Andrei VARTIC

(Institutul Civilizatiei Dacice, Chisinau)

ISTORIA S-A INCEPUT LA MITOC! Pe 10 septembrie 2000 exploratorul Robert Ballar , celebru pentru escoperirea epavei !itanicului, a "asit in #area $ea"ra, la %inop, !urcia, la aproape &0m a incime, urmele unei locuiri e prin '('00 BC ("rinzile unei constructii patrulatere, unelte e piatra)( ) simpla cercetare topo"ra*ica arata, insa, ca mai ales partea vestica si cea nor ica a #arii $e"re nu a *ost sub apa in acele timpuri pe spatii imense si ca +potopul+ lui Ballar anume aici ar *i putut *ace cele mai catastro*ale istru"eri(

,i"(1 -arta #arii -e"re inainte si upa +potopul+ lui Ballar ( Prezinta un ineres eosebit, cum se ve ea, arealul subacvatic intre Constanta si Insula %erpilor(

Desi"ur, este inca mult e cercetat pina se va arata cum a evenit posibil acest potop tocmai in prea.ma potopului biblic ('('0/BC), ar si a muntelui 0rarat( %e poate intimpla ca pur si simplu Bos*orul nu exista si un orecare eveniment cosmic sau pamintesc a echilibrat %area )ceanului #on ial cu 0pa Dulce (sau, poate, nea"ra) a #arii $e"re (-i ro"enul 1 principalul 23245 element al Cosmosului 1 e la *un ul #arii $e"re ne aminteste cu seriozitate ca cele care s1 au intimplat atunci nu au *ost chiar asa e intimplatoare)( $e oprim aici cu escrierea "potopului lui Ballard" pentru a su"era ca spatiile neacoperite cu apa in vestul si nor ul pontic au *ost bene*ice si pentru inmultirea pasarilor si animalelor, si pentru inmultirea omului( Prezentin harta + ballardiana+ a teritoriilor e lin"a #area $ea"ra, neacoperite cu apa pe atunci

(este aproximativ timpul cind la Danceni, Basarabia, se inciza un brad intr-un bot de lut care va fi ars ca posibil Pom Sacru, dar si ca actiune unghiulra a Cerului ,

,i"( 2( Pomul 6ietii (%*ant, %acru) e la Danceni, lan"a Chisinau, Basarabia(#uzeul Institutului e arheolo"ie al 0ca emiei e stiinte in #ol ova(

in raznim sa cerem provocator submarinelor marilor puteri sa cerceteze cu atentie *un ul #arii $e"re e la Bos*or pina la %evastopol, mer"in spre vest e la Bos*or( In prea.ma "urilor Dunarii (si in .urul insulei %erpilor, un e, se spune, ar *i existat un templu ar hiperboreanului 0pollo 1 ba si %arpele, cum se stie, era o *iinta sacra in acele timpuri) va trebui sa staruie si Romania ca sa le"e placuta cu al"oritmul "eometrico1matematic e la #itoc (27(000 BC) cu rombul si mean rele e la Cuina !urcului (11(000 BC), cu scrisul si ma onele e la Rast si !ur as ('(000BC) sau cu lantul e romburi si triun"hiuri e la Carbuna (civilizatia Cucuteni, 8700BC)

,i"( 8( ,i"urina e la Carbuna, lan"a Chisinau, Basarabia( %e poate ve ea nu numai lantul e romburi si triun"hiuri, ci si structuri e linii paralele, perpen iculare si oblice(

Pro*esoarea americana ( e ori"ine lituana) #ari.a 9imbutas, care a re at :uropei e su 1est inceputurile omului mo ern, a aratat principalele cuceriri umane in Paleoliticul %uperior si $eoliticul !impuriu european( Constructia caselor si a templelor cu *un ament special, ar erea lutului, topirea metalelor, a"ricultura si omesticirea animalelor (spunea 9imbutas) nu au *ost intrecute in timp e aceleasi realizari ale omului in )rientul 0propiat( $oi am aratat

2;;;(ournet(m <="eometrical5 ca exista un pro us uman care pune pe -omo %apiens in :uropa e %u 1:st la ori"inea omului mo ern( :ste vorba e pro ucerile "eometrice in %u 1:stul :uropei, care au polarizat in Paleoliticul %uperior pictura naturalista a omului e Cro1#i"non in 6estul :uropei( #e alionul matematico1"eomtric e la #itoc (Romania), 27(000 BC, escoperit e arheolo"ul romin 6( Chirica

,i"( >( 0muleta e la #itoc, escoperita e arheolo"ul romin 6asile Chirica( ,etele 0 si B( 0cest me alion e os se cuvine cercetat cu mare seriozitate e mari si bune echipe multi isciplinare( %a cercetam supra*ata in stin"a care, posibil, reprezinta un chip omenesc( %patiul este impartit un"hiular in 8 parti( ,iecare in ele cuprin e, incizat cu liniute, pe 8 si multiplii lui 7 si &( Cele 8 liniute si cele 7 liniute sint mar"inite e mari un"hiuri obtuze in oua liniute, polarizate pe linia %us1?os( %usul este in icat si"ur cu a.utorul "aurii prin care me alionul se le"a la "it, "aura incon.urata e o spirala( 8@8A7, 8x2A7 si 8@8@8A&, 8x8A&( %ocotiti bine, *iin ca este vorba e 27(000 ani BC( ,ata a oua, cum se ve e, este inca si mai complexa, es*asoara, insa, acelasi al"oritm un"hiular al lui 8 si 2 si, posibil, acelasi numar e actiuni si ci*re in alta structura e evenimente(

sau picturile "eometrice e la #ezin (Bcraina), 1/(000 BC,

,i"( '( Pasare pictata cu un"hiuri si mean re rosii e la #ezin, pe raul PripiatC, in Bcraina, 1/(000 BC( $oi cre em ca "itul lun" al tuturor *i"urinelor in Paleolitic si $eolitic pune scrisul "eometric pe verticala, asa ca sa *ie clara actiunea Cer1Pamint, ar si polarizarea Dreapta1%tan"a( 2$oi am aratat ca acest superb inscris "eometric cu rosu D-!#E1ul e la #ezinF, inventat la o virsta +copilaroasa+ alui -omo %apiens ($)I E10# $B#I! AA, 0DIC0 !"#$% !$P&!B%' ), epoziteaza si transmite in*ormatia espre miturile *un amentale ale )mului in *aza lor cea mai curata, aceia a primei cunoasteri a Bniversului( Cerul ctioneaza e %us in ?os V G Pamintul actioneaza e ?os in %us G polarizarea actiunilor lor <> este rombul

nascator e viataG con*lictul >< inseamna anihilare, moarte( )mul paleolitic e la #ezin stia, insa, inca si mai multe( 0ctiunea Dreptei si a %tin"ii echilibra ( a ea mai multe sanse) actiunile Cerului si ale Pamintului( Heita Pasare, principala relicva reli"ioasa a omului %u 1 :st european, in ica prin verticalitatea ei, irectia %usului si a ?osului(5

pastreaza pina azi *orta spirituala neintrecuta a acelui om exceptional, numit e noi &()( #%()%'*+C,S, care stia ca actiunile sint un"hiuri si ca le"ea *un amentala a Cosmosului este echilibrul consumului e sine (sau, poate, ceva asemanator cu celebrul Li al taoistilor la care a.un"i prin -u-ei)( Re"asim continuitatea acestui om in picturile "eometrice e la Cuina !urcului (Romania), pe Dunare, 11(000 BC,

,i"( 7( ,i"urina e la Cuina !urcului cu Romb, 10 si & linii paralele, cu chevroane si uplete( %a observam ca omul unarean e la Cuina !urcului, nu numai ca cunostea si respecta al"oritmul aromoniei intre un"hiuri si ci*re, ?os si %us, Dreapta si %tin"a, ar le mai a una serios intr1un prim si exceptional romb, incizat lo"ic intr1o suita e chevroane (. unghiuri actioneaza de /os in Sus, 0 de Sus in /os, *ombul intern este hasurat cu 12 linii paralele in crestere-descrestere si este incon3urat de un al romb care se deschide in /os parca pentru a naste sau a inghiti unghiurile-actiunile pamintesti care compun acelasi numar & tras, in linii paralele, si pe partea opusa a osului( !oata +pictura+ este incon.urata e o suita e mici uplete oblice aran.ate in siruri paralele si perpen iculare pe structura e & linii(

si pe ma.oritatea pro ucerilor omului european in $eoliticul !impuriu( Pornin e la aceste pro uceri noi am emonstrat ca inaintea Revolutiei $eolitice omul a realizat o Revolutie 9eometrica, revolutie *ara e care omul nu ar *i + cucerit+ Pamintul pentru un rost pe care abia -ei e""er l1a vazut ma"istral in celebra sa tetra a ("rostul muritorilor este de a prote3a pamintul" (

,i"( 3( ,i"urina e la !ur as, civilizatia 6inca, cu tot al*abetul 00 incizat pe *ata *i"urinei(

D0ceasta mica stutuieta e lut ars e la !ur as, !ransilvania, lin"a Deva, Romania, '000BC, ne emonstreaza ca al"oritmul "eometric al lui -omo 9eometricus, escoperit inca pe la 1/(000 BC, era cunoscut, eci si *olositor, omului in $eoliticul !impuriu in spatiul su 1est europeanF

Ce inseamnau, anume pentru omul acelor timpuri, spatiile imense care au *ost inun ate pe la '('00 BCI In primul rin inseamnau hrana animala si ve"etala in cantitati uriase( Deltele Dunarii, $istrului, $iprului si Donului au creat (si mai creaza inca) un a evarat rai pentru pasari, animale, peste si plante( 0ceste rezerve uriase e hrana au *acut posibila inmultirea unor comunitati omenesti in aceste zone pina la cota e roire( Daca misterul aparitiei lui -omo 9eometricus chiar aici, in spatiul carpato1 anubian1balcanic1pontic (si nu un eva in In ia, China sau 0merica, un e pro ucerile "eometrice au a.uns mult mai tirziu) va *i "reu e eluci at, atunci *aptul roirii omului in aceste locuri poate *i emonstrat stiinti*ic( Eipsa pustiurilor, a arsitelor sau a in"heturilor "rele, con itia e cimpie1 eal a spatiurilor pontice, alimentate in belsu" si previzibil cu apa e *ri"i erul natural al Carpatilor sau al cimpiei ruse, rezervele uriase e sare si lemn 1 toate astea au *ost con itii ecisive pentru inmultirea comunitatilor umane si roirea lor anume in acest loc (pastrat in miturile rominilor rept "o gura de rai")( 0ici a putut sa se inmulteasca in voie nu numai omul, ci si mamutul, si calul, si treimea neolitica (bovinele, caprinele1ovinele, porcinele), si o multime impresionanta e pasari, pesti, scoici, insecte si plante((( $ici arealul muntos al 9reciei, nici po isurile muntoase ale 0natoliei, nici spatiile incomo e ale Rasaritului 0propiat nu au putut crea aceste con itii i eale pentru hrana pe un sin"ur loc( 0sa a evenit posibila (prin continuitatea previzibila a con itiilor bune e viata si la limita in*luentei #arelui 9hetar Paleolitic) in spatiul nor 1pontic arta superba a Renasterii $eolitice, culmea spirituala a intre"ului $eolitic 1 civilizatia Cucuteni (>'0018200 BC) si neasemuitele ei poeme "eometrice (realizate la +scurt timp+ upa +potopul+ lui Ballar )(

,i"( /( Poem "eometric pe un vas e Cucuteni in #ezeul Institutului e 0rheolo"ie in Chisinau, Republica #ol ovaF

)r, anume hrana in abun enta a at timp1posibilitate omului in Paleoliticul %uperior (+a unat+ aici si e #arele 9hetar) sa "observe cu atentie+, cum spune

#ircea :lia e 2vezi #( :lia e, Sacru si profan5, si ce se intimpla in .urul lui, pe Pamint si in Cer, in Cosmos( $u stim aca "in irea "eometrica este o caracteristica a "eneticii omenesti, sau e un lucru invatat lo"ic e om ( e un "enom care sta in stru"urele "enetic al omului)( Dar el, -omo 9eometricus in Paleoliticul %uperior, a cunoscut actiunile si reactiunile pamintesti si cosmice, i*erenta %usului (Cerul) e ?os (Pamintul), a Dreptei e %tin"a, a Rasaritului e 0pus, si a echilibrelor realizate e Bmanitate, ar si e armoniile pe care le creaza schimbarea anotimpurilor sau mersul %oarelui si a Eunii pe partea su ica a Cerului ( in $or ul si 6estul pontic)( Eao !zu (ca si R"16e a, e alt*el) are per*ecta reptateJ *orta spirituala a Primilor oameni era colosala( Cin va, pe la 27123 mii e ani inainte e -ristos, omul stia e puterea lui 8, e *aptul ca 8@8A7 si ca 8@8@8A&( 0tunci omul a inteles ca exista treimea Cer, Pamint, Bmanitate, tetra a %us, ?os, Dreapta, %tin"a, punctele car inale Rasarit, 0pus, $or , %u ( De atunci s1a +le"at+ e spiritul omului "eometric *ormi abilul al"oritm al actiunilor lui 8 si & si intuitile noastre sa"eteaza lamurirea acestui mister nu oar cu a.utorul celor & ori*icii omenesti( 0tunci, un eva peste & mari si & tari, la & altare, la & piraie sau & palate, construite e & mesteri sau preoti mari omul ima"inase sau intuise un echilibru para oxal construit "eometric in Bn"hiuri, Romburi, 6irte.uri si #ean re misterioase, echilibru care a *ost uitat e omul mo ern( Constructiile acice in sec(6 BC 1 sec( II(0D si *olclorul rominesc 2vezi ;;;( ava(ro<anusca5 mai pastreaza para oxul constructiilor carpato1 anubiene1 pontice bazate pe al"oritmii lui 8 si &, ve ele sau misterele taosite ne mai in eamna cu in ir.ire spre acele vechimi e ori"ine pentru care mai avem inca sanse "eometrico1matematuce sa le cunoastem(

,i"( &( ,irul e os e mai sus, tot e la Cuina !urcului, pictat cu superbe mean re care pun in evi enta rombul sacru sau creator1 atator e viata, cu un tri1line miraculos in centru, este un construct lo"ic *ormi abil nu numai pentru -omo 9eometricus e la 11(000BC, ci si pentru omul tuturor timpurilor(

Desi se spune ca ma.oritatea cunostintelor au *ost a*late in ultimii '01&0 e ani, noi cre em cu tarie ca cel mai important construct al omului ramine "ravura matematico1"eomtreica e la #itoc, superba enciclope ie paleolitica e un"hiuri, e 2, 8 si e & (urmata e superbele mean re si un"hiuri polarizate e la #ezin si rombul armonizat cu stiinta lui & e la Cuina !urcului), un e un"hiul ca actiune este echilibrat sau polarizat +lo"ic+ cu stiinta +para oxala+ espre

prorpietatile al"ebrice ale ci*relor si in special ale lui 8 si &( In arte*actele paleolitice su 1est europene, prezentate e noi, se poate ve ea cu usurinta ca al"oritmul sacru al unirii un"hiului si al ci*rei & era cunoscut si *olosit si e oamenii unareni e la Cuina !urcului (care l1au incizat in oua ipostaze pe acelasi os e calJ in chevroanele care *ac posibila aparitia rombului si, pe partea opusa, in cele & linii paralele), si e cei e la !ur as, pe malul #uresului, lin"a Deva, si e creatorii si pastratorii marilor vase pictate "eometric ale Cucutenienilor( De la #itoc1#alul 9alben (27(000BC), un e ne sint re ate un"hiuri care or"anizeaza aventura lui 8, 7 si & si pina la Cuina !urcului (11(000 BC) omul si1a implinit *iintarea pe Pamint cu aceiasi cunoastere al"ebrico1 "eometrica (poate si muzicala, cum nu uita sa ne povatuiasca cu tarie insusi PCta"oras) si nu a avut nevoie e nimic altceva pentru a ne a si noua intrea"a speranta e viata chiar si pentru acest timp ;;;1izat(

,i"( 10( 0cest simplu arte*act e la %trachinaKDorohoi, lan"a %uceava, $: Romania, 1'(000 BC, ne reaminteste cu in aratnicie ca Primii oameni nu au *ost primitivi, ci eplini(

$e1am ocupat estul e aceste probleme in alta parte (vezi ;;;(ournet(m <="eometrical)( 0ici cre em ca este necesar sa accentuam ca marirea spatiilor e silvo1stepa si elta in vestul si nor ul pontic inaintea "potopului lui Ballard" au si alte imensiuni ipotezei noastre( 0nume aici, un e *ri"ul era o necesitate cosmica, *ocul a avut mai multe sanse sa *ie + escoperit+ ecit in Rasaritul 0propiat( #ilenii la rin omul a intretinut *ocul in spatiul vest si nor pontic nu numai ca sursa e cal ura si prelucrare a hranei, ar si e puri*icare, si e lupta contra uritului (mai ales in lun"ile nopti *ri"uroase e iarna, urit espre care scrie cu "eniu marele scriitor romin Ion Crean"a, nascut chiar in inima Cucuteniei)( $ecesitatea mentinerii *ocului in perioa ele e toamna, iarna si primavara a at mai multe sanse escoperirii casei si templului (ca actiune un"hiulara a omului intru armonizarea actiunilor cerului), lutului ars si a topirii metalelor, ar, mai ales, i eii e cur"ere si schimbare continua, e acum (cum zice R"16e a sau Eao !zu), e renastere cosmica, e trecere ireversibila a timpului( De aici, in raiul 6est si $or pontic, omul a putut roi spre "tarile calde" in urma stolurilor +un"hiulare+ e rate, rin unele sau cocori inainte e a *i *ost "deschis" Bos*orul pentru 0pele #arelui )cean( 0ici #iaza1$oapte nu era atins

e trecerea %oarelui si a Eunii si popoarele me iteranieine sau cele ale Rasaritului 0propiat anume spre acest $or %acru si -iperborean isi in reptau si ru"ile, si constructiile( 0ici Calea Eaptelui se rotea spectaculos pe rumul unui un"hi pe care, se pare, asezarea locuintelor si templelor omenesti nu l1a i"norat( %patiile vest si nor pontice, mai ales cele in bazinul Dunarii, primului mare *luviu sacru al omenirii, nu au bene*iciat e interesul unor arheolo"i e ran"ul celor care au sapat in %umer, :"Cpt, pe 6alea In ului sau a Riului 9alben( Dar si vectorul rural al lociirii in aceste spatii si1a .ucat rolul( 0cum, in plin veac supertehnolo"izat, se ve e bine ca ale"erea vietii rurale (Polul Rural al lui -omo %apiens) a omului in Paleoliticul %uperior si in $eoliticul !impuriu nu a *ost o calitate +primitiva+, ci impotriva 1 un plus al *iintarii luminoase omenesti (cum sustine #ari.a 9imbutas)( Polul Rural nu a us la acumularile e bo"atii in cetatile in $ear :st (Polul Brban al lui -omo %apiens), care au eclansat actiunile sin"eroase ale ominatiei, invi iei si urii( 0nume acest +plus rural+ *ata e +minusul urban+ *ace in Dunare primul Riu %acru al omului, primul mo el al cur"erii ca 0cum Ireversibil (cit e tare nu se vor stra ui bio"eneticienii celula clonata va pastra virsta a evaratei mame in noua *iinta clonata 2vezi cartea noastra "-eg und ---4 ! Portret of the -orld 5ith &eidegger" 5( Cercetarea pro ucerilor "eometrice ale omului e la Portile e ,ier, pe alte maluri sirbesti, bul"aresti sau rominesti ale Dunarii (Cuina !urcului, EepensLi 6ir, %chela Cla ovei, %tarcevo, 6inca, Rast, 6a astra, Cascioarele, -aman"ia) emonstreza ca )mul in Paleoliticul %uperior (apoi si cel in $eoliticul !impuriu) stia un e se "aseste el in ,iintare, ce repere si limite cosmice si pamintesti are si care ii sint sansele e supravetuire in spectacolul *antastic, para oxal si nemilos al Cur"erii Bniversale(

(
,i"( 11( :nciclope ia paleolitica e la Cuina !urcului( Prima (poate) cosmolo"ie a Eumii este incizata pe aceasta bucata e os e la Cuina !urcului( Bn unchi in reptat in sus

cuprin e & linii in escrestere, cea e .os *iin putin espartita e celelate /, care sint inersectate e trei linii oblice( Brmeaza alte 8 linii paralele, trase e la un capat la celalat al placutei e os( %tranii evenimente, parca copiate intr1un manual mo ern e mecanica cunatuca, se intimpla intre nivelele acestor trei linii( #ai intii trei pete +ne"re+ unesc parca lumea Bn"hiului e %us e prima linie e sus a tripletului( Din prima linia a acestui triplet pornesc oblic 8 "rupuri e cite trei linii care, insa, nu a.un" la linia a oua( Din linia a oua +tuna si *ul"era+ alte trei "rupuri e evenimente cite trei, insa, acum, a.in"in la linia a treia, e .os( %traniu, ar in ea nu mai +izvoraste+ nimic( Brmeaza apoi o alta linie in care pleaca ' suvoaie paralele in cite oua linii *iecare( Cel in stin"a *ace o cotitura spectaculoasa, lucru care ni1a su"erat *aptul ca eru itul in Paleolitic a insemnat aici, pe o prima harta realizata e om, chiar patria sa 1 Cuina !urcului sta la una in cotiturile Dunarii la 9urile e ,ier(

Desi"ur, escoperirea lui Ballar se cuvine stu iata cu tot arsenalul meto elor arheolo"ice, "eo ezice, "eo*izice, biolo"ice, antropolo"ice, chimice, biolo"ice( Dar un lucru este cert 1 chiar si *ara aceste noi spatii e locuire bilolo"ica -omo 9eometricus a ales spatiul carpato1 anubian1balcanic1nor pontic *iin ca aici el s1 a simtit cel mai bine in timpurile cin pro usele naturale erau primor iale pentru *iintarea lui( ,iin neocupat in "reu cu pro ucerea hranei acest om (care a trait in comunitati mici, estul e in epartate una e alta) a avut la ispozitie acelasi superb mecanism e observare, "in ire si creatie pe care il avem si noi astazi( :ra imposibil ca el sa nu observe Cosmosul si pe %ine in acest Cosmos( :ra imposibil ca el sa nu va a cum se nasc pasarile in )u, cum se a una ploaia in nori, cum istru" *urtunile, virte.urile, po.arurile, cutremurele, secetele, in"heturile constructiile omenesti sau a aposturile bene*ice naturale( :ra imposibil ca el sa nu observe trecerea timpului, ireversibilitatea acestei treceri si locul eosebit al Bmanutatii in acest spectacol impresionant(
Cit nu ar parea e +nepotrivita+ a*irmatia noastra vizavi e ce s1a spus pina acum espre Istoria )mului, ea este, insa, corecta in lumina pro ucerilor omenesti in Paleoliticul %uperiorJ din punct de vedere al primelor (si neintrecutelor inca constructuri logicomatematice, omul modern nu s-a nascut in Sumer, ci la )itoc, linga Botosani, *omania( Istoria () I%!)RI: 9:)#:!RIC0 0 EBI -)#) %0PI:$%) s1a inceput o ata cu "in irea lo"ica, sacralitatea (sau cunoasterea) matematica si "eometrica a omului in spatiul vest si nor pontic( Inscrisele "eometrico1matematice ale asestui om se re"asesc in miturile +scrise+ mult mai tirziu ale sumerienilor, e"iptenilor, evreilor, "recilor, chinezilor, in ienilor si pot *i puse si"ur pe axa *iintarii omenesti( 0cum se poate arata cu estule probe stiinti*ice cum pro ucerile "eometrice ale omului su 1est europen au cucerit incet intrea"a lume inainte e a aparea primele inastii e re"i ale +istoriei actuale+( )mul mo ern s1a nascut atunci cin a a*lat e un"hi, e %us si ?os, e %tin"a si Dreapta, e 8 si e &, e !riun"hi si Romb, e 6irte. si #ean ru( Istoria s1a inceput la #itoc(