170 Manual de Recep

MINISTERUL SANAT AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU
CONSTANTIN MATCOVSCHI,
VICTOR GH1CAVII, SAVA NICOLAI,
BORIS PARII
MANUAL
DE RECEPTUR
Ediia a Ill- , revzut i completat
Chiinu
Centrnl Editorial-Poligrafic Medicina
2003
CZU 615.4 (075.X)
M 30
Aprobat de Consiliul metodic central al
Universitii de Stat de Medicin i Farmacie
Nicolae Testemianu
Recenzeni: Vasile I. PROCOPIIN membru-cores-
pondent al A RM, profesor universitar
Pavel S. BOOLIN conferentiar universitar
Corector: Nicolae Btrnu
Machetare computerizat: Valentina Vlas
Descrierea CIP a Camerei National a Crii
Manual de receptur/Constantin Matcovschi, Vic
tor Ghicavi, Sava Nicolai, Boris Parii. - Ed. a II I-a, re-
vz. i compl. - Ch.: Centrul Ed.-Poligr. Medicin, 2003.
- 150 p. * r *
ISBN 9975-9588-8-5
300 ex.
615.4(075.8)
ISBN 9975-9588-8-5
CEP Medicin. 2003
Procopiin V., Boolin P., 2003
P R E F A T
9
Progresul vertiginos al tiinei i tehnicii din perioadapostbelic
s-a rsfrnt pozitiv i asupra recepturii. Apariia tehnologiilor de
vrf a fcut posibil renunarea treptat la formele medicamentoase
magistrate detipulpdlulelor, pulberilor, soluiilor sterile extemporale
etc., att de rspndite odinioar i pentru a cror preparare era
nevoie de mult munc manual puin productiv. Formele
medicamentoase industriale, inclusiv comprimat&e, capletele, fiolele
i capsulele, au devenit, in prezent, medicamentele cel mai frecvent
intrebuinate i mai solicitate, fiind in acelaitimpi mai convenabile,
i mai accesibile.
realizarc de ultirn orin domeniul ikrmaccutjcii sunt formele
retard, care au redus coiisiderabil reaciile adyerse ale medicamentelor
i au modificat in multe cazuri Tusi tacica ^nnacoterapeutic a
medicilor. Drept exemplu gritor pot ervi in acest sens comprimatele
retard, la prepararea crora se utilizeaz substane i chiar albumine
inventate de om, inexistente deocamdat in natur, deosebit de
eficiente i inofensive in multe boli ale secdlului nostru.
Aceste i multe alte inovaii din domeniul farmaceuticii au
condiionat i schimbri iti modul de prescripie a medicaftientelor,
pe care autorii au tins s le reflecte in manualul de fa. Manualul
este adresat, in primul rnd, studenilor- care incup studiul far-
macologiei; sperm ins c va fi util i medjjeUor practicieni.
Autorii vor fi receptivi la once observaie i propunere din
partea cititorilor. .
Constantin Matcovschi
Victor Ghicavii
Sava Nicolai
Boris Parii
3
PARTEA INTRODUCT1V
1. RECEPTURA. REETA
Receptura este partea farmacologiei care se ocup de studiul
metodelor de prescriere a medicamentelor, adic de completare
corect a retetei
Reeta, sau ordonarta, este un document prin case medicul
se adreseaz in scris la fannacist pentru a-1 informa despre
medicamentul recornandatpacientului su, compoziialui, modul
de preparare i administrare. Eaconine i indicaii pentru pacient,
in limba cunoscuta de el, privitoare la utilizarea medicamentului
prescris. Reeta este un document medico-legal i financial im
portant, deoarece de coninutul ei depinde sntateapacientului
i cheltuielele institutiilor medicale, preconizate asistenei cu
medicamente, costul croraeste compensat integral au partial
pentru anumite categorii de pacieni. Reeta trebuie scris cite,
far greeli, cu stiloul sau pixul. I n conformitate cu ordinul
Ministerului Sntii al Republicii Moldova nr. 195 din
01.07.2000, se institute 3 tipuii de formulare de reet: nr. I -
pentm prescrierea i livrarea medicamentelor, nr.2 - pentru
prescrierea i livrarea stupefiantelor i preparatelorpsihdtrope
i nr. 3 - pentru prescrierea i livrarea medicamentelor gratuite
sau cu inlesniri.
4
Formularul de Reet nr. 1
pentru prescrierea i livrarea medicamentelor
(dimehsiuni 100 mm x 200 mm)
tampila de antet a instituiei medico-sanitare
Medicul Tel
R e t e t
Data prescrierii reetei 200
(numele i prenumclc bolnavului)
am
Pre
Rp.:
L.P.
Semntura i parafa medicului
Reeta e valabil 10 zile, 2 luni (specificare)
VERSO
formularuLui de reet nr. 1
CLUZA MEDICULUI
> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevzute in
formular.
> Amprenta tampilei de antet a mstituiei medico-sanitare
(persoanfizic saujuridic) trebuie sfie vizibil, pentru a fi
uor lecturat denumirea i numrul institute! Dac denumirea
unittii medico-sanitare este aplicat de tipar, atunci tampila
de antet nu se aplica
> Denumireamedicammtului, coninutul formei medicammtoase
extemporale (denumirile ingredientelor), demersul ctre
farmacist privind prepararea formei medicamentoase i
eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba romn sau
latin, cite, clar, cucemealsaupix; suntinterzise corectrile.
> Se admite numai prescrierea pe un formular doar a unui me
dicament din grupa toxicelor, stupefiantelor sau psihotropelor.
(tab. 3,listanr. 1,2,3).
> Se admit numai abrevierile specificate in Regulile generale
de prescriere a medicamentelor.
> Cantitatea substanelor lichide se prescrie in mililitri (Sol.
bromur de sodiu 3% - 200 ml), grame (glicerol 10,0) sau
picturi feol. epmefrjhaTcTorhidrat U, 1% Bgtts |; a celor
solide in grame (bromur de sodiu - 3,0) sau unitti de
aciune Internationale (benzilpemcilin, sare de sodiu lOOQOOO
Ui ):
> Modul de administrare se prescrie in limba romn sau limba
vorbit de pacient, nu se admit indicatii de ordin general:
Intern, Cunoscut etc.
> Semntura medicului se confirmcuparafapersonal.
> Specificarea termenului valabilitii reetei se face prin
bararea inutilului.
Data A recepionat A preparat A ve lit ic at A eliberat
FormuIarM de retet nr. 2
pentru prescrierea i livrarea stupefiantelor i psihotropelor

(di mens i uni 100 mtnx 150 mm)
DOCUMENT DE EVIDEN STRICT
tampila de antet a unitii medicb-sanitare
Medieul Tel:
R e t e t
9
Seria nr.
Data prescrierii reetei
200
(numele i prenumele bolnavuiui)
Vrst ani. Fia medical nr.
Pret
- *
R p: ,
Semntura i parafa , ;
medicului <
Semntura medicului ef-adjunct 4
in probleme
curative
L.P.
L
Reeta e valabil 7 zile
7
VERSO
formularului de reet nr. 2
CLUZA MEDICULUI
formular.
> Amprenta tampilei de antet a institutiei medico-sanitare
(persoanfizic saujuridic) trebuie s fie vizibil, pentru
a fi uor lecturat denumirea i numrul institutiei. Dac
denumirea unittii medico-sanitare este aplicat de tipar,
atunci tampila de antet nu se aplic.
> Seriaprezmtabreviereamunicipiului (judeului) in care este
amplasat unitatea medical i se aplic in mod tipografic;
numrul reetei contine sase semne.
> Denumirea medicamentuiui industrial, coninutul fonnei
medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor),
demersul ctre farmacist privind prepararea formei
medicammtoase i eliberarea ei din farmacie se prescrie in
limba romn sau latin, cite, clar, cu cemeal sau pix; sunt
interzise corectrile.
> Se admite prescrierea pe un formular numai a unui medi
cament din grupa toxicelor, stupefiantelor saupsihotropelor.
> Se admit numai abrevierile specificate in Regulile generale,
de prescriere a reetelor.
> Cantitatea substanelor lichide se prescrie in rmlilitri, grame
sau picturi; a celor solide - in grame sau uniti de aciune
intemationale.
> Modul de administrare se prescrie in limba romn sau limba
vorbit de pacient, nu se admit indicate de ordin general:
Intern, Cunoscut etc.
> Semntura medicului se adeverete cuparafapersonal.
curative.
> Reet se legifereaz obligatoriu cu tampila rotund a unittii
medico-sanitare.
> Formularele de reet se afl la eviden cantitativ.
8
Data A recepionat A preparat A vjcrificat A eliberat
1
1 ?
Acest ffcrmular serve^te pentro prescrierea u^stanelor
stupefiante dup normative speciale, care pot fi sporite pentru
boJnsviincurabiM; : ^
; * Formularul de reet nr.3
pentru prescrierea i livrarea medicamentelor, costul crora se
compenseaz integral sau partial
(dmiensiuni 100nmi x206mrn)
tampila de antet a unittii medico-sanitare
. - ..1<** -
(1)
Medicul
Tel.
2
....... R e?. e t
. Seria : Nr.
Data prescrierii reetei 200
1. Gratuit 2. Cu pre reîs 50%
a_ L
(numcle i prenumele bolnavului) (3)
L
N Vrst; ani Fia medic^ Nr. ^ :
A
V
Adresa domiciliultii
. ... . if. .
. rv
Pre
Rp : .
- - ::
. Semntura i parafa medicului -t n
L.P.
i; *
^ Reeta'valabila 7 , 10 , 2 hjmêefficreX "v
9
VERSO
formularului de reet nr. 3
CLUZA MEDICULUI
formular.
> Amprenta tampilei de antet a unittii medico-sanitare trebuie
s fie vizibil pentru a fi uor lecturat i numrul institutiei.
Dac denumirea institutiei sanitare este aplicat de tipar,
atunci tampila de antet nu se aplic. Codul unittii medico-
sanitare se va aplica in cazul prelucrrii automatizate a
reetelor.
> Seriaprezmtabreviereamunicipiului (judeului) in care este
amplasat unitatea medical i se aplic in modtipografic;
numrul reetei confine 6 semne.
> Codul medicului (2) se va aplicain cazul anaUzei automatizate
a retetelor.
>
> Reet gratuit se specificprin mcercuirea cifrei 1 ibararea
cifrei 2 i ainscripjiei cupre redu 50%; reet cu inlesniri
de 50% din pre se specific prin mcercuirea cifrei 2 i
bararea cifrei 1i a inscripiei gratuit.
> Codul ûpei (3) prezint numrul de ordine a categoriilor
dejpersoane i bolnavi care beneficiaz de gratuiti i
mlsesnni in procurarea medicamentelor; codul grupei se va
specific de ctre medicul ce prescrie reet.
> Dataprescrierii reetei, nurnele, vrsta, nr. fiei medicale,
adresa domiciliului bolnavuluii numele mediculuisunt date
obligatorii pentru reet.
> Denumirea medicamentuiui, coninutul formei
medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor),
demersul ctre farmacist privind prepararea formei
medicamentoase i eliberarea ei din farmacie se prescrie
in limba romn sau latin, cite, clar, cu cemeal sau pix;
suntinterzise corectrile.
> Pe un formular se va prescrie numai un medicament.
10
>Se admit numai abrevierile specificate in Regulile generale
de prescriere a reetelor. , ^ v,
> Cantitatea substanelor lichide se prescrie in mililitri, grame
sau picturi, a celor solide - in grame sau unitai de aciune
internaionale. w
>Modul de administrare se scne in limba romn sau in limba
vorbit de pacient; nu se admit indicaii de ordin general:
Intern, Cunoscuf etc.
> S emntura medicului se confirm cu parafa personal.
> Formularele de reet se afl la evident cantitativ.
j^Data A recepionat A preparat A verificat A eliberat
\
In mod gratuit medicamentele se elbereaz unor anumite
categorii de pacieni, concretizate prin botrrile respective ale
guvemului (copii pn la 3 ani, copii handicapai, bolnavii cronici de
tuberculoz, dibet zaharat i insipid, SIDAetc). Ojumtate din
costul remediilor medicamentoase iipltesc persoanele specificate
prin hotrri guvemametttale speciale, cum suntpersoanele deco
rate, pensionate, invalide etc.
I Reet are patru pri componeneûpercripia, inscnpia,
supscnpp i
Formularele de reet au superscriptia dej a impnmat.
Superscriptia (superscriptio) consta din antet sau tampila de
antetainstitujiei (mtreprinderii) sanitare sauaniedicului particular.
In cazul institutiei de stat, in superscript se mai indi^numde medicului
care a prescris reet i telefonul lui, numrul i seria formularului,
data prescrierii reetei, numele i prenumele bolnavului i vrsta
acestuia. Medicul particular ii pune inantetaceleai date <?ai in
cartea de vizit (adresa; nr. licenei, date de i termemjl de
valabilitate a ei i denumireainstituiei care aelibesat-o). Superscriptia
setermincu demersul ctre farmacist cucuvntulRp.: abreviatura
lui Recipe - ia (de la verbul a lua). Aceast adresare se mai
numete Invocaie (invocaio). ' .. j'
A doua parte a reetei, I nscripia (inscriptio sau designatio
materiarum), probabil cea mai important, confine denumirea
medicamentului in prescripia oficinal sau industrial, denumirea
formei farmaceutice, in unele cazuri dozele respective i numrul
prizelor. In cazul medicamentelor magistrate se enumer toate
ingredientele medicamentului solicitat, aranjate dupimportana
lor (substanade baz, adjuvantul, corectivul, excipientul). Doza
fiecrei substane se indic din partea dreapt a formularului, imediat
dup denumirea substanei, in acelai rnd cu ea sau, dac nu
incape, in rncM urmtor, ins tot din partea dreapt. inscripia se
scrie in ltmba romn.
Exemple de inscripie:
a) specialiti "
Rp.: Comprimate eugtticon N~30.
Rp.: Cornprimêmaninfl 0,00175 N 120.
in primul caz nu s-a indicat doza, deoarece eugluconul se
livreaz numai in comprimatea 5 mg. I n cazul maninilului, doza
s-a indicat, fiindc exist. comprimate maninil i cu alte doze, i
anume 3,5 mg i 5 mg. ,
b) forme magistrale
Rp.: Ac. salicilic
Resorcin
Metronidazol a3,0
Cloramphenicol 2,5
Ac. boric 1,5
Alcool etilic 96% ad 50 ml
frmaceutie a speciditii sau modul de a medicamentului,
dac acesta este unui magistral, caracteristic pentru fiecare din el
(Misce fit pulvis etc ) i manrul prizelor pri indicaia Da tales
doses numero 10, deci elibereaz 10 asemenea doze. Subscripia
se scrie in limba latin.
12
I
Exemplu: ^ *-
Rp.: Diclotiazid 0,0125
Triamteren 0,025
D.t.d. N10intabl. '
S. Cite im comprimat de 2 ori pezi ' r
Formele magistrale sunt pe cale de dispariie, flind aproape
total inlocuite de specialiti. Odat cu aceasta i subscripia ocup
in reet un loc tot mai modest.
Instrucia sau signatura (instructio) este ultima parte a
prescripiei. De cele mai multe ori, instrucia se reduce la D.S. (Da
Signa), ceeace inseamn elibereaz. eticheteaz. Dup aceasta
urmeaz indicaiile date bolnavului, scriseinlimba cuioscut de
padent. Indicaiile tncep cu Calea de adrmriistrjsire amefficamentulxn
prescris (intem, sublingual, intrrectaîtttra^^nl, e^rri ; inhalaii,
injectabil s. c., ifm, tv, etc ), modul deadmimStrare,ifiumrul prizelor
peparcursulzilei, momentul optim deadministrareetc.
Dup prescriere, reeta uteeaz S redtili redactat, apoi
mediedl^s^ttmeaz-Ii ii apKc sau p^cet^rinsrittliei
medieale, -c'.;- jv -... , -.. ^
l/RIEDICAMEiyluL
Medicament se numete orice stfbstanf' sau amestec de
substane cu proprieti curative sau preventive inprivinabolilor
omuluisau animalelor, precum i orice alt produs care poate fi
administrat omului sau animalului pentm a stabiliun diagnostic
medical sau a restabili, corija sau riiodifica funciile dereglate
Medicamenteunt i acele produse cosêticesajttf^tradgiena
corpului, care conin substane cu aciune medicamjentoas i cele
dietetice, care includ in componena lor substane chimice sau
naturale, lipsite de efect nutritiv in cazul cnd aeestea confer
produsului uriele proprieti specialefolosite in terapeatic, dietetic
sau pentru unele probe. ^ ,
13
Originea medicamentelor este mineral, animai, vegetal
i sintetic. . .
Din regnul mineral provin preparatele de fier, calciu, sodiu,
potasiu, magneziu, iod, seleniu, cobalt, fosfaiietc.
i in zilele noastre. Ele includ hormoni (insulin), enzime (pepsin,
tripsin, hialuronidaz), anticoagulante (heparin, hirudin), acizi
biliari, care servesc la sinteza hormonilor steroizi, untura de pete
ca surs de vitamine A i D etc. I n ultimele decenii au fost elabo
rate tehnologii de obiriere a polipeptidelor (insulin, hirudin,
interferoni, omatropin, eritropoietin etc.) pe cale recombinant
(inginerie genetic), care face posibil obinerea unor preparate
proteiceidentice celor umane (insulin uman, eritropoietin uman,
interferoni umani obinui far a folosi leucocite).
Plantele medicinale se folosesc ca medicamente. Acestea
sunt accesibile i iefitine. Se folosesc sub form de ceaiuri
medicinale,(infuzii, decocturi, ceaiuri instant) sau forme galenice
(tincturii extracte), foarte comode i adeseamai eficiente dect
substana pur. Din regnul vegetal provin diverse substane active,
ca alcaloizii (morfin, chinin, reserpin, ergotamin etc.),
heterozidele (digoxin, rutozidul), antibioticele (penicilinele,
cefalosporinele, tetraciclinele .a ). Substanele de origine vegetal
au servit ca sjurs de mspiraie pentru obinerpa unor produse
mai active, mai puin toxice i mai accesib^ declcele naturale.
Din punctul de vedere al evoluei medidajmentplor Cornelius
HeymaflS, ilustm farmacolog belgianw s|idolxili^XX, laureat
Nobel, imparte istoriafarmacologii coîpmporarieVtrei etape.
Laprim etp, omul s^'dept^svsÂ>|in dinplarife princijpffle
lor active in stare pur, de ^|5alicma din coaja de salcie,
chinina din coaja de cincon, cpcaina din firunzele de coca etc.
La etapa a doua, care mcepVla finele sec. , savanii,
pomind de la substanele natiarale, le modific moleculele pentru a
le face mai comode, mai active, mai puin toxice i mai accesibile.
14
In aa fel, de la salicin s-a ajuns la acidul salicilic i apoi la acidul
acetilsalicilic, de la chixiin la clorochin, de la cocam laprocaim
etc. Cu etapa a doua a disprut necesitatea intretinerii intmselor
plantaii de cincon, coca etc.
I n fine, etapa a reia, dup C. Heymans, debueaz cu inteza
unor substane active noi, inexistente pn atunci in natur.
inteza chimic constitute a patra surs de medicamente.
Paul Ehrlich, ilustru savant german, laureat Nobel, printele
chimioterapiei, este primul care a introdlus in terapeutic substane
medicamentoase de sintez, cum ar fi salvarsanul i neosalvarsanul,
primele medicamente antisifilitice. Calea de sintez chimic a
condus la apariia anumeroase grupe terapeuticenoi, unele extrem
de valoroase, cabeta-blocantele, antipsmotice, ntidepresivele
i multe altele, au f&cut posibil deschiderea unor qapitole noi ale
farmacologiei, cum este farmacocinetica etc.
Rolul medicamentelor in lumea modem este enorm, ele
contribuind la dispariia marilor epidemii i la controlul bolilor
infecioase, ca difteria, febra tifoid, tuberculoza, sifilisul etc.
Bolnavii de diabet zahara sau boli cardiovasculare, dacincnu
sunt insntoii pe deplin, pot duce via activ j. productiv.
Operaiile chirurgicale devintot mai indrznee i mai performante
graie anestezicelor, analgezicelor, antibioticelor. E)atoritm mare
parte medicamentelor, mortaftatea infantilinrile dezvoltate scade,
iar sperana devia a populaiei crete. I n zilelenoastreqrice act
medical se termin cu prescriere^medicamentelor. Omul are
dreptul la siitate, iar medicamenul ete unui din instmmentele;
eficiente, laindemnapacienilor. ?
- *
. 3. c q mp6n en ij:X 4 11^ ,
Medicamenhl poate ffsimplu sau conq >t&. Medicamenul
siinplu Cont dintr-b singur substan, nunaii&sto&^rindpal
sau de baz, basis: !
15
Exemplu:
Rp.: Cloxil 2,0
D .td N 5
S.Intern. Cteopulberelafiecari 10 minute.
Medicamentul compus este constituit dintr-o serie de
substane (din dou sau mai multe). Rolulprincipal ll joac substana
activ, care se numete substan de baz, basis. Substana de baz
se scrie in reet prima, deoarece ea determin aciunea terapeutic
propriu-zis a medicamentului. Celelalte sunt auxiliare i exercit
anumite functii menite s fac substana de baz comod pentru
Utilizare. Printre substanele auxiliare un rol deosebit il joac
adjuvantele, corectrvele i excipienii. '
Adjuvante se numesc compuii care inlesnesc aciunea)
substantei de baz sau ii inltur vrevm efect advers. lata cteva
exemple.
Exemplul 1. Preparatul amoksiklav este constituit din dou
substane - amoxicilina (substana de baz, purttoarea aciunii
terapeutice) i clavulanat de potasiu (substata adjuvant!).
Amoxicilina este un antibiotic cu actiune antibacterin. Ins unele
bacterii felimin nite enzime, numite penicilirjaze, care inactiveaz
amoxicilina. Asemenea bacterii se numesc penicilinorezistente.
Numnil lor crete incontinuu i face amoxicilina tot mai puin
eficient. Pentru a depi rezistenalor, se utilizeaz clayulanatul
de potasiu care inactiveaz penicilinazele. I n rezultat, amoxicilina
devine iiiai activ, incluznd in spectrul su nfibacterian i
bacteriile productoafe de penicilinaze (p enicilinorezistente).
Exemplul 2. Comprimatele nakom sunt un amestec din dou
substanelevodopa(substana de baz) cu aciune antiparkinsonian
i carbidopa(substana adjuvant), inhibitor al decarboxilazelor
perifexice., Levodopa in organism se transform, prin decarboxilare,
in dopamin, substan necesar in encefal pentru funcionarea
normal a sistemului extrapiramidal. Dc administrm numai
levodopa, circa 80-90% din doza administrat se inactiveaz de
ctre decarboxilazele organelor i esuturilor periferice i doar
16
micparte ajunge in creier, acolo unde ea trebuie s-i fac efectul.
Dac sunt administrate impreun, levodopa i carbidopa,
eficacitatea levodopei crete considerabil i permite micorarea
dozelor acesteia de aproximativ 8 ori, reducndu-i i intensitatea
efectelor adverse.
Exemplul 3.
Rp.:Pepsin2,0
Soluie acid clorhidric diluat de 2% 200 ml.
M.D.S. Cte lingur de 3 ori pe ziintimpul mesei.
Medicamenul prescris este desinat unei persbane cu
insuficien gstric. Pepsiria, fiind enzim proteolilicâre menirea
s substituie insuficien propriei enzime pacdentuhn', pentru a-i
noimaliza digestia. Ins, dup cum se tie, pepsina esteactiv doar
in mediul acid (pH=l -2). Acidul clorhidric, component al sucului
gastric normal, creeaz un asemenea mediu, inlsnind aciunea
proteolitic apepsinei. ^ : ;
Aceste trei exemple ne arat cum adjuvantul creaz condiii
pentru creterea efectului substanei de baz.
Exemplul 4. Comprimatele moduretice sunt constitute din
este un diuretic utilizatpe sear larg in tratamentul hipertensiunii
arteriale i alor boli croijice. I ns ea are i un efect advers
redutabil; in tratamentul de duratprovoacbipokaliemie, care
poate avea consecine grave pentru pacient Amiloridul (substana
adjuvnt) este un antikaliuretic i previne evoluia efectului
advers amintit.
Acest exemplu ilustreaz faptul inlturrii unui efect advers al
substanei de baz de ctre adjuvant.
Prin urmare, substanele adjuvante poteneaz efectul
terapeutic al substanei de baz sauii reduc efectele adverse.
Corectivele fac gustul, mirosul sau ciiloarea medicamentuiui
; agreabfleJ Diri ele fac parte edulcorantele, aromatizantele,
coloranii etc. De cele mai dese ori, in acest scop se folosesc
siropurile (sirqpul simplu, siropul de zmeur etc).
Exemplu:
Rp.: Infuzie de larb termopsis 0,2 - 100 ml
Sirop de zmeur 10 ml
M.D.S. Intern. Cte linguri de 3 ori pe zi.
Siropul de zmeur din prescripia de mai sus joac rol de
corectiv.
ExcipientuI (exdpiens) este ingredientul (ingredientele) care
permite obinerea formei farmaceutice respective ^comprimate.
unguente, supozitoare, soluii, sprey-uri .a.). De exemplu, apa
purificat confersubstanei medicamentoase hidrosolubile forma
de soluie, vaselina - de unguent, untul de cacao servete la
obinerea supozitoarelor etc.
Exemplul 1: 1 Exemplul 2:
Rp.: Aceclidin 0,3 Rp.: Aceclidin 0,3
Appurificat ad 10 ml Vaselin ad 10,0
M.D.S. Instilaii oftalmice M.f.ung.
D.S.Unguent oftalmic
In exemplele de mai sus ap purificat i vaselina sint excipieni,
Unai aceeai substan medicamentoas, aceclidina, fiind asociat
cu diferii excipieni, formeaz in primul caz - soluie pentru
instilaii, in cel de - al doilea caz un unguent. Exipientul atribuie
substanei active anumit form medicamentoas comod pentru
utilizare. Excipientele sunt neutre din punct de vedere terapeutic.1
Ins i substanele inerte din punct de vedere chimic pot influena
cedareaprincipiilor active de ctre forma medicamentoas, adica
pot reine parte din substana activ administrate Astfd se explic
activitatea diferit a unuia i aceluiai medicament, produs de di
verse laboratoare farmaceutice. Proprietatea de a ceda substana
medicamentoas se numest^disp^:eutica? in
mcdicamenul ideal aceast diponibilitate se ^jropiede 100%. J n
realitate, ea este mai mic. In afar de dispombilitatea farmaceutic,
exist i disponibilitatea biologic, numita biodisponibUitate.
18
Biodispombilitate se numete partea din doz administrat per os,
care ajungein circuitul sistemic. Substanaactivpoatefi inactivat
partial sau total de sucurile digestive, enzdmele mucoasei intestinale
sau enzimelehepatice.
4. PSTRAREA MEDICAMENTELOR
Calitatea medicamentelor depinde in mare msur de condiiile
in care se pstreaz. Pentru conservare mai bun fiecare preparat
trebuie ambalat i etichetat: in acest scop se folosesc recipiente
speciale - cutii, pungi, folii, blistere, plicuri, fiole, flacoane, cartue,
tuburi, balonae etc., care trebuie s corespund anumitor cerine.
Formele parenterale, care trebuie s-i pstreze sterilitatea, se
livreaz in fiole, flacoane, recipiente spetiale, cartuesu seringi
preumphite. Orice substan medicamentoas poate s uferi modificri
chimice, dac vinein contact cu oxi gent sau bioxidul de carbon din
aer, cu vaporii de ap, dac este supus aciunii razelor solare sau
temperaturii ridicate. Din aceste considerente, medicamentelese
tin intr-un loc rcoros, ferit de lumm ibine inchise. Pstrate chiar
i in condiii ideale, medicamentele, in special antibioticel'e,
organopreparatele, ii pierd cu timpul propriettilecurative.
Substanele medicamentoase se deosebesc i dup activitatea
lor. Astfel, dup potena lor farmacodinamic, ele pot fi imprite
in trei grupe: 1) substane foarte Ctive, nuniite i toxice sau
Venena. care constituie tabeiulA. Acestea, cMafim dc&e mfime,
pot declana efecte farmcodinamice acfcentuto i preînt
perieole de intoxicaie in orice caz de neglijen. Tot in tabelul
se inscriu i substanele stupefiante care, utilizatefrmsur, pot
conduce la narcomanii; 2) compui cu for fzfcttiacodiniamic
megfie, substane zise putemic active, sau cnaranda care
constituie t a h e l u l B; 3) in find, substade cu'activitate
farmacodinamic relativ slab, carenu se inscriu fnirici unui din
tabelele menionate. '* ! -a *'
19
Preparatele din tabelul A in farmacii se pstreaz in dulapuri
sau safeuri speciale, dotate cu dispozitive de semnalizare i
alarm. Pe partea interioar a uii dulapului sau safeului se face
inscriptia A, Venena i se afieaz lista preparatelor pstrate
in el.
Preparatele din tabelul B, destul de numeroase, se psteazin
dulapuri incuiate, pe a cror parte interioar a uii se face inscriptia
B, Separanda i lista preparatelor, uneori cuindicaia dozelor
lor maxime.
Preparatele din grupa a treia se pstreazin dulapuri obinuite.
5. FARMACOPEEA
Farmacopeea (din lat. Pharmacopoea, de la cuvintele gr.
Pharmacon medicament, i poiea fac, prepar) este un cod
legislativ medico-farmaceutic privind remediile,. preparatele i
materialele utilizate inmedicin in scopuri curative, profilactice
sau diagnostice, autorizate de organele de resort. Fiecare remediu
este descris intr-o monografie aparte, farmacopeea constituind, in
fond, culegere de monografii aranjate in ordine alfabetic.
Importana farmacopeei rezidin faptul c ea stabilete standardele
i etaloanele necesare pentru prepararea i pstrarea medicamentelor
in aa fel, meat medicul i bolnavul s poat beneficia intotdeauna.
de medicamente de cea mai bun calitate. I n acest scop ea conine
descrierea medicamentului: formula lui chimic, reaciile. analitice,
constantele fizice, principalele proprieti chimice necesare pentru
identificarea lor, iar in cazul medicamentelor compuse sau formelor
medicamentoase - formula i modul de preparare. De asemenea,
se descriu metodele de control al puritii, analizelor calitative i
cantitatiye a principiilor active, pstrrii lor in condiii optime i,
dac e neyoie, activitatea (standardizarea) biologic.
Pnmul pas spre apantia farmacopeilor, in sensul lor actual, a
fost publicarealucrrii lui Valerius Cordus in 1546la Numberg, numit
Dispensatorium, tradus i introdus caobligatoriein Veneia (1558),
Amsterdam (1592) i multe alte orae. In 1564 apare prima farmacopee
20
oficial publicat la Augsburg, care devine, in '1-573, un ghid
farmaceutic pentru farmacitii i medicii acesteiceti. Dup ea
apar multe cri farmaceutice in numeroasq orae, mai departe sub
denumirea de Antidotarium sau Pharmacopoeia. Aceast din
urmdenumire devine predominant pe lasfariul sec. XVI i capt,
trepta, calitatea de termenoficial i confirm legal depumirea de
carte farmaceutic.
Dup farmacopeile oraelor sau districtelor vin farmacopeile
rilor: Pharmacopoeia Austriaco-Viennensis (1729), Pharma
copoeia Daimica (1772), Pharmacopoeia Svecica (1775) i multe
altele. Au fost fcute incercri de a edita farmacopei intemaionale:
Pharmacopee Universelle de Lemery in 1697, Pharmacopoeia
Generalis de Spielman in 1783 i Pharmacopoeia Universalis de
Geiger-Mohrin 1835-1845. I n 1951 apare primul volumal Phar
macopoeia I nternationalis, elaborat de un Comitet special,
numit de O.M.S. Ea nu are statut legislativ i este lucrare de
referin pentru farmacopeile naionale. I n Farmacopeea I n
ternational sunt incluse Denumirile Comune Intemaionale (DCI)
ale substanelor medicamentoase, care trebuie s figureze alturi
de cele naionale sau comerciale ale diferitelor firme i labora-
toare farmaceutice. Farmacopeea trebuie >%c astfel, ca unui
i acelai medicament, pregtit de diverse laboratoare farmaceutice,
s aib acelai efect la una i aceeai doz. Ficare statiiediteaz
farmacopeea lui in limba respectiv. Modificrile dinamice ale
listei medicamentelor, condiionate de apariia unor de noi pre
parate i dispariia unora din cele ineficiente, explicreinnoirea
periodic a farmacopeilor.
Primafarmacopee romn apare m 1863, iar cea.de stat, civil
rusin 1866. Inprezentesteincurs de pregtire prima F armacopee
a Republicii Moldova, iar temporar aderm la Farmacopeea
Romn.
21
6. CUVINTE I SEMNE AUXILIARE IN REETE
Abrevieri conventionale
I n afar de denumirile substanelor medicamentoase i
indicaiile adreste farmacistului, medicui folosete in reete i unele
cuvinte i semne conventionale, indeosebi, inprescripiile magistrate,
folosite de ttfel din ce in ce mai rar, data fund extiriderea imperioas
pe piaa farmaceutic a formelor medicamentoase industriale
(specialiti).
Reproducem unele din ele.
1) Ana (abreviat ) inseamn cte sau in pri egale i
se folosete atunci cnd dozele a dou sau mai multor substane
coincid:
Lum exemplul care a figurat deja:
Rp.: Ac. salicilic
Resorcin
Metronidazol aa 3,0
Aici se are in vedere, c acidul salicilic, resorcin i
metronidazoM se iau in doze egale a cte 3 grame. De menioBat
c urmeaz dup ultimul ingredient luat in aceeai doz.
2) Ad pan (la):
Rp.: Oxid de zinc 1,0
Vaselinad 10,0
I n medicamentul prescris vaselina ocup 9 grame, deoarece
oxidului de zinc ii revine 1g, iar vaselinei ce mai rmne pnla
10 g.
3) Gtt sau gtts (abreviatura cuvintelor guttam sau guttas -
pictur, picturi, ambele la acuzativ):
Numrul picturilor se noteaz cu cifre latine, deci in reet
vom scrie - in loc de Ulei de mint guttam unam
Rp.: Ulei de mint gtt I
sau in loc de ulei de mint guttas duas
Rp.: Ulei de mint gtts
22
4)! (semnul exclamativ) urmeaz dup doza egal cu cea maxim
pentruo dat, in cazul cnd medicul prescrie contient:
Rp.: Penobarbital 0,2!
D.td. N6
S. Intern. Cte doz inainte de somn.
I n cazul depirii dozei rnaxime, regula cere so scriem cu
cuvinte
Rp.: Fenobarbital0,3 (trei decigrame) sau .r
Rp.: Fenobarbital 0,3 (sicvolo) i
Cuvintele sic volo inseamn aa vreau i este corifiimatie
a faptului c medicul prescrie doz mare in m6d contient.
5) Cum - cu (cere cazul ablativ)
Exemplu: in lociil prescripiei greoaie
Rp: Metronidazol 0,5 c '
Unt de cacao 4,0
M.f. supK>sitoritim vaginale
D.td. N10
S. '
putem fblosi unmai simpl cu cuvntul cum, ceea ce inseamn-
cu: .
Rp.: Supositoare vaginale cum metronidazole 0,5
D.td. N 10
S. Cte un globul in vagin de 2 on pe zi
6) # semnul diez servete pentru a delimita douprescriptii
pe un singur formular:
Rp.: Comprimate atenolol 0.05 N 50
D.S. Intern Cte un comprimat dat pe zi.
,4J: # ;
Rp.: Comprimateednit 0,0025 N 20
D.S. Intem. Cte un comprimat datpe zi.
23
7) Pro me (pentru mine), pro autore (pentru autor), pro usu
proprio (pentru uzul propriu) se serie in cazul cnd medicul ii
prescrie medicamenul lui insui. Aceste cuvinte se scriu in locul
numelui bolnavului.
8) Cito! repede! Se serie in colul drept de sus al reetei,
pentru ca medicamenul s fie eliberat far intrziere in caz de
urgen
9) Cnd medicamenul conine un numr mare de ingredieni,
care nu pot fi enumerai in formularul de reet, atunci acetea pot
fi continuai pe verso. Pentru a ateniona farmacitul, se foloete
cuvntul verte -intoarce (formularul), scris in partea de jos din
dreapta a formularului.
Lista principalelor abrevieri folosite in prescripii:
Abrevierea Cuvntul, expresia
latin
Echivalentul romn
ana cte, in pri egale
Ac., acid. Acidum, -i acid
a.c. Ante cibum inainte de mese
ad lib. Ad libitum dup voie, dup do-
rin
amp. Ampulla, -ae fioi
aq. Aqua, -ae ap '
aq. dest. Aqua destillata ap distilat
aq. purif. aqua purificata ap purificat
asp. aspersio, -onis pudr
b.i.d. bis in die de dou ori pe zi
Cap., caps. capsula, -ae capsul
Comp. compositus, -i
compus ()
Cort. cortex, -icis coaj, scoar
Cr. crema, -atis crem
d. dies, -ei zi
D. da, dentur, detur
elibereaz*, a se
elibera ,
24
Dec. decoctum, -i decoct
dil. dilutus, -i, dilute dilu^t, dilueaz
div. divide imparte
D.td. Da tales doses elibereaz asemenea
doze
el. elixir elixir
Empl. emplastrum, -i emplastru, plasture
Em., Emuls. i emulsum, -i emulsie
extr. extractum, -i extract
f. fiat,fi ant sfie
fl. flos, floris floare
fol. fohum frunz
fr., fruc. fnuctus, -i fruct
gel. gelatxnosus, -a, -um gelatines
gtt., gtts. gutta, -ae,
(guttam, guttas)
pictur, picturi
hb., herb. herba, -ae iarb, herb (partea
aerian a plantei)
i.m. intramuscul ari s,
-is, -e
intramuscular
i.v. intravenosus, -a, -
um
intravenos
in amp. in ampullis m fiole
inf. infusum infuzie
Lin. limmentum, -i liniment
Liq. liquor, -is lichid, licoare
M. misce amestec
meg microgrammata micrograme
mg milligrammata miligraine
mixt. mixtura, -ae mixtur
ml milhlitrum, -i mililitru
Mucil. mticilago, -inis mucilagiu
N numero numr, in numr de
non rep. non repetatur a nu se repeta
Ol. oleum, -i ulei
p.o. per os intern, peroral
25
pro inj. pro injectione injectabil
pulv. pulvis, -eris pulbere '
qd. quotidie, quque die in fiecare zi, zilnic
q.i.d. ^ quter in die de patru ori pe zi
q.s. quantum satis ct trebuie
q.s. ad quantum satis ad cat trebuie pn la
rad. radix, -ids radcin
Rep. repetatur a se repeta
rhiz. rhizoma, -atis rizom
Rp. Recipe ia ;
S. Signa eticheteaz
s. Seu sau
sem. semen, -inis smn
sicc. - siccus, -a, -um uscat()
simpl. simplex, -icis simplu
s.l. sub lingua sub limb
Sol. solutio, -onis soluie
Sp. - species, -ei specie
Steril. sterilisetur sterilizeaz
stigm. stigmatum, -i stigmat
subt. subtilis,
subtilissimus, -a,
subtil (), fin, extrafin ()
supp. suppositorium, -i supozitor
Susp. suspensio, -onis suspensie i
Sir. sirupus, -i sirop
Tabl. tabuletta, -ae tablet, comprimat
t.i.d. ter in die de trei ori pe zi
Tinct., T-ra, tinctur, -ae tinctur
Tct.
Ung unguentum, -i unguent
V. Verte intoarce (pe verso)
vitr. vitrum sticl
26
1
7. PRESCRIPT!! DE M ED I CAM ENTE
i de intrebuinare amedicamentului se numete prescripie in
termeni, prescripia este conmutul propriu-zis alreetei.
Deosebimprescripii magistrate, oficinale i mdusriale.
Prescri pi a magistral (din lat. magister, invtor) se
numete astfel, deoarece medicul ii asum rolul de invtor al
farmacistului, indicndu-i toate ingredientele medicamentuiui,
dozele acestora i chiar modul de preparare in unele cazuri. Ease
mai numete prescripie extemporanee.
Exemplu de prescripie magistral (extemporanee):
Rp.: Oxid galbendemercur 0,1 >
Ulei devaseliniO,! ml
Lanolin anhidr 0,8
Vaselinad5,d
Mf.ung.
D.S. Extern. Unguentofitalmic.
I n aceast prescripie medicul, dup cum vedem, indic toate
amnuntele privind componena i prepararea medicamentului
rdcomridatpacieiiMrHsu.
Prescripiile magistrate sunt, in prezent, utilizte foarte rar.
Prescripiile oficinale 3au farmacopeice "^fin i k t officina,
fafinacie, institute unde, pe vremuri, seprepffitim exclusivittfe
medicameirtele) sunt de proVenien mai feceiit; Compbziiil^
medicamentoase cele mai solicitate de medici î pfcieni erau
pregtite lafarmaciiifi eantiti suficierite penftfputea deiservi
bolnavii prompt. dat cu apariia labbratoarel<S*%i faibrieilor
farmaceutice, prescripiile oficinale au devenis o^mnte. Spre
deosebire de cele magistrate, prescripiile ttciale'stait fixe,
standarde, calculate pentru bolnavul mediu, ins dispombile in
orice moment i mult mai ieftine. in prestMptta"pficioal se
27
indic numai denumirea farmacopeicamedicamentului. De
exemplu, unguentul prescris mai su poate primi denumire
oarecare, cum ar fi Unguent oftalmic i prescris mai simplu:
Rp.: Unguentoftalmic 5,0
D.S. Extern. Unguent oftalmic.
Dup cum observm, mprescripia oficinal nu se d compozitia
medicamentului, nici modul de preparare. Pentru a deveni
i rnclus m farmacopee.
Prescripiile industriale sau specialitile se prescriu ca i
cele oficinale. Componenap^pratelor este determinat de firma
productoare.
Rp.: Comprimatematema N 100.
D.S. Intern. Cte un comprimat datpe zi.
Preparatul matema contine 12 vitamine i 9 minerale i
microelemente. Laboratorul Wyeth-Lederle din SU i-ainregistrat
medicamentul sub acestnume.
8. DOZA
Posologie cunotine despre dozele medicamentelor sau
unitile de msur. Doza este cantitatea medicamentului care
este administrat la priz sau pentru perioad de timp i
provoac anumit reacie din partea organismului. Doza
medicamentelor solide sau semisolide se exprim, de obicei, in
grame, miligrame sau micrograme (g, mg, meg), pentru
substanele i formele medicamentoase lichide - in mililitri sau in
picturi (pentru anumite lichide). Unele substane medicamen
toase se dozeaz in uniti de aciune sau uniti internaionaie
(U), sau uniti speciale. In reet, gramele se exprim dup cum
urmeaz: lOOg = 100,0; 10g= 10,0; l g= 1,0; l g - 1,0, ldg = 0,l;
1eg=0,01; 1mg (rraligram)=0,001; 1meg (microgFam)=0,000001.
28
Stabilirea dozelor este importantlaredactareaunei prescripLi,
la aplicarea unui tratament, la expefrimentarea unei substane
medicamentoase.
Stabilirea valorii dozelor depinde de muli factori: Vrst, masa
corpulm, sexul' bolttvufai, propriîie FaqHacocinetice ale
medicamentului, naturabolii, ritmurilebiologice, stri detoleran,
dependen etc.
I n funcie de situaie, deosebim mai multetipui dedoze:
^ _
I. Ill funcie de efectul terapeutic
Doza iniial se administreaz la inceputul tratamentului, fiind
ul t^6r mritpni laatinger&a dozeide xntremere.
Doza uzual sau terapeutic este cea obinuit, neprecedat
de una iniial sau de atac. Ea este egal cu 1/2 - 1/3 din doza
maxima, dar poate fi i mai mare in cazul admmistram .dozelor de
atac sau in olerna pacientului la preparat.
Doza terapeutic minim - cea mai mic cantitae de predi
cament, care provoac efect terapeutic.
Doza terapeutic maxima - cantitatea cea mai mare de
medicament, care poate da efect terapeutic far a provoca efecte
toxice. Eanu poate fi depitfar riscul de,a provoca supradozare
imediat sau prin acumulare. Farmacopeea stabilete pentru fiecare
preparat dou doze terapeutice maxime: doza maxima pentru
dat (dosis pro dosi) i doza maxim pentru 24 ore (dosis pro die).
Doza toxic minim - cantitatea de medicament ce depete
efecul terapeutic i la care apar fenomene secundare ce pencliteaz
fiinciile diverselor organe sau ale organismuluiintreg.
Doza letal minim - cantitatea de medicament, care
provoac moartea individului cruia i s-a administrat. .
<Doza opti m- cantitatea de medicament, care provoac cele
mai favorabile efecte terapeutice.
Intervalul diirtre doza terapeutic>i cea tojdc mittinil se
niamgle margine (maij) de siguranîajOraportuMnti doza
toxic minim i cea terapeutic se numete indice terapeutic.
29
Cu cat aceti parametri sunt mai man, cu att preparatul este
mai inofenMyMajja de igwanrestrnsag^cozidelor cardiace,
spre exemplu, impune deosebitprudenin admmi strara J.or,
dar i susfginberesul cerceftprUorpentruprospectareaaltor gmpe
de medicamente cu proprietti similare, ins mai sigure. Astfel
s-a decoperit efectul cardiostimulator al, vasodilatatoarelor
sistemice. .
II. In funcie de modul de admin istrare

Doza parialcantitatea de medicament administrat pentm
data.
Doza pe zi (nictimeral (pro die) - suma dozelor pariale
din 24 ore.
Doza total reprezint suma dozelor pariale de pe durata
unui intreg tratament.
Doza de atac doza administrat laTnceputul unui tratament
pentru a obtine concentratie mai rapid i mai mare Reprezint,
de fapt, 1/3 sau 1din doza total. Ea se administreaz m strile
acute i este de obicei mai mare decat cea terapeutic, pentru a
stopa ct mai rapid evolutia bolii. Dup trecerea fazei acute
tratamentul poate fi prelungit cu doza de intreinere, mai mic.
Doza de intreinere doza administrat pentru mentinerea
unui efect terapeutic i aunei concentraii eficiente a medicamentuiui
in organism. Ea se folosete dup doza iniial sati cea de atac.
Unele forme farmaceutice sunt destinate tratamentului de
intretinere. Pentm pacienii cu insuficien renal sau vrstnicii
trecui de 6065 ani, crora li se administreaz substane
medicamentoase cu clearance predominant sau exclusiv renal, doza
acestor substane se reduce proportional cu clearance-ul
creatininei.
Doza unic! doza administrat singur dat in tot
tratamentul.
Doza tie depozit - doza unic, dar cu efect prelungit (zile,
sptmni sail luni). Dozele maxime pentru dat i pentru,24 de
ore pentru medicamentele admise oficial sunt prevzute in
farmacopee.
30
III. in funcie de fetiatej
* \
Dozele maxime recomandate de Farmacopee sunt optime
pentru persoanele adulte (practic intre 16 i 60ani). chestiune
dificil, dar i foarte important, este determinare'a dozdlor pentru
copii, persoanele vrstnice icu unele afectiuni (renale, hepatice).
Dozele pediatrice se indic, de obicei, de pfoductor sau in
mdreptarele speciale pentru fiecare grup de vrst, ins poate fi
calculat i dup unele ecuaii, dup vrstain ani, masa cooral
sau suprafaa corpului. _____
Dup vrst. Cea mai simpl dintre ele este formula 1|^
conform creia doza pentru un copil (d) este egalcu 1/20 parte din
doza pentru adult (D) pentru fiecare an de via: d*=nx D/20, unde
n este vrst copilului m ani. Pentru sugari se folosete formula lui
Fried: d=vrsta(inluni)xD/l 50.
Dup masa corporal. Dup masa corporal (M, m) doza
poate fi determinatprin formula lui Hamburger: dHm* D/70, unde
m este masa corporal exprimat in kg.
Dup suprafaa corpului. Js/lai exact se consider doza
calculat in funcie de suprafaa corpului:
Sr=M425xT0725x0,0071H
sau
logS=0,4251ogM+0,7251ogT-2,1436337,
unde S noteaz suprafaa corpului in m2, M masa corporal m kg
i 7- talia(inîmea)jincmJ *
Pentru persoanele vrstnice doza medicamente,
indeosebi a celor eliminate preponderent pe ale renl, dup
cum s-a menionat mai sus, se micoreaz proportional cu clear-
ance-ul creatininei. La persoanele adtilte sriafeSse doiidentria
seric a creatininei ese mai mic sau egal cu l mg%. Pe msura
imbtrnirii (vrstapeste 60-65 ani), nivelul seric al creatininei
crete, ceea ce inseamn c clearance-ul ei scade. Acesta este
un indiciu c excretiairenal a substanelor toefdicatiientoaSe eliriii-
nate preponderent sau exclusiv pe cale renal este ihcetinit i
dozele lor trebuies reduse, pentru a evita adumulaiea lor in
organism i apariia efectelor toxice.
31
Dozapoate fi ajustatlanivelul serie al ereatininei, dup cum
urmeaz:
Concentraia seric a
ereatininei, mg% ,
Procentul dozei uzuale
^1,0 100
1,1-1,3 80
1,4-L6 65
1,7-1,9
55
2,0-2,2 50
'2-2*5 . 40
!2i6-3,0 35
3,1-3,5 30
3,6-4,0 25
4,1-5,1 20
5,2-6,6 15
6,7-8,0 10
CLEARANCE-UL CREATININEI (CC brbai, ml/mm)
poate fi calculat dup ecuaia
CC brbai= (140-V)(Mid): 72Cser
unde V este vrstain ani, Mid - masa corporal ideal (in cazurile
obinuite se ia masa corporal real) exprimat m kg, Cser -
creatinina seric in mg%.
CC femei = 0,85 * CC brbai
MAS A CORPORAL IDEAL,
Brbai = 50 kg+[2,3(H-l 52,5):2,54]
Femei =45 kg+[2,3(H-152,5):2,54]
De obicei, dozele pentru btrni urmeaz a fi micorate p-
n la 3/4- 2/3 - V2din dozele pentru adult. La.vrsta senil oa-
menii sunt deosebit de sensibili la medicamentele deprimante
aleSNC.
32
Exercitii: - >'
1) Determinai doza acidului acetilsalicilic pentru un copil de
10 ani, dac doza pentru adult este de 250 mgl
2) Calculai doza paracetamolului pentru uri copil cu mas
corporal de 12 kg, dac doza pentru adult este de350 rag.
3) Care este doza vinblastinei, calculatla suprafal&corporal,
pentruun copil cu masa corporal de 20 kg i talia(inlimea)
de 75 cm?
4) Aflaimasacoiporalidealpentruuntnrcutaliade 182cm.
5) Calculai masa corporal ideal pentru tnr cu talia de
164cm. s
6) Care este doza gentamicinei pentruun pacient cu
concentraia ereatininei serice de 2,0 mg%, dac doza ei
pentru un adult cu funcia renalnormal este de 3 mg/kg/
zi divizatmtrei administrri i.m.?
9. DENUMIREA I NOMENCLATURA
MEDICAMENTELOR
Substanele medicamentoase au cteva denumiri a) chimice
(rationale), b) CQminternationa1cl~comerciale rS^ticmale.
Denumirile chimice sunt, far indoil, cele mai reale i
corecte, deoarece descriu structura substanei intrûn limbj la-
conlci precis. Aceste denunuri sunt in acelai timp i cele mai
incomode i mai greu de utilizat. Ele se fplos esc numai m cazul
compuilor anorganici: clorur de sodiu, simat de magnSuetcfln
ceea ce privete substanele oraganice, denumirileTorlEmice sunt
dificil de memorizat. llustrm cele spuse cu un exemplu: Ben-
zenacetonitril, a-[3-[2-(3,4-dimetoxifenil)etiIJ metilaminopropil]-
3,4-dimetoxi-(-a-l-metiletil) clorhidrat este denumirearational
averapamilului. Verapamil este denumirea comun international
a acestei substane.
Denumirile oficinale - sunt cele prevzute pentru medica-
ment in farmacopeea in vigoare in fiecare ar.
Denumlrfle comune interna ionale (DCL Denominations
Communes Internationales, sau, in englez, DSTN-lntemational
33
Nonproprietary Names), mrniite i originate (nepatentate),
stabilite de OrganizatiaMondiai a Snttii (O.M.S.), mcepnd
cu anul 1953, suntnumele ofidale unice ale substantei medicamentoase
active, accaptate in farmacopeele diferitor tari i servesc pentru
depirea confuziei, produse de muititudinea denumirilor comercne,
numite ispecialitp sau smonime, atribuite produselor lor de ctre
firmele sauiaboratoarele farmaceutice, pentru aputeafi recunoscute
de ctre consumator i concura intre ele pe piaa farmaceutic.
Denumirile nepatentate ale Medicamentelor smt intocmie in baza
a3 principii:
- claritateapronuntrii i prescrierii;
- deosebirea de alte denumiri de firm i nu de firme deja
existente;
- apartenenalapreparatele, asemntoare dup structur sau
mecanism de aciune, adic aparintoare la acelai grup de
medicamente.
In formarea denumirilor comune interriatioftale O.M.S.
recomand utilizare unor segmente-cheie. Iat cteva exemple:
Segmente-
cheie
Grupa
farmacologic
Medicamente
arol Anticoagulante acenocumarol
- azepam enzodi azepine diazeoam. oxazeoam
cain Anestezice lido cain. procain
cef Cefalosporine eefalexin. cefazolin
ciliii Pemciline
amoxicilin. oxacilin
ciclin Teraci cline doxicielin. metaciclin
estr Estrogeni megestrol. eestnnon
fibrat
Hipolipidemiante
(fibraii)
ciprofibrat. fenofibrat
1 2 J
>-, 3
statin
Hipolipidemiante
(statinele)
lovastatin.
pravastatin.
simvastatin
formin
- Hipoglicemice
(guanidine)
buformin. metformin
gli-
Hipoglicemi ce-
sulfamide
gliclazid, glipizid
nidazol Antiprotozoice
metronidazoL
tinidazol
- olol
p-adrenoblocante
propranolol. r
oxprenolol
- pramin Antidepresante
clomipramin.
melipramin
- prost Pjostaglandine dinoprost alnrostadil
sulfa- Sulfamide
sulfadimizin. sulfalen
terol Bronhodilatatoare fenoterol. clmbuterol
tiazid
4*
Diureticele (tiazide)
ciclometiazid.
hidroclortiazid
verin Spasmblitice drotaveriri. papaverin
frr
Specialitile sunt denumiri comerciale sau demarc, marca
s au proprietatea comer cial inregistrat (Registered Trade Mark)
sau nume depuse (engl. Brand names). Ele poart semriul , de la
cuvntul englez Registered, inregistrat. Fiecare firm farmaceutic
ii inregistreaz ienumirea prepaxatelor ei. Sub denumirea
cornercial se recomarida s fie indicat i denumirea cornun
international; Denumirile comerciale sunt cele mai raspndite,
mai variate i mai uor de meiriorizt. Uria ii aceeai substan
medicamentoas poate s apar sub. diverse denumiri, care nu
sunt altceva dect sinonime. Lum drept exemplu aenumirile
comerciale ale unei singure substane, creia i s-a coriferit DC1 de
35
acid acetilsalicilic (Acidum acetylsalicylicUm), inregistrate in ara
noastr: acetysal, acid acetilsalicilic, acti v tablets, acylpyrin, alka-selt-
zer N, anopyrin, aspirin, aspirin protect, aspisol, childrens aspirin,
colfarit, europirin, europinnT, new-asper, plidol, therapin, therapin
chewable. Deseori la denumiri I e acestea se anexeaz anumite
pri ce indic apartenena preparatului la firm - de
obicei, lsfaritui denuminiket saumak etc. Exemplu: izosorbid
dinitrat-izoket, izomak.
10. FORMA MEDICAMENTOAS SAU
FARMACEUTIC
Pentru a putea fi utilizat, substana medicamentoas trebuie
supus unor procese tehnologice, in xmn crora ea capt
anumit form, numit forma medicamentoas sau form
farmaceutic. Until i acelai principiu activ poate aprea sub di
verse forme medicamentoase in funcie de destinaia lor,
proprietile farmacologice, chimice i fizico-chimice ale substanei
i tacticatempeutic amedicului. De exemplu, hidrocortisonul se
intlnee sub form de comprimate, soluie injectabil, unguent
oftalmic, unguent dermatologic. Cele spuse pot fi ilustrate prin
schema:
Substana medicamentoas + Substane auxiliare = Forma
medi'cameraoasa " ^' ----------
Formele medicamentoase e subdividm 1) olide, 2) semisoKde
sau moi, 3) lichide i 4) gazoase.
I. Forme medicamentoase solide
lbenj (nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru
'prepararea siropului, pentru prepararea suspensiei buvabile,
pentru prepararea picturilor buvabile, pentru uz extern sau
pudre); p -------- 1
- Granulate sauGranule | nedozate, efervescente, dozate in
plic, pentru prepararea suspensiei buvabile);
36
apsula (capsule dure sau gelule, capsule retard, capsule
comprimate retard, rapid-retard, comprimate pentru supt,
comprimate masticabile, comprimate efervescente,
comprimate enterosolubile, comprimate pediatrice,
comprimate vaginale, implanturi, comprimate pentru
prepararea soluiilor);
- Draieurlf(obinuite, retard, enterosolubile, in ambalaj
calendaristic);
- Pilule;
- . filmele saunlcutele;
- Specii;
- Creione;
- Brichete .
II. Forme medicamentoase semisolid e sau moi
-.Sisteme terapeutice (dispozitive transdermale sau timbre,
intrauterine saupesare)
III. Forme medicamentoase lichide
1 v Soluii ...
2. Suspensii
3. Pictur i
---------- -------------------------------
4. F orme parenterale
* -__ ____ _____
5. Solutii extractive (apoase, alcoolice. uleioase)
6. T Soluii .extractive maxim purificate
7. Emulsii
8. Linimente (dermice, oftlmice)
:erosolubile, capsule vaginale, capsule elastice sau perle);
au Tablete (comprimate. comprimate filmate,
PasteH dermice, stomatologice)
?upozitoare/(rectale, vaginale sau ovule)
;uentef (dermice, oftlmice, nazale, vaginale, rectale)
37
9. Siropuri
10. Ape aromatice
11 sSucurimedicamentoase
12. Mixturi
13. Spirturi
14. Spunuri
15. Elixire - "
16. Oeturile
17. Vinurile medicinaie
IV. Forme medicamentoase gazoase
1. Aerosoli (bucali, nazali, pentru mhalaii, dermici, vaginali)
38
PARTE A SPECIALA
FORME MEDICAMENTOASE SOLEDE
1. PULBERI (Pulveres)
L at Pulvis, -eris
Rus. Poroki
Polberile sunt forme farmaceutice solide cu aspect pulveru-
leritijdctuite' din prticule xmiforme^^ffiiem sau mai multor
substane active, aocite sau nu cu s\&sî|e Ele sunt
destinate pentru uzul intern, extern sau parenterale (dup dizolvare
in ^respectiv), pot fi simple i corrrpnse Pulberile
constituite dintr-o singur substan (substanaJ activ)se numesc
simple)Pulberile care conin dou sau mai multe substane ac-
tive sau cel putin substan actiyî i u^& i f e î bare se
numesc eompu^
Pulberile pentru uz intern se beau cu ap sau alt lichid
convenabil (lapte, sucuri, ap mineraT|t)T"HB~pot fi simple i
compuse. Pulberea simpi const dintr-&'sfeigbH substnt.
_ ____ . __ ---------------;---_--------:
Pulberea compupL conine dou sau mAimdteMbstkieÊle se
clasificin nedMzate saunedozate i divizate sau dozate.
Pulberile nedivizath. Substanele relativ inofensive i cyt
marja mare de iguran (hidrocarboriatul de sodiu, crbunele
medicinal) pot fi propuse pacienilor in cantiti suficiente pentru
intreaga cur de featênf,~nedivizate m doze sepâi ^p^cigntul
urmnd s-i ia din pachet cantitatea necesar; Pulberile
ne^vizte simply constau dintr-o singur substoît ;eliberata
bolnavului in cantitati supciente pentru intreaga cur^g trataxnent.
i-o dozeaê msui cu mijloacê cfispqpibile la el
acs^vrful de cuit, linguria, lingura, in unele cazuri pulberea
se completeaz cu lingurie dozatoare)
Exemplu:
Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0
D.S. Intern. Cte V2lingurit de 3 ori pe zi.
Aceast pulbere este simpl, deoarece constdintr-o smgur
substan i este nedivizat, deoarece nu imprit in doze separa
te
Pulberile nedivizate compuse consau din cteva substane
active, in unele cazuri i substane auxiliare, care se prescriu pentru
cur de trpTien, far a fi divizate in doze pentru priz. I n
cazul cnd naedicjjl ii prescrie compoziia lui proprie, atunci reet
poate avea urmtoarea form:
Rp.: Crbune medicinal 20,0
Oxid de magneziu
Tanin a 10,0
M.f.pulv.
D.S. Intern. Cte linguri la un pahar de ap de 3 ori pe zi.
Pentru pulberile compuse este necesar indicaia Misee ut
fiat pulvis (M.f.pulv.)
Pulberile,&vizates,p,|ivreaza pacientului in doze ambalate
3parte, fieearepentFu9 smgur priz. Pulberile divizate se clasific
i ele in-iiic^l i compuse. Pulberi divizate simple. Sub form
de pulbere djvizat simpla se poate prescrie orice substana solid
a crei doz s^J ^ m limitele 0,1 -1 g (in unele cazuri i mai mult).
Exemplu:.
Rp.: Metionin 1,0 ; =
D.t d. N10
S. Intern. Cte doz de 3 ori.
La oraactual toate pulberile divizate sunt oompuse
deoarece ccfain, pe lng substana acti v, edulcorani, aromatizani,
colorani etc.
40
Pulberea divizata compus. I n cazul end doza substanei
active este mai micde 0,1 g, la ease adaug substane indiferente,
pentru a face normal masa pulberii divizate. Masapulberii divizate
compuse se aduce astfel pio la aa-zisa masa medie sauoptim,
care este de 0,30,5 g. Substanele auxiliarafclosite inacest scop
joac rolul de excipient (constituens). In calitate de excipient pentru
pulberile divizae compuse se utilizeaz: zahrul, lactoza, glucoza,
hidrocarbonatul de sodiu.
Exemplu:
Rp.: Ac.rucotmic 0,05
Zahr 0,3
M.f.pulv
D.td. N 30
S. Intern. Cte pulbere de 3 ori pe zi.
Doza acidului nicotinic (substant activ) din reet de mai sus
este inferioar masei normale apulberii divizate (0,1), de aceea s-a
adugat zahr, pulbrea devenind compus. In najoritaiea cazurilor,
pulberile divizae se impacheteazinplieuri. Plicurile sau pachetele
(fc Sachefe, engl, Packets) depQHetil^, staii(rtsaiihrtiespecial,
mchise ermetic, sunto form foarte comodde ambalaj pentru pulberi,
dar i pentru alte forme medicamentoase (de ex. granulate, gelurij.
Sunt numeroase cazurile cnd pulberile sunt eferyescente. Ele,
dizolvate in ap, produc gaz carbonic i fac produsul mai plcut la
gust. Acest gaz rezult din reacia dintre hidrocarbonatul de sodiu i
acidul citric sau acidul tartric, care intrin compcaienta pulberii ea
excipieni. Pe lng ei se mai utilizeaz zahrul san alt edulcorant,
substane aromatizante, colorani etc. De regul, aceste pulberi
se livreaz, de asemenea, in plicuri pentru a le pzLde;aciunea
factorilor atmosferici. Laboratoarele farmaceutice prepar pulberi
pentru prepararea siropurilor, suspensiei buyable sau apicturilor
buvabile. Toate se prescriu ca pulberile divizate simple.
41
Rp.: Andrews answer N. 6.
D.S. Intem. eoninutul unui plic se vadizolva la un pahar de
ap de 4 ori pezi.
Dac substana activ este lnsolubil in ap, atunei ea va
forma in ea suspensie buvabil.
Rp.: Smecta N. 10.
D.S. Intern. Coiiinutul unui plic se va dizolva la V2paharde
apa de 3 ori pe zi.
2. PUDRE SAU PULBERI PENTRU UZ EXTERN
(Pulveres subtilissimi, aspersiones)
Pulberile pentru uz extern sunt extrafine (subtilissimus) pentm
mai bun aderare lapiele. In calitate de constituent conin talc,
amidon sau alt produs indiferent. Se aplic extern prin pudrare pe
suprafeele lezate ale pielii. Ele ader uor la piele. xi mresc
suprafaa de evaporare, usuc. Deosebim pudre simple i
compuse. Cele simple constau dintr-o singur substana, iar cele
compuse din dou sau mai multe substane. Pudrele simple nu
sunt altceva dect 6 substan medieimentoas bine mnmit
pn la starea extrafin, destinat uzului extern pentru tratamentul
leziunilor pielii.
Rp.: Pudrstreptocid20,0
D.S. Pentru uz extern.
sau
Rp.: Streptocid extrafin 20,0
D.S. Pentru uz extern.
Pudre oficinale simple sau compuse sunt preparate la fabricile
farmaceutice i Iivrte sub denumiri comerciale. Se prescriu ca
pudrele simple
Rp.: Pudr galmanm* 50,0
D. S. Pentm pudrarea picioarelor.
Galmanina este pudr compus care, dup forma magistral,
42*
s-ar prescrieinfelul urmtor:
Exemplul 1:
Rp.: Acid salidlic 2,0
Oxid de zinc 10,0
Talc . ;
Amidbn aaad 100,0
M.t. pulv. subt.
D.S. Pudrantiseptici desicant.
Exemplul 2:
Rp.: Pudr pentru copii 50,0
D.S. Extern. Pentrupudrareasuprafeelorintertriginoase ale
pielii.
Dup cum vedem, prescripia oficinal este mai simpll
Pudrele compuse Cnd sA stanâcth^treB^fi^bsitin
cantiti mici sauinfime, aceasta se amesteccupuftterimdifeente
catalcul, caolinul, amidonul, oxidul de zinc, formndcu eleopufc
compus. Aceste substane joac rolul de excipient ele modificnd
concentraia prindpiului activ, deci i efectul pudrei. Concentraia
optim gsimmmdreptarele de specialitate. '
Exemplu: A se prescrie 5 0,0 pudr 5% de aiiesezin.
Metoda oficinal
Rp.: Pudr anestezin 5% 50
'j a i ' ' .n -
D.S. Pentru uz extern
Metoda magistral
Rp.: Anestezin 2,5
Talc ad 0,0
M.f.asp.
D.S. Pentru uz extern
sau ^ r-.
. u'- if Jbr ^
Rp.: Anestezin2,5 , - or_ i
Talc ad 50,0
* -Wi* i .- . - . . ... w
M.f.puly. Subt. . ];.
D.S.pentru uz extern r , :
43
Calculul dozei substanei active in prescrierea magistral se
face inndu-se cont de concentraia recomandata: a pudrei (in
cazul anestezinei 5%). Procentul indic cte.grame de substan
activ se gsesc in 100 g de pudr. Deci 100 g de pudr ar conine
5 g de anestezin (5 g - 100 g), iar 50 g de pudr conifi x g de
anestezin. Deci: ! !
5 g --------------------- 100 g
x g ------------------------------- so g
Folosii-v de Indreptar.
Pulberi nedivizaie:
1. Acemin 50 g
2. Bilignin 75 g - cte 1-2 lingurie de 3 ori pe zi inaintde
mas
3. Oxid de magneziu 50 g cte linguri de 3 ori pe zi.
Pulberi divizate:
1. Acid ammocapronic - cte 2 g de 3 ori pe zi
2. Salicilat de sodiu cte 1g de 6 ori pe zi
3. Pentoxil-cte 0,2 gde3 ori pezi
4. Acid acetilsalicilic 25 centigrame de 2 ori pe sptpin
timp de 3 luni
5. Beodazol, fenobarbital, papaverin clorindrat iteobromm.in
egale a 2 centigrame. Cte doz de 3 ori pe zi, timp
2 sptmni
6. Fenobarbital - 2 centigrame. Cte doz de 3 ori pe zi tknp
de 2 sptmni
7. Pulberi in plic: gelusil lac, enterol, tri-om, magurlit (p^daete
a 2 g), fosfalugel (pacbete a 16 g) *
44
8. Pulberi pentru prepararea siropului: ampicilin, ibiamox,
sumamed
9. Pulberi pentru prepararea suspensiei buvabile: amoxicilin.
10. Pulberi pentru uz extern (pudre): galmanin, baneocin (in
pulverizator), bivacin, dermatol, sulfadl, pudr pentru copii
75 g, ciminal 5 g; acid salicilic 2%--20 g; chimofon 10%-50 g;
etacridin lactat 2,5%-30 g; acid boric 5%-10 g; chinosol
2%-l 5 g; sulfprecipitat 20%-l 5 g.
3. GRANULATE SAU GRANULE (Granulata)
Lat. Granulum, -i
RusGranuli
Granulatele sunt preparate farmaceutice solide, constituite din
particule de form neregulat, vermicular^cilindric sau sferic.
Conin substane active i substane auxiliare i sunt destinate
administrrii pe cale oral. Printre substanele auxiliare se numr
zahrul, glucoza, lactoza, amidonul, dextranul, substane aromatizante,
colorani .a. Ele sunt una dm formele cele mai potrivite pentru copii,
deoarece dozarea cu precizie, au buxfispooibiMtate malt i
prop*ieti organoleptice excelente. Ca i pulberile, granulatele pot
fii$gâtei >*. Semtbiesc granulate eifnreSceirbe.Teate se
pgestecm ea pulberile nedivizate siitfple. Inaittte^dfe tntrebuinare
granulatele e dizolvin ap^Mcare forindiaz solute simple, iilclusiv
fervescente sau suspensii buvabile. i - f --
Exemplu:
Rp;: Granulate ttiucofalk aple 150,0 -
; i r B.S. Intern Cteolingfurila 1pliaf deâdôri pei i :
Rp.: Granulate in p%uri mucofalk oraiig N20.
D.S. J nerh 1 plie la,l pahr deiip de (on pe^zi.
In ultinul timp, tot mai mult se produc preparatemedicamentoase
sub form de granule; destinate copiildr AceSte granulate s^lr^reaz
in flacoane speciale, pe care este marcatnivelul volumului de 60 sau
45
100 ml cu un senm Anume pn la acest semn se:toarn ap pentru
a dizolva gran ulele i aobine soluia saususpensiace vafimgerat
culinguria: acid glutamic 10 g, prozerin 60 g, furazolidon - 50g
etc. ,
Rp.: Granulateospamox 0,25 N 5
D. S. Mem. Pentru prepararea suspensiei buvabile 250 mg/5 ml in
flacoane a 60 ml. Cte 5 ml suspensie reconstituit de 3 ori
pe zi.
Exerciii:
Prescriei granulate in reete, folosindu-v de indreptar:
blemaren 200 g, venter, uricol, cimalon, plantaglucid 50 g, urodan
100 g, fusidin 70 g.
4. CAPSULE (Capsulae)
Lat. Capsula^--ae
* Rus. KapsuB
Capsuiele sunt forme farmaceutice constituite dminveliuri
soluble, careconindoze unitarede substaneactive asotiatesauau
cu substane auxiliare. Majoritatea capsulelor se admmisteeazgbpe
cale oral, exist capsule retard i capsuieiiiBaimii6-
Capsulel: sunt foma medicamentoas conveEuabil;
deoarece protej ez substanele medicamentoase de
lumin i le ascund gustul sau mirosul neplcut. De cele mai da&e
ori capsuiele sunt confecionate din gelatin - capsule Capsulae
gelatinosae). Exist dou tipuri de capsule gelatinoase:
Capsuiele operculate (operculum inseamn capac) sato
gelulele constau din2cpcele cilindrice care mtrunulin ajtul formnd
un mveli pentru pulberi, granule, microgranule sau microcapsul.
Extremittile capsulelor sunt rotunjite pentru a putea fi uor de
inghiite. De obicei, ele semghitintregi, msinrare cazuii se permite
deschidere^lor:i fir^cioparea dozei. Gelulele se dizolva uor in
mediul gastric (515 min), elibeFnd coninutul.
46
Prescrierea. A se prescrie 20 capsule cu ulcoran in doz de

150 mg
Rp: Ulcoran 0,15
D.t.d. N. 20 |n caps, gel ^ . ,
S. Intem.Cte capsulpe zi
Sau
Rp.: Capsule ulcoran 0,15 N. 20.
D.S. Intern. Cte capsul de 2 ori pe zi.
# / ; ' .
Rp.: Capsule andjiol 0,04 N. 60.
D.S. Intem. Cte capsul datpe zi
Substanele active, care se mactiveaz in mediul acid al
stomacului (hprnaoni polipeptidici, enzime .a), se livreaz in cap
sule enterosolubile. Acestea sunt copfecionate dir.gelatin
prelucrat cu add tanic sau acoperite cu un trat subfire de substane
speciale acidoxez^stente, pentru a rezista aciunii siicului gastric
i a conduce substanele active in duoden.
Rp.: CapuledigeslinN. 2(^f
D.. Intern. Cte capsul de 3 ori pe zi di ^ nesa
t Capsiilete retkrd cedfcaz prmcipiul activ incetf, timp
ittaefngat {1224 6re) i pot fi luate dat sau de 2 oW>e ;
Rp.:-Caplf retard caidisorb 0,04N. 20. , , / ; .
D.. Intern. Cte capsul datpe zu : .
-. . - T.-- - '4
jCapS&ljele vaginale semtroducprofundinv^gin unde, dup
de^mtegrare. cedeaz substanele active, de regula, cu aciune
antibactenana i antimicotic. t
Rp.. Capsule vaginale poliginax N. 6.
D. S.'Iritravagmal. Cte capsul^d data pe zi
Capsulele elastice sunt de form ovoid (capsulae gelatinbsae
m^tes) saus&riasSt anite perle|Peiiaegelatindsae), Ele continue
obicei, substane lichide cu gustneplcut.
47
Exemplu: \
Rp.: Capsule untur de pete 0,5 N. 100.
D.S. Intern. Cte 12 capsule de 3 ori pe zi. ;
Exerciii. Prescriei in capsule urmtoarele preparate:
a) Capsule elastice
1. Nitroglicerin 0,0005. Cte capsul sub limb (capsula se
vastrivi intre dini) in accesulanginos;
2. Olimetin 0,5 g. Cte 2 capsule de 3 oripe zi dup mas;
3. Ulei de ricin 1g. Cte 15 capsule capurgativ;
4. Extract de ferig 0,5 g. A se ingera 14 capsule ca ~
antihelmintic. |
b) Capsule operculate: .
1. Piracetam 0,4 g. Cte capsul de 3 ;] zi; %
2. Ritmilen 0,1 g. Cte capsul de 3 ori pe zi; ,J I
3. Palin0,2g. Cte 2 capsule de 2 ori pezi; I
4. Metadclin 0,15 g. Cte capsul de3 ori pezi ! J
5. Madopar250. Cte capsul de 2 ori pe zi.
Microcapsule i nanocapsule. Microcapsulele au in j
diametru 100500 micrometri, iar nanocapsulele sunt mai mici de -
1mcm, adie se msoarin nanometri. Ele conin cantiti infmie
de substane medicamentoase, pe care le apr de aciunea agenilor
extemi i le mascheaz gustul neplcut. Prin microcapsulare se
urmrete scopul crerii aciunii retard, adic aprelungirii aciunii
medicamentelor, datorit eliminrii lente a principiilor active.
Microcapsulele i microdrajeurile pot fi inclusein capsule opercu
late obinuite, numitein acest caz spansule sau capsule retard. De
asemeni, ele pot fi incorporate in comprimate, numite prin analogie
comprimate retard. Diferena dintre comprimatele obinuite i cele
retard ne-o ilustreaz pregnant exemplul comprimatelor
Nitroglieerin i Sustac. Ambele tipuri conin unul -i acelai
preparat - nitroglicerin. I n prittiul caz ea este lifcer i ii exercit
aciunea imediat, timp de numai cteva minute, iar in eel de-al
doilea caz ea este microcapsulat, efectul fund lent, ins de ltmg
durat (4-5 ore). i
1
48
5. COMPRIMATE SAU
(Comprimata s.tabulettae)
LatComprimatum, -i
' sau Tabuletta, -ae
Rus.Tabletki
Comprimatele sunt forme faramaceutice solide, care conin
doze unitar e din una sau mai multe substane active; se obin prin
comprimarea unui volum constant de substane active, asociate
sau nu cu substane auxiliare. Aprute un secol ijumatteinurm,
in zilele noastre comprimatele au deveni fiarma medicamentoas
cea mai rspndit (cca 40% din solicitri), datont numeroaselor
lor avantaje. Printre ele un loc deosebit il ocup posibilitatea
automatizrii producid, comoditatea ransporrii, stocrii, eliberrii
i administrrii, aspectul i gustul agreabile, posibilitatea bbtnerii unor
preparate cu destinaie divers (enterosolubile, retard, implantabile,
vaginale .a), eventualitatea modificrii parametrilor farmacoanetici
etc. '
Comprimatele se prepar la fabricile sau laboratoarele
farmaceutice prkitehnologii speciale In afar de substana activ
(substanele active), in compoinena lor mai pot infra, dupcvrm s-a
spus, unele substane auxiliare, printre carediluante, liante, lubrifiante,
dezint^rante.
Substanele diluante servesc la diluarea substanei active in cazul
cnd doza acesteia este foarte mic. Liantele cimenteaz
comprimatul, redndu-i forma i tria necesar. Substanele
lubrifiante i glisante uureaz procesul tehnoloîc de lunepare a
compximatului prin maina de comprimare. Substantelc dezintegrante
reduc comprimatul, in mediullichid, la starea de pulbere. Se mai pot
folosi substane colorante, conservante, inveliuri etc.
Prescrierea comprimatelor. Exist ctevaforme deprescriere:
Rp : Amoxicilin0,5 *
D.td. N. lOintabl. :
S. Intem. Cte un comprimat dat pe za.
49
Rp.: Comprimate,5 *
D.td. N. 10 ..,K, . .. ... =;
S. Intern. Cte un comprimat datpe zi.
Rp. . Comprimate amoxicilin0,5 N. 10
Comprimatele compuse se prescriu la fel.
Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25
Cafein 0,05
D.t.d. N. IOmtabl.
S. Intern. Cte un comprimat in cefalee
Rp.. Comprimate acid acetilsalicilic 0,25
cu cafein 0,0.5
- D.td. N. 10
S. Intern. Cte un comprimat in cefalee
Rp.: Comprimate ^cid acetilsalicilic 0,25 cu cafein0,05 N. 10 *
D . S. I ntejna^te un comprimat in cefalee -
Pentru simplifica prescrierea comprimatelor compuse, acestora
li se atribuie denumiri speciale comerciale sau brevetate (iume
depuse). ;
Exemplu: >
Rp : Bismut suf>nitrat 0,3 5
Magnesiti carbonat 0,4
Natriu hidrocarbonat 0,2
Pulbere de rizom calami
Pulbfere descoar frangul 0.025
Kelin
Rutin 0,005 i
D.t.d. N lOmtabl.
S. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi.
50
Pentru a simplificaprescnerea i pentru tnai bsn memorizare
a eompozitiei medicamentoase^comprimM sugapririBt
denumirea de ^ddi fl r ;
Rp.: Comprimate vicalinN. 100 v ,
D.S. Intern. Cte un comprimat de 3 oij.pe p-
V atragem atenia asnprafaptaluic demmtirea comerttal
vicalin (luat Intre ghilimele) rmrie la nominativ. J
Observai, c in exemplele de mai sus nu au fost indicai
excipienii comprimatelor, cu toate c i ei intr ih componena lor,
a^pst%(^&ndiiiutil
p Dozele printipiilor active din comprimate suststandarde, fixe,
caleulatepentrubolnavul adult mediu, de aceeaindividualizarea strict
a dozei este^mn lucru tiecesar. De multe ori medicul este nevoit s
recomande un fragment de comprimat sau, din *x>ntca|>cteva
comprimateiao priz. Unde comprimate sunt prevazutefeu nulee
.speciale pentm aputea. fi frate in dou s au in patra fragment
relativ gale (comprimate secabile, reSpectiv bisicbile sau
cvadrisecbile). p
la t cteva exemple a
1. Enevoie de administrat paraaminosalidlatde sodiu cte 3 g
de 3 ori pe zLsDin mdreptare acflfflê prepartl se livreaz in
comprimate a 0,5 g.
Rp Coxnpîmte paraaminosalicilat depdiu 0,5, N. 100
; $.S. Intern. C ^ jb.3' .pe-.zi.'
2. A se adfflDiaistra 0,1 g acid cetilsatocilic! AflaafcWbstana
se livreazin comprimate a 0,25 i 0,5 g. Prin urmare, recomandm
bolnavului fie jumtate de comprimat a 0,25 g, fieun sfert de
cori^rimat^5 g. I riambefexazuri, bolnvttliteprimi 0,125 g,
ce se apfcspie de dozariecesarL ' 4
Rp Comprimate add acetilsalicilic 0,25 N. IQ -
*.S. Intern. Cte jumtate de romprimf|de 3 pri pe zi.
Astfel se procedeaz de cele mai multe ori la administrarea
tabletelor copiilor de diferite vrste i vrstnicilor. Avndin vedere
c aceste grupe de pacieni inghit comprimatelecu greu, ele pot fi
far miate in prealabil.
Comprimatele orale sau obinuite se inghit intregi sau crocate.
In mediul lichid al stomacului se dezintegreaz in cteva minute i
elibereaz substanele active, care se absorb in circuitul sistemic
sau ii exercitactiuneain tractul gastrointestinal.
Varieti de comprimate
Comprimatele filmate sau peliculate (drajefiate) sunt
acoperite cu opelicul subire constitmit din rezine naturale sau
sintetice, gume, ceruri etc Uneori li se mai adaug substane
aromatizante, zaharuri. Filmul esteneted, adeseastrlucitor, colorat.
Comprimatele efervescente se dizolv in ap, in care
formeaz bioxid de carbon datorit incorporrii in ele a unui acid
organic (de obicei citric sau taitric) i unui bicarbonat sau carbonat
(de sodiu sau potasiu) in proportie potrivit. Ele se beau numai
dup dizolvarea lor completin ap (50-150 ml). Exemple: supradin
(multivitamine), plusssz (multivitamine), redoxon (acid ascorbic,
50 mg), efferalgan (paracetamol, 500 mg), acilpirin (acid
acetilsalicilic, 500 mg). Exemple de comprimate efervescente pe-
diatrice: antigripin (paracetamol 250 mg, chlorfenamin 3 mg, acid
ascorbic 50 mg). L
Comprimatele masticabile conin gume speciale de
mestecat i sunt destinate mestecrii in cavitatea bucal.
Substanele active fie c-i exercit aciune in cavitatea bucal
sau orofaringe, fie c se inghit cu saliva sau se absorb prin mucoasa
bucal. Se folosesc mai mult de copii i persoane tinqre.
Comprimatele perlinguale sau sublingua|e se tin sub limb
pn la aborbia total a substanei active, care se produce de&tul
de repede, datont vascularizrii bogate a acestei regiuni. Vgêle
sangvine sublingvale se vars in sistemul venei cave superioare i
preparatul nimerete direct in circuitul sistemic iiffite^celporM,
cum se intmpl cu cele inghiite. Acestea din urm Sunt supuse
52
fenomenului de prim pasaj (are loc la trecerea substanei
medicamentoase prin mueoasa intestirial i ficat), unde birn
Exemple: Nitroglicerin 0,0005.
Comprimatele solubile pentru prepararea solutiei buvabile
maiftte delêbuinare sedizolvm ^p. *- '
Exemplu:
Rp.: Comprimate solubile solpadein N. 12; _
D.S. Intern. Cte un comprimat la V4pahar de apa de 4 ori
pezi. ' '
Comprimatele enterosolubile sunt varietate de .compri
mate filmate, cu deosebirea c inveliul lor este acidorezistent
(gastrorezistent), constituit din unui sau cteva straturi de substane
rezistente la aciunea sucului gastric (acetilftalat de celuloz, glu
ten, copiblimeri nionici ai acidului metacrific i est&riler ftii etc.)
pentru aputeatrece comprirnatul intreg, nedezagregat, prin sucul
gastric. Se recurge la asemenea formpentru aprotejafie substana
activ, lbil in mediul acid, de aciunea sucului gastric (de pilda,
enzimele pancreatice), fie mueoasa gastttc de aciunea iritant
sau ulcerigen a substanei active (indometacina, spre exemplu).
Comprimatele enterosolubile nu trebuiesc frnte sau Crocate.
Exemple:
1) Substane instabile in sucul gastric ' ,:
Rp.:Comprimatepncreatin0,25 N. 30
D.S. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi in timpul
meselor.
2) Substane care irit mueoasa gastric: *
Rp.: Comprimate diclofenac 0,05 N. 30
D.S. Intern. Cte un comprimat de 3 oripezi.-
53
Comprimatele retard elibereaz meet i timp mai mdelungat
substana activ, datoritimcorporrii acesteia in microcapsule cu
vitez diferit de cedare sau altor metode, mai sofisticate. Sunt
convenabile din mai multe considerente: reduc numrul prizelor la
2 sau 1pe zi, menin concentraia plasmatic a substanei active la
un nivel relativ constant etc. Multe specialitipoart mdicele R
(retard), SR (slow release) sau calificativele Long, Retard, Chrono,
etc. care sublmiaz aci unea mdelungat a comprimatelor respec
tive.
Exemple:
Rp.: Comprimate feloran 0,1 N. 3 0
Not. Feloranul este specilitate a diclofenacului, prescris
mai sus, iff comprirnkte obinuite. Observai c comprimatele re
tard se administreaz mai rar.
Comprimate pentru supt (susetele) se tin in cavitatea bucal
pn la resorbia deplin. Substana lor activ, fie c este un -
septic cu aciune topic, fie c excit receptorii nervoi ensitivi i
acioneaz in mod reflex.
1) Preparat cu aciune topic (antiseptic oro-farmgean)
Rp.: Comprimate antiangin 2,5 N. 12,
D.S; Perlmgual. Cte un comprimat la fiecare 23 ore.
2) Preparat cu aciune reflex v
Rp.: Comprimate validol 0,06 N. 10.
D.S. Perlingual. Cte un comprimat in accesele de spasm'
coronarian.
Comprimatele pentru prepararea soluiilor unto form
convenabil de substan dozat, care permite obinerea soluiilor
pentru uz extern.
Exemplu.
Rp : Comprimate hidroperit 1,5 N. 6. >
D.S. Extern. Cte un comprimat la lingur de ap pentru
prepararea apei oxigenate.
54
Comprimatele implantabile (implantarile) sau peletele se
introduc subcutanat prin mcizie sau prin intermediul unor seringi
speciale. Rmn in locul administrrii pentru un timp anumit, de
obicei, cteva luni sau ani, de unde substana activ se absoarbe
lent i uniform in aa fel, inct nivelul ei I n snge i efectul se
menin constante.
Comprimatele vaginale se introduc in vagin, undeii exercit
aciunea local. Unele conin i substane spumigene pmtru a uura
acoperirea total amucoasei, De obicei, conin principii antibacteriene,
antiftmgice, antiprotozoare, hormoni. Pentru introducerea mai
convenabil, unele se livreaz direct in aplicatoare. Aplicatorul
reprezint un tub de 58 mm grosime i cc 12 cm lungime cu
comprimatul la un capt i un propulsor la cellalt. Extremitatea
cu comprimatul se introduce profund in Vagin, in poziia culca, se
apas pe propulsorul de la extremitatea dp dinafra, dug&care
aplicatorul se scoate i se arunc
Exemplu:
Rp.: ComprknatevkgifemN. 15. ,,
D.S. bitravaginal. Cte un comprimatin-vagin datpe zi
timp de 15 zile.
' "'-^n&alai^'bQ^rimatca'.
Comprimatele se ambalaz in fblii, blistere^6drcnae, cxitiue,
fladoane etc.
Mai convenabile par a fi blisterele sau alveolele termoformate, in
care fiece tablet se pstreaz aparte in condiii ermetice, pacientul
pund desprinde tablet far a le atinge pe celelalte'
Exerciii: *
1. Prescriei in comprimate preparatele enumerale mai jos, in
dozele indicate
a) Comprimate obinuite (simple): ; -
1. NrtrazfepaM a 0,005 (iSfelO). Internt 6te bn cxffl^riri^tina-
inte de soinn. s iv
7
55
2. Furosernid a 0,04 (N 20). Intern. Cte un comprimat
dimineaa inainte de mas.
3. Verapamil a 0,08 (N.40). Intern. Cte un comprimat de 3
oripezi.
4. Sulfadimetoxin a 0,5 (N 60). Intern. Cte 2 comprimate
de 2 ori pe zi.
5. Metronidazol a 0,25 (N 20). Intern. Cteun comprimat de
3 oripezi. ..
b) Comprimate compuse (cu denumiri cotnerciaW):
1. Nacom N. 100. Intern. Cte un comprimat de 2 ori pe zi.
2. Co-trimoxazol N.40. Intern. Cte 2 comprimate de 2 oripe
zi.
3. Adelfan N.30. Intern. Cteun comprimat de3 ori pe zi.
4. SedaIginN.20. intern. Cte un comprimat in cefalee.
5. Saridon N.40. Intern. Cte un comprimat in dureri dentare
acute.
Ce substane medicamentoase intr in componena
comprimatelor compuse, enumerate maisus. Prescrieti-leinmod
desfaurat (magistral), folosindu-v de indreptare.
c) Comprimate sublinguale:
1. Metiltestosterona0,005 (N20). Sublingual. Cteuncom-
primat sub limb de 3 ori pe zi.
2. Metilandrostendiola0,01 (N.20). Sublingual. Cteuncoin-
primat ub limb de 3 ori pe zi.
3. Etisterpna0,01 (N.30). Sublingual. Cteun comprimat sub
limb de 2 ori pe zi. , i
4. Dezoxicorticosteron acetat a 0,005 (N.50). Sublingual. Cte
un comprimat sub limb dat in 2 zile.
d) Comprimate enterosolubile:
1. Diclofenac a 0,025 N.30. Intern. Cte un comprimat de 3
ori pe zi.
2. Triferment N.20. Intern. Cte 2 comprimate de 3 ori pe zi.
3. Nigedaz a 0,15 N.30. Intern. Cte un comprimat de 3 ori
pezi.
4. Acid glutamic a 0,25 N.40. Intern. Cte un comprimat de 3
oripezi.
5. Ademetionin a 0,4. Intern. Cte 2 comprimate de 3 ori pe zi.
2. Prescriei comprimate, folosindu-v demdreptar. ^
1. Cimetidin, rantac.
2. Comprimate filmate - doimicum, diclofenac, ranital, ulceran
3.Comprimate retard - nitrong, isodmit retard, lekoptin,
chinidin-R, dalat long, almiral SR depakin.
4. Comprimate rapid-retard - adlat SL.
5. Comprimate masticabile - plenil,maalox. u
6. Comprimate enterosolubile ipertrofan, orfiril.
7. Comprimate pentru supt - antiangin, saibei, voseptol.
8. Comprimate pentru prepararea sohiiilorfuracilin, neomag-
nol.
9. Comprimate implantabile - esperal, implanon.
10. Comprimate vaginale - nistatin, canesten, betadin.
3. Care sunt substanele active din comprimatele antacidin,
normatens, helicocin, beloid.
6. DRAJEURI
Fr. Dragee
Rus. Draje
Draj eurile (din fr. Dragee) sunt form medicamentoas solid
cu aspect sferic sau lenticular, constituitdindoy straturiunui intern,
nucleul, care conine substana sau substanele active, i altul ex
tern, inveli din zahr i alti excipieni. Drajeurile se inghit, numai
unele se sug. In stomac se dezagregheaz in aproximativ 3 0 minute,
lar altele sunt enterosolubile, dizolvndu-sem intestin, protejand
astfel preparatul de aciunea sucului gastric. Drajeurile au avantajul
c maschez gustul i mirosul preparatului, il pzesc de aciunea
agenilor extemi.
P rescri erea. A se prescrie 30 drqeuricuck^jromazm a
25 mg. Cel mai free vent se folosete metoda prescurtat de
57
prescriere, deoarece sun forme oficinale pregtite la, fabricile
farmaceutice se recomand, i mai rar, forma magistral.
Metoda I
Rp.: DrajeeclorpromazinO,Q25 N.30
D.S.Intern. Cte un drajeu de 2 ori pe zi.
Metoda a II-a
Rp.: Clorpromazin 0,025
D.tcLN.30 in dragee
S.Intern.Cte un drajeu de 2 ori pe zi.
Drajeurile ce conin 2 sau mai multi ingredieni activi poart
denumiri comerciale i se prescriu numai prin metoda prescurtat,
fr a se indic dozele ingredienilor
Exercifii. A se prescrie in drajeuri urmtoarele preparate
Drajeuri simple
1.50 drajeuri cu bromhexin a 4 mg. Intern. Cte un drajeu de
3 ori pe zi
2. 20 drajeuri cu indapamid a 25 mg. Intern. Cte un drajeu
dimineaa
3. 100 drajeuri cu silibinm a 70 mg. Intem. Cte 2 drajeuri de
4 ori pezi.
4. 20 drajeuri cu amitriptilin a 10 mg. Intem. Cte un drajeu
de 2 ori pezi.
5. 50 drajeuri cu pentoxifilin a 100 mg. Intem. Cte 4 drajeuri
de 3 ori pezi.
Drajeuri compuse
1. 50 drajeuri adelfan-ezidrex Intern Cte un drajeu de 2
ori pezi.
2.50 drajeuri beloid. Intem. Cte un drajeu de 6 ori pe zi.
3.21 drajeuri nonovlori. Intem. Cte un drajeu datpe zi.
Drajeuri enterosolubile
1.30 drajeuri panzmorm forte. Intem. Cte2 drajeuri de 3
ori pe zi
58
F
2. 20 drajeuri mezim forte. Intern; Gate iffif drajeti dte 3 ori
pe zi. -
3. 40 drajeuri cu diclofenac a 50 mg. Intern. Cte tm draj eu de
3 ori pe zi.
s: ;-S
7. PIIJ J LE (PILULAME)
Lat. Pilula, -ae
Rus. Piliuli
- Pilulele sunt p form medicamentoas dozat, magistral,
constituit din prindpiul activ i masa pilular. Pentru prepararea
pilulelor este nevoie de munc manual, din care cauz ele sunt
tot mai pum utilizate, fi ind in prezent p e cale de dispariie.
Sub form de pilule poate fi presgris orice substan
medicamentoas. Practica arat ins c unele forme oficinale i
industriale, ca de exemplu comprimatele, capsulelesaudrajeurile,
surit mai convenabile. Doar in virtutea tradiieiunii compui mai
continu s fie prescrii in pilule. Din ei fac parte nitratul de argint,
iodul, anhidridaarsenioas, unii alcaloizi.
Excipientul pilulelor se mai numete masa pilulari const
dintr-un amestec de extract moale dinrf^^mil^^mQi: plane, ca
odoleanul (Valeriana officinalis L.), ghinura (Gehtiana lutea L.),
lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra L.) i pulberea pbinuit din
aceleai rdcini in asemenea proporia, inct njaa pilular
cp^tat s aib consisen elastic.
Pilulele se prepar dup cum urmeaz. Maiirvtji de toate, se ia
substana medicamentoas recomandat de medic in cantitatea
corespunztoaifenumrului de doze present De cfeicei>seprescriu
25 sau 3 0 pilule. Se iau, deci, 25 sau 3 Odoze de substan activ i se
amestecuniform cupulberea din rdcinrespectiv Apoilapulbere
se adaug exractiil moale din cantitatea necesar i se amestec
bine cu pulberea pn la obinerea unei mase elastice, care se
subdivizeaz in 25 sau 30 pri egale, cra&ali se d forma sferic.
Anumite substane necesit folosirea, in calitate de mas
pilular, a unor excipieni ineri din punc de v^deê ehimic cu care
ele s nu intre in reacie. In asemenea cazuri se utilizeaz caolinul
(Bolus alba).
59
Pentru a simplifiea munca medicului In prescrierea pilulelor,
excipxentulil vomnumi maspilular, iar cantitatea ei vomlsape
seama farmacistului, indicnd doar cat trebuie (quantum satis), dat
fiind faptul c masa unei pilule trebuie s fie de 0,50,6 g.
P rescri erea. A se prescrie 3 0 pilule cu nitrat de argint in
doza pentru priz de un centigram.
Rp.: Nitrat de argint 0,3
Massaepilularumg.s. utf.pil. N. 30
D.S. Intern. Cte pilul de 3 ori pe zi.
In cazul dat s-auluat 30 doze de nitrat de argint (0,01x30 = 0,3),
adic cte doz pentru fiecare pilul.
Am spus c pilulele sunt form medicamentoas prescris
rar, deoarece prezint anumite dezavantaje. Primul const in
necesitatea lucrului manual pentru prepararea lor. Alt neajuns il
prezint dezagregarea lor lent in tubul digestiv, ceeace inseamn
perioad de laten mai indelungat a actiuniiprincipiului activ i
chiar biodisponibilitate mai redusin cazul uscrii pilulelor.
Exerciii. Prescriei sub form de pilule unntoarele substane
in dozele indicate pentru priz
1. 25 pilule lactat de fier a cte 2 centigrame.Cte o pilul de
2 ori pe zi.
2. 3 0 pilule ce conin 5 decitniligrame iod i 5 miligrame iodur
de potsiu la priz. Cte pilul de 3 ori pezi.
3. 25 pilule cu anhidrid arsenioas un miligram la priz
Cte pilul de 2 ori pe zi.
8. PELICULE, FILME SAU PLCUE
(MEMBRANULLAE)
Lat. Membranulla, -ae
Rus. Pleonca
Peliculele sunt form medicamentoas solid, relativ recent
introdus in practica medical, constituite din principiul activ i
excipient (un polimer special). Peliculele pot fi considerate sisteme
retard, deoiarece elibereaz lent substana medicamentoas i au
60
acxune indel ungat. bi acelai timp, fflmeleaderuor lamiKXJase,
fixndu-se pe Locul unde au fost aplicate.
Existpelicule pentru adminstrarea mtrabucal i retropalpebral
(pelicule oftalmice). t J
Peliculele pentru administrarea intrabucal se aplic pe gingie.
I n practica medical se cunosc peliculele cu nitroglicerin
(Trinitrolong) ce conin 1 sau 2 mg substan activ. Nitroglicerin
eliberat se absoarbe incet prin mucoasa bucal direct in.sistemul
venei cave superiore. Exerci att aciune imediat. cat si durabil
(34 ore) i poate fi folosit att pentru abolirea accesului anginos,
ct i pentru profilaxia lui. Un avantaj a! peiliculelor eonst in
posibilitateainlturrii acestoradepe gingie, in cazul uriiii efect ma-
jor cu consecine nedorite. Ins ele trebuie s fie aplicate in aa fel,
inct s nu fac dificil digestia. I n acest caz, peliculele se pot
desprinde i pot fi rnghiite, cu aderareape mucoasa eK)fagian, cu
absorbie sistemic i posibilitatea unor efecte adverse.
; Peliculele oftalmice se aplic retropalpebral i substanele ac
tive se dizolvincet n lichidul lacrimal, exrcitnd aciune asupra
ochiului (miotic, midriatic, antiseptic).
P r e s c r i e r e a Deoarece sunt formq medicamentoase
oficinale, sefolosete forma prescurtat de prescriere cu specificare,
in cazul peliculelor oftalmice, a tipului de pelicule.
1 . A se prescrie 50 pelicule cu trinitrolong a cte 1mg.
Rp.; Pelicule trinitrolong 0,001 N 50
D.S. Intrabucal. Cte pelicul de 3 ori pe zi, aplicat pe
. gingiamaxilar.
2. A se prescrie 3 0 pelicule oftalmice cu pilocarpin clorhidrat
Rp.: Pelicule oftalmice pilocarpin clorhidrat N.30
D.S. Retropalpebral. Cte pelicul in sacul conjunctival pe
sear.
Exerciii. Prescriei pelicule ofalimice cu urmtom-ele
substane
1.30 pelicule cu atropin 0,001. Cte peliculrfetropalpebral
dat pezi. :
61
2. 20 pelicule oftlmice cu sulfapiridazin sodica. Cte pelicul
in sacul conjunctival de 2 ori pe zi.
9. CA RAMEL E (CARAMEL )
LatnCapamd,-is
Rus. Carameli
Caramelele sunt form medicamentoas solida preparat
din zahr, melas i substan medicamentoas. De obicei, ele
se in in cavitatea bucal, unde se dizolv, eliberndpxincipiul activ,
care exercit aciune topic.
Deoarece caramelele sunt oficinale, ele se prescriu in form
prescurtat. A se prescrie 100 caramele cu decamin a 15
centimiligrame.
Rp.: Carametedecamin0,00015 N.100
D.S. Intrabucal. Cte caramel la fiecare 2 ore. A se tine
in cavitatea buCalpn la resorbie complete
10. CREI OANE (STI L1)
Lat. Stilus,-i
Rus. Karandai
Creioanele sunt forme farmaceutice soli.de, de form cilindric,
terminate cu un con sau cu calot ovoidal. Reprezint nite
bastonae cu lungimea de 5 cm, un diametru de 35 mm i greutate
de 48 g. Sun obinute din unele substane compresate sau din
amestecul lor cu parafin i ali compui solizi. Au intrebuinare
topic. Se prescriu in form prescurtat, deoarece sunt preparate
oficinale.
Rp.: Creioane mentol N.3
D.S. Topic. A fricionatmplelein migren.
Exercitii: Prescriei urmtoarele creioane
1.10 creioane hemostatice.
62
11. BRICHETE (BRIKETA)
Lat. Briketum. -i
j J 1i / , Rus. Briketi
Brichete se numesc produsele obtinute prin presarea sau
brichetarea unor pulberi cptate din plante medicinale. De cele
mai multe ori' brichetele sunt divizate pnn anulee/Su crestturi
in 10 pri egale. Fiecare parte poate fi rupt prte i folosit
pentru prepararea infuziei sau decoctuhri, de obicei, in volum de un
pahar. Soluia extractiv obinut se folosete intem sau local (spltuii
etc.) pe parcursul unei zile sau la baie.
Brichetele se prescriu in forma prescurtat. A se prescrie
brichete cu denti.
Rp.: Brichete iarbdenti 75,0
D. S. diviziune a se ine in ap clocotit timp de 10 minute, a
se filtra i folosi pentru pregtirea unei bi pentru copil.
Exemple de brichete
Brichete frunze eucalipt 100,0
Brichete nervoflux 37,5
12. SPECII (SPECIES)
..x. Species,;-ei
Rus. Sbor
Speciile sunt amestecuri uniforme de plante sau pri din plante
medicinale, transformate in pulbere grosier i foloitej>entru pre
pararea ceaiurilor medicinale. In unele cazuri, in specu se introduc
uleiuri eseniale i alte substane. Este forma medicamentoas cea
mai veche, aj unsa pn in zilelb noastre. Plantele medicinale incluse
in componena speciilor se aleg dupa ciunelbf i sepreparin
prezent la fabricile farmaceutice. Speciile se flin vanzare liber.
Exist urmtoarele pedi oficmale: ; t -i
Specie antiastenatic SpedepoIx^tffliic
Specie expectorant. - Specie sed$v> f
Specie diuretic Specie coldg^g f
63
FORMELE MEDICAMENTOASE
SEMISOLIDE SAU MOI
Formele medicamentoase semisoli de, zise i moi sunt destinate
uzului extern, administrrii in cavitile 1, iarin unele cazuri
aciunii resorbtive. Din ele fac parte unguentele i yarietile lor
(balsamul, gelul, crema, pomada), pastele, linimentele, supozitoarele,
emplastrele.
1. UNGUENTE (UNGUENTA)
Lat. Unguentum, -i
Rus. Mazi
Unguentele (numite la noi uneori impropriu i urisori) sunt
form medicamentoas de consisten pstoas, care se aplic pe
piele sau mucoase pentru aciune local sau resorbtiv. Ele sunt
constituite din substane medicamentoase (substane de baz) i
excipieni, numii in acest caz baze de unguent, care se inmoaie la
temperatura cxMpului. I n funcie de sursa de obinere, in calitate
de baze de unguent se folosesc:
1. Grsimile animaliere
a) solide grsimile psrilor i animalelor terestre: lanolin
(Lanolinum, Adeps lanae), untur de pore (Axungia porcina,
Adeps suillus);
b) lichide - grsimile din pete i alte specii marine: untur de
pete (Oleum jecoris Aselli)). In unele ri (SUA, Marea
Britanie) grsimile animaliere au fost excluse din lista
oficinal a bazelor de unguente.
2. Uleiurile minerale (grsimile lichide) care sunt:
a) ce se solidificin prezena aerului - uleiul de in(01. Lini),
uleiul de cacao (Ol, Cacao), uleiul de nuci (OLNucis), uleiul
de cnep(01. Cannabis);
b) ce nu se solidific in prezena aerului uleiul depersici
(Ol.persicorum), uleiul de msline (Ol.Olivarum), uleiul de
ricin (Ol.ricinum), uleiul de arahi (Ol. Arachidis), ulieul de
sola (Ol. Soae), uleitA de floarea-soreli#(01.;HeliaHtiii),
uleiul de ppuoi (Ol.Maydis), uleiul de bumbac
(Ol.Gossypum). '
3. Grsimile minerale.
a) solide - vaselina galben (Vaselinum flavum) i alb
(Vaselinum album);
b) lichide uleiul de vaselina sau parafma lichid (Oleum
vaselini s. Paraffinum liqiudum); ulieurile minerale i alcoolii
cu mas molecular mic (p olietilenglicolul).
4. Ceara sau produsele asemntoarecearalbsau galben
( alba s. flaVa); spermacetul sau cetaceifl "(Cetaceum,
Spermaeetum); prafin solid (Paraffinum solidu); ozocherit
(Ozocheritum medicinalis); lanet (Lanette).
5. Produse sintetice ii:
b)inbazdeceluloz; >i;;
c) in baz de siliconi; , ...^
d) in baz de fosfolipide (fosfatide). ;
Substanele incorporate in unguent formeaz cu baza de un
guent anumit concentraie, care se exprim I n procente.
Aciunea terapeutic a unguentului depinde de concentraia lui.
I n prezent unguentele se produc la fabricile sau laboratoarele
farmaceutice i se livreazîn tixburi sau, mi rar, in botcnale. Ele
poartdenurmrea substanei active sau au denumiri comerciale.
Iri funcie de modul de administrate, se disting unguente penfru
uz extern, unguente oftlmice i unguente nazale.
Unguente pentru uz extern. Sunt destinate preponderent
pentru aciunea topic (dermice, vaginale, rectale) i, mai rar,
pentru efect sistemic (adic dup absorbie).
P r es c r i er ea. Sunt 2 forme de prescriere: oficinal i
65
magistral. Lapres crier ea unguentelor oficinale, maiinti ,se indic
denumirea formei medicamentoase (unguent), apoi denumirea,
substanei medicamentoase, concentrai a i cantitatea de unguent.
In cazul ^ cqmerciale, dup denurnire urmeaz masa
unguentului. In cazul jprescrierii magistral, (prepppt?Mf^nnacie),
mai inti, se indic substana activ, apoi excijieni idup aceea
indicaia de a fi amestecate pentru a primi unguent.
Exemple.
1. S se prescrie 10 g unguent 0,1% gentamicin. >
Prescipia oficinal Prescipia magistral
Rp.:Ung.gentamicin Rp.: Geittamicin0,01
0,1%-10$ Vaskinad 10,0
D.S.Extem. A se aplicape M.?pg
suprafaa lezat a pielii D.S.Extem. Ase aplica
. pe suprafaalezat a pielii
2. S se prescrie 30 g unguent diprogent
Rp.: Ung. diprogent 30,0
D.S.Extem. A se aplicape suprafaa lezat a pielii.
Unguentul diprogent este compus (betametazon i gen
tamicin), din care cauz poart denurnire comercial i se va
prescrie doar in forma oficinal.
3. Sse prescrie 15 g unguent fluorocort.
Rp;: Ufig. fluorbcort 15,0
D.S? Extern: A se aplica pe segmentele afectate ale pielii
Denumirea fluorocort poart unguentul, dar nu i substana
activ. Dac ar fi s prescriem acest unguent dup metoda o%inal
sau magistral, adicdup denumirea subsanei active, care ip cazul
de fata este triamcinolon acetomd in concentraie de. 0,1%,
atunci reteta ar avea urmtoarele forme:
Rp.: Uag. triamcinolon gcetonid 0,1%15,0
D.S.Extem. A se aplica pe sectoarele afectate ale pielii.
W V # ' . , ; ,
66
Rp. :.Tnamcmolon acetoru dO, 015 i ;
Vaselina ad 15,0 !
; M.f.ung. s
D.S. Extern. A seaplicape locurile afectate alepielii.
Exercitii ;
Prescriei urmtoarele preparate in unguente
1. Mupkocin 2% 15 g. bi afeciunile pufulente ale pielii
2. Bacitracin 28 g. Inafeciunilepurulentealepielii r
3. Betametazon 0,1 % - 15 g. In afeciunile inflamatorii ale
pielii. ' '
4. Bonafton 0,5% - 25 g. I n afeciunile micotice ale pielii.
5. Fenilbutazon 5% - 20 g. In tromlx)flebitele supemciale ale
extremitilor inferioare.
6. Indometacin 10% 40 g. In artrite, poliaftrite.
7. Ihtiol 10% 25 g. I n combustii, nevralgii.
8. Heliomicin 4% - 10 g. In piodermite, ulcere trofice.
9. Decamin0,5% - 30 g. In epidermofiie
10. Hidroportizon 1% - 10 g I n afeciunile inflamatorii ale
pielii.
Prescriei urmtoarele unguente cu denumiri comerciale:
1. Apisartron 20 g 4. Micosolon 15 g
2. ViprosaT 50 g 5. Dermosolon 5 g
3. Apilac 50 g 6 . Depersolon 10 g
7. Hioxison 10 g
8. lrusol 30 g s
9. Fastin 50 g ;
Urijpientele manifest, in general, ciune locaM,ins exist
probabilitaea absorbiei principiilor active in nge}iêxercitrii
unui efect sistemic cu att mai exprimat, cu cat este mai mare
suprafas corpidui pe care %a apMcat uogbientnl^PppiEiisubstanele
cu.activiae biplogicpntfmic, cum arfipfârateleihprmajtiale
(glucocorticoizii), acest lucpLtpebuie Urat in conmfler^^, I n acelai
67
timp, sunt elaborai derivai care se absorb greu prin piele, pentru
a evita generalizarea aciunii.
Unguentele pot fi folosite, in unele cazuri, in scopul aciunii
resorbtive. In trecut se folosea, de exemplu, unguentul; de miercur
concentrat, in tratamentul sifilisului. Miercurul din unguent se
absoarbe prin piele i manifest aciune terapeutic, in unele
cazuri i toxic.
In prezent se utilizeaz unguentul cu nitroglicerin in
tratamentul sistematic al bolii ischemice, de exemplu, unguentul
nitro (Nitro 2% voi de-sal va), care se aplic pe pielea prii
superioare apieptului de 23 ori pe zi, de unde nitroglicerin se
absoarbe lent.
Unguente oftalmice. Unguentele folosite in tratamentul bolilor
de ochi se numesc oftalmice. Ele se prescriu in cantiti relativ
mici (2,510,0) i se introduc in sacul conjunctival. Unele laboratoare
farmaceutice livreaz unguente oftalmice in tuburi speciale,
convenabile pentru inseria direct a medicamentului. Se prescriu
la fel ca i unguentele pentru uz extern. La dorin se poate in
die a__oftalmic. Cel mai frecvent se folosete metoda oficinal
de prescriere,' deoarece acestea sunt livrate sub form gata de
fabricile farmaceutice.
Exemplu. S se prescrie 10 g unguent oftalmic 1% pilocaipin
clorhidrat
Rp.: Ung. oftalmic pilocarpin clorhidrat 1%-10,0
D.S. Unguent oftalmic. Ase aplica duppleoape de 2 oripe
zi.
in signatur este necesar de a specifica modul de utilizare,
indeosebi in situaiile cnd substana activ poate fi folosit att
pentru uz. extern, cti in tratamentul maladiilor oftalmic,
Exer6iii.Prescriei urmtoarele substane in unguente
oftalmice. <
1. Aceclidin 3%- 20 g. Pentru tratamentul glaucomului. -
2. Aciclovir 5%-5 g. Pentru tratamentul conj unctivitelor virale.
3. Boriafton0,05%10 g.tn keratitele .
68
4. Viosept 15 g. I n conjunctivite. t
5 . DitetracMm l %-7 g I n tralsoin.
6. Tebrofen 0,5%-10 g. I n keratocxmjunctivitele adenovirotice.
. 7, Hidrocortison~0,25 %-5 g. In procese oftafenice inflamatorii.
Unguente nazale. Se introduc i n me atwile nazale in
tratamentul rinitelor. Sunt comparativ rar utilizae.
Exemple.
1. Sunoref 15 g I n rinite ca decongestionant. ^
2. Mupirocina 2%-3 g. to afeciunibacieriene.
3.0xolin0,25%-10 g. I n afecium heêtice. ! j
4. Mental0,5%10 g. In rinite.
Deoarece sunt preponderent livrate sub forme gata, la
prescrierea lor e folosete metoda oficinalln caz<de necesitate,
se poate sublinia c este unguent nazal, iar in signaur obligatoriu
se menioneazmodul de administrare. ... . ,
Varieti mai rare de unguerite
Din grupul unguentelor fac parte. balamijri% pomezile,
cremele, gelurile.
,. Balsamul (din lat. Bals^mum) este un unguent consistent, care
conine rini, uleiuri eseniale i. aciziaromatici. Se cunqc
urmtoarele balsamuri: steaua de aur, .sanitas 5
In unele cazuri sunt numite balsamuri, impropiû, de asemenea
rinile intetice, de pild, eterul poIivmifeutiri.c, î i Balsamul
ostakovski. , u;o>
Pomada (din fr. Pom made, care in ra4w<?ere jmseamn un
guent) este constituit dintr-o substan activ i baza Uposolubil.
Formeazpe suprafaa pielii un strat proteclOT^^LrejC^re cedeaz
lentprincipiulactiv, Pomezile au
fiind potrivie in derniatozele cronicq au subaifînum celq
acute sau in leziunile exudative.
Crema (din fr. Creme, smntna, friq), spre deosebire de
pomad, este un unguent rcoritor i decongestiv (prin evaporarea
69
apei ce conine). Crema se mai numete i unguent emulsionant.
Ea reprezint form medicamentoas semisolid sau lichid, in
baza creia stun sistem bifazic ce const din 2 component! ce nu
se amestec - grsime (lipide, ulei) i ap. Consistena fazei lichide
a emulsiei poate varia de la ap pn la gel vscos, iar a celei
fipidice de la lichid la solid.
Unui din componeni (faza dispersat) se aflin altul (mediu
de dispersie) sub form de picturi mici (diametru 0,20,5 mcm),
din care cauz, datorittensiunii superficiale mici dintre faze, nu
va avea loc formarea de conglomerate. Astfel de emulsie va fi
stabiltimp indelungat. Dac dimensiunile picturilor vor avea
mrimi sub 0,2 mcm, se vor forma microemulsii (transparente
sau puin opace) care vor avea proprieti deosebite (absorb
cantiti man de ap; solubilizam micropicturi murdriile sail alte
participle).Din aceast cauz, microemulsiile ail proprieti
detergente i dezinfectarite marcate i suxit form convenabil
de dispersare a preparatelor medicamentoase, solvenilor etc. In
majoritatea cazurilor, pentru emulgarea fazelor descrise se folo
sete faz intermediar - emulgator, care se mai numete i
substan tensioactiva Aceasta micoreaztensiunea superfrcial
i face ca emulsia s fie mai stabil. '
Se disting: sty creme lichide sau tip ulei in apa", care se
captprin dispersia grsimii in ap, care se spal cu ap i slab
ingra pielea; b) creme grase sau coldcreme, sau de tip apa
in ulei , carese obin prin dispersarea apei in mediu lipidic i nu
se spal cu apa. c) ambifile ambele tipuri de emulsii intr-un
sistem. Exemplu de crem tipulei in ap servete laptele, iar de
tip apin ulei- untul de vac. Cremele se folosesd in tratamentul
dermatitelor, dermatozelor, afeciunilor micotice etc.
Dup modul de administrre se deosebesc creme pentru uz
extertt termice, nasale, creme vaginale i creme pentru nttgffii.
Deoarece sunt forme oficinale, ele se prescriu prin metodk
prescvirtata, indicndu-se mai inti denumirea fdrtnei
mediCffiJ ieritoase, apoi a substanei active, cbncetrtraia i
cantrtaiea.-
70
Exemplu. S se prescrie 20 g crem 1% clotrimazol.
Rp.: Crem clotrimazol l%-20,0 ;
D.S. Externln tratamentul afectiunilor micotice.
Exerciii. S se^prescrie sub form de creme ilv
1. 50 g crem 1% ciclopiroxolamin. in epidermofiie.
2. 15 g crem 0,1% gentamicin. in afeciuni bacteriene
cutanate. 1
3 . 15 g crem 1% terbinafm. In afeciuni micotice
4. 30 g crem diprogent. I n afeciuni Bacteriene cutanate
5.20 g crem 2% clindamicin. A se aplicain vagin in afeciuni
anaerobe
6. 15 g crefn 0,1 % estribl. A se plica m Vagin jfcesear
7: 10gcrffln l%bifonazol. A se aplica pe unghiile Mzate.
jGeiul (din lat. Gelum, mghe) confide baze de unguent
hidrosolubile, miseibile cu apa cu care formeaz soluii coloidale
(polietilenglicoli, amidon, pectine, alginai; tifetileeluloza, bentonite
etc.). Gelul reprezint mas gelatinoas/tfapabils-ipstreze
forma , care posed elasticitate i plasticitate. Dac mediul de
dispersare este apa, asemenea geluri se numescjJ apoase sau
hidrogeluri, iar in caz cparticulele de dispersie se dfeperseazin
hidrocarbuii, acestea se riuane&c geluri oiganice. Mai fretivent se
folosesc hidrogelurile, care sunt forrh ffiedicamentos'colbid
(soluii cu viscozitate malt). Ele sunt preparate din substane
hidrofile, care in ap se mresc in volufn i formeaz coloid
gelatina, agar-agar, guma arabic, tragacont, amidonul, pectinaetc.
Gelurile hidro-glicerinice conin glicerin, oxid de zinc etc. i
reprezint nite baze transparente, care se lmbib rapid i se usuc
pe pigle* Dejegul, acestea conin 2-3% geM&fe lQ^3@%glice-
rin i 7080 % ap. I n ultjmnl timp, pentwfferiearâ gejyplor e
folosesc carboximetilceluloza, carboximûl,^ôlia!âtuI In
aceste baze se pot suplimenta diferite preparatermedicainentoase
Preponderant, gelurile sutit
timp wapnit i geluri pentru uzinterni 1401#1
Deoarece gelurile sunt forme oficinale, se recurge la metoda
71
prescurtat de prescnere a lor, medicii conducndu-se de aceleai
reguli de prescriere ca i la unguente, cu spetificarea modukii de
administrare. Gelurile pentru uz intern, de regul, sunt livratein
pachete ce conin doz unic de preparat (in structura reetei
trebuie s figureze nuinrul de doze) sau mai far in tnl, dozat cu
picturilsj -
Exemplu:
Rp.: Gelfuzidin 2%15,0 , f
D.S. Pentru uz extern i-
Exercitii:
Presaieti sub form de gel urmtoarele substane medicamentoase:
1. 20g.gel solcoseril 20%. A se aplica pe plgile afectate. ^
2. 25 g gel diclofenac 1%. A se aplica pe articulaiile afectate.
3.50 g.gelheparin. A se utiliza in tromboflebite.
4. 50 g gel mentoclar. Pentru inhalaii.
5. 30 g gel metronidazol 1%. A se utiliza in plgi cu infecii
anaerobe
6.10 pachete cu gel aluminiu fosfat a 8,8 g. A se utilizamtem
in>ulcer duodenal.
7. 5Qg gel indometacin 1%. A se utiliza in miozite.
S. 25. ndigel anavenol. Cte 20 picturi de 4 ori pe zi.
2. PASTE (PASTAE)
Lat. Pasta,-e
Rus. Past
Pasta ( dm latinescul pasta - aluat) este varietate de unguent,
in care stlbstanele pulverulente ocup cel puin 25%; iar de cele
mai multe ori pnla65%, nefiind dizolvate in baz de unguent i
formnd in ea o suspensie. Pe lrig substana activ;, pastele mai
conin pelberi iftdiferente -^tadc, argil alb, oxid de zinc, &nr$on.
Pastele manifes% un efect protector, sicativ, adsorbant,calmant
72
Se aplica pe zonele lichenificate sau pe leziunile uor zemuinde.
Bazele de unguent pot fi aceleai ca i la unguente. Pastele pot fi
lipidice, uscate i crem-paste. Cele lipidice (grase) e obin prin'
creterea cantitii de grsimi i sunt mai mult asemntoare cu
unguentele, care exercit aciune mai profund, nu usucpielea i
au proprieti de protecie. Ele nu sunt solubileinap i greu se
Mturde.pesuprafaapiMi.
Pastele uscate dup aciune se aeamn cu pudrele sau sos-
pensiile agitate, exercit aciune mai superficial i usuc pielea
Ele seinltur uor de pe tegumente. .
Ca substanele medicamentoase din paste sexercite aciune
mai profund, e necesar ca acestea s conin lanolin.
P rescri erea. Pot fi folosite ambele metode de prescriere.
Pastele oficinale se prescriu prin metoda prescurtat, iar cea
magistral se folosete la prescrierea unei paste in fimcie de
consistena necesar. S se prescrie 20 g de past 20% oxid de
zinc. Dacnu se indic consistenapastei (procentul de substane
pulyerulente), atunci aceasta se pregtete din calculul 50%
substane pulverulente i 50% baz de unguent (vazelin).
Amidon 6,0 /
Vaselin ad 20,0
M.f. pasta
D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate ale pielii.
Dac aceast past ar fi oficinal, atunci ea poate fi prescris
prin metoda prescurtat.
Rp.: Past oxid de zinc 20%-20,0
D.S. Extern. Ase aplica pe segmentele lezate. ale pielii.
Exercitii. S se prescrie urmtoarele nredicamente sub form
de paste:
1. 5 0 g past nitrofural 0,2%. A se utiliza in piodermie.
2. 20 g past etacridin lactat 5% (substanele pulverulente s
constitute 40%).
73
3. 25 g past lasari. A se aplica in dermatite.
4.15 g past dermatol 10%. A se aplica pe sectoarele lezate
ale pielii.
5. 25 g past clindamicin 2%. A se utiliza in plgi infectate
Paste stomatologice. In stomatologie, pastele ii aflo vast
intrebuinare i sunt extrem de variate. Ele reprezint nite suspensii
concentrate, in care substana activ pulverulent formeaz faza
solid (dispersat), iar faza lichid const de cele mai multe ori
(cca 50% din cazuri) dinglicerin. Afarde ea, se mai utilizeaz
fenolul, vaselina, microcidul, uleiul camforat, apa distilat etc.
Exemplu de past stomatologic.
Rp.: Stroniu clorid. 15,0
Grlicerin 5 ml
M.f.pasta
D.S. Paststomatologicii.
De regul, pastele stomatologice se prepar nemijlocit inainte
de utilizare, de exemplu, ca material pentru plombe.
3. SUPOZITOARELE (SUPPOSITORIA)
L at Suppositorium, -i
Rus. Supozitoni.
Supozitoarele servesc pentru introducerea substanelor me
dicamentoase, incorporate m ele, in cavitile 1. Latempera-
tura ambiant ele au consistena solid, iar la temperatur 1
setopesc, elibernd substanele active. Dupmodul de intrebuinare,
supozitoarle se subdivid in: -
1. supozitoare rectale;
2. supozitoare vaginale;
3. bujiuri.
74
in calitate de excipient pentru prepararea supozitoarelor
se folosesc diverse grsimi sau amestecuri de substane grase,
care imitproprietile untului de cacao (Buirumsau Oleum
Cacao), care la temperatura ambiant este mas solid, iar
la cea corporal se lichefiaz (se topete). Supozitoarele pot
fi preparate i la farmacii; ins in prezent ele sunt produse
aproape in exclusivitate de industria farmaceutic. I n unele
cazuri, supozitoarele se coloreaz, de regul, in culori deschise.
Supozitoare rectale
Supozitoarele rectale sunt destinate pentru introduperea
substanelor medicamentoase in rect, in scoptii tratamefitului lo
cal aibolilor rectului sau aciunii resorbtive.
Forma supozitoarelor rectale poate fi diferit: conic, dlindro-
conicsau, decele mai multe ori, se aseamn . Diametrul
lor este de 8-15 mm, lungimea de 23 'Cmi Masa de 1,4-4 g (in
medie 3 g).
Prescrierea supozitoarelor.
A se prescrie 10 supozitoare rectale cu extract de beladonin
doz de un centigram. ^ ,
Metoda I ^
Rp.: Extract de belacjcoj 0,01
Untde cacao,0 j
M.f.supp.recjc/^'^ -
D.t.d.N.10
S. Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe-zi.
Metoda a Il-a
Rp. : Extract de beladon 0,01
8tint de cacao q.s. ut f. supp. rect.
D.t.d.N.10 ; . s.
S. Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe zi.
75
M etoda a III-a (prescurtat)
Rp.: Sup.rectale cu extract debeladon 0,01 N. 10
D.S.Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe zi.
Prescrierea supozitoarelor rectale oficinale. De regul,
acestea poart denumiri speciale (comerciale, mime depuse).
Exemplu: A se prescrie 10 supozitoare betiol
Rp.: Sup. N. 10
D.S. Pe cale rectal cte un supozitor de 2 ori pe zi.
Exercitii. S se prescrie urmtoarele substane m supozitoare
rectale in dozele indicate. ,
1.10 supozitoare cu indometacin a cte 5 centigrame. Pe
cale rectal. Cte un supozitor pe sear.
2. 30 supozitoare cubenzocam a cte 5 decigrame. Pe cale
rectal. Cte un supozitor de 3 ori pe zi.
3. 15 supozitoare cupiroxicam a cte 1centigram. Pe cale
rectal. Cte un supozitor pe sear.
4. 12 supozitoare cu mesalazin a cte lg. Pe cale rectal.
Cte un supozitor de 4 ori pe zi.
5. 15 supozitoare cu ketoprofen a cte 1decigram. Pe cale
rectal. Cte un supozitor in dureri.
6. 12 supozitoare cuprocain a cte 15 decigrame. Pe cale
rectal. Cte un supozitor de 2 ori pe zi.
Prescriei urmoarele supozioare rectale oficinale:
l .Anestezol 3. Cefecon 5. Pimafucin
2.Neo-anusol 4. Anusol
Supozitoare vaginale
Supozitoarele vaginale servesc pentru introducerea
substanelor medicamentoase in vagin, in scopul tratamentului lo
cal al afeciunilor acestuia sau al efectului spermatocid. Dup form
ele pot fi globule (forma sferic), ovule (forma ovoid) sau pesarii
(forma plata cu o'parte ascuit). Masa supozitoarelor vaginale
este de 35g (in medie 4 g).
76
I
Prescrierea supozitoarelor vaginale
Metoda I
Rp.: Metronidazol 0,5
Unt de cacaq^4~0~')
M.f.supp.vagmale r
... D.t.d.N.10
S .In vagin cte un supozitor dat pe zi.
Metoda a I l- a
Rp.: Metronidazol 0,5
Unt de cacao q. s. ut f supp. vagmale
D.td.N 10
S.In vagin cte un supozitor pe zi.
Metoda a I l l - (prescurtat)
Rp.: Sup. vagmale cu metronidazol 0,5 N10
D. S:M vgin cte un supozitor pe zi. r r
Prescrierea supozitoarelor vaginale oficinale
I n prezent supozitoarele vaginale se prepr aproape exclusiv
la intreprinderile farmaceutice pe scar industrial i poart
denvimiri oficinale (comerciale, nume depuse), dac sunt compuse
sau ale substanei active.
Exemplu. Sse prescrie 10 supozitoare vaginale osarbon
Rp.: Sup. vaginaleosarbonN. 10
D.S.I n vagin cte un supozitor dat pe zi.
Exerciii: Prescriei urmtoarele substane medicamentoasein:
a) supozitoare vaginale:
1. 7 supozitoare cu miconazol a cte 2 decigrame. Remediu
antifungic.
2. 6 supozitoare cu natamicin a cte tin decigram. Remediu
antifungic.
3. 5 supozitoare cu acid pipemidic a 2 decigrame. Remediu
antiinflamator 1S
. l O
77
4. 5 supozitoare cu aminitrozol a cte 12 decigrame. Preparat
antitricomonazic.
5. 6 supozitoare cu econazol 5 centigrame. Preparat
antimicotic.
6. 5 supozitoare cu clotrimazol a 1 centigram. Preparat
antimicotic.
1. 10 supozitoare cu indometacin a cte 5 centigrame.
Preparat antiinflamator
2. Supozitoare osarcid. Preparat antiprotozoic.
Bujiuri (Bacilli)
Lat. Bacillus, -i
Rus. Palociki
Bujiurile sun form de supozitoare care servesc la
introducerea substanelor medicamentoase in uneicavitti natu
ral e (uretr, canalul colului uterin) sau patologice (canalul fistular).
Spre deosebire de supozitoarele rectale i vaginale, bujiurile trebuie
s corespunda dup dimensiuni (grosime i lungime) canalului in
care urmeaz s fie introduse. Din aceast cauz bujiurile se
prepar numiai la prescripia medicului in coriformitate cu mrimile
indicate de el. Bujiuri oficinale nu exist.
Bujiurile au form cilindric, avnd un capt ascuit, pentru aputea
fi uor introduse in canal. Medicul va specifiea limgimea i
grosimea. I n calitate de excipient se folosete untul de cacao sau
oricare substituient al lui. Bujiurile se folosesc rar.
Prescrierea bujiurilor este magistral:
Metoda 1
Rp : Sintomicin O,l
Unt de cacao q.s, ut f. bacillus lungitudinem 2 cm et
crassitudinem0,5 cm
D.td.N. 10
S. In canalul colului uterin cte un bujiu de 2 ori pe zi.
78
Metoda a Il-a
Rp.: Sintomicin 1,0
Unt de cacao q.s. ut fiant bacilli N. 10 lungitudinem 2 cm et
crassitudinem0,5 cm
D. S i n colul uterin cte un bujru de 2 ori pe zi.
Exercitii
1. Bujiuri cu xeroform a cte 15 centigrame.
2. Bujiuri cu colargol a cte un centigram. j
4. EMPLASTRE sau PLASTURI (EMPLASTRA)
(cMfacs&i 'J e t Lat. Emplastrum, -i
iv l Rus. Plastan
Emplastrtii sau plasturile sunt form medicammtoas plstic
inofensiv, eare la tempertur pielii se mmbie i adisr la epider-
m. Emplastrele se pot utiliza ca atare sau intinse pe hrtie (mate
rial). Ele sunt destinate pefitru ocrotire pofhifii ale corpului
de ifludiele nocive exteme, la tratanimtul unor boli (aciune
revulsiv), fixarea pansamentelor etc. v ;
gri sau aa^zisele Spunuri (emplasffti sinapltftle plumfev empbistm
cerapfe die plumb )* sau cauciucimle (eiriplastru adeziv etasic,
emplastru adeziv bactericid etc.)
Presdrieiea emplstrelor se efetrtue^prinmefodapresciirtat,
deoarece ele sunt forme oficinale. ' * i
A se prescrie un emplastru adeziv cu lungimea de 500 cm i
ltimea de 3 cm. ;i
Rp.: Emplastru adeziv 3x500 cm

D.S! Pentru fixarea pansamentului. ^
Panglicele de emplastru adeziv sunt de diverse dimensiuni - 1,
2, 3, 4 i 5 cm i lungimea de 5 m.
79
Emplastre lichide
Emplastrele lichide sau clemrile dermice sunt preparate obinute
cu ajutorul soluiilor etero-alcoolice de nitroceluloz care, dup
e vaporarea solventului, formeaz pelicul protectoare pe suprafaa
pielii. De exemplu, soluia etero-alcoolic 4% de nitroceluloz se
numete colodiu. Emplastrele dup consisten pot fi lichide sau
dense, infuncie de raportulprilor componente. I nafarde eter i
alcool, ca excipienti se pot folosi apa, colagenul. In chirurgie se
folosete emplastru pentm pansamente ce confine oxid de zinc i
gelatin a cte 15,0 glicerin 25 ml, ap distilat 45 ml.
Sistemele terapeutice transdermale sau Timbre
Sistemele terapeutice transdermale (Transdermic Therapeutic
Systems, TTS) sau timbre sunt form de emplastre mai recent
introduse inj>saetic, din care substana activ ptrumde in piele.
Aceste sisteme sunt constituite din urmtoarele pri: a) rezer-
vorul cu substana activ sub form de gel sau unguent; b) mem-
brana (din polimer), care jegleaz intensitatea difiiziei principiului
activ spre piele; c) stratul adeziv, care prinde sistemul de piele
ca, oriice alt plasture; d) folia protectoare extern#, care apr
sistemul de influenele mediului ambiant.
Exemple de sisteme terapeutice transdermale: deponit 5/10,
nitro-dur 10 i 15 mg/24 ore (20 i 3 0 cm2), nicotine! 10,20ii 30 cm2,
estradiol 12,5 i 25 cm2. Frecvent la emplastrele cu aciune
resorbtiv in afar de dimensiunile lor se indic i cantitatea de
substan activ destinat pentru aciunea sistemic, de regul,
pentru un interval de timp (24 ore). Prioritatea acestor forme
medicamentoase constin realizarea unor concentratii stabile timp
mdelungat, in comoditatea admmistrrii, posibilitatea respectrii
regimului de dozare, iar, in caz de supradozare, sistareaemplastrului
i intreruperea aciunii preparatului.
80
FORMELE MEDICAMENTOASE LICHIDE
1. SOLUI I (SOLUTIONES)
_ Lat. Solutio,- onis
S r (* fez a ^ '>s -2- 4 Rus. Rastvori
i t Pcf P- ' ct t^TA = " br ' i r cc o '
Soluia este un sistem constituit din dou faze:: dispersat i
dispersant. Faza dispersat, sau substaria dizolvat, esteprindpiul
activ propriu-zis, substan de baza in Stare pur, poate fi
solid (de cele mai multe ori), lichid sau gazoas. Faza dispersant,
sauvehiculul, se mai numete solvent sau dizolvant.
Dup compoziie, soluiile se clasific ixi simple i compuse.
Solutiile simple consau din una, iar cele contuse din cteva sub
stane dizolvate. In recepturins soluiile compuse poart de multe
ori denumirea de rtiixturi. o<r /
Dup modul de intrebuinare, soluiile se subdividin:
1. Soluii pentru uz extern
2. Soluii pentru uz intem, numite i soluii dozate sau soluii
buvabile.
Soluii pentru uz extern
(Solutiones ad usum externum s. Solutiones
pro usu externo)
Solutiile pentru uz extern sunt destinate pentru dezinfecie i
antisepsie, tratamentul leziunilor pielii i mucoasdor, irigareaplgilor,
splarea cavitilor 1 etc
I n calitate de vehicul se folosesc apapurificat, alcoolul etilic,
glicerolul, diverse uleiuri vegetale sau grase i minerale (de piersid,
de amigdale, de floarea- soarelui sau untdelemnul de ricin, de
vazelin sau parafina lichid etc.).
Parametral principal al soluiilor pentru uz extern este con
centraia lor, de care depinde intensitatea aciunii. Concentraia
eficient a substanei medicamentoase se indic in manualele sau
indrumarele de specialitate. S copul nostra ins este de aprezenta
81
metodele de prescriere a soluiilor i de indicarc&cctocentraiilor
lorinreete.
Exist dou forme de prescriere: magistral i oficinal. In
conformitate cu metoda magistral, in reet se enumer
componentele solutiei i cantitile acestora. In prezent metoda
magistral este foarte puin utilizat, din motivul c m^joritatea
soluiilor se produc lafabricile farmaceutice. Metoda oficinal este
cea mai larg utilizat, in cazul ei se indic substanta activ, tipul
solutiei (cu excepia celor apoase), concentraia i volumul sau
cantitatea ei. Concentraia poate fi exprimatinprocente, proporie
i raport mas-volum.
jjSoluii apoase sau hidrice j
In soluiile apoase vehiculul este apa purificat. -~
Exemplu de soluie apoas. A se prescrie 500 mloluiep,02%
nitrofural.
Metoda I (in procente)
Procentul arat cte grame de substan activ se afl in 100
ml solutie.
Rp.: Sol. mtrofurallOÎZyô^dOmj
T f s . Extern. Pentru splareaplgilor.
Metoda a I l-a (in proporie) ?
Proporia arat In ci mililitri de solutie se .4| de
substan activ. In cazul nostru cunoatem c soluia este de'
0,02%, ceea ce inseamn c 0,02 g de nitrofural se gS^sc in 100
0,02 g-----------------100ml !
l g ---:---------------xml ..cktr*-
X = 1x100 = 5000 ml
0,02
82
ml solutie. Pm :
Proporia vafi 1:5000, deci I g de nitrofural se vaaflain 5000
mlsoluie.
Rp.: Sol. nitrofural jl5000-500 ml
T dIS .Extern Pentm prelucrarea plgilor.
Aceast metoda se folosete pentru exprimarea concentraiilor
infime (soluiilor foarte diluate), mai mici de 1:100Q.
Metoda a I l l - (raport mas- volum)
Raportul arat cte grame de substan se afl in volumul
prescris de solutie. I n cazul analizat aici: s ,
0,02 g ----------- 100 ml
x g--------------- 500 ml
= 500 x 0,02
100
Rp.: Sol nitrofural
D.S.Extem. Pentruprelucrareaplgilor.
Observm c in reetele de mai sus nu se indic solventul
(vehiculul). I n asemenea cazuri sfe subineleg soluii apoase.
. Metoda a lV - a (magistral)
Metoda magistral presupune indicarea componentelor
500 ml de soluie contin 0,1 g nitrofural. Deci :
Rp.: jNitrofuralÎ ^
Ap purificat ad 500 ml
/. D. Si Extern. Pentm splareaplgilor. rv r
Exercitii. Prescriei in soluii apoase pentm uz extern
urmtoarele substane in concentrtiile i cantittile indicate.
83
1. Permanganat de potasiu 0,05% - 500 ml. Pentru splarea
plgilor.
2. Acid boric 2% - 50 ml. Pentru gargar cte linguri la un
pahar cu ap.
3. Clorhexidin 0,05%- 100 ml. Pentru prelucrareaminilor.
4. Resorcin 2% 100 ml. Pengtru comprese.
5. Clotrimazol 1% 20 ml I n micoze.
6. Ciclopiroxolamin 1% - 5 0 ml .In micoze cutanate.
7. Protargol 0,5% 200 ml. Pentru splarea vezicii urinare.
8. Clorur sodic 10% - 5 0 ml. Pentru aplicaii pe plag.
Lichidele medicamentoase se mai numesc licori (din lat.
Liquor sau fr. Liqueur, lichid cu concentraie stabilit deFarmacopee
sau siropos dup consisten). Sub genericul Liqour se xntrunesc
soluiile cu concentraie stabilit (lichid cetat de potasiu, lichid
Burov, lichid amoniu caustic etc.) sau vscoase (lichid acid salicilic.
Lichid Novikov).
Exemple de licori.
Lichid depalozitate: Acid salicilic 10,0
Alcool etilic 10 ml
^ ^ ^ , Verde de briliant 0,1
^ ?s^ ' &Cokxffiadl00ml
c :r 2 'v S Rxten
Lichid de amoniu arasat: Ulei de anason 2,81
Sol. amoniu caustic 15 ml
Alcooletilic 90%-l 00 ml
M.D.S. Extern.
Lichid amoniu caustic 10%
Lichid arsenic de potasiu 1%
Lichid Burov sau sol. aluminiu subacetat 8%
Lichid acetat de potasiu 71 %
LichidNovicov: Taninl,0
Verde de briliant 0,2
Alcool etilic 96%r-0,2 ml
84
Ulei de ricin 0,5 ml
Colodii ad 20 ml
M.D.S. Extern Preparat antiseptic.
Sub form de soluii se pstreaz srurile higroscopice (acetatul
de potasiu, subacetatul de alummiu, arsenitul de potasiu), precum
i gazele (amoniacul sub form de soluie 10% ^ lichid amoniu
caustic). Lichidele vscoase se aplic direct pe pielea afectat.
Exemplul I
Rp.: Lichid amoniu anisat 15 ml
D.S. Extern. Cte 10 picturi la 1pahar de apde 3 ori pe zi.
Exemplul 2 -
Rp.: Lichid Novikov 20 ml
D.S. Extern. Pentru badijonarea poriunii lezate a pielii.
f . r
Rp: liichid de calozitate 15 4nl
D.S. Extern. A se aplica pe calozitate.
Soluii alcoolice (Solutiones spirituosae)
Pentru obinerea soluiilor alcoolice in calitate de excipient se
folosete alcoolul etilic. Alcolul etilic se intlhete in diverse
conceiitraii 95%;90%,70ô i 40%. Dic medicSl nu indic
coficentratia alcoolului etilic in reet, atund farmacistul va lua alcool
90%. Alcoolul etilic se amestec cu apa in oncg_proporie.
Exerciiu. A se prescrie 10 ml solute'tucolira de 5% iod.
Metoda oficinal
Rp.: SoLalcooliciod 5%10 ml <&Jc.
D.S. Pentru uz extern v? ^ ( z / c
Metoda magistral
Rp.: l odC^) ^ a
/Alcool etiliQ'ad 10 ml .
\M7D.Si.Pentru uz extern v
Loiunile sunt soluii alcoolice sau, de cele mai dese ori,
85
hidroalcoolice, folosite extern ca preparate cosmeticepentruingrijirea
pielii sau prului, in unele cazuri ins, i ca preparate medicamentoase
pentru splarea sau ingrijirea plgilor, precum i in calitate de
antipruriginoase locale. Exemplu. Formidon 50 ml.
Exercitii. Prescnetiinsolutu alcoolice:
>
1. Camfor 10% - 40 ml. Pentru fnctiuni in scopul profilaxiei
decubitusurilor
2. Mentol 2% - 50 ml. Pentru fnciunea articulaiilor.
3. Acid formic 1,4%50 ml. Pentru frictiuni.
4. Novoimanin 1%- 10 ml. Ase aplicapeplagdiluat de 10 ori
"Cu ap.
^lbastru de metilen 1% in alcool de 70% -10 ml. Preparat
antiseptic.
6. Clorofilipt 1%200 ml. I n leziunile stafilococice ale pielii.
7. Usninat de sodiu 1% -50 ml. Pentru badijonri.
^_8. Salvin 1%10ml. Ase diluam ap de lOori. Pentm badijcnri.
Soluii glicerolice (Solutiones glycerinosae)
Aceste soluii au ca excipient glicerolul, excelent dizolvant al
diverselor substane. Ca i alcoolul etilic, glicerolul se amestec cu
apin orice proporii. Soluiile medicamentoase preparate pe baz
de glicerol se mai numesc i glicerolate. "
Prescripia. A se prescrie 3 0 g solui
rat de sodiu.
Metoda oficinc
Rp.: Sol. glicerolictetraborat de sodiu 20% - 30,0
D.S. Pentru badijonri.
Metoda magistral
Rp.: Tetraborat de sodiu 6,0
Glicerol ad 30,0
M.D. S .Pentru badijonri
Solutiile gliceroase vscoase, cu consistena siropoas ca cele
86
de mai sus, sunt folosite pentru badijonarea gingiilor, faringelui,
cavitfii bueale i se numese colutorii (de la! fiv CoUutdire).
bcercraz.Prescrieti urmtoarele soluii glieerolice:
1. Fenol 5%-l Og Instilaii auriculare
2. Ihtiol 1Q%-25g. Pentni aplicaii.
Soluii uleioase (Solutiones oleosae)
Exemplu. A se prescrie 20 ml soluie fifeioas|)l 0% camfor.
Metoda oficinal ^ "
Rp.; Sol. uleioas camfor 10%-20 ml n 0 ^ ' ^
D. S. Pentru uz extern. /
Metoda magistral
Rp.: Camfor 2,0
Ulei de piersici ad 20 ml
M.D.S. penttuuz extern.
Exerciii.. A se prescrie soluii aleioase:
Vinilin 20% -100 ml. Pentru panament
Usninat de sodiu in ulei de ricin 0,5%-25 ml. Aplicatii.in
tratamentul plgilor.
3. Clorofilipt 1 200 ml. Pentru badijonarea eroziunilor colului
uterin.
Aplicarea soluiilor pentru uz extern
Badijonarea (dm fr. Badijeonner) ungerea unei parti bokiave
oorpului cao solu|ie medicamentoas cu' ajtttonil unei peWsuJe.
SkKDittm-Pîsular^. i
i S^tunbetaj K e saa dezinfectaib a: unei cavitfi nattirale
din organism caûtoralMneisolutiL
Gargar- cltireagurii i a gl^liji (faiiête) eu unlielfid
deznfegtant Smeafai-^Gaijgarism. ^ fejkK hjI; >
Panament (din fr.Pansement) - aplicarea unor medicamente
pe plga cu scopial protejrii ei de infectie i acoperirea^cutifbn i
87
vat sau aplicarea unui erveel de tifon imbibat cu soluia unei
substane medicamentoase, de cele mai dese ori deziifectant.
Compres ( din/r. Compresse i lat. Comprimere- aprea) -
bucat de pnz sau tifon, imbibat cu soluia unei substane
medicamentoase i aplicat peregiuneabolnav.
Clism soluie sau suspensie administratpe cale rectal.
Poate avea aciune local (antiinflamatoare, anlispastic,
anti parazitar) sau resorbtiv (medicamentoas, nutritiv). Mai
exist i clisme evacuatoare.
Ionoforez (ion + gr. Pherein = a purta , a duce), numit i
electroforez, cataforez sau iontoforezmetod de administrate
a substanelor medicamentoase ionizate, in care ionii sunt propulsai
in direcia esuturilor prin forte electrice.
Soluii pentru uz intern
(Solutiones ad usum internum s. Solutiones pro usu interne)
Solutiile pentru uz intern sunt form medicamentoas dozat,
deoarece la prescripia lor se tine cont de doza substanei active
care trebuie introdus i n organism. Intensitatea aciunii acestei
substane este funcia dozei. Asemenea soluii se administreaz
cu lingura sau cuphrue dozatoare speciale (menzure). Lingurile
mai rspndite sunt cele de mas, de desert i de ceai cu volumele
de 15; 10 i 5 ml respectiv. De cele mai multe ori Solutiile li se
administreaz bolnavilor cu lingura de buctrie (mai departe
vom numi lingur), iar copiilor cu lingura de ceai (in continuare
vom numi Imguri).
Pentru a prescrie in reete soluii pentru uz intern, trebuie s
cunoatem.doza substanei medicamentoase i s decidemêu ce
fel de lingur va fi ingerat. Doza substanei prescrase o gsim in
indreptarele de specialitate. Aceast doz trebuie s o coptin,
deci, volumul unei linguri. Pentru prepararea soluiilor pentru uz
mtem mai frecvmt este folosit apa.
Concentraia soluiilor pentru uz intern se calculeaz dup cum
urmeaz:
D (doza ------ se dizolv i n-------- ---- - 15 (10 sau 5) ml
88
(volumul unei lmguri)
(concentraia soluiei %) -------- 100 ml
De unde 0 x d *ar Pentru linguriele de ceai
15
100 x d
5
Concentraia, exprimat in procente, arat cte grame de
substan activ conin 100 ml solutie.
Exemplu. S se prescrie iodur de potasiu. Doza pentru
dat este de trei decigrame (0,3).
Concentraia soluiei va fi:
100x0,3 = 30 =
15 15
Cantitatea soluiei prescrise trebuie s-i ûngbolnavului pentru
3-4 zile. Dac el urmeaz s ia cte lingur de 3 ori pe zi, pentru
4 zile va aveanevoie de 12 lmguri, deci 12 x I 5ml==180 ml.
i " I 4 ' i - j -
Metoda I (oficinal)
Rp.: Sol. iodur de potasiu 2% - 180 ml
D. S.Intern. Cte lingur de 3 ori pe zi.
ie - Metoda a H-a (magistrate)
Pentru a prescrie soluia dup nietoda a doua, lum 12 doze
de substan activ i le dizdlvm in 12 lihguri .
Lp.: Xpdurrdepotasiu3,6 (0,3 x 12) ,,
Appurificatad 180 ml (15ml x 12)
M.D. S.Intern. Cte lingur de 3 ori pe zi.
Exerciii. S se prescrie in soluii pentru uz intern urmtoarele
substane (se dau dozele pentru priz):
89
Pentru adulti
9
1.Clorur de calciu apte sute cincizeci de tniligrame.
2. Acetat de potasiu - un gram i jumtate.
3. Clorur de amoniu - trei sute aptezeci i cinci de miligrame.
4. Tiosulfat de sodiu trei grame.
5. Clorur de colinun gram.
Pentru copii
1. Clorur de calciu - douzeci i cinci centigrame
2. Clorur de camitin- un gram
2. SUSPENSII
(Sus pensiones )
LalSuspensio, -onis
Rus. Suspenzia
(faza dispersat sau substana activ), prticelele minuscule ale creia
sunt suspendate mtr-un lichid (faza dispersant sau excipientul).
Suspensiile medicamentoase au ca excipient apa punficat. Cu ct
mrimea prticelelor este mai mica (0,1-1 mcmin diametra), cu
att suspensia este mai stabil i mai uniform. Exist substane
insolubile care se umecteaz uor. Ele se numesc hidrofile. Altele
nu se umecteaz, resping apa. Acestea sunt hidrofobe. Pentru a
forma suspensii, in cazul substanelor hidrofobe e nevoie de folosirea
unor stabilizatori specialiin calitate de adjuvant. Deoarece prticelele
solide se sedimenteaz cu timpul, suspensiile se agitmairite de
intrebuinare, pentru ale face uniforme. Exist suspensii pentru uz
extern i pentru uz intern.
90
Suspensii pentru uz; extern
(Suspensiones ad usum externum s. Suspensiones
pro usu externo)
Se intlnesc rar, utilizndu-se pentru irigatii sau tratamentul
unor boli de piele. - ,
Prescrierea. S se prescrie 100 ml suspensie 10% oxid de
zinc, A se agita inainte de intrebumare. .
Metoda oficinal
oxid de zinc 10% - 100 ml '
>. Extern. A se agita inamte de intrebumare.
Metoda magistrctl
LSI
D. S. Extern. A se agita inainte de intrebuinare.
Exerciii. Prescriei in suspensii pentru uz extern:
Sulfat de ziiic i acetat de plumb in doze egale, cte douzeci
gi cincj centigrame. Volumul total 180 ml. Pentru splturi uretrale.,
Suspensii oficinale
(denumiri corncrciale, nume depuse)
1. Suspensie novocindol 100 ml. Remediu antiseptic.
Suspensii pentru uz intern
(Suspensiones ad usum internum s. Suspensiones
pro usu interno)
Suspensiile pentru uz intern se administreazpe cale bucal,
(magistrale, extemporale) sau lafabncile farmaceutice (oficinale).
91
S u s p e n s i i magistrate
Exemplu. A se prescrie oxid de magiieiu in doza pentru
priz de dou grame i jumtate.
Rp.: Oxid demagneziu 25,0
Ap purificat ad 15 0 ml
M.f.susp.
D. S. Intem, cte lingur la fiecare 10 minute in intoxicaiile
cu acizi. A se agita inainte deintrebuinare.
Exerciii. A se prescrie in suspensii pentru uz intem:
1. Subnhrat de bismut - trei decigrame.
2. Crbune medicinal cinci grame
3. Sulfat de bariu - 100 g
4. Nitazol 2,5% 100 ml. Tampoane vaginale
5. Pirantel 5% 15 ml. Pentru priz ca antihelmintic.
3. PICTURI
(GIJ TTAE)
Lat. Gutta, -ae
Rus. Capli
Picturi se numesc solutiile sau suspensiile care se
administreaza su se dozeaz cu pictura. Deosebim picturi pentru
uz extern i picturi pentru uz intem.
Picturi pelntru uz extern
(Guttae ad usum externum s. Guttae pro usu externo)
Picturile pentru uz extern se folosesc in oftalmologie,
otorinolaringologiei stomatologie i se numesc respectivpieturi
ofitalmice (sau colire), nazale, otice, dentare. Ele se instileaz in
sacul conjunctival, meatul nazal, conductul auditiv, in canalele
gingivale patologice. Cuvntul mstilaie provine din latinescul
stilla (pictur) i corespunde cuvntului nostru picurare, prin
92
urmare administrare topic cu pictura pe mucoase. Aciunea
picturilor este in funcie de concentraia subsanei active,
Picturi oftlmice (oculoguttae)
Picturile pentru ochi (oftlmice) sunt forme farmaceutice ster
ile sub forma de soluii sau suspensii, intrebuinate iEtratamentul,
profilaxia i diagnosticul bolilor de. ochi. Se potprezenta i sub
forma de pulberi sterile care se dizolv sayesuspend inainte de
folosire intr-un vehicul steril. Nivelul actual de dezvoltare a industri-
ei chimicepermiteobinerea de substane hidrosolubile. Ele sunt
aproapein exclusivitate soluii apoase, rareorfsuspetisii ultrafine
de substane medicamentoase. Picturile oftlmice trebuie s fie
stabile i sterile, s conin substane conservante ce servesc i
drept adjuvant pentru ale feri de conaminare cumicroorganisme
(acid sorbic 0,01 % etc.). Picturile pentru ochi se repartizeazm
recipiente multidoz sau unidoz din sticlsau (fin material plastic,
sterile i prevzute cu sistem de picurare adecvate.
In calitate de vehicul pentru colire se folosete apa pentru
preparate injectabile (Aq. pro injectionibus) sau uleiul de floarea-
soarelui neutralizat. In farmacie, picturile pentru ochi seprepar
lanevoie i se elibereazin flacoane, prevzute cupicurtor. Apa,
folosit la prepararea lor, trebuie s fie proaspt fiart i rcit.
1. S se prescrie in colir 10 ml soluie apoas de 0,1 % atropin
sulfat
. , Metoda I
Rp u Sol. atropin sulfat 0,1%- 10 ml; i-
D.S. Instilaii conjunctivale cte pictur de 3 ori pe zi.
Metoda a lira
Rpss Sol: atropin sulfat 1:1000 - 10 ml :
MS. iastflsto eesnjunictivale de 3 ori>e zi/ ^r
93
Metoda a lll- a
Rp. :!Sol./atropin sulfat 0,01 - 10 ml
>. Instilaii conjunctivale de 3 ori pe zi.
Metoda a lV -
Rp.: Atropinsulfat 0,01
jApînj^tabiljkd 10 ml
Instilaii conjunctivale de 3 ori pe zi.
AT^TôiirdfeTiwte de fabricile farmaceutice se prescriu
numai prin meoda oficinal (abreviat).
1. S se prescrie in colir 10 ml suspensie 0,1 % dexametason
Metoda I
Rp.: Susp. dexametason 0,1 %-10 ml
D. S. Instilaii conjunctivale.
Metoda a Il-a
Rp.: Susp. dexametason 1:1000 - 10 ml
D. S. Instilaii conjunctivale.
Not: Suspensiile oftalmice sunt exclusivoficinale, se prepar
la fabricile farmaceutice i, deci, prin metoda magistral nu e
prescriu.
Exerciii. Prescriei urmtoarele substane sub forma de colir :
1. Neostigmin 0,5% - 5 ml. Remediu antiglaucomatos.
2. Pilocarpin clorhidrat 1% -10 ml. Remediu antiglaucomatos.
3. Colargol 2% - 10 ml. Antiseptic ocular.
4. Sulfatiazol 10% 10 ml. Antiseptic ocular.
5. Sulfacetamida 30% - 10 ml. Antiseptic ocular.
6. Scopolamin bromhidrat 0,25% -10 ml. Mediu midnatic';
7. Dexametason-oftan 0,1% - 5 ml. Remediu antnnflamator
i antialeTgic.
94
8. Optimol 0,25% 5 ml. Remediu antiglaucomatos.
9. Prednisolon 0,3% - 5 ml. Remediu atatiinflamator i
antiaiergic.
10. Clonidin clorhidrat 0,12 5 % - 1,5 ml. Remediu antiglau
comatos.
Picturile nazale, sau picturile pentrunas (rhmoguttae), sunt
forme farmaceutice lichide, sub form de soluii, emulsii sau
suspensii, destinate admimstrrii pe mucoasanazal. Sefolosesc
de cele mai dese ori ca remedii decongestionante in finite. Picturile
pentru nas se prepar prin dizolvarea, emulsionarea sau
suspendarea substanelor active in soluii apoase izotonice sau in
ulei de floarea-soarelui neutralizat i completarea la mas a
prevzut. S e prescriu la fel ca i cele oftlmice.
Exerciii. Prescriei urmtoarele substane in picturi nazale:
1. Tetracain clorhidrat 1% 10 ml. Pentru anestezia de
suprafa a mucoasei nazale.
2. Efedrin clorhidrat 2% - 5 ml. Instilaii nazale pentrn
decongestionarea mucoasei.
3. Xilometazolin 0.1 % 10 ml. Decongestionant nazal.
4. Nafazolin 0,05%10ml. Decongestionant'nazal.
5. Desmopresin diacetat 5 ml. Gte 2 picturi in fiecare nar
de 3 ori pe zi in tratamentul diabetului insipid. t <
6. Mentol in soluie uleioas (in uleide vâselin) 1% -. 10 ml.
Decongestionant i antiinflamator.
Picturile otice (otoguttae) sunt forme farmaceutice lichide
sub form de soluii, emulsii sau suspensii, folosite local i destinate
pentru tratamentul bolilor bacteriene, micotice su alergice ale
canalului auditiv extern i timpanului. Elepot fi apoase, alcoolice,
glicerolice sauuleioase. Se prepar prin dizolvarea emulsionare
sau suspendare in ap sau prin dizolvare in ulei vegetal, sau ali
solveni.
In calitate de vehicul pentru solutiile otice se utilizeaz;
- apapurificat(Aq. purificata);
95
- aJ coolul etilic (Spintus aethylicus);
- glicerolul (Glycermum);
- uleiurile grase (Olea pinguia, Oleum Persicorum,
Ol. Amygdalarum etc.).
Exemple.
1. S se prescrie 5 ml soluie otic apoas de 5% fenol
Metoda I
Rp.: Sol. fenol 5% - 5 ml.
D.S. Picturi otice.
Metoda a I l-a
Rp.: Sol. fenol 0,25 - 5 ml.
D.S. Picturi otice.
Metoda a III-a
Rp.: Fenol 0,25
Appurificat ad 5 ml
M.D.S. Picturi otice.
2. A se prescrie 5 ml soluie otic alcoolic de 2% resorcin
Metoda I (concentraia exprimat in procente)
Rp.: Sol. alcoolic resorcin 2% - 5 ml.
D.S. Picturi otice.
Metoda a Il-a (concentraia exprimat in raportul mas-volian)
Rp.: Sol. alcoolic resorcin 0,1 - 5 ml.
t).S. Picturi otice.
M etoda a I l l - (magistral)
Rp.: Resorcin 0,1.
Alcool etilic ad 5 ml
3. A se prescrie 10 ml soluie otic glicerolic de 10% borax.
96
\
Rp.: Sol. glicerolic boraxh 10%- 10,0
D.S. Picturi otice. I
Metoda a ll- a (concentraia exprimat in rqpgrtulmas^vohim)
Rp.: Sol, glicerolic borax 1,0 -10,0 ? .
D.S. Picturi otice.
Metoda a Hl-a (magistral)
Rp.: Borax 1,0
Glicerol ad 10,0
4. A se prescrie 10 ml soluie otic uleioas de 10% cmfor.
Metoda I (concentraia, exprimat in procente)
Rp.: Sol. uleioas camfor 10% 10 ml
D.S. Picturi otice-.
Metoda a Il-a (concentraia exprimat in raportul mas-volvm)
Rp.: Sol. uleioas camfor 1,0 - 10ml s
D.S. Picturi otice.
Metoda a III-a (desfurat)
Rp.: Camfor 1,0
Ulei de piersici ad 10 ml
Exerciii. PrescrieMn picturi otice ijrmtoarele substane.
Soluii apoase:
' j l: Nitrofural 1:5000-10ml. Antiseptic.
2. Sulfacetamid 20% - 5 ml. Antiseptic.
3. Protargol 3% - 10 ml. Antiseptic. Astringent.
4: Nitraf d rgint 5% - 5 ml. Antiseptic. '
97
Soluii alcoolice (ase folpsi alcool 70%):
1. Acid boric 5% 10 ml. Antiseptic.
2. Acid salicilic 2% 5 ml. Antiseptic. Keratoplastic.
Picturile dentare s,e utilizeaz pentru instilaii in bursele
gingivale patologice ca ritiseptice (aciune antibacterian,
antiprotozoic, antifungic). Seprescriucai cele otice.
Exercipi. Prescriei in picturi dentare urmtoarele substane.
Soluii apoase:
1.Tricomonacid 1% 10 ml. Antiprotozoic.
2. Sangviritrin 1% 10 ml. Antiseptic.
Soluii alcoolice:
1. Usninat de sodiu 1% 30 ml. Antiseptic.
2. Salvin 1% 10 ml. Antiseptic.
3. Sangviritrin (0.2% - 10 ml. Antiseptic.
Picturi pentru uz intern
(Guttae ad usum internum s. Guttae pro usu intemo)
Picturile pentru uz intern reprezint soluii apoase ale unor
substane putemic active sau toxice, care se dozeaz cu pictura,
aceast metod de dozare fund destul de precis. Mrimea picturii
depinde de natura excipientului i diametrul pictorului. Masa
picturii unui lichid, care se scurge incet dintr-un pictor, depinde
de diametrul orificiului lui i de tensiunea superficial a acestui
lichid. Dac lum un picurtor cu diametrul standard, atunci masa
picturii este in funcie de tensiunea superficial a lichidului sau,
in ali termeni, de coeziuneaintermolecularasubstanei date.
La temperatura de 20 pictura de ap purificat se desprinde de
pictorul standard, cnd atinge masa de 0,05 g. Prin urmare, im
gram de ap purificat conine 20 picturi ( =20) Numrul
optim de picturi administrate intern este de 20, constituind 1g sau
1ml, ins el poate variaintre 5 i peste 40 picturi la priz.
In exercitiile noastre vom lua 20 picturi la fiecare priz, prin urmare
98
I ml de soluie. Acest volum de lichid trebuie's conin doz de
substan activ.
ExemplH, A se prescrie atropin sulfat in doza pentru data
de 0,0005 g sub form de picturi perorale.
Metoda I (concentraia exprimctt in procente)
Pentru a calcula concentraia substanei active in procente,
judecm astfel. Doza substanei de 0,0005 g*se Va dizolvain 20
picturi (=1 ml) de ap purificat. Se intreabrct atropin ar
conine 100 ml soluie? Calculm: !
D (doza)------:---------- ---------- : 1ml (20 picturi)
(concentraia, % ) -------------------- ; 100 ml.
unde = 1001 = 100 D
I n cazul nostru = 100 0,0005 = 0,05%.
Prin urmare, prescriem: _
Rp.: Sol. atropin sulfat 0,05% - /f oi px ^
D.S. Intern. Cte20pictuitte3 ori pezi
M etoda a II-& (concentraia exprirnMtnprqporte)
Proporia ne arat ce. volum de soluie,5p?|iurat in Ûilitri,
cgntine 1g de subsantâctiv. ; ,
OjOOOSig------ - i ml (20picturi)
1g----- :: >------------ xml,
de unde x =---------- = 2000 ml.
0,0005 rj_;
Proporia este de 1: 2000
Rp.: Sol.atropin sulfat 1:2600- 10 ml < . '
D. S. Inem, Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
,.k>Os :
99
Metoda a III-a (raport mas-volum)
Rapoxtul mas-volum indic cantitatea de substan activ
exprimat in grame, pe care conine volumul de soluie prescris.
0,0005 g------------------------------------- 1ml (20picturi)
x g ---------------------------------- 10 ml,
deunde x= 10 0,0005 = 0,005
Raportul este de: 0,005 - 10 ml.
Rp.: Sol. atropin sulfat 0,005 - 10 ml
D.S. Intern. Cte 20 picturi de 3 ori pe zL
Metoda a FV-a (magistral)
I n cazul acestei metode lum 10 doze (sau cte dorim) de
substan activ i tot de attea ori cte 20 picturi de appurificat.
Rp.: Atropin sulfat 0,005
Appurificat ad 10 ml
M.D.S. Intern. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
Dintre metodele descrise se acordpreferin celei mai simple,
cnd concentraia soluiei este exprimat in procente, pe care
recomandm i noi studenilor. Dup acumularea unei anumite
experiene de prescriere a picturilor, putei incerca s calculati
conceritraiile in condiiile dizolvrii dozei pentru datanuin 20
picturi de appurificat, ciin alt numr, de exemplu 5,10,15,3 0,
40 picturi la priz. I n acest caz, dup cum vei observa,
concentraiile se vor modificain funcie de numrul picturilor in
care se va dizolva doza preparatului.
Exerciii. Prescriei urmtoarele preparate sub forma de
picturi pentru uz intem:
1. I odur de potasiu, doza pentru dat (6'3 ~g^Remediu
tireostatic.
2. Nitrat de argint, doza pentru dat - 0,005 g. 11 tratamentul
gastritelor hiperacide i ulcerelor gastrice.
,00 '
I
3. Camitm clorur20% - 100 ml. Calculai numrul picturilor
care conin doza de 0,1 g. De 3 ori pe zi.
4. Codeinfosfat, doza pentru data0,015 g. De3 oripezi.
Antitusiv.
5. Lanatozid 0,05% - 10 ml. Dozapentru data este de
0,00025 g. Calculai numrul picturilor pentruo priz.
4. FORME PARENTERAL E (PARENTERAL I A)
. ' - I i
L at bttjectio,-onis
Rus. Iniecii, vprschivania.
Formele parenterale sunt produse sterile care se administreaz
prin injectare sau implantare. Se clasificin. injectii flniectabilia).
perfuzii (Infundibilia) i pulberi parenterale (Pulveres parenterales).
Formele pentru uz parenteral se preparprin metode care le asigur
sterilitatea i evit prezena unor contaminate i pirogene sau
creterea i multiplicarea microorganismelor. Numeroase preparate
pentru uzul parenteral conin adjuvante pentru asigurarea
isotonicitii, pH-ului optim, solubiHtii i cpêrvamprincipiuliii
activ, antisepsiei. Aceti compui nu trebuie s modifice aciunea
substanei medicamentoase sau s produc efecte toxice sau
iritante.
I njeciile - preparate injectabile (injectabilia). Formele
destinate injeciilor sunt soluii, emulsii, suspensii sterile su pulberi
sterile care se dizolv sau se suspendintr-un solvent steril inainte
de folosire. Ele pot fi preparate manual (magistrate) sau prin metode
industriale (specialiti), Solutiile injectabile pot fi apoase sau
uleioase. Solutiile injectabile apoase se prepar cu ap injectabil
(Aqua pro injectione), iar solutiile iiyecabile .uleioae - cu ulei
injectabil (Oleumpro injectione), care se deosebesc de apadistilat
simpl sau uleiul obinuit prin apirogenitate (nu conine corpi
bacteneni i nu cresc temperatura corporal). Iryeciile se introduc
cu ajutorul seringii gradate m mililitri, de aceea ele se dozeaz
anume in aceste uniti de volum. Solutiile iryectabile apoae pot fi
101
administrate pe Oriee calesubcutanat, intramuscular, intravenos
etc. Soluiile injectabile uleioase se administfeaza preponderent
intramuscular, lundu-se toate msurile de pfecauie, pentru a nu
intra cu acul seringii in vreun vas sanguin, deoarece uleiurile
provoac embolii. Aceleai rtisuri de precautie se vor lua i in
administrarea emulsiilor i suspensiilof injectabile. Suspensiile
injectabile se administreaz subcutanat, intramuscular, lntraardcular
i pe alte.ci
Pentru injectare se folosesc diverse forme medicamentoase:
subcutanat de cele mai multe ori soluiile apoase, intramuscular
soluiile apoase i uleioase, precum i suspensiile, intravenos -
soluiile apoase. De multe ori soluiile i suspensiile injectabile se
prepar ex tempore. I n aceste cazuri, subtanele medica
mentoase injectabile se prescriu i se elibereaz in fiole sau flacoane
in form uscat(pulbere, masliofilizat) i se dizolvsau dilueaz
inainte deintrebuihare.
In marea majoritate a cazurilor, doza pentru dat a substanei
active se dizolvin 1ml de excipient, ins poate fi dizolvat i in 2,
5,10,20 i 5(1 ml fmai muli.
Soluiile apoase se introduc pe diferite ci: subcutanat, intra
muscular, intravenos, intraarterial etc. Intravenos solutiile injectabile
se administreaz sub form de:
a) bolus (de la grecescul bolos - ghem) - injectare intra-
venoasrapidmtimp de 3-6 min.; cantitateamedicamen-
tullii injectat se determin in miligrame de substan sau in
mililitri de soluie de anumit concentraie.
b) perfiizie - de obicei, intravenoasa (uneori intraarterial sau
intracOronarian), cu anumit vitez, doza se determine,
cantitativ, de exemplu, in ml /min, meg /min, meg /kg/min),
sau, mai puin precis, prin numrul de picturi de oluie pe
minut. Pentru perfiizie indelungat mai precis, iar munele
cazuri chiar strict obligatoriu (ex.. administrarea intravenoasa
a nitroprusiatului de sodiu), preponderent sunt utile eringi-
dozatoare speeile sau sisteme pentru perfuzia microcan-
titilor de medicamente cu furtuni comunicative speciale
102
pentru a preveni pierderi de preparate in sisteme, in urma
tadsorbiei lor g pereii furtunilor (^;|ii^trunitroglicrina).
c) pombinata (asociat, mixt) pentru a asigura rapid
concentraie terapeuticpermanent apreparatului in snge -
la inceput se injecteaz intravenos in bolus i imediat se
iniiaz perfuzia intravenoas de mentinere sail administrare
intramuscular a aceluia preparatin armmite-intervale de
timp.
Formele medicamentoase injectabile trebuie sfie sterile, sta
bile, apirogene. Solutiile trebuie s fie lzotoniee i lipsite de impuriti
mecanice. Solutiile apoase injectate subcutan sau intramuscular
trebuie s fie izotone i s aib un pH apropiat de 7,4; Solutiile
hipotone vor fi izotonizate. Solutiile hiperosmotice* introdusein
esuturile moi, provoac deshidratarea acestora,insQit de dureri,
i poate fi cauza necrotizrii lor in locul adrpinistrrii. Pe cale
intravenoas se introduc numai solutiile izotone i hipertone. Cele
hipotone provoac hemoliza hematiilor.
Izotonizarea soluiilor se face cu ajutorul cloruriid&sodiu sau,
mai simplu, prin dizolvarea substanei active in soluie salin izoton
Spre exemplu, soluia de 0,25% de procain este hippton, de aceea
procaina este dizolvat in soluie de 0,9% de clorur sodic.
Sterilitatea formelor medicamentoase injectabile este realizat
fie prin sterilizare, fie prin preparare in conditii aseptice.
Dintre formele inj ectabile in practica medical se folosesc cu
preponderen formele produse la fabrici: fiole, flacoane.
Preparatele injectabile magistrate se pregtesc in mod manual
infarmacii, preponderentinfarmaciilespitaliceti. Deobicei, aici
se pregtesc soluii injectabile, eliberate in flacoane (stielue) inchise
ermetic, cu capacitatea de 5-1000 ml. Ele se supun sterilizrii i
ii pstreaztermenul de valabilitate cteva zile, iar dac au fost
deschise numai zi. Lappescriereain injectii a acestor forme
medicamentoase, care se prepar la farmacie (de obicei, in soluii),
in reete se va cere in mod obligatoriu sterilizarea medrcamentulur
In reet, dupdenumireamedicamentului, se scri^ên]isetiir?>''
103
(S se sterilizeze!).
Calculul concentraiei S dizolvm doza pentru dat de
substan activin 1 ml de vehicul. Concentraia solutiei obttnute,
exprimat in procente, v fi urmtoarea:
D (doza) -7-------------------- ----------------- 1ml
(concentraia, % )------- :---------------- 100 ml
I v+G'
100 )
unde ----- i----- = 100* D - a.
1 b \
Exemplu. A se prescrie, sub form de inj ecii, atropin sulfat,
dozapentmo datfiindde 0,001 g.
Concentraia soluieiva fide 100x0,001 = 0,1%.
Rp .: Sol. atropin sulfat 0,1 % - 10 ml
D.S. Cte 1mililitru subcutanat.
Metoda a I l- a (concentraia exprimat in proporie)
Reamiritim c proporia arat volumul solutiei, in care se afl
dizolvat 1g de substan activ.
0,001 g---------- ---------- --------------------lml
l g --------------- j ------------------- xml,
de unde x = q qq | = *000 ml.
Concentraia este de 1: 1000 - 10 ml
Rp.: Sol. atropin sulfat 1:1000 - 10 ml
Sterilisetur!
D.S. Cte 1ml subcutanat.
104
Metoda a III-a (concentrfiaexprimaia m raportul mas-volum)
Rp: Sol. atropin sulfat 0,0J -10ml.
Steriiisetur!
D.S. Cte 1ml subcutanat. f
Metoda a IV-a (magistral)
Rp.: Atropin sulfat 0,01
Âpkijectabilad 10 ml
IVDterilisetur!
LD.S. Cte unml subcutanat.
Exerciii. Prescriei sub forma deinjecii:
1. Procain 0,25% - 500 ml. Pentru anestezie prin infiltratie.
2. Iodura sodic 10% - 50 ml. Clfe I fr dal iritravenos in
actinomicozapulmonar. ;'b5'
3 . Nucleinat sodtic 5% - 25 ml. Cte 5 mi intramuscular in
4. Slicilat sodic 15% - 50 ml! Cte 10 ml intfvenOs, lent; in
pleurezia exudativa.
I n cazul cnd medicamentul cpnsta din ceva ingrediente,
atunci dup enumerarea lor se scrie M. Steriiisetur! Apoi urmeaz
D.S. isignaura. ^
1 -
t: A
in soluie <fe0;6% clorursodica. Pfentfukestezieprmiilfiltraie.
.^^
Sol. clorur de sodiu 0,6% 200 ml
M. Steriiisetur! , ; fi * -
D.S. Pentru anestezie prin infiltratie. >b
I nc o nv e ni e n t e l e injeciilor
1. Soltiiile injectabile preparate la farmacii ii pierd udr
sterilitatea, chiar imediat dup prima folosire. Din aceste'
considerente, ele vor fi folosite numai in institutiile medicale,
105
unde, fund administrate la mai multi bolnavi, pot fi consumate
complet dup deschiderea flaconului.
2. Preparareainjeciilor in condiiile farmaciei este destul de
costisitoare.
3. Injeciile nu pot fi eliberate imediat (dizolvarea, ffltrarea i
sterilizareanecesittimp) i, deci, nu pot fi utilizatein cazurile
deurgent.
Specialitile injectabile, la ora actual, se prepar aproape
exclusiv la fabricile i laboratoarele farmaceutice in condiii anumite
i se livreazin ambalaje corespunztoare: fiole, flacoane, seringi
preumplute, cartue pentru seringi speciale (dozatoare).
Fiolele, denumite i ampule, sunt confecionate dinsticlneutr
incolor sail colorat, cu volumul pn la 50 ml, inchise ermetic prin
sudare in flacr, in vederea meninerii stabilitii i sterilitii sau
din polimeri speciali, dc au un volum mai mare (100 500 ml). In
fiole se livrea^ soluii, suspensii sau pulberi liofilizate, care se
dilueazextempore. Apa, folositpentrupreparareasoluiilor
injectabile, trebuie sfie proasptpurificat i apirogen.
Flacoanele, folosite pentru solutiile injectabile, sunt nite
recipiente de sticl inchise cu capacitate variat i se astup cu
dopuri de masplastic special sau elastiomere, fixate cu gamituri
metalice, prin care se introduce acul seringii. Ele trebuie sasigure
etanietatea, s impiedice ptrunderea agenilor contaminai, s
permit intrarea acului seringii far a opune rezisten i far a se
fragmoftta. Dup scoaterea acului, trebuie s se inchid ermetic.
I n flacoane se ambaleaz pulberi liofilizate, soluii sau suspensii
injectabile sterile. Flacoanele pot cuprinde una sau mai multe doze
de medicament. Flacoanele nu au inc denumire latina, de aceea
ele nu se specific in reete.
De obicei, fiolele i flacoanele conin singura doz (pentru
adulti) dintr-un medicament.
Fiind forme medicamentoase oficiriale, fiolele i flacoanele se
pmscriu|>rintr-o singur metod (abrevia.t), urmnd ca dozele
necesare s le aflm din indreptarele de specialitate.
106
L a prescrierea soluiilbr s au suspensiilbr in fiofe, mad inti,
indicm forma medicamentoas: soluie, suspensie - , apoi
genul soluiei - uleioas, alcoolic (dc e rievoiej, denuniirea
substanei medicamentoase, concentraia soluieisaususpensiei
in procente i cantitatea I>\ip aceasta urmez .td.'J Nb._in
ampullis (Elibereaz asemenea doze in numr de - - i n fiole), S.
isignatura.
Pe fiole este inscris denumirea produsului, concentraia i
volumul soluiei. Literele sunt scrise cu diferite culori, in ftmcie de
natura produsului sau calea de administrate: medicamentele ac
tive i foaxte active (trecute m categoria separanda i venena)
se scriu curou; administrarea intramxiscularsau^subcuanat
este semnalat prin culoarea albastr; administrarea exclusiv
intravenoasprin culoarea verde. Culoarea neagr este folosit
la preparatele de uz veterinar. Fiolele brune se scriu cu cemeal
galben sau alb. Dezavantajul fiolelor fabftcate din sticlbrun
const in aceea c solutiile continute nu pot fi observate cu uurin
spre a ccmStata tin everitiial inceput de alt:efrare, colorare,
opalescen etc. -
Seringile preumplute sunt sterile i gata pentru intrebuinare.
Cartuele, spre deosebire de flacoane, se folosesc pentru intro-
ducerea in seringi speciale. Unele sunt bicamerale. Unul din com-
partimente contineprincipiul activ,iar cellalt - solventul.Inainte
de intrebuinare, solventul se trecem camera cu substana activ
pentru a dizol va. <
Exemple.
1. S se prescrie 10 fiole a 1ml soluie apoas O, 1% atropin
sulfat. A se recoman da pentru administrarea subcutana cte 1ml.
Rp..jSoljatropin sulfat % - 1 ml
10[ u
4S"C!ate 1ml srtScutSiat. ; , . i,: -v
2. Sseprescrie6 fiolea 1ml soluieuleioasal%nandrolon
fenilpropionat.
Rp.: Sol. uleioasnadrolonfemlpropionat 1% 1ml
D.td. N. 6 inampull.
S. Cte 1ml intramuscular.
3. S se prescrie 6 fiole a 1ml soluie alcoolic 0,1% dino-
proston. A se perfuza intravenos diluat de 500 ori.
Rp.: Sol. alcoolic dinoproston 0,1 % - 1 ml
D.td. N. 6 in ampull.
S. Coninutul unei fiole a se diluam 500 ml soluie
salin izoton injectabil i a se perfuza intravenos.
4. Sase prescrie 6 fiole a 1ml suspensie apoas 2,5% cortizon
acetat.
Rp.: Sup. cortison acetat 2,5% - 1ml
S. Cte 1ml intramuscular.
Calcularea dozei pentru administrare
1. Gentamicina sulfat se recomandin doza de 0,4 mg/kilocgrp
de 3 ori pe zi intramuscular. Ct soluie trebuie s se introduc
bolnvului cu masa corporal de 60 kg, dacpreparatul se livreaz
in fiole a l ml soluie 4% ?
Doza va fi de 0,4 x 60 = 24 mg sau 0,024 g . ' ^
Concentraia soluiei de 4% ne demonstreaz c 100 ml soluie
conin 4 g de gentamidn sulfat. Atunci
4g-------------------------------------- 100 ml|^
0,024 g----------------------------- -----x ml,
, 0,024 100 2,4
unde x = -----:--------- ~~r-=0,6 ml
2. A se administra intravenos 7500 U heparin. Forma de
livrare: flacoane a 5 ml (5000U/ml).
5000 U ----- -------- ------------------- l ml
7500 U ---------- ----------------------- xml,
108
Perfuziile sau preparate perfuzabile (infundibulia).
Preparatele perfuzabile sunt definite in farmacopee "ca soluii
apoase, rareori emulsii (ulei in ap, izotonice i apirogene) ster
ile, livrate in recipiente de sticl, inchise cu'dop de cauciuc sau in
recipiente din material plastic de 100,250,500 i l000 ml. Emulsiile
perfuzabile trebuie s prezinte un aspect omogen, lar diametrul
particulelorsnu depeasc l micron. PerfiizMe se administreaz
intravenos (uneori intraarterial sau intrafcorcbarian) in volum de
100 ml sau mai mare, cu ajutorul unui dispfozitr^de perfuzie.
Introducerea perfuziilor se face pictura cu pictur, intr-o durat
de timp de la aproximativ 3 0 minute pri la ctevaore, in fimctie
de volumul solutiei.
Spre deosebire de preparatele injectabile, preparatele perfuzate
creeaz in sngel pacientului concentraie relativ constant a
substanei active pentru toat perioada perfuziei, ceea ce exclude
efectele adverse posibile ale acesteia. Preparatele perfuzabile ii
v gases utilizare din ce in ce mai larg. Perfuzia se folojete
pentru rehidratarea organismului, inlocuirea (substituia) plasmei,
nutriia parenteral, oprirea hernoragiilor etc. In acest scop sunt
prevzute perfuzii cu electrolii (clorur de sodiu 0,9%, soluie
perfuzbil Ringer, clorur depptasiu), perfuzii cu substane
energetice (glucoz, fractoz, sorbitol), perfuzii pentru comhterea
fenomenelpr de acidoz(cu bicarbonat de sodium sau de alcaloz
(cu clorurdeamoniu), perfuzii cusoluii coloiê,iôcuitoarede
plasm(dextran40, dextran 70). ,
Exemple.
1. S se prescrie 5 flacoane a cte 500 ml de soluie de 0,9%
natriu clorid pentru perfuzii intravenoase, .
Rp.: Sol. natriu clorid 0,9% 500 ml
D i d. N. 5
S. Perfuzabil. Cte 500 ml intravenos datpe
zi cu viteza 100 picturi /mm.
2. S se prescrie 5 fiole a 3 ml de sedacoron concentrat
pentru perfuzii intravenoase.
Rp.: Sedacoron 3 ml
D.t.d. N. 5 in ampull.
. ;S- Perfuzabil. Coninutul fiolei se dilueaz cu
250 ml ser fiziologic mjectabil i se administreaz intravenos cu
viteza 50 picturi /min. ,r
3. S se prescrie 6 flacoane a cte 500 ml de intralipid, emulsie
perfuzabil.
Rp.: Em.intralipid 500 ml
- D.t.d N. 5 /
S. Perfuzabil. Cte 500 ml intravenos dat
pe zi cu viteza 100 ml /or.
4. S se prescrie 6 fiole a 500 ml lipofundin, emulsie nutritiV
pentru perfiizii intravenoase.
Rp.: Em.'Iipofundin 500 ml
D.td.N. 6 in ampull.
S. Peritrii perfuzii intravenoase cte 500 ml (35 ore)
dat pe zi.
Pulberi parenterale. Pulberile parenterale sunt substane
instabile in formde soluii Se preparin l^boratoarele farmaceutice
prin tehnologii avansate, in condiii aseptice i prin liofilizare (solutiile
lor se evaporin vid la temperaturi foarte sczute). Sunt ambalate
in fiole sau flacoane.
L a prescriere in fiole a unei substane uscate (pulberi, mase
liofilizate) se indic denumirea substanei i cantitatea ei intr-o
fiol. ApoiurmeazD.t.d. N.__inampullis (Elibereazasemenea
doze in numr de__in fiole), i S. - signatura In signatur se indic
110
(suspensiei), timpul injectrilor. Nici indicaie despre sterilizarea
substanei nu se d.
Exemple:
l.S se prescrie 10 fiole cu acid etacrinic in doza de 5 cen-
tigrame (0,05 g). A se administra intramuscular cte 0,05 g
datinzi, dizolvndu-se in prealabil coninutul fiolei intr-un
ml soluie salin izoton.
Rp. : Acid etacrinic 0,05 ,
salin izoton i se va administra intramuscular.
2. S se prescrie 10 fiole cu metrodinin doza de 75 U. A se
administra intramuscular cte doz datin zi, dizolvn-
du-se in prealabil coninutul fiolei in 1ml solvent.
Rp.: Metrodin75 U
S. Injectabil. Coninutul fiolei se va dizolvain 1ml solvent i
se va administra intramuscular dat pe zi.
La prescrierea flacoanelor, in reet se respect acelea reguli,
ca i la prescrierea preparatelor in fiole. Deosebirea corustnumai
in aceea c dupa D.t d. N __nu se specific cuvntul flacon.
Exemple: i
1. S se prescrie 10 flacoane de benzatin-benzilpenicilin a
600 000 UA. T
Rp.: Bezatin-benzilpeniciliri 600 000 U
D.td. N. l o L ^f . . .^.r.
S. ConinutuTflacontilui se va amesteca cu 2 ml ap
injectabil steril i suspensia obinut se va introduce
intramuscular datpe sptmn.
I l l
D.td. N. 1
S. Continutu ei se va dizolvain 1ml solutie
2. S se prescrie 12 flacoane de kefzol a cte 1000 mg.
Rp: Kefzol 1,0
D.t.d. N. 10
S. Injectabil. Cte 1,0 intravenos de 3 ori pe zi.
Preparate injectabile cu denumiri speciale
, (denumiri comerciale, nume depuse)
Solutiile oficinale ale unor compui chimici poart denumiri
speciale. De pild, soluie citisin clorhidrat 0;15% se numete
cititon. I n loc de prescripia greoaie:
Rp.: Sol. citizinaclorhidrat0,15%1ml
D.t.d. N. 10 inampull.
S. Cte 0,6 ml intravenos.
Putem scrie:
Rp: Cititon 1ml
S. Cte 0,6 ml intravenos.
I n toate aceste cazuri dup Rp.: se menioneaz doar
denumirea preparatului i cantitatea sa. Apoi urmeaz D.t. d. N.__
m ampullis, S. i signatura.
Exemplu. A se prescrie 10 fiole a cte 1ml de niketamida
soluie 25% de dietilamid a acidului nicotinic. A se administra
subcutanat cte 1ml de 2 ori pe zi. >
Rp: Niketamida lml t
S. A se administra subcutanat cte 1ml de 2 ori pe zi.
In fiole se prescriu, de asemenea, unele preparate neogalemce:
Rp.: Digalen-neo 1ml
D.t.d. N. 10 inampull.
S. A se administra subcutanat cte lml datpe zi.
112
i organo-preparate lichide:
Rp.: Pituitrin lml (5 UA) /*'
S. A se administra subcutanat cte lml data pe zi.
Seringi preumplute:
a)Seringi-tuburi, sauautoingectoare. '
0 serie de soluii injectabile destinate combatem strilor de
urgen (intoxicaiilor grave, ocului etc.) selivreaz in tuburi
speciale de polietilen, dotate cu ace sterile, g^pejitrainjecii.
Cu ele sunt inzesteate echipele de salvare. Seri\gele-tuburi sunt
predestinate pentru singur injecie.
I n reete nu se prescriu, deoarece nu sunt puse in vnzare.
Menionm cteva exemple.
1.Atropin sulfat 0,1 % 1ml. In intxicaiile cu.anticolines-
terazice (Inclusiv i unele gaze de lupt).
2. Trimeperidina 2% - 1ml. Analgezic in profilaxia ocului
traumatic.
3. Morfin clorhidrat 1% 1 ml. Analgezic. In infarctul
miocardic, edemulpulmonar, traumatisms grave.
4. Cafeinbenzoat de sOdiu 10% i 20% 1mLStimulator al
sistemuluinervos central.
5. Niketamida 1ml. Analeptic.
b) Seringi-fiole. Sunt form extrem de ccjnvenabile prin
faptul c pot fi administrate imediat, exqluznd posibilitatea
transxmterii.iafectiilor. Exemplu. depotat 2 ml,clexgne 0,2 ml.
Rp.: Clexane 0,2 ml
D.td. N. 2 ...
S. Injectabil: Cte0,2 ml subcutanat inregiuoea abdominal,
la nivelul centurii, dat pe zi. =
113
Exercitii.
A. Prescrieti in fiole:
9
a) soluii apoase:
1. Carbazocrom de 0,025% - 1ml
2. Aceclidin de 0,2%- 1ml
3. Indigocarmin de 0,4% - 5 ml
4. Metilergometxin de 0,2% - 1 ml
5. Adenozintrifosfat de sodiu 1% - 1 ml
6. Oxibutirat sodic de 20% - 1ml
7. Pentagastrin de 0,025% 2 ml
8. Platifilinhidrotartrat de 0,2% - 1ml
9. Neostigminde0,05%1ml
10. Trimeperidin de2% - 1ml
b) soluii uleioase.
1. Chrizanol de 5% - 2 ml
2. Medrosteronpropionat de 5% - 1ml
3. Nandrolon fenilpropionat de 2,5% - 1ml
4. Progesteron de 1% 1ml
5. Drostanolon de 35% - 1 ml, intramuscular dat pe
sptmn.
6. Desoxicorton acetat de 0,5% 1ml
7. Silabolin de 2,5% -1 ml, intramuscular dat pe sptmn
c) soluii alcoolice:
1. Gramicidin de 2%5 ml. A se dilua in 500 ml ap. Pentru
splturi.
2. Clorofilipt de 0,25% - 2 ml. A se dilua in 3 8 ml soluie sa
lin izoton injectabil. A se introduce intravenos de 4
ori pe zi.
d) suspensii apoase:
1. Triamcinolon de 4% - 1ml. Cte 1ml intramuscular
dat in 2 sptmni
2. Desoxicorton trimetilacetat de 2,5% -1 ml. Cte 1ml in
tramuscular dat in 2 sptmni.
114
3. Tetracosaetid de 0,1% 1tnl. Cte 1ml intramuscular
de 2 ori pe sptmn. j . <
e) soluii compuse cu denumiri comerciale (nume depuse):
1. Baralgina 5 ml. Cte 5 ml intravenos lent in colici.
2. Doxafen 1ml. Cte 1ml intramuscular ca antivomitiv
dup radioterapie.
3. Duplex 1ml. Cte 1ml subcutanat datpe zi.
4. Eseniale 5 ml. Cte 5 ml intramuscular datpe zi.
5. Solcoseril 2 ml. Cte 2 ml intramuscular datpe zi.
d) pulberi liofilizate:
1. Aloxim 0,075. A se diluain 1 ml apa injectabil. Cte 1ml
intramuscular.
2. Nitroprusiat de sodiu 0,03. A se dizolvain 5 ml solvent
altura Soluiaobinut seva diluam 500tnl soluie salin
izoton injectabil i se va perfuza mtrayenos in criza
hipertensiv.
3. DibrospidiucloridO,l. A se dizolvain 1ml ap injectabil.
Cte 1ml intramuscular datpe zi.
4. Fotretamin 0,01; 0,02. A se dizolvain 1ml ap injecta
bil. Cte 1ml intramuscular datpeai- , 4
5. Prednisolori hemisuccinat 0,025. A se dizojvam 500,ml
soluie salin izoton. Pentra perfuzii iMtt<avenoase(-a
B. Prescriei in flacoane:
a) pulberi liofilizate hidrosolubile:
1. Cefotaxim 1,0. A se introduce intramuscular de 2 ori pe
zi cte 1g.
'- > 2. Oxacilinsodic 0,25. A se introduce Mtramuscular cte
0,25 de 4 ori pe zi.
3. Gentamicin sulfat 0,08. A se introduce intramuscular
cte 80 mg de 2 ori pe zi. v ,
4. Tobramicin 0,05. Cte 5 mg/kg de 2 ori pe zi intramus
cular.
115
( (
1
b) pulberi liofilizate insolubile (pentru suspensii):
1. Benzatin-benzilpenicilin 1200 000 U. Ase dilualn 5 ml
solvent alturat. Cte 1.200.000 U intramuscular dat
in 2 sptmni (profilaxiareumatismului).
2. Procain-benzilpenicilin. Cte 600 000 U intramuscular
odatpezi.
c) suspensii:
1. Suspensie insuliri-long 5 ml (200 lit). Cte 40 UI
subcutanat data pe zi.
C. Prescriei in fiole pentru perfuzii intravenoase:
1. Acid aminocapronic de 5% - 100 ml.
2. Albumin de 5% 100 ml.
3. Metronidazol de 0,5%- 100 ml.
4. Poliamjn de 400 ml.
5. Polifer de 400 ml. A se introduce 1200 ml.
6. Reogluman de 400 ml.
7. Para-aminosalicilat de sodiu de 3% 250 i 500 ml.
5. SOLUII EXTRACTIVE
Solutiile extractive stmt forme farmaceutice lichide ce se
9
obin prin extragerea din plantele medicinale sau, mai rar, produse
animale cuajutorul a diveri solveni, mai utilizai fiind apapunficat,
alcoolul etilic i uleiul vegetal, din care cauz ele se clasificin:
( ^F "V*
a) soluii extractive apoase; ^^/
b) soluii extractive al cool i ce;^^ [fpLun
c) soluii extractive uleioase. & ? .
Drogulvegetal conine numeroase substane^dintre care cel
puin una manifest aciune farmacologic. Impreun cu substana
activ dindrog tree in soluie i ali compui solubili, de multe ori
lipsii de activitate terapeutic, ce se numesc substane de balast.
116
A. SOLUII EXTRACTIVE APOASE
Solutiile extractive apoase se prepara din drogul vegetal prin
dizolvarea compuilor coninuti in. el, de cele mai multe ori, la
temperatura fierberii. Dup modul de preparare (infuzarea,
decocia, macerarea), soluiile extractive apoase se impart inJmfijyii, - ,
decocturi i mucilagii.
fyqdul de, preparare:
a) Infuzia. L a drogul mrunit se adaug cantitatanecesar
de ap la tempgratura mediului, se inclzete pe bai^jde ap 15
min. i se las pentru 45 min. s se racoreasc, timp necesar
pentru trecerea principiilor active din plan in ap. Dup acasta
infuzia se strecoar, drogul rmas se stoarpe, otul sefilreaz i
volumul infuziei se completeaz cu apf, purificat. De regul,
infuziile se prepar din prile fine ale plantei (flori, frunze, herb)
din care componenii activ biologici se extrag mai uor. Din prile
mai dure ale plantelor infuziile se prepar mai rar.
b) Decocturile se prepar prin decocie. Spre deosebire de
infuzare, decocia prevede fierberea drogului vegetal tittip de 30
min., apoi rcorirea in decurs de 10 min. i filtrarea. I nunele
cazuri, decocul se filtreaz fierbine. Decocturile se prepar din
prile mai groiere ale plantelor (rdcini, rizomi, coaj), iar uneori
din frunze (ex. - frunzele de strugurii-ursului).
Infuziile i decocturile se prepar, de obicei, in farmacii ne-
mijlocitinainte de ale eliberapacientului. Ele se descompun rapid,
din care motiv se vor prescrie numai pentru 3-4 zile, cu reco-
mandarea de a fi pstrate la un loc rcoros. Infuiiile i decocturile
sunt destinate, in special, pentru uz intern i rar, pentru uz extern
(gargarizare, clfire etc.). Daca sunt destinate uzului intern, atunci
vor fi dozate cu lingura de mas, de desert, dêeai sau cuphrel
gradat.
Se prescriu infuziile i decocturi} prin metoda prescurtat
cu indicarea cantitii materiei prime niedicamentoase i a
cntitii totale a infuziei i decocti^m. Gup deiluriiirea formei
medicamentoase - infuzie sau decoct - in rtiod obligator se
117
indic prile pntei (frmze, coaj, rizqmi cu rdcini etc.),
denumireaplantei, cantitatea materiei prime in grame i prin
liniua cantitatea tofal & infuziei. L aprescrierea unei infuzii
sau unui decoct se indic doza pentru data a drogului veg
etal.
Exist ins i concentraii standarde: 1:10- din orice plante,
cu excepia celor toxice i putemic active;
1:30 - din rucu (herba Adonidis vernalis), lcrimioar
(herba Convallariae majalis), odolean sau valerian (radix
et rhizoma Valerianae), ergot (Secale comutum), amreal
(radix Polygalae);
1:400 - din diverse specii de degeel (folium Digitalis), linte
lanceolai (herba Thermopsidis), ipec (radix Ipecacuanhae)
i alte plante toxice.
Piescrierea infuziilor
Exemplul 1. Medicul indic doza plantei.
Rp.: Influsie de firunze degeel 150 ml
D.S. Intern.,Cte lingur de 3 ori pe z^.
Deoarece frimzele de degeel sunt un drog toxic (tabelul A),
farmacistul vpregti infuziainproporie de 1:400. Adrc
1g ---------------- 400 ml
xg----- i--------;------ ---------- 150 ml s
150
de unde x = ----- = 0,37
400
Exemplul 2. S se prescrie 150 ml infuzie din frunze de degeel
in doz pentru data de 0,05 g.
Rp. :^^)de frunze degeel 150 ml.
D.S Intern. Cte littgur de 3 ori pe zi.
NSâuiuatL10 dozg de drog vegetal (0,05 x 10 = 0,5) i 10 linguri
de ap (15 mix 10 = 150 ml).
Prescrierea d ct u r ilor *
Decocturile seprescriu, ca i infhziile, cu o^singura deosebire:
inscripjiincepe nu cu cuvntul Irifusie, ci Decoct.
igcenipbi SasejJ reserie 150ml decoct diwdciwdesorbesjrea
(radix Sanguisorb ae), doza pentru data fund de0,5 g.
Rp.Decoct de rddin s6rbestreajx),0 - 150 mii?
D.S. Cte lihgur de 3 ori pe zi
Soluiile extractive apoase se pot prepara i prm^dizolvarea
unor extracte speciale, preparate la fabricile farmaceutice in acest
SCOp. ;r ,
Exerciii.
dat indicate:
1. Rdpinirizom de odolean 0,5 g,
2. Mtasadeporumb 0,75 g
3. I arb de troscot 1,0 g
4. Flori de albstri0,5 g
5. Fructe de ienupr 0,7 g
6. Rdcindenalb mare 0,5 g
7. Flori demueel 0,75 g ^
b) Prescriei decocturi din drogurile vegetale1ce urmeaz:
1.Florideimortel 0,6g - dn
2. Frunze de merior 1,5 g ; : s
3. Frunze de stragwn-ursului 0,75-4*; ; 5 -
4. Fructe de afin 1,0 g :
5. Rizom de slipe 0,75 g
Lat. Miicilagio, -nis
Rus. Slizi.
c ) M u c i l a g i i l e (Mucilagine) e obin prin dizolvarea
substanelor niucilaginoase de proveniena vegetala (exemplu,
gumei - un sue uscatlaaer, care aparedin crapaturile tulpinelor i
119
ramurilor unor plante - caisul obinuit, unor speeii de salcxn etc.)
sau prin extragerea substanelor mueilaginoase din materiaprim
vegetal prin metoda de macerare, exemplu - mucilagiui din semine
de in, din radcini de nalb mare. Soluia extractiv obinut far
inelzire senumete macerat. Mucilagiui se obine, de asemenea, din
amidon la preluerarea acestuia cu ap fierbinte. Extragerea sub
stanelor mueilaginoase din plante se face la rece, meninndu-se
produsul mrunit in cantitatea necesar de aptimp de 30 min. la
temperatura camerei, apoi se decanteazi se filtreaz. Asemenea
rnucilagii se rriai numesc latmete infusa frigide parata.
Mucilagnle stmt soluiile coloidale apoase, vscoase i lipicioase
ale unor substane macromoleculare (amidon, pectin, metilceluloz
etc.) i se folosesc la prepararea altor forme medicamentoase
(mixturi, clisme), pentru a neutraliza aciunea iritant a substanelor
active asupra mucoasei tubului digestiv. Aciuriea mucilagiilor se
explic prin absorbia moleculelor principiului activ i prin
acoperirea mucoasei cuunstrat protector, care aprterminaixmile
nervoase senzitive din mucoasa tubului digestiv de aciunea iritant.
Exemplu de reet
Rp : Cloralhidrat 1,0
Mucilagiu de amidon
Ap purificat aa 25 ml
M.D.S. Pentru o clism.
Unele substane mueilaginoase au aciune farmaeologic i se
utilizeazin terapeutic. Asemenea substane se gsesc in imele
plante medicinale i manifest un efect antiinflamtor, cicatrizant,
expectorant etc.
Printre plantele bogate in materii mueilaginoase se numr
seminele de in (semen Lini), frunzele de ptlagin (folium
Plantaginis), rdcinile de nalb mare (radix Althaeae) etc.
Mai des sunt utile mucilagiui din guma de cais (Mucilago Gummi
Armenic), mucilagiui de gum arabic (Mucilago Gummi
arabici), mucilagiui de rdcinile nalb mare (Mucilago radicis
Althaeae) i mucilagiui de amidon (Mucilago Amyli). Toate
120
mucilagiile sunt oficinale, de aceea concentraia fiecrui mucilagiu
este determinat i in reetnu se indic: Se indicnumai denumirea
mucilagiului i cantitatea lui.
Exemplu de reet:
Rp.: Mucilagiu de semine in 150 ml
D.S. Intern. Cte lingur de 3 ori pezi.
Substanele mueilaginoase pot fi separate i folosite ca
preparate medicamentoase. Din rdcinile nalb mare, spre
exemplu, se obine extractul uscat (Extractum Althaeae siccum)
i mucaltina (Mucaltinum), livrat in comprimate a 0,05 g i folosit
ca expectorant; din frunzele de ptlagin s-au izolat substanele
mueilaginoase, care se livreaz sub form de granulate cu
denumirea de planagludd (Plantaglucidum), utilizate in tratamentul
gastritelor hipoacide i bolii ulceroase a stomacului cu hipo- sau
normaciditate etc. .
Cu mucilagiile nu se vor administra concomitent prepaiatele
alcoolice, acizii i bazele, deoarece acestea modific conistena
celor dinti.
B. SOLUII EXTRACTIVE ALCOOLICE
Soluiile extractive alcoolice exist in dou forme: tincturi i
extracte. Extracia substanelor active seface prin macerare sau
percolare. EJ e se prepar la fabricile farmaceutice din droguri
vegetale i reprezint forme medicamentoase oficinale. Modul de
obmerea ambelor forme este acelai, cu deosebirea c tincturile
rezult din drogul toxic sau putemic activ i sunt mai diluate
(respectiv 1:10 i 1:5), iar extractele fluide provin dm celelalte plante
i sunt mai concentrate (1:1). In macerare produsiil vegetal mrunit
i lichidul extractiv se introduc intr-un vas, care se inchide bine i
se las 10 zile la temperatura camerei, ce trebuie agitat de 3-4 ori
pe zi. Percolarea (lixivierea) const din trecerea lichidului
extractiv de sus injos printr-un strat de produs vegetal mrunit,
aflat intr-un vas hirniit percolator' ' '
121
Lat. Tinctura, -ae
Rus. Nastoiki
Tincturile sunt forme farmaceutice lichide, sub form de soluii
alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obinuie prin extracia
produselor vegetale.
Tincturile in prezent se obin aproape exclusiv cu ajutorul
alcoolului de 70% (in unele cazuri 40%) i mai intotdeauna din
drog uscat i bine mnmit, iar unele tincturi se prepar din planta
proaspt colectat, in scopul sporirii randamentului extraciei i
economisirii etanolului (Tinctura ConvaJ lariae recems, Tinctura
Valerianae recens).
Tincturile se administreaz intern in picturi i se dozeazin
mililitri.
Spre deosebire de infuzii i decocturi, tinctura este form
medicamentoas mai stabil. L a temperatura obinuit, in sticlu
(flaconul) bine obturat, laloc ferit de lumin, tincturile sepstreaz
timp indehmgat.
La prescrierea tincturilor in reet nu se indic partea plantei
dm care se prepar, nici concentraia tincturei. Prescripia incepe
cu denumirea formei medicamentoase - Tinctura, apoi urmeaz
denumirea plantei i se indic cantitatea tincturei. Se dozeaz
tincturile in picturi - de la 5 la 3 0 picturi la priz in funcie de
activitatea tincturiiv Corespunztor, cantitatea total de tinctura
prescris constitute 5 30 ml. De obicei, seprescriu atekmjlilitri
de tinctur cte picturi se administreaz la priz.
P r e s r i e Tie a S se prescrie tinctur de Odolean (Vale-
rian). Cte 30 picturi de 3 ori pe zi
Rp.; Tincturlie odfoieail^ml
D.S. Intern. Cte 30picturide3 ori pezi. J
Cnd stmt indicate concomitent cteva tinqturi (inctur
compus), atunci ele se iau in aceleai cantitti, dac doza
: 0 c tu ra e )
122
terapeutic a lor este egal.
Exemplu: S se prescrie tinctur de lcrirnioare (Convallaria)
i odolean (Valeriana) in cantiti egale. Se administreaz cte 20
de picturi de 3 ori pe zi.
St 4 * P
Rpr. Tinctur deicrimioare
^TQlicturde odolean aa 10 ml
j^MJ D.S. Intern. Cte 20-picturi de 3 ori pezi.
Dac dozele tiricturilor asociate difer, atuncio lanctur e ia
in cantiti Mai midi de attea ori, cu ct doza ei unimomentan
este mai mit a decat' doza unimomentna a celeilaltei tincturi.
Exemplu: S sepescrie 20 ml demcturofipfcK, caecopst
de odolean. S se administreae cte 20 piatup de 3 ori pe zi.
Rp.: Tinctur de strofant 5 ml i
Tfecturdeodoiean 15 ml j n
wMliD.S. Cte20picturide3jripezi.,
TmcturiJ e pot fi prescrise i in asoctere cu alte substane
medicamentoase in forma de mixtur.
Exerciii. Prescriei urmtoarele tincturi in dozele indicate:
1. Tinctur de pelin alb, 25 ml. Cte 25 picturi de 3 ori pe zi
inainte de mas.
2. Tinctur amar, 20 ml. Cte 20 picturi inainte de mas.
3. Tinctur de mtrgun, 10 ml.j Cte 5 picturi de 3 ori pe zi.
4. Tinctur de g&bagg}%4Q ml-. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
5. Tinctur de pducel, 25 ml. Cte 25 picturi de 3 ori pe zi.
6. Tinctur depojarra, 25 ml. Cte 25 picturi in 1pahar de
ap pentru gargare.
7. Tinctur de talpa-gtei, 25 ml4Cte 25>picturi; de^3 oripe
8. Tinctur de izm bun, 15 ml Cte 15 picturi J a priz,,
9. Tinctur debujor, 200 ml- Cte 40 pic&rid3 ori pezi..
10. Tinctur de lmi chinezesc, 50 ml- Cte 25 picturi de 3
ori pezi.
123
E xtractel e
(Extracta)
Lat. Extractum, -i
Rus. Axtxact
Extractele prezintnite soluii extractive concentrate, obinute
prin concentrarea pn la un anumit grad, din materia prim ve-
getala sau animal.
In funcie de consisten, deosebim extracts fluide, moi i usca-
te. Extractele fluide (nomin. sing. - Extractum fluidum; genetiv.
sing. - Extracti fluidi) reprezint lichide colorate; extractele moi
(nomin. sing. - Extractum spissum; genetiv sing. - Extracti spissi)
sunt mase vscose cu coriinut de ap sub de 25%; extracte us-
cate (nomin. sing. Extractum siccum; genetiv. sing. Extracti
sicci) au aspect de maspulverulent, cu cel mult de 5% umeditate.
In calitate de extragent pentru obinerea extractelor fluide se
folosete alcoolul etilic (uzual 70%), la obinerea extractelor moi-
apa (de regul, cu adaus de cloroform, soluie de amoniac), alcoolul
etilic, eterul Extractele uscate se prepar prin desicarea extractelor
moi. ;
Toate extractele sunt oficinale i se prepar in mod industrial.
De aceea la prescripia extractelor nu se indic nici naturamateriei
prime, nici concentraia extractelor.
Extracte fluide
(Extracta fluida)
L at Extracum,-i; fluidum,-i
Rus. J idkie xtract
Extrctele fluide se deosebesc de tincturi, dup cum s-a spus,
numai prin altproporie de preparare, i anume 1:1. Concentraia
principiilor active din extractul fluid coincide cu cea din drogul
vegetal. Extractele fluide se administreaz in picturi, iar in unele
cazuri dozae de Iinguri.
124
\
(
s i a: Dup denumirea fma# medcamenoase -
Extract, urmeaz in mod obligatoriu, indicapa despre natura
extractului - fluid, moale, uscat, apoi se indip denumirea plantei
i cantitatea extractului. Urmeaz D.S. i signatura:
Ex.: A se prescrie .15 ml extract fluid de traista-ciobanului. A
se lua cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
Rp.. Extract fluid de traista ciobanului 15 ml
D.S. Intern. Cte 15 picturi de 3 ori pe zi.
Exerciii. Prescriei extracte fluide din urmtoarele droguri
vegetale m dozele indicate:
1. Aloe, 100 ml. Cte linguri de 3 ori pe zi.
2. Pducel, 25 ml. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
3. Eleuterococ, 5 0 ml. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
4. Talpa-gtei, 25 ml. Cte 20 picturi de 3 oripezi.
5. Stege turceasc, 40 ml. Cte 30 picturi de 3 oripe zi.
6. Pasiflor, 25 ml. Cte40picturide3 oripezi.
7. Piperul bltii, 25 ml. Cte 5 0 picturi de 3 ori pe zi.
8. Sorbestrea, 30 ml. Cte 50 picturi de 3 ori pe zi.
9. Mtasdeporumb, 25 ml, Cte30p^cturide3 oripezi.
10. Clin, 25 ml. Cte 25 picturi de 3; zi.
Din extractele fluide se prepar; plin evaporare, lamtrqjrinderile
farmaceutice, extractele moi i uscate. Ele sunt mî concentrate
i seprescriuin capsule, pulberi, comprimate, sUpozitoare, pilule.
Extractele moi (Extracta spissa) conin pn la 25% (in
medie 20%) ap. Ele reprezint mas vscoas dens. Unele
din ele se utilizeaz pentru combaterea bolilor:
Extract mpale de mtrgun, supozitoare rectale.
Extract moale de odolean m comprimate drajeifiate a 0,02 g
ca remediu sedativ. t ^
Aite extracte moi se pot folosi, i se foloseau pe vremuri, pentru
prepararea masei pilulare i, deci, apilulelor;
Extract moale de lemn dulce.
Extract moale de ppdie. ,
125
Extractele uscate (Extracta sicca) confrn doar 56% ap
i au consisteh solid, fiind uor pulverizabile. Ele se prescriu
sub diverse forme m^dicamentoase: pulberi, comprimate, pilule,
supozitoare rectafe i vagiriale.
Extractul usfcat de rucu de primvar este inclus in
componena comprimatelor drajeifiate adohis-brom
Exercitii: r; '
-
Extract uscat de nalb mare - comprimate a 0,05 g.
Extract uscat de mtrguncomprimate a 0rp 15 g (impreun
cu Bicaibmatul de sodiu 0,25 g)
Extract uscat de flori imortel - granulate in pachete a 10 g.
Cte 1g de 3 ori pe zi. ;
Extract uscat de revent pulberi, cte 1g.
Extract Uscat de roib comprimate a 0,25 g.
Extract uscat de linte lanceolat - comprimate a 0,05 g.
Not. L a prescrierea extractelor moi i uscate se admite
omiterea determinantelor moale - spissum sau uscat - *siccum.
Exemplu:
Rp.: Extract de linte lanceolat 0,05
D.t.d. N. 12intabl.
S. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi.
C. SOLUII EXTRACTIVE ULEIOASE
Solutiile extractive uleioase, numite uleiuri medicinale (Olea
medicata), se prepar prill extragerea stibstanelor active
(macerare) din produsele vegetale mrunite sail diri cele aniriiale
cu un ulei lichid (de ex. untdelemn) sau cu un solvent volatil miscibil
cu uleiul. Uleiurile vegetale extrag uor alcaloizii, vitaminele
liposolubile, uleiurile eseniale i alte substane.
Se folosesc urmtoarele uleiuri medicinale (soluii extractive
uleioase): n
Extract de ctin alb (Oleum Hippophaes) ^
Extract de maslri (Oleum Hyoscyami)
Extract de laur sau ciumfaie (Oleum Stramonii)
126
Extract de pojami sau suntoare (Oleum Hyperici).
Se elibereazin flacoane sau capsule.
P r es c r i er e-; A se prescrie 100 ml ula /dg ctin alb
(Hippophas).
Rp.. Ulei de ctinlb, 100 ml >P
D.S. Intern. Ce o.linguri de 3 ori pe zi. d
6. SOL UI I EX TRA CTI VE M ^l M PU ^FI CA T E
(neogalenice)
Soluiils extractive alcoolice se mai & preparate galeni-
cef. Ele conin pe lng printpiile active, numeroase substane
de felast (pigmeni vegetali etc.), care de pulfepri sunt de prisos.
Soluiile extractive maxim purificate (neogalenice) sunt extracts
hidroalcoolice sau cloroformoalcoolice din materie prim vegetala,
care conin suma substanelor btive tnateilei vegetale
in stare relativpur.
Din aceast cauz ele se administreaz nu numai intern, dar i
parenteral. Se prepar in mod industrial. Fiecare preparat
neogalenic are denumirea sa. PreparateleneogaleiSfcefee livreaz
in fiole pentru injecii i in flacoane pentru uzvd intern, sub forma
de soluii apoase buvabile sau injectabile, sau de pulberi.
Enumerm cteva dintre ele.
Preparate coninndglicozide cardiace:
- cordigit(din degeel rou), comprimate a0,0008, suppozitoare
a0,0012;
- digalesn-Neo (degeel ruginiu L.), flacoane 15 , doza 10-15
picturi; ^ . . .
- corglicon (dinlcrimioar L.), fiole 0,06%-T ml.
, eoptin&nd algalQizi: ,
r- ergotl; (din cprnul secrii L.)^cpmpripiate a .Q,Q91, fiole
0,05%- 1ml;, . v i:.- . :.-
' * ,-i' ' < 'PfiO-. : -r- ''<f ,='.V- '
lDe la ipjfu^ju Qalîj, iedipjgrec, nscytJ a Pegamq (aiii 131 - 201).
preparatele galenice mai fac parte spirturile i siropurile.
raunatin (din rauwolfia serpentina Benth ), comprimate a
0, 002.
Preparate continnd glicozide triterpenice:
saparal (dirt aralie), comprimate a 0,05.
Preparate continnd compui fenolici:
avis an (din ammi visnaga L.), comprimate a 0,05;
- beroxan (dinpastinaca sativa L ), comprimate a 0,02, flacoane
cu soluie 0,5% 50 ml;
- flarran' (din imortel), comprimate a 0,05;
licviriton (din lemn dulce), comprimate a 0,1;
- psoralen (din psoralea dmpacea bge.), comprimate a 0,01,
soluie alcoolic 0,-1% in alcool de 70%, pentru z extern;
- silibor (din armurarra), comprimate drajeifite a 0,04 i altele.
L a prescrierea acestor preparate se indic doar denumirea lor
i cantitatea, deoarece ele sunt oficinale.
E x . : A se prescrie 15 ml adonizid. A se recomanda cte 15
picturi de 3 ori pe zi.
Rp.: Adonizid 15 ml
D.S. Intern. Cte 15 picturi de 3 ori pe zi.
7. EMULSII
(EMUISA)
Lat. Emulsum, -i
Rus mulsii
Emulsiile sunt sisteme disperse, formate din dou lichide
insolubile unul in altul i care formeaz dou faze nemiscibile, una
fiind dispersatin alta. I n scopuri terapeutice se folosesc emulsii
de doutipuri: ulei xn ap(U/A) $i ap in ulei (A/U). Primul tip de
emtilsie este larg rspndit in natur, un exemplu fiind laptele, de
la care provine denumirea insi a emulsiilor (verbul latin
emulgere inseamn a mulge). Laptele const din picturi mi
nuscule de grsime, inconjurate de molecule de cazein, formnd
128
impreun miceliile hidrofile dispersae in ap Asemenea emulsii
se mai numesc adevrate.-Din ele fac parte i emulsiile seminale,
btinute prin tfiturareavtnor seminecu apa. r -
Exist ins i pseudoemulsii, in care picturile microcopice
de ulei sunt dispersae nu ap, fiindc asemenea dispersie ar fi
instabil, ciintr-o solutie apoas vseoas, formatdm dizolvarea
unor substaie macromoleculare m ap, Asemenea eompui poart
denumirea de pseudoemulgatori. Acetia menin starea dispersat
auleiului datorit viscozitii lor inalte
Emulsiile de tip U/A se administreazpe calebucal, de aceea
se numesc emulsii pentru uz intern (emulsii buvabile). E locul s
menionm c emulsiile pentru uz intern sunt instabile; prin urmare,
ele se vor prepara ex tempore, fiind pstrate l xece sau se vor
stabiliza prin adaos de antiseptice. Cat privete emulsiile de tip
A/U, acestease utilizeazin calitate de excipienti laprepararea
linimentelor i unguentelor, avnd deci uz extern.
Mai jos vom analiza doar emulsiile pentru uz intern. (Emulsa
ad usum internum), care se subdivid, dup cum s-a spus, in: emulsii
seminale, sau adevrate; emulsii vileioase, sau pseudoerhulsii.
Emulsii seminale
(Emulsa seminalia)
Lat. Emulsum, -i seminale, -is
. , Rus. mulsii semenne
Emulsiile seminale se prepar din seminelewior plante, cum
ar fi amigdalele dulci, inul, macul, doyjeacul etc. In aceste semine
se contin uleiuri i substane mucilaginoase de origin proteic, ce
posedproprieti de emulgator. Din aceste motive, laprepararea
emulsiilor seminale emulgatori specifici nu se adaug. Seminele
curite se tritureaz m ap in vederea obinera unui lichid ase-
mntor cu laptele. Concentratia emulsiilor semiiial (raportul dintre
cantitatea de semine la cantitatea total de emulsie) este de 1.10.
Prin urmare, la 1 parte de semine se iau 10 parti de ap, aadar,
din 1g de semine se ob|bi 10 rid de emulsie. ExtiWaa, aStM ebimit,
129
se ffltrea^ prin tifon dublu, reziduul se arimcj irllichidul lpfs
se folSete ca vehicul pentru 1 substiitie medicamentoiase,
pentru a le masca gustul neplcut. I n cazill seminelor de dovleac
(semen Cucurbitae), reziduul nu se separ dela emulsie, deoarece
anume el <Joninie principiul activ (antihelmintic): Emulsia din
seminele de dovleac, separata de reziduu, este recomandat de
unii cosmetologi pentru ingriiirea pielii fetei, creiaui
P r ecr i er ea. A seprescrie 150ml[emulsjeseminal^din
seminte de in. A se administra cte lingur de 3 ori pe zi.
-. 1
Metoda I (magistral) ^ V
Rp.: Seminedein J&Q? ] 0
Appurificat t 50 ml v
M.f. emuisum
D.S. Intern Cte lingur de 3 ori pe zi.
* Metoda a I l - a (oficindl)
Rp.: Emulsie de seminte de in 150 ml
D S. Cte lingur de 3 ori pe zi.
Em u l s i i u l e i o a s e
(Emulsa oleosa)
Emulsiile uleioase se prepar din uleiurile lichide: uleiul de ri-
cin (Oleum Ricini), de migdale (Oleum Amygdalarum), untur de
pete (Oleum jecoris Aselli) etc.
Dup cum s-a meniohat, aa-zisele emulsii uleioase sunt
pseudoemulsii, deoarece picturi le de ulei se menin dispersate
gator) i ap
I n calitate de emulgatori se folosesc substane proteice, cum
ar fi gelatoza (Gelatosa)1, uiiele polizaharide:
guma (cleiul) de cais (Gummi Armeniacae vulgaris),
guma tragacant (Gummi Tragacanthae),
130
amidonul (AmyJumX, .. ? . | {
, metilceluloz(Metylcelulosa)etc. ' ^
Pentru a emulga 10 ml de ulei, se ia urmtoarea cantitate de
emulgator. x , i u
gelatoz ô' .. ^ \ 'XP'
gumdecais3,0/ .
tragacant0,5 ^ _
Grlbenuul deou (Vitellum ovi) este i el un bun emulgator:
un glbenu servete pentru emulgarea a 15 ml de ulei.'
Pentru emulsionare calitativ se iau 2 prti de ulei, parte
de emulgator i 17 pri de ap. Dac cantitatea de ulei in reet
nu este indicat, atunci din 10,0 de ulei se obtine, de regul, 100 ml
de emulsie. Cf 0 , ^
Dac suntnecesare 200 ml de emulsie, atunci se iau 20 ml de
ulei, 10 g de gelatoz i 170 ml de ap.
pri la obinerea unui lichid ca smntna. Dup asta se adaug
ap pin la masa cuvenit i emulsia obinut e fltreaz prin
tifon dublvi. Se prescriu emulsiile uleioase m 2 mtpde; magistral
i oficinala. In metoda magistral (desfaurata) deprescripie se
indic uleiul, emu|gatoruli ap,acu,cantiti%lor respective. Dup;
acestea va urma M.f. emulsum (Misce ut fiat emulsum - Amestec
s se obin emulsie), ce indic laprocesul specific de preparare a
emtflfei^/Urmeazôiir&caitiileD.S; *
Ekemplu. A se prescrie emulsie ul ô^ din JO g ulei de ridn,
Metoda I(rnc s tr al)
Rp.: Ulei de ricin u),0
Gelatoz5,0 ^ \
M.f. emulsum
D.S. Intern. Pentru priz
Gelatoza - un produs al hidrolizei incomplete a gelatinei
131
I n metoda oficinala (prescurtat) de prescripie, dup denu
mirea formei medicamentoase urmeaz denumirea uleiului, can
titatea lui i prin liniu (cratim) cantitatea total de emulsie.
M e t o d a a 11-a (oficinala)
Rp.: Emulsie de untur de pete 30 ml 200 ml
D.S. Intern. Pentru priz.
Dacaraporturile ingredientelor emulsiei sunt standarde(2: 1:
17), atunci concentraia ei poate snu fie indicat (se indic numai
cantitatea emulsiei):
Rp.: tefrbde ulSi de ricin 100,0
Pentru priz
I n cazul dat uleiul de ricin, care este dezgusttor, s-a administrat
sub forma de emulsie, careiimascheazgustul.
Dup cum s-a spus, emulsiile se intrebuineaz ca vehicul pentru
substane medicamentoase. I n emulsii pot fi incluse diverse
substane medicamentoase. Aceste substane se mcorporeaztn
emulsie, i n care fie c se dizolv, fie c rmn in suspensie. I n
acest caz obinem mixtur (poiune). I n aceste cazuri, i n forma
prescurtat de prescripie a emulsiilor substanele suplimentare se
inscriu dup' emulsie, iar in forma desfaurat a prescripiei ele se
indic dup toi ingredienii component! ai emulsiei.
Exemplu:
Se se prescrie 200 ml de emulsie de uleide migdale (Oleum
Amygdalarum) cu adaus de 0,2 codein fosfat (Codeini phosplxas).
S se administreze cte lingur de 3 ori pe zi. ;
M e t o d a p r e sc u r t a t de prescripie:
Rp.. Emulsie de ulei de migdale 200 ml
Codein fosfat 0,2
M. D. S. I ntern. Cte lingur de 3 ori pe zi.
132
M etoda desfurat de prescripie
Rp. . Ulei de migdale 20 ml
Gum de cais 10,0
Codein fosfat 0,2
M.f. emuisum
D.S. I ntem. Cte lingur de 3 ori pe zi.
In prezent emulsiile se prescriu rar.
8. LIN1MENTE
(LINIMENTA) 1
Lat. Linimentum, -i
Rus. Liniment
Linimentele sunt forme medicamentoase destinae aplicrii
exteme. L inimentul este un unguent lichid sau semisolid, folosit
pentru frictiuni sau aplicatii locife.'Majoiitatea linimentelor
reprezin amestecuri omogene cu aspect de lichide dense.
De cele mai multe ori, linimentele smt emulsii (linnenul de
aloe, linimentul amoniacal, linimentul naftalgin), suspensii
(linimentul balsamic A. V Vinevschi), emulsii-suspensii (linimentul
de sintomicin, streptocid), mixturi (linimentul eompus de
metilsalicilat, lininientul compus de terebentini linimentul sanitas
etc.), iar in xmele cazuri un simplu amestec de lichide imiscibiley
care, fiind agitate inainte de intrebuinare, se transfoimin emulsii
nestabile. Datorit strii lor lichide, linimentele sunt examinate
printre formele medicamentoase lichide.
Linimentele magistrale se prescriuiti forma desfaurata. Dupa
enumerareaingredientelor linimentului i cantitilor lor, se scrie
M. f. linimentum (Misce ut fiat linimentum Amestec pentru
aobine liniment) i D.S.
Exemplul cel mai simplu de liniment pote fi urmtorul:
i metilsalicilat a cte 25 ml fiecare. Pentru ffictionareaincheieturii
bolnave.
133
1
Rp.: Metilsalicilat
Cloroform aa 50 ml
jX ST I ntern. Pentru fri ci uni (remediu, .analgezi i
antiinflamator).
I n cazul menionat ambele substane sunt lichide, care nu se
amestec mtre ele i fiecare din ele este principiu activ. Putem
folosi i una singur, insin acest caz, mai ales dac substanain
cauz este iritant, ea trebuie amestecat cu un ulei vegetal
indiferent ulei de floarea-soarelui (Oleum Helianthi) sau chiar
activ ulei de mslari (Oleum Hyoscyami), ulei de (laur)
ciumfae (Oleum Stramonii).
Rp.: Cloroform
Ulei de floarea-soarelui aa 50 ml
M. f. !m.
D. S. Extern. Pentru friciuni (aciune reyulsiv).
I n prezent serie de linimente se prepar in mod industrial i
se prescriu i nforma pres curtat.
Exemplu.
A se prescrie 25 ml liniment oficinal de sintomicin de 5%. A
se aplica pe segmentele lezate ale pielii.
Rp : Lmiment sintomicin de 5% 25 ml
D.S. Extern. A se aplica pe regiunile lezate ale pielii.
Emulsiile i suspensiile stabile pentru uz extern, numite i ele
linimente, sunt produse la intreprinderile farmaceutice. Ele se
prescriu dup cum urmeaz:
Rp.: Lin. naftalgin 100 ml
D. S. Extern. Pentru friciuni (aciune analgezic).
Aceste linimente, inainte de intrebuinare, trebuie agitate, fapt
ce se va meniona in signatur. Ele se elibereaz din farmacie cu
eticheta A se agita inainte de intrebuinare.
134
Dup cum s-a menionat, linimentele pot avea forma unor mase
gelatinoase, care se topesc la temperatura corpului (Linimentele
saponiforrne). A semenea liniraent<fe-fac parte dintrei* formele
medicamentoase moi. -y- ,
Exerciii.
Prescriei sub form de linimente urmtoarele substane lichide:
Metilsalicilat
Ulei de terebentin eseri
Prescriei urmtoarele linimente oficinale (denumiri comer ciale).
1. Capsiri 50 ml (revulsiv);
2. L iniment piper camfora 80 ml (revulsiv);
3. Spedian 100 ml (aplicaii in arsuri);
4. Liniment aloe 50 ml (aplicaii inradioterapie);
5. L iniment sintomicin (1%, 5% i 10%) 25 ml (aplicaii in
tratamentul plgilor, trahomului etc:);
6. Liniment tesan 30 ml (in decubitusuri, arsuri).
9. SIROPURI
(SIROPI)
L at Siropus,-i
Rus. Sirop
Siropurile sunt soluii concentrate (circa 64%) de zahr in ap,
i n sucuri vegetale fermentate sau i n amestecurile lor =cu tincturi,
extracte sau substane medicamaitoase. Sunt destinate admmistrrii
interne. Se folosesc pentru mascarea gustuluineplcut al prindpiilor
active, cu preponderen in pediatrie.
Exemplu. Siropul de nalb matre const din 2 pri de extract
uscat din rdcin de nalbamare i 98 pr|tsirp de zahr.
Dup destinaia lor, siropurile pot.fi substane corective sau
preparate medicamentoase.
I n calitate de vehicul i corective se folosesc:
siropul de zahr sau siropul simplu (Sirupus Sacchari s.Sirupus
simplex) - cu un coninut de zahr de 64%;
135
I
siropul de vime (Sirup us Cerasi);
siropul de zmeur (Sirupus Rubi idaei).
Siropurile aromatizate (sirop de portocale, sirop de lrruie etc.)
se folosesc drept corective pentru a masca gustul i mirosul
dezagreabil al unor medicamente.
Exemplu de reet
Rp.: Inf. de rdcin nalb mare 3,0 - 180 ml
Sirop de viine ad 200 ml
M.D.S. Intern. Cte linguride 5 oripe zi (unui copil de2
ani).
Exemple de siropuri medicamentoase:
siropul de nalb mare;
siropul de revent;
siropul de lemn dtdee;
siropul de mce;
siropul de cruin.
Exemple de reete:
Rp.: Inf. de rdcin nalb mare 3,0 100 ml
Sirop de nalb mare 20 ml
M.D.S. I ntern. Cte linguride 3 oripe zi.
Rp.: Sir. de mce 200 ml
D.S. I ntern, Cte "linguri de 3 ori pe zi (cu ap).
Unele siropuri se livreaz sub denumiri comerciale (nume
depuse):
pertusin (Pertussinum)
colosas (Cholossassum)
bronholitin (B roncholytmum)
Exemplu de reet
Rp.. Pertusin 100 ml
D. S.I ntern. Cte linguri de 3 ori pe zi.
136
serie de substane medicamentoase destinate copiilor se
prepar sub form de siropuri. v
ospen, bactrim, oxibutirat sodic, valproat sodic.
Siropurile sunt liyrate in flacoane de cel mult 1000 ml, bine
inchise i complet umplute, la loc rcoros.
Poiunile sunt forme farmaceutice apoase moderat zaharate,
destinate administrrii interne, care conm, in principal, substane
medicamentoase dizolvate sau suspendate in ap sau intr-o soluie
ejtractiv apoas, folosindu-se drept corectivsirop simplu sau sirop
aromatizat,.in concentraie de circa 20% (g/g).
Zahrul diluat din componena poiunii repreant, spre deosebire
de sirop, un mediu nutri ti v favorabil peirtru dezvoltarea
microorganismelor. Din aceast cauz, poiunile se prescriu doar
pentru 23 zile.
I n funeie de solubilitatea substanelor, poiunile pot fi soluii
sau suspensii medicamentoase. I n cazul in care se formeaz
suspensii, pentru meninerea stabilitii lor se adaug mucilag de
gum arabic.
Sunt prevzute doua forme ale acestui preparat: mucilag de
gum arabic de 3 0% i mucilag de gum arabic diluat (julei>&U--
mos, poiune gumoas).
Limonadele sunt soluii apoase indulcite, efervescente, con-
innd bioxid de carbon ce provine, in mod obinuit, din neutralizarea
unui acid (lactic, citric, tartric) cu bicarbonat de sodiu, de potasiu
sau cu carbonat bazic de magneziu. Presiunea bioxidului de car
bon in sticla astupat poate s ajung pn la 3 atmosfere, de
aceea este necesar s se foloseascstide cu perete gros, rezistent
la preiune, iar dopul s fie legat. Sunt prevzute soluii
efervescente (limonada gazoas, poiunea Riviere), folosite ca
antivomitive i soluia de magneziu (limonada de Rog) cu aciune
purgativ
137
10. APE AROMATICE
(AQUAE AROMATICAE)
Lat. A qua aromatica
Rus. Aromatne vod
Apele aromatice, sau hidrolatele, sunt soluii apoase sau
hidroalcoolice ale uleiurilor eseniale. Se obin fie prin antrenarea
substanelor aromatice din materia vegetal eu vaporii de ap, fie
prin dizolvarea uleiurilor eseniale in ap. Moleculele substanei
aromatice tree in ap, pe care aromatizeaz. Hidrolatele servesc
in calitate de corectiv laprepararea unor forme medicamentoase
sau chiar ca remedii terapeutice.
P r esc r i er ea. A se prescrie 200 ml ap de fenicul (Aqua
Foeniculi). Cte lingur de 3 ori pe zi in calitate de remediu
carminativ.
Rp.: A p de fenicul 200 ml
D.S. I ntern. Cte lingur 3 ori pe zi.
Exerciii. Prescriei urmtoarele ape aromatice:
1. A p de izma buna 200 ml. Pentru gargar.
2. A p de mce 150 ml. Vehicul.
11. SUCURI MEDICAMENTOASE
(SUCCI)
Lat. Succus, -i
Rus. Soki rastenii
Pentru sucuri l e medicamentoase se folosesc planele
medicinale proaspt colectate, care sunt strivite i presae. Sucul
obinut se inclzete pn la 6678, timp de 30 minute, pentru
inactivarea enzimelor i altor substane proteice, dup ce se
rcorete i se centrifugheaz pentru indeprtareaprecipitatului.
Se adaug 1/5 de volum de alcool etilic 95% cu 0,30,5%
clorbutanolhidrat sau 0,15% metabisulfit de sodiu.
138
Sucurile medicamentoase se foiosesc per se-ca remedii tera-
peutice (sue deptlagin, sue de aloe) sau intr in cdmponena unor
preparate (sue de mixandre slbaticein componena cardiovalenului).
Sunt livrate i n flacoane i capsule. Pentru uz intern se dozeaz cu
iigura, linguria'saupicturi. -
> . '> , j
P r e s r i e r e a. A se prescrie 100 ml sue de ealanhoe
pentru tratamentul ulcerelor trofice.
Rp.: Sue de ealanhoe 100 ml
D.S. Extern. Panament pentru ulcerele trofice.
Exerciii. Prescriei urmtoarele sucuri medicamentoase.
1. Sue de ptlagin 250 ml. Cte lingur de 3 ori pe zi in gas-
tritele anacide.
2. Sue de aloe 100 ml. Cte linguri de ,3 ori pe zi in ente-
rocolit, : .
12. MIXTURI (poiuni)
(MIXTURAE)
Lat. Mixtura, -ae
Rus. M ixtur
Mixturile sunt forme medicamentoase lichide compose, obinute
prin dizolvarea a dou sau a mai multor substane solide in diverse
lichide (ap distilat, alcool, glicerin, uleiuri vegetale etc.), sau
irttr-o soltiLife extractiv apos, intr-o ap arbmatic, sau este un
amestec de dou sau mai mult forme medicamentoase lichide
diferite (soluii, ihfuzii, decocturi, tincturi, extracte etc.).
Mixturile conin 3 i mai multe ingrediente. Ele pot fi transpa-
rente, tulburi i cuprecipitat. Acestea din urm inainte de xxtilizare
se agit. Asemenea mixturi se numesc Mixturae agitndae
(Mixturi care trebuie agitate). De cele mai dese ori, mixturile se
administreaz intern i mai rar extern. Se prescriu mixturile, de
obicei, dup vaiianta desfaurat, adic in reet se enumertoate
componentele mixturii i cantitile lor. Apoi urmeaz M.D.S.
139
I
Denumirea formei medicamentoase, adic cuvntul Mixtur, in
reet nu se folosete. Deseori mixturile se prescriu dup ffinba
semrprescurtatTTiraceste cazuri parte de ingrediente, corns unt
solutiile, inftraile, decocturile, emulsiile, mucilagiile etc.,seprezint
in form prescurtat, celelalte ingrediente se enumer dup va<-
rianta desfaurat. L a prescriptia mixturilor pentru uz intem se
recomand de a pleca de la doza substanelor medicamentoase
pentru priz i numrul prizelor.
Exemple.
I. A se prescrie 150 ml mixtur, care s conin cte 0.25 g
bromur de potasiu i 0,15 g iodur de potasiu la priz. A se
I odur de potasiu 1,5 ^
Ap purificat ad 15 0 ml A
M.D.S. I ntern. Cte lingur de 3 ori pe zi.
Forma oficinal sau semiprescurtat
Rp.: Bromur de potasiu 2,5
Sol. iodur de potasiu 1% 150 ml
M.D:. I ntern. Cte lingur de 3 ori pe zi.
. Soluie. extractiv apoas, i n care se dizolv substane
medicamentoase. A se prescrie mixtur pentru 10 prize compus
1 : 3 0 cu adaos de bromur de sodiu (Natrii bromidum) cte 0,5 g i
codein fosfat (Codeini phosphas) cte 0,015 g la priz. A se
administra cte 1lingura de 3 ori pe zi.
Rp.. Inf. de iarb rucu de primvar ex 5,0 150 ml
Bromur de sodiu 5,0
Codein fosfat 0,15
M.D.S- I ntem. Cte lingur de 3 ori pe zi (Mixtur Beh
terev).
administra cte lingur de 3 ori pe zi.
For ma magistral
Rp.: Bromur de potasiu 2,5
J
140
. Amesec a dou forme medi camentoase ^lichide (infuzie +
tinctur):
Rp. : Inf. de rdcin odolean ex 20,0 200 ml.
T-rtalpa-gtei 20 ml
M.D.S. I ntern. Cte linguri de 3 ori pe zi.
Alte forme medicamentoase lichide
Din ele fee parte spirturile, spunutile, elixnrele, oteturile, vinurile
medicinale etc; ^
Spirturi si numesc soltiiile alcodlice utihzate pdatru firiciurii.
Exempt: -
Spirt camforat (Spiritus camphoratus, Sol Camphrae spi-
rituosa de 1Q%), flacoane a 40 i 80 m l . ,
Spirt formic (Spiritus formicicus, Sol. acidi formici spirituosa
de 1,4%), flacoane a 50 ml. ' '
Spirt formic compus(Spiritus saponatus compositus), etc.
P r escr i er ea. S se prescrie un flacon (40 ml) cfe spirt
ckmforat. Pentru friciuni.
Rp.: Spirt camforat 40 ml.
D.S. Extern. Pentru friciuni.
punuri sunt forme farmaceutice de consisten moale sau
solid, constituite din sruri ale acizilor grai supeppri'mai ales ale
acidului stearic, palmitic, oleic, linoleic i arahiidonic, cuhidroxid de
sodiu, de potasiu, Be amoniu, trietnolamih etc. Ele servesc ca
excipieni i n anumite preparate de uz extern sau, datorit
proprietilor lor tensioactive, ca emulgatori. Folosite pe'larg m
trecut, actualmente sunt reprezentate doar ;de spunul de potasiu
(verde sau moale, Sapo viridis), obinut din ulei de in i hidroxidul
de potasiu i utilizat per se pentru curirea pielii sau pentru
prepararea spirtului saponat.
141
P r e s i . A se prescrie 50 g de spun verde pentru uz
extern.
Rp.: Spun verde 50,0
D.S . Pentru uz extern.
Elixire. Elixirele sunt soluii alcoolice compuse sau amestecuri
de extracte, tinotari, uleiuri eseniale i forme medicamentoase.
Au euloare incfai, consisen dens i miros aromat.
Folosite pe larg i n trecut, in prezent nu exist dect cteva, de
exemplu, elbdrul pectoraI (Elixir pectorale), utilizatmterapeutic
in calitate de expectorant, i elixirul dentar, folosit ca remediu igienic.
Elixirele se dozeaz in picturi.
Exemplu. A se prescrie un flacon (25 ml) de elixir pectoral.
Rp.: Elixir pectoral 25 ml ,
D. S. Intern.. Cte 30 picuri de 3 ori pe zi.
Oeturi l e sunt forme farmaceutice care folosesc ca solvent
oetul. cestea posed aproape caracteristicele vinului; conceri-
traia in acid acetic trebuie s fie cuprins intre 6 9 g %. Este
prevzut oetul aromatic (oficinal), cu aciune revulsiv, care
conine ulei de lmie, de levnic, de ment, de tim i camfor.
V inurile medicinale sunt forme farmaceutice care folosesc
ca solvent viiiul. Acesta are aceleai proprieti dizolvante ca i
apa coninut, dar alcoolul i acidul tartric mresc capacitatea de
dizolvare. yinu, care se folosete la prepararea medicamentelor,
trebuie s aib un coninut alcoolic de 12 16 g%. Ca exemplu de
vm medicinal este vinul tonic, unele balsamuri.
142
FORME MEDICAMENTOASE GAZOASE
Aerosoli (aerosola, nebulogena, spray)
Lat. Aerosolum, -i
, Riis. Arozoli
Aerosolii sunt sisteme disperse eterogene, in care mediuldis-
persant este aerul, un gaz sau un amestec de gaze, iar faza
medicamentoase in stare solid pulverizat extrem de fin (furnuri,
aerosuspensii) sau lichida;(ceuri, aeroemulsii). Dup! calea de
administrate i scopul terapeutic urmrit se daoSebesc aerosoli
pentru irihalaie i aerosoli penteu uz extern (butistti nazali, defflaici,
vaginali), aplicai pe piele i mucoase. Existaflacoane presurizate
dozatepentru administrarea aerosolilor prinmhalaie in picturi
cu diametrul sub 5 mcm in doze bine determinate, i nedozate
pentru pulverizri locale (cutanate, nzale, orofaringiene, vaginale).
Primele se numesc aerosoli (propriu-zii), iar ultimelepulverizaii.
Aerosolii utilizai in terapeutic sunt vapori ale lichidelor vola
tile sau substanelor medicamentoase solide. Drept exemplu pot
servi amestecurile de substane medicamentoase volatile, livrate
in inhalatoare personale de buzunar, de exemplu, inhacamf
(utilizat in rinite). Propulsorii constituie faza gazoa elastic a
sistemului dispers, care este reprezentat de un amestec de gaze
comprimate sau liehefiate, care exereit asupra coninutului
presiune mai mare dectpresiunea atmosferic De cele mai dese
ori in calitate de vehicul se folosete un lichidpropulsor, obinut
prin lichefiereaprin presiune a unor hidrocarbuii balogenate (freoni),
inchis in balonae speciale, numite spreiuri (dm engl. spray, se
pronun sprei, spreiuri), atomizoare sau flacoane presurizate.
Dintre gazele comprimate cel maicur ent utilizat este azotul. Gazele
lichefiate cele mai mtrebuinate sunt derivaii clorofluorarai ai
metanului i etanului,. cunoscui sub numele comercial de freoni.
I n ultimiiani au obinufco larga rspndire flacoanele sp*@y, care
reprezint nite balonae speciale cu supape dozatoare i dispozitiv
pulverizator. In interiorul balonaelor se aflmedicamentul (soluie,
143
emulsie, suspensie etc.) i propelentul, adic gzul evacuator
(expulsator). Amestecul .ndicat se aflin balon sub presiune (de
regul 23 atm.) i se elimin sub form de aerosoli prin apsarea
supapei. Avantajele flacoanelor spray const in comoditatea
utilizrii, portabilitatea i prezervarea medicamentului de evaporare
i contaminare.
Pentru inhalatie se utilizeaz aerosolii cu dimensiunea
prticelelor dispersae de 0,510 rmcrorn. Particulele mai mari de
10 microni rmn practic in totalitate pe mucoasa nazal. Mai
rspndii sunt aerosolii medicamentelor pentru tratamentul
afeciunilor pulmonare i ale cilor respiratorii superioare (astmul
bronic, bronitele etc.). Din asemenea preparate fac parte
nitrommt, ipradol, efatin, camfomen etc.
Spreiurile se livreaz sub denumiri comerciale.
P r escr i er ea. Sse prescrie:
I. Flacoane presurizate dozate
Rp.: Aerosol orciprenalin N. 1
D. S. Gte inhalatie in accesul de astm bronic.
Exercitii. Prescriei flacoane presurizate dozate pentru inhalafii
. . - i >j.:
in astmul bronic: 1SaJ butamol; 2 I pratropiu bromid; 3.Berodual;
4. Fenoterol hidrobromid; 5. Beclometason dipropionat.
. Flacoane presurizate pentru pulverizri locale.
Rp.: A erosol4dnisor N. 1 ' J
D.S. Pentru pulverizri cutanate.
Exercitii. Prespriei flacoane presurizate pentru pulverizri lo
cale:
1. Levovmisol - pentru pulverizarea rnilor infectate.
2. L ivianpentru pulverizarea arsurilor termice cutanate.
3. Ljifusol pentru pulverizarea postoperatone a suturilor.
4. Oxiciclosol pentru pulverizarea combustiilor mici. :
5. I nhalipt pentru pulverizarea faringelui.
6. Hiposol pentru pulverizaii vaginale.
144
Cu ajutorul unor inhalatoare speciale staionarem instituiile
curative substanele medicamentoase (de exemplu, antibioticele)
se transform in aerosoli prin dispersare cu vapori de ap au aer
comprimat. .
Pentru uzul extern se utilizeaz preparatele aerosolice sub
form de soluii, linimente, spum, pelicul plastic etc. Astfel de
preparate se utilizeaz in dermatologie, chirargie, ginecologie. De
exemplu, in tratamentul arsurilor i rnilor infectate se utilizeaz
legrasol, livian, levoviruzol (c(Minantibiotice,antiseptice etc.).
I n scopul profilaxiei bolilor cutanate supurativei in combustii se
folosetepreparatulneotisol (conine neomicin, etilceluloz, ulei
de ricin i alcool), care se transform i n pehcui. I n bolile
inflamatorii bucale se utilizeaz aerosolii prqposoF, tantum verde,
kamilosan mundsprei.
Unele substane medicamentoase se administreaz prin
inhalaii, fund dizolvate in ap fierbinte (circa 70 ), deasupra
creia bolnavul respir, sau soluiile crora sunt atomizate
(pulverizate) de inhalatoare speciale, staionare sau portative, sau
se evapor uor din inhalatoarele portabile.
Exemplu. S se prescrie 25 ml soluie de 0,5% de izoprenalin
(I zoprenalinum) pentru inhajlaii cte 0,1 ml.
Rp.: Sol. izoprenalin de 0,5% 25 ml .
D.S. Pentru inhalaii.
Exercitii. Prescriei soltlii petitru inhalaii:
1. Acetilcistein 20%5 ml(infiole). Cife 5 ml la inhalatie.
2. Tripsin cristalm in soluie 0,5%. S se inhaleze cte 2 ml.
Soluia se prepar ex tempore, dizolvnou-se 10 mg de trip-
siri cristalin 2"ml'solutie âlinSiôton
3. Solutan 50 ml. Pentru inhalaii cte 1ml.
Anumite substane se inhaleazin stare solid, sub form de
pulbere micronizat (particule cu diametrul sub 1micron), pentru
interesarea eficace a broniolelor i canalelor alveolare. Pentru
inhalarea acestor pulberi, ele se disperseaz cu ajutorul unor tur
bine minuscule (spinhaler), propulsate de aerul inspirat.
145
Exemplu.
Rp. : Cromoglicat disodic 0,02
D.t.d. N. 20 in caps.
S. A se inhala cte capsul de 3 ori pe zi prin spinhaler.
Organopreparatele sunt extracte lichide oficinale din organele
i esuturile aninaalelor sacrificate sau hidrolizate, livrate in fiole
sau flacoane i .administrate pe cale parenteral. L a aceste
p r e p a r a t e s& referfr. -
1 I nsjulim - extract pancreatic
2. Paratireoidin extract din glandele paratiroide ale
animalelor,
3. Pituitrin extract din lobul posterior al hipofizei
(neurohipofizei) animalelor sacrificate etc. Astfel depreparate sunt
sup use standardizxii biologice i se dozeazin unitti de actiune
(UA).
Exemple.
1. Extract de placenta, fiole a 1 ml.
2. Prefizon extract adenohipofizar, fiole a1 ml (25 U).
3. Sirepar extract hepatic, flacoane a 10 ml.
4. Splenin extract de splin, fiole a 1 ml.
5. Timalinaextract de timus, flacoane cu pulbere liofilizat a
1 g-
6. Cerebrolismhidrolizatdemduvosoas,fiole 5%1ml.
7. Solcoseril extract din nge de viel, fiole a 2 ml.
146
BEBLIQGRAFIE
1. Breban V. Dictionar general al limbii romne. Bucureti
Êditma tiinifie i encielopedifea, 19874k a
2. DobrescuD. Farmacoterapie practic. Bucureti Editura
Medical, Bucureti, 1987.
3. Farmacoterapiea romn. Ediia aX -a. EdituraMedica
l, 1998. - .
4. Manuila A., MamrilaL., Nicole ., LambertH. Dictionnaire
francais de medecine et de biologie. Masson et C-ie, Paris
6,1971.
5. Matcovschi C. Manual de receptur. Chiinu, Universi-
tas, 1992.
6. Micro Robert. Dictionaire du francais primordial. Paris 6,
1980.
7. OrdinulMS. RMNr.195 din 10.07.2000. Cuprivire la pres
crierea i livrareamedicamentelor.
8. Sinici P. (sub red.) Dictionar medical (2 vol.). Bucureti,
1970.
9. Stroescu V. i al. I ndreptar pentru prescrierea medica-
mentelor. Editura ALL. Bucureti, 1993.
10. .. - . ., .
, 1986.
11. .. / ./ ,
.
, . 2-, 1989.
12. . . . ( 1
2), , , 1998.
13. ..
-
. , , 1996.
14. . . . .-
.: , 1998.
147
15. . . . .,
, 1989
16. .., .
. ., , 1989.
17. < . :>., ^, 19'&9.
18. . . .,
, 1964.
19. .
; ...
, 1998.
148
I
__ , ............... 'Jbii. :
, , ................................................................... li?.!. I
i>.} ........................ CUPRINS.....................
.............................................. '
Ptf6fa........................................................: . -. '. 3
Partea introducti v................... ............ *. . . ^. . . . . . . . . .
1. Receptura. Reet___ u. . . . . : Y . . ...............4
2. Medicamenul...........yJi...................................................... 13
3. Componena medicaiweaxtului' . - . i xxu............15
4. Pstrarea mediGgm^Btelor 19
5. Farmacopeea................................................20
- 6. Cuvinte i semne auxiliare m reet......22
7. Prescripii de medicamente.............. - -......vrT-- *.* 27
8. Doza.................................................. , . . . . . ......28
9. Denumirea i nomenclature, medicamfi^lor .........H.... 33
10. Forma medicamentoas sau farmaceutic.......36
Partea special 39
, Forme medicamentoae solide............r ,rf, . . ......,.,.^... 39
1. Pulberi...................................................... -0T:....r . . . . . ..2,, >39
2. Pudre sau pulberi pentru uz extern............. ..... ......... 42
3. Granulate sau granule......................................................... 45
4. Capsule............................................................................ .....46
5. Comprimate sau tabl ete......................................................49
6. Drajeuri................................................................................... 57
7 Pilule................................................ ......................................59
%
8. Pelicule, filme sau plcue............................................. 60
9. Caramele .................. ............................................................62
10. Creioane...............................................................................62
. 11. Brichete............................... ............................................... 63
-12. Specii .................................................................................. 63
Forme medicamentoase semisolide sau moi ...........................64
1.Unguent e ..........................64
2...Paste........................................................................................72
3. Supozitoare.............................................................................74
4. Emplastre sau plasturi.........................................................79
1,49
Forme medicamentoase lichide....................................................81
1. Soluii.................................................................................. .......81
2. Suspensii................i :..:..:/ .....!............................................... 90
3. Picturi........................................................................................ 92
4. Forine parenterale...........................................................u.KW
5. Soluii extractive..................................... ;.z ait.-. . J j H.a ,
A. Soluii extactive apoase...... .......................................... 117
B. Soluii extractive alcoolice........... ^ v . .......121
C. So h i j i i ex t r a c t i v e-,;. . . 1 2 6
6. SoluiiextractivemaximptH ificê........::::.:.--....;...... 127
7. Emulsii .................................................... .....................128
8. Linimente................. ................. ..'............................... . 133
9. Siropuri........................ ,...1..........;.'-..:............................. 135
10. Ape aromatice ............................................ ................ 138
11. Sucuri*nî<^M entoase...........::;;........... ...... 138
12. M i x t i i r i .........:.M;...............'...'.V............. 139
13. A he -forme medicamentoase lichide..... ..................1.141
Forme medicamentoase gazose. A e l f o s b l i ........... 143
Organopreparate................... ................. ............................ . 146
Bibliografie.......................................... ............... ....................... 147
' i . . ; . 1
. jur
'_i _ _ _
\ rVt
150

170 Manual de Recep

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

170 Manual de Recep

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL SANAT AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

pentru prescrierea i livrarea stupefiantelor i psihotropelor

II. In funcie de modul de admin istrare

Prescrierea. A se prescrie 20 capsule cu ulcoran in doz de

Rp.: Emplastru adeziv 3x500 cm

S-ar putea să vă placă și