COMUNICARE POLITIC

Cea mai simpl i eficace metod de explicitare a unui concept presupune ca prim pas
formularea unei definiii prin exemplificare, altfel spus, indicarea ctorva obiecte care formeaz
sfera acestuia. n acest sens, se poate spune c fenomenul comunicrii politice subsumeaz
discursurile i mitingurile electorale, prezentarea programelor politice, interviurile acordate de
demnitari cu privire la problemele de interes public, (dintr-o perspectiv anume sonda!ele
electorale, difuzarea unor comunicate de pres sau desfurarea unor conferine de pres,
dezbaterea moiunilor de cenzur, ("ntr-o oarecare msur exercitarea dreptului de vot, discuiile
purtate de un deputat cu cetenii "n cadrul audienelor sptmnale etc., avnd drept instane
(arbitrare discursul rostit la data de #$ decembrie %&&' de preedintele (ac)ues C*irac cu privire
la principiul laicitii "n +epublica ,rancez, emiterea de ctre -irecia de relaii cu mass-media a
./- a comunicatului de pres 01*eodor /tolo!an "i pregtete psi*ologic eecul "n alegerile
viitoare2 din %# decembrie %&&', declaraia lui dezbaterea i adoptarea programului de guvernare
al .artidului -emocrat la Conferina 3aional 4nual din %5 august %&&', prezentarea ofertei
.36C- "n domeniul administratiei publice locale pentru alegerile din 2! etc"# etc"
E$ident# de%ini&ia e'tensional( de mai sus nu clari%ic( pe deplin aria de aplicabilitate
a termenului )n cau*(" Ca orice %enomen social# comunicarea politic( se )ntrep(trunde cu
nenum(rate alte %apte sociale# cele mai multe dintre ele %iind la %el comple'e +i di%icil de
determinat" ,pre e'emplu# sub un anumit raport# e'ercitarea dreptului de $ot este o %orm(
de comunicare politic( - aplic.nd +tampila pe buletinul de $ot# cet(&eanul transmite o
in%orma&ie legat( de pre%erin&ele sale electorale -# )ns(# sub un alt raport# ea transcede
comunic(rii politice" Mai e'act# o dat( cu e'ercitarea dreptului de $ot# cet(&eanul
contribuie la constituirea unui %apt institu&ional - delegarea puterii politice unui candidat
independent# unui partid sau unei alian&e de partide - +i# ast%el# reali*ea*( mai mult dec.t o
comunicare" Prin urmare# )n lipsa unui criteriu su%icient de riguros# este greu de stabilit )n
ce m(sur( unul +i acela+i %apt social &ine de s%era comunic(rii politice sau dep(+e+te aceast(
s%er("
-ac am defini comunicarea politic drept form de comunicare realizat de ctre
0politicienii de profesie2 am pctui att prin circularitate, ct i prin inadecvare. 4stfel, un
ministru se anga!eaz "ntr-o comunicare politic "n cadrul edinelor de guvern, dar nu i "n
discuiile de sear purtate "n familie. .e de alt parte, fiecare cetean (ma!or 7 ca beneficiar al
unor drepturi civile 7 se poate implica "ntr-o comunicare politic, fr a face politic militant, ca
membru al unei formaiuni politice. .rin urmare, nu att statutul comunicatorilor, ct contextul i
inteniile asumate ne "ndreptete s calificm o form de comunicare ca fiind politic.
.entru a a!unge la un "neles acceptabil al noiunii de comunicare politic, ni se pare
potrivit s asumm, dintru "nceput, cte o definiie clar pentru noiunile 0comunicare2 i
0politic2.
-in multitudinea definiiilor date comunicrii (umane, cea mai potrivit ni se pare a fi
aceea care o trateaz drept aciune colectiv semiotic. n lumina acestei definiii succinte, pot fi
susinute urmtoarele patru afirmaii8
(a /fera comunicrii cuprinde doar comportamente proprii fiinei umane, manifestate "n
contextul (re cunoaterii i respectrii unor reguli, aplicrii unor criterii, urmrii unor instruciuni
etc. 4legnd s se comporte "ntr-un anumit fel, oamenii opteaz s se anga!eze "n anumite
practici sociale, manifestndu-se ca persoane raionale, "nzestrate cu voin liber i responsabile
pentru efectele aciunilor svrite.
(b Comunicarea este un act compus, "ntre elementele sale subzistnd un 0raport de
cooperare pozitiv sau negativ2, "n sensul c unele subacte determin, "nlesnesc, "ngreuneaz
sau zdrnicesc celelalte subacte.
(c 4semenea unui dans de perec*i, comunicarea este un fapt social sau colectiv9 ea nu
poate fi practicat "n mod solitar, ci numai "mpreun cu ceilali. 3imeni nu poate spune
0comunicarea mea2, ci doar 0comunicarea noastr2.
(d Comunicarea necesit folosirea semnelor, id est a obiectelor fizice i perceptibile care
trimit la alte obiecte (fizice sau abstracte "n virtutea unor convenii sociale recunoscute de
membrii unei comuniti. :ste de reinut faptul c utilizarea semnelor este o condiie necesar,
"ns nu i suficient a comunicrii. .e de o parte, este de neconceput un proces de comunicare "n
care s nu intervin diverse categorii de semne (cuvinte, indici, iconi sau simboluri. .e de alt
parte, este foarte posibil s fie utilizate semne, cum ar fi interpretarea norilor negri de pe cer ca
semne ce prevestesc iminena ploii sau interpretarea respiraiei agonice a unui muribund
incontient ca semn al iminenei morii, fr a realiza o comunicare.
Conceptul de politic a fost supus la att de multe i rafinate analize "n 0tiinele politice2
"nct "nelesul acestuia pe care "l vom adopta "n limitele acestui curs va prea, "n mod fatal, foarte
frust. 1otui, nutrim sperana c definiia asumat nu va fi de natur s cauzeze confuzii
regretabile.
ntr-o prim aproximaie, s-ar putea spune c politica vizeaz toate aciunile de organizare
i conducere a unei societi umane, aciuni care au drept finalitate stabilirea, meninerea sau
modificarea ordinii sociale. :xistena unei ordini sociale incumb existena unor ageni de
ordine, care "i propun s determine "ntr-un sens specific opiniile, valorile, atitudinile,
convingerile sau comportamentele semenilor lor. ;r, nimeni nu poate izbuti s exercite o
influen (afectiv, cognitiv sau comportamental asupra celorlali dect dac se bucur "n
raport cu acetia de o anumit autoritate.
<rmndu-l pe =ax >eber, vom spune c aceast autoritate poate fi (i tradiional sau
natural (cum ar fi aceea care se manifest "n snul unei familii, (ii charismatic (dac are
drept surs caliti personale remarcabile8 inteligen, putere de convingere, for de seducie etc.
sau funcional / profesional (atunci cnd se bizuie pe competena i calificarea de specialitate
socialmente dovedite. 4pelnd apoi la o distincie interesant propus de (.=. ?oc*ens@i, vom
spune c avem de-a face cu o autoritate epistemic, dac este vorba de acceptarea adevrului
unei clase de propoziii, respectiv cu o autoritate epistemic, dac este cazul impunerii unei clase
de directive.
Andiferent dac este epistemic sau deontic, autoritatea poate fi exercitat prin coerciie
sau prin persuasiune. -ac "n impunerea influenei pot fi folosite mi!loace punitive legitime,
avem de-a face cu o relaie de putere, iar dac influena se realizeaz exclusiv prin ctigarea
adeziunii subiectului (prin manipulare emoional ori prin convingere raional, vorbim de o
autoritate "n sens restrns. .olitica este cmpul de manifestare a relaiei de putere i presupune
utilizarea statului (de drept ca instrument de impunere (eventual prin for a unor valori i
moduri de comportament la nivelul unei "ntregi comuniti, "n scopul implementrii unei ordini
sociale care este socotit "n cel mai "nalt grad dezirabil.
-intre cele patru modele posibile de combinare a puterii cu autoritatea ("n sens restrns 7
(i putere i autoritate, (ii putere fr autoritate, (iii autoritate fr putere i (iv nici putere, nici
autoritate 7 doar primul ni se pare a fi dezirabil i el caracterizeaz spaiul democratic european.
n aceste condiii, comunicarea politic la care ne vom referi va fi indisolubil legat att de
mi!loacele coercitive de exercitare a puterii, ct i de metodele de persuadare a subiecilor puterii.
; dat definite conceptele c*eie de comunicare i politic, putem trece la 0fuzionarea2
lor, sub forma noiunii de comunicare politic. n acest sens, comunicarea politic poate fi vzut
"n dou ipostaze distincte, "ns strns corelate8
#. aciune colectiv semiotic ce se realizeaz "n contextul organizrii i conducerii unei
societi (id est "n contextul manifestrii relaiei de putere, respectiv
%. act de exercitare a puterii prin folosirea exclusiv a semnelor.
n ambele variante, comunicarea politic apare ca un act politic aparte, subiacent altor
acte politice (promulgarea unei legi, demiterea unui guvern, investirea unui preedinte etc., pe
care le condiioneaz "n mod necesar. .rintre rezultatele comunicrii politice nu pot fi "nscrise
dect efectele care decurg doar din utilizarea semnelor, efecte care sunt tratate, apoi, ca mi!loace
de atingere ale unor alte obiective.
-ou poziii extreme se cer, aadar, evitate "n delimitarea sferei comunicrii politice8 una care
extinde aceast sfer la "ntreaga activitate politic (uitndu-se faptul c aciunile politice conin i
subacte care ies din limitele comunicrii, iar cealalt care restrnge aceeai sfer la un obiectiv
mult prea specific, cum ar fi strategiile de ctigare a alegerilor (neinndu-se cont de faptul c
organizarea i conducerea unei societi, politica, nu se rezum la ctigarea puterii.
4mbele poziii par s fie "mbinate "ntr-o con!uncie paradoxal de ctre 4ndrei /toiciu. .e
de o parte, "nelesul larg al conceptului de comunicare politic este asumat "n urmtorul fragment8
0Comunicarea politic include procedurile, normele i aciunile prin care este folosit i
organizat informaia politic. Comunicarea politic nu "nseamn numai tiprirea afielor
electorale sau "nregistrarea interveniilor televizate ale unui candidat9 ea include toate aciunile de
recrutare de personal, de concepie, de anc*et, de mar@eting, de evaluare strategic, de grafic,
de analiz a peisa!ului audio-vizual, de calcul financiar, de pregtirea rspunsurilor care preced
BCD tiprirea afielor electorale sau intervenia unui candidat pe un post de televiziune2. .e de
alt parte, subtitlul crii 7 Cum se vnd idei i oameni 7 i "nsui coninutul lucrrii mrginesc
comunicarea politic la aciunea de ctigare a puteri (politice, potrivit unei definiii restrnse a
mar@etingului8 0Einde ct mai bine ceea ce ai produsF2.
ntruct conceptul de comunicare politic este 0concurat2 "n lucrrile multor teoreticieni
de conceptul mult mai 0actual2 de mar@eting politic, se cuvine s operm i aici o distincie
minimal.
Constatm, "nainte de toate, c promotorii conceptului de mar@eting politic nu "i dau
acestuia acelai coninut. n lucrarea Marketing politic i electoral, coordonat de ?ogdan
1eodorescu, mar@etingul politic este definit ca ansamblu de te*nici care are drept obiective8 (i
adaptarea imaginii unui candidat "n funcie de electoratul vizat2, (ii cunoaterea candidatului de
un numr ct mai mare de electori i (iii crearea diferenelor dintre candidat i contracandidaii
si. .entru Cristina .ripp, 0studiile de mar@eting politic reuesc s previzioneze inteniile de vot,
motivaiile comportamentului politic, mentalitile, modurile de a percepe, precum i analiza
contextelor prezente i viitoare2, 0strategiile de mar@eting politic "ncearc s optimizeze
capacitatea de atracie exercitat asupra electoratului de personaliti ale vieii publice, partide
sau micri politice2, iar 0cercetarea de mar@eting politic identific cele mai eficiente ci prin
care oamenii politici pot a!unge la sufletul electoratului2. -edicnd prima parte a excelentei sale
lucrri Communication et marketing de lhomme politique etapelor constituirii mar@etingului
politic american, .*ilippe (. =aare@ trateaz mar@etingul politic ca pe o form fundamentat
tiinific de comunicare politic, ce presupune conceperea i utilizarea unor strategii i te*nici de
ctigare a alegerilor. n fond, finalitatea mar@etingului ar fi adugarea unei valori simbolice ct
mai mari la valoarea de "ntrebuinare potenial a produsului pentru a-i incita pe clieni la
cumprarea lui. .rin specificare, mar@etingul politic ar avea drept scop mrirea valorii simbolice
a omului politic pentru determina 0cumprarea2 7 mai exact, votarea 7 acestuia.
1recnd cu vederea unele formulri neclare (spre exemplu, nu tim ce ar putea s "nsemne
a!ungerea la 0sufletul electoratului2, am putea conc*ide c mar@etingul politic revine la o form
specializat de comunicare politic (condus de comunicatori profesioniti ce este axat pe
ctigarea alegerilor. n aceast accepiune, mar@etingul politic ar fi o specie a comunicrii
politice, aceasta din urm 0acoperind2, "n plus, interaciunile semiotice (de ordin politic
petrecute "n afara campaniilor electorale.
n ce ne privete, conform titlului asumat pentru acest curs, ne vom ocupa "n cele ce
urmeaz att de actele de comunicare specifice campaniilor electorale (de ctigare a puterii
politice, ct i de actele de comunicare aferente perioadei de exercitare a puterii politice.
/trategii de comunicare politica. :laborarea unei strategii privind comunicarea politica
reprezint un proces si nu o activitate punctuala. /trategia e mai mult dect un plan de lucru iar
elaborarea ei presupune parcurgerea unor etape. 4ctivitatea de cercetare - =uli politicieni evita
aceasta etapa, argumentul lor fiind ca ei cunosc realitile si problemele oamenilor. An fapt,
anc*etele sociale, sonda!ele de opinie, focus-grup-urile trebuie sa reprezinte primul pas in orice
demers strategic. -in nefericire, exista numeroase situaii in care consilierul .+ "ncepe elaborarea
mesa!ului fr a avea in spate o anumita strategie. 4cest demers este unul eronat, pentru ca
vorbim de mai multe mesa!e, avem mai multe publicuri. Eorbim de eficienta in comunicarea
politica in momentul in care tim cu exactitate publicul inta si pentru fiecare din acestea stabilim
mesa!ul si canalul de comunicare. ; alta situaie eronata este aceea in care creatorii publicitii
politice considera ca mesa!ul trebuie sa fie frumos. =esa!ul trebuie sa sc*imbe atitudini si
comportamente, trebuie sa motiveze audienta.G4 vinde spun nu e acelai lucru cu a vinde o
ideeG +olul cercetrilor in elaborarea strategiei este impus de situaia in care comunicarea politica
vizeaz publicuri mari. ;rice forma de investigare este o forma de ascultare. 4tunci cnd avem
de-a face cu grupuri mici se impune ascultarea necodificata a fiecrui individ din grup9 in
momentul in care grupul este mai mare ascultarea este posibila prin intermediul a mai multe
metode. 4cest demers este unul extrem de util in lumea politicii, in care politicianul trebuie sa
identifice teme si probleme in rndul publicului. <nii politicieni se feresc sa apeleze la cercetri
argumentnd lipsa fondurilor sau autosuficiena. Cercetarea este singura metoda prin care
adunam informaii corecte si precise despre diferitele publicuri. 4stfel putem identifica valori,
credine, comportamente si nevoi.+ezultatele acestor studii ne indica ce trebuie sa spunem si cui,
cum trebuie sa spunem si prin ce canal. Cunoatem aceste lucruri pentru a evita bombardarea sau
suprasaturarea grupurilor inta. :x8 discursul specializat, logic, bine argumentat vizeaz indivizi
bine educai. 4cest grup inta este unul redus ca dimensiuni, este de!a informat iar ei sunt de!a pro
sau contra unei idei. :xista mai multe modaliti de investigare a publicurilor. ; parte din aceste
modaliti sunt accesate "naintea elaborrii strategiei, altele sunt puse in practica in paralel cu
desfurarea strategiei sau sunt utilizate la final in vederea evalurii. .rimul sonda! care se
realizeaz "naintea elaborrii unei strategii este cunoscut sub denumirea de base-line. An baza
acestuia sunt produse cifre exact, avem o reprezentare cantitativa asupra audientei. <lterior,
aceasta informaie se impune a fi completata cu informaie calitativa (focus grupuri care ne
permit sa aprofundam gusturile grupului, identificarea sentimentelor. Ce-a de-a doua modalitate
de cercetare, care se desfoar continuu, pe parcursul activitii se refera la sonda!ele periodice,
in mod normal sptmnale. 4ceste tra@ing peals au rolul de a semnala reacia publicului in
situaiile de criza. An ultima faza, post strategia, rolul cercetrii e acela de a evalua nivelul de
atingere a obiectivelor propuse, pentru ca nu "ntotdeauna a ctiga "nseamn ca ia lucrat bine.
COMUNICARE ELECTORALA
Comunicarea politica a fost definita in #5H& de =eadoI ca fiind sc*imbul de simboluri si
mesa!e intre actorii si institutiile politice, public si mass-media, simboluri si mesa!e care sunt
produse ale sau consecinte asupra sistemului politic. Jegatura intre comunicarea electorala, ca
forma particulara a comunicarii politice, mass-media si comportamentul electoral a fost intens
cercetata.
An epoca actuala a noilor te*nologii si a dominatiei mass-media nimic nu se mai intampla
in viata sociala fara comunicare, aceasta devenind absolut centrala pentru teoria sociala. An acest
context, a comunica inseamna a pune in comun, iar societatea este, prin excelenta, locul de
intalnire al oamenilor. /ocietatea, ca unitate politica, poate exista prin intrebuintarea cuvantului si
a puterii lui de pacificare a relatiei sociale.
1e*nicile si ritualurile specifice comunicarii politice sunt direct influentate de faptul ca
aceasta disciplina se prezinta sub forma unui camp interdisciplinar privilegiat, in care semiologi,
filosofi, lingvisti si antropologi colaboreaza cu analisti politici, consilieri de imagine, consilieri de
comunicare, cu scopul de a construi si gestiona realitatea politica.
Comunicarea electorala este puternic influentata de principiile care stau la baza
mar@etingului si a publicitatii, ea evoluand de-a lungul timpului de la forma spontana a
discursurilor pe care un candidat le rostea la adunarea publica in secolele KEAAA 7 KAK, pana la
comunicarea electorala prin intermediul internetului integrata intr-un plan de campanie pus la
punct cu mult timp inainte de inceperea oficiala a cursei electorale. Amportanta planului de
campanie este accentuata de literatura de specialitate din ultimele doua decenii. Antre elementele
de baza ale unui plan orientat spre castigarea pozitiei puse in !oc se afla informatia referitoare la
context (deci si la profilul pietei media si strategia (care subsumeaza tema campaniei, cadrul
temporal, spatiul in mass media pe care candidatulL partidul il plateste, spatiul pe care media il
acorda candidatuluiL partidului si activitatea candidatului.
4ceste elemente ne trimit la rolul pe care mass-media il !oaca in procesul electoral. .rin
intermediul mass mediei cei mai multi dintre alegatori obtin informatia pe baza careia iau o
decizie in fata urnei de vot. An cazul campaniei electorale trebuie facuta o discutie intre paid
media 7 termen ce desemneaza spatiul cumparat de catre un candidat sau un partid pentru a-si
prezenta mesa!ul in paginile unui ziar, la radio sau la televiziune, si earned media 7 termen ce
desemneaza spatiul acordat actorilor politici de catre mass-media.
An ceea ce priveste efectele stirilor de televiziune asupra opiniei publice s-a a!uns la
concluzia ca oamenii depind de informatiile si analizele din mass-media, si ca aceasta dependenta
da mediei o enorma capacitate de a influenta gandirea publicului. An diferitele cercetari s-au
identificat doua efecte ale stirilor de televiziune8 agenda-setting si priming. :fectul de agenda-
setting implica faptul ca acele probleme ca fiind cele mai importante probleme nationale. :fectul
de priming (inaintare implica faptul ca, acordand atentie unor probleme si ignorand altele, stirile
de televiziune influenteaza standardele dupa care guverne, presedinti, politicieni, candidati sunt
evaluati, deci au un impact semnificativ asupra optiunilor electorale.
; alta modalitate prin care mass-media poate influenta profound procesul electoral este
incadrarea (framing. <n cadru este, in viziunea lui 1*mas :. 3elson, un mecanism retoric care
etic*eteza. -efineste sau categorizeaza o tematica sau un obiect politic, stabilind criteriile de
evaluare ale acestora.
4sadar, exista unele efecte semnificative ale mass-media in planul formarii atitudinilor,
evaluarii atitudinilor, evaluarii stimulilor sociali si comportamentului politic si se constituie intr-
un argument in favoarea studierii cat mai amanuntite a felului in care media reflecta procesul
electoral.
-aca impartasim ideea potrivit careia comunicarea reprezinta elementul dinamic al
sistemului politic, atunci contributia sa la activitatea politica este inevitabila. +ezultanta a
integrarii publicitatii, sonda!elor si televiziunii, comunicarea politica dominanta mediatizata
implica o serie de mutatii cu privire la selectia actorilor politici si gestionarea cotidiana a puterii.
4stfel, activitatea politica se bazeaza pe utilizarea limba!ului, fie ca vrem sa convingem, ori sa
intimidam, recursul la limba! se prezinta ca o alternativa la violenta. Jimba!ul are in acest sens, o
virtute pacificatoare in relatiile sociale, permitand aflarea unui acord sau a unui compromis intre
actorii politici. -ar limba!ul poate insemna mai mult decat un simplu stoc de cuvinte, el devenind
un instrument si o emblema a puterii. An acest sens afirma =. ,oucault ca puterea asupra limbii
reprezinta una dintre cele mai importante dimensiuni ale puterii. Jiderii politici se vor confrunta
deci cu dilema discursului 0potrivitM in raport cu grupul electoral pe care il vizeaza. Anegalitatile
de acces la cunoastere si limba! se prelungesc in inegalitati de ac*izitie a competentei politice si
implicit, a performantei politice, cu alte cuvinte a sanselor de exercitare a puterii. Ca un corolar al
relatiei dintre limba! si putere, am putea aminti de distinctia dintre puterea din discurs si puterea
din spatele discursului9 prima se refera la discurs ca un loc in care apare dominatia, relatiile de
putere fiind puse in scena, in timp ce a doua identifica discursul insusi ca tinta de dominatie si
*egemonie. 3eindoielnic, relatia dintre limba! si putere a fascinat in mod constant mintile
ganditorilor din toate timpurile8 cum anume, printr-un simplu discurs, se poate actiona asupra
maselor obtinandu-se astfel, transformari spectaculoase in planul actiuniiN Controlul exercitat
prin intermediul cuvantului, forta actionala ce se ascunde in spatele sau, dar si performanta pe
care acesta o impune receptorului reprezinta o vec*e tema de meditatie, cunoasterea fiind in
general, asociata puterii sau c*iar dominatiei.
Comunicarea electorala apare cel mai des in campanile electorale din prea!ma alegerilor.
Oem ziarele, vuiesc televiziunile de stiri, debordeaza portalurile online de aparitii ale alesilor,
declaratii acide si taioase, promisiuni pentru un trai mai bun. =ass-media este mediumul-rege.
4pari la televizor sau in ziar, deci existi. 4u demonstrat-o de multe ori persona!ele politice care,
fara a avea nevoie de materiale de campanie(afise, tricouri si pixuri cu insemnele candidatilor
unui anumit partid politic, au reusit sa se faca cunoscuti in randul electoratului prin aparitii
socante la televizor sau declaratii interesante prin ziarele locale.
Cum poti a!unge insa la televizor, in afara minutelor acordate la paritate pentru clipuri
electorale si interventii regulamentareN .rovocind o stireF Cu un simplu fluturas, dar ingenios, cu
un slogan mai traznit, cu un desenas mai poznas - poti deveni subiect de fapt divers si poti atrage
atentia posturilor locale si, cine stie, c*iar a celor nationale.
/pre deosebire de anii precedenti, azi avem moda internetului in comunicarea electorala.
<n clip electoral, fie si in calitate de *ome-video, daca are un graunte de bizarerie, poate genera o
adevarata campanie virala8 internautii si-l trimit pe e-mail sau il posteaza pe site-urile cu lucruri
*aioase, de unde va fi vizualizat de mii, c*iar de zeci de mii de ori. Cu atit mai usor in cazul unei
simple poze sau al unui cintecel. 4stfel mesa!ul este transmis ca un virus, iar fiecare dintre
destinatari il retrimite, participand astfel benevol la (redifuzarea sa. 1oate astea pot fi grozave
pentru publicul tinar, de obicei apatic la politica si indiferent fata de problemele comunitatii.
.oate ca, incepind cu o gluma online si intrind apoi pe forumuri si bloguri, tinerii vor deprinde
participarea, fie si cu un P*mmP sau cu un PIoIP, la dezbaterea politica si cetateneasca. -e aici,
drumul pina la urna e poate mai simplu.Cred ca o campanie electorala eficienta are nevoie sa se
desfasoare in egala masura si prin mi!loacele mass-media, dar si pe strada in contact direct cu
electoratul.
<n rol decisiv in politica este !ucat si de televiziune intrucat conceperea si derularea unei
actiuni politice depinde din ce in ce mai mult de mediatizarea televizuala, de specializarea
comunicarii politice 7 fiecare gest al omului politic fiind 0proiectatM si 0calculatM in functie de
interventia consultantilor politici, de spectacularizarea informatiei politice, sustinuta de practici
de mar@eting politic si de publicitate, bazate pe informatia senzationala si pe divertisment,
oamenii politici devenind astfel, 0produse de vanzareM. Anfluenta mediatizarii politicului asupra
mesa!elor politice a fost evidentiata la toate nivelurile, iar faptul ca eficacitatea discursului
depinde de autoritatea actorului politic, de ceremonialul de enuntare, precum si de ponderea pe
care alti actori o dau discursului in c*estiune, nu mai constituie pentru nimeni o noutate.
4nalizand gesturile pe care le fac politicienii in 0arena politicaM, .eter Collett observa ca
discursul acestora are o puternica dominanta dramaturgica 7ceea ce se cere actorului politic este
sa invete cat mai multe roluri pentru a fi capabil sa improvizeze, sa se descurce in orice situatie.
.rocesul discursiv nu este niciodata izolat sau izolabil de contextul sau8 el se bazeaza intotdeauna
pe un discurs prealabil, fapt cu atat mai important in discursul politic cu cat acesta se
interpreteaza ca un raspuns sau reactie la un enunt precedent. 4stfel, politicianul lucreaza in mod
permanenent pentru ameliorarea inteligibilitatii sale, a!ustandu-si tacticile explicative (de obicei
metafore la nivelul de cunostinte al publicului. An politica aparenta este totul. :ste la fel de
important pentru un politician sa convinga alte persoane ca are anumite principii dupa care se
g*ideaza in viata, pe cat este sa ascunda faptul ca e pregatit in orice moment sa renunte la aceste
principii, daca acest gest i-ar aduce putere, bani sau renume. -aca luam in considerare acest
lucru, atunci importanta efectelor discursive ale manipularii in cadrul comunicarii politice devine
de necontestat. -e altfel, Collett sustine cQ, in urma sonda!elor efectuate despre integritatea
diferitelor profesii, politicienii 0ies de regula aproape pe ultimele locuri, de obicei deasupra
vanzatorilor de masini folositeM.
,ara teme de dezbatere publica care sa atraga atentia si sa creasca interesul, fara strategii
clare, fara mesa!e personalizate, toate transmise prin comunicarea electorala, o campanie
electorala este nereusita.
/loganele bine gandite, comunicatele de presa pot influenta optiunea de vot a
alegatorului. Cel putin, asa considera unii teoreticieni, dar si practicieni in comunicare politica.
/ite-urile de partid, blogurile candidatilor, campaniile de promovare online sunt unelte ineficiente
in comunicarea cu electoratul romanesc uneori. 4tunci cand limita de varsta depaseste R& de ani,
in zonele rurale mai ales.
Comunicarea electorala este un exercitiu al negocierii si seductiei, in care sunt implicati
clasa politica - care vrea sa seduca, electoratul - care vrea sa negocieze si mass-media - care se
orienteaza la conditiile de cerere si oferta. Ja prima vedere, intre electorat si clasa politica ar
exista un gen de comunicare-negociere (optiunea de vot desfasurandu-se ca recompensa pentru
politici sociale, facilitati economice, conditii de functionare bazate pe principiul liberalismului
etc. -ar, in mod real, ceea ce pare a fi comunicare-negociere este expresia latenta a actiunii unui
sistem complex de sc*imbare a cognitiilor sociale, de manipulare. 4cest tip de comunicare
trebuie sa ia o forma dialogala, sa puna in !oc argumente rationale. Comunicarea-seductie in
campania electorala ia cele mai diverse forme ale publicitatii politice8 discursuri, slogane
electorale, mac*ete de presa si spoturi electorale.
Comunicarea politica reprezinta un domeniu de cunoastere si tinde sa se afirme ca o
disciplina distincta, utilizand in acest scop paradigme ale gandirii politice si ale stiintelor sociale.
Ancertitudinile care exista astazi in definirea conceptuala, pe de o parte, a comunicarii, si, pe de
alta parte, a politicii, ridica probleme serioase in definirea obiectului de studiu al comunicarii
politice. /ociologul (ac)ues Oerstle a facut cea mai ampla analiza a metodelor prin care
comunicarea politica isi legitimeaza spatiul de conceptualizare dintre politica si comunicare. :l
considera ca exista doua abordari principale in studiul acestei discipline relativ noi8 P<na dintre
ele disociaza comunicarea de politica, dind prioritate primului concept, in intelegerea procesului
de comunicare politica, cea de-a doua perspectiva insista asupra consubstantialitatii politicii si
comunicarii. -aca te*nicile de comunicare ar cunoaste un avant fara precedent, ar fi de dorit, mai
curand, o directionare a propensiunii actuale decat sa fie explicat politicul prin comunicarea
insasiP ((ac)ues Oerstle.
Comunicarea electorala se poate desfasura pe mai multe fronturi8 poate exista
comunicarea cu electoratul( cea mai importanta, element vital pentru o functionare eficienta a
unei democratii, comunicarea intra-parlamentara (la fel de importanta cum este comunicarea
intre deputati si alegatorii lor sau comunicarea institutionalizata(prin intermediul birourilor de
presa ale partidelor politice
/I/LIO0RA1IE