Scoala..

Limbajul vestimentar n afaceri

Nume professor. Coordonator..

Nume elev. Clasa..

ARGUMEN

Ca vorbitori ai unei limbi suntem n acelai timp productori i consumatoriai acesteia. ntr-un sens, acesta este i cazul codului vestimentar, limbajul vestimenta iei! ne mbrcm ntr-un anumit "el i ast"el trimitem mesaje ctre al ii# percepem cum al ii sunt mbrca i i ast"el primim mesaje de la ei. $ar nu e%ist nici o di"eren ! nu suntem noi cei care producem semnele.

Comunicarea a "ost de"init de-a lun&ul timpului n nenumrate "eluri# de "apt, n cercetrile de comunicare de astzi, un subiect de"inete ceea ce este comunicarea. ' vedere de ansamblu arat comunicarea ivindu-se atunci c(nd un or&anism rspunde unui stimul care este la un anumit nivel, simbolic. )imbajul poate "i determinat ca "iind un sistem de comunicare prin semnale, n cadrul unei limbi sau n a"ara ei. n privin a naturii limbajului, doctrinele cele mai rezistente au "ost cele care, dup modelul lui *ristotel, au vzut n limbaj un instrument de comunicare menit s in"ormeze asupra strilor lumii. mbrcmintea, n msura n care este rezultatul unei ale&eri personale, o&indete personalitatea individului, este un "el de e%tensie a eului i, n acest conte%t, comunic in"orma ii despre acesta. +a poate a"ecta c,iar comportamentul nostru &eneral sau al celor din jur. mbrcmintea se poate "olosi pentru a crea un rol. *ceasta poate marca statutul social real sau pretins. Ca re&ul &eneral, inuta conservatoare i protocolar n stil occidental nu ridic probleme nicieri n lume. -inuta de a"aceri standard, este practic obli&atorie i n mediile de a"aceri din +uropa 'ccidental i S...*. n cultura asiatic, n particular, n C,ina i /aponia, costumul i cravata sunt austere i de culoare nc,is. n unele ri islamice, brba ilor le este interzis s poarte pantaloni scur i. 0e plajele )ibanului, destule "emei din lumea arab intr i n mare "r s se dezbrace. Comunicarea prin ceea ce se numeste moda este la "el de vasta si comple%a ca insasi de"initia si conceptul de moda. 1rebuie intelesi toti parametrii in "unctie de cultura sau de desc,iderea la care ne raportam. *lt"el riscam sa ne "ormam idei si pareri preconcepute despre ceea ce s-a dorit sa ni se comunice. n ce propor ie poate vestimenta ia in"luen a rezultatul unei nt(lniri, atin&erea sau nu a rezultatului propus2 + &reu de spus, dar n mod cert in"luen eaz "elul n care aceasta demareaz, scriu specialitii cita i de mone3.ro. 4ai ales n mediul de a"aceri, mbrcmintea are rolul de a identi"ica rapid 5juctorii a"la i n "a a unei tranzac ii de business, pentru ca apoi s se dizolve n "undal! su&ereaz sau stabilete nivelul de succes i autoritate al "iecruia, vorbete despre e%perien a pro"esional, despre statutul "inanciar.

6estimenta ia este unul dintre cele mai in"luente mijloace de comunicare nonverbale pe care le avem la dispozi ie. 7nteresant este c studiile le&ate de acest tip de comunicare i, implicit, despre prima impresie pe care o "acem celor din jur, au putut cuanti"ica rolul aspectului e%terior 8vestimenta ia i limbajul corporal9 : ;;<. *sta n compara ie cu cele => de procente ale vocii i cele ? ale con inutului propriu-zis al mesajului. 0e de alt parte mbrcmintea, oric(t de "rumoas sau adecvat, nu compenseaz pentru lipsa de talent, ambi ie, pro"esionalism sau cunotin e. @elul n care artm ne poate desc,ide o u # ceea ce tim ne ajut s rm(nem n ncpere. 0entru vestimenta ia pro"esional unitatea de msur este adecvarea la ocazie i partenerii de discu ie. @actorii care dau msura acestei adecvri sunt stilul, codul vestimentar, culorile i accesoriile. Stilul vestimentar este un element "oarte personal i internalizat, o semntur personal. $e pild, o "emeie care se re&sete n stilul casual va purta un minimum de accesorii i se va mbrca mai cur(nd ntr-un costum cu pantalon i probabil va "i tuns scurt sau va avea prul aranjat cu naturale e# n sc,imb, o "emeie care pre"er un stil clasic, va opta pentru un set asortat de cercei i colier, purta i la un taior sobru, cu prul str(ns ntr-un coc, spune 4arAovits. @iind o re"le%ie a personalit ii i &usturilor stilul vestimentar d partenerilor de discu ii indicii despre temperamentul sau stilul de via al persoanei respective prin "actori at(t de mrun i precum te%turile, culorile sau imprimeurile alese, tipul de accesorii i "elul n care acestea sunt purtate. 6estimenta ia tinde s "ie un criteriu important de evaluare a an&aja ilor n cadrul or&aniza iilor. +%ist or&aniza ii n care vestimenta ia este impus prin anumite re&ulamente interne pe care "iecare an&ajat trebuie s le respecte. $e asemenea, sunt i or&aniza ii n care nu e%ist cerin e "ormale n ceea ce privete vestimenta ia an&aja ilor. 6estimenta ia tinde s "ie un criteriu important de evaluare a an&aja ilor n cadrul or&aniza iilor. +%ist or&aniza ii n care vestimentatia este impusa prin anumite re&ulamente interne pe care "iecare an&ajat trebuie sa le respecte. $e asemenea, sunt si or&anizatii in care nu e%ista cerinte "ormale in ceea ce priveste vestimentatia an&ajatilor. 7ndi"erent de tipul de or&anizatie in care oamenii activeaza, un lucru insa este cert! modul n care oamenii se mbrac, tipul de vestimenta ie pe care l adopt la serviciu comunic in"orma ii despre ceea ce sunt oamenii i despre ceea ce vor s par c sunt.

C,iar dac tindem s "im de acord cu e%presia 5important este cum &(ndim i nu cum ne mbrcmB, n via a de zi cu zi vestimenta ia joac un rol important n percep ia persoanelor. .n renumit consultant n domeniul mana&ementului i dezvoltrii resurselor personale, Cic,ard $enn3, sus inea ntr-o lucrare a sa c, dei oamenii au dreptul sa adopte orice "orma de imbracaminte doresc, ei trebuie totusi sa "aca distinctia intre munca si distractie si sa-si adapteze vestimentatia 5atmos"erei de a"aceri create de patronul lorB. Dainele sunt semne ale statutului social, simboluri ale puterii sociale, in"luentnd stima de sine a celor care le poarta si, de asemenea, modul in care ceilalti se comporta "ata de noi. 0entru orice mana&er &estionarea impresiei pe care subordonatii si-o "ormeaza despre el este o conditie importanta pentru succes, vestimentatia reprezentnd un important mijloc de mana&ement al impresiei. 7n interactiunile cotidiene, oamenii se in"ormeaza unii despre ceilalti utilizand o serie de mijloace care le sunt accesibile despre persoanele cu care intra in contact, deducnd din acestea anumite caracteristici ale persoanei, care nu sunt direct observabile. *lt"el spus, pe baza a ceea ce se vede tra&em concluzii despre ceea ce nu se vede. 6estimentatia "ace parte din cate&oria in"ormatiilor accesibile despre o persoana. 0e baza in"ormatiei o"erite de imbracaminte, oamenii tra& concluzii in le&atura cu statusul social al persoanelor, caracterul sau c,iar competenta acestora. 4odul n care o persoan se mbrac contribuie la ceea ce n psi,osociolo&ie se numete 5e"ectul primei in"orma iiB 8primac3 e""ect9. *cesta const n in"luen a e%ercitat preponderent de primele in"orma ii primite, comparativ cu cele ulterioare, datorit procesrii mesajului n "unc ie de acestea. 7nterviurile de an&ajare, primele contacte cu cole&ii i se"ii la un nou serviciu constituie situa ii sociale n care e"ectul primei in"orma ii poate avea o mare importan asupra modului n care un an&ajat va "i apreciat. Vestimentaia organizaional este privit ca un indicator al in"luen elor at(t din interiorul or&aniza iei, c(t i din e%teriorul acesteia, din mediul socio-cultural. $e asemenea, n interiorul unei or&aniza ii e%ist at(t presiuni "ormale - care i au e%presia n codurile i re&ulamentele interne -, c(t i presiuni in"ormale - care i au e%presia n

anumite modele care se pot impune la un moment dat ntr-o or&aniza ie, n vederea adoptrii unui anumit tip de vestimenta ie. +%ist trei dimensiuni ale vestimenta iei or&aniza ionale! E. Atributele vestimentaiei - constau n culorile, materialele i stilul vestimenta iei# F. Omogenitatea vestimenional - se re"er la &radul de varia ie n ceea ce privete vestimenta ia, printre membrii aceleiai or&aniza ii# =. Diferenierea - se re"er la &radul de di"eren iere a vestimenta iei an&aja ilor dintr-o or&aniza ie n raport cu vestimenta ia persoanelor din a"ara or&aniza iei. $aca intr-o or&anizatie strate&ia or&anizationala promovata de top mana&ement mer&e pe ideea di"erentierii interne intre departamentele reprezentative ale or&anizatiei, criteriul 5omo&enitatea vestimentatieiB 8in sensul de omo&enitate strati"icata9 devine "oarte important. *cesta se traduce prin vestimentatii di"erite pentru an&ajatii unor departamente di"erite. $e asemenea, in cazul in care strate&ia vizeaza di"erentierea or&anizatiei "ata de alte or&anizatii concurente, criteriul 5evidentiere prin vestimentatieB primeaza. *ceste dimensiuni ale vestimentatiei in or&anizatii pot "i observate si in viata de zi cu zi. Gancile, companiile multinationale etc. opteaza, att in interior, ct si in e%terior, pentru vestimentatii speci"ice, care sa permita pe de o parte o mai buna de"inire a rolurilor in interior, iar pe de alta parte - o mai buna di"erentiere a or&anizatiei lor in e%terior. $e aceea, re&ulamentele de ordine interioara din cadrul acestor tipuri de or&anizatii includ si norme clare in ceea ce priveste vestimentatia an&ajatilor din cadrul di"eritelor departamente. Atributele vestimentatiei! Culorile *le&erea unei culori pentru vestimentatia or&anizationala are la baza in"ormatia simbolica pe care o trasmit culorile. Se poate adau&a ca semni"icatiile transmise de culori sunt de"inite socio-cultural. .nii autori sustin ca, spre e%emplu, albastru su&ereaza demnitate sau rosu su&ereaza a"ectiune, or&anizatiile optand pentru anumite culori ale vestimentatiei an&ajatilor, in "unctie de semni"icatia sociala a acestora! culoarea maro

"olosita la uni"ormele .0S su&ereaza incredere. 7n mod similar, spitalele "olosesc culoarea alb pentru a su&era puritate si curatenie, iar or&anizatiile politiste utilizeaza culori inc,ise pentru a su&era putere. Culorile in"luenteaza si ele comunicarea. +le evidentieaza atitudinea omului "ata de viata si "ata de cei din jur. Corelatia culoare personalitate Culoarea vestimentatiei "olosita de catre mana&er ne comunica o serie de lucruri despre acesta. Culoarea Informaie Rosu - om plin de sentimente Ro" - imi place sa iubesc, sa "iu iubita si sa am &rija de altii #ortocaliu - sunt or&anizat si ,otarat sa-mi realizez planul Galben - doresc sa discutam $erde - imi place sc,imbarea %leu - sunt inventiv %leumarin - imi place sa "iu se" si sa dau ordine Ne&ru - stiu "oarte bine ce am de "acut Ce comunica culoarea vestimentatiei' Semni"icatia culorilor poate "i di"erita in alte culturi. $e e%emplu! in timp ce in +uropa ne&rul este culoarea tristetii, in C,ina si /aponia albul inseamna tristete. Culorile calde 8rosu, portocaliu, &alben9 "avorizeaza comunicarea iar cele reci 8&ri, verde, albastru9 o in,iba. Comunicarea se des"asoara &reoi si in cazul monotoniei sau varietatii e%cesive de culori. L(M%A)UL $E* (MEN A (E(

+%ista numeroase materiale de specialitate privind "elul in care trebuie sa se imbrace an&ajatul, mana&erul, omul de a"aceri. 0arerile celor in cauza asupra e"icientei acestor recomandari variaza. 7mbracamintea trebuie sa "ie adecvata muncii pe care o e"ectuam. +ste indicat sa purtam ,aine de calitate, intr-un stil care nu se va demoda usor si cateva accesorii ele&ante. 7n "unctie de se% putem sc,imba "recvent cravata, camasa, esar"a, bluza etc. 1otul trebuie sa "ie curat si calcat. C,iar daca detinem "unctii de conducere, in situatii neo"iciale, de lucru, putem practica un stil in"ormal, la care renuntam 8apelam la costum9 in situatii "ormale. Codul vestimentar al activitatilor pro"esionale propune + variante de tinute! E. Tinuta business, formala si conservatoare : speci"ica corporatiilor, bancilor, avocatilor, asi&urarilor, vanzarilor, consultantei. *ici se accepta doar costumul din materiale cu tinuta, atat pentru "emei cat si pentru barbati. F. Tinuta business-casual, sau business-smart : menita sa comunice, este speci"ica marAetin&ului, educatiei, medicinei, resurselor umane, imobiliarelor. *ccepta costume si roc,ii practice, rela%ante, semi-traditionale din tricot si tesaturi mai moi si imprimeuri odi,nitoare. +ste ideala si pentru momentele in care te intalnesti intamplator cu un client sau partener de a"aceri si vrei sa pari imbracat business dar nu protocolar. =. Tinuta business inovatoare, artistica : speci"ica publicitatii, relatiilor publice, industriei de moda, s,oHbiz-ului, proprietarilor de ma&azine de lu%. +ste asemanatoare cu tinuta business in ceea ce priveste materialele si "ormele, permitand insa inovatii, in materie de cromatica si de taieturi. I. Tinuta casual : speci"ica or&anizatiilor cu o conducere "le%ibila 8care nusi controleaza an&ajatii9 si joburilor in care an&ajatii nu au contact direct cu clientii sau sunt vazuti mai rar 8e%prima con"ortul si amprenta personala9. 0entru casual sunt emblematice jeans-ul si tricoul, dar poate cuprinde o vestimentatie "oarte variata, acceptand c,iar bijuteriile la barbati si pantalonul scurt la "emei. 1ot la ea se apeleaza, pentru a e%prima cel mai usor, nonverbal, interesul se%ual si disponibilitatea.

*dapteaza-te sectorului in care lucrezi si codului vestimentar impus de or&anizatia pe care o reprezintiJ ' re&ula de baza in lumea a"acerilor spune ca aici totul se conduce dupa principii cazone unde tot ceea ce conteaza este ierar,ia. 7mplicit si vestimentatia pro"esionistilor din acest mediu se supune acestei re&uli. *sadar, imbraca-te con"orm nivelului ierar,ic al pozitiei pe care o ocupi si &radului de e%punere al acesteiaJ $aca te pozitionezi in var"ul piramidei ierar,ice, iti este permisa o mai mare libertate in a-ti e%prima personalitatea la nivelul tinutei vestimentare. $ar daca te a"li inca in plina ascensiune, cand iti ale&i tinuta, caracterul pro"esional trebuie sa primeze in "ata celui personal. 7ar cu cat &radul de e%punere al jobului tau este mai mare, cu atat mai mult tinuta ta trebuie sa "ie mai in&rijita, mai placuta si mai serioasa. Accesoriile costumului de afaceri 0alaria a jucat acelasi rol ca si cravata. 4ijloc de a atra&e atentia, de a sublinia di"erenta, &enerator al unor &esturi care demonstrau buna cunoastere si usurinta de a "olosi etic,eta dar si o modalitate de a intrerupe sau termina o intalnire de a"aceri 8miam pus palaria intr-o parte si am plecat puncta un om de a"aceri din Cit3-ul londonez9. 0arte inte&ranta a costumului de a"aceri pana in anii KLM, palaria a disparut treptat din vestimentatia de a"aceri. +vitarea palariei tine atat de atentia acordata sanatatii podoabei capilare dar si de acceptarea lipsei ei. $ezvoltarea industriei de "rumusete de la mijlocul secolului al NN-lea, sc,imbarea re&ulilorclasice de i&iena prin cercetari serioase dar si acceptarea unor coa"uri elaborate la barbati au trans"ormat palaria intr-un accesoriu inutil. .n alt "actor important care a dus, printre altele, la disparitia palariei il reprezinta sc,imbarea obiceiurilor de a munci. *"acerile se "ac in birouri, iar e-maiul si tele"onul te scutesc de drumuri lun&i, necesare in trecut pentru a te intalni partenerii de a"aceri. $e aceea, ca si redin&ota sau vesta 8doua elemente obli&atorii ale tinutei de a"aceri de la inceputul secolului9, palaria si-a pierdut "unctia utilitara "iind purtata doar in anumite ocazii strict pentru a acentua caracterul special sau o"icial al evenimentului. $oar panamaua 8ori&inara din +cuador si

purtata pentru prima oara de catre Oapoleon al 777-lea9, considerata initial de lu%, continua sa reziste si astazi dar sub "orma unei palarii de vacanta. Cuvintele c,eie care caracterizeaza costumul de a"aceri ideal sunt aceleasi ca si cele care descriu o a"acere reusita! seriozitate, simplitate, impact ma%im. Costumul de a"aceri re"lecta per"ect decorul in care evolueaza omul de a"aceri! cladiri vec,i care inspira respect si denota traditia neintrerupta de-a lun&ul mai multor &eneratii, cladiri inalte si zvelte, de o simplitatea per"ecta si studiata, impresionante prin per"ormanta si comple%itatea constructiei si in ale caror &emuri imense, opace, se re"lecta &riul clar, speci"ic Cit3-ului, nealterat de reclame luminoase sau alte pete de culoare. #rincipii de ba", +%ist c(teva principii de baz privind inuta n &eneral i cea vestimentar, n special ! E. ' inut sobr, "ormal, conservatoare# la locul de munc, at(t pentru brba i c(t i pentru "emei, stilul clasic i conven ional rm(ne ntotdeauna cel mai potrivit, "iind recomandat i n domeniul a"acerilor, n special n activitatea "inanciar-bancar! *. pentru brbat, inuta sobr, un stil clasic i conven ional presupune! - cma alb, cu cravat simpl 8culori sobre, ne iptoare, n dun&i i modele simple9 sau cma cu dun&i "ine i o cravat cu imprimeu simplu# - ,ain la un r(nd 8care d o inut zvelt i care poate s stea i desc,eiat9 sau ,ain la dou r(nduri, care este adecvat pentru persoane nalte i nu prea solide, care trebuie s stea totdeauna nc,eiat# - inuta o"icial, respectiv costum cu vest, din materiale nc,ise la culoare, care creeaz impresia de suple e, sau n imprimeuri mrunte# la costum este indicat cmaa cu m(nec lun&# cmaa cu m(nec scurt se poart "r ,ain, c(nd este "oarte cald, n a"ara orelor de serviciu# - ncl mintea, de pre"erin clasic, cu ireturi, trebuie s "ie bine ntre inut# ciorapii vor "i de culoare nc,is 8ne&ri, bleumarin sau &ri nc,is9, atunci c(nd costumul este de culoare sobr# la costum maro sau AaAi se poart ciorapi maro#

- cravata se va asorta cu costumul i cmaa# un brbat nalt va purta cravate lun&i, n timp ce unul scund va purta cravate scurte potrivit taliei# atunci c(nd este purtat n permanen , papionul devine o caracteristic a individului# - bijuteriile brbteti vor "i ntotdeauna sobre, discrete, lipsite de e%trava&an , de bun calitate. G. pentru "emei la locul de munc, inuta sobr i de bun &ust nseamn! - taioare, "uste clasice sau roc,ii cu croial clasic, simpl# o "emeie este atr&toare la birou atunci c(nd este mbrcat n roc,ie potrivit, n bluze moi, "eminine, "uste i pulovere de diverse combina ii i atunci c(nd i suprave&,eaz atent, discret, aspectul e%terior# - ncl mintea va "i aleas cu mult &rij! panto"i de bun calitate, asorta i cu &eanta, ntotdeauna cura i, bine lustrui i cu tocuri nu prea nalte i n "oarte bun stare# la locul de munc, la coal nu este deloc recomandat s se "oloseasc ncl minte e%centric# ciorapii vor "i de culoarea pielii, "r modele, nedantela i, nebroda i cu "lori sau cu alte "i&uri, deoarece vor iei n eviden i vor atra&e, n permanen aten ia# dresul va "i bine ntins pe picior, av(nd &rij s nu "ac cute# - accesoriile purtate vor "i ntotdeauna discrete, ele neav(nd rolul de a atra&e vdit aten ia asupra "izicului# poeta ntotdeauna n stare bun, trebuie bine or&anizat, pentru a evita scotocitul prin interiorul ei, aspect ce d o ima&ine cu totul nepro"esional# poeta nu va "i inut la vedere, nu va "i e%pus i mai ales nu va "i lsat pe mas pe birou pe scaun, atunci c(nd se prsete ncperea# - bijuteriile purtate vor "i n &eneral simple, silen ioase# bijuteriile z&omotoase sunt nu numai iritante, dar distra& aten ia# n nici un caz nu se amestec bijuteriile de aur cu cele de ar&int# este recomandabil s se poarte un sin&ur inel, mai deosebit, sau dou piese mici! un colier de perle i o perec,e de cercei vor crea o inut adecvat unui cadru sobru, de a"aceri# - mac,iajul va "i cu totul discret, spr(ncenele vor "i permanent aranjate, n&rijite# - inuta "emeii a"lat la tribun nu va "i n nici un caz strident, iptoare, dimpotriv, va "i una simpl, care nu necesit micarea permanent a &(tului pentru a-i aranja accesoriile pe care le poart# ntr-o asemenea situa ie, se recomand o "ust bine

croit, o bluz de culoare pastelat, eventual cu un papion, purtat la un taior ce va crea un e"ect "avorabil persoanei n cauz. F. ' inut sobr, adecvat presupune un aspect n&rijit, plcut# o privire succint atent de la cap la picioare, nainte de a pleca la birou, trebuie s urmreasc, n principal! - tunsoarea, linia prului poate "i la mod, "r e%a&erri ns# aceasta presupune un pr bine aranjat, curat, pieptnat, n permanen periat# barba i must ile trebuie bine n&rijite i n permanen tunse# "ardul de pleoape i rimelul nu se "olosesc la birou, ca i &enele "alse, pudra aurie# - vestimenta ia va "i adecvat i bine ntre inut# - m(inile vor "i permanent curate, iar crema de m(ini bine aplicat# un&,iile curate i manic,iurate sunt tot at(t de importante pentru inuta unui brbat ca i pentru a unei "emei, lacul "olosit pentru un&,ii trebuie s aib o culoare plcut# - atunci c(nd panto"ii au o culoare neobinuit, culoarea roc,iei va "i obinuit, ne iptoare sau se va purta un costum uni# o "emeie care poart panto"i moderni, de calitate superioar, cu tocuri potrivite sau joase demonstreaz c are &(ndul de a "ace treab, c poate mer&e oriunde este nevoie de ea# =. ntotdeauna prima impresie ine de detalii mrunte# unul dintre cele mai importante detalii este aspectul "izic n &eneral i inuta vestimentar n particular, de aceea, nainte de a v cumpra o anumit pies de mbrcminte sau de ncl minte trebuie s v pune i o serie de ntrebri de &enul! Se preteaz ea pro"esiei i locului meu de munc2 mi vine, ntr-adevr bine2 4i se potrivete un asemenea stil2 Croiala este cea mai potrivit v(rstei i aspectului meu "izic2 +ste o ,ain cu adevrat la mod sau este doar un capriciu2 +ste potrivit acestui anotimp2 Ca re&ul &eneral, trebuie evitat, pe c(t posibil, s se poarte ,ainele str(mte# la birou nu trebuie purtate veminte care se potrivesc numai pentru ocazii i din materiale preten ioase! satin, brocard, cati"ea, lamP etc. *cum cativa ani, , companiile de asi&urari tratau cu mare seriozitate codul vestimentar, culorile admise de acestea "iind numai ne&ru, bleumarin si &ri inc,is. 7n plus, manseta camasii trebuia sa iasa din maneca ,ainei de la costum nu mai mult de doi

centimetri, par"umul trebuia sa "ie putin sau neutru, mac,iajul discret, "ara decolteu sau "usta scurta, "ara incaltari decupate in vreun "el, nici macar vara. Ciorapii de matase erau insa obli&atorii inclusiv vara, iar barbatii nu aveau voie cu barba sau mustata, cu parul lun& sau "emeile cu parul prea scurt. Coa"ura trebuia sa "ie aranjata, "ara &el, "ara culori stridente de par. $e atunci, lumea s-a mai sc,imbat, iar mediile corporatiste au devenit mai putin ri&ide si mai colorate. Cu toate acestea, s-au pastrat cateva re&uli. Cercetarile asupra perceptiilor umane arata cum anumite re&uli vestimentare transmit mesaje care sunt decodate drept pro"esionale. 0utem "i perceputi ca pro"esionisti prin simpla prezenta si ale&ere vestimentara. 7n mod evident, este nevoie sa completam aceasta impresie printr-un comportament potrivit situatiei in care ne a"lam. *desea este nevoie de numai jumatate de minut pentru "ormarea unei prime impresii despre un om. Si totul depinde de ima&inea sa. 7n viata pro"esionala aceste =M de secunde capata o importanta capitala atunci cand de ele atarna semnarea unui contract. 'ricat de super"iciala ar parea, aceasta le&e nescrisa din lumea businessului poate "ie sa te ridice pe culmile &loriei, "ie sa aduca B"alimentul pro"esionalB. Ca orice curent, vestimentatia business se adapteaza cu "iecare sezon, iar oamenii de a"acerii si mana&erii de pretutindeni incearca si ei sa tina pasul. 7ma&inea are o importanta din ce in ce mai mare. 4ai ales in lumea business. *sa s-au nascut, mai nou, Brezolutiile de stilB. 7ar pentru FMM> oamenii de a"aceri si-au propus, printre altele, sa-si sc,imbe &arderoba. Sau nu. B6reau sa stiu ceea ce port, sa cumpar ,aine cat mai ecolo&ice, sa nu ma pierd in tendinte, sa imbrac ,aine cat mai colorateB. Sau! B*s vrea sa adopt o ima&ine mai sobra, sa port costume create special pentru mine si sa sc,imb par"umulB. Sau! B6oi ac,izitiona mai multe accesorii pentru ca ele imi de"inesc cu adevarat stilulB. *cestea sunt doar cateva dintre promisiunile de ima&ine pe care oamenii de a"aceri din strainatate si le-au "acut pentru anul FMM>. +ste naiv sa mai crezi ca modul in care te prezinti in mediul de business, stilul vestimentar, intrea&a aparitie, nu conteaza. Dainele re"lecta personalitatea, bunul-&ust sau absenta lui, statutul social, respectul pe care il ai pentru interlocutorul tau. +vident ca ima&inea, modul in care ti-ai construit aparitia, "ie ea studiata sau naturala, sunt

de"initorii pentru "elul in care relationezi pe viitor cu partenerii tai si pentru modul in care esti perceput. C,iar daca in majoritatea timpului aceste lucruri raman nespuse, indi"erent de varsta sau se%ul interlocutorului, ,ainele, bijuteriile, manic,iura si alte ast"el de detalii sunt remarcate, cantarite si judecate. 6estimentatia este considerata indicatorul "idel al succesului "inanciar. @ie al companiei proprii, "ie al celei pentru care lucrezi. Se cunosc cazuri, mai cu seama in a"ara tarii, unde an&ajatii care reprezinta inter"ata companiei bene"iciaza de un bu&et suplimentar, destinat e%clusiv ,ainelor de birou, ,aine care trebuie sc,imbate obli&atoriu la "iecare sezon. @ie ca vorbim de uni"orme sau de costume de birou, vestimentatia nepotrivita a an&ajatilor poate anula e"ectul tinutei in&rijite si construite a unui mana&er, mai ales daca acesta este si actionarul majoritar. Qarderoba de birou a oricarui barbat trebuie sa cuprinda minim doua costume clasice. in cazul in care slujba dv. presupune contacte sociale dese si iesiri in societate in interes de serviciu - dineuri, cocAtail-uri, pranzuri si cine de a"aceri - necesarul vestimentar minim creste la trei-patru costume si trebuie sa "ie adaptat in "unctie de sezon Codul vestimentar business casual ' persoana intr-o pozitie de conducere : barbat sau "emeie - trebuie sa aiba intotdeauna la indemana un sacou 8c,iar daca nu este imbracatRa in costum in ziua respectiva9. Ou e%ista nici un alt articol de imbracaminte care sa transmita mai multa autoritate si credibilitate. 1inutele asortate sunt obli&atorii. *cest lucru poate parea di"icil si o pierdere de timp cand trebuie sa combini articole de vestimentatie separate 8care nu "ac parte din costum9, dar este un pas esential pentru a proiecta competenta si credibilitate. Costumele din F piese, cu pantalon , sunt "oarte potrivite pentru "emeile e%ecutive. $aca ai in &arderoba = ast"el de costume, poti realiza combinatii pentru toate zilele saptamanii.

4anecile lun&i 8sau cele trei-s"erturi9 sunt esentiale daca doresti sa ti se acorde respect. Cu cat lun&imea manecilor este mai scurta, cu atat acestea sunt mai aproape de tinutele casual. Ciorapii 8dresurile sau sosetele9 sunt o alta componenta a tinutelor "eminine pro"esionale. $aca ai picioarele &oale 8"ara ciorapi, cu var"ul siRsau calcaiul descoperit9, risti sa pari ca te-ai imbracat pentru o ocazie sociala, nu pentru una pro"esionala. 0anto"ii transmit un mesaj important despre tine si despre scopurile tale. 0anto"ii inc,isi, cu botul si calcaiul acoperit, sunt cei mai potriviti pentru mediul pro"esional. *sta nu inseamna ca trebuie sa "ie demodati, urati sau &rosolani# dimpotriva, pot "i ele&anti, moderni si plini de stil. 0anto"ii cu bareta la spate 8slin&-bacAs9 sunt, de asemenea, acceptabili. Sandalele si panto"ii sport 8tip adidas9 nu sunt recomandati, se potrivesc tinutelor pentru timpul liber. *le&e accesorii interesante, asemanatoare cu cele potrivite unor tinute traditionale de a"aceri! bijuterii clasice, din metale nobile 8nu din plastic9, nu voluminoase# brose, cercei, esar"e colorate, un ceas ele&ant, o &eanta de calitate e%ceptionala etc. *i &rija ca parul sa iti "ie vopsit cu &rija si coa"at clasic, iar mac,iajul sa "ie discret . Studiile "acute de sociolo&i si economisti 8nu de catre "irme producatoare de cosmeticeJ9 arata ca "emeile care se mac,iaza discret la locul de munca pot casti&a salarii cu FM-=M< mai mari decat cole&ele lor nemac,iate. Cum se poarta cravata- acul- pantofii si butonii in vestimentatia business Cravata, acul, panto"ii sau butonii sunt elemente vestimentare care pot imbunatati considerabil ima&inea unui barbat de business, sau dimpotriva, o pot a"ecta serios atunci cand nu sunt bine alese. 1otul se rezuma la "elul in care se poarta, la ale&erea materialului si bineinteles la asortare, spun specialistii c,estionati de catre $ail3Gusiness.ro. B0rima si cea mai importanta re&ula in vestimentatie este ca ,aina il "ace pe om. Cel putin in mediul de business si cel politic. *tunci cand ne intalnim cu cineva, SM< din in"ormatie este transmisa de vestimentatie si doar restul de discursul persoanei in cauzaB, spune 'ana 1atu, brand mana&er al ma&azinului de articole vestimentare $inast3.

Cravata 7n mediul "ormal, in aria de business, cravata este un accesoriu care trebuie re&asit obli&atoriu in vestimentatie. 7nsa, si mai importanta decat prezenta sa, este purtarea corecta. .n om de business "ara cravata poate "i comparat cu un Bdoctor care nu poarta ,alat albB, spune *le%andru Ciucu, care detine atelierul de creatie vestimentara cu acelasi nume. .@oarte importanta e purtarea corecta a unei cravateB, spune si 'ana 1atu. B*r "i ciudat sa vedem un mana&er bancar, intr-o intalnire importanta de a"aceri, purtand o cravata prea scurta, la o palma- doua de curea. 6ar"ul cravatei trebuie sa acopere catarama curelei de la pantaloniB. $e-a lun&ul timpului, marimea si aspectul nodului de cravata au oscilat.n prezent, nodul se "ace dupa modelul de &uler al camasii, spune Ciucu. BCu cat &ulerul camasii este mai desc,is, cu atat nodul va "i mai mareB. BSunt in vo&a cravatele in&uste si semin&uste. Oodul simplu, usor alun&itB, completeaza 'ana 1atu, brand mana&er $inast3. 7n "unctie de sezon, culorile unei cravate sunt mai mult sau mai putin potrivite intr-o vestimentatie de business. *poi in "unctie de culoarea sa, starea de spirit a celui care o poarta poate "i usor divul&ata. Ouantele vii se potrivesc vara si cele inc,ise - bleumarin, maron, verde inc,is, &rena - iarna, desi culorile enumerate mai sus mer& "oarte bine la birou tot timpul anului. Acul de cravata- doar pentru ocaziile speciale. *cul de cravata clasic, care tine cravata lipita de camasa in dreptul celui de-al patrulea nasture, este demodat. 7nsa acest accesoriu poate "i BreinventatB, cu respectarea unor conditii. B* "ost o perioada in care nu se mai purta acul de cravata. $e ceva timp, marile branduri internationale au readus pe scena acul de cravata, insa acestea sunt numai de o "inete si ele&anta e%emplara, de pre"erat din metale pretioase si asociat la o tinuta "oarte ele&anta. Ou orice costum si orice cravata necesita acul de cravata. $eci e imperios necesara o atentie deosebita in ale&erea acului de cravata si a momentului in care se poartaB, mai spune 1atu.

$e asemenea, si materialul din care este "abricat acul de cravata este important, spun specialistii. Ceprezentantii $inast3 recomanda ar&intul. Gutonii Gutonii se poarta la manseta dubla si completeaza tinute de tot "elul, inclusiv de business sau de &ala. ' tinuta de business cere butoni mai simpli, care pot avea si piatra semipretioasa, insa de pre"erat pe nuante &ri, ne&ru, alb, ivoire. Sunt si butoni cu piatra colorata care pot "i asortati si tinutei business, dar piatra este de pre"erat sa "ie mata si nu de mari dimensiuni. Spre e%emplu, la un costum ne&ru asortat cu o cravata mov, sunt potriviti o perec,e de butoni cu o piatra mata in culoarea cravatei. $aca tinuta business impune o oarecare sobrietate, la cea de &ala re&ulile sunt mai putin stricte! se pot "olosi butoni cu cristale, cu monturi speciale de pietre semipretioase. 0anto"ul este un element de vestimentatie care trebuie sa "ie ales cu mare atentie, doarece poate strica complet ima&inea pe care o persoana o transmite. 0anto"ul trebuie sa "ie simplu si realizat dintr-o piele moale. 0antalonul are lun&imea ideala daca in "ata cade lejer, iar la spate acopera pe jumatate tocul panto"ului. 7n &eneral, toate accesoriile unui costum sunt permise, insa e%ista cate un BcodB pentru "iecare. 7n orice caz, specialistii spun ca pentru ca looA-ul "inal sa "ie BoAB, trebuie evitat e%cesul, indi"erent de accesoriu. Modele /inute femei

@ust nea&r i cma alb, plus accesorii din piele nea&r. Oimic nou p(n aiciJ Sc,imbarea const n modelul "ustei - cu talie nalt i destul de str(mt, cmaa cu

volnae - pentru un aer pre ios, o &eant c,ic i o perec,e de panto"i cu tocul nalt, decorate cu detalii care atra& toate privirile.

$in &arderoba unei adevrate lad3 nu trebuie s lipseasc sacoul. *m ales un sacou &ri cu cordon care i va accentua per"ect talia. 0entru un plus de prospe ime adau& accesorii i bijuterii n nuan e de alb sau crem.

0entru un looA mai Bpre iosB ale&e o "ust n culori desc,ise. Completeaz inuta cu o br ar cu pietre i nu uita de panto"ii stiletto "oarte nal i.

0entru a avea o inut o""ice complet, adau& un ceas sub ire cu cadran ptrat sau rotund, o curea sub ire din piele sau lac. Qeanta i panto"ii sunt deasemenea "oarte importan i, ac,izi ioneaz- i modele n nuan e de alb, ne&ru, crem i maro.

Modele /inute b,rba/i

$aca mer&i zilnic la serviciu imbracat in costum, atunci trebuie ca in "iecare anotimp sa-ti cumperi cel putin unul nou. Culorile care vor "i mereu la moda in ceea ce priveste aceste piese vestimentare sunt albastrul marin si ne&rul. Si pentru sezonul FMEM costumele cu dun&ulite verticale discrete sunt in tendinte.

1e-ai saturat sa te tot imbraci la sedinte in costum2 *tunci nu o mai "ace. *sorteaza-ti o perec,e de pantaloni din lana sau bumbac cu o jac,eta sport-ele&anta, un pulover sau o camasa. Ou uita, pentru o absolut obli&atoriu sa nu ast"el de tinuta este poti cravata.

7n &eneral, companiile mari au adoptat pentru ziua de vineri o tinuta casual. 7n cazul in care vrei sa "ii casual, dar si ele&ant in acelasi timp, atunci apeleaza cu incredere la o perec,e de jeans clasici intr-o culoare inc,isa. 7i poti asorta cu o jac,eta sport si o camasa sau un pulover de lana intr-o culoare desc,isa.

0entru intalnirile de a"aceri "oarte importante aceasta combinatie vestimentara este ideala.

*cest costum din doua piese este "oarte masculin, culoarea &ri sobolan "iind si ea in tiparele modei actuale. *sorteaza-l cu o camasa bleu si o cravata intr-o culoare inc,isa contrastanta si panto"i maro inc,is sau ne&ri

%(%L(0GRA1(E

222.as3men.ro 222.financiarul.ro 222.businessma&a"in.ro