MINISTERUL INTERNELOR I REFORMEI ADMINISTRATIVE ACADEMIA DE POLIIE ALEXANDRU IOAN CUZA

ASCULTAREA NVINUITULUI SAU INCULPATULUI

Disciplina: CRIMINALISTIC

Con !c"#o$ #iini%ic: L&c#o$ !ni'( $ (

A!#o$:

)UCURETI

PLANUL LUCRARII
Introducere...........................................................................................................................4 Capitolul I. ..........................................................................................................................6 Notiuni generale privind tactica ascultarii invinuitului (inculpatului)...................................6 Sectiunea I. ..................................................................................................................6 Precizari de ordin terminologic.....................................................................................6 1. Invinuitul si inculpatul in cadrul procesului penal...........................................6 2. scultarea (Notiunea si importanta ascultarii invinuitului! inculpatului)........." #.$actica ascultarii............................................................................................1% 4. &e'lectii asupra interogatoriului (udiciar) anc*etei) ascultarii sau audierii....1# Sectiunea II.................................................................................................................1+ ,eclaratiile invinuitului (inculpatului).........................................................................1+ 1. Importanta si rolul declaratiilor invinuitului (inculpatului) in procesul penal 16 2. -aloarea pro.anta a declaratiilor invinuitului (inculpatului).........................2% #. Consideratii in doctrina privind valoarea pro.anta a declaratiilor invinuitului (inculpatului).......................................................................................................2# 4. Procedura de o.tinere a declaratiilor invinuitului (inculpatului)...................24 Capitolul II.........................................................................................................................26 specte de natura psi*ologica privind invinuitul! inculpatul si anc*etatorul......................26 Sectiunea I..................................................................................................................26 /lemente care contureaza psi*ologia invinuitului!inculpatului...................................26 1.Cunoasterea personalitatii invinuitului (inculpatului).....................................26 2. Personalitatea invinuitului!inculpatului a'lat la prima in'ractiune si personalitatea in'ractorului recidivist .................................................................#4 #. Comportamentul invinuitului (inculpatului) inainte) in timpul si dupa savarsirea in'ractiunii..........................................................................................#" 4. titudinea invinuitului (inculpatului) in raport cu invinuirea ce i se aduce. . 42 2. titudinea de negare a 'aptelor (nerecunoasterea 'aptelor)...........................40 Sectiunea II.................................................................................................................6# Personalitatea anc*etatorului......................................................................................6# 1. Calitatile moral a'ective ale anc*etatorului...................................................64 2. Calitatile psi*o1intelectuale ale anc*etatorului..............................................6+ #. titudinea pe care anc*etatorul tre.uie sa o adopte in prezenta invinuitului (inculpatului). Conduita pro'esionala..................................................................62 4. /3emple in doctrina privind unele metode de conduita si tipuri de anc*etatori ............................................................................................................................"2 Capitolul III........................................................................................................................"4 SC45$ &/ P&6P&I417IS IN-IN4I$454I (INC45P $454I)....................."4 Sectiunea I.................................................................................................................."+ Pregatirea in vederea ascultarii..................................................................................."+ 1. Studierea materialelor e3istente in dosarul cauzei........................................"+ 2. 6rganizarea modului de des'asurare a ascultarii..........................................."6 Sectiunea a1II1a...........................................................................................................2+ ,es'asurarea ascultarii invinuitului (inculpatului) 1 cele trei etape............................2+

1. -eri'icarea identitatii invinuitului (inculpatului). Crearea contactului psi*ologic intre anc*etator si anc*etat................................................................2+ 2. 8aza relatarii li.ere.......................................................................................2" #. 8aza adresarii de intre.ari.............................................................................20 Sectiunea a1III1a.........................................................................................................02 Procedee tactice 'olosite in cadrul ascultarii invinuitului (inculpatului)......................02 1. scultarea repetata.......................................................................................02 2. scultarea incrucisata...................................................................................0# #. scultarea sistematica...................................................................................0# 4. scultarea progresiva...................................................................................04 +. scultarea 'rontala........................................................................................04 6. lte procedee tactice.....................................................................................0+ Sectiunea a1I-1a.........................................................................................................0" Particularitatile ascultarii invinuitului sau inculpatului minor.....................................0" Sectiunea a1-1a........................................................................................................1%% Consemnarea declaratiilor invinuitului (inculpatului)...............................................1%% 1. Consemnarea primelor declaratii................................................................1%% 2. Consemnarea declaratiilor ulterioare..........................................................1%1 #. 9i(loacele te*nice de 'i3are a declaratiilor invinuitului (inculpatului)........1%1 4. -eri'icarea declaratiilor invinuitului (inculpatului).....................................1%2 Sectiunea a -I1a.......................................................................................................1%# ,epistarea comportamentului simulat.......................................................................1%# 1 Notiuni introductive.....................................................................................1%# 2. 9i(loace le*nice de detectare a comportamentului simulat.........................1%+ #. Pregatirea) des'asurarea si valoarea pro.anta a testarii poligra'.................1%6 Capitolul I-......................................................................................................................1%2 Particularitati privind tactica ascultarii invinuitului (inculpatului) in cazul unor in'ractiuni distincte............................................................................................................................1%2 1. Particularitatile ascultarii invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunii de omor..................................................................................................................1%2 2.Particularitatile ascultarii invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunii de pruncucidere.....................................................................................................11% #.Particularitatile inivnuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa) savarsite ca urmare a accidentelor de circulatie...........................................................................................................111 4. scultarea invinuitilor (inculpatilor) in cazul in'ractiunilor privitoare la viata se3uala..............................................................................................................112 +.Particularitatile ascultarii invinuitilor (inculpatilor) in cazul in'ractiunilor de 'urt si tal*arie....................................................................................................114 6.Particularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunii de delapidare.....................................................................................................116 1%.Particularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunii privind regimul produselor si su.stantelor stupe'iante....................121 11.Particularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in cazuri de 'alsi'icare de monede........................................................................................122

In#$o !c&$&

Potrivit art.1" alin.1 din Codul penal al &omaniei) in'ractiunea este 'apta care prezinta pericol social) savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. ,e asemenea) in alineatul 2 al aceluiasi articol se prevede 'aptul ca: ;in'ractiunea este singurul temei al raspunderii penale;. ,orim prin aceasta de'initie) sa scoatem in evidenta importanta tuturor activitatilor des'asurate de organele de urmarire penala si de organele (udecatoresti. st'el) savarsirea unei in'ractiuni duce la nasterea unei activitati comple3e de pro.atiune des'asurate de organele (udiciare in vederea a'larii tuturor impre(urarilor re'eritoare la 'apta si 'aptuitor. ceasta activitate de pro.atiune include descoperirea) ridicarea) 'i3area) analiza si sinteza unor elemente care dezvaluie date importante cu privire la savarsirea in'ractiunii si la autorul acesteia) toate acestea cuprinse in activitati ca cercetarea la 'ata locului) perc*ezitie) ridicarea de o.iecte si inscrisuri si in supunerea acestor elemente unor e3aminari de specialitate cum sunt e3pertizele) constatarile te*nico1stiinti'ice. ceste elemente sunt de natura materiala) cunoscute in criminalistica su. denumirea de urme ce se trans'orma apoi in mi(loace materiale de pro.a. $otusi) acestea nu o'era toate in'ormatiile necesare a'larii adevarului deoarece in'ractiunea nu presupune doar urme de ordin material ci si de ordin imaterial. 8acem re'erire la acele trans'ormari in plan psi*ic ce se petrec in constiinta celor care intr1o calitate sau alta au participat la savarsirea in'ractiunii. ,e aceea) un mi(loc material de pro.a important si care intregeste intreaga activitate de strangere a pro.elor si de a'lare a adevarului il constituie declaratiile invinuitului (inculpatului). ceste declaratii) care sunt rezultatul activitatii de ascultare) reprezinta transpunerea in imagini ver.ale a intregului ta.lou al in'ractiunii asa cum a 'ost el pastrat in memorie de participantul la in'ractiune. ceasta activitate presupune contactul direct dintre organul (udiciar si participant) deci c*emarea acestuia in 'ata organului (udiciar.

Prin ascultarea invinuitului (inculpatului) se doreste o.tinerea declaratiilor complete si con'orme adevarului privind toate impre(urarile in care a 'ost savarsita in'ractiunea. Impreuna cu celelalte activitati de pro.atiune < cercetare la 'ata locului) perc*ezitie) e3pertize) etc. < se intregeste ta.loul in'ractional. scultarea invinuitului (inculpatului) este o activitate comple3a si deose.it de importanta pentru a'larea adevarului) cerand celui care o des'asoara cunostinte de psi*ologie si in special de psi*ologie (udiciara) de criminologie precum si din alte domenii.

Capi#ol!l I( No#i!ni *&n&$al& p$i'in #ac#ica asc!l#a$ii in'in!i#!l!i +inc!lpa#!l!i,

Sectiunea I. Precizari de ordin terminologic 1. Invinuitul si inculpatul in cadrul procesului penal devenit o.isnuinta con'uzia dintre invinuit si inculpat desi din litera si spiritul legii nu rezulta identitatea celor doua notiuni. /ste de o.servat ca in continutul legii1 apare si notiunea de 'aptuitor (convertit in 'aptas)) de'inita ca persoana care a savarsit o 'apta prevazuta de legea penala (consumata sau tentativa)) indi'erent daca raspunde sau nu penal. 8ara a avea calitatea de parte in procesul penal) legea procesuala penala 'ace re'eriri directe la 'aptuitor in o.iectul urmaririi penale si continutul plangerii) a.ilitand organele de constatare) altele decat cele de urmarire penala sa1l retina) perc*ezitioneze si interog*eze daca situatia de 'apt impune e'ectuarea actelor enuntate. Invinuitul este persoana 'ata de care se e'ectueaza urmarirea penala) 'ara a 'i pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. ,esi suspiciunea de vinovatie este mai pronuntata) invinuitul inca nu a devenit parte in procesul penal) datorita insu'icientei lamuririi tuturor impre(urarilor cu privire la 'apta si persoana sa. Pozitia sa) evident superioara celei a 'aptuitorului) de su.iect procesual ii con'era anumite drepturi (sa dea declaratii) sa conteste pro.ele administrate) sa 'ie asistat de aparator) si o.ligatii (lipsirea de li.ertate 1 pe termen scurt) o.ligatia de a nu parasi localitatea) unele masuri de siguranta sau asiguratorii). Inculpatul are o pozitie .ine de'inita) aceea de parte in proces ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa. Calitatea de parte in procesul penal determina o serie consistenta de drepturi) ast'el: = participa la anumite acte de urmarire penala si la sedintele de (udecata> = propune administrarea de pro.e) 'ormuleaza cereri) ridica e3ceptii si pune concluzii>

= 'ace plangeri impotriva actelor de urmarire penala) 'oloseste caile de atac impotriva *otararilor (udecatoresti. ,reptul la aparare este mai amplu si mai riguros conturat. st'el) cand procurorul pune in miscare actiunea penala il c*eama pe inculpat) ii comunica 'apta pentru care este invinuit) in prezenta aparatorului) drepturile si o.ligatiile pe care le are. ,e asemenea) i se prezinta actele de urmarire penala la terminarea acesteia) iar in sedinta de (udecata i se da ultimul cuvant. Si o.ligatiile inculpatului sunt nuantate) intre acestea legea a prevazut: 1 prezentarea personala in 'ata organelor (udiciare ori de cate ori este c*emat> 1 sa suporte masurile procesuale de constrangere impotriva sa> 1 sa respecte ordinea si solemnitatea sedintei de (udecata. 6data cu stingerea actiunii penale se sc*im.a si calitatea de inculpat. C*iar daca pozitia procesuala este de'inita 1 impusa de evolutia pro.atiunii1) atat 'aptuitorul) invinuitul sau inculpatul .ene'iciaza de prezumtia de nevinovatie.

2. Ascultarea (Notiunea si importanta ascultarii invinuitului/ inculpatului) 4na dintre activitatile careia organul de urmarire penala ii consacra o mare parte din timp si cel mai mare volum de munca) ascultarea invinuitului (inculpatului) poate 'i de'inita drept activitatea procesuala si de tactica criminalistica, efectuata de catre organul de urmarire penala, in scopul obtinerii unor date cu valoare probatorie, necesare pentru aflarea adevarului in cauza care face obiectul cercetarii penale.1 sadar) ascultarea invinuitului (inculpatului) este un act procedural dar si de tactica criminalistica) care o'era organului de urmarire penala si instantei de (udecata cele mai multe in'ormatii cu privire la in'ractiunea savarsita si la personalitatea 'aptuitorului. &eglementata in codul procesual penal al &omaniei) activitatea de ascultare a invinuitului (inculpatului) poate 'i des'asurata ori de cate ori interesul urmaririi sau al (udecatii o cere) precum si in cazurile e3pres prevazute de lege) iar in raport cu 'azele de des'asurare a procesului penal) in prima 'aza invinuitul este ascultat la inceputul urmaririi penale2) iar ascultarea inculpatului are loc in tot cursul procesului penal) atat in 'aza de

1 2

C1tin. ionitoaie) -. ?erc*esan@) A$ratat de tactica criminalistica;) /ditura ACarpati;) Craiova) 1002) pag. 40 Codul procesual penal al &omaniei) art. 2++

urmarire penala cat si in 'aza de (udecata ori de cate ori este necesar #.

st'el) inculpatul este

ascultat cu ocazia luarii masurii arestarii4) in cazul continuarii cercetarii dupa punerea in miscare a actiunii penale+ si cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala. scultarea invinuitului (inculpatului) e'ectuata ca act procedural cu valoare pro.atorie nu tre.uie con'undata cu ascultarea acestor su.iecti procesuali cu prile(ul indeplinirii unor acte procedurale6 ce au caracterul de concluzii orale". ,atorita in'ormatiilor pe care organul (udiciar le o.tine din ascultarea invinuitului (inculpatului)) de regula) procesul penal nu se poate des'asura in lipsa acestei activitati) concluzie ce reiese din o.ligatia organului (udiciar de a se deplasa si a asculta pe invinuit (inculpat) la locul unde se a'la daca acesta nu poate sa se prezinte pentru a 'i ascultat) si totusi e3ista situatii) ce1i drept rare) in care procesul penal incepe si continua 'ara ascultarea invinuitului (inculpatului). ,ispozitiile legale2 prevad ca organul de cercetare penala) va continua urmarirea si 'ara a1l asculta pe inculpat) cand acesta este disparut) se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara precum si in 'aza de (udecata) inculpatul nu este ascultat in cazul in care nu se prezinta) desi a 'ost legal citat. scultarea invinuitului (inculpatului) este deose.it de importanta) ocupand un loc special in randul celorlalte activitati legate de strangerea pro.elor datorita) pe de o parte in'ormatiilor pe care le o'era) iar pe de alta parte aceasta activitate constituie prima mani'estare a dreptului de aparare al invinuitului (inculpatului). &e'eritor la in'ormatiile pe care le o'era) desi invinuitul (inculpatul) in numeroase cazuri nu are interes sa arate complet adevarul) declaratiile lui cuprind numeroase aspecte ale in'ractiunii cercetate si impre(urarilor legate de comiterea ei < participanti) metode de savarsire si de acoperire a 'aptei) .unuri sau valori sustrase < invinuitul (inculpatul) 'iind participantul la procesul penal care cunoaste cel mai .ine impre(urarile si modalitatile prin care s1a savarsit in'ractiunea si poate o'eri in'ormatii pe care nimeni altcineva nu le cunoaste) contri.uind ast'el la solutionarea cauzei. ,e asemenea) aceasta activitate 'iind prima mani'estare a dreptului de aparare ii con'era acestuia largi posi.ilitati de prezentare a 'aptelor si impre(urarilor ce vin in 'avoarea sa) putand solicita in acest sens considera necesare.
# 4

administrarea pro.elor) datelor pe care le

st'el) prin ascultarea invinuitului (inculpatului) se pot descoperi

idem art. #2# < #2+ i.idem art. 2#6 + i.idem art. 2#" 6 i.idem art. +2 alin. 2) art. +0 alin. 2) art. 1+0 alin. 4) art. 20% alin. #) art. ##4) art.#4%) art. #41) art.#"" " -. ,ongoroz s.a.) A/3plicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman;) /ditura cademiei &omane) ?ucuresti 10"6) pag. 124 2 Codul procesual penal al &omaniei) art. 2#" alin. 4

mi(loace de pro.a ce pot servi la dovedirea activitatii in'ractionale a invinuitului (inculpatului) indi'erent daca ulterior) revine sau nu asupra declaratiilor initiale. Prin urmare) in'ormatiile 'urnizate de invinuit (inculpat) in cadrul ascultarii contri.uie la strangerea materialului pro.ator ce va servi atat la acuzarea cat si la apararea sa. In sensul acesta) prin ascultare invinuitul (inculpatul) nu este o.ligat sa pledeze vinovatia sau nevinovatia sa) ci atunci cand e3ista pro.ele de vinovatie invinuitul (inculpatul) are dreptul sa pledeze lipsa lor de temeinicie) sarcina pledarii vinovatiei invinuitului (inculpatului) revenind organului de urmarire penala) iar pana la sta.ilirea vinovatiei operand principiul prezumtiei de nevinovatie0. Potrivit principiului nostru pro.ator) ascultarea invinuitului (inculpatului) c*iar si in cazul recunoasterii 'aptei savarsite) 'acuta in cadrul procesului penal) poate servi la a'larea adevarului numai in masura in care este coro.orata cu 'apte si impre(urari ce rezulta din ansam.lul pro.elor e3istente in cauza. ,e aceea) c*iar si atunci cand recunoasterea este sincera si completa) nu poate determina singura tragerea la raspundere penala a invinuitului (inculpatului) daca nu este coro.orata cu celelalte mi(loace de pro.a administrate) deoarece la .aza recunoasterii ar putea sta cu totul alte mo.iluri decat adevarul) ce vor 'i insa studiate intr1un capitol urmator. In concluzie) ascultarea invinuitului (inculpatului) este o activitate de o importanta ma(ora in cadrul activitatilor procesuale pro.atorii datorita in'ormatiilor care se pot o.tine atat cu privire la impre(urarile si modalitatile in care a 'ost savarsita 'apta dar si cu privire la personalitatea 'aptuitorului) in'ormatii care a(uta in primul rand la solutionarea cauzei iar in al doilea rand la intelegerea mo.ilurilor ce l1au determinat pe invinuit (inculpat) sa savarseasca acea 'apta antisociala si periculoasa prevazuta de legea penala) a(utandu1l in acest 'el pe organul (udiciar sa incadreze corect 'apta penala. sadar) scopul ascultarii invinuitului (inculpatului) il constituie o.tinerea unor declaratii con'orme adevarului asupra in'ractiunii savarsite) scop ce nu poate 'i atins 'ara cunoasterea apro'undata de catre organul de urmarire penala atat a regulilor de drept dar si a unor serioase reguli tactice reglementate atat in Codul procesual penal cat si in di'erite alte acte normative.

C1tin.

ionitoaie) -. ?erc*esan...) op.cit.) pag. 40

3.Tactica ascultarii scultarea invinuitului (inculpatului) cere cunostinte temeinice de metode tactice) pentru a sti 'iecarui invinuit (inculpat) cand si cum i se poate adresa o anumita intre.are. ,e asemenea) intre.arile tre.uie 'ormulate ast'el incat sa lamureasca aceeasi pro.lema) ele sa 'ie ast'el plani'icate incat raspunsurile eventuale la o intre.are sa 'ie presupuse la intre.area urmatoare1%. $actica ascultarii invinuitului (inculpatului) in procesul penal poate 'i de'inita drept acea parte a tacticii care in scopul obtinerii unor declaratii complete si fidele, elaboreaza, cu respectarea normelor procesual penale, un ansamblu de procedee referitoare la organizarea ascultarii, la elaborarea planului pe baza caruia se va desfasura ascultarea, la modul propriu-zis de efectuare a acestei activitati, modul de fixare a declaratiilor invinuitului (inculpatului), la verificarea si aprecierea acestora 11. &egulile tactice cu respectarea carora este e'ectuata ascultarea invinuitului (inculpatului) sunt reglementate in norme procesual penale12. m remarcat in sectiunea trecuta importanta ascultarii invinuitului (inculpatului). Si pentru ca aceasta activitate sa1si atinga scopul) adica o.tinerea unor declaratii sincere) complete si 'idele) dat 'iind ca tendinta 'ireasca a invinuitului (inculpatului) este aceea de a se sustrage de la raspunderea penala care il ameninta) 'olosind in acest sens cele mai a.ile mi(loace pentru inducerea in eroare a organului (udiciar) este necesara ela.orarea unor procedee tactice de ascultare a invinuitului (inculpatului) in procesul penal. /la.orarea procedeelor tactice nu poate depasi cadrul legal. In acelasi timp se va tine seama de diversele atitudini pe care invinuitul (inculpatul) le poate adopta in 'ata anc*etatorului. sadar) activitatea de ascultare aduce in pozitii opuse pe participantii la aceasta activitate: organul (udiciar) purtator al autoritatii de stat care va 'olosi numai mi(loace legale neputand periclita prestigiul si demnitatea speci'ice acestei 'unctii si invinuitul (inculpatul) care este interesat sa ascunda adevarul) 'iind 'aptuitorul in'ractiunii si utilizand in acest sens mi(loace nepermise. st'el) daca invinuitul (inculpatul) se poate 'olosi de orice mi(loace indi'erent de natura lor) la randul sau organul (udiciar dispune de o arma deose.it de e'icienta in vederea o.tinerii unor declaratii e3acte) respectiv utilizarea unor procedee adecvate care sunt puse la indemana organului (udiciar) de acea parte a
Suciu Camil ACriminalistica; /d. ,idactica si Pedagogica) ?ucuresti 10"2) pag. 2 Ciopraga urel ACriminalistica. /lemente de tactica; 4niv. A .I. Cuza;) Iasi 1026) pag. 1#" 12 Codul procesual penal al &omaniei art. 601"4
1% 11

criminalisticii denumita tactica ascultarii persoanelor.

ceste procedee tactice sunt create

pentru contracararea minciunii si per'idiei 'olosite de invinuitul (inculpatul) de rea1credinta. Natura procedeelor tactice) modul de aplicare a acestora di'era insa dupa cum invinuitul (inculpatul) este de .una1credinta sau de rea1credinta. st'el) 'ata de invinuitul (inculpatul) de rea1credinta procedeul tactic tre.uie sa1l determine pe acesta sa renunte la tendinta de minciuna) de negare a 'aptelor si sa1l determine sa recunoasca adevarul. In acest sens) acest procedeu tre.uie sa ai.a insusirea de a surprinde) de a descumpani) de a in'range rezistenta opusa) distrugand linia de'ensiva adoptata pana atunci de invinuit (inculpat). st'el de procedee tactice constau de regula) in 'olosirea de catre organul (udiciar a unor stratageme) care plasate in cel mai 'avora.il moment psi*ologic) adaptate personalitatii invinuitului (inculpatului) au scopul de a1l indruma spre o anumita comportare) adica renuntarea la atitudinea de rea1credinta si recunoasterea 'aptelor savarsite de catre invinuit (inculpat) pe care nu le1ar 'i recunoscut daca organul (udiciar nu utiliza ast'el de procedee. In cazul in care invinuitul (inculpatul) se caracterizeaza prin inteligenta) a.ilitate) simt de o.servatie) va putea intelege intentia organului (udiciar si se va stradui sa pastreze tacerea asupra acelor impre(urari a caror dezvaluire l1ar pune in pericol. ,ar) daca procedeul tactic este utilizat cu pricepere) plasat in cel mai 'avora.il moment psi*ologic) invinuitul (inculpatul) ar putea sa nu sesizeze 'inalitatea urmarita si in consecinta ar putea dezvalui 'apte asupra carora pana in acel moment a pastrat tacerea) aceasta nu inseamna ca a 'ost indus in eroare1# Cum am mai aratat) organul (udiciar este ingradit in 'olosirea procedeelor tactice. st'el) el nu poate aplica orice mi(loace deoarece ar contraveni dispozitiilor legale si ii este interzisa 'olosirea unor manevre de natura a1i stir.i autoritatea cu care il investeste 'unctia e3ercitata) precum si a acelor procedee care ar induce in eroare pe invinuit (inculpat) sau la recunoasteri 'ortate. Procedeele tactice sunt ela.orate nu numai cu privire la ascultarea invinuitului (inculpatului) de rea1credinta ci si in cazul invinuitului (inculpatului) de .una1credinta) deoarece acestia din urma comit) mai presus de vointa lor) erori) ine3actitati ce tre.uie insa reparate. ,e aceea) utilizand procedee tactice care tre.uie sa constituie) mai intai un a(utor e'icace pentru a 'acilita o.tinerea unor declaratii complete si 'idele. ,e regula) scopul
1#

.Ciopraga) op.cit.) pag. 1#"11#2

utilizarii unor ast'el de procedee este reamintirea unor impre(urari temporar uitate) sau veri'icarea e3actitatii celor declarate) mai ales cand aratarile acestora au in vedere insusirile su.iective de apreciere a raporturilor spatiale) la localizarea si determinarea duratei in timp a unor 'enomene14. Procedeele tactice 'olosite in ascultarea invinuitului (inculpatului) in procesul penal nu sunt constructii arti'iciale) *i.ride) ci dimpotriva) reprezinta rezultatul generalizarii stiinti'ice a e3perientei pozitive acumulate de organul (udiciar de1a lungul timpului) de practica cercetarii in'ractiunilor. Procedeelor tactice le este speci'ic un anumit caracter de generalitate) implicand anumite elemente tipice) comune. /'icacitatea lor a 'ost constant veri'icata in activitatea practica a organului (udiciar. Procedeele tactice se di'erentiaza dupa cum sunt aplicate unuia sau altuia dintre invinuiti (inculpati). (inculpat)1+. /ste un domeniu in care nu pot e3ista procedee supuse unor legitati) criterii generale) datorita unor numeroase 'ormule de mani'estare a personalitatii umane. Numai in cazul particular personalitatea celui a'lat in 'ata organului (udiciar poate 'urniza in'ormatii utile) indrumari cu privire la tactica ce urmeaza a 'i aplicata. ,e aceea) aceste procedee nu au decat caracterul unei lamuriri a unor modele) recomandari) care lasa un nelimitat camp de actiune imaginatiei) perspicacitatii) ingeniozitatii) 'anteziei organului (udiciar16. S1a constatat in practica (udiciara ca procedeele tactice de ascultare au) in mod necesar) un caracter individual) ele di'erentiindu1se unele de altele in 'unctie de mai multe criterii intre care un rol important il are personalitatea invinuitului (inculpatului) si ansam.lul datelor in care se inscrie cauza tre.uie aplicate nuantat) diversi'icat) tre.uie adaptate personalitatii invinuitului (inculpatului) si tuturor circumstantelor cauzei. Prin urmare) regulile tactice dupa care se des'asoara ascultarea invinuitului (inculpatului) au 'ost ela.orate pe .aza unei indelungate cercetari) iar aplicarea lor nu poate depasi prevederile normelor in vigoare) utilizandu1se numai in limitele acestora1" st'el) un anumit procedeu tactic poate 'i e'icient in cazul unui invinuit (inculpat) si ine'icient in cazul altui invinuit

idem) pag. 1#2 . Ciopraga) op cit) pag. 1#0 16 i.idem) pag. 14% 1" Suciu C. op.cit.) pag. +"6
14 1+

4. Reflectii asupra intero atoriului !udiciar" anc#etei" ascultarii sau audierii1$ sa cum am o.servat ascultarea reprezinta actul procedural prin care anumite persoane) intre acestea a'landu1se si invinuitul sau inculpatul) care detin date sau in'ormatii cu privire la in'ractiune sau 'aptuitorii acesteia sunt o.ligate sa le aduca la cunostinta organului (udiciar sau instantei de (udecata. In'ractiunile se savarsesc su. semnul clandestinatatii) iar descoperirea lor constituie o pro.lema deloc usoara si o o.ligatie din partea organelor a.ilitate care des'asoara activitati speci'ice) intre acestea situandu1se si ascultarea persoanelor .anuite. $rans'ormarile speci'ice in'ractiunilor 1 de natura materiala sau nemateriala 1 o'era in'ormatii utile identi'icarii autorilor o.tinute prin mi(locirea unor activitati de urmarire penala ceea ce pune in contact nemi(locit pe purtatorul in'ormatiei si organul (udiciar. In literatura (uridica termenii utilizati pentru in'aptuirea activitatii invocate sunt: ascultarea) audierea sau anc*eta (udiciara care re'lecta (sau cel putin asa se doreste) contactul nemi(locit dintre persoana .anuita (suspecta) si organul de urmarire penala cand acesta o.tine in'ormatii despre 'apta si!sau 'aptuitor) prin modalitatile consacrate de lege 10. Sensul termenilor invocati este e3plicat ast'el: B ascultarea sau audierea au nuanta didactica si caracter contemplativ1static si nu e3prima relatia de opoza.ilitate) interpersonala) speci'ica urmaririi penale> B anc*eta este speci'ica sociologiei) iar consacrarea sa din trecut o plaseaza intr1o lumina ne'avora.ila) asociata relelor tratamente si a.uzurilor) proprii anc*etatorului de tip tortionar> B interogatoriul sau interogarea (udecatoreasca reprezinta totalitatea intre.arilor adresate de organul (udiciar persoanelor ascultate in procesul penal cu privire la 'aptele ce 'ormeaza o.iectul procesului si al raspunsurilor date de acestea. Se considera ca aceasta din urma 1 interogatoriul (udiciar 1 e3prima mai .ine realitatea 'aptica) c*iar daca de cele mai multe ori campul de aplicare al acestuia este ingustat si diri(at numai catre etapa ascultarii pe .aza intre.arilor.

12

$. ?utoi> I. $. ?utoi) op. cit.) p 22+

10

C. pr. Pen.

rt 60122

Interogatoriul (udiciar2% este contactul interpersonal ver.al) relativ tensionat emotional) des'asurat sistematic si organizat stiinti'ic) pe care il poarta reprezentantul organului de stat cu persoana .anuita) in scopul culegerii de date si in'ormatii despre o 'apta in'ractionala) in vederea prelucrarii si lamuririi impre(urarilor in care s1a comis 'apta) o identi'ica 'aptuitorii si) in 'unctie de adevar) a sta.ili raspunderile. ,esigur ca aceasta conceptie despre interogatoriul (udiciar acopera mai (udicios activitatea des'asurata de organele de urmarire penala si instanta de (udecata in vederea a'larii adevarului) insa unele corecturi credem ca s1ar impune. vand in vedere diminuarea si disparitia statului ca institutie intr1un viitor mai mult sau mai putin indepartat) a.ilitatea organelor specializate se va 'ace de catre societatea civila care sustine 'inanciar activitatea lor) ne'iindu1i indi'erent climatul de ordine si) implicit) e'icienta activitatii represive (de descoperire si pedepsire a rau'acatorilor). /vident ca nu tre.uie inclusa in de'initia interogatoriului e3presia re'eritoare la prelucrarea in'ormatiilor care intr1o interpretare speculativa poate 'i asociata ticluirii de pro.e. Caracteristicile interogatoriului sunt decantate) din practica (udiciara si surprind in mod corect) ceea ce are speci'ic in su.stanta sa: = opoza.ilitatea intereselor celor doua entitati: anc*etatorul doreste sa a'le adevarul 'olosind mi(loacele legale) 'aptuitorul animat de miza apararii cu orice pret a li.ertatii ascunde adevarul> = inegalitatea de statut ceea ce con'era o pozitie relativ privilegiata anc*etatorului in raport cu invinuitul sau inculpatul care tre.uie sa suporte consecintele incalcarii legii daca este dovedita vinovatia sa> = tensiunea comportamentului e3presiv consacrata in sintagma potrivit careia acestia (anc*etatorul si invinuitul) nu cola.oreaza) ci se con'runta> = demersul neuni'orm) contradictoriu) in zig1zag) relevat de 'aptul ca in'ractorii nu recunosc decat atunci cand sunt convinsi de ro.ustetea si temeinicia pro.elor. nc*eta des'asurandu1se anevoios prin recunoasteri totale sau partiale si retractari asemanatoare) constituind o modalitate tactica de apreciere nu numai a vinovatiei) ci si a pozitiei sale in raport cu anc*etatorul. ,aca il socoteste in'erior lui) invinuitul recunoaste cat mai putin)

2%

$. ?utoi> I.$. ?utoi) op. cit.)p. 22+

cand superioritatea anc*etatorului este clara) in'ractorul va recunoaste 'ara rezerve 'apta) insa nu la inceputul interogatoriului (udiciar> = de aici reiese importanta pregatirii ascultarii in asa 'el incat acuzarea) in limitele permise de lege) sa nu prezinte nici o 'isura care ar putea 'i e3ploatata de invinuit sau inculpat ori aparatorul sau> = intimitatea) stresul si riscul pe care11 presupune interogatoriu sunt realitati palpa.ile. Pentru a recunoaste) invinuitul sau inculpatul are nevoie de intimitate psi*ologica) asigurata nu numai de conditiile ergonomice ale locului unde se des'asoara) ci si de persoana anc*etatorului catre care isi desc*ide su'letul) recunoaste) se incredinteaza. Stresul unui interogatoriu este inlaturat de recunoasterea invinuitului sau inculpatului in timp ce riscul nu poate 'i inlocuit cu nimic) ramanand asumat si suportat de catre anc*etator. Planurile situationale intalnite in cazul interogatoriului: a) desc*is) in care datele despre comiterea in'ractiunii cunoscute de am.ele parti (cazul in'ractiunilor 'lagrante)) aspecte ce determina recunoasterea invinuitului 'ara pro.leme> aici tre.uie avut in vedere ca aceasta atitudine poate ascunde 'apte mai grave> .) or.) in care pro.ele si mi(loacele materiale de pro.a sunt cunoscute numai de catre anc*etator (denunturile) inregistrarile magnetice ale convor.irilor tele'onice etc.)) situatii in care anc*etatorul tre.uie sa1l determine pe invinuit sa 'aca marturisiri) utilizand anumite procedee tactice (prezentarea pro.elor de vinovatie) intalnirile surpriza etc.)> c) ascuns) caracterizat de situatia in care datele despre comiterea in'ractiunii sunt cunoscute numai de catre persoana interogata care poate avea calitatea de suspect in cauza. In aceste impre(urari numai interogatoriul psi*analitic sau te*nica poligra' pot da rezultate> d) necunoscut) caracterizat prin aceea ca datele despre savarsirea in'ractiunii nu sunt cunoscute anc*etatorului nici de persoana .anuita (ce anume cunoaste anc*etatorul si cum a a'lat)) cazul persoanelor suspecte aduse la sediul organului (udiciar cu ocazia unor actiuni) razii etc. dialogul) ra.darea) intuitia si capacitatea sau stiinta de a asculta) constituie temeiurile cu a(utorul carora se poate construi o acuzare) daca situatia o impune.

Sectiunea II. Declaratiile invinuitului (inculpatului)

1. Importanta si rolul declaratiilor invinuitului (inculpatului) in procesul penal sa cum stim) procesul penal constituie un ansam.lu de activitati reglementate de lege) in cadrul carora organul (udiciar des'asoara o serie de investigatii pentru a'larea adevarului cu privire la savarsirea unei in'ractiuni) precum si a celui ce a savarsit1o. sadar) scopul procesului penal) pe langa a'larea adevarului este si acela de sanctionare a 'aptuitorului) prin urmare intreaga activitate a organului (udiciar este aceea de a descoperi pro.e de constatare a adevarului) necesare solutionarii cauzei penale) aceasta 'iind o o.ligatie care1i incum.a organului (udiciar21. ,ar) pentru ca organul (udiciar sa poata 'olosi pro.ele in rezolvarea cauzei) acestea tre.uie administrate iar mi(loacele prin care se administreaza pro.ele poarta denumirea de mi(loace de pro.a. 9i(loacele de pro.a sunt enumerate e3clusiv de catre legiuitor22) declaratiile invinuitului (inculpatului) 'iind primele in aceasta enumerare) poate si datorita rolului deose.it de important pe care acest mi(loc de pro.a il are in cadrul procesului penal. st'el) declaratiile invinuitului (inculpatului) contri.uie intotdeauna la (usta solutionare a cauzei intrucat in cazul declaratiilor sincere daca invinuitul (inculpatul) este vinovat) sta.ilesc cu multa e3actitate impre(urarile in care a 'ost savarsita 'apta iar daca nu este vinovat) 'ac cunoscute impre(urarile care a'irma invinuirea iar in ceea ce priveste declaratiile mincinoase si acestea sunt necesare deoarece organul (udiciar ia cunostinta de atitudinea invinuitului (inculpatului) 'ata de invinuirea ce i se aduce) atitudine care poate in'luenta individualizarea pedepsei. ,e aceea) declaratiile invinuitului (inculpatului) sunt un mi(loc de pro.a dintre cele mai importante pentru organul (udiciar e3istand o.ligatia de a le o.tine in orice cauza penala atat in 'aza de urmarire penala cat si in 'aza de (udecata. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) se remarca prin doua 'unctii deose.ite) 'unctia de mi(loc de pro.a si 'unctia de aparare. Ca mi(loc de pro.a) declaratiile invinuitului (inculpatului) 'urnizeaza organului (udiciar elemente de 'apt care pot servi ca pro.e necesare pentru a'larea adevarului in cauza penala. st'el) invinuitul (inculpatul)) in cazul in care el este in realitate cel care a savarsit 'apta imputata) are cunostinte do.andite anterior si direct cu privire la 'aptele si impre(urarile a caror cunoastere este de natura sa 'oloseasca la solutionarea cauzei penale invinuitul (inculpatul) cunoscand cel mai .ine impre(urarile in care a 'ost savarsita
21 22

Codul procesual penal al &omaniei) art. 62 idem art. 64

in'ractiunea si de asemenea detinand date pe care nimeni altcineva nu le cunoaste iar in cazul in care o persoana este pe nedrept invinuita sau inculpata) prin declaratiile sale are serioase posi.ilitati de dezvinovatire si de preintampinare a unei erori (udiciare. ,e aceea) declaratiile invinuitului (inculpatului) sunt considerate ca un mi(loc de pro.a pentru solutionarea cauzei penale. laturi de 'unctia pro.atorie declaratiile invinuitului (inculpatului) au si 'unctia de mi(loc de aparare. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) constituie prima mani'estare a dreptului de aparare a invinuitului (inculpatului) deoarece are posi.ilitatea de prezentare a 'aptelor si impre(urarilor ce vin in apararea sa incercand ast'el sa se disculpe. st'el) daca invinuitul (inculpatul) este vinovat) prin declaratiile sale el va incerca sa prezinte ast'el 'aptele incat sa1si creeze o situatie mai usoara) iar daca este nevinovat se va stradui sa invoce toate acele impre(urari ce pro.eaza nevinovatia sa. $ot ca un mi(loc de aparare) declaratiile invinuitului (inculpatului) pun in lumina un sistem de garantie al e3ercitarii dreptului la aparare consacrat de Constitutie si dispozitiile legale in vigoare2# 1 garantarea dreptului la aparare < ce ani*ileaza e3ercitarea a.uziva a puterii discretionare a activitatilor (udecatoresti si in acelasi timp constituie o cale de prevenire a erorilor (udiciare. ,e asemenea) declaratiile invinuitului (inculpatului) constituie un indicator in cursul e'ectuarii de operatiuni pe care legea le ingaduie sau le opreste in descoperirea unor pro.e necesare a'larii adevarului. $ot ca o mani'estare a dreptului de aparare al invinuitului (inculpatului) se constituie si dreptul la tacere pe tot parcursul procesului penal24. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) alaturi de declaratiile celorlalte persoane din procesul penal < parte vatamata) martori < 'ac parte din categoria mi(loacelor de pro.a orale. /3ista insa situatii) ce este drept rare) cand declaratiile invinuitului (inculpatului) din cauza unei in'irmitati 'izice (de e3emplu mutenia) sa nu poata 'i 'acuta oral ci numai scris. ceasta nu sc*im.a natura declaratiilor invinuitului (inculpatului). Nu constituie declaratii) mi(loc de pro.a oral) ci mi(loc de pro.a scris in'ormatiile desprinse din

2# 24

Constitutia &omaniei) art. 24) Codul procesual penal al &omaniei) art. 6 idem

corespondenta sau dintr1un (urnal personal) ori dintr1un memoriu redactat de un invinuit (inculpat)2+. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) pot 'i (udiciare sau e3tra(udiciare. ,eclaratia este e3tra(udiciara cand a 'ost data in a'ara procesului penal. In acest caz continutul ei a(unge la cunostinta organului (udiciar prin alte mi(loace de pro.a < declaratiile unui martor caruia i s1a destainuit) o scrisoare. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) devin declaratii (udiciare si constituie mi(loc de pro.a cu acest caracter atunci cand sunt date organului (udiciar in cursul procesului penal) potrivit procedurii penale) dispozitiile legale instituie pentru organul de urmarire penala si pentru instanta de (udecata) o.ligatia de a o.tine declaratii de la invinuit si de la inculpat26. sadar) declaratiile invinuitului (inculpatului) au o importanta deose.ita in cadrul procesului penal datorita in'ormatiilor ce le o'era atat asupra 'aptei savarsite dar si cu privire la 'aptuitor) in'ormatii care nu se pot o.tine din alte declaratii < martor) parte vatamata. 5egiuitorul a conditionat valoarea declaratiilor ca mi(loc de pro.a de e3istenta unor 'apte si impre(urari ce tre.uie sa rezulte din ansam.lul pro.elor care e3ista in cauza. st'el) declaratiile invinuitului (inculpatului) tre.uie coro.orate cu celelalte mi(loace de pro.a e3istente si anume declaratiile martorilor) partii vatamate) inscrisurile) 'otogra'iile) mi(loacele materiale de pro.a) constatarile medico1legale) e3pertizele. In raport cu aceste mi(loace de pro.a) declaratiile invinuitului (inculpatului) au totusi o importanta mai mare datorita pozitiei pe care o ocupa acesta in procesul penal) 'iind 'igura centrala a procesului penal. Cum am mai spus) invinuitul (inculpatul) o'era o serie de date pe care le cunoaste mai .ine decat oricine < martor) parte vatamata < iar alte 'apte sunt cunoscute numai de invinuit (inculpat) ast'el ca 'ara declaratiile sale) uneori este greu de sta.ilit di'eritele impre(urari care au importanta esentiala pentru cauza. Pentru a intelege mai .ine rolul declaratiilor acestui su.iect procesual in raport cu celelalte mi(loace de pro.a tre.uie cunoscute si acestea. Printre mi(loacele de pro.a orale se inscriu) alaturi de declaratiile invinuitului sau inculpatului si declaratiile martorului. Persoana care are cunostinta despre vreo 'apta sau despre vreo impre(urare de natura sa serveasca la a'larea adevarului in procesul penal poate 'i ascultata in calitate de martor 2".
-. ,ongoroz) op.cit.) pag. 12+ Cr. $*eodoru si 5ucia 9oldovan A,r. procesual penal;) /d. ,idactica si Pedagogica) ?ucuresti 10"6) pag. 1#% 2" Codul procesual penal al &omaniei) art. "2
2+ 26

,e asemenea) ca persoana c*emata ca martor) aceasta este o.ligata sa se in'atiseze la locul data si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la 'aptele cauzei neindeplinirea acestei o.ligatii ducand la sanctionarea printr1o amenda. ,aca martorul incalca o.ligatia de a declara tot ce stie in legatura cu 'aptele cauzei atrage aplicarea unei sanctiuni penale pentru savarsirea in'ractiunii de marturie mincinoasa si poate 'i comisa in etapa premergatoare urmaririi penale. Spre deose.ire de declaratiile martorului ce constituie) cum am vazut) o o.ligatie) neindeplinirea acestora atragandu1i sanctionarea) declaratiile invinuitului (inculpatului) nu reprezinta o.ligatiile pentru acesta) el putand 'ace declaratii sau putand adopta atitudinea de tacere) ne'iind tras la raspundere penala pentru aceste atitudini. ,e asemenea) invinuitul (inculpatul) poate 'ace declaratii mincinoase sau sincere) se poate 'olosi de orice mi(loace per'ide 'ara a putea 'i tras la raspundere penala pentru savarsirea in'ractiunii de marturie mincinoasa deoarece declaratiile invinuitului (inculpatului) constituie un drept al acestuia si nu o o.ligatie (nemo tenetur edere contra se). Spre deose.ire de martor) la care declaratiile sale cuprind in'ormatii despre savarsirea unei in'ractiuni) declaratiile invinuitului (inculpatului) contin in'ormatii despre in'ractiunea pe care acesta a savarsit1o. 8ata de martor invinuitul (inculpatul) poate sa revina asupra declaratiilor sale) 'ace completari) recti'icari sau precizari. In acest sens) martorul nu poate sc*im.a sau modi'ica declaratia sa datorita o.ligatiei de a declara tot ce stie inca de la inceput) alt'el riscand sanctiunea penala pentru marturie mincinoasa. Prin revenire) invinuitul (inculpatul) isi sc*im.a o declaratie) adica sustine altceva decat ce a declarat mai inainte. 6rganul (udiciar il va intre.a ce l1a determinat sa revina asupra declaratiei pentru a aprecia care declaratie este adevarata. Prin completari) invinuitul (inculpatul) isi mentine declaratiile anterioare) insa mai adauga ceva la ele. Invinuitul (inculpatul) va 'i intre.at de ce nu a 'acut completarile dupa relatarea li.era cand i s1au pus intre.ari de completare. &ecti'icarea consta in indreptarea sau completarea unor a'irmatii) iar precizarea urmareste ce anume a'irmatii vagi sa 'ie sta.ilite precis. ,e e3emplu) declara ca au 'ost mai multe persoane 'ara a arata cate) ca ulterior sa precizeze numarul acestora22. ,in categoria mi(loacelor de pro.a orale mai 'ac parte si declaratiile partii vatamate care o'era in'ormatii ce intregesc ta.loul in'ractional.
22

?asara. 9atei A,rept procesual penal; 4niversitatea ?a.es ?olDai Clu(1Napoca 102+) pag. "4

Partea vatamata este de'inita ca 'iind persoana care a su'erit prin 'apta penala o vatamare 'izica) morala sau materiala si care participa in procesul penal20. ceasta poate o'eri in'ormatii cu privire la momentul savarsirii in'ractiunii) in vreme ce declaratiile invinuitului (inculpatului) contin si date anterioare si ulterioare momentului savarsirii in'ractiunii) cu privire la actele premergatoare. ,eclaratiile martorilor si ale partii vatamate au rol a(utator 'iind ascultati inaintea invinuitului (inculpatului) ast'el ca in momentul ascultarii acestui din urma su.iect procesual) organul (udiciar are de(a o parere asupra 'elului in care a 'ost savarsita in'ractiunea si asupra 'aptuitorului. sadar) declaratiile martorilor si ale partii vatamate o'era in'ormatii cu privire la in'ractiune si la personalitatea autorului ei. &ecunoasterea invinuitului (inculpatului) nu este intotdeauna sincera. ,e aceea) ea nu va putea 'i luata in considerare decat in masura coro.orarii ei cu celelalte mi(loace de pro.a orale dar si materiale. cestea din urma sunt constatari medico1legale) te*nico1stiinti'ice) e3pertize) etc. Pro.ele materiale sunt alcatuite din urme care pot 'i percepute direct de catre organul (udiciar pe calea e'ectuarii unor activitati operative < cercetare la 'ata locului) perc*ezitii) ridicarea de o.iecte si inscrisuri < sau prin supunerea acestora unor e3aminari de specialitate < e3pertize) constatari te*nico1stiinti'ice. Numai ca aceste pro.e sunt de natura materiala si reprezinta rezultatul activitatii unui om) care singure nu prezinta valoare #%. ,e aceea) este necesar pentru a cunoaste adevarul cu privire la in'ractiune si 'aptuitorul ei) coro.orarea acestor in'ormatii cu cele o.tinute prin declaratiile invinuitului (inculpatului) dar si a celorlalte persoane in procesul penal. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) reprezinta cel mai e3presiv si cel mai plastic mod de sta.ilire a 'aptelor si impre(urarilor de 'apt legate de in'ractiune si autorul ei #1. ,e aceea) declaratiile persoanelor in procesul penal in general si declaratiile invinuitului (inculpatului) in special au o importanta deose.ita in intregirea ta.loului in'ractional inceput de pro.ele materiale si desavarsit de declaratiile orale.

2. %aloarea pro&anta a declaratiilor invinuitului (inculpatului)

Codul procesual penal al &omaniei) art. 24 alin. 1 . Ciopraga) op.cit. pag. 1#" #1 idem) pag. 1#"
20 #%

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) alcatuiesc un mi(loc de pro.a necesar si util pentru a'larea adevarului in procesul penal) care este impus li.erei aprecieri a organului de urmarire penala sau instantei de (udecata care) pe .aza convingerii sale intime izvoraste din e3aminarea tuturor pro.elor administrate) poate sa condamne 'ara recunoasterea invinuitului (inculpatului) sau sa1l ac*ite c*iar daca acesta a recunoscut 'apta si vinovatia sa. Indi'erent de continutul declaratiilor sale 1 recunoastere sau negare a 'aptei) etc. < legea nu acorda o 'orta pro.anta deose.ita acestui mi(loc de pro.a) dispozitiile legale #2 aratand ca declaratiile invinuitului (inculpatului) pot servi la a'larea adevarului numai in masura in care sunt coro.orate cu 'apte si impre(urari ce rezulta din ansam.lul pro.elor e3istente in cauza. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) au o 'orta pro.anta relativa pe de o parte datorita 'elului de percepere) memorizare) reproducere) adica a procesului de 'ormare a declaratiilor cat si 'aptului ca invinuitul (inculpatul) este direct interesat in des'asurarea si solutionarea procesului penal. sadar) relativitatea acestui mi(loc de pro.a) tre.uie privita in raport cu natura si importanta aratarilor 'acute de invinuit (inculpat)) de momentul in care au 'ost o.tinute) de atitudinea acestuia in des'asurarea procesului penal) de antecedentele sale penale si in special) de mentinerea constanta a declaratiilor sau de revenire asupra lor. ceste declaratii pastreaza caracterul relativ si atunci cand privesc pe un co1invinuit sau co1 inculpat. Caracterul si valoarea declaratiilor co1invinuitului (coinculpatului) depind insa dupa cum sunt co1invinuiti (co1inculpati) in aceeasi cauza penala sau in acelasi proces penal. In primul caz co1invinuitii (co1inculpatii) sunt participanti la aceeasi in'ractiune) pe cand in cel de1al doilea caz sunt invinuiti (inculpati) in acelasi proces din cauza cone3itatii sau indivizi.ilitatii. In caz de participatie si de indivizi.ilitate) co1invinuitii (co1inculpatii) in acelasi proces nu pot 'i audiati decat in calitate de invinuiti (inculpati). ,e asemenea) in cazurile de cone3itate prevazute de art. #4 lit. a1c C. pr. pen. In care) desi sunt mai multe cauze dar strans legate intre ele) co1invinuitii (co1inculpatii) in proces nu vor putea 'i ascultati decat in calitate de invinuiti (inculpati). ,impotriva in cazul de cone3itate prevazut de art. #4 lit. d C. pr. pen. va 'i audiat in aceasta calitate cu privire la 'apta savarsita de el sau la a carei savarsire a luat parte) iar cu privire la celelalte 'apte) daca este cazul va 'i ascultat ca martor##.

#2 ##

Codul procesual penal al &omaniei) art. 60 -. ,ongoroz ) op.cit.) pag. 12"

,in dispozitiile legale#4 se trage concluzia ca organul (udiciar tre.uie sa administreze pro.ele care sustin invinuirea c*iar daca invinuitul (inculpatul) recunoaste) potrivit regulilor procesual penale#+ organul (udiciar 'iind o.ligat sa adune pro.e atat in 'avoarea cat si in de'avoarea invinuitului (inculpatului). sadar) marturisirea invinuitului (inculpatului) are o valoare pro.atorie conditionata de a 'i con'irmata de celelalte pro.e administrate. 5uata izolat) rupta de celelalte pro.e) nu are 'orta pro.anta. ,e asemenea si declaratiile prin care invinuitul (inculpatul) neaga savarsirea 'aptei penale sunt apreciate in acelasi mod#6. ,in coro.orarea articolelor privind pro.ele in general si declaratiile in special#" decurge caracterul divizi.il si retracta.il al declaratiilor invinuitului (inculpatului). ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) sunt divizi.ile) in sensul ca cele in'atisate de invinuit (inculpat) pot 'i acceptate in tot sau in parte) dupa cum sunt con'irmate sau nu de celelalte pro.e e3istente. ,e e3. organul (udiciar poate considera ca acea parte din declaratii prin care se recunoaste savarsirea in'ractiunii si sa inlature ca neadevarata) partea din declaratii care se re'era la provocare) legitima aparare) parte care este necon'irmata de celelalte pro.e administrate#2. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) pot 'i retractate 'ie in 'aza de urmarire penala 'ie cu prile(ul cercetarii (udecatoresti) organul (udiciar < organul de urmarire penala sau instanta de (udecata < avand sarcina de a aprecia care dintre aceste declaratii succesive si contradictorii sunt adevarate. In practica) s1a constat ca oricare dintre aceste declaratii poate 'i retinuta ca verosimila) indi'erent ca acestea au 'ost date in 'aza de urmarire penala sau in 'aza de (udecata. Conditia este ca aceste declaratii sa 'ie con'irmate de ansam.lul pro.elor e3istente in cauza. Prin urmare) posi.ilitatea retractarii se mentine in orice 'aza a procesului penal si in caile de atac e3traordinare. ,e asemenea) recunoasterea 'aptei nu constituie o piedica in revizuirea ulterioara a *otararii#0. &etractarea tre.uie sa 'ie temeinic motivata si de natura sa 'ormeze convingerea ca relatarile anterioare nu reprezinta adevarul. In concluzie) declaratiile invinuitului (inculpatului) sunt divizi.ile < organul (udiciar retinand numai ceea ce se coro.oreaza cu alte pro.e < si retracta.ile < numai daca aceasta se impune in urma aprecierii intregului material pro.ator in cauza.
Codul procesual penal al &omaniei) art. 64 idem art. 2%2 alin. 1 < 2 #6 Cr. $*eodoru si 5ucia 9oldovan) op.cit.) pag. 1#2 #" Codul procesual penal al &omaniei) art. 6# alin. # coro.orat cu art. 60 #2 Cr. $*eodoru si 5ucia 9oldovan) op.cit.) pag. 1#2 #0 N. -olonciu A$ratat de procedura penala;) /ditura APaideia;) ?ucuresti) 100") pag. 1"%
#4 #+

In aprecierea valorii pro.ante a declaratiilor invinuitului (inculpatului)) organul de cercetare penala nu tre.uie sa plece de la idei preconcepute) presupuneri sau versiuni neveri'icate. /l tre.uie sa dea dovada de o.iectivitate) sa aprecieze declaratiile invinuitului (inculpatului) numai in conte3tul celorlalte pro.e veri'icate) e3istente in cauza. Necesitatea aprecierii in acest mod a declaratiilor se e3plica pe de o parte prin 'aptul ca potrivit legii) pro.ele nu au o valoare presta.ilita) iar pe de alta parte prin 'aptul ca recunoasterea invinuitului (inculpatului)) privita izolat nu poate constitui temei pentru tragerea la raspundere penala4%.

3. 'onsideratii in doctrina privind valoarea pro&anta a declaratiilor invinuitului (inculpatului) In (urisprudenta mai vec*e) ascultarea invinuitului (inculpatului)1 purtand denumirea de interogatoriu 1 era considerata a 'i primul act de Ain'ormatiune; iar in scopul de a smulge o marturisire invinuitului (inculpatului)) A(udecatorul de instructie avea sarcina de a 'ace toate s'ortarile) punandu1i cu indemanare tot 'elul de intre.ari;. sadar) inainte de legea din 1+.%#.10%2 interogatoriul era considerat a 'i Aun cerc de 'ier destinat sa smulga o marturisire;cum ne spune insusi pro'esorul &ou3 in cursul sau de drept si procedura penala. ,e asemenea) in lucrarea APolitia 1 te*nica si anc*eta (udiciara;) 7guriadescu C1tin dedica un capitol interogatoriului inculpatului ast'el: cum era el vazut inainte si dupa aceasta lege. $eoria si practica unor sisteme de drept occidentale o'era marturisirii invinuitului (inculpatului) valoarea oricarei pro.e ceea ce permite sa se pronunte o condamnare unei marturisiri 'erme si concrete. ceasta conceptie are la .aza principiul li.erei aprecieri a pro.elor si prezumtia ca nimeni nu are interesul sa se recunoasca vinovat pentru o 'apta pe care nu a savarsit1o. Practica a aratat insa ca aceasta prezumtie nu este vala.ila intotdeauna. S1au intalnit ast'el situatii in care inculpatul si1a recunoscut vinovatia pentru savarsirea unei 'apte pentru a ascunde o in'ractiune mai grava) din teama) din devotament pentru adevaratul 'aptuitor) din interese personale) ori uneori) ca urmare a presiunilor ce s1au 'acut asupra sa. sadar) nici .aza teoretica a acestei sustineri nu este prea sigura) ast'el ca nu se poate acorda marturisirii inculpatului valoarea unei pro.e complete si 'erme de vinovatie41. ,e asemenea) progresele do.andite in psi*ologia (udiciara < psi*ologia in'ractorului in special <
4% 41

C1tin ioanitoaiei) -. ?erc*esan@) op. cit. pag. 2% Cr. $*eodoru si 5ucia 9oldovan) op.cit.) pag. 1#2

au demonstrat ca nu tre.uie sa se acorde prea mult credit acestui mi(loc de pro.a) deoarece voluntar sau involuntar) invinuitul (inculpatul) denatureaza declaratiile sale. Conceptia asupra 'ortei pro.ante a marturisirii invinuitului (inculpatului) a cunoscut de1a lungul timpului o evolutie care a mers de la atri.uirea unei valori pro.ante supreme Aregina pro.elor;) pana la considerarea acesteia ca o pro.a relativa a carei valoare depinde de concordanta ei cu alte pro.e administrate in aceeasi cauza penala. In conceptia in care acest mi(loc de pro.a priveste orice aratari 'acute de un invinuit (inculpat)) iar nu numai marturisirea lui) implicit valoarea relativa a acesteia apare mai nuantata 42. st'el) in legislatia mai vec*e) mai e3act in sistemul pro.elor 'ormale) declaratiile invinuitului (inculpatului) erau considerate Aregina pro.elor;) asa cum am mai spus. In legislatia moderna acest lucru nu mai este vala.il) declaratiile acestui su.iect procesual avand valoare pro.atorie numai coro.orate cu celelalte mi(loace de pro.a e3istente. $otusi unele reminiscente ale 'ormalismului pro.elor pe planul acestui mi(loc de pro.a sunt intalnite in dreptul de tip anglo1sa3on unde) in 'unctie de recunoasterea sau negarea vinovatiei) procedura de des'asurare a (udecarii cauzei este di'erita. st'el) daca invinuitul (inculpatul) declara de la inceput ca se recunoaste vinovat) procedura se simpli'ica < se e3clude participarea (uriilor < in care caz se va pune doar pro.lema pedepsei. ,e aceea este important a sti initial daca apararea pledeaza cu recunoasterea sau nerecunoasterea vinovatiei. ,e asemenea) invinuitul (inculpatul) nu poate 'i audiat in timpul urmaririi penale daca se declara nevinovat. In doctrina moderna) aprecierea sinceritatii invinuitului (inculpatului) se 'ace cu a(utorul unor mi(loace te*nice ca: te*nicile criminalistice de cercetare occidentale pun mare accent pe anumite pro.e psi*ometrie < se masoara ritmul respiratiei) a pulsului) presiunea arteriala) in timp ce se pun invinuitului (inculpatului) diverse intre.ari) unele neutre altele socotite critice4#.

4. (rocedura de o&tinere a declaratiilor invinuitului (inculpatului) /ste alcatuita dintr1un comple3 de reguli de ordin procesual si de ordin tactic criminalistic44.

-. ,ongoroz ) op.cit.) pag. 126 N. -olonciu) op.cit.) pag. 1"0 44 C.S. Parasc*iv E.a.) op. cit.) p. 126
42 4#

&egulile de natura tactica privind ascultarea invinuitului sau inculpatului sunt 'undamentate de stiinta criminalisticii) in cola.orare cu alte discipline din care enumeram: psi*ologia (udiciara) logica (uridica) sociologia etc. &egulile de ordin procesual sunt impartite in reguli generate comune atat organelor (udiciare) cat si instantei de (udecata si reguli speci'ice pentru 'iecare organ in parte. scultarea invinuitului sau inculpatului in cele doua 'aze ale procesului penal se des'asoara) de regula) la sediul organului (udiciar si) in mod e3ceptional) la locul unde se a'la. scultarea este individuala si cuprinde trei etape: identi'icarea invinuitului sau inculpatului) relatarea li.era sau e3punerea orala despre 'apta savarsita si adresarea de intre.ari. 5a producerea declaratiilor invinuitul sau inculpatul nu poate veni cu o declaratie scrisa acasa) neputand sa apeleze la depozitiile anterioare sau insemnari decat) in mod e3ceptional) in cazul unor denumiri mai greoaie sau ci'relor. ,eclaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris ori se inregistreaza pe suport magnetic cu aducerea la cunostinta pentru acest din urma aspect. ,upa consemnare se citesc ori sunt citite) semnate de invinuit sau inculpat) organul (udiciar si ceilalti participanti: aparator) interpret presedintele completului de (udecata) gre'ier. ,intre regulile speci'ice amintim: F F F inainte de ascultare invinuitul sau inculpatul va da o declaratie scrisa personal in cursul (udecatii inculpatii sunt ascultati de regula in prezenta tuturor tot in cursul (udecatii adresarea de intre.ari poate 'i 'acuta prin mi(locirea in care va 'ace re'erire la invinuirea ce i se aduce> participantilor la proces> presedintelui instantei de catre procuror) parti) ceilalti inculpati si de aparator.

Capi#ol!l II( Asp&c#& & na#!$a psi-olo*ica p$i'in in'in!i#!l. inc!lpa#!l si anc-&#a#o$!l
Sectiunea I. Elemente care contureaza psihologia invinuitului/inculpatului 1.'unoasterea personalitatii invinuitului (inculpatului) Pentru a'larea adevarului cu privire la savarsirea in'ractiunii si la 'aptuitorul ei) organul (udiciar) pe langa strangerea pro.elor incriminatoare sau dez1incriminatoare) tre.uie sa cunoasca si personalitatea 'aptuitorului) aceasta cunoastere a(utandu1l atat la descoperirea adevarului dar si la intelegerea acestui act in'ractional si la aplicarea unei corectii corecte evitand ast'el o eroare (udiciara dar si a(utand la readaptarea in'ractorului in societate. st'el) conceptul de personalitate este esential pentru o (ustitie ce se 'undamenteaza pe adevar) stiinta si dreptate) in care primeaza ideea de recuperare sociala a delincventului. ,e 'apt) personalitatea in'ractorului) determinata complet si temeinic) este 'ondul pe care tre.uie sa se incruciseze in cadrul duelului (udiciar) 'unctia acuzarii si apararii pentru ca) in ultima analiza) pedeapsa este impusa in'ractorului iar e'ectele sale sunt conditionate de aceasta personalitate. /lementele pozitive ale personalitatii vor putea conduce spre o pedeapsa mai .landa pe cand cele negative vor tre.ui in'rante printr1o pedeapsa mai aspra. /3ista si situatii in care pedepsele sunt insu'iciente) acestea generand) de o.icei) 'enomenul recidivei sau o.isnuintei in'ractionale) carora societatea nu le1a gasit remedii practice4+. Personalitatea in'ractorului constituie o.iectul de studiu al psi*ologiei (udiciare precum si al criminologiei. sa cum stim) continutul (uridic al in'ractiunii cuprinde conditii privitoare la anumite elemente ce privesc 'apta) 'aptuitorul) valoarea sociala careia i se aduce atingere) impre(urarile de timp si de loc in care se savarseste 'apta. 6 analiza strict psi*ologica a
4+

N. 9itro'an) -. 7dreng*ea) $. ?utoi APsi*ologie (udiciara; /ditura ASansa;) ?ucuresti 100") pag. 42

actului in'ractional 'ace re'erire la analiza modului in care pregatirea) savarsirea si atitudinea post1in'ractionala) se mani'esta psi*icul autorului) elementele sale: inteligenta) a'ectivitatea si vointa. 6mul ca persoana se caracterizeaza prin e3istenta anumitor sisteme interne de motive si de scopuri) prin trasaturi temperamentale si de caracter care conditioneaza dinamica si natura 'aptelor sale) prin capacitati si aptitudini care1l 'ac apt pe om pentru anumite 'orme de activitate) prin nivele di'erite la care se poate des'asura viata lui psi*ica (constient) inconstient) voluntar) involuntar etc.). $oate aceste insusiri personale isi pun amprenta pe conduita si activitatea omului) imprimand si proceselor psi*ice un aspect personal) unul in care se im.ina momentele .iologice si 'iziologice cu cele social1istorice si culturale46. Personalitatea) componentele sale respectiv aptitudinile) temperamentul) caracterul) comportamentul au 'ost studiate de renumiti cercetatori. st'el) reputatul pro'esor roman) -irgil ,ragomirescu in studiul sau APsi*ologia comportamentului deviant; care dupa cum recunoaste c*iar domnia sa este o sinteza ce priveste Aimplicatiile comple3e ale comportamentului deviant;) de'ineste personalitatea ca o Asinteza a tuturor elementelor care concura la con'ormatia mintala a unui su.iect) pentru a1i da o 'izionomie proprie. ceasta con'ormatie rezulta din nenumarate particularitati ale constitutiei sale psi*o1'iziologice) ale componentelor sale instintinctivo1a'ective) ele insele alimentate de a'erentele senzitivo1 senzoriale si c*inestezice) a modului sau de a reactiona) de amprentele lasate de toate e3perientele traite) care au (alonat istoria sa individuala. desea) se mai intelege prin personalitate 'orta de coeziune a /u1lui) coe'icientul de rezistenta) unitatea si continuitatea structurii psi*ice a individului) care ii permite sa ramana el insusi de1a lungul istoriei e3istentei sale si in diverse medii unde se a'irma sau des'asoara;. In sensul conceptiei nerviste) personalitatea reprezinta un ansam.lu de trasaturi temperamentale si volitionale ale 'iecarei persoane in parte ca rezultat al interactiunii dinamice dintre primul si al doilea sistem de semnalizare) ce determina atitudinea li.er1 constienta 'ata de lume si propria persoana. Caracterul rezulta din ansam.lul trasaturilor de atitudine sau comportament) 'ata de mediul social) di'erentiate prin educatie) pe 'ondul insusirilor temperamentale innascute4". lti autori au de'init personalitatea ast'el42:
Colu P. APsi*ologia sociala;) /ditura ,idactica si Pedagogica) ?ucuresti 10"4) pag. 2+ -. ,ragomirescu A Psi*ologia comportamentului deviant;) /ditura Stiinti'ica si /nciclopedica) ?ucuresti) 10"6) pag. 1+ 42 N. 9itro'an) -. 7dreng*ea) $. ?utoi op.cit.) pag. 40
46 4"

/DsencG vedea personalitatea ca un larg camp de investigatii asupra 'iintei umane concepute ca un intreg. ceasta de'initie apartine unui medic con'runtat cu o .ogata cazuistica in domeniul psi*odiagnosticului comportamentului deviant) ce a lasat desc*isa pro.lema conceptului personalitatii) su.ordonand1o posi.ilitatilor de crestere a cunoasterii in 'unctie de per'ectionarea metodelor de investigare a 'iintei umane. Pende vede personalitatea ca o piramida .io1'iziologica a carei .aza e 'ormata de ereditate) cele patru supra'ete 'iind 'ormate de componenta mor'ologica) de temperament) caracter si inteligenta) var'ul piramidei constituind sinteza glo.ala a persoanei. Hline.erg considera ca personalitatea si mediul 'ormeaza o totalitate 'unctionala) iar atunci cand unul dintre aceste elemente se sc*im.a) se modi'ica si aceasta totalitate 'unctionala. ,e asemenea) Porot si Ham 9erer aratau ca personalitatea se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: unitatea si identitatea sa) care realizeaza un tot coerent) organizat si rezistent> vitalitatea ca ansam.lu insu'letit) ierar*izat) a carei e3istenta este conditionata de oscilatiile sale endogene si de stimuli e3teriori la care raspunde si reactioneaza) constientizarea ca proces prin care individul isi 'aureste reprezentarea mentala a tuturor activitatilor sale 'iziologice si psi*ice> raportul individului cu mediul am.iant si reactiile la mediu in vederea reglarii comportamentului. 4n renumit cercetator in domeniul personalitatii criminale) Iean Pinatel) arata ca din punct de vedere sociologic) .iologia si psi*analiza nu 'ac decat sa lumineze 'undamentul personalitatii. ale su.iectului. ceasta este 'ormata din elemente culturale) care constituie conceptii morale ceste conceptii morale) do.andite prin educatie rezulta din contactele cu

alte persoane si inglo.eaza idei) o.iceiuri) credinte) atitudini asupra conduitei ce tre.uie avuta in situatii generale sau particulare40. Iean Pinatel considera) de asemenea) ca in comportamentul criminal Atrecerea la act; constituie elementul decisiv. Conditia trecerii la act sunt comandate la delincventii care comit acte grave) de un nucleu al personalitatii ale carui comportamente sunt: egocentrismul) la.ilitatea) agresivitatea si inter'erenta a'ectiva. Nucleul personalitatii criminale este o structura dinamica) este reunirea si asocierea acestor trasaturi dar care nici una in sine nu este anormala.

40

-. ,ragomirescu op.cit.) pag. 1+

I. Pinatel pune accentul pe 'aptul ca nucleul personalitatii criminale nu este un dat) ci o rezultanta. In'ractorul pana a(unge la savarsirea unei in'ractiuni parcurge un drum lung de 'ormare a personalitatii sale) pe care porneste cu o anumita potentialitate psi*ica si se dezvolta intr1un aprecia.il timp in sanul relatiilor sociale) care in mod o.iectiv ii determina individualitatea. st'el) individul parcurge in cursul e3istentei sale anumite stadii de dezvoltare) care urmeaza unul altuia intr1o succesiune stricta. In consecinta) comple3itatea personalitatii in'ractorului nu se poate cunoaste ca unica e3teriorizare in comportarea sa) ci printr1o investigare mai ampla pe multiple planuri. 5iteratura de specialitate cuprinde incercarile diversilor autori privind trasaturile personalitatii in'ractorului. u incercat ast'el) sa1i clasi'ice dupa mai multe categorii dorind sa contureze portretul personalitatii criminale. 9entionam cateva dintre aceste criterii: a) in 'unctie de gradul de constientizare si control al comportamentului criminal: 1 in'ractori normali 1 in'ractori anormali .) in 'unctie de tendinta de repetare a actiunii criminale: 1 in'ractori recidivisti 1 in'ractori nerecidivisti c) in 'unctie de gradul de pregatire pro'esionala: 1 in'ractori ocazionali 1 in'ractori de cariera 5eJis Ka.lonsGi+% a realizat un portret 'oarte important) 'olosind drept criteriu mediul in care personalitatea in'ractorilor a'ecteaza comportamentul criminal: 1 criminali socializati 1 criminali nevrotici 1 criminali psi*otici 1 criminali sociopati. 1. Criminalii socializati sunt cei care prezinta tul.urari emotionale mult mai mult decat orice persoana care nu a comis in'ractiuni. /i devin criminali in urma impactului

+%

Ka.lonsGi 5eJis ACriminologD. Crime and criminaltD; Larper Collins) Pu.lis*ers) NeJ KorG) 100%) cap.-.

conte3tului social in cadrul caruia invata reguli si valori deviante. mult drept violatori ai proprietatii decat criminali violenti.

cesti criminali par mai

2. Criminalii nevrotici sunt cei care datorita convulsiunilor nevrotice comit acte in'ractionale. Spre deose.ire de psi*otic) nevroticul mai percepe lumea intr1un mod distorsionat. 9ai mult) in mod tipic nevroticii sunt constienti ca e3ista ceva rau in ceea ce priveste comportamentul lor. Criminalii nevrotici sunt indivizi care devin criminali datorita sau drept rezultat al distorsiunilor personalitatii) precum si al distorsiunilor perceptiilor asupra lumii din (urul lor. #. Criminalii psi*otici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalitatii) care au o perceptie complet distorsionata asupra societatii si lumii din (urul lor. Spre deose.ire de criminalii socializati) psi*oticii nu1si plani'ica crimele. Cu toate acestea punctul lor de vedere distorsionat asupra realitatii si gandurile lor iluzorii si inselatoare pot sa1i determine sa comita crime. 8iind inclinati sa comita in special acte de violenta) inclusiv omorul) acesti criminali pot comite cele mai .izare si lipsite de sens acte antisociale. 4. Criminalii socializati sunt cei ce sunt caracterizati printr1o personalitate egocentrica. /i au compasiune limitata 'ata de altii sau nu au deloc. ,atorita marilor tul.urari de caracter) ei pot usor victimiza pe altii cu un minimum sentiment de an3ietate sau vinovatie. ,esi cei mai multi dintre cei care comit acte antisociale prezinta elementul sociopatic) nu poate 'i sustinuta concluzia ca toti criminalii sau in'ractorii sunt clar socializati. ,r. LerveD ClecGleD un renumit psi*iatru) in lucrarea sa A$*e 9asG o' SanitD; (9asca Sanatatii) prezinta trasaturile sociopatului) deoarece sociopatul apare in mod uzual ca 'iind normal+1: 1. 8armec super'icial si o .una inteligenta. Sociopatul tipic) cand il intalnesti prima data) pare prietenos si .ine adaptat si dovedeste ca poseda o inteligenta superioara. 2. #. .senta iluziilor si a altor semne ale gandirii irationale. Sociopatul poate recunoaste realitatea 'izica a mediului incon(urator) nu aude voci si rationeaza logic. .senta Anervozitatii; sau a mani'estarilor psi*o1neurotice. /l este in mod tipic imun la an3ietate si la neliniste care pot 'i considerate normale in situatii pertur.ante.

+1

idem) pag. 1+2 < 16%

4. Insta.ilitatea. Sociopatul) dupa ce realizeaza o serie de castiguri si realizari) inclusiv 'inanciare) se va descotorosi de aceste .unuri si venituri intr1o maniera iresponsa.ila) 'ara nici un motiv predicti.il. +. Neadevarul) minciuna) nesinceritatea. /vitarea adevarului de catre sociopat este remarca.ila) o asemenea persoana parand a 'i de incredere cand 'ace o promisiune solemna dar pe care nu o va respecta niciodata. /i vor minti cu o deplina convingere pentru a evita orice acuzatii la adresa lor. 6. 5ipsa remuscarii sau rusinii. Sociopatul nu accepta nici o critica pentru necazurile ce le produce altora) a'isand virtual sentimentul rusinii) desi viata lui este plina de acte imorale. ". Comportamentul antisocial motivat inadecvat. Sociopatul urmeaza) in general cursul comportamentului care este antisocial) inseland) 'urand) c*iar daca aceste actiuni nu servesc nici unui scop personal. 2. Iudecata saraca si esecul in a invata din e3perienta. Nu e3ista nici o evidenta ca o asemenea persoana invata din e3perientele negative) el repetand in mod compulsiv esecurile) c*iar si in cazul in care comportamentul lui conduce la multiple sanctiuni penale) inclusiv cu inc*isoarea. 0. /gocentrismul patologic si incapacitatea de a iu.i. ,esi) el adesea o'era semne privind a'ectiunea) nu e3ista nici un indiciu ca este dominat in mod real de asemenea sentimente sau stari. /ste persoana care nu poate sa 'ormeze si sa mentina relatii interpersonale de durata. 1%.Incarcatura emotionala 'oarte saraca a reactiilor a'ective. Sociopatul poate arata dusmanie) su'erinta) a'ectiune etc. dar el este incapa.il de a simti adanc si adevarat emotii precum: mandria) supararea) .ucuria) etc. 11.Pierderea speci'ica a intelegerii. Sociopatul are capacitati de intelegere limitate) aparent este neintrospectiv si este mai ales incapa.il de a intelege punctul de vedere al altora. 12.Indi'erenta in relatiile personale generale. /ste incapa.il de sacri'iciu sau de generozitate reala si nu demonstreaza ca apreciaza actele altora de incredere si ama.ilitate. 1#.Comportamentul .izar si neprevazut) asociat cu consum de .auturi alcoolice si droguri) spre deose.ire de multi alti alcoolici insa) sociopatul) c*iar su. in'luenta unei mici cantitati de alcool poate deveni e3trem de agresiv si distructiv. Comportamentul .izar si irational poate apare si atunci cand individul nu consuma .auturi alcoolice.

14.$endintele suicidale sunt 'oarte rare. Sociopatul) ameninta cu suicidul dar 'oarte rar aplica. 5ipsa rusinii si vinovatiei reale in legatura cu comportamentul personal nu produce o motivatie adevarata pentru o.tinerea unui avanta( personal imediat. 1+.-iata se3uala este de'ectuos integrata) caracterizandu1se prin promiscuitate si 'iind lipsita in cea mai mare masura) de incarcatura emotionala. Partenerul se3ual este vazut mai mult ca un o.iect decat ca o persoana cu sentimente. 16./sec in a urma o anumita cale sau drum in viata. Sociopatul nu 'ace e'orturi constante in directia o.tinerii unei palete largi de scopuri personale. 4na din trasaturile remarca.ile ale sociopatului este pattern1ul consistent al autoapararii. In'ractorul se remarca printr1un comportament predominant agresiv) impulsiv) reactiv sau insta.il. In cadrul cercetarilor e'ectuate in vederea conturarii tipologiilor mor'o1'izico1 psi*ologice) numerosi cercetatori in acest domeniu au incercat sa sta.ileasca daca e3ista si cum se mani'esta componentele 'izice (inaltime) aspect ponderal) proportia dintre di'erite segmente ale corpului etc.) si caracteristicile psi*ocomportamentale. st'el /llem.erger a 'acut o sinteza a o.servatiilor di'eritilor cercetatori realizand urmatoarea clasi'icare+2: $ipul leptosom (ce apartine lui Hretsc*ner) caracterizat somatic prin) trunc*i ingust si mem.re lungi) iar temperamental prin trasaturi sc*izotime) 'iind rece si autist) devine usor socia.il) apoi nesocia.il) initial *ipersocia.il apoi) curand) insensi.il) ii reprezinta in proportie crescuta pe autorii crimelor precoce) grave si pe recidivisti. Printre ei se recunosc autorii unor acte antisociale: 'urturi) e3croc*erii si mai putin vaga.onda(. $ipul picnic sau compact) cu diametrele trunc*iului si capului mari si mem.rele destul de scurte ca trasaturi 'izice) temperamental caracterizandu1se prin trasaturi ciclotine) 'iind desc*is) socia.il) usor adapta.il in relatiile personale si in mediu) intra mai greu in con'lict cu antura(ul) comportamentul lor antisocial 'iind adesea legat de episoade depresive si incepe sa se mani'este mai tarziu) avand o tendinta mai mica la recidiva) avand predilectie pentru conduite antisociale din categoria inselaciunilor sau Ascurt1circuit;. $ipul atletic) caracterizat pe de o parte 'izic printr1o musculatura .ine dezvoltata) avand un temperament lipicios) greoi) 'legmatic) dar in acelasi timp Aemplasiv;) adica predispus paro3ismelor motorii sau emotionale) are inclinatii pentru acte de violenta) criminalitatea lui 'iind distri.uita la toate grupele de varsta si adeseori precipitata de alcool.
+2

-. ,ragomirescu) op.cit.) pag. 26 < 2"

$ipul displastic) caracterizat prin tul.urari endocrine si de crestere) este predispus mai ales la in'ractiuni se3uale) cu 'recventa crescuta la pu.ertate (care survine adesea cu intarziere) si are o tendinta remarca.ila de reiterare in conduitele deviante antisociale. cestea sunt doar corelatii sta.ilite statistic si nu individualizate. Cercetari in acest domeniu au mai 'acut S*eldon (S4 )) care din punct de vedere temperamental distinge trei tipuri 'undamentale < viscerotonic) somatotonic) cere.rotonic. Hretsc*mer (Cermania)) Pende si -iola (Italia)) 5. Ka.lonsGi care) pe .aza unei ample sinteze asupra literaturii de specialitate) di'erentiaza doua categorii de in'ractori in 'unctie de gradul de pregatire in'ractionala in criminali in'ractionali care sunt cei ocazionali) incepatori si criminali de cariera care sunt de o.icei 'ormati si socializati in directia comiterii crimei. Cu privire la criminalii de cariera) cei mai multi au 'ost socializati si 'ormati intr1un sistem de valori si norme) reguli Ade'initii; ale unor acte comportamentale di'erit de cel utilizat de catre societate pentru ma(oritatea crimelor) c*iar si in situatiile in care sunt 'oarte vulnera.ili in a 'i arestati si condamnati. Cel mai puternic motiv de actiune al in'ractorului este starea de 'rustrare. 8rustrarea este un rezultat ce apare atunci cand individul intalneste in calea sa un o.stacol mai usor sau mai greu de indepartat si care il impiedica sa1si satis'aca o necesitate. Starea de 'rustrare declanseaza stari emotionale puternice care dezorganizeaza activitatea si duce la 'orme de nevroza. In starea de 'rustrare) individul poate a(unge la 'enomene de criza) mani'estata prin actiuni irationale) atipice) dezorganizate. laturi de starea de 'rustrare e3ista si sentimente de 'rustrare care sunt de lunga durata si care deregleaza conduita individului vreme indelungata. Cel ce) de e3emplu nu este promovat) din motive o.iective in munca lui) se simte 'rustrat si acest sentiment de 'rustrare il aduce la atitudini si comportamente necorespunzatoare. Ceea ce este esential in starea de 'rustrare este ca ea provoaca conduita agresiva. Conduita agresiva este speci'ica delincventului. urmarind distrugerea 'izica sau sim.olica a o.stacolului+#. cesta) intr1o anumita situatie con'lictuala de regula) are o atitudine o'ensiva disproportionata cu elementul declansator)

+#

?ogdan $. APro.leme de psi*ologie (udiciara; /ditura Stiinti'ica) ?ucuresti 10"#) pag. 6#

2. (ersonalitatea invinuitului/inculpatului aflat la prima infractiune si personalitatea infractorului recidivist Personalitatea invinuitului (inculpatului) a'lat la prima in'ractiune Se mani'esta printr1o personalitate orientata antisocial si se caracterizeaza prin egocentrism) agresivitate) indi'erenta a'ectiva si la.ilitate. Su.iectul este pus in situatia de a deli.era si a opta intre mai multe variante de comportament. In procesul psi*ologic de deli.erare intervin criterii motivationale < mo.il si scop 1 valoric < semni'icatia sociala si (uridica a 'aptei 1 ) morale) a'ective si materiale < conditii concrete de realizare a 'aptei. Considerand situatia concreta de viata ca 'iind propice pentru savarsirea 'aptei) rezultatul procesului de deli.erare depinde numai de gradul de intensitate al orientarii antisociale a personalitatii) iar aspectul 'inal al deciziei este o re'lectare elocventa a acestei di'erente de grad. 6ptiunea in 'avoarea savarsirii 'aptei in'ractionale are semni'icatia unei eli.erari psi*ice pentru in'ractor si a unui esec social) care se vor consuma odata cu procesul de trans'ormare a posi.ilitatii in realitate+4. In'ractorul a'lat la prima in'ractiune se caracterizeaza prin urmatoarele++: - a 'ost con'runtat cu o pro.lema care a solicitat actiunea> - individul a ales actiunea care a constituit violarea legii> - pana la comiterea in'ractiunii) in'ractorul s1a supus sistemului normativ al societatii. In 'unctie de aceste trasaturi pot 'i di'erentiate trei grupe de in'ractori: a) in'ractori datorita unor situatii emotionale < crima pasionala sau gelozie) sau datorita atitudinii in(uste a victimei < starea de provocare) ori cand activitatea 'aptuitorului constituie o riposta la un atac in(ust < legitima aparare de regula) in'ractorii din aceasta categorie regreta) au remuscari) considera 'apta savarsita ori.ila> .) in'ractori datorita unor situatii 'inanciare ('raude) delapidari) 'alsi'icari etc.)> c) in'ractori datorita unor situatii politice. 5. Ka.lonsGi ii numeste intr1o clasi'icare a sa criminali situationali care sunt ocazionali) intamplatori.

+4 ++

Nistoreanu C*.) Paun C. op.cit.) pag. 21# Ka.lonsc*i 5. op.cit.) cap. -I

Personalitatea in'ractorului recidivist Numeroasele cercetari privind personalitatea recidivistilor arata o con(ugare de de'iciente individuale si sociale) un cumul de de'iciente sanitare) .iologice si intelectuale si o lunga istorie de e3cluderi si respingeri sociale ce ii 'ac Amarginali; 'ata de comunitatea in care traiesc. In cazul recidivistilor) trecerea la actul in'ractional este o activare a mecanismelor psi*osociale ca reactie la e3cluderea si respingerea pe care o su'era. Neacceptarea) respingerea sociala este un motiv puternic de actiune si in aceasta con(unctura) evident) comportamentul va 'i directionat antisocial. Millard M. Lartup) intr1o lucrare din 10"" arata ca impactul va 'i cu atat mai violent cu cat su.iectul va 'i mai puternic convins ca agentul 'rustrator a actionat cu intentie. ,e asemenea) o caracteristica 'undamentala a in'ractorului din o.isnuinta o constituie egocentrismul adica incapacitatea de a tine cont de sentimentele) gandurile si interesele altora+6. 8. M. Mar.unton a constatat in urma cercetarilor e'ectuate ca in'ractorul recidivist arata o tendinta marcanta de a Amerge cu .anda;. &enumitul cercetator italian Ciacomo Campa) in urma e3aminarilor e'ectuate de1a lungul anilor asupra recidivistilor si de'eritelor categorii de in'ractori cu tendinte de a comite in'ractiuni deose.it de grave) a relevat 'aptul ca acestia) percep realitatea intr1un mod neo.isnuit si de'ormat) considerand ca toti cei din (ur sunt dusmani) nimeni nu o'era a(utor si ca in viata totul se petrece con'orm legilor A.a'tei; sau Ag*inionului;. Campa remarca in personalitatea recidivistilor prezenta unor mani'estari de indecizie si incertitudine interioara precum si pro'unda di'icultate de autoreprezentare) lipsa de capacitate de a se vedea pe sine in mod realist) la care se adauga si stradania de a ascunde propria personalitate. -irgil ,ragomirescu in lucrarea sa APsi*ologia comportamentului deviant; dedica un capitol) A&eiterarea conduitelor deviante; personalitatii recidivistului) pe care le redam si noi: - ideea creata si supusa sie insasi si mediului incon(urator cu privire la 'aptul ca reprezinta un tip neo.isnuit) e3ceptional) superior celor din (ur. Lotararea de a risca) apoi trezirile spectaculoase sunt interpretate de aceasta personalitate ca o dovada a unor insusiri deose.ite pe care le au.

+6

N.9itro'an) -. 7dreng*ea) $. ?utoi op.cit.) pag. ++

- se mani'esta ca trasatura a personalitatii tendinta de a aplica violenta) setea de a domina prin orice mi(loace < inselaciune 1 ) constituie o trasatura distincta a psi*ologiei recidivistului. - tendinta de a actiona in vederea atingerii scopului antisocial. &ecidivistul isi creeaza singur o situatie in'ractionala. - *otararea rapida de trecere la savarsirea unei alte actiuni antisociale. S1a constatat ca la .aza activitatii des'asurate de grupurile de recidivisti se a'la degradarea si deprecierea su. aspectul social al personalitatii lor) a iesirii din relatiile sociale normale (e3. etilicii cronici condamnati de nenumarate ori pentru 'urturi). supra cronicizarii comportamentului in'ractional o in'luenta deose.ita o au si conditiile de 'ormare morala a persoanei) in'luenta individului. 5iteratura de specialitate precum si practica (udiciara remarca o in'luenta negativa deose.ita) impre(urarile in care deviantul se a'la su. in'luenta alcoolului. lcoolul poate determina repetarea unor actiuni deviante caracterizate printr1un mare grad de periculozitate. ,e asemenea o in'luenta deose.ita o pot avea si alti recidivisti Acu e3perienta;. Mitold Surilda) citandu1l pe P. ?ouzat 'ace urmatoarea clasi'icare: a) Arecidivisti 'ormali care se caracterizeaza printr1un mod ordonat de viata in general) o activitate mai mult sau mai putin corecta si la care) cea de1a doua in'ractiune reprezinta un 'enomen intamplator) o a.atere de la regulile normale. &ecaderea in in'ractiune se datoreste de cele mai multe ori unei crize e3terne) intamplatoare si nu unei atitudini si conceptii permanent negative;. .) Arecidivisti reali) care sunt caracterizati ca indivizi pentru care in'ractiunea constituie e3presia modului lor de viata antisociala. /ste vor.a de in'ractorii condamnati de mai multe ori pentru in'ractiuni intentionate si care apar cu un grad crescut de periculozitate) in'ractori Ade pro'esie; sau Ade o.icei;. &ecidivistul) caracterizat de Hretsc*ner ca 'iind leptosom) se remarca printr1o inadaptare sociala) adaugandu1se la aceasta si mentinerea 'actorilor o.isnuiti de mediu si climat social) aplicarea metodelor comune cu caracter general de reeducare si recuperare) atitudinea di'erentiata a societatii in procesul de reintegrare a deviantului) acesta resimtind izolarea si este dominat ast'el) de sentimentul de stigmatizare sociala sau de 'rustrarea de anumite drepturi comune ale colectivitatii din care a provenit.

3. 'omportamentul invinuitului (inculpatului) inainte" in timpul si dupa savarsirea infractiunii Invinuitul (inculpatul)) 'iind cel ce a savarsit 'apta prevazuta de legea penala) poate o'eri in'ormatii nu numai in legatura cu momentul savarsirii in'ractiunii ci si privind momentele dinaintea si de dupa savarsirea in'ractiunii. m vazut intr1un capitol precedent ca in'ormatiile o'erite de invinuit (inculpat) contri.uie in mod deose.it la solutionarea cauzei) 'iind considerat sursa celor mai ample si in acelasi timp celor mai 'idele in'ormatii privind in'ractiunea savarsita. ceasta si pentru ca invinuitul (inculpatul) se gaseste de regula) in conditiile optime de perceptie si memorare mult mai .une decat celelalte persoane care au luat parte intr1un 'el sau altul la savarsirea in'ractiunii < martori) persoana vatamata. ceasta e3plica de ce o seama de 'apte) de impre(urari legate de in'ractiune sunt cel mai .ine cunoscute de catre invinuit (inculpat)) dupa cum cu privire la unele 'apte si impre(urari numai invinuitul (inculpatul) poate 'urniza in'ormatii deoarece numai lui ii sunt cunoscute. 5a savarsirea in'ractiunii invinuitul (inculpatul) participa cu toata 'iinta sa) punerea in actiune a *otararii de a comite 'apta prevazuta de legea penala este precedata de o serie de procese de analiza si sinteza si de o lupta intre motiv) deli.erare si actele e3ecutarii) antrenand pro'und intreaga personalitate a individului. cest lucru 'ace ca 'apta ilicita sa nu 'ie o simpla intamplare) peri'erica a constiintei in'ractorului) ci sa se integreze in ea su. 'orma unei structuri in'ormationale sta.ile cu continut si incarcatura a'ectiv1emotionala speci'ica) cu un rol motivational .ine di'erentiat+". ,e aceea) organul de urmarire penala incearca sa cunoasca toate momentele si procesele psi*ice petrecute inainte) in timpul si ulterior savarsirii in'ractiunii incercand ast'el sa inteleaga mo.ilul ce l1a determinat pe invinuit (inculpat) sa savarseasca in'ractiunea pentru a sta.ili cat mai corect vinovatia acestuia. Cel ce a luat *otararea de a savarsi in'ractiunea are intotdeauna reprezentarea caracterului socialmente periculos al activitatii intreprinse si tot ast'el isi reprezinta riscurile la care se e3pune in cazul nereusitei acelei activitati. st'el activitatea urmarita prin savarsirea in'ractiunii mo.ilizeaza intreaga energie) intreaga personalitate a invinuitului (inculpatului)) se identi'ica cu activitatea intreprinsa ceea ce e3plica perceptia si memorarea
+"

C1tin.

ionitoaie) -. ?erc*esan...) op.cit.) pag. +2

integrala si 'idela) pana la cele mai neinsemnate detalii) a activitatii lor) reclamate de comiterea in'ractiunii+2. $oate acestea se petrec in cazul unei in'ractiuni intentionate. ,ar nu toate in'ractiunile sunt savarsite cu intentie. ,e aceea) tre.uie cercetate pe de o parte 'ormele de vinovatie cu care a 'ost savarsita in'ractiunea) iar pe de alta parte si starile a'ectiv emotionale su. impulsul carora s1a a'lat 'aptuitorul in momentul savarsirii in'ractiunii. /ste 'oarte important de o.servat atitudinea psi*ica a 'aptuitorului 'ata de 'apta sa) precum si 'ata de urmarile acesteia. In interesul cercetarilor tre.uie deose.ite 'aptele savarsite cu intentie de cele savarsite din culpa sau cu intentie spontana. titudinea psi*ica a invinuitului (inculpatului) inaintea savarsirii in'ractiunii+0 Pana la luarea *otararii de a comite in'ractiunea) 'aptuitorul in conditii calme) c*i.zuieste asupra modului de savarsire a 'aptei) asupra mi(loacelor) conditiilor de loc si de timp etc. In aceasta 'aza procesele psi*ologice dominante ale personalitatii in'ractorului sunt caracterizate prin perceperea si prelucrarea in'ormatiilor declansatoare de tre.uinte si motivatii) a caror polaritate se structureaza dupa modelul unor sinteze a'erent1evolutive servind deli.erarilor asupra mo.ilului comportamental ilicit. 6 importanta deose.ita ce ocupa un loc incipient in 'ormarea mo.ilului comportamental in'ractional < 'aza incipienta < o constituie tre.uintele a caror orientare antisociala) ilicita este de o importanta 'undamentala intrucat prin prisma acestora se percepe situatia anterioara. ,in punct de vedere psi*ologic tre.uintele se re'lecta in constiinta omului ca mo.il al comportamentului posi.il si) in cazul unui concurs de impre(urari) pot determina luarea unor decizii pentru savarsirea in'ractiunii. In aceasta 'aza apar si premisele su.iective ale savarsirii in'ractiunii conditionate 'iind) in a'ara tre.uintelor personale) de reprezentarile) deprinderile) o.iceiurile) scopurile) interesele) predispozitiile psi*ice care caracterizeaza persoana 'aptuitorului) precum si de impre(urarile 'avorizante cu valente declansatoare. 5uarea *otararii de a savarsi in'ractiunea constituie rezultatul unor indelungate procese psi*ice mai ales din punct de vedere re'le3iv1a'ectiv si motivational. mai ales miza pusa in (oc.
+2 +0

ceasta etapa

se caracterizeaza printr1un intens consum launtric) o intreaga z.atere psi*ica privind riscul si
Ciopraga . op.cit.) pag. 1"1 C1tin. ionitoaie) -. ?erc*esan)@ op.cit.) pag. +2 < +0

4n rol decisiv in luarea acestei *otarari il (oaca 'unctia de proiectie1anticipare. ceasta 'unctie determina re'lectarea asupra consecintelor actiunii sale culpa.ile raportata la reusita sau nereusita. In acest caz sentimentul de satis'actie coe3ista cu sentimentul de an3ietate) cu nesiguranta si indoiala. $oate aceste trairi deose.it de intense si adanc impregnate in 'iinta sa sunt procese psi*ologice caracterizate printr1un mare consum psi*ic) des'asurandu1se la unii in'ractori printr1un inalt grad de surescitare. In aceasta 'aza) intentia ilicita primara capata 'orma ducand la reec*ili.rarea s'erei a'ectiv1emotionale) pe primul plan trecand procesele re'le3iv < volitive. ceasta este cea de1a doua 'aza < reec*ili.rarea s'erei a'ectiv1motivationala < in care vor avea intaietate procesele de analiza si sinteza a datelor detinute de in'ractor asupra campului 'aptei si de structurare a acestora intr1o multitudine de variante de actiune. ceasta activitate se des'asoara mintal) su. 'orma unui plan de actiune ce contine reprezentari ale mi(loacelor de realizare a scopului) timpul de savarsire a actiunii precum si ale altor elemente necesare comiterii 'aptei. ,e asemenea) un rol important in prevederea si anticiparea mintala a 'inalitatii actiunii incriminate il au sta.ilirea orientarii antisociale precum si e3perienta din trecut a in'ractorului. In ceea ce priveste modul cum actioneaza in'ractorul in toata aceasta perioada) autoritatile des'asurate de aceasta pentru a putea deli.era) pentru a putea lua o decizie corecta sau de a realiza un plan care sa ai.a 'inalitatea dorita de el) in'ractorul se izoleaza de antura( si de 'amilie) 'iind intalnit mai mult singur) in locuri retrase. 6 data luata *otararea de a comite 'apta prevazuta de lege si dupa ce a pus la punct planul de actiune) toate acestea avand loc mintal) petrecandu1se in imaginatia sa) urmatorul pas este materializarea planului. -a des'asura mai intai actiuni cu caracter pregatitor. ctele preparatorii presupun procurarea uneltelor necesare) mi(loacelor materiale a(utatoare) cautarea de complici si a altor persoane care sa1l a(ute in atingerea scopului sau ilicit) culegerea de in'ormatii) supraveg*erea o.iectivului sau viitoarei victime) deplasarea in (urul lui sau urmarirea victimei) 'orme de tatonare1e3perimentare) etc. ceste activitati preparatorii au ca rezultat 'ie materializarea *otararii de a comite 'apta prin realizarea conditiilor optime reusitei ei) 'ie de sistarea) amanarea) asteptarea unor conditii si impre(urari 'avorizatoare.

titudinea psi*ica a invinuitului (inculpatului) in momentul savarsirii in'ractiunii6% In momentul savarsirii in'ractiunii) 'aptuitorul este stapanit) din punct de vedere psi*ologic) de tensiuni emotionale deose.it de puternice) de intense. ctele si actiunile pe care 'aptuitorul le des'asoara in acest moment sunt tri.utare crizei de timp si neprevazutului care creeaza un puternic sentiment de precipitare si teama. ,eci) in'ractorul in acel moment poate intra in criza de timp) precipitandu1se) incepe sa1i 'ie teama si este o.sedat de dorinta de a parasi cat mai repede locul 'aptei) de a produce cat mai putine modi'icari) constient ca orice imper'ectiune) orice omisiune) l1ar putea trada. In acest moment el se a'la intr1o sla.a concentrare psi*ologica. $entativa si consumarea 'aptei) datorita acestor stari psi*ologice prin care trece invinuitul (inculpatul) sunt cele mai prielnice momente pentru a lasa urme la locul savarsirii in'ractiunii sau a comite alte greseli care sa1l dovedeasca drept autorul 'aptei. ceste stari psi*ologice se caracterizeaza prin neliniste) surescitare) o capacitate redusa de control asupra conduitei. Constientizarea si interiorizarea la parametri reali ai savarsirii in'ractiunii se realizeaza in procesul perceperii si actiuni nemi(locite cu o.iecte si 'enomene incon(uratoare) sedimentarea semni'icatiilor acestora depinzand de e3perienta in'ractionala adaptativa a 'aptuitorului. Psi*ologic) o.iectele) 'iintele sau 'enomenele percepute de in'ractor in timpul comiterii 'aptei (instrumente de spargere) arme) martori) etc.) in 'unctie de proprietatile lor 'izico1c*imice (intensitate) 'orma) marime) culoare) dispozitie spatiala) rezistenta a victimei) etc.) determina trairi si reactii emotionale tri.utare atat imper'ectiunii simturilor) cat si surescitarii nervoase in care acestea se deruleaza. $eama de a nu 'i descoperit) necesitatea de a gasi noi solutii unor situatii de 'apt neprevazute) trezirea reala a riscului il tul.ura si1l dezorienteaza emotional ducand la precipitarea actiunilor de catre 'aptuitor. cesta isi pierde controlul normal) nu mai are o comportare o.isnuita caracteristica unei gandiri si activitati normale. $oate acestea au ca rezultat o serie intreaga de scapari) erori si inadvertente < pierde o.iectul corp delict) muta o.iecte personale la locul in'ractiunii) lasa urme uitand sa le stearga) renunta in cursul activitatii la portul manusilor) se accidenteaza creand ast'el alte urme < care pot 'i e3ploatate ulterior de organul de cercetare) ducand c*iar la identi'icarea si prinderea mai usoara a 'aptuitorului si solutionand ast'el cauza.

6%

C1tin.

ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit.) pag. +0 < 6%

titudinea psi*ica a invinuitului (inculpatului) dupa savarsirea in'ractiunii61 Ceea ce caracterizeaza 'aptele in'ractorului dupa savarsirea in'ractiunii este tendinta sa de a se apara) de a se sustrage identi'icarii) invinuirii si sanctiunii. In aceasta 'aza comportamentul 'aptuitorului este re'le3iv1actional) intreaga lui activitate psi*ica 'iind diminuata cu autoritate de trecerea in revista a celor petrecute. In aceasta 'aza 'aptuitorul incearca sa se sustraga de la identi'icare si de la tragerea la raspundere penala 'olosind tot 'elul de strategii) practica avand numeroase e3emple in aceasta directie. st'el) o serie de in'ractori si in special cei care si1au pregatit din timp si amanuntit in'ractiunea) isi creeaza tot 'elul de ali.iuri care sa demonstreze si ast'el sa convinga ca era imposi.il ca el sa 'i savarsit 'apta penala. Cea mai 'olosita modalitate este aceea de indepartare cat mai repede de la locul 'aptei. 8aptuitorul actioneaza in sensul de a se departa in timp util de la locul 'aptei si de a aparea cat mai repede in alt loc) unde prin actiuni demne de a atrage atentia) cauta sa 'ie vazuti pentru a1si crea pro.e) .azandu1se pe impre(urarea ca dupa o anumita perioada organului de urmarire penala ii va 'i greu sa sta.ileasca cu e3actitate succesiunea in timp a celor doua evenimente < in'ractiunea comisa si prezenta .anuitului in acel loc < precum si sa aprecieze corect posi.ilitatea ca in'ractorul sa 'i avut timpul necesar sa 'ie prezent in doua locuri. 6 alta stratagema 'olosita de 'aptuitor este aceea de a apare in prea(ma locului unde se des'asoara cercetarea) cautand sa o.tina in'ormatii re'eritoare la des'asurarea acestora) actionand ulterior prin denunturi) scrisori anonime) modi'icari ale campului 'aptei) inscenari) inlaturari de pro.e) disparitii de la domiciliu) internari in spital sau c*iar comiterea de in'ractiuni marunte pentru a 'i arestat) toate acestea in scopul de a deruta anc*eta a'lata in curs de des'asurare. Pentru a1si atinge scopul < sustragerea de la raspunderea penala < in'ractorul nu ezita in intre.uintarea oricaror mi(loace care l1ar putea a(uta minciuna) per'idia) marturia mincinoasa. Stiind ca nu poate 'i tras la raspundere penala) invinuitul (inculpatul) 'oloseste tot 'elul de mi(loace de a indeparta .anuiala organului de cercetare penala ca el ar 'i 'aptuitorul. st'el) 'oloseste tot 'elul de atitudini pornind de la ideea de a inspira compatimire pentru nedreptatea ce i se 'ace sau pentru situatia in care a a(uns Asilit de impre(urari; si pana la aroganta si c*iar intimidarea anc*etatorului apreciind des'asurarea
61

C1tin.

ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit.) pag. 6% < 61

cercetarii ca tendentioasa) ilegala. ,e asemenea) deseori lasa sa se inteleaga ca Ain scopul; punerii lucrurilor la punct Ava apela la persoane 'oarte importante cu care are relatii;. 6 atentie deose.ita tre.uie acordata proceselor psi*ice care caracterizeaza mustrarile de constiinta intalnite pentru o anumita categorie de in'ractori.

4. Atitudinea invinuitului (inculpatului) in raport cu invinuirea ce i se aduce. titudinea invinuitului (inculpatului) 'ata de invinuirea ce i se aduce se imparte in mai multe categorii in 'unctie de recunoasterea sau nerecunoasterea invinuirii ce i se aduce: a) invinuitul (inculpatul) recunoaste invinuirea ce i se aduce si 'ace declaratii complete) sincere si 'idele asupra tuturor impre(urarilor in care a 'ost savarsita in'ractiunea> .) invinuitul (inculpatul) recunoaste invinuirea ce i se aduce dar 'ace declaratii nesincere. In acest caz) recunoasterea poate 'i totala sau partiala dar declaratiile sale nu sunt sincere deoarece invinuitul (inculpatul) doreste ori sa ascunda 'aptele grave in care a comis in'ractiunea) alte in'ractiuni sau doreste sa acopere din di'erite motive pe alte persoane luand asupra sa vina) ori doreste sa ascunda eventualii complici. c) Invinuitul (inculpatul) nu recunoaste invinuirea ce i se aduce dar 'ace declaratii sincere deoarece intr1adevar nu este autorul 'aptei. d) Invinuitul (inculpatul) nu recunoaste invinuirea ce i se aduce si 'ace declaratii nesincere in scopul de a se sustrage de la raspunderea penala propunand c*iar) administrarea unor pro.e 'alse care spera sa1i dovedeasca nevinovatia62. laturi de aceasta atitudine invinuitul (inculpatul) mai poate adopta si atitudinea de tacere re'uzand sa dea declaratii. &ecunoasterea invinuitului (inculpatului) ,e multe ori in practica s1au constatat situatii in care) din di'erite motive) 'ara a se impotrivi invinuitul (inculpatul) recunoaste 'aptele savarsite) recunoastere ce poate 'i sincera sau nevinovata. 9arturisirea invinuitului (inculpatului)) considerata in trecut regina pro.elor < pro.ato pro.atissima < are in procesul penal modern) doar valoarea unei pro.e o.isnuite si este
9ircea I. op.cit.) pag. 2"% < 2"1) in acelasi sens ColunsGi S. . ACriminalistica;) /ditura Stiinti'ica) ?ucuresti 1061) pag. ##4
62

prezumata sincera daca) in principiu) e3ista motive a o considera de .una1credinta) adica este o.tinuta la adapost de orice presiune) provine de la o persoana in deplinatatea 'acultatilor mintale) este data in deplina cunostinta de cauza. ,in punct de vedere psi*ologic) prezumtia de sinceritate a con'esiunii are la .aza doua teorii: - cel ce se recunoaste vinovat de savarsirea unei in'ractiuni este constient de gravitatea consecintelor la care se e3pune> - este ne'iresc ca cineva sa se scuze in mod 'als de savarsirea unei in'ractiuni) deoarece o ast'el de conduita se opune acelei inclinatii naturale spre autoconservare) tendinta instinctuala careia nici o persoana adulta normala nu i se poate sustrage. ,in dispozitiile legale6# reiese ca marturisirea nu are valoare decat coro.orata cu 'apte si impre(urari ce rezulta din ansam.lul pro.elor e3istente in cauza deoarece) practica (udiciara a aratat ca e3ista situatii rar intalnite) de autoinvinuire 'alsa. &ecunoasterea poate 'i determinata de o serie de motive. Necesitatea de a aprecia corect declaratiile sale impune cunoasterea mo.ilurilor care l1au determinat pe invinuit (inculpat) sa 'aca marturisiri. Cunoasterea adevaratelor mo.iluri ale marturisirii impune o 'ina analiza psi*ologica a conduitei invinuitului (inculpatului)) a starilor de spirit in care acesta se a'la in cursul procesului) o atenta analiza a acelor in'ormatii in posesia carora se a'la organul (udiciar) ce dezvaluie adevarata personalitate a invinuitului (inculpatului). 5a .aza marturisirii pot sta motive etice si rationale. ,in punct de vedere etic) invinuitul (inculpatul) poate avea sentimente superioare de cainta) dorinta de a se eli.era) sentimentul de resemnare in 'ata situatiei in care se a'la) impre(urare ce e3plica o credi.ilitate mai mare ce se acorda unor marturisiri. ,in punct de vedere rational) marturisirii nu i se mai poate acorda prea multa credi.ilitate deoarece) de regula) ea este impusa de evidenta 'aptelor) de convingerea inutilitatii tagaduirii sau de constiinta 'aptului ca aceasta impre(urare va constitui o circumstanta 'avora.ila la individualizarea raspunderii penale64.

6# 64

Ciopraga . op.cit.) pag. 1"+ < 12% Codul procesual penal al &omaniei) art. 60

9otivele principale ce e3plica de cele mai multe ori atitudinea sincera a invinuitului (inculpatului)) de recunoastere a 'aptelor savarsite6+: a) /3ista o anumita categorie de in'ractori care) dupa savarsirea in'ractiunii) propria activitate este supusa unei critici a constiintei ce are ca rezultat dezapro.area 'aptei savarsite sau luarea *otararii de a inlatura consecintele daunatoare ale propriei activitati. In cazul acestei situatii) motivul principal al recunoasterii il constituie remuscarea) regretul) cainta) mustrarea de cuget) dorinta de a do.andi linistea su'leteasca) nevoia de eli.erare din c*ingile constiintei impingandu1l pe 'aptuitor sa marturiseasca. .) in alte cazuri recunoasterea invinuitului (inculpatului) este pornita din nevoia de usurare in'erioara) din nevoia de a se eli.era. In cursul ascultarii intre cei doi participanti ai acestei activitati < invinuit (inculpat) si organul (udiciar < se duce o lupta psi*ologica care craza celui ascultat o stare de e3trema incordare) de neliniste. ,e1a lungul acestei dispute istovitoare) e'ortul prelungit) permanentul autocontrol) pot in'range orice capacitate de rezistenta ast'el ca invinuitul (inculpatul) marturiseste eli.erandu1se din acest stres. c) lteori) recunoasterea este pornita din nevoia de a se e3plica) de a se con'esa) de a se destainui. ceasta tendinta este proprie) in special celor ce au savarsit in'ractiuni su. stapanirea unor pasiuni violente. 6 ast'el de atitudine este provocata de invinuirea ce i se aduce) in 'ata careia 'aptuitorul nu rezista tentatiei de a1si spune punctul de vedere) de a e3plica ceea ce l1a determinat sa savarseasca 'apta) toate acestea intr1un scop de'ensiv) de atenuare) de scuza. d) 9arturisirea poate 'i provocata si de ratiuni logice atunci cand natura si caracterul pro.elor ce sustin invinuirea alcatuiesc un lant de .rese iar invinuitul (inculpatul) se a'la in impas) nu vede alta iesire din situatie) toate acestea convingandu1l de inutilitatea negarii 'aptelor care sunt de(a cunoscute. In ast'el de situatii) recunoasterea este 'avorizata de apelul) uneori repetat) al organului (udiciar de a spune adevarul) si de asigurare ca recunoasterea sincera va constitui o impre(urare 'avora.ila ce va 'i luata in considerare la individualizarea pedepsei. e) 6 situatie) intalnita mai rar) apare atunci cand invinuitul (inculpatul) marturiseste din dorinta de a nu 'i trasa la raspundere penala o alta persoana care este nevinovata.

6+

Ciopraga

. op.cit.) pag. 1"+ < 12%

st'el) desi tendinta 'ireasca a celui ce a savarsit in'ractiunea este incercarea de a se sustrage sanctiunii) atunci cand activitatea de tragere la raspundere penala este indreptata impotriva unei alte persoane decat impotriva 'aptuitorului) totusi starea de neliniste) regretul provocat de posi.ilitatea condamnarii pe nedrept a unei persoane nevinovate poate invinge re'le3ul de autoaparare si drept urmare 'aptuitorul se recunoaste drept autor al 'aptei puse din eroare in sarcina altcuiva. 8aptuitorul poate interveni in tot cursul urmaririi cat si al (udecatii cauzei precum si dupa pronuntarea unei *otarari de condamnare. ') 4neori marturisirea poate 'i determinata de orgoliu) de o vanitate e3agerata. ceasta situatie se intalneste la unele categorii de in'ractori) in special la cei tineri sau la cei ce savarsesc in'ractiuni su. im.oldul unei pasiuni. ,upa cum am vazut) recunoasterea poate 'i sincera sau nesincera. Sinceritatea sau nesinceritatea nu poate 'i intotdeauna constatata in cursul ascultarii. /3ista ast'el situatii cand in cursul ascultarii) organul (udiciar detine putine in'ormatii care nu1i ingaduie sa se pronunte asupra pozitiei pe care se situeaza invinuitul (inculpatul). In ast'el de situatii) sinceritatea sau nesinceritatea recunoasterii se constata anterior) in momentul veri'icarii declaratiilor) al con'runtarii lor cu celelalte mi(loace de pro.a e3istente in cauza. ,ar) oricat de convingatoare ar 'i declaratiile invinuitului (inculpatului)) c*iar si atunci cand nu e3ista un motiv aparent pentru a pune su. semnul indoielii sinceritatea recunoasterii) nimic nu garanteaza ca invinuitul (inculpatul) isi va pastra declaratiile) ramanand pe aceeasi pozitie sincera. ceasta situatie poate aparea si in cazul in care recunoasterea este o.tinuta in momentul imediat urmator savarsirii in'ractiunii) cand 'aptuitorul) de regula) se a'la su. stapanirea unei puternice tul.urari iar marturisirea este pusa su. semnul unor sentimente superioare (remuscare) nevoia de eli.erare) descatusare). Cu trecerea timpului intensitatea acestor stari su'letesti se atenueaza) 'iind inlocuite cu di'erite e3plicatii numite a (usti'ica propria conduita. Su. im.oldul unor ast'el de (usti'icari invinuitul (inculpatul) poate reveni asupra recunoasterii) retractand declaratiile anterioare. ,e regula) aceasta atitudine este proprie in special celor ce au savarsit in'ractiuni su. imperiul unei puternice tul.urari su'letesti provocate de anumite pasiuni cum ar 'i gelozia) care marturiseste sincer 'aptele savarsite) nu iau nici o masura pentru ascunderea urmelor in'ractiunii) nu opun nici o rezistenta in momentul privarii lor de li.ertate si mani'esta un sincer regret 'ata de victima in'ractiunii) care de regula) este o persoana 'oarte apropiata) de care sunt legati printr1o puternica a'ectiune. ,ar) odata depasit momentul de tul.urare su. a

carei stapanire a marturisit 'aptele) sentimentul de regret se diminueaza) motivatiile care pana atunci 'aceau ca 'apta savarsita sa 'ie considerata odioasa cedeaza) incetul cu incetul) locul altor motivatii) ce prind tot mai mult contur si care (usti'ica propria1i conduita. In oc*ii celui ce a savarsit 'apta do.andeste o alta semni'icatie iar din acest moment 'aptuitorul va 'i preocupat de propria1i aparare) de zadarnicia pro.elor care il invinuiesc. Pericolul retractarii marturisirii este insa mai evident in cazul invinuitului (inculpatului) de rea1credinta. st'el) invinuitul (inculpatul) a.il) avand o anumita e3perienta in domeniul vietii in'ractionale) prin recunoasterea 'aptelor urmareste de regula) sa determine trimiterea lui in (udecata 'ara ca recunoasterea sa 'ie spri(inita si de alte pro.e temeinice) pentru ca in 'ata instantei de (udecata sa retracteze declaratiile) in scopul de a se sustrage de la raspunderea penala. In concluzie) este posi.il ca invinuitul (inculpatul) care a recunoscut sincer 'aptele) cu ocazia ascultarii repetate sa1si mentina aceleasi declaratii. sadar) nu este su'icienta simpla recunoastere a 'aptei) de asemenea) nu este satis'acatoare consemnarea la modul general al declaratiilor invinuitului (inculpatului)) datorita incercarii acestuia de a retracta marturisirea. /ste necesara raportarea declaratiilor sale la 'aptele cunoscute de organul (udiciar. precierea sinceritatii declaratiilor invinuitului (inculpatului) impune detalierea acestora) adica consemnarea tuturor impre(urarilor savarsirii in'ractiunii < circumstante de loc) timp) mod) mi(loace de savarsire) mo.ilul si scopul in'ractiunii) participantii < precum si a pro.elor care sa permita veri'icarea ulterioara a acestor impre(urari. ,e asemenea) este recomandata c*iar consemnarea acelor detalii re'eritoare la actele premergatoare savarsirii in'ractiunii) aparent 'ara legatura cu aceasta) dar care intre timp pot do.andi o mare 'orta pro.anta. retractarii. par situatii in practica) in care invinuitul (inculpatul) recunoaste integral sau partial 'aptele) dar declaratiile sale nu sunt sincere deoarece sunt pornite din mo.iluri straine de realizarea 'aptelor. ceste declaratii sunt cunoscute su. denumirea de 'alse marturisiri. vand in vedere 'aptul ca) de regula) invinuitul (inculpatul) incearca sa se apere prin tot 'elul de mi(loace inclusiv tagaduind 'apta savarsita ca o e3presie a instinctului de st'el de elemente 'ac posi.ila veri'icarea ulterioara a declaratiilor invinuitului (inculpatului) si in acelasi timp) vor constitui un o.stacol in calea

autoconservare) 'alsele marturisiri tre.uie sa ai.a la .aza motive serioase si uneori c*iar) pot pune in discutie insasi integritatea 'acultatilor sale mintale. ,e aceea) motivele care pot conduce la 'alse recunoasteri pot 'i cautate atat in limitele normalului) al constientului) cat si in limitele patologicului. In seria cauzelor de natura patologica) in mod 'recvent se inscriu a'ectiunile psi*ice cum ar 'i melancolia) isteria. 6ri de cate ori modul de mani'estare al celui ce apare in 'ata organului (udiciar precum si continutul declaratiilor sale sunt puse su. semnul intre.arii integritatea psi*ica a celui ce se autoacuza) organul (udiciar tre.uie sa apeleze la medicul de specialitate. In ceea ce priveste 'alsele marturisiri ale caror autori se a'la in integritatea capacitatii lor mintale au cauze e3trem de diverse: - 'alsa recunoastere care are al .aza motive altruiste < devotamentul 'ata de adevaratul 'aptuitor) sentimente deose.it de puternice si dura.ile (parinti) 'rati) surori) logodnici) soti) etc.)> - situatia in care o persoana recunoaste savarsirea unei in'ractiuni mai usoare pentru a scapa de raspunderea penala pentru o in'ractiune mai grava (recunoaste o in'ractiune de 'urt pe care nu a savarsit1o pentru a scapa de raspunderea pentru o in'ractiune de omor)> Sau prin 'alsa recunoastere 66 invinuitul (inculpatul) incearca sa o.tina trans'erarea intr1un alt loc de detentie pentru a primi) in 'elul acesta) o im.unatatire a regimului de e3ecutare al pedepsei) situatie ce se intalneste in cazul condamnatului a'lat in cursul e3ecutarii unei pedepse privative de li.ertate. ,e asemenea) 'alsa marturisire poate avea la .aza si alte motive cum ar 'i: 1 constrangerea e3ercitata de adevaratul 'aptuitor sau de catre organul (udiciar 1 recunoasterea cauzata de eroarea in care s1a a'lat cel ce se autoacuza) datorita unei 'alse convingeri cu privire la propria responsa.ilitate. &ecunoasterea invinuitului (inculpatului) poate 'i integral 'alsa ori integral adevarata sau numai partial adevarata. In practica (udiciara) situatia o.isnuita este marturisirea partial sincera deoarece) cel mai adesea) 'aptuitorul silit de pro.ele detinute de organul (udiciar) recunoaste in'ractiunea savarsita) dar alaturi de situatia reala) adauga elemente 'alse) sau deli.erat) omite anumite impre(urari pentru a1si ameliora situatia.
66

Ciopraga

. op.cit.) pag. 1"0 < 12%

st'el 1 cand invinuitul (inculpatul) este urmarit pentru savarsirea mai multor in'ractiuni ('urturi) omoruri)) acesta recunoaste numai una din ele si neaga savarsirea celorlalte> 1 in situatiile cand invinuitul (inculpatul) este urmarit pentru savarsirea unei singure in'ractiuni) dar care a 'ost savarsita in conditii agravante) recunoaste 'apta in 'orma simpla pentru a .ene'icia de pedeapsa redusa speci'ica 'ormei simple ('apta a 'ost savarsita cu premeditare) omite din declaratiile sale acele impre(urari care cali'ica in'ractiunea sau in caz de participatie cu un minor) invinuitul (inculpatul) ma(or) pentru a inlatura cauza de agravare a pedepsei) sustine ca a savarsit singur 'apta). ,e asemenea) in cazul in'ractiunilor de vatamare corporala grava sau de omor) invinuitul (inculpatul) recunoaste 'aptele dar invoca in aparare cauze care inlatura caracterul penal al 'aptei < e3istenta legitimei aparari < sau impre(urari care constituie circumstante atenuante < starea de provocare. Pentru a dezvalui caracterul 'als al marturisirii) organul (udiciar ela.oreaza tactici in 'unctie de cauzele ce determina marturisirea 'alsa. st'el) cand recunoasterea este integral 'alsa) declaratiile celui ce se autoacuza pot 'i rodul 'anteziei) al imaginatiei) situatie in care 'recvent se datoreaza unor cauze de ordin patologic. In aceasta ipoteza) cel ce apare in 'ata organului (udiciar in calitate de invinuit (inculpat) se acuza de savarsirea unui 'apt ine3istent) neprodus in realitate. ,e aceea) constatarea discordantei intre realitate (ine3istenta urmarilor socialmente periculoase) a modi'icarilor ce insotesc) de regula) in'ractiunile) si declaratiile date constituie dovada 'alsitatii marturisirii. celuiasi scop serveste si continutul declaratiilor insesi al carei aspect) adeseori 'antezist poate constitui un indiciu ca este o recunoastere 'alsa ce are la .aza motive patologice. Se intalnesc situatii in practica) cand intr1adevar 'apta a 'ost savarsita in realitate iar cel care in mod 'als pretinde a 'i autorul ei) a cunoscut 'apta de la adevaratul 'aptuitor sau pe alta cale. In aceste cazuri) organul (udiciar poate detine in'ormatii o.tinute prin mi(locirea unor alte activitati (e3: organul (udiciar cunoaste anumite impre(urari legate de savarsirea acelei in'ractiuni in urma cercetarii modi'icarilor produse la locul savarsirii 'aptei). /3istenta unor nepotriviri intre aceste constatari si declaratiile date de invinuit (inculpat)) poate constitui) de asemenea) dovada unei 'alse recunoasteri.

Ca si in cazul marturisirii sincere) 'alsa recunoastere) tre.uie sa contina cat mai multe detalii) iar prin intre.arile adresate) sa se o.tina in'ormatii) ce ulterior veri'icate sa poata demonstra caracterul 'als al marturisirii. 4n alt procedeu tactic ce permite dezvaluirea caracterului 'als al recunoasterii il constituie ascultarea repetata la intervale varia.ile de timp. i1au succedat. In acelasi scop pot 'i utilizate cu succes intre.ari puse cu privire la acele impre(urari pe care) cel ce 'ace 'alsa marturisire) daca ar 'i cu adevarat autorul 'aptei) in mod necesar ar 'i tre.uit sa le cunoasca. cest procedeu) de cele mai multe ori) pune in evidenta e3istenta unor contradictii intre prima declaratie si celelalte care

2. Atitudinea de ne are a faptelor (nerecunoasterea faptelor) Cea mai tipica atitudine adoptata de invinuit (inculpat) in 'ata organului (udiciar) este nerecunoasterea 'aptelor. In acelasi timp invinuitul (inculpatul) 'ace declaratii mincinoase in speranta ca organul (udiciar) 'ara recunoasterea sa) nu va reusi sa stranga pro.ele ce1i dovedesc vinovatia. In aceasta situatie anc*etatorul va urmari prin procedee tactice adoptate) atingerea unui singur scop: determinarea invinuitului (inculpatului) sa 'aca declaratii complete) sincere si 'idele si ast'el renuntarea acestuia la atitudinea de negare a 'aptelor) prin nimicirea sistemului sau de'ensiv. Invinuitul (inculpatul) poate adopta aceasta atitudine dintr1o multitudine de motive. st'el) de regula) invinuitul (inculpatul) are convingerea ca impotriva sa nu sunt si nu pot 'i stranse pro.e su'iciente iar) in concluzie) in lipsa recunoasterii sale) nu va putea 'i tras la raspundere penala. 4n alt motiv ar 'i dorinta de a nu dezvalui identitatea participantilor la in'ractiune) daca in randul acestora se a'la persoane apropiate sau daca ceilalti participanti e3ercita presiuni asupra sa) creandu1i ast'el teama. 4n alt motiv intalnit in cazul invinuitului (inculpatului) care adopta o asemenea atitudine este temerea ca recunoasterea 'aptelor ar atrage desconsiderarea) opro.riul pu.lic) supradimensionarea ne(usti'icata a gravitatii in'ractiunii si a pedepsei cu care este amenintat.

In 'ata atitudinii de negare a 'aptei) anc*etatorul tre.uie sa adopte acele procedee tactice care1l vor determina pe invinuit (inculpat) sa 'aca declaratii sincere) recunoscandu1si vina6". Inainte de toate) anc*etatorul va tre.ui sa cunoasca carui tip de personalitate ii apartine invinuitul (inculpatul). st'el) daca invinuitul (inculpatul) va da dovada de darzenie) tenacitate) capacitate de rezistenta la e'orturile prelungite ale anc*etatorului este de interes ca invinuitul (inculpatul) nu va ceda cu usurinta) ca va starui in minciuna) ca se va apara cu indar(ire. Prin o.servarea unor asemenea insusiri) organul (udiciar va intelege ca 'ata de un asemenea invinuit (inculpat) tre.uie adoptata o linie tactica energica) pe masura rezistentei opuse pentru a distruge sistemul de'ensiv al invinuitului (inculpatului). Cand invinuitul (inculpatul) apartine tipului nervos ec*ili.rat) care reuseste sa se domine cu usurinta) sa1si dovedeasca pana la un punct mani'estarile care ar trada prezenta emotiilor este utila 'olosirea unor mi(loace severe) demascatoare care sa1l surprinda pe invinuit (inculpat)) 'acondu1l sa renunte la atitudinea sa. In 'ata tipului a.il) insidios) per'id) inteligent) inzestrat cu capacitatea de a aprecia autocritic e'ectul motivelor invocate) al apararilor 'ormulate) anc*etatorul va utiliza aceeasi linie tactica cu mi(loace severe) demascatoare) surprinzatoare. Invinuitul (inculpatul) apartinand acestui tip de personalitate este capa.il sa sesizeze manierele utilizate de anc*etator) intre.arile adresate de organul (udiciar il gasesc mereu in de'ensiva) pregatit sa le contracareze prin motivari plani'icate. In al doilea rand anc*etatorul va tre.ui sa tina seama si de trasaturile temperamentale ale invinuitului (inculpatului) adica daca apartine tipului emotional sau neemotional. Invinuitul (inculpatul) apartinand tipului emotional) dupa savarsirea in'ractiunii va 'i dominat de un puternic sentiment de regret) de remuscare) de sentimentul vinovatiei. ,e aceea) in aceste cazuri) cea mai indicata tactica este atitudinea concilianta) de intelegere a situatiei in care se a'la acesta) recunoasterii sincere a 'aptelor. ,impotriva) in cazul tipului neemotional) atitudinea de intelegere nu va mai avea aceleasi rezultate .une deoarece) invinuitul (inculpatul) apartinandu1i acestui tip a crearii acelei atmos'ere de apropiere 'avora.ila

6"

Ciopraga

. op.cit.) pag. 12+

temperamental nu va mai 'i dominat de remuscari) de mustrari de constiinta sau acestea sunt de o mai redusa intensitate. Procedeele tactice utilizate vor tre.ui sa se .azeze pe analiza 'aptelor) pe prezentarea riguroasa a pro.elor in invinuire. $actica anc*etatorului tre.uie sa se adreseze .unului simt elementar) ratiunii care dicteaza renuntarea la minciuna si intr1o mai redusa masura sentimentelor. Scopul 'olosirii acestei tactici este convingerea prin 'orta 'aptelor) ca vinovatia invinuitului (inculpatului) este sta.ilita sau va 'i in curand sta.ilita si ast'el este ilogic sa o conteste62. Practica (udiciara a remarcat ca de multe ori) invinuitii (inculpatii) a.ili) cu o anumita e3perienta in domeniul vietii in'ractionale isi pregatesc un ali.i60 'urnizand anc*etatorului e3plicatii menite a1l convinge ca in momentul comiterii 'aptei se a'lau intr1un alt loc decat in cel in care 'apta a 'ost savarsita) cu scopul de a1si sustine nevinovatia. li.iul consta 'ie in evocarea unui 'apt) a unei impre(urari) intamplari neadevarate) imaginate) situatie in care pentru ca spusele sale sa ai.a o mai mare credi.ilitate invinuitul (inculpatul) creaza de la un capat la altul o e3plicatie care) de regula este .ogata in detalii (succesiunea unui intreg sir de 'apte) intamplari) evenimente) activitati) localizarea 'oarte e3acta in timp a acestora etc.)) 'ie in invocarea unui 'apt real care insa a avut loc intr1un alt moment) anterior sau ulterior savarsirii actiunii. Cand ali.iul consta intr1un 'apt real) inainte de savarsirea 'aptei invinuitul (inculpatul) a luat *otararea de a provoca si memora cat mai 'idel o serie de impre(urari care in raport cu 'apta comisa se situeaza intr1un moment anterior sau ulterior si au scopul de a1l convinge pe organul (udiciar ca in momentul savarsirii in'ractiunii se a'la intr1un alt loc. Se intalnesc doua situatii < cand invinuitul (inculpatul) isi intemeiaza ali.iul pe un 'apt mincinos) imaginar si in acest caz) e'orturile sale sunt indreptate in directia inventarii unor 'apte) intamplari si a memorarii lor cat mai 'idele si mai e3acte < cand ali.iul invinuitului (inculpatului) se spri(ina intr1adevar pe un 'apt real) in acest caz invinuitul (inculpatul) va memora acele 'apte si impre(urari pe care le1a conceput in mod deli.erat. sadar) invinuitul (inculpatul) ocupat cu procurarea unui ali.i va cauta sa paraseasca cat mai repede locul savarsirii 'aptei) sa se deplaseze intr1un loc indepartat) unde va incerca in mod deose.it sa1si 'aca remarcata prezenta) mai ales de anumite persoane. -a 'ace e'orturi de a retine tot ce a perceput) a memora cu e3actitate intreaga activitate des'asurata in acel loc si a persoanelor
62 60

idem) pag. 126 Ciopraga . op.cit.) pag. 104 < 10"

participante. Invinuitul (inculpatul) va miza pe 'aptul ca persoanele cu care a venit in contact nu vor putea localiza 'oarte precis in timp o anumita impre(urare < in'ractiunea s1a savarsit la o anumita ora) iar cateva minute mai tarziu isi 'ace aparitia intr1o alta societate. &ealitatea sau 'alsitatea ali.iului tre.uie minutios veri'icata. Con'irmarea ali.iului constituie o dovada a nevinovatiei invinuitului (inculpatului) si ast'el se economisesc timp si mi(loace iar cercetarile vor 'i indreptate intr1o alta directie. Necon'irmarea ali.iului constituie) de regula) dovada vinovatiei invinuitului (inculpatului). In sustinerea ali.iului sau invinuitul (inculpatul) va 'urniza numeroase detalii cu privire la activitatea asa1zis des'asurata) va e3agera in descrierea unor locuri) situatii) persoane. $oate aceste in'ormatii constituie o dovada a 'alsitatii ali.iului sau. st'el) daca ascultarea invinuitului (inculpatului) are loc intr1un moment mult indepartat celui savarsirii 'aptei < luni) ani < iar in declaratiile sale invinuitul (inculpatul) arata numele unor persoane) descrie cu lu3 de amanunte vestimentatia acestora) incadreaza in limite e3acte de timp momentul intalnirii precum si locul intalnirii lor) detaliaza conversatiile avute cu acele persoane) toate acestea constituie impre(urari de natura a trezi (usti'icate suspiciuni. In ast'el de situatii) c*iar veri'icarea realitatii celor a'irmate de invinuit (inculpat) nu este de natura a inlatura du.iul deoarece e3agerata precizie a amintirii detaliilor este 'ie urmarea atentiei ma3ime a invinuitului (inculpatului) care a savarsit sau este pe punctul de a savarsi o in'ractiune) 'ie urmarea unei atentii staruitoare in vederea memorarii unor circumstante secundare) pornita dintr1un calcul de'ensiv) in scopul de a atri.ui spuselor sale o cat mai pronuntata aparenta de veridicitate. Intr1adevar) e3perienta de 'iecare zi dovedeste ca omul nu este capa.il sa perceapa) si cu atat mai putin sa pastreze) o perioada lunga de timp in memorie) 'apte) intamplari) lipsite de interes) o.isnuite. 4n mi(loc deose.it de e'icace in veri'icarea realitatii sau 'alsitatii ali.iului invocat) il constituie (usti'icarea) e3plicarea cu cat mai multe detalii a activitatilor celui ascultat) in momente anterioare sau ulterioare savarsirii 'aptei) pentru a constata daca memorarea e3cesiva a detaliilor impre(urarilor concomitente savarsirii in'ractiunii) se datoreste unei predispozitii reale) sau dimpotriva) acestea au 'ost 'i3ate in memorie in mod deli.erat pentru a servi drept suport ali.iului invocat. In acest sens) invinuitul (inculpatul) va tre.ui sa relateze ceea ce a des'asurat cu o ora sau mai multe ore inainte sau dupa savarsirea in'ractiunii ori cu o zi sau mai multe zile anterior sau ulterior acestui moment. ,etalierea acestor momente cu lu3 de amanunte intareste presupunerea ca aceasta e3plicatie este 'alsa.

Se ivesc) insa) situatii in care invinuitul (inculpatul) nu aduce in spri(inul sau e3plicatii amantuntite ci se limiteaza doar la (usti'icari de ordin general. ,e e3emplu) invinuitul (inculpatul) a'irma ca in seara in care s1a savarsit 'apta) se deplasa cu automo.ilul sau spre o anumita localitate. -eri'icarea unui ast'el de ali.i) necesita o.tinerea unor in'ormatii amantuntite cu privire la intreaga perioada de timp in care invinuitul (inculpatul) sustine ca s1a a'lat in alt loc decat al comiterii 'aptei. ,e e3.) presupunand ca in'ractiunea a 'ost comisa in (urul orei 21) iar invinuitul (inculpatul) declara ca intre orele 2% si 22 calatorea cu automo.ilul sau) acesta va tre.ui sa 'aca o descriere amanuntita a itinerariului parcurs) sa precizeze localitatile prin care a trecut) sa indice ora la care a sosit sau a parasit o anumita localitate) unde si cat a stationat. In acest 'el) daca ali.iul este 'als) invinuitul (inculpatul) se poate gasi in di'icultatea de a nu putea e3plica intreaga aceasta perioada sau de a recurge la arti'icii a caror 'alsitate poate 'i usor dovedita. ,e asemenea) invinuitul (inculpatul) in sustinerea ali.iului sau va recurge si la 'olosirea numelor unor persoane pe care el) le considera de incredere si ca1i vor sustine ali.iul. cesti martori propusi de invinuit (inculpat) pot 'i de rea1credinta sau de .una1 credinta. ,e regula) su. di'erite motive) invinuitul (inculpatul) incearca sa se a'le in prezenta unei persoane la o anumita ora sau zi anterioara ori ulterioara comiterii 'aptei) mizand pe impre(urarea ca dupa trecerea unei anumite perioade de timp aceasta persoana nu va mai reusi sa localizeze precis data intalnirii) in 'elul acesta declaratia sa venind in spri(inul ali.iului invocat. lteori) cel a carui marturisire o solicita in spri(inul ali.iului sau este de rea1credinta) deoarece invinuitul (inculpatul) s1a interes cu acesta asupra declaratiei pe care urmeaza sa o dea. Procedeele tactice utilizate de organul (udiciar la ascultarea acestor categorii de martori di'era dupa cum sunt de .una sau de rea1credinta. 5a ascultarea martorilor de .una credinta sau de rea1credinta) se pune c*estiunea localizarii e3acte in timp a unui 'apt determinat: daca in momentul savarsirii in'ractiunii invinuitul (inculpatul) a 'ost vazut intr1o anumita impre(urare sau daca acesta) in acele limite de timp) s1a a'lat in compania unor persoane. sadar) in cazul martorului de .una1credinta daca acesta admite posi.ilitatea sa se 'i intalnit cu invinuitul (inculpatul) sau sa se 'i a'lat in compania acestuia 'ara insa a putea

preciza momentul e3act in timp acesta va 'i a(utat sa1si aminteasca punandu1i1se intre.ari a(utatoare) datorita uitarii vremelnice a 'aptelor) el nereusind sa localizeze temporal impre(urari legate de in'ractiune sau de 'aptuitor. In cazul martorului de rea1credinta) anc*etatorul nu va utiliza acelasi procedeu tactic) deoarece acesta nu are nevoie de o impulsionare a memoriei) intrucat el este oricand pregatit de a e3pune cu lu3 de amanunte versiunea 'urnizata de invinuit (inculpat). 6rganul (udiciar va utiliza intre.ari surprinzatoare) de control) interogatoriul amanuntit asupra detaliilor cu privire la care se presupune ca nu s1a realizat o punere de acord cu invinuitul (inculpatul) < descrierea unor locuri) a unor situatii) ridicarea persoanelor prezente intr1o anumita impre(urare) actiunile intreprinse de acestea. Interogatoriul tre.uie ast'el condus < de la general la particular < intre.arile 'ormulate sa nu o'ere celui ascultat posi.ilitatea de a intui care anume raspunsuri avanta(eaza sau nu pe invinuit (inculpat). Si la ascultarea martorilor propusi de invinuit (inculpat) se recomanda utilizarea ascultarii repetate. 9artorul va relata 'aptele intr1o succesiune di'erita de cea din declaratia anterioara cand) in mod normal) martorul a e3pus 'aptele in ordinea lor cronologica. Pentru a se veri'ica atitudinea de .una sau de rea1credinta a martorului) cu prile(ul ascultarii repetate organul (udiciar poate cere acestuia sa inceapa relatarea 'aptelor dintr1un alt moment al des'asurarii lor) di'erit de cel de inceput. 4tilizarea acestui procedeu are ca scop intreruperea continuitatii e3punerii unei declaratii invatate pe dina'ara) si ast'el) sa se puna in evidenta neconcordantele dintre declaratiile aceluiasi martor o.tinute la anumite intervale de timp. titudinea de tacere sau re'uzul de a da declaratii"% &e'uzul de a da declaratii este o e3ceptie a atitudinii pe care o adopta de regula invinuitul (inculpatul) in 'ata organului de urmarire penala. invinuit (inculpat). ,upa cum am vazut) ascultarea invinuitului (inculpatului) nu numai ca reprezinta unul din cele mai importante mi(loace) cu a(utorul caruia poate 'i solutionata cauza) dar ea are si ceasta atitudine de tacere se opune re'le3ului primar < instinctul de aparare < propriu tuturor celor care au calitatea de

"%

Ciopraga

. op.cit.) pag. 1"4 < 1"+

rolul de aparare a invinuitului (inculpatului) con'erindu1i acestuia largi posi.ilitati de prezentare a 'aptelor si impre(urarilor ce vin in 'avoarea sa. st'el) indi'erent daca este vinovat sau nu) rareori invinuitul (inculpatul) renunta la aceasta posi.ilitate) nesocotind1o) rezistand intentiei de a vor.i) de a se disculpa. $ipic invinuitului (inculpatului) ii sunt doua atitudini: - daca este vinovat de savarsirea in'ractiunii su. evidenta pro.elor) 'ie recunoaste) 'ie cauta sa prezinte ast'el 'aptele incat sa1si creeze o situatie mai usoara> - iar daca nu este vinovat se va stradui sa invoce toate acele impre(urari ce1i dovedesc nevinovatia. &eiese ast'el ca) tacerea invinuitului (inculpatului) este ne'ireasca) deoarece situatia in care se a'la impune sa adopte o atitudine sau alta) de recunoastere. sadar) tacerea nu poate 'i pusa pe seama neputintei de a se apara) ci pe seama unor altor cauze cum ar 'i: - convingerea gresita ca in lipsa recunoasterii sau nerecunoasterii sale nu va putea 'i tras la raspundere penala> - dorinta de a nu dezvalui identitatea celorlalti 'aptuitori ('ie datorita temerii provocate de unul dintre participantii ramasi inca neidenti'icati) 'ie datorita raporturilor de rudenie apropiata sau de puternica a'ectiune)> - sau datorita unor cauze de natura patologica < tul.urari psi*ice de care su'era invinuitul (inculpatul). &e'uzul de a da declaratii pune organul (udiciar in 'ata celei mai anevoioase situatii ce se poate ivi in cursul ascultarii invinuitului (inculpatului). Pentru a rezolva aceasta situatie organul (udiciar tre.uie sa utilizeze anumite procedee tactice pentru a1l determina pe invinuit (inculpat) sa renunte la atitudinea sa de tacere. st'el) in primul rand) tre.uie identi'icat motivul real al tacerii invinuitului (inculpatului). In al doilea rand) dupa determinarea cauzei ce e3plica tacerea invinuitului (inculpatului) organul (udiciar va 'olosi calea convingerii) incercand sa inlature sau sa1l convinga pe invinuit (inculpat) de netemeinicia unei asemenea cauze. ,e e3emplu) daca organul (udiciar a(unge la concluzia ca tacerea invinuitului (inculpatului) este determinata de temerea de raz.unare din partea celorlalti participanti ori a rudelor sau prietenilor acestora) tre.uie sa1l asigure pe invinuit (inculpat) ca va lua toate masurile pentru a preintampina raul cu a carui producere este amenintat.

,e asemenea) organul (udiciar tre.uie sa1l convinga pe invinuit (inculpat) ca atitudinea adoptata este gresita deoarece) in cele din urma 'aptele vor 'i cunoscute) iar adevarul va 'i a'lat pe alte cai c*iar daca invinuitul (inculpatul) re'uza sa dea declaratii. Iar in al treilea rand) organul (udiciar tre.uie sa convinga pe invinuit (inculpat) ca tacerea sa ii este daunatoare) deoarece in 'elul acesta nesocoteste posi.ilitatea de a se e3plica) de a se apara. Prin atitudinea sa) el isi 'ace un deserviciu deoarece renunta la posi.ilitatea de a cere administrarea unor pro.e care sa1i dovedeasca nevinovatia sau e3acta masura a vinovatiei sale. In acelasi scop) invinuitul (inculpatul) tre.uie convins ca investigatiile vor continua c*iar daca re'uza sa vor.easca) ca 'aptele vor 'i oricum dovedite prin alte mi(loace de pro.a. titudinea invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunilor in participatie"1 6 in'ractiune poate 'i savarsita de catre o singura persoana) adica poate avea doar un singur autor sau poate 'i savarsita de mai multe persoane. Codul penal consacra"2 participatia de in'ractori ce desemneaza situatia in care la savarsirea unei 'apte prevazute de legea penala au participat mai multe persoane decat este necesar potrivit naturii acelei 'apte. titudinea pe care o adopta invinuitii (inculpatii) in 'ata organului (udiciar in cazul in'ractiunilor in participatie este di'erita 'ata de cea adoptata de invinuitul (inculpatul) singur autor al unei in'ractiuni) deoarece in cazul primei situatii 'apta constituie rezultatul cooperarii mai multor persoane care au indeplinit acelasi rol adica coautorat sau care au indeplinit roluri di'erite) autor) instigator) complice) impre(urare de natura a produce mutatii in psi*ologia 'aptuitorului. In 'unctie de mai multi 'actori se impune ela.orarea si aplicarea unei tactici adecvate. cesti 'actori pot 'i: cunoasterea sau nu a identitatii si a rolului (ucat de 'iecare participant la savarsirea 'aptei penale> pozitia de recunoastere sau nerecunoastere pe care o adopta cei ce au cooperat la comiterea aceleiasi 'apte. st'el) este posi.il sa 'ie cunoscute inca de la inceput identitatea participantilor precum si rolul avut de 'iecare la savarsirea in'ractiunii. In alte situatii poate 'i cunoscuta identitatea doar a unuia sau a unora dintre participanti) dar natura in'ractiunii) modul de savarsire) amploarea consecintelor 'aptei
"1 "2

Ciopraga . op.cit.) pag. 101 < 104 Codul penal al &omaniei) art. #1 si art. 02

indica 'aptul ca la comiterea acesteia au participat si alte persoane a caror identitate nu este inca sta.ilita iar cei a'lati in 'ata organului (udiciar dintr1un motiv sau altul) nu vor sa o dezvaluie. /ste posi.il) de asemenea sa 'ie cunoscuta atat identitatea cat si contri.utia participantilor iar acestia sa se situeze pe pozitii di'erite. Se poate intampla ca toti participantii sa recunoasca 'aptele) recunoastere ce poate 'i sincera sau nesincera) in acest caz se vor aplica procedeele tactice utilizate la ascultarea invinuitului (inculpatului) care singur a savarsit in'ractiunea) cu particularitatea impusa de prezenta pluralitatii de 'aptuitor. ,e aceea) o importanta deose.ita se va acorda con'runtarii declaratiilor pentru a se scoate in evidenta eventualele contradictii. 6 alta situatie intalnita in practica este aceea ca numai unul sau unii dintre participanti recunosc 'aptele in vreme ce ceilalti adopta pozitia de negare. In prezenta recunoasterii unuia sau altuia dintre participanti) o.tinerea unor declaratii de recunoastere din partea celorlalti este o c*estiune relativ simpla) atata vreme cat la ascultarea acestora din urma organul (udiciar poate 'olosi cu succes datele) in'ormatiile comunicate de cei dintai. ,e asemenea) cea mai di'icila situatie cu care se poate con'runta organul (udiciar este contestarea de catre toti participantii a in'ractiunii savarsite si in acest sens dau declaratii integral sau partial 'alse. 8aptul ca in'ractiunea savarsita in participatie constituie rezultatul cooperarii mai multor persoane) precum si e3istenta unei comunitati de interese intre participanti con'era psi*ologiei coinvinuitului (coinculpatului) note particulare. sadar) 'ata de situatia in care in'ractiunea a 'ost comisa de o singura persoana) in cazul participantilor care se situeaza pe pozitia negarii 'aptelor) tre.uie sa se realizeze un acord) sa se ela.oreze o versiune comuna) care sa 'ie insusita de toti. ceasta versiune comuna poarta denumirea de ali.i. S1a constatat insa ca realizarea versiunii comune este di'icila datorita deose.irilor su. raportul capacitatii de perceptie) memorare si ver.alizare a 'aptelor. ,e aceea) se poate spune ca) conditia de coinvinuit (coinculpat) este mai grea decat cea de invinuit (inculpat) deoarece acesta din urma a savarsit singur in'ractiunea. Cand ali.iul invocat este real) din punct de vedere al concordantei intre declaratii) totdeauna se va constata e3istenta unor nepotriviri minore privind aspectele secundare a

detaliilor. ,eclaratiile identice pana in cele mai mici detalii pun serioase intre.ari privind realitatea lor. ,e asemenea) din punct de vedere psi*ologic) oricare dintre participanti este increzator in propria capacitate de disimulare) de rezistenta la tacticile pe care le va utiliza organul (udiciar) dar nici unul dintre ei nu va avea incredere in capacitatea de rezistenta a celorlalti coinvinuiti (coinculpati). ,ominanta psi*ologica a coinvinuitului (coinculpatului) este marcata de teama ca unul sau altul dintre ei se va trada) va ceda manevrelor anc*etatorului) de sentimentul de nesinceritate la gandul ca unul sau altul se va desolidariza si va recunoaste 'aptele) pentru a .ene'icia de un regim mai .land de sanctionare. st'el) starea psi*ica a coinvinuitului (coinculpatului) < teama) neincrederea 'ata de cei ce au cooperat la comiterea 'aptei < constituie un solid punct de plecare la ela.orarea procedeelor tactice de ascultare a coinvinuitului (coinculpatului). /3ploatarea starii psi*ice su. stapanirea careia se a'la participantii impune) mai intai) incercarea de a convinge pe coinvinuit (coinculpat) de inutilitatea rezistentei opuse) indemnarea la recunoasterea 'aptelor deoarece in cazul in'ractiunii in participatie) mai curand sau mai tarziu unul dintre participanti va vor.i si va recunoaste 'aptele ast'el) este .ine sa 'aca acest lucru mai inainte ca altcineva sa 'i vor.it. ceasta tactica nu intotdeauna da rezultatele dorite) datorita temerii de a suporta consecintele 'aptei la a carei savarsire a participat precum si a comunitatii de interese de care sunt legati participantii sau datorita unui puternic sentiment de solidaritate sau teama de raz.unare din partea celorlalti 'aptuitori. Pentru indepartarea acestor motive ce stau in calea recunoasterii sincere organul (udiciar tre.uie sa adopte tactici in 'unctie de 'iecare motiv in parte. st'el) temerea de sanctiunea cu care este amenintat poate a'irmata prin speci'icarea e3acta a masurii vinovatiei sale si prin su.linierea ca recunoasterea sincera a 'aptelor va constitui o circumstanta atenuanta ce va 'i luata in considerare de instanta de (udecata la individualizarea pedepsei. ,e asemenea) celui ascultat tre.uie sa i se e3plice intr1un mod convingator) ca recunoasterea 'aptelor nu constituie o desolidarizare) tradarea cauzei celorlalti atata vreme cat oricare dintre ei) mai curand sau mai tarziu) va 'ace acest lucru ci) i se va e3plica e3act masura contri.utiei sale alaturi de ceilalti participanti la savarsirea in'ractiunii. /ste momentul cand tre.uie sa i se reaminteasca ca este pre'era.il sa vor.easca el insusi deoarece) daca o 'ace un alt coinvinuit (coinculpat) acesta) in incercarea de a1si

usura situatia) ar putea prezenta 'aptele in de'avoarea sa. $emerea inspirata de raz.unarea din partea celorlalti participanti poate 'i indepartata prin garantarea ca declaratiile sale nu vor 'i cunoscute de ceilalti coinvinuiti (coinculpati). Se poate intampla insa) ca aceste incercari sa nu dea rezultatul asteptat. ,e aceea) vor 'i aplicate toate procedeele tactice destinate a spori temerea su. stapanirea careia se a'la cel ascultat) ca unul dintre participanti a recunoscut 'aptele. cest procedeu presupune 'olosirea unor stratageme) constand in provocarea a.ila de catre organul (udiciar a unor atitudini de natura a insinua) a 'ace sa se creada ca unul dintre participanti a vor.it) a dezvaluit 'aptele. ceasta tactica nu include 'olosirea unor mi(loace nepermise) mi(loace de inducere in eroare ci are in vedere numai manevre tactice) capcane psi*ologice menite sa1l convinga pe coinvinuit (coinculpat) ca organul (udiciar se a'la in posesia unor date) in'ormatii si ca acestea au 'ost o.tinute prin recunoasterea 'aptelor de catre unul dintre coinvinuiti (coinculpati). ,e asemenea) poate 'i utilizat cu succes procedeul Aintalnirilor intamplatoare; la sediul organului (udiciar) intre doi coinvinuiti (coinculpati). 4n e3emplu convingator in acest sens il o'era practica (udiciara mag*iara: intr1un caz de sustragere) dintr1o institutie) a unei cantitati de aur) a 'ost arestat 5.S.) care) cu ocazia ascultarii) a negat 'aptele) iar perc*ezitia domiciliara e'ectuata la acesta s1a inc*eiat cu rezultate negative. Investigatiile intreprinse 'ac verosimila presupunerea ca valorile sustrase au 'ost ascunse la prietenul sau C. I.) anga(at al aceleiasi institutii) care audiat) se situeaza pe aceeasi pozitie. Si perc*ezitia e'ectuata la C. I. S1a soldat 'ara nici un rezultat. In prezenta acestei situatii) organul (udiciar) a recurs la urmatoarea stratagema: cand C. I. Se a'la la sediul organului (udiciar) spre camera unde urma sa ai.a loc audierea) a 'ost condus 5. S.) moment in care cei doi s1au intalnit ca din intamplare. Cu ocazia ascultarii lui 5. S. I s1a adresat o singura intre.are: ACand si ce cantitati de aur ati predat lui C.I.N;. Intre.area dezarmanta) asociata cu impre(urarea ca nu cu mult timp in urma il intalnise pe prietenul sau in acele circumstante) au 'ost de natura a1l convinge pe 5.S. ca C.I. l1a tradat. In aceste conditii recunoaste ca a predat aurul lui C.I.) dar a'irma ca nu poate preciza in care anume loc C.I. a ascuns valorile predate. Perc*ezitia e'ectuata la C.I. a 'ost precedata de intre.area: A4nde se a'la caseta neagra a lui 5.S. In care e ascuns aurulN;. / randul lui C.I. Sa 'ie convins ca prietenul sau a marturisit 'aptele si drept urmare a predat valorile cautate. Procedeele tactice ela.orate se deose.esc in 'unctie de aportul adus de 'iecare dintre participanti la savarsirea in'ractiunii. Se are in vedere situatia cand la comiterea in'ractiunii

unul sau unii dintre participanti au realizat nemi(locit activitatea materiala ce caracterizeaza latura o.iectiva a in'ractiunii) adica au avut rol de autor sau coautori iar altul sau altii au avut o contri.utie secundara) au a(utat la comiterea 'aptei) adica au indeplinit rol de complice sau complici. sadar) contri.utia 'iecarui participant si drept consecinta) gravitatea di'erita a sanctiunii cu care sunt amenintati) impune luarea in considerare a urmatoarelor constatari de ordin tactic: - in situatia pluralitatii de 'aptuitori si de in'ractiuni) cand unul sau unii dintre 'aptuitori au participat la savarsirea doar unora dintre 'apte) este necesar ca ascultarea sa inceapa cu cei care au contri.uit la savarsirea in'ractiunilor ce prezinta un grad mai redus de pericol social> - cand toti participantii au cooperat la savarsirea aceleiasi in'ractiuni si au indeplinit roluri di'erite < unii au 'ost autori) altii complici < tre.uie sa 'ie ascultati mai intai cei ce au avut un rol secundar la savarsirea in'ractiunii. st'el) daca se cunoaste cu certitudine ca unul dintre participanti a indeplinit un rol secundar la comiterea 'aptei de e3emplu) in cazul unei in'ractiuni de tal*arie) e3istenta declaratiilor unui martor ocular care arata 'aptul ca unul dintre participanti a aplicat violentele si tot el este cel care si1a insusit .unurile) in vreme ce un altul a semnalat momentul aparitiei victimei < organul (udiciar isi va indrepta e'orturile asupra acestuia din urma deoarece) este de presupus ca cel a carui contri.utie este mai redusa) amenintat cu o pedeapsa mai usoara) va opune o rezistenta mai mica 'ata de cel care a (ucat rolul principal. ,in alt punct de vedere este indicat ca in cursul ascultarii) organul (udiciar sa su.linieze ca este .ine cunoscuta impre(urarea ca cel ascultat a indeplinit un rol secundar si ca asa 'iind) contri.utia sa la savarsirea in'ractiunii este sanctionata cu o pedeapsa mai usoara) in s'arsit) este pre'era.il sa recunoasca el mai intai 'aptele deoarece) alt'el) e3ista riscul prezentarii lor denaturate de catre ceilalti participanti. ,e asemenea) atitudinea pe care organul (udiciar o adopta in prezenta celui ascultat va depinde si de datele) in'ormatiile pe care acesta le detine din declaratiile celorlalti participanti la in'ractiune) in cazul recunoasterii unuia sau altuia dintre participanti. vand in vedere 'aptul ca nu se garanteaza sinceritatea recunoasterii pana in momentul veri'icarii declaratiilor) pentru a nu pune in pericol rezultatele ascultarii se impune

prudenta de a nu 'ace cunoscute) cel putin pana intr1un anumit stadiu al cercetarilor) declaratiile celor ce au savarsit 'aptele. daca declaratiile celui ce a recunoscut 'aptele sunt nesincere) organul (udiciar se poate compromite) pierzand orice incredere a celui ascultat) care cu usurinta) va sesiza orice neconcordanta) orice nepotrivire. In'ormatiile o.tinute de organul (udiciar prin recunoasterea unuia dintre participanti) pot 'i utilizate la ascultarea celorlalti 'ara a dezvalui identitatea celui care a marturisit si dupa ce declaratiile sale au 'ost veri'icate in cel mai mic detaliu. 8olosirea acestei recunoasteri 'ara veri'icarea necesara) se poate 'ace numai prin 'olosirea unor date sau in'ormatii de ordin general) 'ara a invedera e3acta masura a cunoasterii lor. 4n alt procedeu tactic 'olosit in cazul pluralitatii de in'ractori este ascultarea repetata) la intervale de timp varia.ile) a celor care negand 'aptele au cazut de acord asupra unei e3plicatii comune) insusita de toti participantii. cest procedeu va 'i studiat mai pe larg intr1 un capitol urmator. Starea de emotie a invinuitului (inculpatului) in momentul ascultarii. lte incercari de simulare sau disimulare ale invinuitului (inculpatului) ,epistarea prezentei starii de emotie poate dezvalui inadvertente intre cele a'irmate de invinuit (inculpat) si cele petrecute in realitate. ,e aceea) depistarea acestei stari si intelegerea corecta constituie o pro.lema ma(ora a tacticii de anc*eta. $ensiunea psi*ica a invinuitului (inculpatului) este de regula) mult mai mare decat a celorlalte persoane care compar in 'ata anc*etatorului. Practica a aratat insa) ca unii in'ractori) adica cei A'amiliarizati; cu anc*eta) prezinta o stare emotionala aparent mai redusa care este ceva mai greu de depistat mai ales pentru magistratii a'lati la inceputul meseriei"#. ,atorita diverselor cauze care 'ac mai di'icil de sesizat emotia tipica dezacordului dintre a'irmatiile sincere si nesincere) specialistii considera ca Aprezenta emotiilor poate 'i sta.ilita;) dar niciodata in c*ip total. Starilor emotionale) de tensiune psi*ica) le sunt speci'ice o serie de mani'estari viscerale si somatice) mai importante 'iind"4: a) ccelerarea si dereglarea ritmului respiratiei) paralel cu dereglarea emisiei vocale < ragusire < scaderea salivatiei < senzatia de uscare a .uzelor si a gurii.

"# "4

Stancu /milian) ACriminalistica;) /ditura idem) pag. 12+ < 126

ctami) ?ucuresti 100") pag. 12+

.) Cresterea presiunii sangvine si accelerarea .atailor inimii) insotita de 'enomene vasodilatatorii < congestionare < sau vasoconstrictorii < paloare. c) Contractarea musc*ilor sc*eletici) mani'estata prin crispare sau prin .locarea 'unctiilor motorii < aspectul de Ainlemnit de 'rica;. d) Sc*im.area mimicii si pantomimicii) pe un 'ond de agitatie) transpusa 'recvent in miscari si gesturi) intr1o conduita care nu mai corespunde comportamentului normal al individului. 6rice 'enomen su'letesc isi are corespondent intr1o anumita miscare) particularitatile gesturilor) conduita) in general) re'lectand un anumit regim interior) o anumita stare psi*ica. e) 9odi'icarea timpului de reactie sau de latenta caracterizat prin intarzierea raspunsului la intre.ari care contin Acuvinte critice; a'ectogene) intarzieri care pot a(unge la circa patru secunde) 'ata de timpul in care se raspunde la intre.arile necritice. $impul de reactie se apreciaza din momentul aplicarii stimulului 1< intre.area < si pana in cel al declansarii raspunsului. $oate aceste modi'icari pot 'i sta.ilite) cu o anumita apro3imatie de catre anc*etator in momentul ascultarii. laturi de emotiile speci'ice momentului ascultarii) o importanta pro.lema psi*ologica o constituie incercarile de simulare sau disimulare. Pe langa cele studiate anterior (re'uzul de a da declaratii) nerecunoasterea 'aptelor) prezentarea de ali.iuri)) invinuitul (inculpatul) poate adopta si alte atitudini: - invocarea imposi.ilitatii de a1si aduce aminte> - motivarea 'aptului ca savarsirea in'ractiunii este consecinta provocarii sau a unui : ;moment de ratacire;> - simularea ne.uniei sau tul.urarii 'unctiilor unor organe de simt < surzenie) mutenie) or.ire> - incercari de sinucidere sau de automutilare. Nu tre.uie uitat insa ca) aceste mani'estari pot 'i) uneori realmente sincere sau intru totul (usti'icate. ,e aceea) declaratiile invinuitului inculpatului) tre.uie sa 'ie .ine veri'icate pentru a servi la a'larea adevarului si ast'el) la solutionarea cauzei"+.

"+

Stancu /milian) op. cit.) pag. 12"

Sectiunea II. Personalitatea anchetatorului Pentru a intelege mai .ine importanta calitatilor moral < a'ective si psi*o < intelectuale) cercetatorii in domeniu au aratat ca: A4n .un magistrat ar tre.ui sa ai.a intelepciunea lui Solomon) logica lui ristotel) ra.darea lui Lristos) rigurozitatea stiinti'ica a lui Pasteur si inventivitatea lui /dison;. &eputatul pro'esor Cross) vor.ind despre importanta interogatoriului) ast'el cum i se spunea in sistemul de drept mai vec*i ascultarii invinuitului sau inculpatului) a conturat trasaturile celui ce des'asoara aceasta activitate: A cela care cunoaste oamenii) care este inzestrat cu o .una memorie si prezenta de spirit) care isi indeplineste cu placere si zel sarcina) care ramane intotdeauna pe terenul strict al legalitatii si care vede in inculpat un 'rate cazut in pacat sau un nevinovat .anuit pe nedrept) acela va interoga .ine. ,ar acela caruia ii lipseste una din aceste calitati nu va 'ace niciodata ceva .un;. 9unca anc*etatorului denota 'oarte multa responsa.ilitate 'ata de societate) avand o.ligatia de a veg*ea la respectarea legilor si in cazul incalcarii acestora) sanctionarea acelora care le1au incalcat. ,e asemenea) anc*etatorul are o.ligatia de a preveni criminalitatea si de a prote(a populatia impotriva consecintelor negative pe care aceasta le are. ,ar anc*etatorul nu este numai un aparator al legii si protector al societatii ci si un reprezentant moral al societatii. ,e aceea) pentru indeplinirea rolului sau) statul) opinia pu.lica si c*iar aparatul de (ustitie 'ormuleaza o serie de e3igente legale) morale precum si de competenta) deose.it de mari incat un om o.isnuit cu greu ar putea 'ace 'ata tuturor acestor cerinte. sadar) se desprinde concluzia ca a 'i magistrat nu este usor) datorita di'icultatilor si riscurilor cu care acesta se con'runta dar si datorita privatiunilor pe care le implica munca sa. 4n rol important in indeplinirea o.ligatiilor ce1i revin il are personalitatea anc*etatorului. ceasta) in decursul anilor) datorita contactului indelungat cu persoane care au incalcat legea si impre(urarilor comple3e in cauze cu un inalt grad de di'icultate) se 'ormeaza) anc*etatorul dezvoltandu1si calitatile pe care de(a le avea) calitati speciale ca:

perspicacitatea deductiilor si sintezelor) rigiditatea sesizarii unor relatii si 'orta argumentarii logice a caror rezultanta 'ormeaza intuitia pro'esionala) asa1zisul 'ler"6.

1. 'alitatile moral afective ale anc#etatorului Printre calitatile moral < a'ective cu care tre.uie sa 'ie inzestrat in mod o.ligatoriu un .un anc*etator) practica pune accent pe stapanirea de sine) ra.darea) calmul) perseverenta) adica ec*ili.rul emotional. ,e asemenea) el tre.uie sa dea dovada de mult tact in in'runtarea cu invinuitul (inculpatul). sadar) un .un anc*etator tre.uie sa 'ie o persoana careia sa1i placa sa lucreze cu oamenii) sa stie sa asculte) sa le castige increderea si respectul intrucat alt'el nu va poseda niciodata 'orta de persuasiune) ca o conditie a.solut necesara unei interogari su'iciente"". Calmul reprezinta adeseori c*eia reusitei ascultarii invinuitului (inculpatului)) deoarece este stiut ca) in ma(oritatea situatiilor) timpul lucreaza in dezavanta(ul acestuia. Sentimentul de insecuritate pe care curgerea timpului il intensi'ica) e3plica aparitia contradictiilor in declaratiile invinuitului (inculpatului)) revizuirea versiunii 'urnizate initial) toate acestea avand ca 'inalitate in cele din urma marturisirea 'aptelor. 6pusul acestei stari < lipsa calmului < poate pre(udicia atmos'era in care tre.uie sa se des'asoare ascultarea"2. st'el) daca anc*etatorul nu va reusi sa1si pastreze calmul si prin mani'estarile sale negative) va apare in 'ata invinuitului (inculpatului) ca un om impresiona.il) nervos) agresiv) 'ramantat de pro.lemele proprii) atunci atmos'era de incredere in care se des'asura pana atunci anc*eta va 'i pusa in pericol) diminuandu1se sansele de realizare a scopurilor propuse. Intr1adevar) invinuitul (inculpatul)) constatand ca organul (udiciar si1a pierdut calmul) stapanirea de sine) intuieste ca acesta doreste sa termine cat mai curand ascultarea si ast'el va 'i incura(at in atitudinea sa de negare) de denaturare a 'aptelor. tunci cand datorita atitudinii de rea1credinta) a stratagemelor 'olosite de invinuit (inculpat)) organul (udiciar si1a pierdut calmul necesar) tre.uie sa dea dovada de putere de stapanire de sine) de autocontrol. /l va tre.ui sa1si disimuleze starea de dezgust) plictiseala) sila) agresivitatea) ar.orandu1si mina celui stapan pe sine) a celui deplin calm.

C1tin. ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit.) pag. "# C1tin. ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit pag. "# "2 Ciopraga . op.cit.) pag. 2%1
"6 ""

In special calmul tre.uie sa caracterizeze conduita anc*etatorului atunci cand cel ce se a'la in 'ata sa este de .una1credinta si doreste sa 'aca declaratii sincere) dar) care datorita emotivitatii su. stapanirea careia se a'la) uitarii temporare a unor impre(urari) intampina di'icultati in ver.alizarea 'aptelor) cu consecinte negative asupra integritatii si 'idelitatii declaratiilor) stiindu1se 'aptul ca starile de incordare se transmit celui ascultat"0. 6 alta insusire ce tre.uie sa caracterizeze personalitatea anc*etatorului este perseverenta. Perseverenta2% inseamna constanta in a'larea adevarului) nerenuntarea la lupta) continuarea ascultarii c*iar si atunci cand organul (udiciar se loveste de atitudinea re'ractara) de rezistenta inversuntata opusa de invinuit (inculpat).

2. 'alitatile psi#o)intelectuale ale anc#etatorului 6.tinerea unor declaratii complete si 'idele) directia si c*iar 'inalitatea cercetarilor depind in mare masura de iscusinta si maiestria cu care organul (udiciar e'ectueaza ascultarea invinuitului (inculpatului). sadar) 'inalizarea cu succes a ascultarii invinuitului (inculpatului)) pretinde pe langa calitatile moral1a'ective si trasaturi psi*o1intelectuale. Inteligenta) perspicacitatea) a.ilitatea) intuitia) o.iectivitatea 'iind doar cateva din calitatile pe care tre.uie sa le ai.a anc*etatorul. Iscusinta cu care organul (udiciar conduce ascultarea reprezinta) dupa cum spunea Lanns Cross) criteriul de apreciere a organului (udiciar care arata pregatirea deose.ita a acestuia) adica activitatea ce da adevarata masura insusirilor si aptitudinilor sale. In ceea ce priveste pro'ilul psi*o1intelectual al anc*etatorului) psi*ologia (udiciara se opreste in mod constant asupra gandirii) memoriei) integritatii senzoriale. Candirea anc*etatorului este orientata spre esenta realitatii (udiciare) a evenimentului (udiciar) tre.uie sa se caracterizeze prin claritate) pro'unzime) rigoare si sa se .azeze pe un dezvoltat spirit critic autore'le3iv. ,e regula) 'aptele relatate in anc*eta (udiciara par intotdeauna reale) verosimile) dar se intampla ca unele a'irmatii sa 'ie) mai ales la nivelul amanuntelor contradictorii sau neplauzi.ile21. I.P. Cuil'ord a introdus in stiinta termenul de gandire divergenta de'inindu1l ca 'iind capacitatea individului de a parasi sa.loanele si solutiile model e3istente si a crea o noua
idem) pag. 2%1 i.idem. 21 -. 7dreng*ea) $. ?utoi) N. 9itro'an op.cit.) pag. 6#
"0 2%

solutie sau o noua cale rationala. &e'erindu1ne la anc*eta (udiciara) gandirea divergenta se intalneste in 'elul de analiza si sinteza a cazului. st'el in primul contact cu materialul cazului pe care urmeaza sa1l cerceteze este nesistematizat si lacunar 'iind necesare mai intai o ordonare pentru a sta.ili punctele ce urmeaza a 'i elucidate si pentru a ela.ora tactica cercetarii. Pentru realizarea acestei operatii) ii sunt necesare organului (udiciar calitati perceptive) o.servative) imaginative si cele de gandire. ?elgianul /d. 5ocard) unul din 'ondatorii stiintei politienesti moderne) a'irma ca Aintr1 o anc*eta) logica a(uta doar sa nu gresesti) dar succesul anc*etei este asigurat de imaginatie;. ?inenteles) un rol deose.it in cercetarea unui caz il are si e3perienta anterioara a anc*etatorului) e3perienta ce se cere creativa deoarece intre doua cazuri nu poate e3ista decat multa similitudine dar nu si identitate. plicarea sa.lon a unor te*nici sau gandiri dupa sa.loane) 'ie ele c*iar si sa.loane legale) impiedica detalierea si analiza nuantata a cazului22. ,in punctul de vedere al analizei cazului) munca anc*etatorului a 'osta asemanata cu cea a istoricului. Ca si acesta) anc*etatorul are de reconstituit o realitate mai apropiata sau mai indepartata in timp) dupa urme disparate) documente adesea contradictorii) deci 'ranturi de realitate care tre.uie completate si interpretate spre a le da un sens) ca ele sa devina inteligi.ile. Completarea lacunelor) sta.ilirea realitatii in ciuda contradictiilor) atat la istoric cat si la anc*etatorul penal) reclama creativitatea in gandire) ceea ce) in termenii psi*ologiei actuale inseamna gandire divergenta. In studierea materialelor cauzei intra masiv si elemente su.iective) dar procesul gandirii logice al anc*etatorului constituie un corectiv esential in evitarea erorilor. plicarea corecta a legilor 'ormale ale gandirii are ca reusita sta.ilirea 'aptelor si 'ormarea unei imagini reale asupra cazului cercetat2#. 9emoria este o alta calitate psi*o1intelectuala a anc*etatorului ce ocupa in sistemul sau psi*ic un loc distinct. 9emoria constituie capacitatea acestuia de stocare si conservare a in'ormatiei primite privind Astarile surselor e3terne si actiunile si trairile su.iective in raport cu ele;24.

?ogdan $. op.cit.) pag. 102 1 10# ?ogdan $. op.cit.) pag. 10# 24 Colu 9. APrincipiile psi*ologiei ci.ernetice; /ditura Stiinti'ica si /nciclopedica) ?ucuresti 10"+) pag. 2%0122"
22 2#

S1a constatat ca anc*etatorului ii este necesara memoria de lunga durata. Colu 9. de'ineste memoria de lunga durata ca 'iind cea care reprezinta Oprincipalul rezervor de pastrare a e3perientei acumulate in cursul activitatii anterioare;. sadar) Colu 9. Intelege acest 'el de memorie ca 'iind rezervorul principal care pastreaza e3perienta acumulata in cursul activitatii anterioare. /l arata ca acest 'el de memorie nu stoc*eaza doar in'ormatiile de constatare privind evenimentele percepute sau traite dar si evaluarile si interpretarile ei prin prisma unor criterii si modele sociale) culturale) stiinti'ice) 'iloso'ice) etice) estetice) etc. ,e asemenea) deoarece anc*eta (udiciara se des'asoara in mod oral si constituie un de.ut pentru 'iecare partener al relatiilor interpro'esionale) anc*etatorului ii este necesara pe langa memoria de lunga durata si memoria de scurta durata pentru a reusi sa consemneze si in scris relatarile partenerilor relatiei) operatiune care se des'asoara ulterior convor.irii2+. laturi de memorie si gandire) psi*ologia (udiciara studiaza drept trasatura psi*o1 intelectuala si integritatea senzoriala. Integritatea senzoriala a anc*etatorului se mani'esta prin corectitudinea si e3actitatea cu care redacteaza documentele de anc*eta ce constituie suportul material al mi(loacelor de pro.a. ,e aceea) anc*etatorul tre.uie sa dispuna de o sanatate .una si de o mare capacitate de e'ort voluntar26. Cu tot acest avanta( e3primat in calitatile psi*o1intelectuale pe care anc*etatorul le are) totusi ar 'i Aserios *andicapat; daca nu ar poseda acea inteligenta de contact cu cei pe care ii anc*eteaza2". Se impune ca o e3igenta a situatiilor variate pe care anc*etatorul le poate intalni in cursul ascultarii invinuitului (inculpatului). st'el) de1a lungul e'ectuarii sadar) anc*etatorul acestei activitati) anc*etatorul vine in contact cu invinuitul (inculpatul) ce apartine unor tipuri de personalitate di'erite ce pot adopta o diversitate de atitudini. poate 'i pus in 'ata celor mai neasteptate situatii. daptarea tacticii la personalitatea

invintuitului (inculpatului)) situatiile neprevazute pana atunci) impune a.ilitate) gandire tactica) spontaneitate in luarea deciziilor) adica insusiri ce pot 'i sintetizate in aceasta inteligenta de contact cu care tre.uie sa 'ie inzestrat organul (udiciar22. /3perienta acumulata de anc*etator in decursul anilor ii dezvolta acest 'el de inteligenta ce cuprinde calitati ca: perspicacitatea) spirit de o.servatie) insistenta) su.tilitatea deductiilor si sintezelor) puterea de sistematizare si de apreciere a tuturor pro.elor materiale
N. 9itro'an) -. 7dreng*ea) $. ?utoi) op.cit.) pag. 164 idem pag. 164 2" ?ogdan $. op.cit.) pag. 102 22 . Ciopraga) op.cit.) pag. 2%1
2+ 26

e3istente in cauza) rapiditatea sesizarii unor relatii si 'orta argumentarii logice) a caror rezultanta 'ormeaza intuitia pro'esionala. Intreaga anc*eta des'asurata de organul (udiciar impune nu numai calitati deose.ite si cunostinte de drept dar si numeroase cunostinte dintr1o multitudine de domenii) datorita 'eluritelor urme si pro.e pe care organul (udiciar tre.uie sa le cerceteze si sa le dea o interpretare e3acta. vand in vedre 'aptul ca activitatea de ascultare reprezinta o e3presie a interactiunii sociale) o 'orma de comunicare interumana) aceasta presupune un continuu contact cu indivizi ce apartin unor tipuri de personalitate di'erita) 'ormata in diverse medii sociale) carora le este propice o anumita mentalitate) o anumita conceptie despre lume) anc*etatorul tre.uie sa ai.a serioase cunostinte de psi*ologie in general si psi*ologie (udiciara in special) aceasta din urma studiind pe cei ce a(ung ca invinuiti (inculpati) in 'ata anc*etatorului) a pro.lemelor ce ii preocupa. ,e asemenea) datorita 'aptului ca acesti indivizi provin din di'erite medii pro'esionale) organul (udiciar tre.uie sa stapaneasca serioase cunostinte proprii diverselor pro'esii sau meserii) mai ales in cazul in'ractiunilor legate de indeplinirea indatoririlor de serviciu. ,ovedind ca este un .un cunoscator al modului de organizare si des'asurare a activitatii in care s1a savarsit in'ractiunea) organul (udiciar va produce o puternica impresie asupra invinuitului (inculpatului)) il va convinge de inutilitatea tagaduirii 'aptelor.

3. Atitudinea pe care anc#etatorul tre&uie sa o adopte in pre*enta invinuitului (inculpatului). 'onduita profesionala. sa cum am vazut in capitolul precedent) invinuitul (inculpatul) isi insuseste o diversitate de atitudini si 'oloseste o serie de mi(loace tendentioase incercand ast'el sa scape de raspunderea penala. Pentru a 'inaliza cu succes anc*eta) organul (udiciar va tre.ui sa contracareze aceste atitudini ale invinuitului (inculpatului). ,ar prestigiul si demnitatea cu care este investit prin 'unctie) 'iind purtatorul autoritatii de stat) il opresc sa adopte aceleasi mi(loace nelegale. st'el incat autoritatea anc*etatorului se 'undamenteaza pe o conduita pro'esionala ce are ca suport norme deontologice si de etica (udiciara reglementate de o serie de legi interne si internationale) spre e3emplu: Codul penal al &omaniei) Codul de procedura penala al &omaniei) Codul de conduita pentru persoanele raspunzatoare de

aplicarea legii) adoptat printr1o rezolutie a dunarii Cenerale a 6.N.4.)precum si alte norme legale. ceste norme impun o comportare demna) loiala) corecta) incompati.ila cu inducerea in eroare a invinuitului (inculpatului)) respect si intelegere 'ara a ec*ivala cu ingaduinta. Conduita pro'esionala e3clude procedeele umilitoare) (ignitoare) acestea constituind o in(osire adusa demnitatii sale. In acest sens20Codul de conduita) intr1unul din articolele sale sta.ileste o.ligatia (uridica a acestora de a respecta si prote(a demnitatea umana si de a apara drepturile 'undamentale ale oricarei persoane. In incercarea de a o.tine recunoasterea invinuitului (inculpatului) un anc*etator nu tre.uie sa recurga la promisiuni sau amenintari pe care nu le poate pune in 'apt si1i depasesc competenta) iar toate cele sta.ilite intre anc*etator si anc*etat tre.uie respectate cu strictete) ascultarea tre.uie sa se des'asoare intr1un cadru strict legal. In aceasta directie Codul de conduita0% precizeaza ca: Anici un responsa.il cu aplicarea legii nu poate da) provoca sau tolera un act de tortura sau orice alta pedeapsa sau tratament crud) inuman sau degradant) nici nu poate invoca un ordin al superiorilor sai cu circumstante e3ceptionale) ca starea de raz.oi sau de amenintare de raz.oi) o amenintare contra securitatii nationale) insta.ilitate politica interna sau alte pedepse sau tratamente crude) inumane sau degradante;. &eglementarii internationale care pedepseste asemenea tratamente) i se alatura si reglementarile interne: Codul penal care pedepseste arestarea nelegala si cercetarea a.uziva01) supunerea la rele tratamente02 si incrimineaza in'ractiunea de tortura si represiunea nedreapta sanctionata corespunzator0#. $ot in acest sens) Codul de procedura penala contine dispozitii04 ce interzic 'olosirea mi(loacelor de constrangere. ,e asemenea) nu este ingaduita incercarea de a convinge invinuitul (inculpatul) de inutilitatea tagaduirii pe considerentul ca unul dintre participanti ar 'i recunoscut 'aptele) iar in realitate sa nu e3iste o ast'el de recunoastere) sau a sustine ca .unurile ce reprezinta produsul in'ractiunii au 'ost gasite intr1un anumit loc) in urma perc*ezitiei e'ectuate la unul dintre complici) desi in realitate acestea nu au 'ost descoperite.
20

ceasta atitudine este

Codul de conduita pentru persoanele raspunzatoare de aplicarea legii) adoptat printr1o &ezolutie a dunarii Cenerale a 6.N.4.) art. 2 0% idem art. + 01 Codul penal al &omaniei) art. 266 02 idem art. 26" 0# i.idem) art. 262 04 Codul procesual penal al &omaniei) art. 62: Aeste oprit a se intre.uinta violente) amenintari ori alte mi(loace de constrangere) precum si promisiuni sau indemnuri) in scopul de a se o.tine pro.e;

nerecomandata deoarece pe de o parte este nedemn ca organul (udiciar sa induca in eroare pe invinuit (inculpat) pretinzand e3istenta unor pro.e care in realitate nu e3ista) o ast'el de conduita constituind un o.stacol in calea realizarii rolului educativ al procesului penal) aducand ast'el grave pre(udicii autoritaii) prestigiului celui pe care statul l1a investit cu atri.utii de organ (udiciar> pe de alta parte aceasta conduita de inducere in eroare a invinuitului (inculpatului) ar putea avea consecinte negative asupra intregii anc*ete si evolutiei ulterioare a procesului penal. ceasta conduita ar avea urmari negative intrucat invinuitul (inculpatul) ar putea sesiza ca organul (u'iciar a'irma neadevaruri de pilda sustinerea potrivit careia .unurile sustrase ar 'i 'ost gasite la unul dintre complici este contrazisa de impre(urarea ca respectivele .unuri au 'ost ascunse intr1un singur loc) se va convinge ca acesta nu dispune de pro.e convingatoare in invinuire) ceea ce il va determina sa opuna o rezistenta si mai energica. Prin intreaga sa conduita anc*etatorul tre.uie sa transmita invinuitului (inculpatului) acel sentiment de securitate) de incredere si consideratie. 6rganul (udiciar tre.uie sa inspire respect nu datorita autoritatii cu care este investit ci pentru ca personalitatea) caracterul sau integru impun respect) deoarece numai ast'el ascultarea se poate 'inaliza printr1un succes0+. In acest sens) anc*etatorul tre.uie sa1l asigure pe invinuit (inculpat) ca este interesat in cel mai inalt grad de cunoasterea adevarului iar prin activitatea sa nu urmareste decat recunoasterea sincera a 'aptelor. 6rganul (udiciar nu tre.uie sa piarda din vedere ca invinuitul (inculpatul) este un element recupera.il care are si trasaturi pozitive pe langa cele negative ale personalitatii sale. -a incerca ast'el sa1l convinga) ca desi 'apta savarsita este repro.a.ila iar societatea dezapro.a asemenea mani'estari totusi in a'larea si sta.ilirea sanctiunii) organul (udiciar va tine cont nu numai de activitatea sa ilegala ci si de trasaturile pozitive ale caracterului sau. Ii va atrage atentia ca orice manevra sau siretlic va 'olosi) acestea vor 'i descoperite) nereusind sa1l induca in eroare si sa ascunda ast'el 'aptele savarsite. Pe aceasta cale il va incredinta pe invinuit (inculpat) ca declaratiile sale sincere vor 'i apreciate cu toata o.iectivitatea si nimic altceva nu i se va pune in sarcina06. Practica a demonstrat ca printr1o ast'el de conduita pro'esionala) pana si cel mai inrait in'ractor va recunoaste in cele din urma 'aptele savarsite. In acest sens anc*etatorul tre.uie sa adopte o atitudine 'erma) e3igenta dar nu dura) sa mani'este simpatie dar 'ara a 'ace concesii) el tre.uie sa 'ie Aun actor innascut; pentru a putea simula 'uria) nera.darea)
0+ 06

Ciopraga . op.cit.) pag. 124 idem) pag. 100 < 2%%

simpatia) 'ara a1si pierde vreodata sangele rece. ,upa ce a descoperit in mare trasaturile personalitatii invinuitului (inculpatului) si a ales cea mai .una metoda de atac) anc*etatorul tre.uie sa 'ie capa.il sa1si (oace rolul. st'el) inutil va adopta o atitudine 'erma) simuland o conduita 'orte daca privirea ramane .landa si daca vocea pastreaza in'le3iuni conciliante) sau dimpotriva) simuland o conduita persuasiva) daca nu se corecteaza asprimea vocii si scanteierea amenintatoare a oc*ilor0". 4neori) atmos'era de incredere si liniste ce tre.uie sa caracterizeze activitatea de ascultare a invinuitului (inculpatului) este pusa in pericol tocmai datorita adoptarii de catre organul (udiciar a acelei atitudini potrivnice crearii acelui cadru 'avora.il con'esiunii. st'el) sansa de a realiza contactul psi*ologic poate 'i ratata din c*iar momentul intrarii organului (udiciar in camera de ascultare) daca acesta mani'esta o e3presie prea severa si prea aspra sau mani'esta aroganta) superioritate si satis'actie 'ata de situatia critica in care se a'la invinuitul (inculpatul) atat de necesara con'esiunii. ,e regula) termenii 'olositi de legiuitor ('urt) omor) vatamare) care desemneaza conduita in'ractionala au o rezonanta dura in psi*icul celui ce a savarsit in'ractiunea. ,e aceea) lim.a(ul utilizat de organul (udiciar tre.uie ast'el ales incat sa usureze e3punerea 'ara reticente a 'aptelor. /ste indicat ca acesti termeni A.rutali; sa 'ie inlocuiti cu termeni eu'emistici ca Alovire;02. ceasta nu inseamna ca pentru a o.tine declaratii sincere si complete) anc*etatorul va 'olosi lim.a(ul conventional) argotic) propriu mediului in'ractorilor. ceasta atitudine este contraindicata deoarece) organul (udiciar) purtator al autoritatii de stat) tre.uie sa1si vadeasca superioritatea) sa se impuna 'ata de cei ce nu si1au con'ormat conduita imperativelor normelor vietii sociale. ,e asemenea) anc*etatorul tre.uie sa evite 'olosirea e3presiilor de (argon 'ata de oamenii cu nivel de cultura ridicata) precum si 'olosirea unui voca.ular si a unei pronuntii de licentiat universitar 'ata de persoanele cu un grad scazut de cultura si educatie00. nc*etatorul tre.uie sa se remarce printr1o e3primare corecta) cerinta ce tre.uie adaptata posi.ilitatilor de intelegere ale celui cu care vine in contact. Art. 7 din Codul de conduita prevede: persoanele care raspund de aplicarea legilor nu trebuie sa comita nici un act de coruptie. !le trebuie sa se opuna cu vigoare oricaror acte de acest gen si sa le combata" 1## deoarece organul (udiciar este aparatorul

C1tin. ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit.) pag. "4 Ciopraga . op.cit.) pag. 12# < 124 00 C1tin. ionitoaie) -.?erc*esan@) op.cit.) pag. "4 1%% -. 7dreng*ea) $. ?utoi) N. 9itro'an) op.cit.) pag. 16+
0" 02

legii dar si reprezentantul moral al societatii ce aplica in practica normele de etica si ec*itate speci'ice societatii.

4. +,emple in doctrina privind unele metode de conduita si tipuri de anc#etatori Contactul indelung cu invintuitul (inculpatul)) situatiile si impre(urarile comple3e in care se a'la de cele mai multe ori anc*etatorul) isi pun amprenta pro'esionala asupra personalitatii sale. st'el) se dezvolta calitati speciale ca perspicacitatea) spiritul de o.servatie) insistenta) su.tilitatea deductiilor si sintezelor) rapiditatea sesizarii unor relatii si 'orta argumentarii logice) a caror rezultanta 'ormeaza intuitia pro'esionala. ,e1a lungul e3perientei) anc*etatorul capata unele deprinderi) o.isnuinte care) o parte dintre acestea sunt incompati.ile cu reusita anc*etei. 9entionam: multumirea de sine generata de e3perienta proprie) ruperea contactului cu elementele teoretice sau de noutate din pro'esiune) .anuiala e3cesiva privind orice persoana anc*etata) instalarea stereotipurilor) automatismelor si spiritului rutinier) tendinta de a suspecta orice om de activitati in'ractionale) ampli'icarea ne'ondata a unor date sau e3agerarea semni'icatiei acordata unor gesturi si mani'estari secundare din conduita celor anc*etati) modul uneori a.sent sau de'ectuos de a 'ormula intre.ari) impertinenta) aroganta sau c*iar vulgaritate in relatiile cu persoanele anc*etate) sentimente de simpatie si antipatie 'ata de invinuit (inculpat). Simpatia anc*etatorului 'ata de unii invinuiti (inculpati) se datoreaza unor di'erite impre(urari ca starea materiala precara sau privind comiterea 'aptei < savarsirea acesteia este pusa pe seama unui concurs ne'ericit de intamplari. 5a acestea se mai adauga si atitudini particulare adoptate in raport cu categoriile de invinuiti (inculpaiti): vanitosi) orgoliosi) sinsi.ili la 'latare si la aprecieri) care1si 'ac din statutul de in'ractor un renume. ,e asemenea) de1a lungul anilor anc*etatorii capata si unele calitati pro'esionale: o.isnuinta de a privi interlocutorii pe tot parcursul ascultarii) sondandu1 le si interpretandu1le corect comportamentul e3presiv in raport cu intre.arile semni'icative) deprinderea de a asigura anc*etei linistea si intimitatea necesara) deprinderea anc*etatorului de a nu1si permite gesturi de nervozitate) ticuri) ridicarea tonului ori alte accese de sla.iciune) deprinderea de a intra in anc*eta cu incredere in capacitatea personala) calm si

ec*ili.rat) precum si taria morala de a mai insista inca putin din momentul in care a a(uns la concluzia ca totul este zadarnic1%1. Studierea comportamentului anc*etatorilor in relatia anc*etator < anc*etat a condus la di'erite clasi'icari) dintre care cea mai 'recvent intalnita in literatura de specialitate este urmatoarea1%2:

nc*etatorul temperat cesta se caracterizeaza printr1un comportament 'iresc) ascultandu1si cu atentie si interes interlocutorul) ra.dator) calm si analitic. Intervine oportun si e'icient) cu tactul corespunzator situatiei pentru lamurirea aspectelor esentiale ce intereseaza anc*eta. nc*etatorul ama.il In relatia sa cu cel anc*etat mani'esta o anumita transparenta si (ovialitate. ,e asemenea) el nu ezita sa1l trateze cu o tigara sau cu o ca'ea. interlocutorul mai amplu. compromisa. nc*etatorul autoritar cest tip de anc*etator se caracterizeaza printr1o atitudine rigida) grava) cu accent de solemnitate. Impunandu1si la modul imperativ vointa in 'ata celui ascultat. Nu este interesat in studiul psi*ologiei celui anc*etat si de aceea nu gaseste modalitatile optime de a stimula pozitiv convor.irea. nc*etatorul autoritar mizeaza mai mult pe intimidarea anc*etatului decat pe stimularea psi*ologica a acestuia pentru a coopera. nc*etatorul vor.aret pare insa riscul ca in tmos'era dega(ata pe care o creaza o'era posi.ilitatea anc*etatorului de a1si putea studia din punct de vedere psi*ologic cazul in care ama.ilitatea nu este constanta) ec*ili.rul anc*etei se poate rupe) anc*etatul se in*i.a iar investigatia poate 'i

1%1 1%2

C1tin. ionitoaie) -.?erc*esan@) op.cit.) pag. "4 -. 7dreng*ea) $.?utoi) N. 9itro'an) op.cit.) pag. 1"1 < 1"2

cesta este un tip comple3at de necesitatea a'irmarii sau necesitatea de a se descarca de o tensiune a'ectiva iar logoreea este modalitatea de a se eli.era de aceste stari. ,in aceste motive) anc*etatorul intervine inoportun si lipsit de e'icienta in relatarile anc*etatorului) putand compromite anc*eta. nc*etatorul ca.otin cest anc*etator e3agereaza in utilizarea procedeelor actoricesti ceea ce poate provoca stari improprii pentru anc*eta (udiciara ca de e3emplu amuzamentul) dispretul) peni.ilitatea sau c*iar in*i.area anc*etatului) situatii ce pot pre(udicia rezultatele anc*etei.

nc*etatorul patern dopta un comportament .land in anc*eta mani'estand uneori c*iar compasiune 'ata de cel anc*etat. semenea atitudini pot 'i speculate de in'ractorii recidivisti care nu vor ezita sa1si atenueze 'aptele. Sistemele mai vec*i de drept cunosc) pe langa aceste tipuri de anc*etatori si pe acela de anc*etator violent. Nu este inclus in aceasta clasi'icare deoarece in sistemul (udiciar modern e3istenta acestuia este greu de imaginat. In istoria sistemului (udiciar acest tip de anc*etator este cunoscut su. di'erite denumiri dintre care mentionam cea de Aanc*etator tortionar; categorie speci'ica sistemelor (udiciare ale statelor totalitariste.

Capi#ol!l III( ASCULTAREA PROPRIU/ZISA A INVINUITULUI +INCULPATULUI,

Sectiunea I. Pregatirea in vederea ascultarii Scopul ascultarii invinuitului (inculpatului) il constituie o.tinerea unor declaratii complete) sincere si 'idele asupra tuturor impre(urarilor in care s1a savarsit in'ractiunea. Pentru atingerea acestui scop) pregatirea in vederea ascultarii are o importanta deose.ita in cadrul intregii anc*ete) aceasta pregatire 'iind o activitate comple3a si o.ligatorie. ceasta presupune sta.ilirea pro.lemelor ce urmeaza a 'i lamurite cu ocazia ascultarii) a tacticii de ascultare) a materialului pro.ator ce va 'i 'olosit in timpul ascultarii) tinandu1se cont de particularitatea 'iecarui individ in parte) de impre(urarile si modalitatile comiterii in'ractiunii) de personalitatea si psi*ologia invinuitului (inculpatului). 5ipsa de pregatire ori pregatirea super'iciala a ascultarii poate avea rezultate negative concretizate in declaratii de sla.a calitate) incomplete) repetarea ascultarii) tergiversarea urmaririi) nelamurirea pro.lemelor cauzei su. toate aspectele) toate acestea ducand la o 'inalitate (udiciara necorespunzatoare.

1. -tudierea materialelor e,istente in dosarul cau*ei 6 prima etapa privind pregatirea ascultarii o constituie studierea meterialelor e3istente in cauza) practica demonstrand ca ascultarea invinuitului (inculpatului) nu poate avea succes 'ara cunoasterea apro'undata a materialelor pro.atorii administrate in cauza precum si a tuturor datelor e3istente pana in acel moment. Pe .aza studiului acestora se sta.ilesc persoanele care urmeaza a 'i ascultate in calitate de invinuiti (inculpati)) 'aptele ce li se retin in sarcina) participantii) calitatea si contri.utia lor la savarsirea in'ractiunii) pro.lemele ce tre.uie sa 'ie lamurite prin ascultare. st'el) studierea materialelor cauzei presupune cunoasterea de catre anc*etator a datelor si in'ormatiilor re'eritoare la modul si impre(urarile in care a 'ost comisa 'apta) a pro.elor e3istente in acel moment la dosar. nc*etatorul tre.uie sa detina in'ormatii cu privire la participanti) persoana vatamata) martori. $oate aceste date urmeaza 'ie completate) con'irmate sau veri'icate si prin declaratiile invinuitului (inculpatului). ,e e3emplu) in 'unctie de modul de sesizare a organuluil (udiciar) va 'i studiata plangerea) denuntul sau procesul1ver.al de constatare a e'ectuarii unor acte premergatoare cand organul de urmarire penala s1a sesizat din o'iciu.

,e asemenea) este necesar studierea cercetarii la 'ata locului) urmelor sau mi(loacelor materiale de pro.a descoperite si ridicate la 'ata locului) declaratiile eventualelor victime) ale martorilor oculari. In urma acestui studiu) anc*etatorul va retine datele) pro.ele ce vor 'i 'olosite in timpul ascultarii si va sta.ili momentul) ordinea si modul in care vor 'i 'olosite. Studierea materialului cauzei tre.uie 'acuta de urgenta si cu o.iectivitate1%#) tinandu1 se seama atat de pro.ele in acuzare) cat si de cele in aparare precum si de circumstantele atenuante ori agravante. Pentru asigurarea rezultatului pozitiv al ascultarii) organul de urmarire penala va studia) pe langa materialul cauzei si literatura (uridica de specialitate precum si alte domenii. 5iteratura (uridica o'era posi.ilitatea de documentare cu privire la aspectele teoretice dar) mai ales) la cele legate de practica (udiciara in materie. Pe de alta parte avand de cercetat) de e3emplu o in'ractiune savarsita intr1un sector de activitate productiva) organul de urmarire penala tre.uie sa se documenteze si cu privire la actele normative si la reglementarea interna re'eritoare la organizarea si des'asurarea procesului de productie) la atri.utiile de serviciu ale persoanei in cauza) la relatiile dintre 'urnizori si .ene'iciari) la circuitul actelor 'inanciar1 conta.ile etc.1%4 Cunoasterea temeinica a intregului material al cauzei) con'era anc*etatorului o pozitie superioara in timpul cercetarii) contri.uind la elucidarea temeinica a tuturor pro.lemelor cauzei. $re.uie avut in vedere si 'aptul ca) atunci cand pro.lemele pentru care este ascultat invinuitul (inculpatul) au legatura cu alte dosare) studiul se va e3tinde si asupra acestora. /ste indicat ca) odata cu studierea materialelor la care s1au 'acut re'eriri) pro.lemele ce tre.uie clari'icate cu invinuitul (inculpatul) sa 'ie notate) aceasta a(utand in mare masura la intocmirea planului de ascultare1%+.

2. .r ani*area modului de desfasurare a ascultarii In procesul penal) activitatea de ascultare a invinuitului sau inculpatului reprezinta doar o etapa in indeplinirea scopului acestuia si anume a'larea adevarului cu privire la in'ractiune.
Stancu /m. 6p.cit.) pag. 1#1 C1tin ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit.) pag. +1 1%+ idem) pag. +1
1%# 1%4

In raport de in'ormatiile initiate o.isnuite) anc*etatorul sta.ileste strategia de anc*eta) ela.orand versiunile re'eritoare la modul in care va decurge ascultarea. ,e asemenea) daca invinuitul sau inculpatul 'ace re'eriri la anumite pro.leme care nu se a'la in planul de ascultare) in mod natural) el nu tre.uie oprit) ci lasat) c*iar incura(at sa vor.easca) planul de ascultare 'iind cel care va su'eri modi'icari. nc*etatorul va apela la calitatile sale pro'esionale) pentru a integra in mod e'icient declaratiile ast'el o.tinute in ansam.lul pro.lemelor pe care dorea sa le clari'ice. ,e aceea este necesar ca un magistral sa cunoasca inainte de a se intalni cu invinuitul sau inculpatul) luate datele si in'ormatiile de care are nevoie pentru a'larea adevarului. In timpul ascultarii) invinuitul sau inculpatul tre.uie convins) prin mi(loace de pro.a) ca e3ista su'iciente dovezi care sustin vinovatia sa. ceste mi(loace de pro.a) tre.uie selectionate) din ansam.lul pro.ator) cu mare atentie) ast'el incat sa nu 'ie compromisa anc*eta. In 'iecare cauza penala e3ista pro.e care nu tre.uie cunoscute de persoana anc*etata in prima 'aza a urmaririi penale. sa se 'oloseasca de ceea ce in practica este denumita ))arma surprizeiO. Inainte de a 'i aduse la cunostinta persoanei anc*etate) pro.ele tre.uie minutios veri'icate pentru a nu se prezenta pro.e 'alse) incerte) neconcludente) rezultat al negli(entei organelor de cercetare la 'ata locului sau a anumitor impre(urari de 'apt independente. Pe langa alegerea materialului pro.ator ce urmeaza a 'i utilizat se sta.ileste de asemenea si modul in care acesta va 'i prezentat) in 'unctie de personalitatea invinuitului sau inculpatului si de natura pro.elor. In general 'olosirea materialului pro.ator este determinata de pozitia necooperanta in anc*eta a invinuitului sau inculpatului) intemeiata pe credinta ca nu sunt pro.e su'iciente) nerecunoasterea sa nu va antrena raspundere penala sau recunoasterea atrage opro.riul pu.lic ori desconsiderarea. Prezentarea materialului pro.ator se 'ace gradual) incepand cu acel pro.e care au o importanta mai mica dar care sustin in mod indu.ita.il vinovatia /sential ramane momentul in care se 'ace prezentarea pro.elor de vinovatie) care tre.uie ales cu mult discernamant de catre anc*etator) ce mai propice 'iind acela in care nc*etatorul tre.uie sa1si rezerve posi.ilitatea de a prezenta la momentul oportun o pro.a) cu alte cuvinte

invinuitul sau inculpatul prezinta o start psi*ica adecvata) apreciata in mod o.iectiv de la caz la caz1%6 . ,eterminarea ordinii in care se va 'ace ascultarea ,eterminarea ordinii in care se va 'ace ascultarea in'luenteaza in mod nemi(locit modalitatea de aducere a invinuitilor in ca.inetul de anc*eta> 'iind speci'ica cauzelor penale comple3e in care e3ista mai mult invinuiti sau inculpati. Ca regula) ascultarea va incepe cu cei despre care se detin mai multe in'ormatii sau cei care 'ac declaratii con'orme cu materialul pro.ator o.tinut pana in acel moment1%". ceasta regula poate 'i insa in'luentata de anumiti 'actori cum ar 'i 'orma de participare la in'ractiune (coautori) instigatori) complici)) de antecedente penale (unii invinuiti sau inculpati sunt in'ractori primari) iai alti recidivisti) si) nu in ultimul rand) de personalitatea 'iecaruia dintre ei. 6rdinea si modalitatea de citare tre.uie sa conduca la evitarea) ce putin in 'aza urmaririi penale) contractului intre persoanele interesate ir cauza. ,e asemenea) tre.uie evitat contactul intre persoanele care au 'osi de(a audiate si cele ce urmeaza sa 'ie ascultate. ,eoarece primele pot 'urniza in'ormatii despre declaratiile pe care le1au dat) despre in'ormatiile si pro.ele detinute de organele de cercetare penala (in cazul unei atitudini permisive si transparente a acestora). Comunicarea dintre invinuiti sau inculpati) care sunt interesati sa se puna de acord intre ei in legatura cu ce vor declara) precum si dintre acestia si martori sau partea vatamata) tre.uie evitata. /i pot interveni cu rugaminti sau c*iar amenintari pe langa acestia) compromitand ast'el anc*eta1%2. Posi.ilitatea de comunicare creste atunci cand invinuitul sau inculpatul este cercetat in stare de li.ertate. ,e aceea) este indicat ca acesta sa 'ie citat in dimineata zilei in care va avea loc ascultarea si c*iar la o ora apropiata) iar in cazul pluralitatii de in'ractori acestia sa 'ie interogati in camere separate si la ore di'erite in sediul organului de cercetare penala. In anumite impre(urari anc*etatorul se poate deplasa la locul in care se a'la invinuitul sau inculpatul (spital) penitenciar) loc de munca si c*iar domiciliu).

1%6 1%"

. Ciopraga) op. cit. p. 26% /. Stancu) op. cit. p. 1#2> C niPoaie) $ ?utoi) op. cit. p.04 1%2 Idem.

6 ultima posi.ilitate) care su. raport psi*ologic asigura e'icienta ascultarii) este ca ascultarea sa se 'aca la locul in care a 'ost comisa in'rac'iunea (in special in cazul in'ractorilor la.ili emotional precum si a in'ractiunilor savarsite cu violenta 1 omor) viol) tal*arie)) mizandu1se pe caracterul evocator al locului 'aptei. sigurarea prezcntei aparatorului ,reptul la aparare este un drept 'undamental) reglementat distinct de legiuitorul constituant1%0 intrucat prezinta un real interes pentru activilatea (udiciara. Intr1o acceptiune cuprinzatoare dreptul la aparare include totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care o'era persoanei posi.ilitatea de a se apara impotriva acuzatiilor ce i se aduc) sa conteste invinuirile) sa scoata la iveala nevinovatia sa. ceste aspecte pot 'i sustinute de persoana care are calitatea de invinuit sau inculpat ori de catre un avocat. cceptiunea restransa a dreptului de aparare se circumscrie doar posi.ilitatii 'olosirii unui avocat in cursul procesului de catre persoana care doreste sa e3ercite acest drept pe riscul sau) alegandu1si singura aparatorul. Sunt situatii in care asistenta (uridica este o.ligatorie11% pentru urmatoarele categorii de persoane minori) militari in tcrmen sau cu termen rcdus) rezervisti) concentrati) elevi (studenti) ai unor institutii militare de invatamant) internati intr1o scoala speciala de reeducare si munca ori cand este arestat) c*iar in alta cauza) cat si in cazul celorlalti invinuiti sau inculpati. Pentru acestia su.zista o.ligatia organului (udiciar de a desemna si in cunostinta aparatorul asupra datei si orei cand se vor e'ectua activitatile de urmarire penala ce necesita prezenta sa. Pentru situatia e3aminata prezenta aparatorului este necesara intrucat aducerea la cunostinta a invinuirii se 'ace in cel mai scurt timp si numai in asistenta avocatului ales sau numit din o'iciu111 ) care devine practic un garant al sigurantei persoanei. sigurarea prezentei interpretului) parintelui) tutorelui sau educatorului 5egea prevede prezenta interpretului cand invinuitul sau inculpati ce urmeaza sa 'ie ascultat nu cunoate lim.a romana sau c*iar daca cunoaste nu se poate e3prima112.
ConstituPia &omQniei) art 24. Idem) art 2#) alin. + 111 C. pr. pen.) art. 1"1) alin. 2. 112 ConstituPia &omQniei) art. 12".
1%0 11%

&olul interpretului este de a mi(loci comunicarea dintre anc*etator persoana anc*eteata in lim.a pe care acesta din urma o intelege. scultarea minorului care nu a implinit varsta de 16 ani se 'ace i prezenta parintilor) a reprezentantului autoritatii tutelare) a tutorelui) curatorului ori a persoanei su. ingri(irea careia se a'la. &atiunea unci asemenea masuri se .azeaza pe asigurarea unui climat de siguranta si incredere pentru minorul ce urmeaza a 'i ascultat) ceea ce 'aciliteaza realizarea contactului psi*ologic) asigurand conditii optime des'asurarii interogatoriului (udiciar. vand in vedere calitatea procesuala 1 invinuit sau inculpat 1minorului considerente de ordin tactic au impus invitarea persoanelor enumerate) insa participarea lor nu este o.ligatorie) 'iind recomandat ca in uncle situatii acestea sa 'ie inlocuite cu alte persoane care) desi nu au calitatile celor dc mai sus) se .ucura de stima si increderea minorului) conditii ce asigura o.tinerea unei declaratii sincere. Si aceasta activitate se e'ectueaza in 'aza preliminara ascultarii aspect ce determina cunoasterea relatiilor e3istente intre invinuitul minor si persoanele carora a 'ost incredintat spre crestere si educare pe de o parte si persoanele in care minorul are incredere) pe de alta parte. Intocmirea planului de ascultare Intreaga activitale de pregatire a ascultarii invinuitului sau inculpatului are ca 'inalitate ela.orarea unui plan de ascultare care va contine pro.lemele de clari'icat) ordinea in care vor 'i a.ordate si materialul pro.ator care va 'i prezentat. 5a intocmirea planului se va tine cont de natura in'ractiunii) de pozitia pe care s1a situat invinuitul sau inculpatul pana in acel moment) precum si de procedeul tactic de ascultare ales. Pentru toate cazurile penale e3ista anumite pro.leme cu caracter general care tre.uie lamurite cu a(utorul invinuitului sau inculpatului) ast'el: 1 1 sa> 1 dovedirea pozitiei sale nesincere) atunci cand declaratiile date se contrazic cu 'aptele sta.ilite si dovedite> o.tinerea de date complete asupra 'aptelor ce i se retin in sarcina> cunoasterea si veri'icarea pro.elor) argumentelor pe care le prezinta in apararea

descoperirea tuturor in'ractiunilor comise de cel in cauza) precum si a

participantilor la savarsirea lor) etc. Pe langa aceste aspecte comune tuturor interogatoriilor) 'iecare cauza prezinta particularitatile sale) determinate de natura in'ractiunii ce constitute o.iectul sau) de impre(urarile in care aceasta a 'ost comisa) de numarul de participanti) de natura contri.utiei 'iecaruia) etc. 'larea adevarului in cazul 'iecarei in'ractiuni este conditionata de lamurirea tuturor pro.lemelor concrete) strict re'eritoare la acea in'ractiune) si nu doar a celor cu caracter general) comune tuturor in'ractiunilor. Intocmirea planului de ascultare se impune a 'i e'ectuata pentru 'iecare ascultare a invinuitului sau inculpatului) indi'erent daca o cauza pare mai simplu de clari'icat decat alta. ,e asemenea) in cazul pluralitatii de in'ractori) planul de ascultare va 'i ela.orat pentru 'iecare dintre ei) in 'unctie dc psi*ologia 'iecaruia) de contri.utia la savarsirea in'ractiunii) de antecedentele penale si de pozitia adoptata in anc*eta pana in acel moment. ,in punct de vedere tactic) 'ormularea intre.arilor tre.uie 'acuta cu multa atentie. nc*etatorul tre.uie sa stie cum sa intre.e) ce sa intre.e) pe cine si cand sa adreseze o anumita intre.are. ,in practica (udiciara rezulta ca intre.arile care 'undamenteaza planul de ascultare se clasi'ica in trei categorii 'undamentale: intre.ari tema) inlre.ari pro.lema si intre.ari detaliu11#. Intre.arile tema au caracter de generalitate) o'erind posi.ilitatea invinuitului sau inculpatului sa declare tot ce are de aratat in legatura cu 'apta sau 'aptele pentru care este invinuit. Intre.arile pro.lema se re'era la lamurirea unor aspecte din activitatea ilicita) asigurand caracterul sistematic al interogatoriului. Intre.arile detaliu se disting prin concretete) invinuitul sau inculpatul 'iind o.ligat sa nuanteze) sa e3plice) din categoria acestora 'ac parte cele de completare) de control) de re'erinta si cele de veri'icare care asigura) determina nu numai consistenta declaratiei ci si veri'icarea acesteia. In literatura de specialitate114 s1au cristalizat conditiile pe care tre.uie sa le indeplineasca intre.arile) ast'el: sa 'ie 'ormulate la nivelul de intelegere al invinuitului sau

11# 114

C niPoaie) $. ?utoi) op. cit.) p. 0+ Idem

inculpatului) clare) scurte precise) sa o.lige la e3plicatii) narari) povestiri) sa nu scurteze raspunsul asteptat) sa surprinda persoana ascultata dar sa nu o incurce. ,aca ascultarea invinuitului se des'asoara in mai multe etape) aspect determinat de a'larea unor pro.e noi) de conduita in anc*eta) de 'aza in care se a'lau cercetarile la data ascultarii anterioare) se va intocmi plan de ascultare pentru 'iecare etapa) 1 eliminandu1se ast'el omisiunile si) implicit tergiversarea cercetarilor. Intre.arile din planul de ascultare tre.uie) ordonate intr1o succesiune cronologica sau psi*ologica in 'unctie de temperamentul si pozitia din timpul anc*etei a persoanei interogate. 5a ela.orarea planului se va tine seama de orice situatie care se poate ivi in timpul ascultarii) care nu tre.uie sa conduca la surprinderea organului de urmarire penala. In concluzie nu doar anc*etatorul tre.uie sa ai.a o gandire divergenta si o atentie distri.utive) ci si planul de ascultare tre.uie sa ai un caracter 'le3i.il) putand 'i modi'icat in 'unctie de des'asurarea ascultarii si de declaratiile celui audiat. ceasta 'le3i.ilitate va conduce la posi.ilitatea de modi'icare si adaptare a planului la 'iecare situatie dar nu la sc*im.area sau inlocuirea acestuia deoarece pentru orice anc*etator este 'oarte di'icil sa improvizeze un nou plan in timpul ascultarii) un plan care sa 'ie e'icient. Crearea unui cadru adecvat des'asurarii interogatoriului (udiciar In acest sens incaperea in care se va des'asura ascultarea) tre.uie amena(ata ast'el incat invinuitul sau inculpatul sa nu considere audierea ca pe un (oc sau ca pe o povara. Nu sunt de negli(at rolul 'actorilor ergonomici in o.tinerea unor declaratii veridice) in categoria carora includem: e3istenta unor conditii minime de con'ort (scaun) .irou) lumina naturala si arti'iciala)) caldura asigura nu numai premisa dialogului) ci i consemnarea corecta a primei declaratii. Primul contact cu camera de anc*eta tre.uie sa inspire seriozitatea situatiei in care se a'la si o'icialitatea activitatii la care va participa. ,e aceea) incaperea tre.uie sa 'ie curata si cu toate asezate in ordinea 'ireasca. Pupitrul anc*etatorului plin de dosare) *artii aruncate in mod *aotic) il 'ac) pe cel c*emat in 'ata (ustitiei sa creada ca va 'i 'oarte usor dc ascuns adevarul unui organ de urmarire penala care daca este dezordonat cu propriile lucruri este dezordonat si cu propriile ganduri.

Practica a demonstrat ca sunt necesare si unele masuri suplimentare cum ar 'i asezarea invinuitilor sau inculpatilor cat mai departe de usa sau 'ereastra (nu putine au 'ost cazurile cand acestia au incercat sa 'uga sau sa se sinucida) sau interpunerea intre acestia si 'ereastra a unui o.stacol (un .irou) o masa) etc.) care sa1i impiedice sa1si concretizeze eventualele intentii de 'uga sau de automutilare. 6 alta masura consta in luarea tuturor o.iectelor taioase) intepatoare) dure (cutite) lame) pi3uri) ace de .irou) agra'e pentru *artie) etc.) din prea(ma locului unde va 'i asezat invinuitul sau inculpatul) o.iecte pe care acesta le poate 'olosi pentru a se automutila sau pentru a11 ataca pe anc*etator) ori a crea o diversiune ce poate zadarnici anc*eta (ing*itirea acelor) agra'elor etc.). &ealizarea contactului psi*ologic dintre anc*etator si persoana ascultata prcsupunc relatia nemi(locita dintre acestia si modalitatea principala de a se e3amina reciproc) 'iind rand pe rand su.iect si o.iect al cunoasterii. Se a'irma) in mod (usti'icat) ca anc*etatorul are o pozitie privilegiata in raport cu persoana interogata) determinata de cunoasterea tuturor impre(urarilor in care a 'ost savarsita in'ractiunea) pozitia (sincera sau nesincera)) pe care se va situa) capacitatea de rezistenta psi*ica a interlocutorului) temperamentul si) nu in ultimul rand) strategia sau linia tactica adoptata in des'asurarea interogatoriului. Invinuitul sau inculpatul adopta 'ie o pozitie rezervata) 'ie una re'ractara) .azate pe tipul de personalitate) cunoasterea anc*etatorului datorita e3perientei in domeniul vietii in'ractionale si contactului repetat cu organele (udiciare) precum si gravitatea consecintelor 'aptei savarsite. ,i'icultatile in rcalizarea contactului psi*ologic se datoreaza pozitiei procesuale de implicare in cauza pe care a savarsit1o) dar si a.ordarii 'rontale) lipsita de tact) pe tema antecedentelor penale sau aspectelor legate de 'apta comisa ori arogantei anc*etatorului. Premisele pozitive11+ ale realizarii contactului psi*ologic se intemeiaza pe urmatoarele aspecte: 1 pozitia 'le3i.ila) destinsa adoptata de anc*etator la primirea invinuitului sau inculpatului in ca.inetul de anc*eta>

11+

$. ?utoi) I.$. ?utoi) op. cit.) p. 24%124"

1 atenuarea opozitiei de interese intre cei doi parteneri si aptitudinca de a1l dctermina pe invinuit sau inculpat sa cola.oreze) 'olosind relatarea ca element psi*ologic de minimalizare a pericolului> 1 crearea atmos'erei propice comunicarii desc*ise) sincere> 1 castigarea increderii prin demonstratia 'acuta asupra calitatilor si dc'ectelor pe care le are invinuitul sau inculpatul) insistandu1sc asupra primelor deoarece de'ectele supara> 1 lim.a(ul 'olosit de anc*etator tre.uie sa evite e3presiile apasatoare 1 'urt) vatamare) omor 1) cu altele care sunt mai adecvate situatiei> 1 mani'estarea interesului 'ata de declaratia invinuitului sau inculpatului) c*iar daca cele relatate sunt cunoscute din alte surse> 1 invitarea unor persoane apropiate celor ascultati. 4n aspect e3terior negli(ent) semnele de o.oseala) iritarea) nervozitatea) gesturile de intoleranta a anumitor accesorii ce 'ac parte din tinuta (cravata) ceas) etc.) vor avea consecinte negative asupra des'asurarii ascultarii invinuitul sau inculpatul nu11 va considera pe anc*etator cu nimic superior lui) .a uneori) datorita aspectului negli(ent al tinutei vestimentar isi va crea impresia ca ii este c*iar superior) ceea ce) in plan psi*ic) prezinta o importanta .atalie pierduta de catre anc*etator care va reusi ci vrea sa recapete controlul asupra invinuitului si sa11 impinga pe acesta catre recunoasterea 'aptelor savarsite. Sta.ilirea locului unde se va e'ectua ascultarea Pro.lema e3aminata are o solutie legislativa implicita ce rezulta din reglementarea e3presa a situatiilor cand invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposi.ilitate de a se prezenta pentru a 'i ascultatR) aspect ce determina organul de urmarire penala sau instanta de (udecata sa se deplaseaza si sa1l asculte la locul unde se a'la. Se intelege ca locul respectiv nu comporta nici o amena(are) 'iind acceptat) 'ara conditii) din motive umanitare (.oala) imposi.ilitatea deplasarii) varsta inaintata)) impuse de situatia in care se a'la invinuitul sau inculpatul. &ezulta ca invinuitii sau inculpatii care nu se a'la in situatiile prevazute de te3tul legal invocat pot 'i ascultati la sediul organului (udiciar sau al instantei de (udecata. ceasta situatie este 'avora.ila anc*etatorul care este 'amiliarizat cu locul ascultarii) permitandu1i organizarea in conditii corespunzatoare a interogatoriului) mai ales in situatiile cand 'oloseste pro.ele de vinovatie) ne'iind o.ligat sa le transporte in alte locuri.

In locul ascultarii nu tre.uie sa e3iste post tele'onic) iar daca e3ista in perioada interogatoriului va 'i inc*is) accesul altor anc*etatori tre.uie sa 'i interzis ori limitat pentru a se crea momentul psi*ologic 'avora.il recunoasterii.

Sectiunea a-II-a Desfasurarea ascultarii invinuitului (inculpatului) - cele trei etape Conform art. 70-74 C.pr.pen., ascultarea invinuitului (inculpatului) se desfasoara in trei etape principale: - verificarea identitatii invinuitului (inculpatului); - relatarea libera; - punerea de intrebari.

1. %erificarea identitatii invinuitului (inculpatului). 'rearea contactului psi#olo ic intre anc#etator si anc#etat Potrivit art. 70 C. pr. pen., invinuitul (inculpatul) este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, adresa, antecedente penale si alte date necesare stabilirii situatiei sale personale. ,e asemenea) dupa veri'icarea identitatii si introducerea in atmos'era) celui ascultat i se aduce la cunostinta 'apta care 'ormeaza o.iectul cauzei si i se pune in vedere sa declare tot ce stie) cu privire la 'apta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta. In cazul in care e3ista suspiciuni privind identitatea celui ascultat) se poate apela la evidentele politiei) cazierului si altor cartoteci (udiciare. -eri'icarea identitatii invinuitului (inculpatului) este o.ligatorie pentru invinuita o alta persoana decat cea care a savarsit in'ractiunea. ceasta etapta nu constituie doar un simplu act te*nic) ci un .un prile( de a studia comportamentul invinuitului (inculpatului) 'ata de situatia in care se a'la) a(utand ast'el la sta.ilirea procedeelor tactice de ascultare a invinuitului (inculpatului)116. a nu 'i

116

-.7dreng*ea) $. ?utoi) N. 9itro'an) op.cit.) pag. 1++

ceasta prima etapa nu are ca o.iectiv doar veri'icarea identitatii invinuitului (inculpatului) ci si crearea unui contact psi*ologic 'avora.il ascultarii. Comple3itatea activitatii de ascultare a invinuitului (inculpatului)) importanta pe care aceasta o are in cadrul intregului proces penal o'era un rol insemnat primului contact intre cei doi adversari: organul (udiciar si invinuitul (inculpatul). A vanta(ul de pozitie;11" il are organul (udiciar) 'iind investit cu autoritatea de stat) in vederea tragerii la raspundere penala pe cel ce a incalcat legea. Pozitia opusa) in'erioara o ocupa invinuitul (inculpatul) care) prin savarsirea in'ractiunii a incalcat legea si ast'el va 'i tras la raspundere penala) suportand consecintele 'aptei sale. ,e aici deriva di'icultatea crearii unei atmos'ere 'avora.ile comunicarii si recunoasterii sincere a 'aptelor) invinuitul (inculpatul) vazand in organului (udiciar un adversar care la prima Agreseala; il va sanctiona. Sta.ilirea contactului psi*ologic intre organul (udiciar si invinuit (inculpat) constituie crearea acelei atmos'ere de umana intelegere) prielnica comunicarii 'ara ascunzisuri) comunicarii desc*ise de la om la om112. ceasta atmos'era poate 'i o.tinuta prin a.ordarea unei teme neutre) discutii privind 'amilia) starea de sanatate) pro'esia petrecerea timpului li.er. ,e asemenea) realizarea acestei atmos'ere depinde) in primul rand) de priceperea organului (udiciar de a atenua opozitia de interese intre parteneri) de capacitatea acestuia de a1l determina pe invinuit (inculpat) sa cola.oreze cu el) alt'el spus) de aptitudinea de a1l aduce pe invinuit (inculpat) din situatia de oponent la cea de cola.orator. 8oarte important pentru crearea atmos'erei de calm este o.tinerea increderii si respectului invinuitului (inculpatului) printr1o atitudine demna) impunand ascultarii o atmos'era de seriozitate si de calm) lipsita de aroganta) in general de orice ar putea conduce la instalarea tensiunii psi*ice. 6rganul (udiciar va evita 'olosirea duritatii si e3presiilor necivilizate110. /vitarea aspectelor privind in'ractiunea savarsita precum si celor privind activitatea in'ractionala anterioara) produce de multe ori un e'ect psi*ologic deose.it) mai ales atunci cand se asteapta sa 'ie tratat cu asprime. ceasta atitudine a organului (udiciar este de natura a deruta) a deconcerta si a atenua starea de tensiune agresiva) deoarece tactica adoptata de invinuit (inculpat) nu mai este corespunzatoare si in consecinta) tre.uie sc*im.ata. Nereusirea crearii unei atmos'ere de calm) are ca e'ecte relatii incordate intre invinuit
Ciopraga . op.cit.) pag. 100 Ciopraga . op.cit.) pag. 122 110 Stancu /m. op.cit.) pag. 1#4
11" 112

(inculpat) si organul (udiciar) marcate de neincredere) atmos'era de animozitate ostila care determina pe invinuit (inculpat) sa opuna rezistenta) potrivnica unei recunoasteri sincere. In concluzie) primul contact intre invinuit (inculpat) si organul (udiciar este decisiv pentru o.tinerea unor declaratii sincere si complete determinand succesul si c*iar insuccesul intregii activitati de cercetare. Creare acestei atmos'ere 'avora.ile constituie o regula generala ce tre.uie aplicata inca de la inceput) mai ales in cazul primei audieri. ,e asemenea) numai printr1o atmos'era de calm si incredere in organul (udiciar se pot o.tine declaratii complete si sincere.

2. /a*a relatarii li&ere 6rganul de urmarire penala) inainte de a1l asculta pe invinuit (inculpat)) ii cere acestuia sa 'aca o declaratie scrisa personal) cu privire la invinuirea ce i se aduce12%. $otodata) con'orm noilor reglementari) invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta si o.ligatia sa anunte in scris ) in termen de # zile orice sc*im.are a locuintei pe parcursul procesului penal121 codul proc penal al rom) art "% alin 4 rt. "1 C.pr.pen. prevede urmatoarele reguli tactice: a) 8iecare invinuit (inculpat) este ascultat separat) 'ara ca de 'ata sa 'ie alti invinuiti (inculpati)) in cazul in care e3ista mai multi> de asemenea) nu este recomandata nici prezenta altor persoane) c*iar si straine in cauza) cu e3ceptia organului (udiciar. .) Invinuitul (inculpatul) este lasat sa declare li.er tot ce stie in cauza. st'el) el nu va 'i intrerupt pana la terminarea relatarii) c*iar daca se constata ca este nesincer. Numai in cazul in care se va a.ate intentionat de la su.iect) i se va pune in vedere sa revina la 'ondul pro.lemei> c) scultarea nu poate incepe cu citirea sau reamintirea unor eventuale declaratii date ulterior> d) Invinuitul (inculpatul) nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa mai inainte) dar se poate servi de insemnari asupra unor amanunte. 5a aceste reguli se mai adauga si altele. st'el) nu se admite 'olosirea de violente) amenintari) alte mi(loace de constrangere) pro.e precum si promisiuni sau indemnuri) in
12% 121

Codul procesual penal al &omaniei) art. "% alin. # C. pr. pen.) art "%) alin 4

scopul de a o.tine declaratii. invinuirii.

sadar) este interzisa o.tinerea cu orice pret a recunoasterii

Prin relatarea li.era invinuitul (inculpatul) are posi.ilitatea sa prezinte 'aptele in succesiunea lor 'ireasca 'ara a 'i intrerupt prin adresarea altor intre.ari. ,e asemenea) anc*etatorul are posi.ilitatea sa1l studieze pe invinuit (inculpat)) sa1l o.serve si sa noteze omisiunile) ezitarile) aspectele cu privire la care apar contraziceri pentru care) ulterior) pe marginea lor) sa1si sta.ileasca procedeele tactice ce le va adopta in ascultare. In timpul relatarii li.ere) anc*etatorul tre.uie sa evite intreruperea invinuitului (inculpatului)) apro.area sau dezapro.area a'irmatiilor acestuia) sa1si mani'este satis'actia sau nemultumirea. nc*etatorul) in timpul ascultarii tre.uie sa dovedeasca stapanire de sine) ra.dare) calm si in general o atitudine prin care sa nu1si e3teriorizeze sentimentele 'ata de invinuit (inculpat). &elatarea li.era prezinta unele avanta(e pentru organul de urmarire penala122: - e3ista posi.ilitatea cunoasterii sau veri'icarii cu e3actitate a modului in care s1a savarsit in'ractiunea si a mo.ilului acesteia) mai ales in cazul unor declaratii sincere si complete> - pot 'i o.tinute date noi despre 'aptele si impre(urarile cauzei) despre participanti) in'ormatii pe care organul (udiciar nu le detinea> - in cazul unor declaratii nesincere sau incomplete) e3ista totusi posi.ilitatea studierii si cunoasterii invinuitului (inculpatului)> a pozitiei acestuia 'ata de 'apta comisa> - de asemenea) toate o.servatiile pe care anc*etatorul le 'ace pe parcursul relatarii li.ere cu privire la invinuit (inculpat) pot 'i 'olosite pentru sta.ilirea procedeelor tactice ce vor 'i utilizate in continuare Specialistii in psi*ologie (udiciara apreciaza ca relatarea li.era este mai sincera decat interogatoriul) acesta provocand reactii mi3te ale persoanei ascultate) determinate de reprezentarile si tendintele a'ective evocate prin intre.are12#. ,e asemenea) inca din aceasta 'aza invinuitul (inculpatul) poate 'i conditionat sa 'aca declaratii sincere. st'el) desi organul (udiciar va tre.ui sa1si controleze cea mai mica reactie care l1ar putea 'ace permisiv pentru cel ascultat) el tre.uie totusi sa sta.ileasca un

122 12#

Stancu /milian) op.cit.) pag. 1#6 /milio 9ira K. 5opez A9anuel de psDc*ologie (uridiSue; Paris) 10+0

contact uman cu interlocutorul) marcat psi*ic de starea de 'rustrare in care se a'la) mai ales daca este arestat. S1a remarcat ca invinuitul (inculpatul) poate transmite in'ormatii pe cale nonver.ala) intari a'irmatiile ver.ale sau le pot contrazice. transmita involuntar in'ormatiile. ,e remarcat 'aptul ca invinuitul (inculpatul) poate re'uza sa 'aca declaratii. ,e asemenea) invinuitul (inculpatul) nu poate 'i ascultat daca se a'la su. in'luenta narcoticelor sau alcoolului124. vanta(ul acestei cai de comunicare e3traver.ala consta in imposi.ilitatea unui control constient al reactiilor de natura sa

3. /a*a adresarii de intre&ari Cea de1a treia etapa si cel mai incordat moment al ascultarii o constituie adresarea de intre.ari. Intre.arile se clasi'ica dupa mai multe criterii12+: I. ,upa caracterul lor general - intre.ari de control> - intre.ari de precizie> - intre.ari de completare sau a(utatoare. II. ,upa 'elul pro.lemelor urmarite: - intre.ari cu caracter general (tema)> - intre.ari pro.lema> - intre.ari de detaliu. Intre.arile tema < au un caracter general si se re'era la 'aptele sau impre(urarile cauzei) privite in totalitatea lor. ceste intre.ari o'era invinuitului (inculpatului) posi.ilitatea sa declare tot ceea ce are de aratat in legatura cu 'aptele pentru care este invinuit. Intre.arile pro.lema < acestea au un caracter mai putin general. Sunt 'olosite la lamurirea mai concreta a unor aspecte ale 'aptei. /3emplu: ACum ati intrat in posesia pistolului N; ACum ati imo.ilizat victima N;

124 12+

Suciu C. op.cit. pag. +2" Stancu /m. op.cit. pag. 1#2

ceste intre.ari se pun pentru lamurirea unor pro.leme ce se ridica in cadrul cercetarii si care sunt 'ormulate ast'el incat sa restranga s'era raspunsurilor posi.ile date de invinuit (inculpat). /3emplu: ACum ati intrat in depozitul intreprinderii N;126 Intre.arile de detaliu sau de control < sunt 'olosite in scopul o.tinerii unor amanunte re'eritoare la impre(urarile in care s1a savarsit 'apta pentru veri'icarea e3plicatiilor invinuitului (inculpatului). Se doreste prin aceste intre.ari demonstrarea invinuitului (inculpatului) netemeinicia sustinerilor sale si de a1l determina sa renunte la negarea 'aptelor savarsite. Prin aceste intre.ari se doreste si relatarea unor aspecte negli(ate de invinuit (inculpat) cu sau 'ara intentie. ,in raspunsurile pe care invinuitul (inculpatul) le da la aceste intre.ari) organul (udiciar isi poate da seama de logica intregului sistem de aparare a1l invinuitului (inculpatului). Cu a(utorul acestor intre.ari) invinuitul (inculpatul) poate 'i cu usurinta demascat) incurcandu1l in reteaua proprie. ,e regula) con'orm practicii aceste intre.ari dau rezultate .une in special in cazul invinuitilor (inculpatilor) recidivisti care datorita e3perientei pe care o au in domeniu isi pregatesc declaratiile cu atentie. /i comit insa unele erori si inconsecvente logice. st'el) prin punerea acestor intre.ari) aceste aspecte sunt e3ploatate pentru a determina 'urnizarea datelor necesare a'larii adevarului) cola.orarea invinuitului (inculpatului)) clari'icarea pro.lemelor cauzei. ,e aceea) intre.arile de detaliu sunt 'olosite 'recvent in cazul cand invinuitul (inculpatul) 'ace declaratii nesigure) contradictorii. Intre.arile de detaliu sunt de mai multe 'eluri: de control) a(utatoare) de precizie. ceste intre.ari nu tre.uie sa 'ie sugestive pentru ca pot in'luenta negativ intregul mers al ascultarii. In cazul intre.arilor sugestive invinuitul (inculpatul) ori nu raspunde) ori con'irma numai o a'irmatie a celui ce conduce ascultarea) ast'el incat nu se poate sta.ili nimic real din continutul 'aptelor. st'el in loc ca ascultarea sa 'ie 'ormulata: ACati oameni erau acolo cand ati intrat N; 'orma sugestiva a acestei intre.ari ar 'i: A Nu1i asa ca atunci cand ati intrat acolo erau trei oameni N;. 6 varianta a intre.arilor sugestive o reprezinta intre.arile alternative. Intre.arile alternative sunt intre.arile care se pun atunci cand se urmareste veri'icarea sinceritatii invinuitului (inculpatului). Nu se pun la inceputul lamuririi unor pro.leme
126

Suciu C.) op.cit. pag. +26

deoarece ar avea rol de intre.ari sugestive dar daca invinuitul (inculpatul) a raspuns la o intre.are cu doua raspunsuri contradictorii se poate pune o intre.are alternativa. /3emplu: A ti 'ost incaltat sau descult N; Intre.arile de detaliu pe langa rolul de a preciza si lamuri 'aptele) servesc la anga(area procesului asociativ al memoriei) pentru ca prin su.linierea unor aspecte invinuitul (inculpatul) sa1si aminteasca 'aptele care servesc la acuzarea sau la apararea sa. ,e asemenea intre.arile de detaliu impreuna cu alte procedee de ascultare sunt 'olosite 'recvent in cazul cand invinuitul (inculpatul) 'ace declaratii nesincere) contradictorii) adopta o pozitie re'ractara pe parcursul cercetarilor12". $actica adresarii intre.arilor Intre.arile puse invinuitului (inculpatului) se 'ac pe cale ver.ala iar daca invinuitul (inculpatul) declara ca nu a inteles i se repeta intre.area. ,upa ascultarea raspunsului se pot pune cateva intre.ari de detaliu) si apoi atat intre.arile cat si raspunsurile se consemneaza in procesul1ver.al de ascultare. Intre.arile se consemneaza la persoana a1II1a plural iar raspunsurile la persoana I singular. Invinuitul (inculpatul) nu poate raspunde la intre.ari daca se a'la su. in'luenta: - narcoticelor - in stare de e.rietate - in stare de *ipnoza) datorita dreptului sau la aparare ce este garantat de lege122 Intre.arile se pun numai dupa terminarea relatarii li.ere in scopul o.tinerii de in'ormatii cu privire la 'apta si invinuire) descoperirea unor date noi) lamuririi anumitor amanunte in legatura cu di'erite 'apte care intereseaza cauza. ,e asemenea) se urmareste o.tinerea unor e3plicatii complete asupra tuturor 'aptelor ce se pun in sarcina invinuitului (inculpatului)> a cunoasterii si veri'icarii tuturor argumentelor pe care invinuitul (inculpatul) le invoca in apararea sa> resta.ilirea in memoria invinuitului (inculpatului) a 'aptelor si impre(urarilor care au importanta in apararea acestuia> o.tinerea de la invinuit (inculpat) de date in special de detalii cu privire la anumite 'apte necesare pentru veri'icarea veracitatii declaratiilor acestuia> demascarea declaratiilor mincinoase) nesincere) in cazul in care declaratiile invinuitului (inculpatului) vin in contradictie cu impre(urarile precis sta.ilite ale cauzei.
12" 122

Suciu C. op.cit.) pag. +26 idem) pag. +2"

Intre.arile tre.uie sa 'ie concrete) cu re'erire precisa la o anumita impre(urare sau pro.lema ce necesita a 'i lamurita. ,e asemenea) intre.arile se 'ormuleaza clar si concis 'ara a avea doua intelesuri sau 'ara a 'i sugestive. Intre.arile se ordoneaza in asa 'el incat 'iecare din ele sa reprezinte o noutate pentru invinuit (inculpat) incat prin ele sa nu se evidentieze pro.lemele care intereseaza in mod deose.it urmarirea) precum nici importanta pe care ar avea1o pentru cauza raspunsurile date. Se recomanda ca intre.arile care tin de esenta cauzei sa 'ie puse printre cele de importanta minora. Pentru veri'icare dupa 'iecare raspuns se pot pune intre.ari de control. In cazul unor contradictii intre declaratile invinuitului (inculpatului) si materialul cauzei se poate recurge la prezentarea unor pro.e din dosar. 6rdinea si momentul prezentarii acestor pro.e se alege in 'unctie de materialul de la dosar si de personalitatea invinuitului (inculpatului). ,aca invinuitul (inculpatul) se gaseste intr1o stare nervoasa si se 'ramanta) intre.arile tre.uie intensi'icate urmand una dupa alta cu un caracter net o'ensiv. legerea intre.arilor care vor 'i 'olosite depinde in primul rand de pozitia invinuitului (inculpatului) cu privire la invinuire. Intre.arile sunt necesare mai ales in cazul declaratiilor nesincere precum si a celor incomplete. In cazul invinuitului (inculpatului) sincer) i se pot pune intre.ari a(utatoare avand ca scop reactivarea memoriei.

Sectiunea a-III-a. Procedee tactice folosite in cadrul ascultarii invinuitului (inculpatului) 1. Ascultarea repetata cest procedeu consta in ascultarea in mod repetat a invinuitului (inculpatului) cu privire la aceleasi 'apte si impre(urari) amanunte. vand loc la anumite intervale de timp intre declartiile invinuitului (inculpatului) vor aparea inevita.il contraziceri) nepotriviri cu toate incercarile de a reproduce cele relatate anterior pentru ca detaliile nu vor putea 'i puse la punct) nu vor putea 'i repetate) cu toate pregatirile 'acute in acest sens de catre invinuit (inculpat). st'el) contrazicerile dintre declaratiile invinuitului (inculpatului) cu privire la aceleasi 'apte sau impre(urari tre.uie e3plicate in 'inal de catre acesta) demonstrandu1i1se

ast'el netemeinicia a'irmatiilor pe care le1a 'acut anterior) putand 'i determinat sa recunoasca adevarul. $actica ascultarii repetate este deci) 'olosita in special in cazul declaratiilor incomplete) contradictorii si mincinoase in care intre.arile de detaliu au o mare importanta120.

2. Ascultarea incrucisata re drept scop destramarea sistemului de aparare al invinuitului (inculpatului) nesincer) inrait) re'ractar) care se situeaza in pozitia negarii totale a 'aptelor savarsite. /ste un procedeu o'ensiv si consta in ascultarea aceluiasi invinuit (inculpat) de catre doi ori mai multi anc*etatori ce s1au pregatit in mod special in acest scop si cunosc pro.lemele cauzei in care se 'ace ascultarea. cest procedeu prezinta avanta(e dar si dezavanta(e. vanta(ul consta in 'aptul ca invinuitului (inculpatului) nu i se da posi.ilitatea sa1si pregateasca raspunsuri mincinoase) intre.arile 'iind adresate de 'iecare anc*etator alternativ) intr1un ritm sustinut) alert. ,ezavanta(ele pe care le prezinta acest procedeu sunt mai multe si anume: - dezorientarea) derutarea persoanei ascultate mai ales in cazul in care invinuitul (inculpatul) este sincer si are un psi*ic mai sla.> - un alt nea(uns consta in 'aptul ca uneori nu toti cei care anc*eteaza stapanesc per'ect pro.lemele cauzei si se pot incurca reciproc1#%.

3. Ascultarea sistematica cest procedeu este 'olosit atat in cazul invinuitului (inculpatului) sincer pentru a1l a(uta sa lamureasca toata pro.lematica cauzei) mai ales in cauzele comple3e cu grad ridicat de di'icultate cat si in cazul invinuitului (inculpatului) sincer) re'ractar) pentru ca1l o.liga sa dea e3plicatii logice cronologice) succesive la toate aspectele care 'ac o.iectul invinuirii.

120

C1tin.

1#%

ionitoaie) -. ?erc*esan@) op. cit.) pag. 1#% C1tin. ionitoaie) -. ?erc*esan@) op. cit.) pag. 6+

In cadrul acestui procedeu prin intermediul intre.arilor invinuitului (inculpatului) i se solicita sa clari'ice sistematic cum a conceput si pregatit in'ractiunea) persoanele participante si modul in care a actionat 'iecare etc. In cazul in care invinuitul (inculpatul) a comis mai multe in'ractiuni) in raport cu personalitatea si psi*ologia acestuia) organul de urmarire penala va sta.ili daca ascultarea va incepe in legatura cu in'ractiunea cea mai usoara sau sau cea mai grea. Cand e3ista mai multi invinuiti(inculpati) in cauza 'iecare tre.uie ascultat cu privire la activitatea proprie cat si separat cu privire la activitatea 'iecarui participant1#1.

4. Ascultarea pro resiva Invinuitului (inculpatului) i se prezinta gradat pro.ele sau datele privind invinuirea ce i se aduce incepand cu datele despre care stie ca se a'la in posesia anc*etatorului si terminand cu cele la care nu se asteapta sa 'ie detinute de organul (udiciar. In mod normal pro.ele de la urma sunt cele mai puternice dar ele tre.uie sa 'ie .ine veri'icate. cest procedeu este con'orm unui deziderat e3primat in literatura de specialitate potrivit caruia suspectului sau invinuitului nu tre.uie sa i se arate in mod prematur pro.ele vinovatiei sale intrucat pot e3ista si altele inca necunoscute de organul de urmarire penala si care ar putea 'i o.tinute in continuare. /3emplu: pro.e re'eritoare la di'erite amanunte secundare ale in'ractiunii sau ale di'eritelor 'apte neesentiale care dovedesc indirect e3istenta in'ractiunii. Invinuitul (inculpatul) renunta adesea la declaratiile neadevarate 'acute anterior1#2.

0. Ascultarea frontala ceasta consta din prezentarea inca din primul moment pe neasteptate a pro.elor celor mai importante din care reiese cu claritate vinovatia celui ascultat. Nu este recomanda.il sa se 'aca inainte de relatarea li.era a invinuitului (inculpatului) si 'ara o preala.ila veri'icare a e3actitatii tuturor datelor care stau la .aza invinuirii. /3emplu: declaratiile martorului ocular sau scrisoarea gasita de catre anc*etator in care invinuitul (inculpatul) recunoaste ca a savarsit in'ractiunea.
1#1 1#2

C1tin.

idem. ionitoaie) -. ?erc*esan@) op. cit.) pag. 6+

cest procedeu urmareste ca prin patrunderea in veriga cea mai sla.a a apararii sale sa determine pe invinuit (inculpat) sa 'aca declaratii adevarate. In practica de anc*eta) asemenea pro.a o constituie adesea concluziile e3pertilor. In ceea ce priveste atat ascultare 'rontala dar si ascultarea progresiva) anc*etatorul tre.uie sa tina seama pe langa pro.ele concrete e3istente si de personalitatea invinuitului (inculpatului) 1 puterea lui de vointa) gradul de permisivitate) gradul de incapatanare in negarea vinovatiei 1 precum si de valoarea pro.atorie a pro.elor care i se prezinta. Pro.ele nu tre.uie prezentate invinuitului (inculpatului) inainte de relatarea li.era. ,e asemenea) nu tre.uie sa i se prezinte invinuitului (inculpatului) toate pro.ele deodata deoarece intr1un asemenea caz anc*etatorul va 'i dezarmat din punct de vedere tactic. Invinuitului (inculpatului) tre.uie sa i se prezinte numai pro.ele veri'icate) concludente1##.

1.Alte procedee tactice $actica Aintre.arilor surpriza; ceasta tactica este 'olosita in momente psi*ice de o anumita tensiune create special pentru o.tinerea unor declaratii sincere. ,e e3emplu) adresarea intre.arii: A Cine v1a a(utat sa transportati o.iectele sustraseN; dupa ce invinuitul (inculpatul) a vazut ca unul dintre complici a 'ost introdus intr1o incapere alaturata. intre.arilor neasteptate1#4. $actica Acomple3ului de vinovatie; ceasta consta din alternarea unor intre.ari neutre) cu intre.ari ce contin cuvinte Aa'ectogene;) re'eritoare la 'apta) la rezultatele ei) la persoanele implicate < numele victimei) denumirea .unurilor 'urate) etc. 6 ast'el de tactica da rezultate deose.ite mai ales in cazul persoanelor mai sensi.ile. Pentru o.tinerea unor declaratii sincere) tre.uie o.servate atent reactiile invinuitului (inculpatului) la intre.arile ce i se adreseaza) deoarece reusita procedeului nu depinde numai de raspunsurile invinuitului (inculpatului) ci si de o.servarea si aprecierea acestuia1#+.
Stancu /m. op.cit.) pag. 14% idem) pag. 14% 1#+ Stancu /m. op.cit.) pag. 14%
1## 1#4

cest procedeu mai este numit si tactica

scultarea invinuitului (inculpatului) despre activitatea celorlalti participanti la savarsirea in'ractiunii cest procedeu se aplica atunci cand in cauza e3ista mai multi invinuiti (inculpati) participanti la savarsirea aceleiasi in'ractiuni) adica in cazul coinvinuitilor (coinculpatilor). Cunoasterea invinuitilor (inculpatilor) implicati in cauza) permite organului de urmarire penala sa gaseasca veriga cea mai sla.a in randul participantilor si cu aceasta sa inceapa ascultarea. Se solicita invinuitului (inculpatului) sa declare ceea ce cunoaste despre activitatea celorlalti participanti la in'ractiune) lasandu1i1se impresia ca persoana sa intereseaza mai putin organul de urmarire penala. In acest mod) invinuitul (inculpatul) poate prezenta date valoroase in legatura cu 'apta comisa) date pe care ulterior va tre.ui sa le e3plice si implicit) sa 'aca declaratii despre propria activitate. cest procedeu prezinta atat avanta(e cat si dezavanta(e. ,ezavanta(ul il constituie ca cel ascultat) nu intotdeauna este dispus sa divulge activitatea participantilor) datorita intelegerilor sta.ilite inainte dar mai ales) dupa comiterea 'aptei) cu privire la modul de comportare in eventualitatea descoperirii 'aptelor. Nestiind daca si ce au declarat ceilalti participanti) 'iecare va avea retineri) dar va mani'esta in sc*im.) un interes deose.it de a a'la de la organul de urmarire penala care este pozitia celorlalti invinuiti (inculpati). Prin con'runtarea datelor o.tinute din declaratiile participantilor) c*iar daca nu au declarat totul despre propria activitate) organul de urmarire penala poate desprinde concluzii cu privire la sinceritatea celor implicati in cauza. cest procedeu asigura o.tinerea unor rezultate .une in practica intrucat 'iecare invinuit (inculpat) a'lat in 'ata unor date cunoscute de catre anc*etator) despre care el nu declarase nimic anterior) va 'i dispus sa demaste pe ceilalti participanti1#6. Solicitarea de a (usti'ica modul in care invinuitul (inculpatul) a 'olosit timpul intr1o anumita perioada cest procedeu se 'oloseste) de regula) atunci cand invinuitul (inculpatul) re'uza sa 'aca declaratii. Cunoscandu1se activitatea invinuitului (inculpatului)) acestuia i se va solicita

1#6

C1tin.

ionitoaie) -.?erc*esan@) op.cit.) pag. 6"

sa declare locul unde s1a a'lat) cu cine a luat legatura) ce a intreprins mai inainte in timpul si dupa comiterea 'aptei. /3plicatiile date vor 'i veri'icate riguros pe zile) ore) minute si locuri. ,e asemenea) procedeul este utilizat in cazul invinuitilor (inculpatilor) nesinceri) oscilanti in declaratii care incearca sa impiedice a'larea adevarului. cestora li se va cere sa arate ce au 'acut) pe zile si ore) sa prezinte locul unde s1au a'lat) persoanele cu care au luat legatura. -eri'icarea in'ormatiilor o.tinute o'era posi.ilitatea a'irmarii nesinceritatii invinuitului (inculpatului)) deoarece in declaratiile sale apar perioade) locuri) persoane care nu corespund realitatii din punctul de vedere al detaliilor. Pe .aza rezultatelor veri'icarii) 'olosindu1se starea psi*ica a invinuitului (inculpatului) acesta va putea 'i determinat sa recunoasca 'aptele cu ocazia unei noi ascultari. In cadrul acestui procedeu se mai poate solicita invinuitului (inculpatului) sa (usti'ice sursa mi(loacelor de e3istenta < in cazul celor neincadrati in munca) sa dea e3plicatii cu privire la provenienta .unurilor) valorilor gasite cu ocazia perc*ezitiei corporale sau domiciliare. 8olosirea acestui procedeu) pe langa 'aptul ca are in'luenta asupra pozitiei invinuitului (inculpatului) in timpul anc*etei) prezinta avanta(ul ca poate duce la e3tinderea cercetarilor asupra altor in'ractiuni si 'aptuitori. Intre.arile 'olosite in cadrul procedeului tre.uie sa 'ie scurte) precise) la o.iect pentru a nu se lasa posi.ilitatea invinuitului (inculpatului) sa invoce ca nu a inteles asupra a ceea ce insista) sa 'aca declaratii generale) de principiu) etc.1#"

Sectiunea a-IV-a. Particularitatile ascultarii invinuitului sau inculpatului minor

scultarea invinuitului sau inculpatului minor se di'erentiaza 'ata de ascultarea ma(orului a'lat in aceeasi calitate procesuala) datorita urmatoarelor aspecte:

1#"

C1tin.

ionitoaie) -.?erc*esan@) op.cit.) pag. 62

= psi*ologia minorilor este puternic in'luentata de modelele parentale care nu de putine ori intra in con'lict cu legea) situatia in care se a'la (invinuit sau inculpat)) datorandu1 se invatarii prin imitatie> = e3perienta redusa de viata 'ace di'icila apro'undarea 'aptelor si evenimentelor pe care le percepe) iar uneori imposi.ila o.tinerea si mai ales redarea aspectelor esentiale pentru cauza> = 'antezia) sugesti.iliatea) teama de autoritati) cura(ul rau inteles in'lucnteaza) intr1o masura considera.ila) procesele psi*ice speci'ice pcrceptiei) memorarii si redarii celor ac*izitionate vizual si uuditiv> = procesul educativ de'icitar sau central pe violenta si criminalitate 'ac din minor un partener reduta.il in interogatoriul (udiciar) .locat pe nerecunoastere) c*iar daca pro.ele de vinovatie sunt evidente. Pregatirea ascultarii invinuitului minor parcurge aceleasi etape) de aceea vom 'ace nuantari numai acolo unde situatia impune. ,in studierea dosarului cauzei anc*etatorul tre.uie sa desprinda natura 'aptei savarsite) e3istenta participatiei) a agravantei legale1#2) rolul minorului in cadrul acesteia) implicarea lui in savarsirea 'aptci 1 a participat nemi(locit) a asigurat paza celor care operau sau a .ene'iciat dc produsul in'ractiunii. Cunoasterea minorului constitute pro.lema centrala a anc*etatorului de 'elul in care o realizeaza depinde succesul interogatoriului. $rasaturilc de personalitate si psi*ologia minorului se sta.ilesc prin activitati directe (ascultarea altor invinuiti sau inculpati) e'ectuarca de perc*ezitii etc)) 'ie de alta natura (invcstigatii e'cctuate la domiciliul si unitatea de invatamant unde este inmatriculat). 6 contri.utie insemnata la cunoasterea minorului invinuit o aduce anc*eta sociala. ,in activitatile destinate cunoasterii tre.uie sa rezulte starea psi*ica) motivatia activitatii ilicite) persoanele care se .ucura de increderea minorului) cele carora este incredintat spre crestcre si educare) domiciliul sau resedinta minorului) programul de invatamant etc. 5a intocmirea planului de ascultare) tre.uie sa se tina seama de gradul de dezvoltare psi*o1intclectuala a invinuitului minor) a carei incidents tre.uie sa se re'lects in modul de 'ormulare a intre.arilor ast'el meat sa 'ie intelese si sa nu determine o atitudine re'ractara.
1#2

C. pen.) art. "+ lit. c.

5ocul ascullarii invinuitului minor $l constituie sediul organului (udiciar si poate e3ercita o in'luenla poziliva asupra conduilci $n anc*eta. sistarea minorului la interogatoriu este o.ligatorie1#0 ) aparatorul putand 'i ales ori numit din o'iciu si $ncunostiintat asupra datei cand se va des'asura activ'tatea respectiva. Se apreciaza14% ca aparatorul reprezinta tn mod e'icient interesele minorului) a(utand organul (udiciar sa clari'ice o serie de $mpre(urari 'avora.ile invinuitului. ,ispozitiile legale re'eritoare la prezenta interpretului se aplica intocmai. 6rganul (udiciar tre.uie sa invite la interogatoriu persoana careia minorul este incredintat spre crestere si educare) unul dintre parinti) tutorele sau reprezentantul autoritatii tutelare. Cu privire la aceasta regula de ordin tactic) anc*etatorul va invita persoana in care minorul invinuit are incredere in prezenta careia se poate realiza contactul psi*ologic 'ara di'icultate. Se impune cunoasterea su. aspect temperamental si psi*ologic a persoanei invitate pentru evitarea aducerii pcrsoanelor care in'luenteaza minorii invinuiti sa rccunoasca 'aptele comise pentru a scapa alti invinuiti ma(ori de raspunderea penala. ducerea minorului la interogatoriu se va 'ace prin curier) c*iar in ziua ascultarii) evitandu1se ast'el posi.ilitatea discutiilor dintre parinti si minori sau persoanc interesate in cauza) care ar putea sa11 in'luenteze. scultarea invinuitului minor parcurge aceleasi etape ca si in cazul invinuitului adult) di'crenticrca 'acandu1se dupa varsta persoanei in raport de care devine operanta raspunderea penala. Conduita minorului invinuit este determinate de particularitatile psi*ologicc ale accstuia) de varsta) mediul in care traieste) antecedentele penale sau de comportament) in'luentele e3ercitate asupra sa) e3istenta unor amcnintari cu 'apte 'oarte grave pentru cei care vor trada) in cazul pluralitatii dc in'ractori. ,aca situatia impune in cazul minorului invinuit se pot 'olosi procedee tactice in interogatoriu) alegerea lor 'acandu1se in raport de atitudinea in anc*eta) de in'luentele e3ercitate de parinti sau persoane interesate sa declare intr1un anumit mod) de 'elul cum se realizeaza contactul psi*ologic s.a. In cadrul etapei privind) veri'icarea datelor de identitate se va insista nu numai pe relevarea acestora ci si pe unele aspecte .iogra'ice sau de alta natura din care sa rezulte ca anc*etatorul il cunoaste 'oarte .ine pe minorului invinuit. ,iscutiile purtate sa se 'aca intr1un
1#0

14%

C. pr. pen.) art. 1"1 alin. 2 C. ionitoaie) $. ?utoi) op. cil.. p. 11".

lim.a( accesi.il minorului ia tendintele de 'a.ulare) e3agerare) de indata vor 'i inlaturate prin comportarea calma) atenta) relativ apropiata a organului de urmarire penala. Intrc.arile detaliu vor 'i 'olosite in ascultare in scopul determinarii minorului invinuit sa e3plice) sa argumenteze activitatile des'asurate in rcalizarea rezolutiei in'ractionale. Se vor evita intrc.arile capcana sau cele sugestive) cunoscandu1se gradul de sugesti.ilitate deose.it al minorilor in raport cu adultii. 5a consemnarea declarator 'aptele si impre(urarile vor 'i 'i3ate in ordinea relatarii) cu le3icul minorului) 'ara a 'i omise detaliile necesare veri'icarii si persoanele care pot con'irma cele declarate141. ,upa conscmnaiRe declai1atia este citita minorului de catre anc*ctalo persoana caiRe a asistat la ascultare) aparator sau minorul ascultat) semnata p 'iecarc pagina si la slarsit de toate persoanele care au participat la inlcrogatoriu. Sectiunea a-V-a. onsemnarea declaratiilor invinuitului (inculpatului) 1. 'onsemnarea primelor declaratii Potrivit legii procesual penale142 inainte de a 'i ascultat invinuitul (inculpatul) tre.uie sa dea o declaratie scrisa personal cu privire la invinuirea ce i se aduce. ceasta declaratie se consemneaza de catre invinuit (inculpat) pe o coala de *artie si nu pe un 'ormular tipizat. cesta isi 'ormuleaza declaratiile cu propriul voca.ular) asa cum doreste) insa tre.uie sa se re'ere la pozitia 'ata de invinuirea ce i se aduce. ,eclaratia scrisa de catre invinuit (inculpat) este datata si vizata de organul de urmarire penala) in 'ata caruia a 'ost 'acuta. tunci cand invinuitul (inculpatul) nu poate sa1si scrie singur declaratia ori re'uza sa o 'aca) se inc*eie un proces1ver.al care motiveaza lipsa declaratiei invinuitului (inculpatului) din dosarul cauzei. ,aca dispozitiile legale14# prevad o.ligatia anc*etatorului de a cere invinuitului (inculpatului) sa 'aca declaratii scrise) art. "% C.pr.pen. asigura regulile de consemnare a declaratiilor144.

C. ionitoaic) $. ?utoi) op. cil.) p. 110 Codul procesual penal al &omaniei) art. "% alin. # 14# Codul procesual penal al &omaniei) art. "% alin. # 144 C1tin. ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit.) pag. "2
141 142

2. 'onsemnarea declaratiilor ulterioare ,upa ce declaratia a 'ost scrisa) se citeste acestuia) iar daca solicita i se da sa o citeasca. daca este de acord cu cele consemnate o semneaza pe 'iecare pagina si la s'arsit. daca nu poate sau re'uza sa o semneze) se 'ace mentiune despre aceasta in declaratie. ,eclaratia este semnata si de catre organul de urmarire penala) iar atunci cand a 'ost 'olosit interpretul) declaratia va 'i semnata si de catre acesta. daca invinuitul (inculpatul) doreste sa 'aca completari) modi'icari) recti'icari in declaratii) acestea vor 'i consemnate si semnate in conditiile mentionate mai sus. ,upa ce i s1a citit ori a citit declaratia) invinuitul (inculpatul) va 'ace aceasta mentiune la s'arsitul ei. Spatiile ramase li.ere se .areaza pentru a inlatura orice suspiciune cu privire la completarea lor ulterioara. Consemnand declaratiile invinuitului (inculpatului)) organul de urmarire penala tre.uie sa respecte o serie de cerinte) una dintre acestea privind 'orma de redactare a declaratiilor. Consemnarea tre.uie sa re'lecte cat mai 'idel e3punerea invinuitului (inculpatului) scop in care tre.uie sa 'ie 'olosite e3presiile) cuvintele celui ascultat) cu evitarea incercarilor de sinteza sau e3plicare inutila a celor declarate sau cu consemnarea a ceea ce este indecent ori vulgar14+.

3. 2i!loacele te#nice de fi,are a declaratiilor invinuitului (inculpatului) ceste mi(loace sunt .anda magnetica sau video1magnetica. Si in acest caz se aplica regulile procesual penale si cele de tactica) invinuitului (inculpatului) aducandu1i1se la cunostinta ca declaratia sa va 'i inregistrata. Imprimarea incepe cu indicarea datei si locului de inregistrare) a numelui si calitatii anc*etatorului dupa care ascultarea isi urmeaza cursul 'iresc. /ventualele pauze 'acute in timpul audierii sunt mentionate inainte si dupa reluarea inregistrarii) care va incepe cu repetarea ultimelor cuvinte rostite de invinuit (inculpat)) inainte de pauza. te*nica. 5a s'arsit .anda este audiata in intregime invinuitul (inculpatul) 'iind intre.at daca imprimarea a 'ost e'ectuata in mod corect) atat intre.area cat si raspunsul 'iind si ele inregistrate) ca si mentiunile despre ora la care s1a terminat ascultarea si despre aparatura
14+

celeasi mentiuni se 'ac si in ipoteza in care intervine vreo de'ectiune

idem) pag. "0

'olosita la imprimare < magneto'on) viteza de inregistrare) tipul de .anda magnetica si micro'on. Capatul .enzii este sigilat) iar rola) sau caseta impac*etata si sigilata la randul ei) purtand semnatura organului (udiciar care a luat declaratia si a invinuitului (inculpatului). ,espre toate aceste operatii se 'ac mentiunile cuvenite in declaratia scrisa. ceste inregistrari prezinta deose.ite avanta(e. sau nu le1ar consemna a.solut e3act. 4n alt avanta( este acela ca invinuitul (inculpatul) va reveni mult mai greu asupra declaratiilor anterioare si) cu atat mai mult) nu va putea sa sustina ca le1a 'acut in urma unor violente) amenintari) promisiuni sau indemnuri. ,espre inregistrare se vor 'ace mentiuni in declaratia scrisa) care ramane principalul mi(loc de consemnare a rezultatelor ascultarii potrivit legii146. nc*etatorul are posi.ilitatea sa sesizeze toate nuantele de declaratii) toate reactiile unei persoane) pe care alt'el le1ar scapa

4. %erificarea declaratiilor invinuitului (inculpatului) -eri'icarea declaratiilor invinuitului (inculpatului) este o activitate deose.it de importanta) necesara si indicata deoarece se controleaza veridicitatea celor relatate de invinuit (inculpat)) cunoscandu1se ast'el pozitia pe care se situeaza acesta la cercetare. Prin veri'icarea declaratiilor invinuitului (inculpatului)) anc*etatorul o.tine un avans 'ata de invinuit (inculpat) deoarece el) cunoscand pozitia acestuia il poate determina sa 'aca declaratii con'orme cu realitatea. ,eclaratiile invinuitului (inculpatului) se veri'ica) in primul rand) prin compararea continutului lor cu datele si pro.ele veri'icate) administrate anterior ascultarii. 4neori insa) asemenea date si pro.e lipsesc ori sunt insu'iciente pentru a se putea aprecia daca declaratiile invinuitului (inculpatului) sunt veridice si complete. ,e aceea) pe parcursul ascultarii) organul de urmarire penala tre.uie sa insiste asupra tuturor detaliilor) sa solicite cat mai multe precizari pentru a o.tine amanuntele necesare veri'icarii temeinice a acestor declaratii. Neveri'icarea e3plicatiilor date de invinuit (inculpat) in apararea sa poate avea ca urmare e'ectuarea unor cercetari incomplete) su.iective) retineri sau arestari ilegale)
146

Stancu /m. op.cit.) pag. 142 1 14#

restituirea cauzei pentru completarea ori re'acerea cercetarilor) ac*itari sau grave erori (udiciare. Promptitudinea cu care sunt veri'icate a'irmatiile invinuitului (inculpatului) mai ales a apararilor si a ali.iurilor prezentate) are importanta pentru pozitia acestuia in timpul cercetarilor. Convins de seriozitatea cu care sunt privite declaratiile sale) de operativitatea veri'icarii lor) invinuitului (inculpatului) nesincer ii va 'i greu sa persiste pe pozitia de negare a 'aptelor. -eri'icarea declaratiilor invinuitului (inculpatului) se realizeaza pe intregul parcurs al cercetarii) prin e'ectuarea diverselor activitati de urmarire penala: - perc*ezitii domiciliare) - ridicare de o.iecte si inscrisuri) - ascultari de martori) - con'runtari) - dispunerea unor constatari te*nico1stiinti'ice sau e3pertize) - reconstituiri) etc. Pe .aza rezultatelor veri'icarii) organul de urmarire penala este o.ligat sa asculte din nou pe invinuit (inculpat)) mai ales atunci cand declaratiile sale nu sunt con'irmate. naliza declaratiilor invinuitului (inculpatului) si con'runtarea datelor rezultate din veri'icarile e'ectuate cu pro.ele e3istente in cauza permit organului de urmarire penala sa1si 'ormuleze convingerea intima asupra vinovatiei ori nevinovatiei acestuia14".

Sectiunea a VI-a Depistarea comportamentului simulat 1 Notiuni introductive S1a a'irmat in mod (usti'icat ca sinceritatea si nesinceritatea sunt doua stari de 'apt determinate de interesele e3istente la un moment dat. Sinceritatea este validata de un comportament desc*is) voluntar) decela.il prin mi(loace cotidiene) in cadrul carora o.servarea reactiilor neurovegetative si in'ormarea constituie mi(loacele cele mai simple) a'late la indemana oricarui anc*etator.
14"

C1tin.

ionitoaie) -. ?erc*esan@) op.cit.) pag. "0 1 2%

Nesinceritatea este 'undamentata intotdeauna pe emotia controlata sau mai putin controlata) pusa in valoare de comportamentul aparent sau inaparent) e3primata ver.al prin denaturarea adevarului sau re'uzul de a marturisi si de a recunoastc activitatea ilicita savarsita. In instrumentarea cauzelor penale mi(loacele legale puse la indemana organelor (udiciare si magistratilor isi dovedeau ine'icacitatea) prezumtia de nevinovatie se a'irma in splendoarea ei) iar victima increzatoare astepta ca adevarul sa trium'e desi uneori acesta se incapatana sa ramana .ine 'erecat. cest aspect a determinat necesitatea unor investigatii apro'undate ale psi*icului uman) 'olosind aparatura adecvata care inregistreaza in mod o.iectiv mani'estarile cornportamentului simulat de 'alsi'icare a adevarului. 6rice minciuna) indi'erent de coordonatele sale) este insotita de stari emotionale care nu pot 'i supuse autocenzurii dc persoana ascultata) tRiind cuanti'icate prin intermediul reactiilor psi*o'iziologice cu a(utorul poligra'ului142. In literatura de specialitate140 an 'ost conceptualizate unele reguli care pot detecta minciuna) vinovatia sau inocenta) ast'el: 1 1 1 1 raspunsul vinovatului este mai lent si ezitant) cel al inocentului este spontan) vinovatul suporta mai greu privirea) spre deose.ire de inocent) care) insa inocentul 'ace apel la corectitudinea sa si cauta sa demonstreze ca nu ar avea inocentul da mai greu e3plicatii privind (usti'icarea timpului critic) vinovatul detaliat si deseori indignat> roseste mai usor> nici un interes sa nege 'aptele care i se imputa> o'era imcdiat un e3celent ali.i. Indicatorii 'iziologici1+% care pot servi la depistarea tensiunii emotionale) 'olositi in actualele te*nici de detectie a simularii) a sinceritatii sau nesinceritatii sunt consecinta unor procese 'iziologice cauzate de tensiunca psi*ica speci'ica sistemului nervos vegetativ) cum ar 'i: 1 arteriala)>
aparut Tn S4 ) 'iind intre.uintat de mai multe state. (N. .) /. Stancu) op. cit.) p. 14+ 1+% $. ?ogadan) $. ?utoi) Constatarea stresului psi*ologic) Tn $ratat practic de criminulistica) /d. 9inisterului de Interne. ?ucuresti) 10"2) vol. II) p. #62
142 140

modi'icarile cardiovasculare (ritmul si amplitudinea pulsului) tensiunea

1 1 1 1 1 1

modi'icarile caracteristicilor normale ale respiratiei (starea emotiva 'ace modi'icarea emisici ver.ale) determinata de tremurul musc*iului aparatului modi'icarea caracteristicilor scrierii (scaderea vitezei si presiunii)> tensiunea musculara> temperatura corpului> comportamentul ocular>activitatea electrica a scoartei cere.rale.

respiratia neregulata si mai grea)> 'onorespirator>

Pana la aparitia poligra'ului si dupa aceasta simularea cornportamentului a 'ost pusa in evidenta cu a(utorul c*estionarelor si testelor de personalitatc insa acuratetea mi(loacelor te*nice este incontesta.ila.

2. 2i!loace le#nice de detectare a comportamentului simulat Poligra'ul = 5ie detector) 5ugendetetor) ?iodetector=) este numit impropriu detector de minciuni deoarece nu inregistreaza minciuna) ci modi'icarile 'iziologice ale organismului in starile emotionale care insotesc minciuna. Poligra'ul este un instrument care inregistreaza) su. 'orma gra'ica) trei indicatorU de .aza ai modi'icarilor 'iziologice speci'ice starilor de stres psi*ologic: tensiunea arteriala si pulsul > dereglarile respiratorii (cu doua trasee) si rezistenta electrodermica (&/,). Inregistrarea se 'ace pe o .anda de *artie speciala) ce ruleaza continu de la pornirea poligra'ului) cu a(utorul unor penite actionate electronic care descrie traseele gra'ice speci'ice modi'icarilor 'iziologice) conditionate de raspunsurile date intre.arilor adresate de e3pertul psi*olog. paratele de tip noii inregistreaza al patrulea indicator 1 presiunea musculara 1 a mem.relor superioare si in'erioare ale su.iectului testat1+1 . Sta.ilirea simularii comportamentului se poate 'ace cu a(utorul detectorului stresului emotional din voce) denumit )),eGtorO care cuanti'ica gra'ic microtremurul vocii si vor.irii cauzate de emotie) precum si cu detectorul stresului din scriere care transcrie prin gesturi gra'ice modi'icarile intervenite in scrisul unei persoane a'late intr1o stare de tensiune psi*ica. Caracteristicile scrisului inregistrate se re'era la: timpul de latenta) durata scrierii raspunsului) presiunea scrisului1+2 .
1+1
1+2

$. ?ogdan) $. ?utoi) op) cit.) p. #601#"%> Idem) p. 4%#.

. Ciopraga) op. cit.. dr.) p. 242.

Incaperile in care se 'ace testarea sunt amena(ate in mod special) izolate 'onic) sa asigure con'ortul necesar e3aminarii) intrucat orice zgomot) orice interventie e3terioara sau interioara (sonerie) tele'on) discutie) in'luenteaza negativ des'asurarea testarii.

3. (re atirea" desfasurarea si valoarea pro&anta a testarii poli raf Pregatirea constituie etapa incipienta si consta in: 1. Studierea dosarului cauzei pentru a sta.ili natura 'aptei) impre(urarile savarsirii) persoanele suspecte) starea aparenta de sanatate 'izica si psi*ica) daca au 'ost ascultate in cauza si pozitia pe care s1au situat in interogatoriu) determinarea pro.elor si mi(loacelor materiale de pro.a care vor 'i 'olosite prin vizualizarea in timpul testarii. 2. o.tinerea consimtamantului scris al persoanei ce urmeaza a 'i testata cu te*nica poligra'> #. Intocmirea testelor constituie partea esentiala a e3aminarii) intre.arile tre.uie sa 'ie scurte pentru a asigura spontaneitatea raspunsului care va 'i e3primat in 'unctie de situatie prin N4 sau , . $estul contine +11% intre.ari neutre) de control si cu incarcatura a'ectogena acestea) din urma vor 'ace re'erire directa la impre(urarile cauzei. Specialistul *otaraste daca asociat testului se 'olosesc stimuli vizuali 1 diapozitive) cu aspecte de la locul 'aptei prezentate la un anumit interval de timp. Intre.arile care alcatuiesc testul sunt aduse la cunostinta persoanei suspecte in urmatoarea ordine: intre.arile relevante) cele de control si cele 'ara relevanta) 'ara a i se prezenta testul in con'iguratia reala. 4. e3aminarea medicala a su.iectului) pentru inlaturarea unor erori ce pot interveni in interpretarea .iodiagramelor) vizeaza: sistemul cardiovascular si se e'ectueaza prin mi(locirea electrocardiogramei> e3amenul neuropsi*iatric si psi*ologic pentru depistarea unor a'ectiuni psi*ice) deoarece succesul testarii este determinat de starea de sanatate a persoanei testate. +. dialogul pre test sau instructa(ul su.iectului are rolul de a11 pregati pentru testare) se desiasoara in ca.inetul in care se a'la poligra'ul si consta in e3plica.le pe care e3aminatorul le da despre modul cum 'unctioneaza aparatura) conduita pe care tre.uie sa o urmeze in timpul des'asurarii testarii) raspunsurile o.ligatorii la intre.arile adresate) atitudinea rela3ata) con'orta.ila pe perioada cat dureaza e3aminarea.

6. Instalarea su.iectului la poligra') activitate ce consta in asezarea acestuia pe scaun) cu privirea inainte) picioarele despartite si spri(inite pe pardoseala) mana stanga se aseaza pe suportul scaunului) iar cealalta pe .iroul pe care se a'la poligra'ul. Se procedeaza la instalarea tu.ului pneumogra' in (urul pieptului si a.domenului) mansonul de tensiune la unul din .rate) iar electrozii la celalalt .rat pe degetele mainii. /3aminatorul se a'la in dreapta si relativ in spatele persoanei suspecte. ". des'asurarea testarii 1 incepe cu adresarea intre.arilor neutre) 'ara nici o legatura cu cauza al caror continut vizeaza impre(urari certe (date de identitate) studii) domiciliu)) in scopul diminuarii tensiunii emotionale si sta.ilirii unor reactii normale) etalon ale persoanei testate) intre.arile a'cctogene) critice sunt legate nemi(locit de 'apta si sunt integrate celor1 neutre sau celor de control. Intre.arile de control tre.uie sa se re'ere la o activitate in'ractionala apropiata ca natura 'aptei pentru care este testat. dresarea intre.arilor se 'ace din 1% in 1% secunde) notandu1se numarul acestora pe diagrama in momentul in care se raspunde. In raport de raspunsul primit a'irmativ sau negativ se noteaza cu (V) sau (1) si alte aspecte incidente testarii: miscari) comentarii) tuse) o'tat etc. In situatia te3tului insotit de imagini intervalul de adresare a intre.arilor este de 1%11+ secunde) celelalte aspecte privind insemnarile pe diagrama aplicandu1se intocmai. In 'unctie de comple3itatea cauzei si de personalitatea su.iectului e3aminarii testul de .aza poate 'i intregit cu alte teste1+#. Interpretarea rezultatelor testarii se 'ace prin compararea traseelor gra'ice la intre.arilor neutre si la cele cu incarcatura a'ectogena. ,iscutiile purtate pe marginea raportului de constatare te*nico1stiinti'ica intocmit de specialistul psi*olog care isi e3prima opinia in concluziile vizand e3istenta sau ine3istenta comportamentului simulat s1au 'ocalizat pe aspectul re'eritor la considerarea acestuia ca mi(loc de pro.a in procesul penal sau la e3cluderea sa) invocandu1se uncle imper'ectiuni ale te3tului legal ce de'ineste si nominalizeaza mi(loacele de pro.a. $re.uie 'acuta distinctia celor doua planuri e3istcnte) potrivit carora s1au purtat discutiile invocate.

1+#

. Ciopraga. op. cil.) p. 202> $. ?utoi) I.$. ?utoi) op. cil.) p. #%41#%+

In plan teoretic sunt pareri pro si mai multe contra considerarii testarii poligra' ca mi(loc de pro.a argumentele) numeroase 'iind raportate la legislatia romana care nu o prevede sau la cea straina care considera ca undeva in spatiul 1 meta'oric vor.ind 1 dintre su.iectul testarii si te*nica de testare drepturile 'undamentale ale primului ar 'i incalcate1+4. /3plorand planul practicii (udiciare) acolo unde se validcaza rezultatul testarii) tre.uie aratat ca instantele de (udecata nu resping rezultatul testarii ci) dimpotriva) il apreciaza in contactul pro.atoriilor e3istente in dosar) potrivit principiului aprecierii pro.elor. $re.uie aratat ca de multe ori impactul cu poligra'ul 'ace inoperanta testarea su.icctii trecand la gandurile .une concretizate in continutul declaratiilor sincere. In aceeasi ordine de idei mentionam testarea ca directie principala in e'ectuarea altor activitati de urmarire penala (e'ectuarea perc*ezitiilor) ascultarea martorilor) invinuitilor s.a.). 8ara a intra in detalii consideram ca rezultatul testarii poligra' tre.uie sa 'ie admis ca mi(loc de pro.a.

Capi#ol!l IV( Pa$#ic!la$i#a#i p$i'in #ac#ica asc!l#a$ii in'in!i#!l!i +inc!lpa#!l!i, in ca0!l !no$ in%$ac#i!ni is#inc#&

1. (articularitatile ascultarii invinuitului (inculpatului) in ca*ul infractiunii de omor100 ceste particularitati sunt generate in primul rand de natura in'ractiunii comise. sadar) prin ascultarea invinuitului (inculpatului)) tre.uie sa 'ie lamurite) in principal urmatoarele pro.leme1+6: 1 modul in care s1a pregatit pentru savarsirea omorului si activitatile pe care le1a des'asurat in acest scop>
5egislaPia 'ranceza Incriminata in Codul penal al &omaniei intr1o varianta simpla in art. 1"4 si doua variante agravante in art. 1"+ < omorul cali'icat si in art. 1"6 omorul deose.it de grav 1+6 C1tin ionitoaie) -. ?erc*esan@) A$ratat de metodica criminalistica;) /ditura ACarpati; Craiova 1004) pag. "% 1 "1
1+4 1++

1modul in care si1a petrecut timpul in perioada premergatoare) concomitenta si ulterioara savarsirii in'ractiunii> 1 locul unde s1a a'lat) activitatile des'asurate) persoanele care l1au vazut si pot con'irma acest lucru> 1 motivul pentru care s1a a'lat in locul unde a 'ost savarsit omorul sau in impre(urarile acestuia 1 ori cum e3plica 'aptul ca a 'ost vazut in acele locuri> 1 care era tinuta sa vestimentara si ce incaltaminte purta) insistandu1se pe descrierea amanuntita a 'iecarui o.iect de im.racaminte si pe caracteristicile incaltamintei> 1 daca o cunostea pe victima) de cand) in ce impre(urari a cunoscut1o si natura relatiilor dintre ei> 1 cand s1a intalnit ultima data cu vincima) unde) motivul intalnirii si discutiile ce le1au purtat) precum si persoanele ce pot con'irma aceasta> 1 cauzele care au generat con'lictul> 1 impre(urarile in care a comis omorul> 1 instrumentele) o.iectele) armele de care s1a 'olosit) loviturile aplicate si zona corpului in care a lovit> 1 reactia victimei si modul in care a incercat sa se apere> 1 o.iectele) valorile si inscrisurile pe care le1a luat de la victima 1 cu descrierea caracteristicilor individuale> 1 actiunile intreprinse pentru a sterge urmele ori a ascunde 'apta comisa> 1 itinerariul parcurs de la locul 'aptei) locurile unde s1a oprit) persoanele cu care s1a intalnit) discutiile avute cu acestea) eventual) motivele ce le1a invocat re'eritoare la prezenta lui in locul respectiv ori cu privire la starea in care se a'la 1 *ainele rupte) patate) zgarieturi etc.> 1 motivele invocate 'ata de mem.rii de 'amilie ori alte rude privitoare la acelasi aspect> 1 destinatia .unurilor) valorile luate de la victima) precum si a o.iectelor) instrumentelor sau armelor cu care a in'aptuit omorul> 1 ce Aali.iuri; si1a creat pentru a incerca sa scape de raspundere pentru 'apta comisa si actiunile intreprinse in acest sens s.a. Pro.lemele enumerate sunt orientative) ele putand 'i e3tinse in raport cu impre(urarile concrete in care a 'ost savarsita in'ractiunea) pro.ele si mi(loacele de pro.a e3istente la data

ascultarii) 'orta pro.anta a acestora si) nu in ultimul rand) pozitia pe care o adopta invinuitul (inculpatul) in cursul cercetarii. 6ricum) pro.lematica ascultarii tre.uie sa se regaseasca in planul de ascultare ce 'inalizeaza pregatirea acestei importante activitati.

2.(articularitatile ascultarii invinuitului (inculpatului) in ca*ul infractiunii de pruncucidere157 In raport cu particularitatile 'iecarei cauze) cu materialul pro.ator administrat pana la acea data si 'orta pro.anta a acestuia) ascultarea invinuitei (inculpatei) tre.uie sa vizeze lamurirea urmatoarelor pro.leme principale1+2: 1 e3istenta starii de graviditate si motivele care au determinat1o sa duca sarcina pana la termen> 1 cine este tatal copilului si relatiile in care se a'la cu acesta> 1 cine a avut initiativa uciderii noului1nascut si impre(urarile in care a luat *otararea suprimarii vietii acestuia> 1 actiunile intreprinse pentru a ascunde sarcina 'ata de mem.rii de 'amilie) rude) cunoscuti) colegi de serviciu etc.> 1 locul unde a nascut si motivele alegerii acestuia> 1 persoanele care au asistat1o la nastere si in ce a constat a(utorul acestora> 1 ingri(irile acordate noului1nascut> 1 modul in care a suprimat viata noului1nascut) o.iectele sau instrumentele de care s1a 'olosit) provenienta acestora) locul unde le1a ascuns ori a.andonat) dupa comiterea 'aptei> 1 activitatile des'asurate in vederea ascunderii in'ractiunii savarsite 1 modul de transportare a cadavrului) o.iectele in care a 'ost transportat) cine a 'acut coletele) nodurile si legaturile) cand si cine a incinerat 'atul) vasele sau recipientele 'olosite) produsele de com.ustie utilizate) traseul parcurs de la locul comiterii pruncuciderii pana la locul ascunderii) considerentele pentru care a ales locul respectiv pentru ascunderea sau ingroparea victimei> 1 persoanele care au a(utat1o in activitatea in'ractionala si contri.utia 'iecareia la pregatirea) punerea in e3ecutare si ascunderea urmarilor 'aptei>

Incriminata in Codul penal al &omaniei) art. 1"" ca 'iind 'apta de ucidere a copilului nou nascut savarsita imediat dupa nastere) de catre mama a'lata intr1o stare de tul.urare pricinuita de nastere ce se pedepseste cu inc*isoare de la 2 la " ani 1+2 C1tin ionitoaie) -. ?erc*esan)@ op.cit.) pag. 0# 1 04
1+"

1 cum a motivat a.senta de la domiciliu) locul de munca etc. 'ata de 'amilie) colegi) prieteni ori) dupa caz) lipsa copilului> 1 daca dupa nastere au survenit complicatii) natura acestora si daca s1a adresat vreunei unitati medicale s.a. ,in declaratiile celorlalti coinvinuiti (coinculpati) tre.uie sa rezulte: gradul de rudenie 'ata de mama si noul1nascut) data cand au luat la cunostinta despre starea de graviditate a 'emeii si iminenta nasterii) modul in care au organizat suprimarea vietii 'atului si actiunile des'asurate pentru atingerea scopului propus) conditiile in care a avut loc nasterea) metodele si mi(loacele 'olosite pentru comiterea 'aptei si pentru ascunderea ei) o.iectele) instrumentele ori su.stantele de care s1au 'olosit) locul ascunderii cadavrului etc. ,e 'apt) aceste persoane 'iind participanti la in'ractiunea de omor cali'icat) ascultarea lor se 'ace dupa regulile cunoscute.

3.(articularitatile inivnuitului (inculpatului) in ca*ul infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa" savarsite ca urmare a accidentelor de circulatie159 laturi de impre(urarile de 'apt in care s1a produs accidentul 1 sta.ilite pe .aza constatarilor 'acute cu ocazia cercetarii la 'ata locului) ascultarii martorilor) persoanelor vatamate s.a. 1) ascultarea invinuitilor (inculpatilor) poate contri.ui decisiv la lamurirea completa a mecanismului si cauzelor producerii accidentului) a raspunderii pentru producerea acestuia. Pro.lemele pe care tre.uie sa le lamureasca ascultarea di'era de la cauza la cauza. scultarea invinuitilor (inculpatilor) tre.uie sa se e'ectueze cat mai urgent posi.il) succesul 'iind conditionat de pro.ele adminstrate pana in acel moment) de masura in care acestea reusesc sa 'ormeze un ta.lou complet al celor petrecute) de pregatirea care se 'ace in vederea des'asurarii acestei activitati. Indi'erent de conditiile si impre(urarile in care s1a produs accidentul) planul de ascultare tre.uie sa vizeze lamurirea urmatoarelor pro.leme16%: 1 impre(urarile concrete in care s1a produs accidentul> 1 cauzele care au generat producerea acestuia>
8orma de vinovatie este in cazul am.elor in'ractiuni culpa in am.ele sale 'orme: usurinta si negli(enta) acest lucru are importanta la individualizarea pedepsei. Sunt incriminate in Codul penal al &omaniei) uciderea din culpa in art. 1"2 si vatamarea corporala din culpa in art. 124 16% C1tin ionitoaie) -. ?erc*esan)@ op.cit.) pag. 1#0 < 14%
1+0

1 momentul in care victima s1a anga(at in traversare si cand a o.servat1o) in conditiile date de vizi.ilitate> 1 actiunile ori inactiunile victimei) inainte de impact> 1 viteza cu care a circulat pe portiunea respectiva de drum> 1 motivul pentru care nu s1a con'ormat semni'icatiei indicatoarelor rutiere ce impuneau restrictii de viteza in zona ori rularea cu o viteza pana la limita evitarii oricarui pericol> 1 starea 'izica in momentul conducerii autove*iculului si producerii accidentului 1 o.osit) .olnav) su. in'luenta .auturilor alcoolice> 1 motivele care l1au determinat sa conduca autove*iculul intr1o ast'el de stare> 1 persoanele in compania carora a consumat .auturi alcoolice 1 locul) cantitatea) sortimentul si ora ingerarii alcoolului) alimentele consumate> 1 activitatile pe care le1a intreprins pentru evitarea accidentului prin manevrarea autove*icului> 1 actiunile ori inactiunile ulterioare producerii accidentului> 1 motivele care l1au determinat sa paraseasca locul 'aptei 'ara incuviintarea organelor de politie si sa a.andoneze autove*iculul implicat in accident> 1 activitatile pe care le1a intreprins in vederea stergerii urmelor in'ractiunii> 1 persoanele care mai cunosc despre 'apta savarsita si impre(urarile in care au luat cunostinta despre aceasta s.a.

4.Ascultarea invinuitilor (inculpatilor) in ca*ul infractiunilor privitoare la viata se,uala a. In cazul in'ractiunii de viol161) daca invinuitii (inculpatii) accepta cola.orarea cu organele de urmarire penala) cu ei pot 'i lamurite toate pro.lemele cauzei. Indi'erent de pozitia pe care se situeaza acestia) organele de urmarire penala sunt o.ligate sa insiste) cu ocazia ascultarii) pentru clari'icarea urmatoarelor aspecte162: 1 conditiile in care au cunoscut victima)> 1 metodele si mi(loacele 'olosite pentru e3ercitarea constrangerii ori spre a aduce victima in imposi.ilitatea de a se apara sau de a1si e3prima vointa>
161 162

Incriminat in Codul penal al &omaniei in art. 10" C1tin. ionitoaie -. ?erc*esan @ op.cit. pag. 1+1 1 1+2

1 modul in care a reactionat victima> 1 raporturile se3uale 1 relatiile se3uale intretinute> 1 locul si timpul savarsirii 'aptei> 1 durata in care victima a 'ost lipsita de li.ertate> 1 numarul participantilor> 1 ce a intreprins 'iecare> 1 unde se a'lau in momentul savarsirii 'aptei> 1 alte in'ractiuni savarsite in a'ara violului> 1 activitatile des'asurate dupa comiterea 'aptei. ,e asemenea) tre.uie sa se urmareasca daca invinuitul (inculpatul) se cunostea cu victima si relatiile in care s1au a'lat. .. In cazul in'ractiunii de act se3ual cu un minor16#) prin ascultarea invinuitilor (inculpatilor) tre.uie sa se sta.ileasca daca aveau cunostinta despre varsta minorei164> 1 calitatea 'ata de victima sau raporturile in care se a'lau cu aceasta> 1 activitatile pe care le1au intreprins pentru determinarea la intretinerea raportului se3ual> 1 conditiile de loc si timp in care a 'ost savarsita in'ractiunea> 1 persoanele care cunosc despre activitatea ilicita des'asurata. c. In cazul in'ractiunii de perversiune se3uala16+) prin ascultarea invinuitilor (inculpatilor) tre.uie sa 'ie lamurite urmatoarele pro.leme166: 1 persoanele de se3 opus cu care au intretinut acte ne'iresti in legatura cu viata se3uala> 1 natura acestor acte> 1 conditii de loc si timp in care au savarsit 'apta> 1 persoanele cu care au discutat despre activitatea des'asurata. In cazul in care 'apta a 'ost savarsita impotriva persoanelor special ocrotite de lege tre.uie sa se urmareasca cine sunt persoanele si starea acestora. ,e asemenea) tre.uie sta.ilite prin ascultarea persoanelor pe care le1au indemnat sau ademenit la practicarea actelor de perversiune se3uala) metodele si mi(loacele 'olosite pentru aceasta.
Incriminata in Codul penal al &omaniei in art. 102 C1tin ionitoaie. -. ?erc*esan @ op.cit. pag. 1++ 16+ Incriminata in Codul penal al &omaniei) art. 2%1 si aceasta in'ractiune prezinta acelasi pericol social ca in'ractiunea precedenta 166 ionitoaie C1tin.) -. ?erc*esan@op.cit. pag. 16#
16# 164

0.(articularitatile ascultarii invinuitilor (inculpatilor) in ca*ul infractiunilor de furt si tal#arie167 &ezolvarea pro.lematicii comple3e pe care o ridica ascultarea invinuitilor (inculpatilor) nu se poate asigura decat printr1o temeinica pregatire si alegerea celor mai adecvate procedee tactice de ascultare. in'ractor in parte. tat in cazul 'urturilor) cat si a tal*ariilor) din declaratia invinuitilor (inculpatilor) tre.uie sa rezulte: 1 modul in care s1au pregatit in vederea savarsirii in'ractiunii 1 o.iectele) instrumentele pregatite sau con'ectionate in acest scop) persoanele care le1au con'ectionat) inclusiv daca acestea cunosteau destinatia lor) in'ormatiile culese despre victime) intelegerile dintre participanti> 1 timpul si locul savarsirii in'ractiunii> 1 mi(loacele 'olosite pentru a intra in posesia .unurilor sau valorilor> 1 traseul parcurs) modul de escaladare 1 e'ractie) locul unde se a'lau .unurile) drumul parcurs in incinta imo.ilulului) 'elul in care a transportat .unurile ori valorile 'urate etc. 1) precum si pentru a pune victima in imposi.ilitatea de a se apara ori a1si e3prima vointa 1 loviturile aplicate) o.iectele sau instrumentele 'olosite) zona corpului in care au lovit victima) su.stantele 'olosite si modul in care le1au procurat) in ce au constat amenintarile s.a.> 1 .unurile si valorile sustrase 1 cu evidentierea caracteristicilor individuale 1 si destinatia ulterioara a acestora> 1 modul in care a reactionat victima cand a 'ost atacata> 1 cine i1a a(utat la savarsirea 'urtului sau tal*ariei si in ce a constat contri.utia celorlalti participanti la pregatirea) savarsirea si ascunderea urmelor in'ractiunii> 1 traseul parcurs pentru a parasi locul 'aptei> legerea procedeelor tactice de ascultare este conditionata de particularitatile 'iecarei cauze si) nu in ultimul rand) de psi*ologia 'iecarui

m.ele in'ractiuni sunt incriminate in Codul penal al &omaniei) 'urtul intr1o varianta simpla in art. 2%2 si o varianta cali'icata in art. 2%0) iar tal*aria in art. 211 intr1o varianta tip si doua variante agravante
16"

1 locul unde se a'la o.iectele sau instrumentele 'olosite pentru comiterea in'ractiunii 1 atat cele utilizate la e'ractie) cat si cele ce au servit pentru amenintarea ori e3ercitarea violentelor asupra victimei> 1 modul in care au valori'icat produsul in'ractiunii> 1 daca s1au constituit in grup in vederea comiterii de in'ractiuni) modul de organizare si rolul ce revenea 'iecarui participant> 1 alte persoane care cunosc despre savarsirea in'ractiunii si impre(urarile in care au luat cunostinta despre aceasta> 1 ali.iurile pe care si le1au creat in vederea derutarii organelor de urmarire penala s.a. Practica (udiciara evidentiaza 'aptul ca in cazul unor ast'el de in'ractiuni pot 'i 'olosite) cu .une rezultate) urmatoarele procedee tactice 1 'ie separat) 'ie com.inate: 1 ascultarea sistematica a participantilor cu privire la 'iecare in'ractiune savarsita si re'eritor la rolul 'iecaruia> 1 solicitarea de a (usti'ica modul in care in'ractorii si1au petrecut timpul in perioada comiterii 'urturilor sau tal*ariilor ori solicitarea (usti'icarii .unurilor si a valorilor descoperite 1 cu ocazia perc*ezitiilor ori in momentul prinderii> 1 ascultarea unui invinuit (inculpat) despre activitatea celorlalti coinvinuiti (coinculpati)> 1 'olosirea intre.arilor detaliu si ascultarea repetata. 4ltimele doua procedee si1au dovedit e'icienta) in cazul grupurilor de in'ractori care au actionat o perioada mare de timp. ,e regula) in'ractorii se inteleg) in eventualitatea ca vor 'i prinsi) ce anume sa declare) cum sa declare si care sa 'ie Aparticipatia; 'iecaruia. Nu putine sunt cazurile cand unii in'ractori) asumandu1si intreaga raspundere pentru 'aptele savarsite incearca sa 'aca Ascapati; pe ceilalti) indeose.i pe organizatorii grupului. lteori) desii unii din mem.rii grupului au avut o contri.utie ma(ora la pregatirea) organizarea si punerea in aplicare a rezolutiei in'ractionale) ceilalti incearca sa le rezerve un rol minor) insigni'iant) de Avictime inocente; care au a(uns cu totul intamplator sa participe la savarsirea 'aptelor. 6r) intre.arile detaliu) ascultarea repetata au tocmai menirea de a evidentia contrazicerile dintre declaratiile participantilor cu privire la amanuntele legate de impre(urarile comiterii 'aptei162.

162

C1tin

ionitoaie. -. ?erc*esan@ op.cit.) pag. 102 1 2%%

1.(articularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in ca*ul infractiunii de delapidare169 scultarea invinuitului (inculpatului) constituie o activitate deose.ita pentru lamurirea impre(urarilor savarsirii delapidarii si a conditiilor care au 'avorizat1o. Cu ocazia ascultarii invinuitului (inculpatului) este necesar sa se lamureasca impre(urarile savarsirii delapidarii si a conditiilor care au 'avorizat1o. Prin ascultarea invinuitilor (inculpatilor) se pot lamuri: 1 perioada in care a lucrat) 'unctia detinuta si atri.utiile de serviciu> 1 gestiunea avuta: situatia acesteia la primire si predare> 1 metodele si mi(loacele 'olosite pentru sustragerea de .ani) valori sau alte .unuri: modul cum si1au creat plusurile in gestiune) modul de sustragere si valori'icare a acestora> modul cum au sustras sumele de .ani) valorile sau .unurile> daca si ce acte au 'olosit pentru aceasta> 1 metodele si mi(loacele 'olosite pentru acoperirea delapidarii> actele 'olosite in acest scop> 1 data la care au savarsit delapidarea sau perioada in care au des'asurat activitatea in'ractionala> 1 persoanele care i1au a(utat in savarsirea delapidarii) valori'icarea .unurilor sustrase si acoperirea in'ractiunii> 1 destinatia sumelor) valorilor) .unurilor sustrase) locul unde se a'la acestea> 1 .unurile) valorile pe care le poseda> care dintre acestea au 'ost procurate cu sumele realizate din activitatea in'ractionala> 1 cine mai cunoaste despre in'ractiunea savarsita) despre metodele si mi(loacele 'olosite in acest scop> 1 pro.ele pe care le propun in apararea lor> daca poseda acte (usti'icative privind situatia gestiunii) cauzele care au determinat rezultatele produse) activitatea pe care au des'asurat1o. Succesul lamuririi pro.lemelor aratate ca si a altora) cu ocazia ascultarii invinuitului (inculpatului)) este determinat de: 1 pregatirea temeinica a acestei activitati>

160

Incriminata in Codul penal al &omaniei in art. 21+ 1 intr1o varianta tip si o varianta agravata

1 cunoasterea dosarului cauzei) 'olosirea cu pricepere a pro.elor de vinovatie in cursul ascultarii. 6 deose.ita importanta o prezinta des'asurarea ascultarii sistematice in cadrul careia sa se urmareasca lamurirea tuturor pro.lemelor cauzei. ,espre 'iecare aspect al activitatii ilicite des'asurate este necesar sa se ia declaratii separate. ,e e3emplu) daca in cadrul activitatii ilicite des'asurate) invinuitul (inculpatul) a 'olosit inscrisuri pentru savarsirea sau acoperirea in'ractiunii) procedandu1se la ascultarea acestuia) tre.uie sa se ia declaratii amanuntite cu privire la 'iecare inscris in parte urmarindu1se: impre(urarile in care l1a intocmit) operatiunile la care se re'era) in ce consta 'alsi'icarea actului) cine a mai participat la intocmirea lui) cui apartin semnaturile) etc. Numai procedandu1se in acest 'el) se pot o.tine detaliile atat de necesare veri'icarii e3plicatiilor invinuitului (inculpatului). Cu ocazia ascultarii invinuitului (inculpatului)) organul de urmarire penala nu tre.uie sa se limiteze numai la lamurirea pro.lemelor privind cazul respectiv) ci sa urmareasca si descoperirea altor in'ractiuni si in'ractori) intrucat este stiut ca o persoana vor.este mai usor despre 'aptele altora decat despre ale sale. /ste deose.it de important ca in activitatea de determinare a 'aptuitorilor sa dea e3plicatii cu privire la metodele de sustragere si legaturile in'ractionale sa se porneasca de la veriga cea mai sla.a din grupul de in'ractori si anume aceia care) datorita 'aptului ca sunt mai putin vinovati ori au produs un pre(udiciu mai mic) sunt gata sa1si recunoasca vina. ,e regula) cei care au sustras .unuri) valori) se straduiesc sa convinga ca este vor.a de negli(enta) recunoscand adevarata situatie numai cand sunt pusi in 'ata pro.elor. In apararea lor) unii invinuiti (inculpati) pot sa (usti'ice lipsurile 'aptice cu acte de scazamant sau cu acte in care se arata ca .unurile respective s1au distrus. Cand sunt prezentate asemenea argumente) este necesara e3aminarea locului unde se pretinde ca a avut loc distrugerea) pentru a se sta.ili realitatea celor a'irmate de ei) dupa ce in preala.il li s1au cerut e3plicatii scrise in legatura cu aceste locuri) dupa ascultarea unor martori etc. Si apoi sa se procedeze la con'runtarea datelor o.tinute si) dupa caz) la reascultarea invinuitilor (inculpatilor). 5a ascultarea invinuitilor (inculpatilor)) tre.uie sa se insiste pentru a se a'la daca .unurile delapidate au 'ost 'olosite sau tra'icate) cat timp) in ce scop si la ce data au 'ost readuse in gestiune1"%.
1"%

C1tin

ionitoaie. -. ?erc*esan@ op.cit.) pag. 2+2 1 2+#

3.(articularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in ca*ul infractiunii de

inselaciune 121

scultarea invinuitilor (inculpatilor) tre.uie sa tina cont atat de impre(urarile concrete in care acestia au actionat) cat si de trasaturile lor psi*ocomportamentale. Nu tre.uie omis 'aptul ca) in marea ma(oritate a cazurilor) acesti in'ractori versati incearca sa acrediteze ideea ca sumele de .ani o.tinute de la victima constituie doar un imprumut) neo.tinut in conditii oneroase ori ca) manoperele 'olosite nu au vizat o.tinerea pentru ei a unor 'oloase necuvenite sau o pagu.a de ordin patrimonial) ci au actionat in interesul .unului mers al activitatii productive) al depasirii greutatilor intampinate in aprovizionare etc.) ei 'iind) c*ipurile) victime ale 'aptului ca au Aaparat; interesele salaratiatilor. ,in acest considerent opinam ca pregatirea in vederea ascultarii acestei categorii de invinuiti (inculpati) tre.uie 'acuta cu cea mai mare atentie) organele de urmarire penala procedand) pe langa cunoasterea 'aptuitorului 1 in toate laturile sale psi*ice si de comportament 1 si la sta.ilirea procedeelor tactice cele mai adecvate de ascultare. Consideram ca 1 'ara a e3clude posi.ilitatea 'olosirii celorlalte procedee tactice de ascultare 1 cel mai indicat procedeu este acela al prezentarii progresive a pro.elor de vinovatie. scultarea invinuitilor (inculpatilor) tre.uie sa duca la lamurirea pro.lemelor esentiale ale cauzei) in raport cu speci'icul acesteia) cum ar 'i: 1 impre(urarile in care au cunoscut victimele> 1 calitatile pe care si le1au atri.uit si inscrisurile de care s1au 'olosit pentru a le induce si mentine in eroare> 1 o.iectul Atranzactiei; si Agarantiile; pe care le1au o'erit si prin care au intarit convingerea ca le vor rezolva pro.lemele> 1 sumele de .ani 1 ori alte avanta(e materiale 1 pe care le1au primit ca urmare a inselarii victimelor) etc.> 1 impre(urarile in care s1au anga(at la unitatile pre(udiciate> 1 modul in care au intrat in posesia actelor de vec*ime in munca ori de studii) metodele 'olosite pentru 'alsi'icarea acestora 1 eventual) persoanele care i1au a(utat la 'alsi'icarea documentelor respective sau de la care au procurat actele nereale>

1"1

Incriminata in Codul penal al &omaniei in art. 21+ intr1o varianta tip) doua variante speciale si doua variante agravante

1 perioada si unitatile unde au lucrat) ocupand 'unctii pe .aza actelor de studii 'alse prezentate) salariul si alte dretpuri .anesti primite necuvenit> 1 modul in care si1au procurat actele de identitate si li.retele de economii 'olosite la savarsirea inselaciunii> 1 cine a 'alsi'icat aceste acte) metodele si mi(loacele 'olosite in acest scop) unitatile C./.C. unde au solicitat restituirea unor sume de .ani si cuantumul acestora) persoanele care au completat 'oile 'olosite pentru 'alsi'icare 1 matrite) stampile) sigilii) cerneluri) instrumente scripturale s.a.> 1 intelegerile pe care le1au avut cu 'urnizorii e3terni pentru a trece in actele insotitoare ale mar'ii preturi mai mici decat cele practicate pe scara internationala) 'olosul o.tinut de acestia) sumele de .ani Aeconomisite; in 'elul acesta prin neplata integrala a ta3elor vamale) pretul de vanzare al mar'urilor importate pe piata interna) pro'itul real o.tinut) pro'itul declarat) impozitul platit si documentele 'olosite in acest scop> 1 persoanele pe care le1au introdus 'ictiv in ponta() numarul de zile atestate ca lucrate) sumele de .ani incasate in numele acestora) modul in care au reusit sa intre in posesia .anilor) daca au semnat in statele de plata a salariilor etc.> 1 impre(urarile in care au inc*eiat contractul in conditii dezavanta(oase pentru unitate) cauzele contractuale stipulate prin inducerea in eroare a partii contractante) actele de care s1 au 'olosit> 1 sumele 1 ori alte avanta(e 1 o.tinute 1 in urma savarsirii in'ractiunilor si destinatia acestora s.a.1"2

$.(articularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in ca*ul infractiunilor

privitoare la re imul armelor" munitiilor si materiilor e,plo*ive 123

In raport cu impre(urarile concrete ale savarsirii in'ractiunilor) modalitatile 'aptice de comitere si cu urmarile acestora) pro.lematica ascultarii invinuitilor (inculpatilor) di'era de la cauza la cauza. Cu ocazia ascultarii tre.uie sa 'ie lamurite) in principal) urmatoarele: 1 de cand detin arma) munitiile ori materialele e3plozive> 1 'elul) tipul) marca) modelul) seria si cali.rul armei detinute>
ionitoaie C1tin. -. ?erc*esan@op.cit. pag. 221 1 222 Incriminate in Codul penal al &omaniei in art. 2"0 precum si in alte acte normative) ,ecretul nr. #6"!10"1 privind regimul armelor) munitiilor si materiilor e3plozive> ,ecretul nr. 20"!10"" privind regimul materiilor e3plozive 'olosite in economie) etc.
1"2 1"#

1 provenienta armei) munitiilor sau materiilor e3plozive> 1 impre(urarile in care au imprumutat arma si munitiile> 1 scopul pentru care au procurat armele) munitiile sau materiile e3plozive> 1 persoanele care au con'ectionat piesele componente si locul unde a 'ost asam.lata arma 1 persoanele care le1au e3ecutat si daca aveau cunostinta despre 'aptul ca piesa in cauza este destinata con'ectionarii unei arme) locul asam.larii si cine a e3ecutat1o s.a.> 1 motivul pentru care au incercat sa introduca sau sa scoata din tara alte arme decat cele prevazute in pasaport ori in alte acte vala.ile de trecere a 'rontierei de stat romane ori in cantitati mai mari> 1 in ce impre(urari au primit armele pentru reparare si motivul pentru care nu le1au inregistrat in registrul tip> 1 modul cum au transportat armele) munitiile si materiile e3plozive) scopul acestei activitati si considerentele pentru care nu s1au con'ormat dispozitiilor legale in vigoare> 1 cantitatea si sortimentul materiilor e3plozive 'a.ricate si prelucrate) scopul si impre(urarile in care le1au 'olosit> 1 considerentele pentru care au solicitat o cantitate mai mare de materii e3plozive pentru realizarea sarcinilor de productie) cantitatea 'olosita) cantitatea ramasa) modul cum au (usti'icat e3plozivul primit> 1 locul unde au ascuns materiile e3plozive ne'olosite si care a 'ost destinatia ulterioara a acestora> 1 alte 'apte de natura penala comise prin 'olosirea armelor de 'oc) urmarile) persoanele care mai cunosc despre aceasta etc.> 1 persoanele carora le1au e3ecutat lucrari particulare) natura acestora si cantitatea de materii e3plozive 'olosite in acest scop> 1 ce alte persoane mai cunosc despre activitatea in'ractionala pe care au des'asurat1o si in ce impre(urari au luat la cunostinta despre aceasta> 1 ce persoane mai detin ilegal arme) munitii si materii e3plozive) provenienta acestora) data si locul 'olosirii> 1motivele pentru care nu au solicitat autorizatie etc1"4.

1"4

C1tin

ionitoaie. -. ?erc*esan@ op.cit.) pag. #4"

4.(articularitati privind ascultarea invinuitilor (inculpatilor) in ca*ul infractiunilor de trecere frauduloasa a frontierei 124

In raport cu modalitatile concrete in care au actionat si scopul urmarit prin trecerea 'rauduloasa a 'rontierei) ascultarea invinuitilor (inculpatilor) tre.uie sa duca la elucidarea urmatoarelor pro.leme principale: 1 motivul pentru care au incercat ori au trecut 'raudulos 'rontiera de stat > 1 provenienta documentelor de trecere a 'rontierei pe care le1au prezentat cu ocazia controlului 1 cine le1a 'alsi'icat) in ce mod) persoanele care i1au a(utat in acest sens etc.> 1 activitatile pe care le1au des'asurat pentru pregatirea trecerii 'rontierei ori au atacat granicerii) politistii ori lucratorii vamali si motivele care i1au determinat sa procedeze in acest mod> 1 persoanele pe care le1au racolat) modul si persoanele prin intermediul carora au luat legatura cu acestea) intelegerile realizate cu persoanele ce doreau sa treaca 'raudulos 'rontiera) sumele de .ani ori alte 'oloase pe care le1au o.tinut) itinerariile 'olosite) care le1au 'acilitat activitatea in'ractionala s.a1"6.

15.(articularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in ca*ul infractiunii privind re imul produselor si su&stantelor stupefiante177 Pro.lematica ascultarii di'era de la cauza la cauza) in 'unctie de impre(urarile concrete in care s1a savarsit tra'icul de stupe'iante. releve in principal urmatoarele: 1 de unde venea si unde se deplasa in momentul depistarii> 1 provenienta stupe'iantelor) numele si prenumele persoanei de la care le1a procurat) locul si impre(urarile in care a avut loc tranzactia si pretul de cumparare> 1 persoanele carora urma sa le predea produsele sau su.stantele stupe'iante> 1 persoanele cu care a luat si urma sa ia legatura si in ce scop> 1 suma pe care urma sa o incaseze pentru stupe'iantele sau serviciile 'acute) de la cine) modalitatile de plata etc.
Incriminata in 5egea nr. +6!1002 privind 8rontiera de stat a &omaniei C1tin ionitoaie. -. ?erc*esan @ op.cit. pag. #6# 1"" $ra'icul de stupe'iante este incriminat in Codul penal al &omaniei in art. #12. cest articol a 'ost a.rogat prin lg 14#!2%%%) pu.licatW Tn 9onitorul 6'icial nr #62!%#.%2.2%%% Tn ceea ce priveEte produsele Ei su.stanPele stupe'iante
1"+ 1"6

scultarea invinuitului (inculpatului) tre.uie sa

In cazul in care tra'icantii de droguri sunt cetateni straini a'lati in tranzit pe teritoriul tarii noastre tre.uie lamurite si urmatoarele pro.leme: 1 legaturile in'ractionale) modul cum este organizat si 'unctioneaza tra'icul ilicit> 1 procedeele 'olosite si sarcinile 'iecarei legaturi> 1 sursa de provenienta a drogurilor si destinatia lor> 1 modul in care urma sa 'aca predarea> 1 locurile unde sunt depozitate stupe'iantele> 1 modul in care au reusit sa treaca prin punctele vamale> 1 metodele si locurile de ascundere a stupe'iantelor in vederea tranzitarii lor> 1 ali.iurile pe care si le1au creat> 1 alte transporturi de droguri e'ectuate anterior) traseele parcurse etc.> 1 acte 'alse 'olosite si alti tra'icanti cunoscuti de ei etc1"2.

11.(articularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in ca*uri de falsificare de monede179 In cazul acestei in'ractiuni activitatea de ascultare tre.uie sa scoata in evidenta urmatoarele pro.leme: 1 perioada pe care s1a intins activitatea in'ractionala> 1 provenienta materialelor necesare 'alsi'icarii de moneda) *artie) cerneluri precum si a sumelor de .ani necesare procurarii acestora> 1 metodele si procedeele 'olosite pentru alterare sau contra'acere> 1 persoanele care l1au a(utat in savarsirea in'ractiunii> 1 cantitatea de moneda 'alsi'icata cu indicarea 'elului si a valorii nominale> 1 cantitatea de moneda 'alsi'icata introdusa personal in circulatie> 1 metodele 'olosite in acest scop> 1 locul unde erau tinute monedele 'alsi'icate> 1 sumele de .ani o.tinute din acestora etc. In cazul celor care au detinut monedele 'alsi'icate tre.uie sa rezulte:
?erc*esan -.) Pletea C1tin.) A,rogurile si tra'icantii de droguri;) /ditura AParalela 4+;) Ploiesti) pag. #11 1 #12 1"0 Incriminata in Codul penal al &omaniei) art.222
1"2

valori'icarea produsului in'ractiunii si destinatia

1 persoana care i1a incredintat spre pastrare monedele 'alsi'icate si impre(urarile in care s1a produs acest lucru> 1 daca a e3istat o intelegere initiala si in ce a constat aceasta> 1 daca stia de la inceput ca monedele respective sunt 'alsi'icate ori a a'lat ulterior si prin ce mi(loace> 1 locurile unde a detinut monedele in cauza> 1 scopul pentru care a primit si detinut monedele> 1 cantitatea de monede primite) 'elul acestora si valoarea lor nominala> 1 ce avanta(e materiale a o.tinut de pe urma a(utorului dat autorului 'alsi'icarii> 1 cine se ocupa de punerea in circulatie a monedelor in cauza> 1 modul in care lua legatura cu aceste persoane etc. ,e asemenea) ascultarea invinuitului (inculpatului) care a pus in circulatie monedele 'alsi'icate tre.uie sa lamureasca urmatoarele aspecte: 1 persoanele de la care a primit monedele 'alsi'icate pentru a le pune in circulatie> 1 cantitatea de monede primite> 1 valoarea totala a acestora si 'elul lor> 1 modul in care a intrat in posesia monedelor> 1 mi(loacele 'olosite pentru a pune in circulatie monedele 'alsi'icate> 1 cate monede a plasat in circulatie> 1 avanta(ele materiale o.tinute in urma acestei activitati> 1 de la cine ori prin intermediul cui primea avanta(ele> 1 alte in'ormatii privitor la activitatea in'ractionala des'asurata12%.

-oc*escu I.) ?erc*esan -.) A?ancnota si 'alsi'icatorii de .ancnote; C S ,/ /,I$4& SI P&/S ASansa; S.&.5. ?ucuresti 1006 pag. 2+6 1 2+2
12%

?i.liogra'ie selectiva
ionitoaie C1tin)?erc*esan -.) $. ?utoi) I. 9arcu) /. Palanceanu) C1tin. Pletea) I. /. Sandu) /m. Stancu A$ratat de criminalistica;) editia a1II1a) /ditura ACarpati;) Craiova 1002 ionitoaie C1tin.)?erc*esan -.) ,umitrascu I.N.) Pletea C1tin.) Sandu I./. A$ratat de metodica criminalistica;) /ditura ACarpati;) Craiova) 1004 ?asara. 9atei A,rept procesual penal; editia a1II1a) /ditura 4niversitatii A?a.es ?olDai;) Clu(1Napoca) 102+ ?erc*esan -.) Pletea C1tin. A,rogurile si tra'icantii de droguri;) /ditura AParalela 4+;) Pitesti) 100" ?ogdan $. APro.leme de Psi*ologie (udiciara;) /ditura Stiinti'ica) ?ucuresti) 10"# Ciopraga . ACriminalistica. /lemente de tactica;) 4niv. A .I.Cuza;) Iasi) 1026 ,ongoroz -.) Sieg'ried Ha*one) Ceorge ntoniu) C1tin. ?ulai) Iliescu N.) &odica Stanoiu A/3plicatii teoretice ale conduitei de procedura penala roman; /ditura cademiei &omane) ?ucuresti) 10"6 ,ragomirescu -. ?ucuresti 10"6 APsi*ologia comportamentului deviant; /ditura AStiinti'ica si /nciclopedica;)

ColunsGi S. . ACriminalistica; /ditura A,idactica si Pedagogica;) ?ucuresti 10+0 Colu 9. APrincipiile psi*ologiei ci.ernetice;) /ditura AStiinti'ica si /nciclopedica;) ?ucuresti) 10"+ Colu P. APsi*ologia sociala;) /ditura A,idactica si Pedagogica;) ?ucuresti 10"4 9ateut C*. AProcedura penala;) /ditura AC*emarea;) Iasi) 1004 9ira K 5opez /. A9anuel de psDc*ologie (uridiSue;) Paris 10+0 9itro'an N.) 7dreng*ea -.) ?utoi $. ?ucuresti) 100". APsi*ologie (udiciara;) Casa de editura si presa ASansa; S.&.5.)

Neagu I. A$ratat de procedura penala; /ditura APro; 100" Nistoreanu C*.) C. Paun ACriminologie;) /ditura A,idactica si Pedagogica;) &. .) ?ucuresti 100+ Suciu Camil ACriminalistica;) /ditura ,idactica si Pedagogica;) ?ucuresti 10"2

Stancu /milian ACriminalistica; /ditura A ctami;) ?ucuresti 100" $*eodoru Cr.) 5ucia 9oldovan A,rept procesual penal;) /ditura A,idactica si Pedagogica;) ?ucuresti) 10"0 -oc*escu I.) ?erc*esan -. A?ancnota si 'alsi'icatorii de .ancnote;) Casa de editura si presa ASansa; S.&.5.) ?ucuresti 1006 -olonciu N. Mil*elm I. C. A$ratat de procedura penala;) /ditura APaideia;) ?ucuresti 1004 AIntroducere in practica criminalistica;) Stuttgart) 10"4

Ka.lonsGi 5eJis ACriminologD. Crime and criminaltD;) Larper Collins Pua.lis*ers) NeJ KorG) 100%