenta a raspunderii civile delictuale reparatorii( efectul sau principal consta in nasterea unui raport !uridic de obligatii intre autorul pre!udiciului sau( dupa caz( persoana chemata de lege sa raspunda si victima in!ust pre!udiciata. Continutul !uridic al acestui raport de obligatii este alcatuit din dreptul de creanta al victimei la repararea pre!udiciului si indatorirea corelativa a persoanei chemata de lege sa il repare; victima este creditorul obligatiei de reparare a pre!udiciului( iar persoana raspunzatoare este debitorul acelei obligatii. .o"entul in care se naste dre tul de creanta al victi"ei la re ararea re#udiciului

Raportul obligational in continutul caruia se afla dreptul creditorului( adica al celui pre!udiciat( si indatorirea corelativa la reparatie( in sarcina persoanei raspunzatoare se naste in momentul cauzarii pre!udiciului( cand sunt indeplinite si conditiile anga!arii raspunderii civile delictuale. 0esigur ca aceasta regula este valabila si se aplica numai in cazul pre!udiciilor actuale. In ceea ce priveste pre!udiciile viitoare( momentul nasterii dreptului si respectiv obligatiei la repararea lor coincide cu acela in care pre!udiciul este cert.

/luralitatea de debitori
In situatia in care pentru repararea unui pre!udicuu raspund in acelasi timp doua sau mai multe persoane( codul civil dispune ca raspunderea lor este solidara fata de victima. Ra orturile dintre codebitorii solidari. Dre tul la regres rt $<@< dispune ca intre cei care raspund solidar( sarcina reparatiei se imparte proportional cu contributia fiecaruia la cauzarea pre!udiciul iar( atunci cand aceasta nu este posibila( proportional cu vinovatia( adica cu intentia sau gravitatea culpei; atunci cand aceste doua criterii nu pot fi aplicate( finalmente( sarcina repararii va fi repartizata in mod egal( prezumandu2se ca fiecare a contribuit in aceeasi masura la producerea pre!udiciului cauzat victimei. In ipoteza in care unul dintre cei obligati in solidar a suportat voluntar sau silit reparatia datorata victimei( el are dreptul de a exercita regresul impotriva celuilalt codebitor sau celorlalti codebitori( dupa impre!urari( pentru a recupera respectiva reparatie de la acestia( mai putin partea care cade in sarcina sa( stabilita potrivit criteriilor aratate mai sus.

/rinci iile care guvernea!a dre tul si indatorirea de re arare a re#udiciului

In ceea ce priveste repararea pre!udiciului exista doua principii incontestabile) #rincipiul repararii integrale a pre!udiciului #rincipiul repararii in natura a pre!udiciului

Noul cod civil consacra expres existenta acestor doua principii. /rinci iul re ararii integrale a re#udiciului %e refera la stabilirea intinderii reparatiei datorate de persoana raspunzatoare si se aplica repararii tuturor pre!uiciilor( cu deosebire a celor materiale. rt. $<@B CC dispune ) pre!udiciul se repara integral daca prin lege nu se prevede altfel. #entru ca reparatia sa fie integrala este necesar sa fie inlaturate taote consecintele daunatoare ale faptei ilicite sau impre!urarii care le2a generat in scopul repunerii victimei in situatia anterioara. In vederea evaluarii pre!udiciului si aplicarii principiului repararii lui integrale( rt. $<@B prevede ca) despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel pre!udiciat( castigul pe care in conditii obisnuite el ar fi putut sa2l realizeze si de care a fost lipsit( precum si cheltuielile pe care le2a facut pentru evitarea sau limitarea pre!udiciului. .rmeaza ca in desfasurarea operatiei de stabilire a intinderii pre!udiciului care trebuie reparat( este necesar sa se aiba in vedere cele doua elemente cunoscute care intra in alcatuirea lui) #ierderea efectiv suferita

Castigul sau beneficiul nerealizat pe care victima l2ar fi putut obtine in conditii obisnuite

Este supus reparatiei si pre!udiciul constand in pierderea unei sanse. Numai ca pentru a avea dreptul de a cere si obtine reparatia trebuie sa fie intrunite cumulativ doua conditii) sansa pierduta sa fi fost reala si in acelasi timp( serioasa. %tabilirea valorii reparatiei se face apeland la calculul probabilitatilor. /rinci iul re ararii in natura a re#udiciului #rin repararea pre!udiciului in natura se intelege activitatea de inlaturare a pre!udiciului suferit de catre o persoana prin modalitati sau procedee practice cum sunt) restituirea bunurilor si valorilor sustrase( inlocuirea bunurilor distruse( efectuarea de reparatii etc. rt( &B< prevede mi!loacele !uridice nepatrimoniale prin care se asigura posibilitatea repararii in natura a pre!udiciilor morale rezultate din incalcarea drepturilor ca care face trimitere textul art. &B&( adica orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intriseci fiintei umane( cum sunt viata( sanatatea( integritatea fizica si psihica ( deminitatea( intimitatea vietii private( libertatea de constiinta( creatia stiintifica ( artistica( literara sau tehnica. .neori insa repararea pre!udiciilor nepatrimoniale prin mi!loace de aceeasi natura este insuficienta pentru ca victima sa fie repusa in situatia anterioara( in sensul de a ii fi atenuat sau anihilat durerile fizice si mai ales cele psihice provocate de fapta ilicita. 0e aceea( rt. &B< alin (-) prevede ca victima poate cere despagubiri sau dupa caz( alta reparatie patrimoniala pentru pre!udiciul chiar nepatrimonial( ce i2a fost cauzat( daca vatamarea este imputabila autorului faptei pre!udiciabile. 0octrina de specialitate si practica !udiciara au statuat ca aprecierea gravitatii pre!udiciului moral trebuie facuta in concreto( de la caz la caz( dupa urmatoarele criterii) Importanta valorii morale lezate pentru persoana vatamata 0urata mentinerii consecintelor vatamarii pe plan fizic si psihic Intensitatea durelilor fizice si psihice Repercusiunile pre!udiciului pe plan social( profesional si personal al victimei

Re ararea re#udiciului rin ec$ivalent banesc

In ipoteza in care repararea in natura a pre!udiciului nu este posibila ori daca victima nu este interesata sa fie astfel acoradta de persoana raspunzatoare( repararea acelui pre!udiciu se va face prin echivalent banesc( adica prin plata unei despagubiri destinata sa inlocuiasca valoarea economica pierduta sau neobtinuta. %tabilirea despagubirilor se face si este recomandabil sa se faca( in primul rand( prin acordul partilor. tunci cand acest lucru nu este posibil( despagubirile se stabilesc in !ustitie prin hotarare !udecatoreasca la cererea victimei. Conform rt. $<@,( cunatumul reparatiei prin echivalent banesc se va stabili daca prin lege nu se prevede altfel( in raport cu valoarea pre!udicului la data producerii acestuia. .odalitati de lata a des agubirilor

In functie de impre!urari( persoana raspunzatoare pentru repararea pre!udiciului poate fi obligata sa plateasca despagubiri victimei ( fie global( sub forma unei sume de bani totale sau forfetare( care de regula se achita integral si de indata( fie sub forma unor sume ce se platesc periodic( la anumite intervale de timp( cel mai adesea lunar.

Re ararea re#udiciilor cor orale

#re!udiciile corporale sunt acele pre!udicii care constituie urmarea incalcarii drepturilor personale nepatrimoniale care definesc personalitatea fizica a unei persoane cum sunt) dreptul la sanatate( dreptul la integritate corporala si dreptul la viata. %ub aspectul structurii lor( pre!udiciile corporale sunt de regula pre!udicii miste cu o alcatuire duala) o latura sau componenta economica si o alta componenta morala. mbele sunt reparabile.

Re ararea re#udiciilor cor orale cau!ate rin atingerile aduse santatii si integritatii cor orale ale victi"ei. -epararea componentei economice Repararea componentei economice a acestor pre!udicii corporale are loc( asadar prin despagubiri banesti. #otrivit rt. $<@9( in cazul vatamarii integritatii corporale sau sanatatii unei persoane( despagubirea trebuie sa cuprinda dupa caz echivalentul castigului din munca de care cel pre!udiciat a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa il dobandeasca ca urmare a pierderii sau diminuarii capacitatii sale de munca. 'ictima care a suferit un pre!udiciu corporal are dreptul ( de asemenea sa i se acorde si o despagubire care sa acopere cheltuielile de ingri!ire medicala si daca e cazul ( cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viata( precum si orice alte pre!udicii materiale. *odalitatea de plata a despagubirilor pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se acorda( tinand cont si de sporirea nevoilor de viata ale celui pre!udiciat( sub forma de prestatii banesti periodice de regula lunare -epararea prin compensatii banesti a componentei morale a prejudiciului Instantele de !udecata pot acorda victimelor si sume de bani la cererea acestora pe care le2am numit compensatii banesti( avand ca finalitate compensarea( atenuarea sau macar alinarea durerilor fizice si suferintelor fizice care le2au fost cauzate. In caz de vatamare a integritatii corporale sau sanatatii poate fi acordata si o despagubire suplimentara pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala. Restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala( consecinta a vatamarilor integritatii corporale sau sanatatii victiei( in literatura de specialitate poarta denuirea de pre!udiciu de agrement. Stabilirea des agubirilor in ca!ul decesului victi"ei i"ediate. /re#udiciile rin ricoseu7reflectare. -epararea prejudiciilor cauzate victimei directe care a decedat %e aplica regulile de la repararea pre!udiciilor pentru vatamari corporale sau atingeri aduse sanatatii pana la decesul victimei

-epararea prejudiciilor patrimoniale si nepatrimoniala cauzate prin ricoseu sau reflectare victimelor indirecte #re!udiciile prin ricoseu sau reflectare sunt acele pre!udicii care sunt suferite de catre terte persoane( victime indirecte cauzate acestora de pre!udiciul initial provocat direct si nemi!locit printr2o fapta ilicita sau alt eveniment victimei immediate. In ce priveste pre!udiciile patrimoniale prin ricoseu( codul civil prevede ca cel care a facut cheltuieli pentru ingri!irea sanatatii victimei sau ( in caz de deces al acesteia( pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de la cel care raspunde pentru fapta ce a prile!uit acele cheltuieli. +ot un pre!udiciu patrimonial prin ricoseu il constituie pierderea de catre o terta persoana a intretinerii pe care i2o presta victima imediata care a decedat. .n asemenea pre!udiciu da dreptul victimei prin ricoseu sa ceara repararea lui. 0reptul la repararea pre!udiciului constand in pierderea intretinerii este recunoscut chiar si in favoarea victimelor prin ricoseu care se aflau doar in intretinerea de fapt a victimei immediate( fara sa fi avut un drept subiectiv la intretinere. Codul civil limiteaza expres dreptul victimelor prin ricoseu de a cere repararea pre!udiciului cauzat prin pierderea intretinerii numai la situatia cand aceasta se datoreaza incetarii din viata a victimei immediate. 0e asemenea( noul cod civil reglementeaza expres posibilitatea instantelor de !udecata de a acorda despagubiri victimelor prin ricoseu pentru durerea sufleteasca ce le2a fost provocata de moartea victimei

Ra ortul sau corelatia dintre des agubirile si dre turile de asigurari sociale sau nascute din contractele de asigurari de bunuri si de ras undere civila
0e la inceput este de retinut ca a!utorul social si pensia de asigurari sociale au caracter de despagubire( aica au valoare de reparatie. stfel in ipoteza in care victima imediata careia i s2a cauzat un pre!udiciu corporal economic( care consta in lipsirea de castigul din munca pe care il obtinea sau l2ar fi putut obtine( daca nu si2 ar fi pierdut total sau partial capacitatea de munca ( beneficiaza de pensie de invaliditate sau de a!utor social in cadrul sistemului de asigurari sociale( are dreptul sa pretinda de la persoana raspunzatoare plata unei despagubiri numai in limita unei eventuale diferente dintre suma pe care o primeste efectiv cu titlu de pensie sau a!utor social si valoarea integrala a pre!udiciului cauzat. %ubliniem ca pre!udiciul consta in diminuarea sau pierderea castigului realizat din munca. ceeasi solutie se aplica si in cazul victimei prin ricoseu.

/rescri tia actiunii in ras undere civila delictuala

In situatia in care persoana raspunzatoare nu repara voluntar pre!udiciul suferit de victima( aceasta are posibilitatea sa se adreseze instantei de !udecata competenta printr2o actiune. 0reptul la actiune in raspundere civila delictuala pentru a obtine obligarea persoanei raspunzatoare la reparare( se prescrie in termenul general de prescriptie extinctiva de trei ani prevazut de articolul &B$9. 0e la aceasta regula exista doua exceptii. +ermenul de prescriptie este de zece ani atunci cand prin actiunea in raspundere delictuala se solicita) Repararea pre!udiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura( ori acte de barbarie sau dupa caz( repararea pre!udiciului cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persoane aflata in imposibilitatea de a se apara ori a isi exprima vointa.

Repararea pre!udiciului cauzat mediului incon!urator.

+itlul 'II 0inamica /bligatiilor2transmisiunea si transformarea obligatiilor

Ca . &( Consideratii generale rivind dinaica obligatiilor
Def. #rin sintagma dinamica obligatiilor intelegem modificarile care interbin in fiinta obligatiilor ( fara a avea ca efect stingerea lor in mod definitiv si ireversibil. In sensul definitiei de mai sus( dinamica obligatiilor se realizeaza prin transiterea si transformarea lor. In sensul strict al cuvantului( atat transformarea propriuzisa cat si transmisiunea obligatiilor presupun o modifcare a acestora fata de forma lor initala2 la nivelul subiectelor( la nivelul obiectului sau al continutului raportului obligational. Trans"isiunea universala sau cu titlu universal opereaza in cazul persoanelor fizice la decesul creditorului ori a debitorului sau al ambelor subiecte ale raportului obligational( prin mostenire legala sau testamentara. In cazul persoanelor !uridice acest tip de transmisiune are loc o data uc reorganizarea p.!.( cand are loc si desparitia acesteia. (ex divizarea partiala). Nu are loc atunci cand creantele sunt de tipul intuitu personae. Trans"isiunea individuala sau cu titlu articular poate avea loc prin acte mortis causa sau inter vivos. +ransmiterea dreptului de creanta si a datoriei din continutul unui raport !uridic obligational poate avea loc si ut singuli( privite in individualitatea lor( facand abstractie de caracterul lor de elemente componente ale patrimoniului unei persoane. Noul cod civil a inclus atat modalitati de preluare a activului cat si a pasivului unui raport obligational. Def. Trans"isiunea obligatiei prin acte intre vii este acea operatiune !uriica prin care dreptul de creanta sau datoria din continutul unui raport obligational se transmit de la una din parti la o terta persoana. Def. Transfor"area unui raport !uridic obligational este acea operatiune !uriica sau un contract prin care se schimba unul sau mai multe elemente structurale ale raportului !uridic obligational( avand ca efect( de regula inlocuirea unei obligatii initiale vechi cu o alta obligatie noua. .i#loace de trans"isiune ale creantei( 0 0 0 Cesiunea de creanta %ubrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei Indirect prin) Novatia prin schimbarea de debitor Novatia prin schimbarea de creditor Cesiunea de contract lte modalitati ( stipulatia pentru altul sau prin poprire)

.i#loace de transfor"are a obligatiilor( 0 Novatia

Diferenta dintre transfor"are si trans"isiune. In principiu( transformarea( presupune stingerea vechii ibligatii care are ca efect stingerea drepturilor si obligatiilor accesorii ale obligatiei ce face obiectul transformarii prin novatie( in timp ce ( transmisiunea presupune in principiu( mentinerea tuturor accesoriilor initiale ale obligatiei principale. In vechea reglementare era cunoscuta si delegatia ca si maniera de transformare a obligatiei. stazi reglementarea delegatiei ( care era oricum o varianta de novatie prin schimbarea de debitor) a fost absorbita de alte figuri !uridice si nu mai beneficiaza de o reglementare aparte.

Ca . 1( .i#loace #uridice de trans"itere a obligatiilor

Cesiunea de creanta
Reg. Noul cod civil dedica acestei operatiuni !uridice un intreg capitol( Capitolul I( intitulat 3 Cesiunea de Creanta4( avand doua sectiuni $. Cesiunea de creanta general( &. Cesiunea de creanta constatata printr2un titlu normativ( la ordin sau la purtator. Def. Cesiunea de creanta este legal definita de rt. $B,, CC( conform caruia cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert. cest contract are urmatorii subiecti de drept) creditorul care transmite creanta si care se numeste cedent; dobanditorul creantei care se numeste cesionar; tertul asupra caruia exista creanta( adica debitorul care se numeste debitor cedat. #artile contractulu de cesiune sunt cedentul si cesionarul.

Do"eniul de a licare al cesiunii de creanta

0ispozitiile legale referitoare la cesiunea de creanta nu sunt aplicabile pentru). $. Cesiunile care nu au natura contractuala &. +ransferurile de creanta realizate pe calea unei transmisiuni universale sau cu titlu universal <. +ransferul titlurilor de valoare si altor instrumente financiare. -. +ransmisiunile cu titlu particular realizate pe calea succesiunii testamentare #oate face obiectul unei cesiuni( in principiu( orice fel de creanta( ndiferent care este obiectul sau. principiu al liberei cesibilitati cunoaste o serie de exceptii complexe precum) cest

$. Nu pot face obiectul cesiunii creantele care sunt declarate netransmisible prin lege ( ex. Creante intuitu personae) &. Creantele avand ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani daca prin efectul transmisiunii( obligatia va fi ) in mod substantial mai oneroasa. <. #artile raportului obligational pot stabili caracterul inalienabil al creantei( cu conditia existentei unui interes legitim. Exceptii aici( sunt)

i. ii. iii. cestea sunt)

0ebitorul a consimtit cesiunea Inalienabilitatea creantei nu a fost expres stipulata Cesiunea priveste o creanta care are ca obiect o suma de bani.

%unctiile cesiunii de creanta

$. Functia translative2 se realizeaza transferul creantei &. Functia de instrument de plata2 prin intermedul cesiunii de creanta se paote stinge o datorie a debitorului fata de creditor <. Functia de instrument de credit2 cesiunea de creanta poate sa satisfaca functia de instrument de credit -. Functia de garantie2asa numita cesiune fiducie( adica imobilizarea creantei in patrimoniul cesionarului pana la executarea unei anumite obligatii a cedentului fata de acesta.

Conditiile de valabilitate ale cesiunii de creanta

Cesiunea de creanta este un contract( astfel cum se desprinde din definitia legala oferita de artt $B,, CC. In consecinta ( sub aspectul validitatii( ea trebuie sa indeplineasca conditiile generale legale impuse oricarui contract. (capacitate( consimtamantul( obiect determinat si licit( cauza licita si morala). Cesiunea de creanta se incheie valabil prin simplul acord de vointa al partilor( fiind un contract consensual. Cesiunea cu titlu gratuit trebuie sa fie incheiata cu respectarea conditiilor de forma pentru validitatea ei. In mod normal nu se cere consimtamantul debitorului. Ca exceptie insa( acest transfer al creantei nu se poate produce daca creanta este legata in mod esential de persoana creditorului. In concluzie( cesiunea de creanta este guvernata de principiul consensualismului si ca nu este necesar consimtamantul debitorului cedat pentru validitatea cesiunii. #entru efectivitatea cesiunii de creanta( este necesar ca aceasta operatiune sa fie facuta opozabila debitorului cedat( care este nimic altceva decat un tert fata de actul incheiat intre cedent si cesionar.

Conditiile de efectivitate ale cesiunii de creanta.

Intre cedent si cesionar( cesiunea isi produce toate efectele din momentul incheierii contractului de cesiune. #entru opozabilitatea ei fata de terti( trebuie indeplnite anumite formalitati de publicitate. /pozabilitatea cesiunii fata de debitorul cedat si fata de tertii interesati se realizeaza conform rt. $B9@2$B@$ prin) $. cceptarea cesiunii de catre depbitor ( prin inscris cu data certa)

&. Notificarea scrisa ( pe suport de hartie sau format electronic)

<. Inscrierea in arhiva electronica2 in cazul cesiunii unei universalitati de creante( actuale sau viitoare( este prevazut in CC ca fata de terti( opozabilitatea nu se realizeaza decat prin inscrierea cesiunii in arhiva electronica. -. Cererea de chemare in !udecata B. /pozabilitatea fata de tertii asimilati debitorului cedat (prin acceptare sau notificare) ,. Notarea in cartea funciara

Efectele cesiunii de creante

#rincipalul efect al cesiunii este transmiterea dreptului de creanta de la cedent la cesionar. Efectele cesiunii trebuie analizate pe trei coordonate) intre cedent si cesionar( fata de terti( si pe de alta parte intre terti. Efectele cesiunii intre parti: a- Transferul creantei Cesiunea de creanta are ca efect principal transferul dreptului de creanta( ut singuli( din patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului Creanta se transmite asa cum a existat in patrimoniul cedentului( adica impreuna cu ) a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata si drepturile de garantie precum si accesoriile creantei. ( dobanzi si alte venituri). +ransmiterea integrala a drepturilor( garantiilor si accesoriilor creantei cesionate( cunoaste o exceptie( anume( cedentul nu poate transmite cesionarului posesia bunului luat in ga! fara acordul constituitorului.Creanta se transmite la valoarea ei nominala. Este posibila si o transmitere partiala a creantei. :a transmisiunea integrala a creantei( revine si obligatia cedentului de a preda cesionarului inscrisul constatator al creantei. b- Obligatia de garantie tunci cand cesiunea de creanta se face cu titlu oneros( cedentul are o obligatie de garantie fata de cesionar. In consecinta( cedentul raspunde fata de cesionar de existenta actuala si valabla a creantei si a accesoriilor sale. "arantia pentru existenta actuala nu presupune si o raspundere pentru solvabilitatea debitorului decat. /bligatia de garantie nu exista in cazul titlului gratuit.( in cel al sesiunii unui drept aleatoriu si nici atunci cand dreptul cesionat a fost desfiintat datorita unor cauze posterioare cesiuni ( cu exceptia cauzelor retroactive) Ceedentul este tinut de asemenea sa raspuna si pentru evictiune. Efectele cesiunii de creanta fata de terti si intre terti Fac parte din categoria tertilor toate persoanele cu exceptia cedentului si a cesionarului si a succesorilor lor universali si cu titlu universal. A- Efectele inainte de notificare sau acce tare Cesiunea de creanta produce efecte in sesnsul ca este opozabila debitorului cedat numai din momentul acceptarii sau comunicarii cesiunii de catre sau catre acesta.

0aca cesionarul comunica debitorului existenta contractului de cesiune( debitorul are dreptul sa suspende plata pana in momentul prezentarii dovezii scrise a cesiunii. 0in faptul ca debitorul ignora cesiunea( considerandu2se mai departe debitor al cedentului( rezulta s alte consecinte precum) iertarea de datorie ce i2ar fi fost facuta de catre cedent( chiar cu titlu gratuit( este valabila; debitorul poate opune cedentului prescriptia extinctiva ori compensatia. 0aca este actionat in !ustitie de cesionar debitorul poate refuza plata si poate opune chitantele semnate de cedent anterior notificarii cesiunii( chiar daca acestea nu au data certa. B- Efectele du a notificare 0upa indeplinierea cerintelor de publicitate a cesiunii( debitorul cedat devine debitor exclusiv al cesionarului si nu mai poate face plata in mana cedentului. Efectele sunt urmatoarele) a) 0ebitorul cedat poate sa opuna cesionarului toate mi!loacele de aparare pe care le2ar fi putut invoca impotriva cedentului. b) 0ebitorul cedat poate sa opuna cesionarului plata facuta cu buna credinta unui creditor aparent c) 0ebitorul cedat care a acceptat cesiunea prin inscris cu data certa( nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea opune cedentului (exceptie de la litera a de mai sus) C- Cesionari succesivi In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante se nasc raporturi complexe care sunt guernate de regula prior tempore( potior !ure( articulata diferit( in functie de modalitatea de publicitate aleasa de aceasta categorie de terti. stfel a) 0aca s2au facut mai multe cesiuni ale aceleasi creante( va dobandi creanta acela dintre cesionari care a facut primul notificarea cesiunii catre debitorul cedat sau celuia caruia a obtinut primul acceptarea cesiunii prin inscris cu data certa. b) In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleaiasi creante este preferat cel care si2a inscris mai intai cesiunea la arhiva( indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre debitor. c) Creditorii cedentului( pana la notificarea sau acceptarea cesiunii de catre debitor( sunt considerati terti fata de cesiunea intervenita intre debitorul lor care este cedentul si cesionar. 0eci cesiunea nu le este opozabila si pot urmari creanta cedentului fata de debitorul cedat. 0upa realizarea publicitatii cesiunii( dreptul respectiv de creanta a iesit din patrimoniul cedentului si din ga!ul lor general.

Regi"ul s ecial al cesiunii creantelor constatate rintr0un titlu nor"ativ

+itlurile normative cuprind o mare varietate de inscrisuri constatate printr2un titlu normativ detinatorului sau titularului acestora la plata unei sume de bani ( cec( cambrie) sau la totalitatea drepturilor asupra unor marfuri( la drepturi societare ( actiuni) etc. %e prevad doua reguli speciale privind circulatia acestor creante)

$. &.

cestea nu se pot transmite prin simplul acord de vointa cestea cunosc un regim de transmisiune special reglementat prin lege speciala

Exista insa si o serie de reguli generale precum) a) In cazul titlurilor nominative( transmisiunea se mentioneaza atat pe inscrisul respectiv( cat si in registrul tinut pentru evidenta acestora. b) In cazul titlurilor la ordin( este necesara pentru realizarea transmisiunii aplicarea girului( dupa regulili aplicabile in materie de cambie c) In cazul titlurilor la purtator( creanta incorporata in aceste inscrisuri se transmite prin remiterea materiala a acestora ( traditiune( ex cecului) /data prezentat un astfel de titlu spre plata( plata trebuie facuta fara ca debitorul cedat sa poate invoca vreo exceptie legata de fondul raportului obligational. Exceptii de la aceasta regula $. 0ebitorul poate invoca nulitatea absoluta a titlului. &. 0ebitorul poate invoca orice exceptii sau aparari care reies neindoielnic din cuprinsul titlului <. 0ebitorul poate invoca si taote exceptiile personale pe care le are impotriva detinatorului actual al titlului. -. 0etinatorul care a dobandit titlul in frauda debitorului( nu se va putea prevala de regimul acauzal al titluli de valoare. B. Caracterul acauzal al titlurilor de valoare are drept consecinta faptul ca( chiar si in ipoteza in care emitentul titlului proveaza ca acesta a fost pus in circulatie fara voia sa( el nu va avea dreptul sa reguze plata catre detinatorul de buna credinta.

Subrogatia in dre turile creditorului rin lata creantei

Regle"entare( %ubrogatia este reglementata in Cap. & titulul , cartea B din CC( rt. $BA<2$BA@ Def. %ubrogatia personala este un mi!loc de transmitere a obligatiilor( care consta in inlocuirea creditorului dintr2un raport !uriic obligational (creditor initial) cu o alta persoana care( platind datoria debitorului( debine creditor al acestuia din urma ( subrogat( solvens( sau creditor prin subrogatie)( dobandind toate drepturile creditorului platit. %unctiile subrogatiei( 0 0 / modalitate de realizare a platii .n mi!loc de transmisiune a obligatiilor

Este de observat ca efectul subrogator ca urmare a platii efectuate de catre un tert nu este totdeauna o consecinta automata a platii efectuate de un tert. 0e aceea( CC prevede urmatoarele) #lata facuta de un tert

stinge obligatia daca este facuta pe seama debitorului.in acest caz( tertul nu se subroga in drepturle creditorului platit decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. In lipsa subrogatiei cel care faca plata datoriei debitorului ar avea un drept de regres impotriva acestuia( dupa caz pe temeiul contractului de mandat( contractulu de imprumut( gestiunii de afaceri sau in cazul in care niciuna din ipotezele de mia sus nu ar fi aplicabile pe temeiul imbogatirii fara !usta cauza. :egiuitorul instituie doua tipuri de subrogatie prin plata) $. Conventionala &. :egala *ai exista de asemenea) $. %ubrogatie totala &. %obrogatie partiala

Subrogatia conventionala
Isi are izvorul in acordul de vointa dintre tertul care plateste si creditorul platit sau dintre tertul care plateste si debitorul obligatiei. 0rept urmare este de doua feluri) a) %ubrogatie consimtita de creditor b) %ubrogatie consimtita de debitor Subrogatia consi"tita de creditor ceasta subrogatia opereaza prin acordul de vointa realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului. Nu este necesar si consimtamantul debitorului. Exista doua exceptii) Creditorul care reguza plata daca debitorul il instiinteaza ca se opune la aceasta si daca natura obligatiei sau conventiei partilor impune ca obligatia sa fie executata numai de debitor). Conditii pentru subrogatie) $. %tipulata expres &. %a fie concomitenta cu plata Subrogatia consi"tita de debitor %ubrogatia consimtita de debitor are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert( de la care debitorul se imprumuta pentru a il plati pe creditor( subrogand pe tertul imprumutator in drepturile creditorului sau initial. Nu este necesar consimtamantul creditorului. #entru a fi valabila subrogatia consimtita de debitor este necesar sa indeplineasca anumite conditii) a) ctul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma inscrisului cu data certa

b) In actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a face plata datoriei sale fata de creditor c) In chitanta de plata sa se arate expres ca plata s2a facut cu suma imprumutata de debitor de la tert.

Subrogatia legala
%ubrogatia legala opereaza de plin drept( fara a fi necesar consimtamantul creditorului platit sau al debitorului a carui datorie se plateste. Cazuri posibile in care opereaza subrogatia) $. In folosul celui care ( fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor( plateste pe un alt creditor ce are preferinta &. In folosul celui care( dobandind un bun ce face obiectul unei garantii asupra acestuia plateste pe titularul creantei( pentreu a preintampina urmarirea bunului( aia scoaterea lui la vanzare publica sau la preluarea sa in contul creantei si a il pastra in patrimoniul sau <. In folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei are interesul sa stinga datoria si il plateste pe creditor -. In folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile mostenirii. B. In alte cazuri prevazute de lege) 0 0 0 In cazul asigurarilor In cazul instrainarii bunului obiect al locatiunii In cazul platii nedatorate

Efectele subrogatiei( Efectul prncipal al subrogatiei indiferent ca este legala sau conventionala este acela ca subrogatul ia locul creditorului platit si poate execita toate drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului. 0e asemenea el beneficiaza si de toate garantiile care insotesc creanta. Efectele subrogatiei artiale Cand plata a fost facuta doar partial( subrogatia in drepturile creditorului va opera si ea partial( deci numai in masura platii efectuate. In principiu subrogatia ar trebui sa se produca proportional cu plata efectuata ( cazul creditorilor chirografari) In cazul in care creditorul initial este titularul unei garantii( intre creditorul initial si subrogat se naste un concurs cu privire la incasarea creantei( iar subrogarea nu se mai realizeaza proportional( ci unul dintre cei doi( creditorul initial sau subrogat va avea prioritate. %olutionarea conflictului)

a) Cand creditorul initial este titularul unei garantii( el are prioritate in exercitarea drepturilor sale pentru partea neplatitia din creanta( preferinta fata de noul creditor are semnificatia instituirii unei cauze de prioritate in obtinerea platii. b) 0aca totusi creditorul initial s2a obligat fata de noul creditor sa garanteze suma pentru care a operat subrogatia atunci subrogatul este preferat creditorului initial.

/reluarea datoriei si cesiunea de datorie

Regle"entare( Codul civil reglementeaza cu titlu direct preluarea datoriei in rt. $BAA2$,>@. Capitolul III cuprinde doua sectiuni( una dedicata caracteristicilor generale si modalitatilor prin care se poate realiza cu titlu direct preluarea de datorie( cealalta este dedicata preluarii de datorie prin contract incheiat cu debitorul. Def. /reluarea de datorie reprezinta operatiunea !uridica prin care datoria unui debitor (debitorul initial) este preluata de un tert fata de rapotrul obligational initial (debitorul nou) care va fi obligat impreuna cu debitorul initial sau singur( liberandu2l pe primul de datorie( fata de creditorul raportului obligational initial ( creditor). In contextul vechiului cod( cesiunea de datorie era definita ca fiind acea operatiune !uriica prin care un debitor (denumit debitor cedent) transmite datoria sa unei alte persoana ( numita debitor censionar) care se obliga de regul( in locul sau fata de creditorul cedat. #reluarea datoriei este o notiune mai larga ce include cesiunea de datorie. /bservatia preliminara catre trebuie facuta este ca noura reglementare a preluarii de datorie are un caracter limitat de natura personala a raportului obligational2 ea nu poate opera fara acordul creditorului. Caracteristicile cesiunii de datorie( a) Existenta unei datorii vechi care se transmite la debitorul cesionar cu toate accesoriile( garantiile si toate mi!loacele de aparare si exceptiile ce o insotesc b) 0ebitorul cesionar poate sa ramana singurul indatorat fata de creditorul cedat( debitorul cedent fiind liberat ( insa numia in conditiile existentei acordului expres din partea creditorului cedat) c) +ransferul datoriei s2ar realiza prin acordul de vointa intervenit exclusiv intre cedent si cesionar fara consimtamantul creditorului cedat( fara insa a ii fi opozabil creditorului in lipsa unui acord expres din partea acestuia d) +ransformarea partiala a raportului obligational originar prin stingerea garantiilor consimtite de terti pentru a garanta executarea obligatiei initiale #reluarea de datorie nu e admisibil sa produca efecte ntegrale in raporturile dintre debitorul cedent si debitorul cesionar fara acordul creditorului si fara cel al tertilor garanti.

.odalitati directe de reluare a datoriei

+ransmisiunea datoriei se poate realiza pe doua cai) a) #rin contract incheiat intre debitorul initial ( debitor cedent) si nou debitor ( debitorul cesionar)

b) #rin contract incheiat intre creditor si noul debitor ( de fapt aceasta ar fi in realitate o novatie( drept urmare acest caz reprezinta o preluare a datoriei dar nu si o cesatie) /reluarea datoriei reali!ata rin contract inc$eiat intre debitorul initial si noul debitor ceasta modalitate de transmisiune si transformare a obligatiei reprezinta o cesiune de datorie care se realizaeaza prin intermediul unui acord de vointe intre debitorul initial si tert. Fata de creditorul cedat( care are calitate de tert fata de contract( cesiunea de datorie nu este insa opozabila. #entru liberarea debitorului cedent este necear acordul creditorului. Maniera de realizare a opozabilitatii fata de creditor. /ricare dintre contractanti poate comunica creditorului contractul de preluare a datoriei( solicitand acordul acestuia. In cazul in care creditorul nu raspunde in termenul precizat( preluarea este considerata refuzata. $fectele cesiunii de datorie pana la acordul creditorului sau in cazul refuzului sau de a accepta cesiunea Intre parti efectele cesiunii se produc de la incheierea contractului. #ana la acceptare sau refuz acestia pot modifica sau sa ii puna capat. 0ebitorul cesionar trebuie sa execute la timp obligatia preluata. Creditorul nu are niciun drept propriu impotriva debitorului cesionar insa are impotriva debitorului cedent. $fectele cesiunii de datorie dupa acordul creditorului. 0upa acordul creitorului( noul debitor il inlocuieste pe cel vechi si il libereaza pe acesta din urma de obligatia de plata fata de creditor. (exceptie daca debitorul cesionar e insolvabil). #artile la contract pot convenii ca noul debitor sa nu il inlocuiasca pe cel vechi( drept urmare creditorul va avea doi debitori fiecare cu drepturile si obligatiile lor. In raporturile dintre creditor si noul debitor( creditorul se poate prevala de toate drepturile pe care le avea contra vechiului debitor( dupa cum noul debitor poate invoca impotriva creditorului toate apararile exceptiile cauzele de stignere a datoriei sau de amanare a platii pe care le putea invoca vechiul debitor. Efectele asupra garantiilor creantei initiale a) 0aca este vorba de garantii consimtite de catre debitorul initial si care pot fi despartie de persoana debitorului( acestea se mentin in totalitate. b) 0aca este vorba de garantii consimtite de terti cu privire la creanta initiala( fie ca este vorba de garantii persoanle fie ca este vorba de garantii reale( acestea se vor stinge c) 0aca este vorba de o preluare de datorie in cadrul careia nu se convine la liberarea debitorului initial toate garantiile vechii obligatii se mentin in totalitate in favoarea creditorului( alaturi de orice eventuale garantii care aduc dupa sine obligatia asumata de tert de a achita datoria fata de creditor

/reluarea de datorie reali!ata rin contract inc$eiat intre creditor si noul debitor
#reluarii de datorie in maniera contractului incheiat in mod direct intre creditor si noul debitor care preia datoria debitorului initial( ii sunt aplicabile dispozitiile generale in materia preluarii de datorie si nicio

dispozitie dintre cele aplicabile preluarii de datorie prin contract incheiat cu debitorul.Efectele translative ale datoriei in sarcina noului debitor( efectele asupra mi!loacelor de apare ca si efectele in privinta garantiilor sunt guvernate de aceleasi reguli ca si la cesiunea de datorie. Nu este nevoie de acordul debitorului initial. Ineficacitatea reluarii datoriei 0aca preluarea datoriei este desfiintata( obligatia debitorului initial renaste cu toate accesoriile sale.

/rocedeele rin care se oate reali!a indirect cesiunea de datorie.

Este de mentionat ca( asazisul caracter direct este dat insa de existenta unei conventii referitoare in mod direct la transmisiunea datoriei( insa ea poate face parte dintr2un contract complex care sa prevada si cesiunea de datorie si astfel se vorbeste de cesiunea de datorie indirecta. In contextul vechiului cod civil( sa sustinut ca ar trebui incluse in aceasta categorie de cesiune de datorie indirecta( expromisiunea( adpromisiunea sau delegata imperfecta( delegatia perfecta( novatia prin schimabre de debitor si stipulatia pentru altul ( ca mi!loace prin care creitorul dobandeste un drept propriu impotriva noului debitor si pastreaza drepturile existente fata de vechiul debitor sau dobandeste un drept nou renuntand la drepturile impotriva vechiului debitor) In noua reglementare o asemenea trasnsmisiune indirecta se paote realiza in continuare prin stipulatia pentru altul( deoarece toate celelalte ipoteze sunt de!a acoperite de regleentarea preluarii de datorie. Delegatia imperfecta re loc atunci cand creditorul delegatar accepta pe debitorul delegat( dar nu consimtea la liberarea delegantului ( debitorul initial) pastrand doi debitori( atat pe delegant (debitorul initial) cat si pe delegat ( noul creditor). stazi( delegatia imperfecta este cuprinsa in reglementarea expresa a cesiunii de datorie realizata prin contract incheiat intre debitorul initial si noul debitor. 0elegatia perfecta ( in cazul in care creditorul accepta cesiunea) sau imperfecta este complet acoperita in noul cod civil de operatiunea de cesiune a debitorului. Stipulatia pentru altul poate constitui un astfel de procedeu atunci cand stipulantul este debitor al tertului beneficiar in cadrul unui alt raport !uridic preexistent. In contractul intervenit intre stipulant si promitent se poate stipula ca promitentul se obliga sa plateasca tertului beneficiar( creditor al stipulantului( datoria stipulantului. stfel( tertul beneficiar daca accepta stipulatia poate cere executarea prestatiei de la promitent( dreptul sa nascandu2se direct din contractul incheiat de promitent cu stipulantul.

/reluarea7cesiunea de datorie ca accesoriu al trans"iterii unui bun sau cesiunii unui contract
#reluarea de datorie se mia poate realiza in anumite cazuri expres prevazute de lege si ca un efect accesoriu al transmiterii unui bun. Este vorba de cele mai multe ori de o cesiune de datorie. %e pot retine in sfera acestei maniere de transmisiune de datoriee) a) rt $@$$ CC in materia locatunii( care prevede opozabilitatea contractului de locatiune fata de dobanditorul bunului inchiriat( daca nu s2a prevazut in contractul de locatiune ca si cauza de incetare instrainarea bunului.#rin derogarea insa de la dreptul comun al preluarii de datorie( dar si al cesiunii de contract2liberarea locatorulu initial( prin exceptie de la prevederile in materrie de preluare de datorie si de la cele aferente cesiunii de contract se porduce si fara consimtamantul creditorului decat

si in plus toate garantiile constituite anterior de catre locatar sau de terti in favoarea locatarului pentru executarea obligatiilor sale se mentin in totalitate. b) 0obanditorul unui bun asigurat este tinut sa respecte contractul de asigurare incheiat de catre autorul sau si asigurator avand insa si posibilitatea de a al rezilia c) *ai este si cazul obligatiilor reale care se transmit o data cu bunul si il obliga pe noul proprietar ( obligatiile propter re) d) In general putem retine ca avem de a face cu o transmisiune cu titlu accesoriu a unei datorii si in toate celelalte sitautii in care legiuitorul insusi reglementeaza exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului. #reluarea de datorie se mai poate face si prin cesiune de contract insa acest fapt va fi analizat in capitolul urmator.

Cesiunea de contract
Regle"entare( Codul civil cuprinde o reglementare generala referitoare la cesiunea de contract2 este vorba de art. $<$B2$<&> din sectiunea intitulata Cesiunea contractului. #rin cesiune de contract se intelege o cesiune globala a pozitiei contractuale pe care o parte o are in contract( in maniera independena de cesiunea individuala a continutului contractului2 drepturi si obligatii. Def. Cesiunea de contract reprezinta contractul (contract de cesiune) incheiat intr2o parte (contractant cedent) a unui contract aflat in curs de executare ( contract cedat) si un tert fata de acest contract ( contractant cesionar ) prin care se convine la transmisiunea drepturilor si obligatiilor contractuale asupra si fata de contractantul din contractul initial ( contractant cedat) si care are ca efect atat transmisiunea acestor drepturi si obligatii cat si liberarea contractantului cedent( sub conditia existentei consimtamantului contractanatului cedat la aceasta operatiune. Structura subiectiva Cesiunea de contract reprezinta o conventie bilaterala incheiata intre contractantul cedent si contractantul cesionar. Cesiunea de contract este o conventie bipartida( insa pentru efectivitatea acesteia (adica pentru a produce efecte fata de un anumit tert fata de contractul de cesiune si anume( fata de contractantul cedat) este necesar consimtamantul contractantului cedat. Ti uri de cesiune Rezumand observatiile de mai sus legate de structura subiectiva a cesiunii de contract retiem ca aceasta operatiune se poate realiza) a) Cu titlu principal 0 0 #rintr2o operatiune in trei persoane care partipa la un acord tripartit #rintr2o conventie bilaterala intre contractantul cedent si contractantul cesionar care este facut apoi opozabila tertului2contractant cedat

In sfarsit( poate fi vorba de o cesiune de cotnract a carei efectivitate sa fie asigurata de consimtamantul anticipat al contractantului cedat

b) Cu titlu accesoriu2 prin instrainarea unui bun mobil sau imobil care face obiectul unui anumit contract c) In mod exceptional cesiunea de contract se mai poate realiza si prin exprimarea unei prerogative recunoscuta legal ( cazul dreptului de preemtiune) d) Cesiunea de contract poate sa fe conventionala e) :egala Conditii de validitate si efectivitate Conditiile de fond( conditiile de forma si conditiile de efectivitate ale cesiunii de contract sunt urmatoarele) a) In ce priveste conditiile de fond (generale) cesiunea de contract fiind un contract trebuie sa intruneasca toate conditiile de validitate ale contractelor. ( plus daca e contract special si conditiile respective) b) Conditiile de forma. Cesiunea de contract se incheie valabil prin simplul acord de vointa al partilor( fiind un contract consensual (exceptie( cand se incheie sub forma unui contract special ce implica conditii de forma se respecta acele conditii) c) Conditie de efectivitate2 consimtamantul contractantului cedat. d) Conditie de efectivitate2 prestatiile din cotnractul initial sa nu fie inca integral executate

Efectele cesiunii de contract Caracterul complet al cesiunii de contract ( cesiunea de contract perfecta) presupune o transmisiune totala a drepturilor obligatiilor contractuale ale unei parti si ca aceasta transmisiune totala implica si liberarea contractantului cedent de obligatiile sale. #entru ca acest efect total sa se produca este necesar ( cu exceptiile prevazute de lege) consimtamantul contractantului cedat. In lipsa acestei ultime conditii( cesiunea de contract este incompleta (cesiunea de contract imperfecta) Efectele cesiunii de contract acestuia ana la "o"entul e* ri"arii consi"ta"antului sau li sa e* ri"arii

:egiuitorul nu este adeptul unei patrimonializari totale ale raportului obligational( motiv pentru care apreciaza ca nu este posibila transmisiunea unei datorii fara consimtamantul creditorului acesteia. In cazul cesiunii de contract( exact aceeasi ratiune a determinat legalea efectelor cesiunii de contract de exprimarea consimtamantului contractantului cedat. Intre parti conventia de cesiune a contractului produce efecte dupa regulile principiului fortei obligatorii a contractului. sadar intre parti fectul translativ al raportului obligational se produce si acestea trebuie sa aiba o conduita contractuala corespunzatoare acestei reguli.

.ata de contractanatul cedat conventia de cesiune nu produce niciun efect in lipsa acordului sau. Efectele cesiunii de contract du a e* ri"area consi"ta"antului contractantului cedat Consimtamatnul contractantului cedat ocupa un rol central in operatiunea preluarii de datorie. #entru exact acelasi motive( rolul este similar in cadrul cesiunii de contract. *omentul exprimarii consimtamantului coincide cu momentul realizarii opozabilitatii fata de contractantul cedat a operatiunii cesiunii de contract. Exprimarea consimtamantului trebuie sa imbrace forma care este impusa cesiunii de contract( adica forma ceruta de lege pentru validitatea contractului. .o"entul cesiunii de contract cest moment coincide cu cel in care se produc efectele cesiunii de contract fata de contractantul cedat. In principiu( din momentul exprimarii consimtamantului contractantului cedat( se produc efetele cesiunii de contract. Efectele intre contractantul cedent si contractanatul cesionar ale cesiunii de contract( in conditiile exprimarii consimtamantului contractanatului cedat( sunt identice celor prezentate de!a pentru ipoteza in care nu a survenit consimtamantul contractantului cedat( urmand principiul fortei obligatorii a contractului. Efectele intre contractantul cedat si contractanatul cesionar si intre contractantul cedat si contractantul cedent. In ipoteza in care a fost exprimat consimtamantul la cesiune din partea contractantului cedat( operatiunea va produce efect liberator fata de contractantul cesionar. #rin exceptie( in cazul in care contractantul cedat a declarat ca nu il libereaza pe cedent( contractanatul cedat va avea doi debitori( pe contractanatul cedent si contractanatul cesionar. Efectele cesiunii de contract asu ra altor categorii de terti In ce priveste creditorii cedentului si cesionarului( acestia pot ataca o potentiala cesiune facuta in frauda drepturilor lor prin actiunea pauliana. Creditorii cesionarului se vor putea indrepta si impotriva cedatului pe calea unei actiuni oblice. In ce priveste garantiile pentru executarea obligatiilor cedatului( acestea se mentin in favoarea cesionarului ca urmare a cesiunii. "arantiile constituite pentru executarea obligatiilor cedentului trebuie considerate stinse in cazul in care decatul consimte la liberarea cedentului( cu exceptia cazul in care tertul garant consimte la mentinerea garantiilor sale si cu privire la obligatiile noului debitor. E*ce tii de la regle"entarea co"una a cesiunii de contract. Cesiunea legala de contract Este vorba de cesiunile legale de datorie cu ocazia transmiterii unui bun. 0e exemplu in materia locatiunii sau in cazul dobanditorului unui bun asigurat care este tinut sa respecte contractul de asigurare incheiat de catre autorul sau si asigurator. +otodata( alaturi de cesiunea de contract aferenta transmiterii unui bun( am mai putea identifica o cesiune legala de contract si in ipoteza exercitarii dreptului de preemtiune de catre preemtor.

.i#loace #uridice de transfor"are a obligatiilor

.i#loace rin care se reali!ea!a transfor"area obligatiilor
Regle"entare( Novatia este reglementata in capitolul I'( intitulat novatia( ea reprezentand cel mai evident mod de transformare a obligatiilor. :egiuitorul a optat pentru o prezentare comuna a mi!loacelor de transmisiune si transformare a obligatiilor intr2un titlu comun( fara a distinge intre mi!loacele de transmisiune a obligatiilor si cele de transformare a acestora datorita similitudinilor dintre procesele acestea. Ideea de novatie presupune transformarea raportului obligational prin stingerea unei obligatii vechi si aparitia unei obligatii noi. 0aca in privinta novatiei subiective( aceasta este acoperita in mare parte de mi!loacele de transmisiune( novatia obiectiva isi dovedeste importanta in actuala reglementare !uridica. Def. Novatia este o operatiune !uridica de natura contractuala prin care partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie noua. %tingerea obligatiei vechi si nasterea obligatiei noi au loc concomitent. Distinctii( Novatia nu trebuie sa se confunde cu cesiunea de creanta si nici cu subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei. In cazul novatiei( obligatia veche se transforma intr2o alta obligatie noua( cea veche fiind stinsa( in timp ce ( in cazul cesiunii de creanta si al subrogatiei personale( obligatia existenta ramane aceeasi si se transmite cu toate garantile si accesoriile sale la creditorul subsecvent. In cazul preluarii de datorie( in ambele sale forme( distinctia nu mai este atat de clara( intrucat aceste operatiuni adesea se suprapun. +otusi exista distinctii precum) f) #rin preluarea de datorie opereaza o mai larga transmisiune a pasibului obligational si doar a pasivului datoriei in timp ce prin novatie transformarea poate privi atat pasivul cat si activul.

Ti uri de novatie 0octrina si codul civil a consacrat doua) a) Novatia obiectiva care intervine atunci cand se realizeaza prin schimbarea obiectului sau cauzei obligatiei vechi.%ubiectele raman aceleasi b) Novatia subiectiva este cea care se realizeaza prin schimabrea creditorului sau debitorului obligatiei initiale. Conditiile novatiei

#rin definitie novatia este un contract( asadar pentru a fi valabil( trebuie sa fie indeplinite toate conditiile generale de validitate a oricarui contract. In ce priveste forma novatiei( trebuie sa subliniem ca ea trebuie sa respecte toate conditiile de forma cerute de lege pentru moificarea contractului( adica toate conditiile de forma care au fost impuse pentru incheierea valabila a contractului initial. Conditii speciale) $. %a exista o obligatie veche valabila care urmeaza sa se stinga prin vointa partilor. /bligatia lovita de nulitate absoluta nu poate fi novata in schimb cea lovita de nulitate relativa se poate. &. %a se nasca prin acordul partilor o obligatie noua valabila care o inlocuieste pe cea veche. 0aca obligatia noua nu este valabila cea veche ramane in picioare. tunci cand obligatia noua este lovita de nulitate relativa( novatia se va consolida daca nulitatea a fost acoperita. 0aca nu se consolideaza( persista obligatia veche. <. /bligatia noua care se naste prin novatie trebuie sa aiba un element nou fata de vechea obligatie. Exemple) a) %chimbarea creditorului b) %chimbarea debitorului c) %chimbarea obiectului d) %chimbarea cauzei e) +ransformarea unei obligatii pure si simple intr2o obligatie sub conditie si invers f) %a existe intentia expresa a partilor de a nova. Efectele novatiei( In principal( novatia atrage dupa sine( stingerea obligatiei initiale si nasterea unei noi obligatii. transformare atrage dupa sine importante consecinte !uridice) ceasta

a) %ituatia garantiilor creantei initiale. #rin novatie se stinge obligatia veche impreuna cu toate garantiile sale care( fiind accesorii ale creantei initiale( inceteaza concomitent cu aceasta. In ce priveste garantiile distingem mai multe situatii) b) Ipotecile constituite de debitor pentru executarea obligatiei initiale se sting in ipoteza in care are loc o novatie prin schimbarea debitorului. c) Ipotecile constituite de terti in vederea garantarii obligatiei originare se sting odata cu incheierea contractului de novatie d) Novatia intre un creditor si unul dintre debitorii solidari are ca si consecinta faptul ca ipotecile legate de vechea creanta nu pot fi transferate decat asupra bunurilor codebitorului care contracteaza noua datorie

e) In sfarsit( in legatura cu toate garantiile creantei initiate( trebuie mentionat ca din interpretarea de ansablu a textelor se deduce suficient de clar ca aceste garantii se pastreaza in toate cazurile in care cei care le2au constituit sunt de acord la cererea creditorului ( sa supravietuiasca pentru a garanta noua obligatie f) Raporturile dintre parti. Nasterea unei noi obligatii concomitent si conditionat de stingerea obligatiei initiale. Noua obligatie are mereu caracter contractual.

+itlul II "arantiile executarii obligatiilor

Consideratii rivind garantiile e*ecutarii obligatiilor
#rin garantii ale executarii obligatiilor se intelege totalitatea mi!loacelor !uridice( adica a drepturilor si actiunilor recunoscute direct de lege sau nascute prin acordul de vointa al partilor raportului obligational( prin a caror exercitare se asigura realizarea drepturilor de creanta. Notiunea de garantie include in sfera sa atat *i!loacele !uridice generale de garantare a executarii obligatiilor care sunt recunoscute tuturor creditorilor in temeiul dreptului de ga! general (denumite garantii generale ale obligatiilor) cat si pe cele speciale care revin numai anumitor creditori( peste limitele dreptuli de ga! general (denumite garantii speciale ale obligatiilor) Creditorii care beneficiaza pentru realizarea creantei lor numai de mi!loace !uridice general se numesc creditori obisnuiti sau chirografari. Cei carora le sunt recunoscute sau constituite mi!loace !uridice speciale poarta denumirea de creditori garantati sau cu garantii. Garantii generale ale e*ecutarii obligatiei *i!loacele !uridice generale de garantare a executarii obligatiilor se intemeiaza pe dreptul de ga! general al creditorilor . Garantiile s eciale ale e*ecutarii obligatiilor "arantiile speciale sunt acele mi!loace !uridice care confera creditorului( in vederea realizarii creantei salem( anumite drepturi si prerogative( suplimentare fata de cele conferite de dreptul de ga! general. Este vorba de) A- Garantiile ersonale Constau in anga!amentul pe care o alta persoana ( garantul) decat debitorul si2l asuma fata de creditor( in scopul asigurarii realizarii creantei acestuia si care poate avea un caracter accesoriu ( atunci cand garantul se obliga sa achite chiar obligatia asumata de catre debitor( daca acesta nu o aduce la indeplinire (este cazul fideiusiunii ) sau un caracter autonom( daca el isi asuma o obligatie noua independenta de cea anga!ata de catre debitor (este cazul garantiilor autonome) B- Garantiile reale

%unt drepturi reale asupra bunurilor mobile sau imobile afectate garantarii unei obligatii( conferind titularului lor un drept de urmarire si un drept de preferinta. Ele se pot constitui fara deposedarea constituitorului (ipoteca) sau cu deposedarea lui (ga!ul). 0esi legiuitorul il include in categoria garantiilor reale( dreptul de retentie este o garantie reala imperfecta C- /rivilegiile Reprezinta cauze de preferinta acordate de lege unor creditori in considerarea calitatii creantelor lor. #rivilegiul confera creditorului privilegiat numai dreptul de a fi platit cu prioritate din pretul obtinut in urma vanzarii bunului grevat( fara sa asigure titularului un drept de urmarire a bunului.

Garantiile generale
Ga#ul general al creditorilor
Conceptul de ga! general nu se confunda cu dreptul de ga!( garantie reala speciala mobiliara. 0reptul de ga! este o garantie reala mobiliara care se constituie prin deposedarea debitorului sau a unui tert de bunul grevat( conferind titularulu sau atat un drept de urmarire( cat si un drept de preferinta. "a!ul general desemneaza puterea comuna pe care o au creditorii asupra patrimoniului debitorului. In temeiul ei( creditorii pot urmarii bunurile ce se afla in patrimoniul debitorului pentru realizarea creantelor lor( fara insa a il opri sa le instraineze. 0reptul de ga! general nu confera un drept de urmarire sau un drept de preferinta. Trasaturi caracteristice "a!ul general prezinta urmatoarele caracteristici) a) Este o garantie generala deoarece ( de regula( are ca obiect intregul patrimoniu al debitorului( privit ca o universalitate !uridice. b) Este o garantie comuna. El apartine tuturor creditorilor aceluiasi debitor. c) 0ebitorul nu este deposedat de bunurile sale. 0ebitorul pastreaza posesia si folosinta lor si poate sa le instraineze valabil prin acte !uridice intre vii sau pentru cauza de moarte( cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. d) 0reptul de ga! general nu confera creditorilor dreptul de urmarire si dreptul de preferinta e) "a!ul general este o garantie proportionala. "a!ul general plaseaza creditorii intr2o pozitie de plina egalitate asupra rezultatului urmaririi bunurilor din patrimoniul debitorului. Li"itari ale dre tului de ga# general Creditorii sunt indreptatiti sa urmareasca pentru valorificarea drepturilor lor de creanta toate elementele de activ din patrimoniul debitorului. (exceptie) bunurile care fiind insesizabile nu pot fi urmarite). Insesizabilitatea bunurilor poate fi legala sau conventionala. a) Insensizibilitatea legala. 1unurile insesizabile stabilite prin lege pot fi grupate in doua categorii) $. 1unuri insesizabile in consecinta inalienabilitatii. +oate bunurile care potrivit legii sunt inalienabile sunt si insesizabile. (ex. #roprietatea publica)

&. 1unurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt afectate. (exemple) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale) b) Insesizibilitatea voluntara. 0e aceasta data( insensizibilitatea decurge dintr2o clauza expresa stabilita in actul de dobandire a bunului. #e cale conventionala se poate institui inalienabilitatea bunului sau numai insensizabilitatea lui $) Clauza de inalienabilitate. #entru a fi valabila ea trebuie sa indeplineasca doua conditii)sa fie temporara (pentru maxim -A de ani) si sa fie fondata pe un interes serios si legitim. &) Clauza de insensizibilitate. #entru valabilitate2Caceleasi conditii ca la inalienabilitate. .i#loace #uridice e care legea le acorda creditorilor in virtutea dre tului de ga# general in sco ul asigurarii integrale a creantelor Creditorii chirografari sunt supusi unui dublu risc) acela al diminuarii activului patrimonial al debitorului prin instrainarea unor elemente de activ si acela al cresterii pasivului patrimonial prin anga!area de datorii a debitorului. *i!loace !uriice intemeiate pe dreptul de ga! general) 0 0 0 Cererile de indisponibilizare a bunurilor care formeaza obiectul unui litigiu sau de evitare a diminuarii activului patrimonial al debitorului 0reptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului avand ca obiect bunuri din patrimoniul sau( cum sunt procesele de parta! de exemplu 0reptul creditorilor ale caror creante s2au nasut inainte de deschiderea mostenirii sau care provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii de a fi platiti din bunurile aflate in indiviziune inainte de parta!ul succesoral. ctiunea in simulatie( actiunea oblica( actiunea pauliana si actiunile directe

Actiunea oblica
Def. ctiunea oblica este mi!locul !uridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului atunci cand acesta refuza sau negli!eaza sa le exercite in pre!udiciul creditorului. ctiunea oblica mai este cunoscuta in doctrina si sub numele de actiune indirecta sau subrogatorie. %pre exemplu( daca debitorul a suferit un pre!udiciu cauzat de o alta persoana printr2o fapta ilicita si nu cere repararea lui( creditorul va putea sa actioneze pe cel responsabil in locul victimei pe cale oblica. Do"eniul de a licare ctiunea oblica poate privi numai exercitarea drepturilor patrimoniale ale debitorului. #ot fi exercitate pe cale oblica drepturile debitorului impotriva tertilor insotite de dreptul la actiune si susceptibile de realizare in !ustitie( cum sunt) dreptul la actiunea in revendicarea unui bun proprietatea debitorului; dreptul de a cere plata unei creante apartinand debitorului etc. 0e asemenea( intra in domeniul de aplicare a actiunii oblice si drepturi ale debitorului care sunt susceptibile de o exercitare extra!udiciara

Nu toate actiunile si drepturile patrimoniale pot fi exercitate pe cale oblica. *ai exact) 0 0 0 Creditorii nu au posibilitatea sa se substituie debitorului pentru a incheia acte de administrare a patrimoniului acestuia ( precum inchirierea unui bun) sau acte de dispozitie !uridica. Creditorii nu pot exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana debitorului Creditorii nu pot exercita drepturile patrimoniale precum dreptul de uz( dreptul de abitatie etc.

Conditiile actiunii oblice Exercitarea cu succes a actiunii oblice depinde de intrunirea urmatoarelor conditii) $) Creanta creditorului trebuie sa fie certa si exigibila. Creanta este certa atunci cand are o existenta sigura si necontestata.ea este exigibila in cazul in care creditorul poate sa ceara plata ei de la debitor. &) 0ebitorul sa fie inactiv( adica sa negli!eze sau sa refuze exercitiul dreptului sau <) Creditorul sa faca dovada unui interes serios si legitim .o"entul in care trebuie inde linite conditiile actiunii oblice %e ipune o distinctie( dupa cum exercitarea de catre creditor a drepturilor debitorului se realizeaza pe cale !udiciara sau pe cale extra!udiciara. In primul caz( conditiile actiunii oblice trebuie indeplinite la momentul pronuntarii hotararii !udecatoresti. In cel de2al doilea caz( ele trebuie intrunite la data exercitarii drepturilor debitorului ( de regula( la data formularii cererii de catre creditor. Efectele actiunii oblice $fectele fata de tertul parat actionat in judecata.Creditorul pe cale oblica( exercita in locul debitorului drepturile pe care el le are impotriva tertului. +ertul actionat in !udecata va putea opune toate exceptiile si mi!loacele de aparare pe care le2ar fi putut invoca si impotriva debitorului. Exercitarea actiunii oblice nu indisponibilizeaza drepturile patrimoniale ale debitorului. $fecte fata de debitorul pasiv. 0aca debitorul a fost introdus in proces( el fiind prte fara indoiala ca efectele hotararii se vor infrange si asupra lui. In cazul in care nu a fost introdus in cauza( efectele hotararii nu se produc si fata de debitor( el fiind un simplu tert. $fectele fata de creditorii debitorului. 0aca actiunea oblica este exercitata cu succes ( se va evita micsorarea patrimoniului debitorului. %ituatia creata profita tuturor creditorilor in temeiul dreptului lor de ga!.

Actiunea auliana ,revocatorieDef. ctiunea pauliana este acea actiune prin care creditorul solicita sa fie declarate inopozabile fata de el actele !uridice incheiate de catre debitor in frauda intereselor sale( cum sunt acele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate. ctiunea pauliana se deosebeste esential de actiunea oblica. ctiunea oblica se exercita in numele debitorului in timp ce actiunea pauliana este exercitata de catre creditor in numele sau propriu. In timp ce actiunea oblica

sanctioneaza inactiunea (pasivitatea) debitorului( actiunea pauliana se declanseaza ca urmare a actiunilor frauduloase ale acestuia.

Do"eniul de a licare ctiunea pauliana presupune cu necesitate existenta fraudei. 0omeniul de aplicare a actiunii pauliene se circumscrie doar sferei actelor !uridice ( aproape toate actele !uridice)( cu excluderea faptelor !uridice propriuzise. .nele acte necesita o atentie speciala in ceea ce priveste domeniul de aplicarii a act. #auliene) 0 plata facuta in temeiul unui contract cu titlu oneros. 0e regula ea poate face obiectul actiunii pauliene. Exceptie este insa cazul platii facute de catre debitor unuia dintre creditorii sai( chiar daca debitorul este insolvabil( nu poate fi atacata pe cale pauliana. Contractul prin care debitorul isi asuma noi datorii. In principiu( aceste acte se sustrag domeniului de aplicare a actiunii pauliene. ctiunea pauliana este totusi admisibila atunci cand scopul anga!arii de noi datorii este de a diminua ga!ul general al celorlalti creditori prin aducerea lor in situatia de a nu isi mai putea realiaza propriile creante

E*ce tii Nu pot fi revocate pe cale pauliana urmatoarele acte) 0 0 0 ctele care privesc drepturile nepatrimoniale ale debitorului ctele !uridice referitoare la drepturile patrimoniale exclusive ale debitorului ctele !uridice privitoare la drepturile si bunurile insesizabile ale debitorului

Conditiile actiunii auliene Reusita actiunii pauliene depinde de indeplinirea urmatoarelor conditii) /( Creanta creditorului trebuie sa fie certa) lic&ida si e igibila si de regula anterioara actului atacat a) Creanta trebuie sa fie certa( lichida si exigibila. 0reptul de creanta trebuie sa fie cert la momentul introducerii actiunii. Exigiblitatea si lichiditatea creantei trebuie indeplinite la momentul pronuntarii hotararii !udecatoresti si nu la data introducerii actiunii. b) Creanta creditorului trebuie sa fie de regula anterioara incheierii de catre debitor a actului a carui inopozabilitate se solicita c) dmisibilitatea actiunii pauliene nu depinde de existenta unui titlu executoriu a creditorului.

0( %ctul inc&eiat de debitor cu tertul trebuie sa fi cauzat un prejudiciu creditorului reclamant

0e regula pre!udiciul creditorului consta in faptul ca debitorul si2a provocat sau si2a marit o stare de insolvabilitate existenta prin incheierea actului atacat. #entru a cauza un pre!udiciu creditorului( constand in crearea sau accentuarea unei stari de insolvabilitate( actul atacat trebuie mai intai sa provoace o insaracire debitorului. ctele prin care debitorul refuza sa se imbogateasca nu sunt acte de insaracire si deci nu pot fi atacate pe cale pauliana. In schimb( renuntarea debitorului la o mostenire solvabila este considerata un act de insaracire. 1( .rauda debitorului Frauda desemneaza simpla cunoastere de catre debitor a faptului ca prin perfectarea actului contestat pe cale pauliana ii cauzeaza creditorului un pre!udiciu. #roba fraudei cade in sarcina creditorului. 2( Complicitatea tertului la frauda debitorului. Exista complicitatea tertului atunci cand el a cunoscut ca prin actul atacat se cauzeaz un pre!udiciu creditorului. Complicitatea tertuli nu este ceruta decat atunci cand actiunea pauliana este indreptata impotriva unui contract oneros sau o plata efectuata in temeiul unui atare act !uridic. Efectele actiunii auliene -aporturile dintre creditor si tertul care a inc&eiat actul fraudulor cu debitorul. #rin admiterea actunii pauliene actul atacat este declarat inopozabil fata de creditorul care a avut initiativa declansarii demersului !udiciar. stfel( daca prin actul atacat a fost instraiant un bun( creditorul reclamant si eventual( cel care a intervenit in proces( il vor putea urmari silit ca si cand acesta nu ar fi iesit din patrimoniul debitorului( instrainarea nefiindu2i opozabila. Este de precizat ca tertul dobanditor va putea pastra bunul ( daca va plati creditorului o suma de bani egala cu pre!udiciul suferit de acesta prin incheierea actului atacat. -aporturile dintre partile actului fraudulos. ctul atacat isi mentine valabilitatea si continua sa produca efecte intre partile care au participat la incheierea lui. +ertul dobanditor cu titlu oneros care a fos invins de catre creditor sau care pastrand bunul la despagubit pe acesta are un drept de regres impotriva debitorului. -aporturile dintre creditorul reclamant si ceilalti creditori ai debitorului. ctiunea pauliana are un efect relativ( numai cu privire la creditorul care a declansat2o si( daca este cazul( fata de creditorii care au intervenit in procesul declansat de catre reclamant. -aporturile dintre creditorul urmaritor si creditorii proprii ai tertului. Este posibil ca creditorul urmaritor sa intre in conflict cu creditorii proprii ai tertului dobanditor( in masura in care si ei doresc sa isi realizeze creantele asupra valorilor intrate in patrimoniul acestuia prin actul fraudulos. tunci cand creditorul urmareste in natura bunul instrainat prin actul fraudulos el nu va intra in conflict cu creditorii chirografari. Cand urmareste un drept de creanta ce consta in sume de bani( creditorul va intra in conflict cu creditorii chirografari care au un drept de creanta impotriva tertului dobanditor. Cand asupra bunului instrainat tertul a constituit garantii reale in favoarea unor creditori ai sai( acestia au statutul !uridic de subdobanditorului cu titlu oneros in raporturile cu creditorul urmaritor. #rin urmare( daca creditorul nu doedeste complicitatea lor la frauda pauliana( lui ii vor fi opozabile garantiile reale constituite. /rescri tia actiunii auliene este de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca pre!udiciul ce rezulta din actul atacat ( daca prin lege nu se prevede altfel.

Natura #uridica a actiunii auliene este cea de actiune in inopozabilitatea actului fraudulor si are configuratia unei actiuni persoanle si nu reale. ctiunea pauliana este una persoanal( intrucat ea este un atribut al ga!ului general( care nu asigura creditorului niciun drept real asupra bunurilor debitorului cu privite in individualitatea lor.