Metodologie pentru

georeferent ierea planselor

scanate
Autor: Mihai Terente
Beneciar
Institutul Nat ional al Monumentelor Istorice
Publicat cu L
A
T
E
X
Mihai Terente
Asistent de cercetare
Institutul de Speologie Emil Racovit a
Calea 13 Septembrie, nr. 13, Bucuresti
terenteml@gmail.com
dec.2008

In versiunea digital a acest document cont ine hyperleg aturi. Cuvintele cu

diacritice rom anesti nu sunt recunoscute de motorul de c autare al Adobe R
Reader R sau Acrobat R . O sugestie pentru a le g asi totusi, este s a se ca-
ute doar port iunile din cuvintele respective care nu cont in diacritice. De
exemplu, dac a se doreste c autarea cuv antului georeferent iere se va intro-
duce n fereastra Find doar georef sau georeferen.
Cuprins
1 Not iuni teoretice. Concepte 4
1.1 GIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.1.1 Modele de date spat iale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2 Proiect ia si sistemul de coordonate . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.2.1 Principii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.2.2 Sisteme de coordonate care se aplica n Romania . . . . . 13
2 Georeferent ierea planselor scanate 17
2.1 Georeferent ierea pe baza punctelor de pe harta . . . . . . . . . . 19
2.2 Vericarea acuratet ii georeferent ierii . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.3 Georeferent ierea pe baza punctelor comune (1) . . . . . . . . . . 28
2.4 Georeferent ierea pe baza punctelor comune (2) . . . . . . . . . . 37
3 Transformarea coordonatelor n diferite sisteme de proiect ie 47
3
Capitolul 1
Not iuni teoretice. Concepte
1.1 GIS
Termenul de GIS este acronimul pentru Geographic Information System, care
adaptat n limba romana si g aseste corespondent a n SIG, respectiv Sistem In-
formatic Geograc.
Aceste sisteme reprezinta o suita de unelte informatice care permit analiza da-
telor spat iale.

In general acestea nu se rezuma la o singura aplicat ie software ci
cont in mai multe componente, atat hardware cat si programe de calculator.
Caracteristica esent iala a acestor sisteme este aceea ca informat ia pe care o
manipuleaza se refera la locuri precise de pe suprafat a terestra. Datele ast-
fel indexate constituie reprezentari digitale, simplicate, ale elementelor de pe
suprafat a Pamantului [Neteler and Mitasova, 2008]. Codicarea interna a aces-
tor localizari se realizeaza prin georeferent iere, adica prin raportarea la un sistem
de coordonate [Bonham-Carter, 1994].
1.1.1 Modele de date spat iale
Dupa cum s-a armat anterior, informat ia dintr-un sistem informatic geograc
reprezinta o versiune simplicata si convent ionla a realitat ii. Exista doua mo-
dele de date prin care se pot reprezenta convent ional obiectele reale: modelul
de date raster si modelul de date vector.
Modelul de date raster
Este un model de date n care informat ia este reprezentata sub forma unei
matrici de pixeli, n care ecare pixel are una sau mai multe valori numerice
(g. 1.2). Aceste numere pot valori ale unor parametri zici (temperatura,
altitudine, concentrat ii chimice), caz n care matricea reprezinta o distribut ie
spat iala a acelui parametru. De asemenea, unui pixel i pot corespunde mai
multe valori, ca n cazul imaginilor color (e scanate, e fotograi), n care
ecarui pixel i corespund trei valori care exprima intensitatea celor trei culori
fundamentale (rosu, albastru si verde), pe o scara de la 1 la 255.

In felul acesta
se poate compune tot spectrul de culori care apare pe o imagine.
4
Unitatea fundamentala a acestui model de date este pixelul. Acesta are, de
cele mai multe ori, forma unui patrat, dar poate aparea si sub forma unui
dreptunghi, n anumite aplicat ii.

Intr-o imagine georeferent iata marimea laturii
ecarui pixel se masoara n unitat ile sistemului de coordonate (metri, grade,
etc.) si exprima rezolut ia imaginii. Cu cat aceasta este mai mica cu atat pixelul
mediaza informat ia de pe o suprafat a mai mica si deci imaginea devine mai
detaliata (g. 1.1).

Intr-o imagine (ortofotoplan, sau imagine satelitara) cu cat
rezolut ia este mai mica, cu atat se pot distinge mai multe obiecte (copaci, cladiri,
oameni).

In prezent se pot obt ine imagini satelitare cu rezolut ii ntre 0.82 m
(imagini Ikonos
1
disponibile contra cost) si 30 m (imagini Landsat
2
disponibile
gratuit).
Fig. 1.1: Rezolut ia unui set de date raster: cu cat marimea laturii pixelului este
mai mare, cu atat detaliile pe care le suprinde sunt mai put ine.

In gura este
reprezentat un model numeric altitudinal la rezolut ii diferite: a) 20 m; b) 60 m;
c) 100 m; d) 200 m. Fiecare pixel are o valoare de altitudine. Sursa [Terente,
2008]

In cazul nostru, folosind imagini scanate (hart i, planuri), avem de-a face cu
modele de date raster. Este mai put in important cate valori primeste ecare
pixel
3
, important este de ret inut ca imaginile sunt matrici de pixeli patrat i si,
mai mult, pentru a se distinge pixelii unul de altul, imaginile cont in un sistem
de coordonate intern. Pixelii sunt identicat i astfel n funct ie de linia si coloana
pe care apar n imagine. Liniile se numeroteaza de sus n jos, iar coloanele de
la stanga la dreapta, rezultand astfel ca primul pixel se aa n colt ul din stanga
sus, iar ultimul n colt ul din dreapta jos.
1
http://www.geoeye.com/CorpSite/products/imagery-sources/Default.aspx
2
http://landsat.gsfc.nasa.gov
3
trei, daca imaginea este color si una, dac a imaginea este alb-negru sau n tonuri de gri
5
Fig. 1.2: Modelul de date raster: Fiecare pixel al imaginii, o harta scanata,
cont ine informat ie pentru cantitatea de culoare cu care sa e reprezentat. Pen-
tru asarea pe monitoare se foloseste schema RGB (Red-Green-Blue) n care
ecare culoare se compune din cantitat i diferite ale ecarei culori fundamen-
tale (Rosu-Verde-Albastru), pe o scara de la 1 la 255.

In gura, se arata valorile
pixelilor, pe canalul Albastru, din zona marcata.
Utilizat pentru a reprezenta imagini scanate, acest model de date nu este foarte
ecient, deoarece nu permite distingerea elementelor reprezentate pe harta (dru-
6
muri, localitat i, parcele, rauri, etc). Este nevoie de o digitizare a hart ii scanate
pentru ca ecare element sa devina obiect individual si sa poata manipu-
lat. Modelul devine foarte util atunci cand se foloseste pentru reprezentarea
distribut iei spat iale a unor fenomene naturale sau culturale (temperatura, den-
sitat i de populat ie, altitudini, concentrat ii chimice ale unor poluant i, etc.). Se
pot realiza diferite operat ii matematice ntre matrici care se suprapun spat ial,
n felul acesta obt inandu-se informat ii noi (de exemplu, panta se poate calcula
doar pe baza modelului numeric altitudinal, care este o matrice cu altitudini
pentru o anumita regiune).
Modelul de date vector
Acest model se foloseste pentru extragerea informat iilor de pe hart ile scanate si
georeferent iate, sau de pe alte surse raster (imagini satelitare, ortofotoplanuri,
etc). Este un model n care elementul fundamental este vertexul. Acesta este
un punct denit printr-o pereche de coordonate n sistemul de coordonate n
care se lucreaza, este adimensional si de aceea nu si schimba aspectul indiferent
de nivelul de zoom. Pornind de la acest element se pot compune toate obiectele
care apar pe o harta astfel:
obiectele punctiforme (varfuri, poduri, arbori izolat i, sau, depinzand de
scara reprezentarii, localitat i, case, etc) se reprezinta prin vertecsi;
obiectele liniare (rauri, drumuri, cai ferate, etc) se reprezinta prin linii
poligonale (frante n punctele de inexiune, care sunt vertcsi);
obiectele areale (parcele, localitat i, zone cu diferite utilizari ale terenurilor,
situri diverse, etc) se reprezinta prin poligoane (care sunt de fapt liniile
poligonale descrise anterior, nchise).
Avantajul acestui model este c a permite extragerea elementelor de pe harta care
devin astfel obiecte digitale unice (datorita pozit iei unice pe care o au n spat iu)
carora li se pot asocia atribute.

In felul acesta se pot constitui baze de date
spat iale cu elemente bine individualizate.
7
1.2 Proiect ia si sistemul de coordonate
Faptul ca Pamantul are o forma neregulata, aproximativ sferica, face ca deni-
rea unui sistem de coordonate potrivit sa e destul de complexa. Acesta trebuie
sa e denit e pe o sfera sau un elipsoid, determinand un sistem de coordonate
geograce (latitudine si longitudine), e pe o proiect ie a suprafet ei terestre care
poate desfasurata n plan si pe care se poate deni un sistem de coordonate
carteziene (X, Y si Z) [Neteler and Mitasova, 2008].
1.2.1 Principii
Forma Pamantului
Forma Pamantului este aproximata printr-un model matematic reprezentat printr-
un elipsoid. Se considera ca, datorita miscarii de rotat ie a Pamantului n jurul
axei polilor, forma sa este mai bombata la ecuator si mai turtita la poli, adica
n sect iune nu apare ca un cerc ci ca o elipsa. Elipsoidul este forma tridimensio-
nala obt inuta prin rotirea unei elipse n jurului axei sale mari (g. 1.3). De-a
lungul timpului s-a elaborat o varietate de elipsoizi care asigurau cea mai buna
potrivire cu suprafat a reala, terestra, n diferite regiuni ale lumii. Acestia au
primit denumiri n funct ie, de obicei, de matematicienii care i-au elaborat. De
exemplu: Clarke 1866, folosit n America de Nord, Bessel 1841, folosit n Eu-
ropa, Krassowsky 1940, pentru Federat ia Rusa.
Fig. 1.3: Aproximarea formei Pamantului printr-un elipsoid: mai bombat la
ecuator si mai turtit la poli. Imaginea (usor deformata pentru a mai sugestiva)
este preluata de pe Google Earth (http://earth.google.com/), n care Pamantul
este reprezentat prin elipsoidul WGS84
Un alt model de reprezentare a suprafet ei terestre este geoidul. Aceasta este o
forma geometrica tridimensionala complexa ce reprezinta o suprafat a de echipotent ial
gravitat ional. Ea poate asimilata suprafet ei Oceanului Planetar, neafectata
8
de procese dinamice precum curent i, valuri, maree, expansiune termica, etc,
supusa doar act iunii gravitat iei. Deoarece este o suprafat a pe care gravitat ia
se ment ine constanta, geoidul onduleaza n funct ie de variat iile de masa ale
litosferei (g. 1.4).
Aproximarea formei Pamantului printr-un elipsoid este sucienta pentru pozit ionarea
orizontala. Pentru determinarea cu mare acuratet e a altitudinilor se foloseste
ca referint a suprafat a geoidului [Neteler and Mitasova, 2008].
Fig. 1.4: Geoidul ca suprafat a de referint a pentru determinarea altitudini-
lor: Gravitat ia nu act ioneaza uniform pe suprafat a terestra. Ea variaza n
funct ie de masa scoart ei terestre. Sub continente, unde scoart a terestra e
groasa, geoidul se aa la o distant a mai mare fat a de centrul Pamantului. In-
vers, sub oceane, unde scoart a terestra e subt ire, geoidul se aa la o distant a
mai mica si prezinta depresiuni, ca n imagine, n Oceanul Indian. Sursa:
http://www.dirkhartwich.com/sat2/koordinaten.html

Intre cele trei suprafet e: elipsoidul, geoidul si suprafat a terestra reala exista
diferent e de pozit ie ca n g. 1.5 si 1.6.
9
Fig. 1.5: Diferent ele dintre elipsoid, geoid si suprafat a terestra: (1) ocean;
(2) suprafat a elipsoidului; (3) rul cu plumb local, care arata sensul
gravitat iei n punctul respectiv; (4) continent; (5) suprafat a geoidului. Sursa:
http://en.wikipedia.org/wiki/Geoid.
Fig. 1.6: Diferent ele dintre 2 modele ale suprafet ei terestre: geoidul
EGM96 si elipsoidul WGS84. Cu rosu: zonele n care geoidul este dea-
supra elipsoidului; cu albastru: zonele n care este dedesubt. Sursa:
http://en.wikipedia.org/wiki/Geoid
10
Proiect ia
Indiferent prin ce model este reprezentat, Pamantul are o forma circulara. De-
oarece hart ile sunt reprezentari n plan este nevoie ca suprafat a Pamantului sa
e desfasurata. Daca se face aceasta direct vor rezulta deformari, ca n cazul n
care s-ar dori ntinderea unei coji de portocala pe o coala de hartie. De aceea s-a
recurs la proiectarea suprafet ei aproximativ sferice a Pamantului pe o suprafat a
desfasurabila, precum cilindrul, conul sau planul (g. 1.7). Prin analogie, daca
s-ar introduce globul terestru ntr-un cilindru, proiect ia sa ar umbra pe acel
cilindru determinata de lumina ce vine de la un bec din centrul globului (acesta
este unul din tipurile de proiect ie).
Fig. 1.7: Tipuri de proiect ie: (a) plana; (b) conica; (c) cilindrica. Sursa:
http://hosting.soonet.ca/eliris/gpsgis/Lec2Geodesy.html
11
Datum-ul
Un datum este un set de constante care specica sistemul de coordonate folosit
pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe suprafat a terestra. Cand se
foloseste pentru calcularea coordonatelor orizontale, setul de constante descrie
datele geodezice fundamentale de referint a [STAS7488, 1989]:
coordonatele punctului fundamental al ret elei de triangulat ie
4
;
elipsoidul: lungimea semiaxei mari si turtirea (raportul dintre diferent a
dintre cele doua semiaxe si axa mare a elipsoidului).
Cand se foloseste pentru masurarea altitudinilor, datum-ul se refera la un plan
orizontal de referint a. Problema este destul de complexa si aici pentru ca un
nivel de referint a aplicabil pentruntreaga suprafat a terestra este greu de denit.
S-a considerat nivelul marii, nsa acesta variaza n funct ie de condit iile climatice
locale, de maree, ba chiar si cu latitudinea, datorita expansiunii termice a apei.
De aceea mult i ani statele considerau nivelul de baza pentru altitudini nivelul
marii celei mai apropiate. De exemplu, Marea Britanie considera nivelul de
referint a media nivelului marii dintre 1915 si 1921 masurat la Newlyn, n Pen.
Cornwall. Mai recent, mai exact odata cu extinderea sistemelor de navigat ie
prin satelit, aceasta problema s-a rezolvat prin raportarea la suprafat a geoidului
EGM96 (Earth Gravitational Model folosit n sistemul de refereint a WGS84
5
,
elaborat de Departamentul pentru Aparare al SUA.
Sistemul de coordonate
Odata stabilite proiect ia si datum-ul (care cont ine si descrierea elipsoidului),
pozit ia unui punct pe suprafat a terestra se descrie prin raportare la un sistem
de coordonate. Acesta poate :
cartezian:
raportarea se face n unitat i de lungime (m., ft., etc) fat a de doua
axe perpendiculare;
coordonatele se noteaza cu:
X cele care se determina pe axa OX, paralela cu ecuatorul;
Y care se determina pe axa OY, paralela cu axa de rotat ie a
Pamantului;
geograc:
raportarea se face n unitat i de masura de unghiuri, fat a de centrul
Pamantului (de fapt, al elipsoidului folosit ca model);
4
Pentru determinarea coordonatelor unor puncte oarecare, orice sistem de coordonate are
o ret ea de puncte de coordonate cunoscute (denumite puncte geodezice), care sunt folosite
ca repere locale. Punctele n care s-au realizat si masur atori de unghiuri fat a de alte puncte
geodezice formeaza o ret ea de triangulat ie (de triunghiuri). Punctul fundamental al ret elei
de triangulat ie este primul reper, punctul din care s-au pornit m asuratorile. Ret elele de
puncte geodezice (de triangulat ie, de sprijin, gravimetrice, etc) sunt adiminstrate de o auto-
ritate nat ionala, n cazul t arii noastre de Agent ia Nat ionala pentru Cadastru si Publicitate
Teritoriala
5
Atent ie! denumirea WGS84 se aplica atat unui datum cat si unui elipsoid, vezi sect iunea
1.2.2
12
coordonatele se noteaza cu:
latitudine: valoara unghiului dintre verticala punctului dat si
planul ecuatorului;
longitudine: valoarea unghiului dintre planul meridianului punc-
tului dat si planul meridianului Greenwich.
Sistemul coordonate se reprezinta pe hart i printr-un caroiaj, de regula rectangu-
lar, care marcheaza coordonate la intervale standard: 1000 km, 1

, etc. Liniile
acestui caroiaj sunt un bun reper pentru operat ia de georeferent iere, asa cum
se va vedea mai departe.
1.2.2 Sisteme de coordonate care se aplica n Romania
Sistemul de coordonate geograce
Este folosit pentru reprezentari generale, de regula didactice, de genul atlaselor
scolare si mai nou de aplicat ii precum Google R Earth
6
sau Microsoft R Virtual
Earth
7
. Elementele de pe hart i se descriu prin latitudine si longitudine pe datum
WGS84.
Sistemul Gauss-Kruger/Pulkovo 1942
Este un sistem preluat de la URSS si introdus n Romania n 1951. Proiect ia se
numeste Gauss-Kruger si este ortograca, cilindrica si transversala, adica razele
de proiect ie sunt paralele iar cilindrul este dispus orizontal, perpendicular pe axa
de rotat ie a Pamantului. Pentru a se evita distorsiunile, s-a mpart it suprafat a
terestra n 60 de fuse geograce, din 6 n 6

de longitudine (g. 1.8). Astfel,

exista 60 de cilindri de proiect ie, ecare tangent la meridianul central al fusului
si deci, practic, 60 de sisteme de coordonate diferite. Pe teritoriul t arii noastre
se suprapun doua fuse, sau zone:
zona 4, ntre meridianele de 18 si 24

long E;
zona 5, ntre meridianele de 24 si 30

long E.
Pulkovo 1940 este denumirea datum-ului, care are ca punct fundamental Obser-
vatorul Astronomic Central al Academiei Ruse de Stiint e de la Pulkovo, langa
Sankt Petersburg, iar ca elipsoid Krassowsky, denit prin semiaxa mare de 6
378 245 m si turtirea de 1/298.3 (vezi sect iunea 1.2.1) Pe hart ile realizate n
aceast sistem de proiect ie cotele se raporteaza la Marea Baltica. Sistemul s-a
folosit pana n 1973 la ntocmirea, printre altele, a planului topograc de baza,
la scara 1:1000 si a hart ilor topograce la scara 1:25000 [Morosanu, 2007].
Sistemul Stereo 70/Dealul Piscului 1970
Acest sistem a fost utilizat ncepand cu anul 1973 si este si n prezent, ocial,
sistemul nat ional de referint a. Se bazeaza pe proiect ia Stereo 70, care este o
proiect ie stereograca, diferita de cea anterioara: suprafat a de proiect ie este un
plan care intersecteaza suprafat a terestra curbata n regiunea tarii noastre. Din
intersect ie rezulta un cerc cu centrul aproximativ n centrul t arii, la intersect ia
6
maps.google.com
7
http://maps.live.com/
13
Fig. 1.8: Sistemul de proiect ie Gauss-Kruger. Sursa:
http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie
paralelei de 46

lat. N cu meridianul de 25

long. E. Aceasta este punctul

central al proiect iei iar punctul de origine a razelor de proiect ie este situat pe
cerc, diametral opus (g. 1.9).

In privint a datum-ului, Dealul Piscului 1970, exista cateva incertitudini n

privint a denumirii. Acestea provin, probabil, din faptul ca implementarea da-
tum-ului Pulkovo 1942 n t arile satelit ale URSS s-a realizat sub denumirea
de S-42 (Sistem 42).

In Romania s-a renunt at la acest sistem si s-a adoptat
proiect ia Stereo 70 cu un datum bazat tot pe elipsoidul Krassovsky, dar cu
punctul fundamental n Observatorul Astronomic Militar din Dealul Piscului,
din Bucuresti (de unde si denumirea) [Mugnier, 2001]. Problema este ca acest
nou datum apare pana azi si cu denumirea de S-42, dupa cum se observa pe
site-ul ANCPI
8
. Incertitudinile apar n anumite aplicat ii GIS n care se recu-
nosc atat datum-ul Pulkovo 1942 cat si S-42 si Dealul Piscului. De exemplu n
aplicat ia Global Mapper
9
, situat ia difera de la o versiune la alta:
n versiunea 8, nu exista denumirea Dealul Piscului 1970, n schimb datum-
ul apare cu denumirea S-42(ROMANIA) si este denit cu un set de 7
parametri de transformare catre WGS84;
n versiunea 9 apare o denit ie pentru un datum cu denumirea Dealul
Piscului 1970, dar cu doar 3 parametri de transformare (ducand la trans-
formari cu o acuratet e mai mica), si se ment in datum-urile S-42(ROMANIA)
si PULKOVO 1942;
n ultima versiune s-au pastrat datum-urile S-42(ROMANIA), DEALUL
PISCULUI 1970, iar PULKOVO 1942 a devenit S-42(PULKOVO 1942).
8
http://www.ancpi.ro/pages/wiki.php?lang=ro&pnu=transformariCoordonate
9
detaliem pentru aceasta aplicat ie deoarece aceasta se va folosi pentru georeferent iere mai
departe
14
Fig. 1.9: Sistemul de proiect ie Stereo 70. Sursa:
http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie

In concluzie, din practica, s-a observat ca introducerea datum/ului Dealul Piscu-

lui 1970 n versiunile mai noi si denirea unei transfomari catre WGS84 cu doar
3 parametri a dus la transformari de coordonate mai put in precise. De aceea
recomandam ca, n aplicat ia Global Mapper, indiferent de edit ie sa se asocieze
proiect ia Stereo 70 cu datum-ul S-42(ROMANIA) si proiect ia Gauss-Kruger cu
datum-ul PULKOVO 1942 sau S-42(PULKOVO 1942).

In aplicat ia dezvoltata de ESRI, ArcGIS R , problema aceasta nu apare, deoa-

rece programul selecteaza automat datum-ul n funct ie de proiect ia aleasa.

In
alte programe de GIS trebuie sa se acorde mare atent ie acestor detalii si sa se
studieze documentat ia de help, deoarece o interpretare gresita a sistemului de
proiect ie poate genera erori de reprezentare.
Acest sistem a fost folosit la elaborarea planurilor topograce de baza, la scarile
1:2000, 1:5000, 1:10000 precumsi a hart ilor cadastrale la scara 1:50000 [Morosanu,
2007]. De asemenea, este folosit pentru reprezentarea ortofotoplanurilor la di-
ferite scari, disponibile n Fondul Nat ional Geodezic
10
. Pe hart ile realizate n
aceasta sistem, cotele sunt raportate la nivelul Marii Neagre.
10
http://www.ancpi.ro/pages/wiki.php?lang=ro&pnu=hartiSiPlanuri
15
Sistemul UTM/WGS84
A fost introdus n Romania dupa 1989 si n prezent capata o foarte mare
important a datorita integrarii Romaniei n NATO si Uniunea Europeana, de-
oarece n prezent, acest sistem este unul de referint a la nivel mondial si este
folosit, printre altele, pentru schimbul de date ntre institut ii din state diferite.
Proiect ia nu difera fundamental de Gauss-Kruger, este tot cilindrica, ortograca
si transversala. De altfel denumirea UTM este acronimul Universal Transverse
Mercator (Proiect ie Universala Transversala Mercator) care este o proiect ie de-
rivata din Proiect ia Mercator, dezvoltata de cartograful amand Gerardus Mer-
cator n 1569. Se ment ine mpart irea globului n fuse de cate 6 grade, diferent a
constand n faptul ca cilindrul de proiect ie intersecteaza suprafat a terestra la
latitudinile de 80

S si 84

N si meridianele marginale care delimietaza fusurile

(1.10).
Fig. 1.10: Sistemul de proiect ie UTM. Sursa:
http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie
Datum-ul WGS84 se bazeaza pe elipsoidul WGS84, denit prin semiaxa mare
de 6 378 137 m si turtirea de 1/298.257223563 (vezi sect iunea 1.2.1). De aseme-
nea, pentru precizarea cotelor, se foloseste geoidul EGM96
11
.

In t ara noastra
acest sistem de proiect ie s-a folosit pentru elaborarea hart ii topograce la scara
1:100000, edit ia 1996.
11
http://en.wikipedia.org/wiki/WGS84
16
Capitolul 2
Georeferent ierea planselor
scanate
Georeferent ierea unei imagini presupune alinierea acesteia la un sistem de co-
ordonate denit.

In felul acesta imaginea un set de date spat iale, iar prima
consecint a a acestui fapt este ca scara reprezentarii devine variabila. Se poate
naviga deasupra imaginii la nalt mi diferite, controlate prin factorul de
zoom.
Matematic, este o operat ie de translat ie si/sau rotat ie a sistemului de coor-
donate al imaginii (care numeroteaza coloanele si liniile de pixeli ncepand
cu cel din stanga sus) fat a de sistemul de coordonate n care se realizeaza
georeferent ierea. Problema se rezuma la rezolvarea unor sisteme de ecuat ii si
aarea unor coecient i care se aplica ecarui pixel al imaginii pentru a-l face sa
corespunda unei anumite pozit ii geograce, denite printr-o pereche de coordo-
nate matematice sau geograce. Concret, utilizatorul ofera ca input puncte de
pe imagine ale caror coordonate le cunoaste, iar programul aplica un algoritm
n funct ie de numarul de puncte introduse (care oricum trebuie sa e cel put in
trei).
Selectarea punctelor de control se poate face n doua feluri:
1. e utilizatorul le alege direct de pe harta, n cazul n care are la dispozit ie
puncte de coordonate cunoscute (de regula la intersect iile liniilor caroia-
jului)
2. e se foloseste de imagini sau hart i deja georeferent iate si identica ele-
mente comune pe harta negeoreferent iata.
Imaginea este astfel recticata si poate salvata separat, mpreuna cu informat iile
de georeferent iere (care se salveaza e ntr-un sier separat, cu acelasi nume dar
cu extensie diferita, de ex. .jgw, .tfw, .eww, e n headerul imaginii, n cazul
sierelor geoti).
Vom detalia aceasta operat ie, n ambele moduri enunt ate mai sus, n aplicat ia
Global Mapper, versiunea 10, dezvoltata de o companie din SUA.
1
1
Global Mapper LLC, www.globalmapper.com
17
Pentrunceput vom prelua o imagine dintr-o sursa publica. S-a ales un fragment
de harta topograca scanata, la scara 1:25000, cu zona Campulung Moldove-
nesc, de pe site-ul geo-spat ial.org
2
(g. 2.1). Harta este n proiect ia Stereo
70, dupa cum rezulta din legenda si din valorile coordonatelor de pe marginea
caroiajului.
Fig. 2.1: Harta scanata folosita ca exemplu pentru operat ia de georeferent iere
2
http://earth.unibuc.ro/galerii/?c=gal topograce&p=684
18
2.1 Georeferent ierea pe baza punctelor de pe
harta
Hart ile topograce, precum cea folosita pentru exemplicare, prezinta avantajul
ca ofera utilizatorului toate informat iile de care are nevoie: tipul de proiect ie si
puncte de coordonate cunoscute.

In cazul nostru, harta este n proiect ia Stereo
70, iar pentru selectarea punctelor de coordonate cunoscute (numite si puncte
de control) vom folosi intersect iile liniilor caroiajului.
Se porneste aplicat ia Global Mapper si sencarca imaginea care va georeferent iata:
click pe Open Your Own Data Files apoi se selecteaza imaginea, n cazul nostru
topo.jpg, si apoi click pe Open (g. 2.2)
Fig. 2.2: Fereastra de start a aplicat iei Global Mapper si select ia sierului de
georeferent iat
Mesajul care apare imediat dupancarcare (g. 2.3) arata ca aplicat ia nu a putut
determina proiect ia si sistemul de coordonate al imaginii. Opt iunea n cazul,
acesta este selectarea butonului Yes pentru a georeferent ia manual imaginea
(Manually rectify the image).
Urmeaza un mesaj n care se explica succint procedura de georerent iere: click
pe OK.
19
Fig. 2.3: Mesajul care anunt a ca imaginea nu este georeferent iata
Imaginea s-a ncarcat n fereastra Image Rectier care este mpart ita n 2 (g.
2.4):
n partea de sus, si care ocupa cea mai mare parte a ferestrei, sunt 3
zone care permit vizualizarea, navigarea si selectarea punctelor de control.
Aceasta se face n zona din mijloc, cu mouse-ul astfel:
cu butonul din dreapta se face zoom out;
cu butonul din stanga se selecteaza punctele de control, cu click sim-
plu si se face zoom in cu click & drag;
n partea de jos este o zona n care se introduc coordonatele punctelor de
control si n care se selecteaza proiect ia.
Fig. 2.4: Fereastra de georeferent iere din aplicat ia Global Mapper
Se observa ca aplicat ia a selectat automat proiect ia geograca pe datum WGS84.
Georeferent ierea trebuie sa se realizeze n sistemul de coordonate n care este
harta scanata. De aceea, n cazul nostru, trebuie selectat sistemul de proiect ie
corespunzator. Se face click pe Select Projection, apoi n fereastra care apare
20
se selecteaza proiect ia Stereo70 din campul Projection si datum-ul S-42 RO-
MANIA din campul cu acelasi nume. Unitatea de masura se modica automat
n metri: Planar Units: METERS (g. 2.5). Click pe OK
Fig. 2.5: Select ia sistemului de coordonate
Mai departe se vor selecta puncte de coordonate cunoscute de pe imagine.
Se localizeaza o intersect ie de linii de caroiaj, cum este cea din stanga jos a hart ii,
ntre linia de abscisa 540000 si cea de ordonata 667500. Se face zoom in n fe-
reastra din mijloc cu click & drag pana la nivel de pixel, la intersect ia respectiva
si se face click cat mai aproape de centrul intersect iei (g. 2.6).

In momentul
acesta punctul a fost marcat prin coordonatele interne ale imaginii (n campurile
PixelX si PixelY) iar aplicat ia asteapta de la utilizator sa introduca valorile
coordonatelor din sistemul de proiect ie ales (n campurile X/Easting/Lon, res-
pectiv Y/Northing/Lat). Aceasta se va face manual, de la tastatura, iar valorile
se preiau de pe harta: 540000, valoarea de pe axa X, n campul X/Easting/Lon
si 667500, valoarea de pe axa Y, n campul Y/Northing/Lat. Apoi se face click
pe Add GCP to List si OK n fereastra care apare pentru selectarea numelui
Point 1, iar punctul va aparea n tabelul Ground Control Points, din partea de
jos a ferestrei.
Se continua n mod analog pana se introduc cel put in 4 puncte
3
. Se va avea
n vedere ca rezultatele cele mai bune se obt in daca punctele sunt distribuite
uniform pe suprafat a hart ii, nicidecum pe o linie sau aglomerate ntr-o regiune
a hart ii (g. 2.7).
3
numarul minim sucient pentru a se aplica un algoritm de georeferent iere este de 2 puncte,
dar cel mai bine este sa se introduca minim 4 puncte
21
Fig. 2.6: Select ia unui punct de coordonate cunoscute
Fig. 2.7: Select ia unui numar sucient de puncte de coordonate cunoscute
Dupa cum s-a armat la nceput, georeferent ierea este o operat ie de transfor-
mare (translat ie si/sau rotat ie) a sistemului de coordonate intern al imaginii
n noul sistem de coordonate. Aplicat ia ofera posibilitatea selectarii tipului de
tranformare, care depinde de numarul de puncte oferite ca input.
22
Astfel (g. 2.8):
pentru o tranformare liniara este nevoie de minim 2 puncte de control;
pentru o tranformare ana este nevoie de minim 3 puncte de control;
pentru o tranformare polinomiala este nevoie de minim 4 puncte de con-
trol;
pentru o tranformare prin triangulat ie este nevoie de minim 5 puncte de
control.
Daca se selecteaza Automatic, can cazul nostru, programul va aplica algoritmul
n funct ie de numarul de puncte de control, care determina de asemenea si gradul
de complexitate si acuratet ea transformarii. Din practica, s-a observat ca daca
punctele se pot identica usor pe harta, ca n cazul nostru, cand a existat
un caroiaj, atunci este sucienta o transformare cu 4 puncte, iar daca sunt si
uniform distribuite, chiar 3 puncte.

In tot cazul, pentru acuratet e si pentru
exemplicare, am preferat introducerea a 4 puncte de control.
Fig. 2.8: Select ia tipului de transformare
23

In acest moment imaginea este georeferent iata. Se face click pe OK si aceasta

se ncarca n fereastra principala a programului, care a stocat intern toate
informat iile privind georeferent ierea. Este nevoie ca acestea sa se salveze pe disc,
ntr-un sier separat, pentru ca imaginea sa poata recunoscuta ca georeferent iata
si de catre alte aplicat ii de GIS. Pentru aceasta, se va exporta imaginean acelasi
format, .jpg, cu o alta denumire. Se face click pe File, apoi Raster and Ele-
vation Data, apoi Export JPG (g. 2.9).

In fereastra care apare se prezinta
opt iunile pentru de salvare a imaginii. Se bifeaza: Always Generate Square Pi-
xels si Generate World File. Acest sier World va avea aceeasi denumire cu cea
a imaginii, dar extensia .jgw. Este foarte important sa se pastreze acest sier n
acelasi folder n care se pastreaza imaginea, deoarece aici se salveaza detaliile
georeferent ierii.

In orice aplicat ie de GIS se va introduce de acum imaginea,
aceea va cauta aceast sier pentru a o localiza corect pe suprafat a terestra. Se
debifeaza Generate Projection (PRJ) File, iar restul opt iunilor se lasa nemo-
dicate. Se face click pe OK, apoi se alege unde se va salva si se denumeste
imaginea (de exemplu topo georef.jpg).
Fig. 2.9: Exportul imaginii georeferent iate n format .jpg
Senchide Global Mapper si se pot verica pe disc sierele nou create: topo georef.jpg
(imaginea n sine) si topo georef.jgw (datele de georeferent iere), iar imaginea
init iala, topo.jpg, a ramas nemodicata.
24
2.2 Vericarea acuratet ii georeferent ierii

In continuare, vom prezenta o modalitate prin care se poate verica daca o

imagine a fost bine georeferent iata, folosind o aplicat ie care a castigat foarte
multa popularitate n ultimul timp: Google Earth.

In versiunea 4.3 aceasta
aplicat ie ofera un model al suprafet ei terestre pe care se poate naviga si vizualiza
o serie de date spat iale
4
, precum:
n primul rand imagini satelitare care acopera toata suprafat a Pamantului,
la rezolut ii variind de la mai put in de 1 m pentru zonele rezident iale ale
statelor dezvoltate, la 30 mn zonele mai put in populate (deserturi, jungla,
munt i nalt i, etc);
o perspectiva tridimensionala a suprafet ei terestre, pe baza unui model
numeric altitudinal;
limite de unitat i administrative si localitat i;
o baza impresionanta de informat ii localizate exact, provenind de la di-
ferite agent ii guvernamentale sau neguvernamentale din ntreaga lume,
precum si de la utilizatori individuali: fotograi, articole, modele 3D de
cladiri, etc.)
Google Earth permite deasemenea vizualizarea propriilor date spat iale pe acel
model al suprafet ei terestre. Aceasta funct ie este cea care permite verica-
rea acuratet ii georeferent ierii: daca imaginea a fost georeferent iata corect, la
ncarcarea n Google Earth ea se va suprapune exact pe suprafat a terestra vir-
tuala a aplicat iei si se va compara cu imaginea satelitara din zona respectiva.
Pentru aceasta este nevoie ca imaginea n format .jpg sa e transformata n
format .kmz care este formatul suportat de Google Earth, prin intermediul
Global Mapper. Se deschide programul Global Mapper si se ncarca imagi-
nea georeferent iata n sect iunea anterioara (topo georef.jpg). De data aceasta
nu mai apare mesajul prin care se anunt a ca imagine nu este georeferet iata
(g. 2.3), semn ca aplicat ia a identicat sierul cu datele de georeferent iere
(topo georef.jgw).

In fereastra care apare ni se solicita nsa precizarea proiect iei
si datum-ului
5
. Se alege proiect ia Stereo 70 si datum-ul S-42(ROMANIA) si se
face click pe OK (g. 2.10).
Imaginea a fost ncarcata n aplicat ie, iar faptul ca este georeferent iata se con-
rma prin aceea ca pentru orice pozit ie a mouse-ului pe ecran se precizeaza
coordonatele n colt ul din dreapta jos al ferestrei.
Mai departe, de aici se va exporta imaginean format .kmz pentru Google Earth.
Aceasta se face ca n mod analog cu exportul n format .jpg din sect iunea
anterioara, numai ca acum se va selecta File>Export Raster and Elevation
Data>Export KML/KMZ... n loc de Export JPG...
6
.
4
Atent ie! Aceste date sunt supuse unor Termene si condit ii care limiteaz a folosirea lor n
afara aplicat iei Google Earth. Referint a: http://pack.google.com/intl/en/eula print.html
5
Aceste sunt informat iile care s-ar salvat n sierul .prj (Projection File) daca s-ar
bifat opt iunea aceasta n momentul exportului din Global Mapper a imaginii georeferent iate
(g. 2.9). Motivul pentru care nu s-a salvat acel sier atunci este faptul c a unele aplicat ii nu
l interpreteaza corect si aceasta poate duce la erori de reprezentare. De aceea este nevoie sa
se precizeze mereu tipul de proiect ie al imaginii, c and se ncarca ntr-o aplicat ie GIS
6
De fapt, acum aplicat ia realizeaza si o transformare de coordonate a imaginii din sistemul
Stereo 70n sistemul Geograc/WGS84. Aceasta operat ie va detaliat an capitoul urmator...
25
Fig. 2.10: Selectarea sistemului de proiect ie

In fereastra care apare se vor selecta opt iunile de export (similiar cu cele din
g. 2.11)
formatul de imagine JPG;
rezolut ia nu se va modica (campurile X-axis si Y-axis);
se va debifa ultima opt iune: Automatically Grid Export of Large Data Sets
so that....
Fig. 2.11: Exportul n format .kmz pentru Google Eath
Se alege locul unde se va salva si denumirea noului sier (de exemplu topo georef.kmz).
26
Pentru a se vizualiza orice set de date .kmz n aplicat ia Google Earth se face
dublu-click pe sierul respectiv. Efectul este specaculos, deoarece programul
simuleaza un zbor n coborare de la o altitudine mare si de deasupra Americii
de Nord pana la setul de date ncarcat, n cazul nostru, n nordul Carpat ilor
Orientali, pe Valea Moldovei, n Campulung Moldovenesc. Daca se doreste
ncarcarea altor seturi de date dupa ce s-a pornit aplicat ia, aceasta se face din
File>Open sau cu combinat ia de taste Ctrl+O.

In Google Earth, toate datele
ce se ncarca sunt organizate n strate si asate ntr-un tabel n stanga ferestrei
principale, de unde se pot bifa, pentru vizualizare, sau debifa pentru ascundere
sau se pot selecta pentru a li se modica modul de asare (transparent a, culoa-
rea, etc.). Modicarea modului de asare a vizualizate n Google Earth se face
cu click-dreapta pe setul respectiv, apoi Properties.

In cazul nostru este de dorit
modicarea transparent ei pentru a se analiza acuratet ea georeferent ierii. Harta
ar trebui sa se suprapuna exact pe imaginea satelitara din aplicat ie. Aceasta se
face prin glisarea butonului din campul Transparency (g. 2.12).
Fig. 2.12: Vizualizarea datelor n Google Earth: Cercurile rosii pun n evident a:
n stanga tabelul de unde se pot modica proprietat ile seturilor de date
ncarcate; n centru butonul de unde se poate seta gradul de transparent a al
unui set de date, n cazul nostru imaginea georeferent iata n sect iunea trecuta;
n dreapta: denumirea Campulung Moldovenesc din aplicat ia Google Earth.
Vericarea se face acum vizual, prin navigare pe harta.
27
2.3 Georeferent ierea pe baza punctelor comune
cu planse georeferent iate anterior (exemplul
1)

In unele cazuri, pe imaginea scanata nu se aa puncte ale caror coordonate

se cunosc ca, de exemplu, n cazul fotograilor aeriene sau ale planselor din
planurile urbanistice generale ale localitat ilor. Pentru acestea, se impune o
abordare diferita pentru georeferent iere. Mai ntai trebuie precizat faptul ca,
mai ales n cazul imaginilor aeriene, aceastea pot cont ine erori de reprezentare
din cauze precum:
fotograile au fost realizate cu cameranclinata fat a de suprafat a terestra
7
;
chiar daca au fost realizate perpendicular, desi e foarte put in probabil din
cauza instabilitat ii zborului avionului, s-a fotograat suprafat a curbata a
Pamantului; efectul este mai vizibil pe masura ce creste altitudinea, iar
un bun exemplu este chiar modelul suprafet ei terestre din Google Earth;
planurile au fost realizate defectuos, fara sa se respecte pe harta unghiurile
sau distant ele (reduse la scara) dintre obiecte, din realitate.

In aceste condit ii, imaginea georeferent iata poate prezenta distorsiuni fat a de
cea init iala, iar operat ia n sine se realizeza acum cu o acuratet e mai mica.
Aceste imagini se pot georeferent ia prin comparare cu seturi de date (raster sau
vector) deja georeferent iate pe zona respectiva.
Pentru detalierea acestei metode se va folosi o aerofotograma negeoreferent iata
(Enisala 1969.jpg, g. 2.13), furnizata de INMI si un set de date vector, georeferent iate,
preluate din aplicat ia Google Earth
8
. Setul de date georeferent iate va constitui
sursa pentru punctele de control, iar georeferent ierea se va realiza n aceeasi
aplicat ie: Global Mapper 10. Aceasta modalitate presupune ca utilizatorul stie
ce zona este reprezentata pe aerofotograma, deoarece trebuie sa o localizeze pe
Google Earth. Acolo va marca puncte care se vor salva n acelasi format .kmz,
de data aceasta ca date vector, pe care le va folosi ca puncte de reper pentru
georeferent iere.
7
Ortofotoplanurile sunt un fotograi aeriene corectate de aceste distorsiuni de perspectiv a
ce rezulta ca urmare a nclinarii camerei n momentul fotograerii
8
Atent ie! Google nu garanteaza acuratet ea reprezent arilor din aplicat ie. Acestea pot
cont ine erori de localizare de p ana la c at iva zeci de metri.

Insa pentru exemplicarea n
aceasta metodologie consideram c a asigur a un grad sucient de acuratet e. Este de dorit ca,
n aplicat ii profesionale, sa se foloseasc a surse de date spat iale georeferent iate cu o acuratet e
ridicata (de exemplu ortofotoplanuri furnizate de ANCPI)
28
Fig. 2.13: Aerofotograma care se va georeferent ia
Pentru nceput se va porni aplicat ia Google Earth si se va localiza regiunea
reprezentata pe aerofotograma. Aceasta corespunde aproximativ celei din g.
2.14.
Fig. 2.14: Zona din Google Earth corespunzatoarea aerofotogramei
29
Se observa ca ntre cele doua imagini exista diferent e. Cea disponibila pe Go-
ogle Earth este mai recenta si cont ine elemente n plus fat a de aerofotograma.

In tot cazul sunt nca suciente elemente comune care pot folosite ca puncte
de reper.

In cazul nostru vom alege n principal puncte la intersect ii de drumuri.
Se face zoom in catre un astfel de punct care se va marca cu butonul Add
Placemark din bara de unelte a aplicat iei (g. 2.15). Activarea acestui buton
are ca efect marcarea unui punct n centrul cadrului. De acolo se muta cu
mouse-ul n locul dorit si se redenumeste n campul Name din ferastra New
Placemark (g. 2.16).
Fig. 2.15: Butonul Add Placemark cu care se vor lua punctele de control n
Google Earth
Fig. 2.16: Plasarea si denumirea unui punct n Google Earth
30

In mod analog se procedeaza si cu restul punctelor, pana cand se obt ine un

numar sucient, distribuite cat mai uniform (g. 2.17).
Fig. 2.17: Pozit ia punctelor de control pe imaginea din Google Earth
Aceste puncte se vor exporta ntr-un sier .kmz care va folosit apoi n Glo-
bal Mapper ca reper pentru georeferent ierea aerofotogramei.

Inainte de expor-
tul propriu-zis se vor aranja punctele ntr-un folder n aplicat ia Google Earth.
Acesta se creeaza cu click-dreapta pe My Places, apoi Add>Folder (g. 2.18),
iar n fereastra care apare se va ment iona denumirea, n campul Name si,
opt ional, o descriere a setului de date, n campul Descrition (g. 2.19). Dupa
crearea folder-ului, se introduc punctele de control: se face click pe denumirea
punctului si se trage n dreptul denumirii folderului. Apoi se exporta tot fol-
der-ul cu click-dreapta pe denumirea sa si Save Places As (g. 2.20). Se aleg
locul si denumirea sierului .kmz exportat (de exemplu puncte control.kmz).
Fig. 2.18: Crearea unui folder pentru organizarea datelor
31
Fig. 2.19: Denumirea unui folder si adaugarea unei descrieri
Fig. 2.20: Exportul punctelor de control
32
Acest sier se ncarca apoi n aplicat ia Global Mapper n modul aratat n
sect iunile anterioare (g. 2.21).
Fig. 2.21: Importul punctelor de control n Global Mapper. Daca sierul nu
este vizibil pentru selctare, se verica tipul de sier: n campul Files of type: se
alege Common Suported Vector Types
Acum se poate ncepe georeferent ierea. Se face click pe File>Rectify (Georefe-
rence) Imagery... din meniul aplicat iei (g. 2.22), iar n fereastra care apare se
selecteaza opt iunile ca n g. 2.23. Apoi se alege imaginea (Enisala 1969.jpg),
care se va ncarca ntr-o fereastra similara cea din g. 2.4 si 2.24.
Fig. 2.22: Accesarea uneltei de georeferent iere din meniul aplicat iei Global Ma-
pper
33
Fig. 2.23: Opt iunile premergatoare georeferent ierii. Se observa ca, spre deose-
bire de data trecuta, acum imaginea georeferent iata se va exporta direct
Fig. 2.24: Aceeasi fereastra de georeferent iere ca cea din g. 2.4, cu deosebirea
ca acum sunt reprezentate si punctele preluate de pe Google Earth, ca repere,
n zona din dreapta.
34
Operat ia de georeferent iere nu difera fundamental de ce s-a prezentat anterior.
Deosebirea este ca n loc sa se scrie de la tastatura coordonatele punctelor de
control, se vor prelua cu click pe punctul de reper din zona din dreapta. Se va
selecta n acelasi mod sistemul de proiect ie (vezi g. 2.5). Apoi, pentru ecare
punct de control se va face zoom in pana la nivel de pixel, pe aerofotograma
din zona din mijloc si click pentru a i se determina coordonatele n sistemul
intern al imaginii. Apoi se va face click pe punctul corespunzator din zona din
dreapta, pentru a i se determina coordonatele n sistemul de proiect ie. Apoi
dupa ce se vor insera valorile n campurile Pixel X, Pixel Y, X/Easting/Lon si
Y/Northing/Lat (ca n g. 2.6) se va face click pe Add GCP to List, iar punctul
se va salva ca punct de control n tabelul din partea de jos (g. 2.25).
Fig. 2.25: Select ia unui punct de control. Detalii n text.

In mod analog se procedeaz a cu restul punctelor. Aceasta metoda prezinta

o acuratet e mai scazuta decat cea anterioara, de aceea este posibil sa apara
erori de localizare a punctelor de control pe aerofotograma. Aplicat ia ofera un
control al acestora: pe coloana Error apar valorile acestor erori, exprimate n
unitat ile de masura ale sistemului de coordonate (n cazul nostru, Stereo 70,
metri). T inand cont de precizarea de mai sus, se considera acceptabile valori de
cat iva metri.

In cazul n cazul n care acestei erori sunt prea mari (valoarea de
prag o stabileste utilizatorul, n funct ie de acuratet ea cu care vrea sa realizeze
georeferent ierea), e se mai sterge din punctele de control, e se reface sierul
cu puncte de reper din Google Earth mai clar localizate.

In cazul nostru, de
exemplu, s-a observat ca introducerea punctului 6 determina o eroare de 8.14 m
la punctul 1. T inand cont de numarul total de puncte si de distribut ia uniforma
a acestora s-a renunt at la folosirea punctului 6 ca punct de control (g. 2.26).
35
Fig. 2.26: Pe masura ce se aleg puncte de control se verica eroarea de localizare
Dupa ce s-au ales toate punctele de control se face click pe OK, iar aerofo-
tograma astfel georeferent iat a se va salva ntr-un sier cu extensia .jpg si cu
ment iunea rectied adaugata denumirii init iale (n cazul nostru Enisala 1969
rectied.jpg). Datele de georeferent iere se vor salva, ca mai nainte, n sierul
asociat cu extensia .jgw. Rezultatul se poate verica n Google Earth n modul
prezentat n sect iunea anterioara, iar n cazul nostru se observa ca imaginea a
fost distorsionata fat a de original (g. 2.27). Acesta este un semn posibil ca
imaginea init iala nu a fost ortorecticata. Aceste distorsiuni se diminueaza prin
ndesirea punctelor de control si distribuirea lor cat mai uniform. De aceea,
aerotogramele din zone fara repere vizibile (paduri, lacuri, campuri, etc) sunt
foarte greu de georeferent iat n acest mod: lipsesc punctele ce pot luate ca
repere, iar imaginea, neind ortorecticata, este n sine o reprezentare aproxi-
mativa.

In cazul nostru, n jumatatea nordica a aerofotogramei s-a folosit ca
reper doar punctul 3. Acolo se observa ca georeferent ierea este inexacta: canalul
de pe aerofotograma nu se suprapune exact pe cel de pe imaginea din Google
Earth.
36
Fig. 2.27: Vericarea imaginii georeferent iate n Google Earth
2.4 Georeferent ierea pe baza punctelor comune
cu planse georeferent iate anterior (exemplul
2)
Pentru materialul de fat a, pentru a se asigura continuitatea, se va prelua o ima-
gine satelitara de pe Google Earth, din zona Campulung Moldovenesc, care se
va georeferent ia pe baza hart ii deja georeferent iate. Astfel se va detalia, practic,
georeferent ierea unei aerofotograme ortorecticate, de data aceasta n aplicat ia
ArcMap a suitei ArcGIS, versiunea 9.2, dezvoltata de ESRI
9
.

In Google Earth se face zoom in catre o zona din orasul Campulung Moldove-
nesc dupa ce, daca e cazul, se debifeaza din tabel harta georeferent iata care se
suprapune pe imaginea satelitara. Dupa ce s-a xat cadrul, se alege din meniu
File>Save >Save Image... (g. 2.28).

In fereastra care apare se indica locul de
pe disc si denumirea imaginii (de exemplu topoGE.jpg). Aplicat ia va exporta
cadrul xat n format .jpg (g. 2.29)
10
.
Dupa ce s-a pregatit imaginea aeriana, se porneste aplicat ia ArcMap si sencarca
mai ntai harta georeferent iata: topo georef.jpg. Aceasta se face cu click pe
butonul Add Data din bara de unelte a aplicat iei (g. 2.30).
9
http://www.esri.com/software/arcgis/
10
Atent ie! Folosirea imaginilor satelitare n afara aplicat iei Google Earth este supusa unor
termene si condit ii restrictive
37
Fig. 2.28: Exportul unei imagini din Google Earth.
Fig. 2.29: Imaginea preluata de pe Google Earth: topoGE.jpg
Fig. 2.30:

Incarcarea unui set de date n ArcMap
38

In fereastra care apare se alege imaginea si se face click pe Add.

In fereastra
urmatoare se face Yes pentru crearea pyramids
11
(g. 2.31), iar n continu-
are apare un msesaj care anunt a ca setul de date care se ncarca nu cont ine
informat ii despre sistemul de proiect ie (g. 2.32) (n mod similar s-a ntamplat
si lancarcarean aplicat ia Global Mapper). Se face click pe OK si se observa ca
n colt ul din dreapta jos apar coordonatele care corespund pozit iei mouse-ului,
cu precizarea Unknown Units (unitat i de masura neidenticate). Deci, aplicat ia
pozit ioneaza corect imaginea, nsa nu stie n ce unitat i de masura pentru ca
nu gaseste nici un sier cu extensia .prj n care sa se specice acestea. Faptul
nu afecteaza operat ia de georeferent iere, deoarece este sucient sa se cunoasca
sistemul de proiect ie doar de catre utilizator.
Fig. 2.31: Select ia opt iunii Add pyramids
Fig. 2.32: Mesajul de avertizare ca aplicat ia nu regaseste denumirea sistemului
de proiect ie

In mod analog se ncarca si imaginea aeriana (topoGE.jpg). Diferent a va ca,

din cauza ca imaginea nu este georeferent iata, aplicat ia o va ncarca nsa va
citi coordonatele interne ale imaginii (cele care pornesc din colt ul din stanga
sus cu valorile X=0 si Y=0) si o va pozit iona ca atare, fara legatura cu datele
deja ncarcate.

In ArcMap operat ia de georeferent iere este accesibila dintr-
o bara de unelte care se acceseaza din meniul View>Toolbars>Georeferencing
(g. 2.33).
11
Aceasta este o opt iune ce permite vizualizarea mai rapid a a datelor raster de mari di-
mensiuni. Nu vom insista asupra acestui aspect aici.
39
Fig. 2.33: Accesarea barei de unelte pentru georeferent iere
Pe aceasta bara de unelte exista un camp denumit Layer. Aici se va selecta
imaginea care va georeferent iata (n cazul nostru topoGE.jpg.) (g. 2.34).
Acest detaliu este foarte important, deoarece daca se omite, exista riscul este sa
se strice imaginile deja georeferent iate care sunt si ele ncarcate n aplicat ie.
Fig. 2.34: Bara de unelte pentru georeferent iere si selectarea imaginii care va
georeferent iata
Pentru a putea georeferent iata prin raportare la o harta deja georeferent iata
trebuie sa se gaseasca puncte comune ntre cele doua. Aceste puncte pot
intersect ii de drumuri sau colt uri ale unor cladiri, sau copaci, movile, stalpi
izolat i. Trebuie sa se acorde o mare atent ie select iei punctelor comune si sa se
t ina cont de faptul ca ntre cele doua reprezentari este posibil un decalaj de
timp n care obiectele de pe suprafat a terestra sa se modicat (e posibil sa
aparut cladiri noi, sa se modicat trama stradala, etc.). De aceea rezultatele
bune prin aceasta metoda presupun o experient a anterioara de lucru si intuit ie.
40
Dupa ce s-a ales imaginea care va georeferent iata este necesar ca aceasta sa
e reprezentata n acelasi cadru cu cea georeferent iata pentru a facilita lega-
rea punctelor comune. Pentru aceasta, dupa ce se face zoom in pe imaginea
georeferent iata, se face click pe butonul Georeferencing din bara de unelte.
Opt iunile care apar n acest meniu se aplica doar imaginii selectate n campul
Layer de alaturi. Se alege Fit to Display (g. 2.35), iar imaginea va mutata
n acelasi cadru cu cea georeferent iata (g. 2.36).
Fig. 2.35: Bara de unelte pentru georeferent iere si selectarea opt iunii Fit to
Display
Fig. 2.36: Suprapunerea imaginii negeoreferent iate n acelasi cadru cu cea
georeferent iata
Daca este cazul, tot n bara de unelte Georeferencing se gasesc si butoane pentru
rotirea, redimnensionarea sau mutarea imaginii ntr-o pozit ie mai buna (g.
41
2.37).
Fig. 2.37: Bara de unelte pentru georeferent iere si opt iunile de mutare, redi-
mensionare si rotire a imaginii

In acest moment imaginile sunt suprapuse aproximativ, dar doar vizual. Pen-
tru a stabili punctele de coordonate cunoscute de pe imaginea negeoreferent iata
utilizatorul selecteaza mai ntai punctul pe acea imaginea apoi selecteaza punc-
tul corespondent de pe imaginea georeferent iata.

In felul acesta aplicat ia va
prelua coordonatele acelui punct de pe imaginea georeferent iata. Aceasta se
face cu butonul Add Control Points (g. 2.38). Cu acest buton activat, curso-
rul mouse-ului devine o cruce. Se face zoom in catre punctul ales pe imaginea
negeoreferent iata si se face click pe acel punct.

In acest moment aplicat ia a
ret inut coordonatele pixelului (pe care l-a marcat cu o cruce verde) pe imagi-
nea negeoreferent iata (cele din sistemul intern al imaginii) si asteapta de la
utilizator specicarea coordonatelor n sistemul de coordonate n care se face
georeferent ierea (g. 2.39). Aceasta se face cu un al doilea click, cu acelasi
buton activat, pe imaginea georeferent iata, n punctul corespunzator
12
. Acesta
va marcat cu o cruce rosie si va considerat primul punct de coorodonate
cunoscute de pe imaginea negeoreferent iata (g. 2.40).
Fig. 2.38: Bara de unelte pentru georeferent iere si butonul Add Control Po-
ints care permite select ia punctelor de coordonate cunoscute de pe imaginea
negeoreferent iata
12
Pentru a face vizibila harta georeferent iata se debifeaza din tabel imaginea
negeoreferent iat a (similar cu Google Earth), care sta deasupra
42
Fig. 2.39: Selectarea punctului de coordonate cunoscute pe imaginea
negeoreferent iata
Fig. 2.40: Selectarea punctului de coordonate cunoscute pe harta georeferent iata
43
Rezultatul este vizibil imediat: ca urmare a legaturii dintre cele doua puncte,
imaginea negeoreferent iata s-a deplasat astfel ncat cele doua puncte sa se su-
prapuna exact (g. 2.41).
Fig. 2.41: Primul punct de coordonate cunoscute marcat pe imaginea
negeoreferent iata.

In mod analog se procedeaza cu restul punctelor, pana se obt in cel put in 4,

distribuite uniform si pe o suprafat a cat mai mare din imagine (g. 2.43).
Aceste puncte se salveaza ntr-un tabel similar cu cel din Global Mapper, care
este accesibil cu click pe butonul View Link Table (g. 2.42).

In acest tabel
ofera si o prima modalitate de vericare a acuratet ii georeferent ierii: n coloana
Residual se dau valorile de eroare exprimate n unitatea de masura a sistemului
de coordonate (n cazul nostru metri). Dupa cum se observa n g. 2.43, pentru
nici un punct valoarea aceasta nu este 0, iar acest fapt este normal pentru modul
n care s-a realizat georeferent ierea. Condit ia este ca valoarea residuala sa nu
depaseasca totusi 4-5 m, pentru ca georeferent ierea sa se considere acceptabila.
Daca se ntampla acest fapt, masura de remediere este sa se stearga din puncte
si sa se aleaga altele, sau aceleasi, dar cu atent ie mai mare. Punctele se sterg
din acest tabel cu butonul marcat cu X de pe marginea din dreapta a tabelului.
44
Fig. 2.42: Bara de unelte pentru georeferent iere si butonul View Link Table care
permite vizualizarea coordonatelor punctelor de control.
Fig. 2.43: Punctele de control si valoarea erorii pentru ecare punct n parte
Imaginea este georeferent iata si tot ce mai trebuie facut este sa se salveze
informat iile de georeferent iere ntr-un sier WORLD. Aceasta se face cu click
pe Georeferencing>Update Georeferencing, iar sierul creat va avea aceeasi de-
numire ca a imaginii dar extensia .jgw (n cazul nostru topoGE.jgw).
45
Pentru vizualizare si vericare, se ncarca imaginea din nou n Google Earth, n
acelasi mod care s-a descris la sect iunea 2.2. Rezultatul ar trebui sa e similar
cu cel din g. 2.44
Fig. 2.44: Vizulizarea n Google Earth a imaginii georeferent iate, pentru veri-
care
46
Capitolul 3
Transformarea
coordonatelor n diferite
sisteme de proiect ie
O situat ie des ntalnita n lucrul cu date spat iale este aceea ca pot exista seturi
de date n sisteme de proiect ie diferite, din cauza ca provin din surse diferite.
Este nevoie ca aceste date, e n model raster, e n model vector, sa e re-
proiectate. Se modica asadar sistemul de proiect ie n care este georeferent iat
setul respectiv pe baza unei transformari matematice
1
. La nivel mondial exista
foarte multe sisteme de coordonate denite pentru diverse regiuni. Conver-
sia ntre aceste sisteme de coordonate se realizeaza prin raportare la sistemul
WGS84: datele se transforma mai ntai din sistemul local n sistemul WGS84
apoi din WGS84 n sistemul dorit. De aceea, practic, problema transformarilor
de coordonate se rezuma la transformarea dintr-un sistem oarecare (n cazul
nostru unul din sistemele care sunt n vigoare n t ara noastra) n WGS84. Pen-
tru exemplicare vom detalia o transformare a unui set de date din proiect ie
Stereo 70 n proiect ie UTM pe datum WGS84. Din experient a s-a observat ca
o astfel transformare, cu foarte buna acuratet e, este implementata n aplicat ia
Global Mapper. Dupa cum s-a aratat si n sect iunea 1.2.2, pentru proiect ia
Stereo 70, n Global Mapper exista se pot deni practic 2 datum-uri: DEALUL
PISCULUI 1970 si S42-ROMANIA. Pentru primul, programul aplica un algo-
ritm de trasnformare catre WGS84 cu 3 parametri, iar pentru al doilea cu 7
parametri, rezultand astfel o transmare mult mai exacta.
Concret, transformarea este foarte simplu de realizat. Se ncarca setul de date
(cu mare atent ie la denirea sistemului de proiect ie), se schimba sistemul de
proiect ie apoi se exporta setul de date n acelasi format, sau n format diferit,
daca e cazul
2
. Pentru exmplicare vom folosi harta georeferent iata n sect iunea
2.1. Aceasta este n proiect ie Stereo 70, si n format .jpg. O vom transforma n
1
Detaliile acestor transformari nu intra n competent a autorului si nu vor prezentate aici.
Pentru un utilizator obisnuit nici nu este nevoie de acestea, ind sucienta nt elegerea la nivel
conceptual a operat iei
2
Acesta este al doilea mare atu al aplicat iei Global Mapper, pe langa cel al transform arii
exacte: suport a un numar foarte mare de formate de date si asigur a conversia ntre ele.
47
proiect ie UTM pe datum WGS84 si n format .tif
3
.
Se deschide aplicat ia Global Mapper si se ncarca sierul cu harta respectiva
(topo georef.jpg), n modul ar atat n sect iunea 2.2. Se aleg sistemul de proiect ie
Stereo 70 si datum-ul S42(ROMANIA) (vezi g. 2.10). Transformarea n alt
sistem de coordonate se realizeaza din meniul Tools>Congure... (g. 3.1).
Fig. 3.1: Accesarea meniului de congurare

In fereastra care apare, Congure se pot executa numeroase modicari ale me-
diului de lucru din Global Mapper. Aceastea sunt organizate pe sect iuni si
accesibile din tab-uri: General, Vector Display, Area Style, etc. Cea care ne
intereseaza este sect iunea Projection. Aici sunt informat iile despre sistemul de
proiect ie introduse la ncarcarea setului de date: proiect ie Stereo 70 si datum
S-42(ROMANIA).

In campurile respective se alege noul sistem de proiect ie: n
campul Projection: UTM, n campul Zone: 35 (24

- 30

- Northern Hemis-
phere)
4
, iar n campul Datum: WGS84 (g. 3.2). Modicarea sistemului de
proiect ie va determina modicarea modului de reprezentare a hart ii. Aceasta
va aparea ca n g. 3.3.
Exportul imaginii se realizeaz a cu File>Export Raster and Elevation Data >Ge-
oTIFF..., apoi se aleg opt iunile (de exemplu, ca n g. 3.4). Se aleg locul
si denumirea (de exemplu topo georef UTM.tif), iar aplicat ia va crea sierul
WORLD cu extensia .tfw.
3
Este aceeasi abordare ca n sect iunea 2.2, cu deosebirea ca acum vom realiza explicit
transformarea ntre cele dou a sisteme de coordonate
4
Acesta este fusul proiect iei UTM (vezi sect iunea 1.2), si dac a init ial sistemul de proiect ie
a fost ales corect, aplicat ia selecteaz a fusul potrivit pe baza coordonatelor setului de date.
48
Fig. 3.2: Noul sistem de coordonate n care se va reprezenta harta topograca
Fig. 3.3: Harta reproiectata n UTM-WGS84
49
Fig. 3.4: Opt iuni de export n format .tif
50
Bibliograe
Graeme Bonham-Carter. Geographic Information Systems for Geoscientists:
Modelling with GIS. Computer Methods in Geosciences. Pergamon, 1994.
Bogdan Morosanu. Deformat iile liniare relative n sistemele de proiect ie ste-
reograc 1970, gauss-kr uger, utm si comparat ii ntre acestea. www.geo-
spatial.org, 2007.
Cliord J. Mugnier. Grids and datums: Romania. Photogrammetric Engineering
and Remote Sensing, Mai 2001.
Markus Neteler and Helena Mitasova. Open Source GIS. A GRASS GIS
Approach. Springer, 3rd edition, 2008.
STAS7488. STAS 7488-89: Geodezie, Topograe, Fotogrammetrie, Cartograe
si Cadastru. Institutul Roman pentru Standardizare, 1989.
Mihai Terente. Analiza si modelarea digitala a terenului. Cu aplicat ii n bazi-
nul montan al Teleajenului. Teza de Licent a. Universitatea din Bucuresti,
Facultatea de Geograe, 2008.
51